Moș Crăciun, bine ai venit [305028]

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” [anonimizat],

PROFESOR UNIV.DR. -GABRIELA KELEMEN

MASTERAND: [anonimizat],2018

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” [anonimizat] A PROCESULUI INSTURCTIV EDUCATIV DIN GRĂDINIȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC

PROFESOR UNIV.DR. -GABRIELA KELEMEN

MASTERAND: [anonimizat],2018

CUPRINS

ARGUMENT………………………………………………………………….………………………..p.5

CAPITOLUL I : [anonimizat] ……………………………………………………………………………………………………………p.7

I.1.Parteneriatul educațional factor esențial in managementul școlar…………………………..p.7

I.2.Importanța parteneriatelor educaționale in educarea copiilor……………………………….p.8

I.3.[anonimizat]……………………………………….p.8

CAPITOLUL II: Grădiniță , familie, comunitate……………………………….………….………p.12

II.1.Bune practici in formarea parteneriatelor……………..……………………………………p.12

II.2.[anonimizat]………………………………………………………………p.12

II.3.[anonimizat]……………………………………………………….p.16

CAPITOLUL III : [anonimizat]………………………………………………………………………………p.21 III.1Argument………………………………………………….………………………………p.21

III.2.Ipoteza cercetării…………………………………………………………………………..p.22

III.3.Obiectivele cercetării………………………………………………………………..…….p.22

III.4.Stabilirea eșantioanelor…………………………………………………………………….p.22

III.5.Strategia de lucru………………………………………………………………………….p.23

III.6.Sintză asupra datelor de lucru…………………………………………………………..…p.24

III.7.Desfășurarea experimentului………………………………………………………………p.27

III.8.Alcătuirea portofoliului……………………………………………………………………p.32

III.9.Analiza datelor experimentului…………………………………………………………….p.33

III.10.Concluziile experimentului……………………………………………………,…………p.42

Concluzii generale……………………………………………………………………………………..p.44

Bibliografie……………………………………………………………………………………….……p.45

Anexe……………………………………………………………………………………………………p.46

[anonimizat] a [anonimizat].

A-[anonimizat].

O importanță deosebită are invățământul preșcolar în procesul dezvoltării cognitive și a personalității copilului. [anonimizat]-cognitivă și joc.

Pentru a [anonimizat], [anonimizat], lucrări științifice de specialitate pentru o foarte bună evaluare a progresului copiilor preșcolari in cadrul parteneriatelor educaționale.

[anonimizat] a [anonimizat]. Aceste activițăți reușesc să permită copiilor o integrare socială mai ușoară . Sub orice formă ar fi realizate parteneriatele educaționale au un efect imediat și pozitiv asupra copiilor preșcolari. Aceste parteneriate mentin copiii intr-o acțiune comună, plăcută și-i ferește de plictiseală și rutină, programul relaxat dă ocazia copiilor să-și exerseze unele deprinderi și aptitudini, să-și aprofundeze cunoștințele acumulate.

Perioada preșcolară este cel mai bun moment pentru formarea abilităților importante , de bază, pentru :poezie, muzică, sport, lectură, jocuri, capacități de gândire și comunicare necesare pe viitor.

Procesul instructiv – educativ realizat in grădiniță permite cadrelor didactice să-și pună in valoare propria experiență didactică, propria imaginație pentru a realiza cu preșcolarii activități cât mai atractive și frumoase cu o abordare complexă a conținuturilor in cadrul parteneriatelor educaționale.

Parteneriatul/proiectul educațional a devenit un concept foarte bine realizat și desfășurat de tip curricular, care a rezolvat unele probleme din școala românească.

. De când s-au implementate in grădinița parteneriatele ,am desfășurat impreuna cu preșcolarii diferte parteneriate și proiecte educaționale unde toti factorii implicați au avut ceva de invățat,mai ales preșcolarii a căror cunoștințe s-au imbogățit considerabil.

Educatoare impreună cu partenerii aflați in parteneriat stabilește, la prima intâlnire cu aceștia, activițțile ce se vor realiaza pe perioada parteneriatului. Educatoarea este cea care va creea o atmosfră plăcută in timpul activităților, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de invățare mai atractiv. Intotdeauna trebuie să existe un echilibru intre ceea ce oferă educatoarea și ceea ce dorește copilul, pentru ca obiectivele propuse să poată fi realizate cu succes. In cadrul parteneriatelor educaționale trebuie să folosim metode active care să conducă la sporirea eficenței muncii didactice a educatoarei prin impresionarea capacității copiilor de aplicare a transferului de idei.

Școala/Grădinița are rolul de promotor; catalizator și intermediar, prin reprezentanții săi, in cadrul unui parteneriat educațional.

CAPITOLUL I .

PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV- EDUCATIVĂ DIN GRĂDINIȚĂ

I.1.Parteneriatul educațional –factor esențial in managementul școlar

Societatea românească se află intr-o continuuă schimbare, de aceea in invățământul romănesc trebuie asumată o nouă viziune de funcționare și evoluție. De aceea parteneriatul educațional trebuie să devină o proprietate in educarea copiilor.

Datorită acestor veșnice schimbări in societate sun vizibile exigențe tot mai mari care vizează orientarea copiilor către un sistem informațional dinamic, diversificat și tot timpul racordat la realitate.

Parteneriatele educaționale trebuie să fie bazate pe un acord din partea tuturor celor interesați de dezvoltarea sistemului de invățământ.

Pentru a realiza un parteneriat educațional trebuie ca factorii implicați să fie pregătiți pentru o schimbare de valori, comportamente și atitutini . Schimbarea se va putea fructifica doar prin realizarea parteneriatelor și proiectelor educaționale.

Pentru a realiza un parteneriat/proiect educațional avem nevoie de un grup alcătuit din cadre didactice, reprezentanții instituțiilor partenere și părinți. O eficiență deosebită a parteneriatelor va putea fi realizată doar prin eficiență și coeziune și scoaterea la suprafață a adevăratelor valori ale partenerilor.

trebuie asigurătă egalitatea de șanse;

să se promoveze un dialog eficient, transparent, și o comunicare deschisă;

trebuie incurajată orice fel de inițiativă;

trebuie să existe o cooperare și o colaborare eficientă;

schimbarea mentalității in intreaga comunitate;

impărțirea responsabilităților.

Școala/Grădinița au rolul de a promova, a implementa, de a fi intermediar ,catalizator, prin cadrele didactice ce o reprezintă in cadrul unui parteneriat/proiect educațional. Unitatea școlară are atuurile sale in inițierea și dezvoltarea parteneriatului educațional. Școala/grădinița să aibă căteva principii fundamentale pentru a avea mai mulți participanți, pentru a atrage familia ca unul dintre cei mai importanți parteneri al grădiniței/școlii, sensibilizarea categoriilor de parteneri care pot răspunde pozitiv la problemele grădiniței/școlii și să aibă susținerea lor.

In managementul educațional modern copiii iși aleg singuri drumul in viață fără a mai fi constrănși de familie, aceasta se realizează prin foarte multă cooperare și comunicare.

I.2. Importanța parteneriatelor  educaționale în educația copilului preșcolar

Educația vârstelor mici este considerată temelia personalității fiecărui individ, de aceea educația trebuie să răspundă in primul rând nevoilor individuale și să realizeze echilibrul intre acestea și dezvoltarea socială.

Insă atunci când copilul este foarte mic, el nu poate ,,participa,, direct la actul educațional, influențele fiind organizate și pregătite de adulții care il inconjoară: la inceput părinții și ceilalți adulți din familie, apoi educatoarea și copiii cu care vine in contact.

In sistemul educațional românesc educația timpurie incepe o dată cu intrarea preșcolarului in grădiniță. Grădinița prin implicarea familiei și a comunității asigură preșcolarilor condiții de siguranță și de sănătate, tinând insă cont de particularitățile fiecărui copil și de caracteristicile psihologice. Perioada preșcolară este cea mai importantă pentru dezvoltarea copiilor de aceea este foarte important ca intr grădiniță și familie să existe un parteneriat educațional.

Modalitatea eficientă și valabilă prin care se poate răspunde solicitărilor generate de neajunsurile din sistemul educațional , ,,forțând,, comunitatea să vină in ajutorul copiilor este tocmai parteneriatul educațional , educatoara este cea care trebuie să-l inițieze , să-l conceapă, traducându-l intr-un proiect valoros pentru toate părțile implicate.

I.3.Rolul parteneriatelor in procesul instructiv- educativ

Proiectul educativ constă într-un set de activități planificate, controlate care urmăresc realizarea unui scop bine definit, într-un cadru bine stabilit și într-o perioadă de timp bine definită.

Există o multitudine de modalități de realizare a acestor activități. O modalitate care implică mai multă dăruire, talent și muncă este proiectul.

Din multitudinea de definiții ale proiectului educativ rezultă faptul că un proiect educativ este un instrument al schimbării, al dezvoltării și inovării organizației școlare.

Parteneriatele /proiectele educaționale vin in sprijinul elevilor, ele fiind coordonate de cadrele didactice care sun formatori de personalitate, ei fiind in spatele acestor copii viitori adulți.

Activitățile educative extracurriculare și extrașcolare au de asemenea o importanță tot mai mare, fiindcă școala trebuie să-i pregătească pe elevi pentru viață, nu numai pentru examene.

Grădinița trebuie să fie intr-un peramnent dialog cu societatea, obigându-se să realizeze legături intre nevoile educaționale, intelectul copiilor și perspectivele avute de aceștia in viitor. Dea aceea este foarte bine venită colaborarea preșcolarilor / elevilor din mai multe instituții de invățământ pentru rezolvarea eficientă a tuturor problemelor educative.

Diversele ocazii de relaționare cu colegele educatoare au relevat insă și o anume reticiență a unora fată de abordarea parteneriatelor. Reticiența se poate datora unor cauze de tipul: lipsa surselor de informare, o slabă putere de adaptare la schimbare, teama de inițiativă, de responsabilizare individuală, o slabă capacitate de a relaționa cu numărul uneori mare de peroane implicate in proiect , volumul mare de muncă și de timp-pentru care nu au incă disponibilitate.

O necesitate a activității instructiv- educative o au parteneriatele educaționale din cadrul activităților extrașcolare și extracurriculare prin implementarea, proiectarea și realizarea acestora .

Prin elaborarea și coordonarea parteneriatelor educaționale ni se atrage atenția asupra peocupărilor existente in domeniul educațional, care atrag atenția asupra implicațiilor asupra personalităților viitorilor elevi/studenți etc.

Activitățile extrașcolare și extracurriculare sunt foarte apreciate de copii și de factorii implicați dacă sun indeplinita căteva condiții :

Organizarea timpului liber ;

Devoltă și valorifică interesele copiilor;

Organizează activități recreative ce urmăresc un scop educativ;

Știm cu toții că copiii noștri sunt interesați de ceea ce facem la grădiniță/școală, mai ales pentru faptul că aducem întotdeauna ceva nou în viața cotidiană.

Noțiunile în ciclul preprimar constituie baza de pornire pentru ciclul primar. Cel mai adesea descoperim însă că preșcolarii sunt mai interesați și participă cu mai mult suflet la activitățile extrașcolare. Acest lucru nu înseamnă că noi ca și formatori nu putem să-i facem pe copii să conștientizeze cât de necesare sunt cunoștințele însușite în clasă în desfășurarea cu succes a altor activități.

Proiectul educațional este forma de comunicare , cooperare și colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educațional. El presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și acțiuni educative între factorii educaționali.

Motivul principal pentru crearea unor astfel de proiecte este dorința de a ajuta copiii să aibă succes la grădiniță/școala și pe tot parcursul vieții. In momentul când părinții, preșcolarii și ceilalți membrii implicați in educație sunt considerați parteneri egali, atunci va exista in jurul copiilor un suport care incepe să funcționeze.

Organizarea unor astfel de proiecte/parteneriate in care copiii iși aduc contribuția lor, duce la creșterea calității de viață din comuntățile lor, aceste având foarte multe avantaje educative.

In aceste activități sunt folosite metodele activ-participative care implică copiii in multe acțiuni ce se desfășoară in afara grădiniței, in comunitate, acțiuni cu un fabulos impact comunitar.

De câțiva ani am derulat și derulez și in continuare parteneriate/proiecte educaționale in care am implicat factori importanți in așa lef incât preșcolarii să devină modele pentru mai târziu.

In fiecare an am schimbat partenerii de parteneriat precum și activitățile desfășurate care dacă nu sunt atractive nu voi avea reușite și satisfacții impreună cu copiii imlicați in proiecte și parteneriate, in același timp factorii care i-am implicat au fost un real folos in realizarea obiectivelr propuse in cadrul acestor proiecte/parteneriate educaționale.

Aceste activități care se desfășoară in grădiniță și/sau in afara ei vor dezvolta viața spirituală a copiilor și educația comunității, datorită experienței și implicării cadrelor didactice aceștia aduc o foarte mare contribuție la educarea și formarea copiilor.

Activitățile derulate in cadrul parteneriatelor oferă posibilitatea copiilor să acumuleze noi oscutcunoștințe, fă fie ingenioși și creativi, și să-și pună talentul in valoare pentru a face cunoscu tuturor

Se recunoaște tot mai mult influența altor instituții din comunitate asupra informării și formării copilului. Grupurile spontane , asociațiile non-formale și informale, societatea civilă in sine, mass-media cu diversitatea de influențe prin reviste ziare, cărți , televiziune, internet etc

Joyce Epstein (Godfry Claff, 2006), spunea că există câteva tipuri de implicare a familiei,care ne pot ajuta să creăm parteneriate eficiente cu familiile și comunitatea, pentru a spori eficiența procesului educativ.

CAPITOLUL II.

GRĂDINIȚĂ , FAMILIE, COMUNITATE

II.1. Bune practici în formarea parteneriatelor școlare

Datorită schimbărilor permanente din societatea noastră, invățământul românesc rebuie să se reformezee continuu și să aibă o altă perspectivă educațională. Parteneriatele și proiectele educaționale trebuie să devină o prioritate a școlii românești.

Parteneriatele din invățământ trebuie să fie o soluție reală de reformare a sistemului educațional acesta asumțndu-și rolul și strategiile.

Pentru soluționarea problemelor intregului sistem este foarte importantă colaborarea , cooperarea tuturor partenerilor.

•Cadrele didactice;
•Preșcolari/elevi;
• Familia;;
•Reprezentanți ai Biserici;
• Agenții economici;
• Autoritățile locale.

Toți factorii implicați trebuie să-și schimbe valorile și atitutinile tuturor factorilor implicați intr-un parteneriat pentu reușita acestora.

In fiecare unitate va exista un grup de lucru care va avea rol de promotor , catalizator, și facilitator al parteneriatelor educaționale. Aceste grupuri de lucru trebuie să-și asume responsabilitatea și promovarea valorilor comune : dezvoltatea colaborării și cooperării, asigurarea egalității șanselor, initiativă, participare etc.

II.2.Parteneriatul grădiniță -familie

Pentru a realiza o educație consecventă , in folosul copiilor este necesar ca intre instituțiile școlare și familie să existe o unitate de cerințe. Școala modernă prin reprezentanții ei, dascălii, va avea in vedere mentinerea unui parteneriat real școală/grădinită-familie.

Familia ocupă un loc primordial in educația copiilor. Cei șapte ani de acasă sunt foarte importanți pentru a pune bazele educației viitoare a copiilor, o educație care va modela caracterul copiilor, vor acumula cunoștințe și deprinderi intr-un climat armonios și drăgăstos.

Familia este un ,,grup social relativ permanent de indivizi legați intre ei prin origine , căsătorie sau adopțiune.

Democrația prost ințeleasă,de la revoluție, până in prezent , a dus la dezmembrarea multor familii,

La șomaj,la alcool, droguri sărăcie, abandonul țcolar, vagabomdajul toate acestea răsfrângându-se asupra evoluției copiilor și asupra psihicului acestora.

In invățământul preșcolar există programe, metodiști, inspectori școlari care se preocupă permanent de priritățile formativului și informativului, consilierea și orientarea nu sun foarte bine fixate atunci incercăm prin activități etrașcolare și eztracurriculare să rezolvăm problemele, dar acestea nu se pot realiza in totalitate.

Relația dintre grădiniță și familie trebuie redimensionată pentru a avea un invățământ de succes, mai ales acolo unde sunt indoieli ale părinților asupra grădiniței. Realitatea pare să confirme această supoziție.

Familia trebuie să inlesnească drumul copiilor către creșe și grădințe pentru al scoate pe copil din cadrul parental.

Grădinița preia o mare parte din sarcinile familiei in educația copiilor.Grădinița are rolul de a realiza cu familia un parteneriat educațional.Cadrele didactice au multe metode la dispoziție pentru a atrage părinții către aceste parteneriate foarte benefice copiilor.

Unele mijloace sunt:

acțiuni comune părinți și copii;

ședințele cu părinții;

discuții zilnice cu părinții;

vizite la domiciliul copiilor;

Modul de colaborare dinte cadrele didactice și părinții iși pun amprenta pe formarea și instruirea copiilor.O bună colaborare intre grădiniță și familie iși pune amprenta asupra dazvoltării copiilor la toate vârstele.

Parteneriatele realizate intr grădiniță și familie au demonstrat o eficiență deosebită peste tot unde au fost realizate și aplicate, dacă au fost respectate toate condițiile și toate obiectivele.

In cadrul parteneriatelor educaționale, părinții au fost percepuți ca factori activi de catre educatoare și activitățile lor valoroase in educarea copiilor lor. Părinții trebuie să se implice in luarea de decizii din cadrul unor activități ale parteneriatelor, la disciplinele opționale, la activițățile din cadrul programului ,,Școala altfel,, iar evoluția copiilor să nu fie pusă doar in cârca educatorilor, ea depinde și de părinți.

O condiție a eficienței intervențiilor socio-educative bazată pe școală/grădiniță și comunitate este parteneriatul educațional.Familiile iși trimit copii la gădiniță/școală pentru a dobândi cunoștințe și instrumente folositoare pe tot parcursul vieții.

Modul cum interrelaționează părinții și profesorii iți pune amprenta pe formarea și instruirea copilului.Numeroase studii au demonstrate că o relație bună intre cele două instituții ale educației – școala și familia- este in avantajul dezvoltării copilului la toate vârstele.

Intre profesor-educat-familie sestabilesc relațiile de parteneriat care trebuie să aibă in vedere următoarele:

relația de colaborare trebuie să aibă un real parteneriat;

relația să se bazeze pe un respect reciproc.

La nivelul procesului instructiv- educativ parteneriatul este o formă de cooperare, comunicare,colaborare care vine in sprijinul copiilor .Astfel parteneriatul educațional grădinița –familie presupune următoarele:

stabilirea unor actiuni comune in folosul preșcolarilor;

existența unei colaborări eficiente și serioase;

educația trebuie să fie centrată pe copil;

să existe o strânsă comunicare intre cei trei factori implicați;

acceptarea diferențelor și a opțiunilor diferite;

egalizare de șanse.

RAPORT DE ACTIVITATE-SERBARE DE CRACIUN

DATA: 22.12.2017

TEMA: “Moș Crăciun, bine ai venit !”

LOCATIE: sala de grupă

PARTICIPANTI:

-copiii Grupei mici

-educatoarele grupei

-directoarea gradiniței

-responsabil cu activitatea metodică

-părinți, bunici, frați etc

-Moș Crăciun

OBIECTIVE:

-să participe cu insuflețire la prima serbare din viața lor, care le ofera minunatul prilej de a se intâlni cu Moș Crăciun.

-să recite, să cânte, să danseze, să interpreteze – fără inhibiție – arătând astfel că s-au pregatit pentru acest moment de sărbătoare.

-să se dezvolte relații de prietenie și incredere intre participanți.

-să se realizeze un climat afectiv pozitiv care să favorizeze comunicarea, socializarea și integrarea copiilor in colectivitate și viața socială.

-să se consolideze relația de parteneriat familie – grădiniță.

CONTINUTUL ACTIVITATII:

-intâlnirea cu Moș Crăciun

-poezii despre iarna și Moș Crăciun

-cântace de iarna

-dans – “Dansul fulgilor de nea,,

-primirea darurilor de la Moș.

-fotografii cu Moș Crăciun, lângă bradul impodobit

Programul s-a desfășurat intr-o atmosferă deosebită, emoționantă, intr-un decor frumos – sala de clasă a fost pregătită de catre educatoare cu decorațiuni de Crăciun foarte frumoase și efecte de lumini.

CONCLUZIE:

Intâia serbare desfășurată de la grupa mică – a fost frumoasă, reușită,copiii fiind profund emotionați de prezenta lui Moș Craciun și de atmosfera de sărbătoare din jurul lor .

Pentru părinți, aceasta a fost prima incercare a emoțiilor, primul pas in colaborarea familie –grădiniță, ca parteneri egali in educarea copiilor lor.

II.3.Parteneriatul grădinița-comunitate

Biserica este un partener foarte apropiat invățământului care contribuie la dezvoltarea trăsăturilor morale pozitive ale copiilor și la respectarea intre ei precum și dragostea pentru semenii lor. Este foarte benefic să folosim Biserica pentu transmiterea de mesaje către comunitate pentru a fi ințeleși mai bine deoarece intreaga comunitate are un respect deosebit pentru Biserică.

Pentru buna implementare și desfășurare a parteneriatelor cu Biserica trbuie să știm cu exactitate apartenența religioasă a preșcolarilor/școlarilor pentru a se respecta fiecare cult in parte.

Toate activitățile din cadrul unui parteneriat sunt discutate in ședințele cu părinții și vor fi planificate impreună . Parteneriatele se desfășoară pe diferite perioade: un an școlar sau ocazional cu ocazia unor sărbători sau evenimente.

Autoritățile locale prin alocarea de fonduri extrabugetare care sunt folositoare activităților insrtructi-educative din cadrul parteneriatelor oferă sprijin grădinițeleor și școlilor in implementarea și realizarea parteneriatelor.

Prin alocarea fondurilor se pot achizițioana materiale didactice, consumabile, mobilier, se pot face reparații pentru ca grădinițețe să arate foarte frumos să fie un mediu plăcut copiilor. Prin autaoritățile locale se pot face donații, sponsorizări, activități cultural , sportive, acțiuni pentru imbunătățirea condițiilor din grădiniță .

Poliția este un partener foarte activ in cadrul parteneriatelor din instituții de invățământ deoarece vine să sprijine actul educative. In cadrul acestor parteneriate copiii invață despre dreptate, libertate, egalitate, solidaritate, justiție, democrație, despre drepturile omului, respectrea aproapelui, deprinderi de se se proteja. In cadrul partenerilor cu poliția copiii invăță despre reguli de circulație pentru pietoni, reguli de autonomii pe stradă, poezii, cântece etc.

In continuare voi exemplifica cu un parteneriat realizat intre grădinița și biserică:

,,Educația prin credință,,

Argument

Educația moral – religioasă este posibilă la o vârstă fragedă atunci când caracterele sunt în formare; de aici necesitatea ca noi educatoarele să începem instruirea și educarea moral – creștină a copiilor încă din grădiniță, prin metoda exemplului. La aceasta trebuie să contribuim cu toții : părinți, bunici, preoții comunității, comunitatea, scoala și în general societatea.

Educația religioasă începe în familie și continuă în gradinița, unde copiii sunt sensibilizați prin trăiri religioase puternice, acolo copiii iși formează deprinderi de conduită morală, învață cum să-și manifeste sentimentele specifice unui bun creștin. Prin Biserică și Grădinița copilul invață ce indatoriri are față de el insuși și față de ceilalți.

Scop :

Cunoașterea rolului ți implicarea bisericii în comunitatea locală și educarea copiilor preșcolari în spiritul valorilor religioase.

Obiective specifice :

– formarea conportamentului moral – religios ;

– indrumarea copiilor pentru a fi generosi;

– învățarea copiilor de a-i respecta pe cei nevoiași

– formarea sentimentului de dragoste față de Domnul Nostru Iisus Hristos;

– înțelegerea masajului ordodox : ‘’ să fim buni și iertători’

– cunoașterea unor obiceiuri specifice sărbătorilor religioase;

– educarea atitudinilor de toleranță între copii care aparțin diferitelor confesiuni religioase.

Modalități practice de realizare :

– susținere și sprijin în cadrul procesului educativ în relația gradiniăț – școală – biserică;

– participarea parinților la actul educațional;

– activități practice;

– vizite la biserică;

Durata :1 an

Echipa de implementare :-prof.inv.preșc.Bradea Alina

-prof.inv.preșc.Semelbauer Pamela

Resurse umane: – copii din grupa mare

parinții, bunicii, frațții, educatoarele

preotul paroh

directorul

Resurse materiale: cărți, reviste, CD- uri, , DVD player, aparat foto, xerox, hartie A4, markere, ,etc.

Rezultate asteptate:

-cunostinte si experiente dobandite prin participarea directa la acest proiect;

-stabilirea unor relatii de prietenie intre copiii celor doua grupe:

-cultivarea spiritului religios.

Modalități de evaluare :

– expoziție cu lucrările copiilor

– analiza activităților

Monitoarizare:

-promovarea proiectului in gradinita si comunitate:

-panouri cu imagini din timpul proiectului.

Calendarul activităților

CAPITOLUL III

CERCETARE EXPERIMENTALĂ

OPTIMIZAREA RELAȚIILOR DIN CADRUL PARTENERIATELOR DESFĂȘURATE ÎN GRĂDINIȚĂ

III.1.Argument

În cadrul activităților realizate de mine la Grădinița P.P. Deta, au fost cuprinse forme specifice de activități din cadrul parteneriatelor care au avut ca scop destinderea copiilor, crearea bunei dispoziții, prin trecerea de la o activitate la cealaltă.

Activitatea din cadrul parteneriatului este o acțiune comună și atractivă, oferindu-le modalități plăcute de a-și petrece timpul, având avantajul de-a provoca o stare accentuată de bună dispoziție, care a influențat în bine starea organismului, tonusul vital, metabolismul.

Valoarea educativă derivă în faptul că emoția de bucurie comună contribuie la trăirea sentimentelor de grup, la întărirea relațiilor de comunicare, colaborare, prietenie; de asemenea, dă posibilitatea refacerii necesare prin forma de odihnă – atractivă. Toate acestea au avut consecințe pozitive în disciplinarea și adaptarea copiilor la programul grădiniței.

În cadrul activitților am introdus elemente distractive care au sporit eficiența activității de însușire a unor cunoștințe noi, influențând favorabil calitatea și eficiența programului instructiv-educativ.

Prin organizare de activitați in parteneriat am observat învingerea timidității, ingeniozitate și stăpânire de sine, s-a dezvoltat îmbinându-se utilul cu plăcutul, cu umorul, iar mișcările necesare au dus la dezvoltarea istețimii, independenței, curajului, perseverenței, îndrăzneții etc.

Activitățile din cadrul parteneriatului au sporit calitatea de a potența eficiența actului educativ, făcând ca sarcina ce i s-a prezentat să capete o formă atractivă, care să-i declanșeze copilului dorința de a îndeplini și a depune efortul cerut fără să fie nevoie de constrângeri.

Activitatea din cadrul parteneriatului se înscrie printre preferințele copiilor, ajutând la lărgirea aportului ludic, ajutând să se organizeze, să se joace în colectiv, să-și dezvolte trebuințele spirituale de afirmare și autonomie intelectuală, să educe voința și să modeleze însușirile temperamentale, dezvoltarea aptitudinilor și caracterul.

Am abordat activități care au sporit dezvoltarea limbajului copiilor. Astfel ei acționând, și-au comunicat impresiile, au dialogat, au reprodus expresiile literare, și-au îmbogățit vocabularul.

În cadrul acestor activități am folosit materilale care au vizat caracterul literar, a dezvoltat gândirea și imaginația, le-a orientat sentimentele, le-a întregit cunoștințele transmise anterior, îmbogățindu-le

Cercetările experimentale privind parteneriatele realizate in gradiniță , ca un mijloc eficient în activitatea instructiv – educativă a copiilor din grădiniță le-am considerat o necesitate având în vedere că aceste activități ocupă spațiul cel mai mare în regimul zilei din grădiniță.

III.2. Ipoteza cercetării

Dacă în activitățile educative, propuse în cadrul grădiniței, am promova și desfășura intr-un mod eficient, atractiv, inovativ și profesionist care asigură progresul în dezvoltarea preșcolarilor, atunci am asigura implicarea, participarea si susținerea părinților in parteneriatele desfășurate în grădiniță. Munca punctuală, distractivă are șanse mai mari de progres intelectual și integrare socială decât activitățile standard. Astfel se dezvoltă aptitudini și capacități ce îi pregătește în mod sistematic pentru activitatea școlară, contribuind la formarea personalității copiilor.

III.3. O biectivele cercetării

Stabilirea parteneriatelor eficiente și benefice dezvoltării copiilor preșcolari;

Informarea părinților cu privire la oferta educațională a grădiniței pentru dezvoltarea și creșterea copiilor în cele mai bune condiții;

Stabilirea de reguli ce vor fi respectate de toate părțile partenere;

Implicarea partenerilor in atragerea de resurse pentru desfășurarea parteneriatelor în cele mai bune condiții;

Incurajarea implicării părinților în actul educațional;

Existența transparenței între parteneri;

Eliminarea efectelor negative prin evitarea oricăror stări de tensiune sau conflictuale.

III.4.. Stabilirea eșantioanelor

Pentru desfășurarea experimentului am ales două grupe de lucru numeric egale, din cadrul Grădiniței P.P.Deta . În constituirea grupelor am ținut cont de următoarea configurație:

Tabel III.1.

În general, cele două grupe de copii sunt sensibil egale, în ceea ce privește numărul, vârsta, deficiențe și tulburări, precum și mediul social. Am considerat că este potrivit ca grupa de control să fie condusă de colega mea („Grupa mare B”), iar cea experimentală de mine („Grupa mare A”).

III.5. Strategia de lucru

Copiii de la grupa B vor desfășura activitățile monodisciplinar.

Asupra grupei A, grupa experimentală am aplicat variabile independente:

Program I:

desfășurarea sistematică a unor jocuri didactice, distractive și de mișcare.

în toate activitățile comune voi introduce elemente distractive ca moment inițial și final de activitate.

copii vor fi stimulați să desfășoare aceste jocuri ori de câte ori au ocazia

Introducând aceste inovații, vor fi urmărite următoarele variabile dependente:

sporirea eficienței, activității de însușire a unor cunoștințe noi influențând calitatea cunoștințelor ce se vor forma ulterior

consolidarea cunoștințelor anterioare

dezvoltarea abilităților, a istețimii, independenței, curajului

provocarea unei stări accentuate de bună dispoziție care influențează starea organismului

întărirea relațiilor de colaborare și prietenie

Program II:

A doua secvență a cercetării întreprinse se referă la promovarea la grupa A (experimentală) a unor variabile independente:

organizarea unor dramatizări(săptămânal) pe baza poveștilor, basmelor existente în programă

în cadrul activităților de memorizare voi organiza reproducerea versurilor sub formă de interpretare a rolurilor (dramatizării)

Introducând aceste inovații vor fi urmărite următoarele variabile dependente:

folosirea formelor curente de vorbire, folosind expresiile literare

manifestarea originală a personalității copilului

capacitatea de a generaliza pătrunzând tâlcul moral al povestirilor

îmbogățirea volumului de cunoștințe prin posibilitatea de a generaliza, sintetiza, analiza faptele, acțiunile, încadrarea lor etc …

flexibilitatea memoriei.

III.6. Sinteză asupra datelor existente

Pe parcursul anului școlar 2017/2018 am înregistrat informațiile culese pe baza observației și chestionarelor de măsurare în matrița corespunzătoare care cuprinde:

corectitudinea deprinderilor motrice

capacitatea de coordonare generală (ritm – tempou)

capacitatea de practicare a jocurilor didactice, distractive și de mișcare oglindită în: respectarea regulilor, stăpânirea de sine, perseverență

dezvoltarea limbajului oglindită în: exprimare orală, expresivitatea limbajului oral

capacitatea de a formula judecăți de valoare, de a ierarhiza valorile oglindite în: selectarea, organizarea, argumentarea, compararea, motivarea comportamentului

capacitatea de achiziții informaționale prin: identificarea, recunoașterea, observarea, reproducerea, enumerarea unor evenimente, categorii de ființe – obiecte, caracteristici ale mediului etc.

capacitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlalți

capacitatea de a căuta soluții, de-a avea încredere în forțele proprii

Notând cu atenție relația dintre nivelul solicitat de noul Curriculum educațional pentru învățământul preșcolar și nivelul real de însușire și dezvoltare a capacităților, am ajuns la următoarea matriță folosind ca itemi:

O steluță * satisfăcător

Două steluțe ** binișor

Trei steluțe *** bine

Patru steluțe **** foarte bine

STABILIREA PERFORMANȚELOR

Tabelul III.2 Diagnoza asupra capacităților de evaluare – Testare inițială–Grupa experimentală- Grupa A

Tabelul III.3 Diagnoza asupra capacităților de evaluare–Testare inițială –Grupa control- Grupa B

Evaluare inițială Grupa experimentală

Anexă tabel III.3.1

Evaluare inițială Grupa de control

Anexă tabel III.3.2

III.7. Desfășurarea experimentului

In cadrul acestei cercetări am desfășutat multe activități din cadrul Proiectelor Naționale ,,Kalokagatia,, și ,,Să citim pentru mileniul II,,. In cadrul acestor proiecte am realizat mai multe parteneriate: cu familia, școala( prof.de educație fizică, muzică,lb.română, abilități practice etc.).

Cunoscând datele din start ale grupelor selecționate și în conformitate cu proiectul cercetării pedagogice în perioada noiembrie 2017 – martie 2018, am desfășurat experimentul privind desfășurarea activităților din cadrul parteneriatelor asupra dezvoltării multilaterale a copiilor. Desfășurarea cercetării a fost ghidată de ideea verificării ipotezei. Având stabilite variabilele independente, condițiile de aplicare, am demarat desfășurarea programului experimental, în activitatea de grădiniță, introducând modificări de natură să verifice ipoteza. Asemenea schimbări au constat în aplicarea variabilei independente(desfășurarea sistematică a unor jocuri distractive și mișcare ca prilej pentru orice tip de activitate în grădiniță – secvența I; folosirea dramatizării ca mijloc de consolidare a poveștilor, poeziilor – secvența II) în procesul didactic, la grupa experimentală, având menirea de-a cunoaște efectele determinante de modificările metodologiei aplicate.

Prin urmare, experimentul are ca obiectiv fundamental evidențierea impactului pe care il au parteneriatele asupra dezvoltării intelectuale a copilului și asupra integrării sale sociale.

Experimentul a început cu anunțarea copiilor din grupa A, că vom organiza activități în parteneriat cu familia și școal ,activități care vor fi organizate pornind de la un joc de mișcare, didactic sau distractiv iar în cadrul activităților de repovestire, vor fi introduse dramatizările. Acest lucru îi va determina să fie preocupați acasă și în alte momente ale zilei de petrecerea în alt mod a timpului liber. în conformitate cu metodologia organizării și desfășurării unui experiment, grupa B (de control) și-a continuat programul didactic obișnuit, utilizând metodologia recomandată de programă.

Copiii de la grupa A (experimentală) au fost antrenați într-un program care cuprinde:

fiecare tip de activitate pornește de la un joc de mișcare

toate activitățile vor avea elemente distractive, jocuri distractive fiind prezente ca moment inițial sau final

organizarea săptămânală a unor dramatizări

în cadrul memorizărilor voi finaliza reproducerea poeziilor sub formă de dramatizări

Pe tot parcursul cercetării am folosit 10 jocuri didactice, 10 jocuri de mișcare și 15 jocuri distractive; acestea au vizat, în funcție de tematica activităților didactice corectitudinea deprinderilor motrice, capacitatea de orientare spațio-temporală și senzorio-motrică, relaxarea generală a organismului și refacerea energiei, influențarea tonusului vital al metabolismului, trăirea sentimentelor de grup și întărirea relațiilor de comunicare, colaborare, prietenie.

Prin utilizarea dramatizărilor, s-a urmărit stimularea și dezvoltarea imaginației, îmbogățirea expresivității orale și a vocabularului, dezvoltarea spiritului de observație, stimularea gândirii și a fanteziei, la menținerea bunei dispoziții pe tot parcursul timpului. Ca elemente distractive au fost folosite: măști sugerând diferite personaje, materiale simbolizând diferite accesorii ale personajelor, jucării, precum și, din belșug, componente ludice tradiționale(mișcări, surpriza, competiția, ghicirea etc..

Tabel III.4. Jocurile de mișcare și distractive utilizate la grupa experimentală

Legendă pentru bateria de jocuri propusă:

deprinderi motrice (mers, alergare, echilibru, sărituri)

capacitatea de coordonare generală (ritm – tempou)

respectarea regulilor

stimulări cognitive (gândirea, memoria, imaginația)

stimularea imaginației, a creativității

dezvoltarea limbajului

ierarhizarea valorilor

socializarea

Aceste jocuri utilizate le-am utilizat pentru a valorifica cunoștințele copiilor, pentru a stimula inițiativa, creativitatea, pentru încurajarea celor mai puțini îndemânatici sau timizi, pentru rezolvarea unor situații conflictuale și stimularea interesului pentru performanță. Totodată jocurile abordate au fost un vehicul al stimulării cognitive, un posibil model pentru formarea și dezvoltarea responsabilității etice și dezvoltarea psiho-motorie.

Tabel III.5.

Poveștile și poeziile utilizate ca suport la grupa experimentală

Legendă pentru poveștile, poeziile utilizate și capacitățile pe care le dezvoltă:

a – imaginația creatoare

b – expresivitatea limbajului

c – crearea unor relații de grup d-formarea unui limbaj civilizat

e – îmbogățirea limbajului

f – dezvoltarea percepțiilor și sentimentelor estetice

Am utilizat poveștile, basmele pentru a valorifica cunoștințelor copiilor, pentru a stimula imaginația creatoare, iar activitatea interpretativă a contribuit la sprijinirea integrării sociale prin formarea și dezvoltarea sentimentelor, precum și ale normelor de comportare și conviețuire. Totodată dramatizările derulate au avut ca scop îmbogățirea vocabularului, utilizarea corectă a structurilor verbale orale, expresivitatea limbajului, iar mesajele transmise de text să fie mai bine înțelese de copii și au creat posibilitatea de-a învăța textul mai ușor utilizând expresii și elemente expresive, dialog, mimică etc.

III.8. Alcătuirea portofoliului

Am stabilit de comun acord cu educatoarea grupei de control ca într-o perioadă de 2 săptămâni (sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2018) să realizăm o monitorizare paralelă la cele două grupe. Aceasta ar viza elaborarea portofoliului cu documentele primare printr-un sistem de măsurare a progresului, vizând:

corectitudinea deprinderilor motrice

capacitatea de coordonare generală (ritm tempou)

capacitatea de practicare a jocurilor distractive și mișcare prin respectarea regulilor, stăpânire de sine, perseverență

dezvoltarea limbajului – expresivitate, exprimare, vocabular

capacitatea de a ierarhiza valorile – comparare, observare, motivare

capacitatea de identificare, recunoaștere, reproducere, enumerare, observare a unor evenimente

capacitatea de a intra în relație cu cei din jur, de socializare

capacitățile creativității

Problema care se pune ține de modul în care voi reuși o apreciere comparativă a realizării experimentului prin evaluarea celor două grupe. Totodată, se impunea, ca o problemă suplimentară pentru mine, de-a stabili cât din acest progres se datorează experimentului și cât maturizării generale sau implicarea unor factori externi.

O primă prelucrare a datelor(prelucrarea primară) a evidențiat o apropriere a celor două grupe, prin baremele și observațiile sistematice efectuate.

O altă modalitate de a evalua performanțele copiilor a fost utilizarea jocurilor de mișcare și distractive și a acorda calificative pe baza evoluției colective și individuale. De altfel, aceasta a constituit principala dificultate a experimentului fiind nevoită să observ, de multe ori, evoluții în mod individual

O altă modalitate de evaluare a fost măsurarea performanțelor în utilizarea expresiilor, a dialogului în cadrul activităților din grădiniță în continuare, activitatea mea a constat în prelucrarea datelor din portofoliu, interpretarea cât mai obiectivă a lor pentru verificarea și validarea ipotezei.

III.9. Analiza datelor experimentale

Pentru a obține date în legătură cu munca punctată, bazată pe parteneriate dezvoltând aptitudini și capacități menite să formeze personalitatea copilului și să-l pregătească pentru o nouă etapă – școala, am derulat evaluarea finală la cele două grupe utilizând jocurile de mișcare „Răspunde și sari”, „Bețișorul fermecat” și jocurile distractive „Actorii”, „Prăjitura minune” dramatizarea poveștii „Albă-ca-zăpada și cei 7 pitici” sub formă de concurs, și jocuri didactice: Unde a greșit pictorul; Eu spun una tu spui multe.

Tabel III.6 Evaluare finală Grupa experimentală- Grupa A

Grupa control- Grupa B

Evaluare finală Grupa experimentală

Anexă Tabel III.6.

Grupa de control

Anexă Tabel III.6.

Voi încerca să generalizez în grafice comparative observațiile și rezultatele obținute de la cele 2 grupe. Rezultă următorul grafic:

(a) Deprinderi motrice

Grafic 1: Nivelul de însușire al deprinderilor motrice de bază

Din graficul de mai sus, rezultă că la testarea inițială cele două grupe au obținut rezultate aproximativ egale în ceea ce privește parametrii testării. În urma experimentului am constatat un progres accentuat la grupa experimentală, grupa de control menținându-se cam la aceeași parametrii.

Am observat o coordonare mai bună a mișcărilor brațelor cu cele două picioare, iar respirația și-o coordonează mai bine.

Săriturile sunt executate mai corect, coordonându-și elanul cu bătaia, desprinderea, zborul și aterizarea. La grupa de control am remarcat mulși copii care se dezechilibrează ușor în timpul aterizării.

În ceea ce privește coordonarea generală prin utilizarea jocurilor de mișcare și distractive în care copiii aveau preocuparea de a rima versurile în corelare cu anumite mișcări am observat o coordonare mai bună la copiii din grupa experimentală în ceea ce privește ritmul și tempoul.

(b) Coordonare generală

Graficul 2 : Capacitatea de coordonare generală

În cadrul experimentului am urmărit, de asemenea, evoluția comportamentului copiilor în timpul practicării jocurilor de mișcare și a celor distractive. Am luat în considerare:

execuția corectă a sarcinilor

respectarea regulilor

numărul acțiunilor reușite

totalul greșelilor(penalizări)

Se poate constata, din graficul realizat, că în urma evaluării finale copiii de la grupa experimentală au înregistrat un progres în ceea ce privește respectarea regulilor. Am observat o dezvoltare a atenției, a rapidității și spiritului de observație, precum și o execuție mai corectă a sarcinilor.

(c) Respectarea regulilor Grafic 3: Respectarea regulilor

Am observat că penalizările, greșelile au fost mai mult la grupa de control și s-a sesizat o nesiguranță în executarea corectă a sarcinilor.

(d) Dezvoltarea limbajului Grafic 4: Nivelul de dezvoltare a limbajului

O altă variabilă urmărită prin experiment a fost calitatea proceselor psihice (senzații, percepții, reprezentări), capacitatea copiilor de a achiziționa informații prin calitățile achizițiilor informaționale oglindite în identificare, recunoaștere, observare, enumerarea lor.

Am constatat că senzațiile și percepțiile nu se dezvoltă de la sine prin simplul proces de maturizare și nici ca urmare a repetării mecanice a acțiunii stimulenților asupra organelor de simț, ci este necesară organizarea unor activități corespunzătoare cu un conținut ridicat.

Grupa de control care și-a desfășurat activitatea conform programei în curs a beneficiat de jocurile didactice care pot determina evoluția senzațiilor, percepțiilor, de jocurile de construcții, activitățile muzicale, practice, etc. la fel ca și grupa experimentală. Plusul a fost adus la grupa experimentală, unde jocurile educaționale introduse în fiecare etapă a unei secvențe educaționale, a sporit cantitatea și calitatea actului informațional.

Reprezentările copiilor de la grupa experimentală au ajuns să fie funcție reglatoare a cuvântului, manifestată:

Cuvântul evocă reprezentarea deja formată și cerută de sarcini practice, cognitive;

Dirijarea, construirea unor imagini mai bogate, mai fidele realității,

Asigură înlănțuirea și organizarea unor serii întregi de imagini;

Constituie instrument de organizare a imaginilor(secvențelor);

Reprezentările prin cuvânt sunt integrate proceselor de gândire și imaginație;

Prin urmare, printr-o muncă asiduă și asigurarea grupei experimentale a unui

program suplimentar celui vizat de programă s-au înregistrat progrese ridicate.

(e) Calitățile proceselor psihice

Grafic 5: Capacități de achiziții

Un aspect major de care m-am ocupat a fost socializarea copiilor. Prin multiplele forme de activități puse la dispoziție de programa învățământului preșcolar, se are în vedere sistemul de relații cu care trebuie să fie înzestrat un copil pentru a se integra în viața socială.

Prin programul aplicat la grupa experimentală, prin bateriile de jocuri distractive, de mișcări dramatizări copiii de la grupa experimentală au dobândit un set de relații de colaborare, ajutor, solidaritate, cooperare net superior, net mai valoros decât copiii de la grupa de control.

Programul experimentat aplicat a favorizat prin nivelul conținuturilor, jocurilor, poveștilor, poeziilor să îmbogățească experiența de viață a copiilor, să creeze condiții favorabile pentru formarea diferitelor însușiri morale(de-a fi politicos, de-a ceda ceva în favoarea altui copil, de-a renunța la o plăcere personală pentru colectiv). Nivelul conținutului pus la dispoziție a avut un rol important în formarea stăpânirii de sine, a sensibilității, a atitudinilor, a înfrânării anumitor manifestări individuale.

Programul accesat, gradat introdus, a exercitat o influență puternică asupra conștiinței, asupra încrederii în forțele proprii, iar activitățile organizate prin caracterul lor distractiv au generat un fond de bună dispoziție permanentă, o stare de optimism, condiție esențială a metabolismului copilului.

Toate aceste acumulări nu s-au observat la grupa de control, ba dimpotrivă a creat dispute în cazul distribuirii rolurilor (Albă-ca-zăpada și cei 7 pitici) copiii nu au colaborat în vederea asigurării costumelor cadrului, fiecare a lucrat individual.

în cadrul jocurilor de mișcare organizate împreună „Răspunde și sari", s-au observat cazuri individuale de egoism, de un caracter impulsiv, grupa nefuncționând ca un tot unitar, iar în cazul greșelilor comise s-au observat manifestări de nerecunoaștere, neasumare a eșecului.

Grupa experimentală a evoluat net în dezvoltarea relațiilor de prietenie și ajutor, simțul de răspundere și consider că programul distractiv abordat are șanse mai mari de integrare socială decât activitățile standard.

Din graficul de mai jos se observă diferențele dintre cele două grupe:

(f) Socializarea copiilor Grafic 5: Capacități de achiziții

III.10. Concluziile cercetării

Utilizarea sistematică și permanentă a parteneriatelor in cadrul activităților didactice din învățământul preșcolar determină dezvoltarea motricitatii generale.

Realizarea de tip parteneriat s-a produs cu succes;

Activitatea artistică interpretativă contribuie la sprijinirea integrării sociale a copiilor, prin formarea și dezvoltarea sentimentelor, precum și a normelor de comportare și conviețuire socială;

Situațiile prin care copiii au fost solicitați să practice diferite jocuri oferă posibilitatea de a-și petrece într-un alt mod timpul liber;

Activitățile din cadrul parteneriatelor au scos în evidență intensitatea trăirilor și implicarea în mod direct în toate tipurile prezentate, precum și creativitatea de care copiii dau dovadă în realizarea sarcinilor propuse;

Dramatizările au demonstrat o acumulare a experienței verbale în formarea unor generalizări lingvistice, la fluidizarea vorbirii, iar expresiile, cuvintele, rolurile interpretate și-au găsit utilitatea și în alte tipuri de activități;

Activitățile bine selectate și organizate s-au dovedit a fi activități utile grupului de copii pentru fixarea cunoștințelor, precum și pentru introducerea noțiunilor în contexte noi.

CONCLUZII GENERALE

Lucrarea realizată își propune să analizeze relațiile din cadrul parteneriatelor desfășurate iîn grădinița de copii. Au fost identificate premisele care stau la baza parteneriatelor și anume: asigurarea de climate sănătoase în familie în care sp fie imbinate dragostea, afecțiunea arătată copiilor și controlul.

Scopul școlii/grădiniței și familiei este bunăstarea copiilor. Acest lucru a fost realizat prin incheierea de parteneriate cu familia și școala prin stabilirea de comun acord de a activitîților desfașurate în cadrul parteneriatelor care au stat la baza apropierii celor doua instituții și părinți.

Ca și cadru didactic am demonstrat părinților că pot avea incredere in mine și că le pot oferi siguranță copiilor lor. Prin libertatea arătată părinților in cadrul activităților desfățurate în parteneriat, dar și in cadrul activităților de consiliere aceștia mi-au împărtășit din experientele lor.

Cercetare demonstrează că necesitatea prezenței părinților în cadrul activităților desfășurate în gradiniță este foarte benefică procesului instructiv –educativ din grădiniță. Aceștia au apreciat mai mult munca mea ca educatoarea copiilor lor. Am incercat cu multă dragoste să le ofer copiilor un climat primitor, inovativ și atractiv prin care mi-am atins obiectivele propuse.

Consider că ipoteza fost demonstrată pentru că fiecare activitate propusă de mine a fost prezentată într-un mod atractiv pentru copii, am trezit dorința și interesul acestora de a se implica în activități liber și voluntar și de a se implica în tolate activitățile propuse de mine. Consider că ipoteza lansată de mine a fost veridică.

Această lucrare se bazează în principal pe parteneriatuldesfășurat intre grădinița și familie, dar acesta trebuie să continue pe tot parcursul școlarității copiilor.

BIBLIOGRAFIE:

Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educație”, București, Editura Aramis Print, 2004;

Beznea Nicoleta,art. Despre parteneriatul educațional  publicat în ,,Revista cadrelor didactice Nr.1 / 2 din 2005;

Beznea Nicoleta, art. ,,Familia și școala în relație de parteneriat educațional”, coord./ editori Învățământul primar-revistă dedicată cadrelor didactice/ nr.1-2/ 2005;

Cristiana Boca (coord.), Irinela Nicolae, Ana Secrieru, Doina-Olga Ștefănescu. – București 2009: Educația 2000+, 2009, ,,Împreună pentru copii : grădinița și comunitatea”;

Claff Gogfrey,Ghid pentru cadrele didactice, ,,Parteneriat școală-familie-comunitate ”, Editura Didactică și Pedagogică , R.A., București, 2007

Elena Tipa, Parteneriatul educaținal și managementul de proiect,art.apărut in Revista invământului preșcolar nr.1/2007, M.E.N.;

Kelemen Gabriela, (2009), Pedagogie preșcolară, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad;

Kelemen Gabriela, (2010), Metodica activităților culturale, civice și recreative, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad;

Kelemen Gabriela, (2010), Pedagogia invățământului primar și preșcolar, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad;

Kelemen Gabriela, (2011), Pedagogie socială, Editura Universității „Aurel Vlaicu”, Arad;

Mirela Stoian-Gr.nr.57.București , art.apărut in Revista invățământului preșcolar, nr.2-4,2004,MEN;

Petrosel Ionela , ,,Despre parteneriatul educational” ( sursa Internet);

Popescu, M., ,,Implicarea comunității în procesul de educație”, Centrul Educația 2000,Corint,    București, 2000;

www.didactic .ro.

ANEXA I

PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

,,SUNT SĂNĂTOS, MĂ DEZVOLT FRUMOS!,,

Parteneriatul face parte din cadrul proiectului național ,,KALOKAGATHIA,

ARGUMENT

Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea individului este definită drept ,,o stare de bine fizică, mentală, socială și nu doar absența bolii sau infirmității”. Din perspectiva publică, sănătatea constituie, datorită imenselor implicații individuale, dar și sociale și demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile și strategiile guvernamentale din întreaga lume.

Educația sanitară a devenit o componentă principală și un obiectiv major al pregătirii preșcolarilor.

,,Educația pentru Sănătate” trebuie începută de la cele mai mici vârste ,începând din creșă și grădiniță. Pentru a avea un impact real și cât mai rapid, ar trebui formate cadrele didactice, precum și includerea în programa instructiv-educativă a educației pentru sănătate. Pe termen lung, mediul școlar trebuie să joace un rol deloc neglijabil în elaborarea unui sistem integrat de educație pentru sănătate. Scopurile generale ale educației sanitare ne propune să îi conducă pe copii la înțelegerea faptului că viața omului, a generațiilor viitoare, calitatea ei, depinde într-o măsură tot mai mare de grija manifestată de om față de mediul său de existență.

Aceasta se concretizează într-o atitudine ocrotitoare față de orice componentă a mediului ambiant care constituie o “ sursă a vieții omului”, în sensul tot mai cuprinzător al termenului.

Cresterea copiilor într-un mediu sănătos încă de la vârste timpurii, reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferitele aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos.

Insistând în formarea unor deprinderi de igiena personală, dorim ca acestea să devină obișnuințe: – menținerea sănătății personale și a celor din jur prin alimentație corectă; -importanta sportului pentru o viata sanatoasa, curatenia spiritului, a sufletului, curatenia mediului ambiant, respectarea raportului activitate –odihnă; -cultivarea spiritului de întrajutorare; -îmbrăcăminte sănătoasă, identificarea specificului problemelor de igienă: (igiena corpului, dezvoltarea armonioasă, folosirea surselor de apa, a alimentelor, igiena clasei, a locuinței, prevenirea bolilor transmisibile etc.).

SCOP:

Formarea unei conduite favorabile și a unui stil de viață sănătos, mental, emoțional, fizic și socio-moral prin derularea unor activități cu specific igenico-sanitar.

OBIECTIVE:

PRIVIND PREȘCOLARII:

Să își însușească noțiuni legate de sănătate și boală în vederea dezvoltării fizice armonioase;

Să își formeze deprinderi și norme de comportament pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea individuală și cea colectivă;

Îmbogățirea vocabularului activ cu termeni din domeniul sanitar și sportiv;

Formarea unei atitudini sanitare și sportive active și responsabile care să permită manifestarea unei conduite adecvate ;

Să conștientizeze unele consecințe ale nerespectării regulilor de igiena personală.

PRIVIND EDUCATOARELE:

Să contribuie la formarea capacității de a construi un mediu educațional propice formării unor deprinderi sănătoase, igienice, sanitare, de alimentație sănătoasă, de protejare a vieții.

PRIVIND PĂRINȚII:

Să accepte și să coopereze cu alți factori educaționali în activitatea grădiniței, tratându-i ca parteneri în educație

Conștientizarea părinților și a altor factori educaționali din cadrul comunității privind necesitatea formării și dezvoltării conștiinței in privinta igienei și dezvoltării armonioase a corpului la copii;

Creșterea implicării părinților în activitatea grădiniței având ca scop preventia;

PRIVIND MEDICUL DE FAMILIE:

Să prezinte informațiile accesibile vârstei preșcolare;

Să utilizeze cât mai multe „materiale sanitare”, explicând modul de utilizare a lor în diferite împrejurări, în vederea îmbogățirii vocabularului activ al preșcolarilor.

GRUP ȚINTĂ:

– Preșcolarii grupei Mici

– Educatoarele grupei mici ,,B”

– Medic de familie:

DURATA: Anul școlar 2017 – 2018

RESURSELE PROIECTULUI:

UMANE:

Preșcolarii grupei mici B,

educatoarele,

cadrele sanitare (doctor –medic de familie

părinți/bunici

MATERIALE:

materiale didactice din dotarea grădiniței sau procurate de educatoare;

materiale diverse aduse de părinți;

cabinetul medical;

material didactic, planse, pliante.

cărți, reviste, planșe, jetoane, fișe individuale de muncă broșuri și reviste de sănătate

pliante, mulaje

trusa medical (stretoscop, seringă, garou, tensiometru

halat alb)

computer, imprimantă, aparat foto, Cd-uri

MODALITATI DE REALIZARE:

desene;

CD-uri cu activitatile prescolarilor;

albume cu fotografii;

probe practice;

vizite

Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,

întâlniri de lucru,

dezbateri, expuneri,

activități individuale și colective

LOCUL DE DESFĂȘURARE

Gădinița cu .Program Prelungit Deta (sala de grupă),

Cabinet medical individual .

IMPLEMENTAREA PARTENERIATULUI EDUCAȚIONAL

Derularea propriu-zisă a activităților conform calendarului din programul de activități stabilit.

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PARTENERIATULUI EDUCAȚIONAL

portofolii care sa reflecte activitatea preșcolarilor;

expunerea unor afișe, pliante, imagini, trusa sanitară la panoul sanitar;

realizare de concursuri și ghicitori pe teme de educație sanitară;

realizarea unui album cu fotografii care sa ilustreze diferite secvențe de pe parcursul parteneriatului;

realizarea unei expoziții cu lucrări ale preșcolarilor „presărate” cu imagini și pliante specifice.

DISEMINARE

Descrierea modului de desfășurarea a parteneriatului concretizată în experiența pozitivă acumulată de preșcolari va fi popularizată la nivelul:

Grădinița cu Program Prelungit”, în cadrul comisiei metodice a educatoarelor;

EVALUAREA PARTENERIATULUI EDUCAȚIONAL

Expoziții cu lucrări ale preșcolarilor;

Album electronic (C.D.) cu fotografii.

ANEXA II

PARTENERIAT EDUCAȚIONAL

,,CĂLIȚI SUB SOARELE COPILĂRIEI,,

PARTENERIATUL FACE PARTE DIN CADRUL PROIECTULUI NAȚIONAL DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT,,KALOKAGATHIA,,

MOTTO: ”Tonusul fizic atrage după sine tonusul psihic, bună dispoziție și

sentimentul că viața e frumoasă!”

ARGUMENTAREA PROIECTULUI

Viața înseamnă mișcare și sensibilitate; mișcarea și sensibilitatea înseamnă sănătate. Sănătatea presupune dezvoltarea și menținerea armonioasă a trupului și sufletului dând naștere unei societăți dezvoltate cu potențial valoros pentru noi generații.

Copiii sunt mișcare, sensibilitate și reprezintă potențialul ce prin educație devine valoros. Valorificând nevoia nativă de mișcare și sensibilitatea copiilor, în contextul învățării, în cadrul diferitelor materii, cultivând în același timp, dragostea pentru frumos, asigurăm dezvoltarea armonioasă psihică și fizică a acestora.

Să nu lăsăm generățiile viitoare să se piardă printre cifre și mașini, să cultivăm posibilitățile copiilor și ale noastre, punându-le în slujba educației, obținând KALOS KAI AGATOS (ideal, armonie, frumusețe, bunătate).

PUNCTE TARI:

Copiii, prin practicarea activităților de stimulare a interesului pentru educație fizică și sport, dobândesc o mai bună coordonare la nivel mental și spațial. Această bună coordonare psihomotorie ajută la activitățile de scris- citit;

Se încurajează efectuarea exerciților și activităților de tip sportiv prin efectele benefice, relaxante, la nivel fizic și psihic, simțite în urma activităților propuse în cadrul proiectului.

PUNCTE SLABE:

Lipsa spațiului aferent grădiniței, dotat corespunzător activităților sportive;

Întâmpinarea unor greutăți în deplasarea spre alte locații care să permită o bună desfășurare a activității;

OPORTUNITĂȚI:

Premierea activităților motivează participarea activă la astfel de proiecte;

Proiectul oferă șansa mediatizării, popularizării activităților care se desfășoară în grădinițele de copii;

Proiectul oferă șansa unei bune cooperări cu diverși parteneri educaționali;

Proiectul oferă posibilitatea finanțării din surse diverse donații, sponsorizări, acorduri parteneriale.

DESCRIEREA PROIECTULUI:

SCOP: stimularea efectuării unor activități de educație fizică și sport în vederea dezvoltării fizice și psihice armonioase combătându-se sedentarismul datorită efectelor sale negative.

OBIECTIVE:

a) Pentru copii:

Îmbunătățirea stării de sănătate prin joc și exercițiu fizic și o igienă corespunzătoare;

• Stimularea efectuării unui sport;

• Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării în funcție de un sistem de reguli acceptate;

• Stimularea imaginației și a creativității.

b) Pentru cadre didactice

• Dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu părinții;

• Adaptarea strategiilor didactice adecvate în vederea realizării unor activități interdisciplinare eficiente ( ce includ educația fizică);

• Crearea unui mediu educațional adecvat care să motiveze copilul în practicarea mișcării și sportului.

c) Pentru părinți și alți factori educaționali

• Readucerea și promovarea în prim plan a celebrului “Mens sana in corpore sano”;

• Conștientizarea necesității implicării tuturor în formarea unei generații sănătoase la trup, suflet și minte;

• Combaterea efectelor negative ale sedentarismului.

GRUP ȚINTĂ: Preșcolarii grupei mici ,,B”

Educatoarele grupei : prof. Semelbauer Larisa-Pamela

Prof. Bradea Alina

Părinți

BENEFICIARI: Direcți: copii, părinți, educatoare

Indirecți: grup familial, reprezentanții instituției partenere

PARTENERI EDUCAȚIONALI: ASOCIAȚIA SPORTIVĂ ORĂȘENESCĂ DETA

DURATA: Anul școlar 2017-2018

METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU:

METODE DE COMUNICARE ORALĂ:

explicația

instructajul

METODE INTUITIVE:

demonstrarea directă

demonstrarea cu ajutorul imaginilor

METODE BAZATE PE ACȚIUNE:

exersarea

exersarea globală

exersarea fragmentată

exersarea independentă

METODE DE CORECTARE A GREȘELILOR DE EXECUȚIE:

interventia verbală

intervenția cu gesturi si semne

intervenția nemijlocită asupra copilului

metode de asigurare si sprijin

METODE DE VERIFICARE ȘI EVALUARE

activități practice globale

probele de control

aprecierea

FORME DE ORGANIZARE:

ACTIVITĂȚI FRONTALE

ACTIVITĂȚI PE GRUPURI/ ECHIPE/PERECHI

GIMNASTICA DE ÎNVIORARE

EVALUARE:

Cd-uri cu filme ale acțiunilor desfășurate

Albume foto

Carte de colorat

Postere

Mesaje, stegulețe

Jurnalul micilor sportivi

Prezentarea power-point a activităților derulate în proiect.

SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:

Preșcolarii fiind foarte nerăbdatori și dornici oricând să facă puțină mișcare, suntem convinse că acest proiect va avea succes și se va desfășura și în anii următori prin modificarea și completarea grupului țintă (dupa plecarea la școală a copiilor de 6-7 ani), prin atragerea de alți parteneri, prin diversificarea activităților și desfășurarea lor și în alte locații, prin valorificarea rezultatelor obținute.

BIBLIOGRAFIE:

„Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii”, MEC, București, 2005;

„Grădinița altfel”, Editura Val & Integra, București, 2003Andrei Barta, “Deprinderi motrice la preșcolari”;

Petrică Dragomir, Editura V&Integral, București, 1995;S. Breben, M. Fulga, “Metode interactive de grup”, Editura Arves, Craiova, 2006;

S. Breben, S. Gongea “Activități bazate pe teoria inteligențelor multiple”, Editura Reprograph, Craiova, 2005

Eugenia Barcan Ticaliuc, Exerciții și jocuri pentru preșcolari, Editura Sport-Turism, 1979

ANEXA III

DECLARAȚIE

Subsemnata Bradea Alina declar pe propria răspundere că lucrarea intitulată „Parteneriatul educațional modalitate de eficientizare a procesului insturctiv educativ din grădiniță”, îmi aparține în întregime, nu a fost plagiată, iar la întocmirea ei am consultat volumele, studiile și articolele menționate în bibliografie.

Arad, Semnătura