MOTIVAREA ALEGERII SI ACTUALITATEA TEMEI STUDIATE [619409]

MOTIVAREA ALEGERII SI ACTUALITATEA TEMEI STUDIATE

În urma citirii cărții ,,Predarea bazată pe atașament" de Louis Cozolino am rămas plăcut impresionate
de modul în care autorul consideră că ar trebui să se desfășoare activitățile din cadrul unei
clase.Creierele umane sunt construite pentru o viață socială,iar capacitatea elevilor de a învață este
profund influențată de calitatea legăturii de atașament pe care aceștia o stabilesc cu cadrele didactice
și colegii lor. Plecând de la aceste premise aut orul înfățișează un model pentru o clasa bazată pe
atașament, explorând modul în care cooperarea dintre educator și elev devine crucială formând clase
în care procesul instructiv -educativ este optimizat (Cozolino,2017).
Cu alte cuvinte, comunicarea este ce va ce vine din natura noastra umana si este benefic elevilor sa li
se acorda sansa de a comunica si coopera intr -un grup pentru a indeplini diferite sarcini scolare decat
sa li se ceara sa rezolve sarcinile de munca in mod individual.Atunci cand elevii nu colaboreaza de
cele mai multe ori ajung sa concureze unii cu altii.
Din păcate,majoritatea cadrelor didactice susțin încă, un model de predare centrat pe profesor si
munca individuala.Activitățile sunt mai mult frontale iar elevii nu beneficiază de momente în care să
discute între ei în cadrul activităților educative deoarece școlile nu au in centrul lor de interes să îi
învețe pe elevi cum să interacționeze eficient unii cu alții iar mai apoi sa munceasca in
echipa(Popa,2010,pg21). Deasemenea Popa în 2010 spunea că ,,metodele de învățarea prin cooperare
la clasa ar trebui să reprezinte o alternativă viabilă la practicile tradiționale de predare bazate pe
competiție deoarece interacțiunile dintre elevi pot constitui surse autentice de învățare."
Cooperare și competiție care sunt avantajele și dezavantajele acestor metode de învățare care au ajuns
sa fie tot mai discutate in ultimele decenii ne -am propus sa studiem in urmatoarele paragrafe.
Interaciunile dintre elevi prin muncă în grupuri cooperante prezintă u rmătoarele avantaje:
– În cadrul interacțiunilor de grup, copiii învață direct anumite atitudini,valori,deprinderi pe care nu le
pot obține de la adulți.Interacționând unii cu alții,copiii imită comportamentele colegilor și se
identifica cu acei prieteni care posedă competențele pe care ei le admira (Bocoș,2002).
– În discuții este exprimată prietenia, utilitatea și mai puțin obstructivitatea.De asemenea, membrii
sunt mult mai mulțumiți de grup și de soluțiile sale și favorabil impresionati de contribuțiil e celorlalți
membri ai grupului. În plus,membrii grupurilor de cooperare isi manifesta mai mult dorința de a
câștiga
respectul colegilor lor (Deutsch,2006).
– Coordonarea efortului, diviziunea muncii, orientarea către realizarea sarcinilor, ordinea în disc uție,
și în productivitate ridicată sunt cateva dintre abilitatile pe care copiii si le dezvolta o data cu munca
in grup(ibidem).
– Interacționând în grup,elevii își construiesc relații mai apropiate cu colegii putând în felul acesta să –
și împărtășească re ciproc gândurile,sentimentele,aspirațiile,bucuriile și durerile.Cooperarea a condus
la construiea unor relații pozitive între elevi având efecte pozitive mai ales în rândul elevilor singuri
sau mai izolați(Johnson si Johnson, 1989).
Activitățile școlare ba zate pe muncă în grupuri cooperante întâmpina și câteva răspunsuri negative

Una dintre temerile cadrelor este aceea că,,Elevii cu performanțe superioare sunt ,,defavorizați
lucrând în grup datorită faptului că în loc de a învață mai mult,ei trebuie să -și încetinească ritmul
pentru a -i ajută pe ceilalți". Studiile de specialitate arată că pentru elevii cu performanțe
superioare,puși în situația de a le explică celorlalți coechipieri, câștigurile în plan intelectual sunt
substanțiale.Ei vor reuși să înțeleagă mai bine materia dacă sunt puși în situația de a o explică și
altora.Nici un studiu nu a dovedit că timpul petrecut în activitatea tutoriala ar fi în detrimentul
învățării.Dimpotrivă,elevii buni sunt avantajați deoarece în felul acesta își dezvoltă deprin derile de
conducere a grupului ,de rezolvare de probleme și îmbunătățește nivelul stimei de sine(Popa,2010)
Un alt argument întâlnit în rândul cadrelor didactice care sunt împotriva strategiile de învățarea prin
cooperare și favorizează învățarea individu ală sau competitivă este acela că atunci când copiii sunt
puși să lucreze în grup, unii dintre ei nu fac nimic, iar alții trebuie să -și asume responsabilitatea pentru
întreagă muncă.Metodele teoretice consacrate oferă soluții pentru că acest fenomen să nu aibă loc.De
exemplu difuzia de responsabbilitate poate fi eliminată prin cel puțîn două feluri: făcându -l pe fiecare
membru al grupului responsabil pentru o parte din sarcina grupului sau apreciindu -i pe elevi în mod
individual, în funcție de contribuțiile lor personale în cadrul grupului (ibidem).
În rândul acestor diecții date învățământului de învățarea prin cooperare sau individualistă s -au
realizat multe cercetări în decursul anilor și se realizează în continuare deoarece încă reprezintă un
subiect con troversat.
Un cercetător renumit în acest domeniu este Morton Deutsch care a realizat un experiment în care a
demonstrat beneficiile elevilor în situații de cooperare.El a repartizat elevii în 2 grupe experimentale,
cărora le -a explicat modele de notare di ferite. Elevilor din primul grup le -a adus la cunoștință faptul
că numai unul din ei poate obține calificativul maxim,ceilalți fiind notăți în ordine descrescătoare,în
funcție de performanță individuală. Membrii celuilalt grup experimental urmau să obțină cu toții
aceași nota, potrivit calității rezultatelor grupului întreg.Deutsch a constatat faptul că în grupul de
lucru competitiv elevii s -au comportat mai agresiv și erau foarte tensionați știind că doar unul dintre ei
poate obține punctajul maxim(Deutsch ,1949).

BIBLIOGRAFIE
1. Cozolino, L. (2017). Predarea bazata pe atasament, Bucuresti:Ed.Trei
2. Popa, C. 2010. Învățarea prin cooperare – aplicații la clasele a III -a și a IV -a, Bucuresti:Ed
Practica si Pedagogica
3. Deutsch, M. (2006). Cooperation and competition. In M. Deutsch, P. T. Coleman, & E. C.
Marcus (Eds.), The Handbook of Conflict Resolution: Theory and practice, San Francisco:
Jossey -Bass
4. Deutsch, M. (1949). An experimental study of efects of co -operation and competition upon
group process.In Human Relationship, nr 3 vol 2, 199 -233.