Morariu Andreea Prof. dr. SIGMIREAN Cornel [612665]

TEORIA ELITELOR

MASTERAND: [anonimizat]:
Morariu Andreea Prof. dr. SIGMIREAN Cornel
E.C.C.E. I

AN UNIVERSITAR
2016 – 2017

STRUCTURI SOCIALE

2

STRUCTURI SOCIALE
~ „Sociologie” ~
Anthony Giddens

Anthony Giddens a fost un sociolog britanic, născut la 18 ianuarie 1938 în
Edmonton, nordul Londrei. A absolvit Universitatea din Hull în 1959. Urmează masteratul la
London School of Economics (LSE) , scriind o disertație intitulată „Societate în Marea Britanie
contemporană ”. În anul 1974 a obț inut doctoratul la Universitatea din Cambridge, iar de atunci
el a publicat aproximativ o carte în fiecare an, producând texte sociologice dintre cele mai
influ ente.
Și-a început cariera în cadrul Universității din Leicester, iar apoi a lucrat timp de mai
mulți ani la Universitatea din Cambridg e, unde a fost un profesor desăvârșit până la sfârșitul
anilor 1980.
În mare parte , din cauza producției sale prolific e, dar mai ales da torită înțelegerii sale
incisive a relației dintre structurile sociale puternice și libertatea fiecărei persoane de a acționa,
el a fost mult timp considerat lider sociol og britanic și teoretician social.
Giddens este acum membru pe viață al Kings College din Cambridge ș i profesor emerit
la London School of Economics. El are peste o duzină de diplome de onoare și i-a fost oferit pe
viață rangul de pair sub titlul „Baronul Giddens în Southgate ”.1

Dezvoltarea teoretică – Munca lui Giddens acoperă o gamă largă de subiecte. El este
cunoscut pent ru abordarea interdisciplinară care implică sociologie, antropologie, arheologie,
psihologie, filosofie, istorie, lingvistică, economie, asistență socială și științe politice. El a adus
multe idei și c oncepte de sociologie . De o importanță deosebită sunt concepte le de reflexivitate,
globalizare , teoria de structurare și A Treia C ale.
Datorită faptului că în paginile ce urmează voi dezvolta pe larg structurile sociale din
prisma lui Giddens, îmi voi înd repta atenția , pe scurt, doar asupra unuia dintre aceste patru
concepte și anume teoria de structurare. Ei bine, teoria de structurare a lui Giddens susține că,

1 http://www.open.edu/openlearn/society/politics -policy -people/politics/anthony -giddens -biography , accesat
la data de 06.01.2017, ora 21:23 .

STRUCTURI SOCIALE

3
pentru a înțelege societatea, nu se poate să ne îndreptăm atenția doar asupra acțiunilor
indivi zilor sau asupra forțelor sociale care mențin societatea. În schimb, este important în
același timp și forma realității noastre sociale. El susține că , deși oamenii nu sunt în totalitate
liberi să aleagă propriile lor acțiuni, iar cunoștințele lor sunt l imitate, ele totuși sunt intermediul
prin care se reproduce structura socială menită să conducă la o schimbare socială .2
În ceea ce privește stilul său scris, este corect să spunem că deși munca lui este extrem
de abstractă și de complexă, el are totuși o abordare corectă, coerentă pentru scris, c eea ce face
ca munca lui să fie foarte accesibil ă, orice putând să -i studieze textele fără o pregătire în
prealabil.
Chiar dacă el a scris pe o mare varietate de subiecte diferite, este posibil să se identifice
o serie de teme recurente în ansamblul scrierilor . Putem deduce cu ușurință faptul că munca sa
se încadrează în general în trei categorii.
Prima dintre acestea, ceea ce poate fi numit ă „anchetă sociologică” este o reexaminare
a rolului sociologie i. Cea de a doua, „teoria de structurare” de care am amintit anterior , este o
analiză a interacțiunii dintre structurile sociale și libertatea oamenilor de a acționa . Datorită
aceastei categorii de abordare sociologică ce o regăsim și în lucrarea intitulată „Sociolo gie”,
Giddens se bucură de o fermă reputație.
Și în cele din urmă, c ea de a treia categorie, în care el discută despre relația dintre sine
și societate, se bazează în mare parte pe o evaluare a modului în ca re oamenii obțin un sentiment
al propriei lor identități .3

Înainte de a pune pe tapet o dezvoltare teoretică a structurilor sociale conturate de
Giddens în lucrarea sa intitulată „Sociologie” , publicată în anul 1988 și ajunsă în prezent la a
opta ediție, consider necesar să conturez mai întâi o definiție a sociologiei. Așadar, sociologia
este studiul vieții sociale umane, a grupurilor și societăților. Este un demers îndrazneț și de mare
responsabilitate, întrucât subiectul ei este rezultatul propriu lui nostru comportament ca ființe
sociale. Scopul studierii sociologiei est e extrem de larg, de la analiza întâlnirilor trecătoare
dintre diferiți indivizi pe stradă până la investigarea proceselor sociale globale.4
Autorul francez, Auguste Comte , considera sociologia drept ultim a științ ă de dezvoltare
ce derivă din fizică, chimie și biologie , dar și cea mai complexă și mai importantă dintre toate.

2 http://sociology.about.com/od/Profiles /p/Anthony -Giddens.htm , accesat la data de 06.01.2016, ora 22:54.
3 http://www.open.edu/openlearn/society/politics -policy -people/politics/anthon y-giddens -biography , accesat
la data de 06.01.2017, ora 23:36 ;
4 Anthony Giddens, „Sociologie ”, Bucureșt i, Editura BIC ALL, 2000, p. 10.

STRUCTURI SOCIALE

4
Sociologia, susț inea el, ar treb ui să contribuie la bunăstarea umanității, folosind ș tiința pentru
înțelegerea ș i, prin ac easta, preve derea și controlul comportamentului uman.5
De-a lungul carierei sale, ceea ce a încercat Giddens să facă a fost să ajute la stabilirea
unei noi înțelegeri a rolului sociologiei. La acel moment, funcționalismului a fost ramura
dominantă a sociologiei. Mai particular, Regulile metodei sociologice ale lui Emile Durkheim
(1895), erau încă utilizate ca una dintre principalele baze pentru modul în care ar trebui să fie
analizată societatea. Cu toate acestea, Giddens a preferat o abordare mult mai critică și refl exivă
asupra a ceea ce ar trebui să facă sociologii.
Activitatea noastră structurează și modelează lumea socială înconjurătoare și este
totodată structurată de ea. Indiferent de gradul de dezvoltare, orice societate este stratificată.
Toate s ectoarele act ivității umane sunt st ratificate în: diferențele privind sursa de venit,
eterogenitatea religioasă la nivel societal, distrib uția puterii politice, modurile de consum și
stilur ile de viață etc. Stratificarea este universală și omniprezentă.6
Conceptul de structură socială este important în sociologie. El se referă la faptul că,
contextul social al vieții noastre nu este construit doar din înșiruiri î ntâmplătoare de evenimente
sau acțiuni; ele sunt structurate în moduri distincte. Există anumite regularită ți în modul nostru
de comportament ș i în relațiile noastre interumane. Dar structura socială diferă de structura
fizică , cum ar fi cea a unei cladiri, care există independent de relaț iile umane. Ea se
reconst ruiește în fiecare moment prin „cără mizile” care o compun – ființe umane ca oricare
dintre noi.7
Anthony Giddens a anali zat structurile sociale în relație cu acțiunea socială. Din punctul
său de vedere, cunoașterea societăț ii se poa te face prin structurile sale așa cum se conturează
acestea în acț iunile actorilor sociali.
Structura socială ca sistem este reprezentată de o axă. Așadar, pe orizontală sunt forme
precum familia, satul, orașul, naț iunea, iar pe verticală sunt grupă rile clasice, de stratificare,
ocupaționale, generaț ii, se xe, vârste, nivel de instruire școlară etc. Structura socială cuprinde
relații sociale repetate și stabile între componenții unui sistem social. Datorită existenței
structurilor sociale, viața umană și socială capătă caracterul de regularitate ș i organizare. Nicio
societate n u poate lua ființă decât dacă dispune de structuri, adi că de element e de durabilitate,
în temeiul cărora să se desfășoare viața socială. Însuși convieț uirea oamenilor întru -un anumit

5 Ibidem , p. 16;
6 Ani R ăduleț (Pavelea ), „Stratificarea socială”, în Revista Transilvană de Științe ale Comunicării , 3(14)/2011,
p. 93 -104;
7 Anthony Giddens , op.cit., p. 14.

STRUCTURI SOCIALE

5
spațiu și într -o anumită epocă este determinată de structuri sociale. Aș adar, structurile sociale
sunt colective de indivizi ca re acționează în anumi te moduri percepute ca o conviețuire. În
raport cu relațiile de conviețuire, oamenii se grupează pe diferite niveluri ale societății,
rezultând stratifică rile de diferite tipuri.
Studiul structurilor sociale asigură descoperirea elem entelor esenț iale pentru evaluarea
oamenilor, a modului lor de viață, a poziț iei în ansamblu s ocial a diferitelor colectivităț i umane,
a coeziunii interne a unui sistem.
Ar trebui remarcat faptul că Giddens a fost , foarte critic cu doi dintre ceilalți principali
părinți fondatori ai sociologiei și anume: Karl Marx și Max Weber. Ca răspuns la modul în care
puterea este conceptualizată de către cei doi teoreticieni amintiți , Giddens a preferat să pună un
accent mult mai mare pe diferitele roluri pe care puterea o joacă în dezvoltarea societăților
industriale capitaliste.
În lucrările sale, Marx s -a preocupat de problema stratificării și în special de conceptul
de clasă socială. În legătură cu acea sta, Anthony Giddens afirmă că „conceptul lui Marx
referitor la clasă ne călăuzește către inegalitățile structurate obiectiv ale societății. Clasa nu se
referă la convingerile pe care le au oamenii în legatură cu poziția lor, ci la condițiile obiective
care permit unora să beneficieze de un mai mare acces la recompensele materiale decât alții”.8
De la mijlocul anilor 1970, pe tot parcursul redactării lucrării „Sociologie”, Giddens a
avut o abordare mult mai sceptic ă în ceea ce privește distincția dintre so ciologia macro, pe de
o parte, cu accent pe explicarea societății în termeni lar gi, instituționale și sociologia micro pe
de altă parte, care pune accentul pe un nivel mai individual. Ceea ce Giddens a preferat să facă
a fost să demonstreze că aceste două abordări, macro și micro, ar tre bui să fie ambele angajate
în cadrul oricărei teorii sociologice aprofundate .
Giddens credea că sociologii ar trebui să încerce să i nterpreteze lumea socială, din
punctul de vedere al structurilor mari și modul în care aces tea sunt apoi interpretate și acționat e
de oamenii pe care le populează. În cadrul acestui aspect al activității sa le, el analizează modul
de adaptare actorilor sociali la condițiile sociale în care trăiesc, mai degrabă decât să fie modelat
în întregime p rin stabilirea lor socială. Cu alte cuvinte, el a simțit că sociologii ar trebui să vadă
societatea ca rezultat direct al structurilor sociale și oamenii care locuiesc în ele.
Începându -și lucrarea cu privire la modul în care ar trebui să se desfășoare sociologia ,
Giddens a început apoi să ia în considerare modurile prin care structurile sociale și oame nii
agenție i se influențează și interacționea ză reciproc. În acest context , el a fost deosebit de

8 Ibidem , p. 270 .

STRUCTURI SOCIALE

6
interesat de măsura în care indivizii sau forțe sociale mai largi reprezintă baza pentru modul în
care societatea însăși este modelată și remodelată. Mai mult decât atât, el a sugerat că, deși este
evident că oamenii nu sunt în totalitate liberi să acționeze așa cum c onsideră de cuviință, ei încă
mai au suficientă libertate de a acționa într -un mod care reproduc și modifică structurile sociale.
Giddens este de părere că în prezent, „atunci când vorbim de stratificare socială, atragem
atenția asupra pozițiilor inegale ocupate de indivizi în societate […]. Posedarea unor sume
substanțiale de bani, în deosebi atunci când averea este trecută de la o generație la alta, reprezintă
principala caracteristică car e deosebește clasa de sus de alte grupuri de clasă din societate. Clasa
de mijloc este compusă în mare parte din cei care au ocupații de tip gulere albe, d ar poate fi
împărțită în vechea clasă de mijloc (cum sunt proprietarii de afaceri), clasa mijlocie de sus
(experții și managerii) și clasa mijlocie de jos (personalul f uncționăresc, profesorii, infirmierele
etc.). Clasa muncitorească este compusă din oameni c are sunt angajați în funcții de tip gulere
albastre sau manuale. Subclasa este alcătuită din cei c are sunt săraci și nu au o ocupație”. Dar
același autor consideră c ă în s ocietățile moderne occidentale, clasa începe să piardă teren.
Inegalitățile material e datorate averii (bunurilor pe care le posedă indivizii, sub forma
acțiunilor, conturilor în bănci sau proprietăților, precum case, pământuri sau mai bine spus tot
ceea c e poate fi vândut) și venitului (adică salariilor ce provin din ocupații plătite și inve stiții)
tind să se micșoreze în țările industrializate, în special prin utilizarea impo zitării celor bogați,
combinată cu ajutoarele sociale pentru cei săraci. În plus, sist emele educaționale pot facilita
accesul celor înzestrați intelectual la mobilitate verticală ascendentă. Dar Gidden s afirmă în
același timp că studiile sociologice arat ă că „educația tinde să exprime și să reafirme
inegalitățile existente, în mul t mai m are măsură decât încearcă să le schimbe .”9

În concluzie, așa cum reiese din lucrarea lui Giddens, sociologia este o disciplină în care
este omis propriul nostru punct de vedere asupra lumii, pentru a privi cu mai multă atenție la
influențele care determină viața noastră și pe cea a celorlalți. Sociologia a apărut datorită unui
efort intelectual distinct o dată cu dezvoltarea societăților moderne, al căror studiu rămâne
principala sa preocupare. Sociologii se mai ocupă însă și de o largă varietate d e probleme legate
de natura interacțiunii sociale și de societățile umane în general. Sociologia nu e doar un
domeniu intelectual abstract, ci are implicații practice majore în viața oamenilor.
Lucrarea sa este o abatere de la teoria tradițională sociolog ică în mod specific, deoarece
el susține că oamenii înșiși sunt motorul care generează o schimbare socială, mai degrabă decât

9 Ibidem, p. 308.

STRUCTURI SOCIALE

7
instituțiile mari, astfel cum a fost în mod tradițional, principalul obiectiv pentru sociologi. Mai
important, el sugerează că teo reticienii sociali ar trebui să aprecieze acum că structura și agenția
fac parte din același proces. Cu alte cuvinte, nu are nici un sens să se discute de unul fără a i se
da atenția cuvenită și celuilalt. Pentru a rezuma acest lucru, el a inventat termenu l "structura de
dualitate", ceea ce sugerează că societatea este creată de agenți, care sunt în același timp,
constrânși de aceasta.

STRUCTURI SOCIALE

8

Bibliografie

⁂ Giddens , Anthony , „Sociologie” , București, Editura BIC ALL,
2000 ;

⁂ Răduleț (Pavelea), Ani, „Stratificarea socială” , în Revista
Transilvană de Științe ale Comunicării , 3(14)/2011

⁂ http://www.open.edu

⁂ http://sociology.about.com