Morariu Andreea Lector dr. TĂTAR -DAN Maria E.C.C.E. I AN UNIV ERSITAR 2016 – 2017 SISTEME POLITICE CONTEMPORANE 2 REPUBLIC A ELENĂ – GRECIA Scurt… [612659]

ELITE ȘI SISTEME
POLITICE MODERNE

MASTERAND: [anonimizat]:
Morariu Andreea Lector dr. TĂTAR -DAN Maria
E.C.C.E. I

AN UNIV ERSITAR
2016 – 2017

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
2

REPUBLIC A ELENĂ – GRECIA

Scurt istoric:
La 25 martie 1828, s tatul grec esc își câștigă independența față de Imperiul Otoman ,
urmând ca în anul 1833, în urma prevederilor Convenției de la Londra din 1832, să fie numit
Regat. Regatul Greciei a luat naștere ca și succesor al Guvernului provizoriu grec al primei
Republici Elene, instaurate în timpul războiului de independență. În 1924 a fost abolită pentru
prima oară monarhia și a fost procla mată a doua Republică Elenă, urmând să fie restaura tă în
1935. După șapte ani de dictatură militară, în 1974, a fost abol ită monarhia pentru a doua oară,
proclamându -se a treia Republică Elenă.
Așadar, în 1974 a avut loc un ref erendum care a schi mbat sistemul de guvernare din
monarhie constituțională în democraț ie parla mentară prezidențială, urmând să fie ales un
guvern democratic civil. Ceea ce a preocupat guvernele grecești după 1974 a fost stabilirea unei
relații , pentru o mai lungă perioadă de timp, cu statele Co munității Economice Europene,
pătrunderea în grupul european, dar și cimentarea bunelor relații cu statele balcanice . În anul
1981, Grecia a primit statutul de membru al Uniunii Europene .

Actualul s istem politic al Greciei:
Actuala formă de guvernământ a Grec iei este Republica Parlamentară. După cum știm,
republica pa rlamentară este o formă de guvernământ în care prim -ministrul sau cancelarul este
șeful guvernului și reprezintă autoritatea executivă în stat .
În mod formal, restaurarea definitivă a republ icii parlamen tare a avut loc în iunie 1973 ,
la abolirea monarhiei conduse de Regimul Coloneilor. În decembrie 1974 a avut loc un
referendum care a consfințit schimbarea formei de guvernământ, iar noua C onstituție a declarat
Grecia o republică prezidențială parlamentară. Atribuțiile Președintelui au rămas însă mai
degrabă ceremoniale după revizuirea din 1986.1

1 http://codex.just.ro/Tari/EL , accesat la data de 05.08.2017, ora: 09:34.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
3
Istoria constituțională a Greciei moderne este marca tă de alternanțe între perioade
monarhice și republicane, precum și de inte rvale de timp în care organizarea în fapt a puterii
politice a contrazis dispozițiile formale ale legilor fundamentale. Constituția actuală a Greciei
instaurează a Treia Rep ublică Elenă și a fost adoptată în 1975 . Textul constituțional a suferit
revizuiri în 1986, 2001 și, respectiv, în 2008 și este apreciat de specialiști că fiind o revenire la
mode lul democratic propus de legile fundamentale care au cârmuit acest stat ulterior Războiului
de Independenț ă din 1821 – 1832 .2
Constituția Greciei din 9 iunie 19 75 își exprimă atașamentul față de principiul și doctrina
separației puterilor în stat încă din primul său articol:
Articolul 1:
1. Grecia este o republică parlamentară.
2. Suveranitatea populară constituie fundamentul regimului politic.
3. Toate puterile emană de la popor, existând pentru popor și națiune și sunt exercitate
așa cu m este prevăzut în Constituție.3
Se mai regăsesc articole care fac și ele referire la separația puterilor în stat , însă vor fi
identificate prin “funcție“ sau “putere“. Articolul 26, făcând referire la structura de stat,
folosește expresia “funcție” în locul celei de “putere”:
Articolul 26:
1. Funcția legislativă este exercitată de către Camera Deputaților și de către
Președintele Republicii.
2. Funcția executivă este exercitată de către Președintele Republicii și de către
Guvern.
3. Funcția jurisdicțională este exercitată de către Tribunale ale căror decizii sunt
executate în numele poporului elen.4

Raporturile dintre principalele autorități stat ale:
În ceea ce privește principiul separației și colaborăr ii puterilor în stat, ele sunt î mpărțite
astfel: puterea legislativă este exercitată de Par lament împreună cu Președintele Republicii,
puterea executivă este atribuită Președin telui Republicii și Guvernului, cât despre puterea
judecătorească , aceasta este întrebuințată următoarelor instanțe: Curtea de Casație⁠, Consiliul de
Stat și Curtea de Auditori⁠ .

2 Ibidem .
3 Ion Deleanu, Drept constituțional și instituții politice , Iași, Editura Fundația „Chemarea ”, 1992, p. 25 .
4 Ibidem .

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
4
Parlamentul elen este monocameral și este al cătuit dintr -un număr de membri î ntre 200
și 300. Parlamentarii sunt aleși prin scrutin universal, egal, direct, secret și obligatoriu, ce
trebuie or ganizat în aceeași zi pe întreg teritoriul Greciei și ale cărui rezultate trebuie anunțate
tot în aceeași zi. Listele electorale sunt alcătu ite în funcție de locul nașterii cetățenilor eleni, iar
votul se o rganizează tot pe acest criteriu. Aceasta nu împiedică organizarea votului și pentru
diaspora elenă, larg r ăspândită în lume. Parlamentarii sunt învestiți cu un mandat reprezen tativ
de patru ani, care începe în ziua alegerilor generale.5
Parlamentul dispune de deplină autonomie regulamentară și organizatorică și poate
beneficia inclusiv de serviciile unui comitet științ ific stabilit prin Regulamentul propriu [ art. 55
alin. (5) ]. El are în pri ncipal competențe deliber ative, normative și de control și decide cu votul
a cel puți n o pătrime din membrii săi.6
Inițiativa le gislativă revine Parlamentului prin propu neri legislative și Guvernului prin
proiecte legislative. A numite categorii de legi, p recum și codurile judiciare ori administrative
au proceduri detaliat stabilite în Legea fundamentală. D e exemplu, proiectele de lege care au
ca obiect acordarea unei pensii și condițiile în care a ceasta poate fi acordată pot fi prezentate
doar de către Mi nistrul Finanțelor ș i numai după obținerea avizului Curții de Conturi.
După alegerile legislative anticipate din 20 septembrie 2015, Parlamentul grecesc
cuprinde următoarele formațiuni:
 Coaliția Radicală de Stânga (SYRIZA): 35,46% (145 de mandate);
 Noua Democrație (ND): 28,10% (75 de mandate);
 Zorii Aurii: 6,99% (18 mandate);
 Coaliția PASOK -DIMAR: 6,28% (17 mandate);
 Partidul Comunist Grec (KKE): 5,55% (15 mandate) ;
 To Potami: 4,09% (11 mandate);
 Grecii Independenți (ANEL): 3,69% (10 mandate);
 Uniunea Centristă: 3,43% (9 mandate).7
Președintele este ales de Parlament, pentru o perioadă de cinci ani, cu votul a două treimi
din numărul parlamentarilor. Dacă acest prag nu poate fi atins sunt prevăzute mai multe tur uri
de scrutin succesive, care necesită majorități parlamentar descrescătoare și care, în caz că nu
sunt atinse, pot conduce chiar la dizolvare și alegerea unui nou Parlament .8

5 Ibidem .
6 Ibidem.
7 http://www.mae.ro/node/1705 , accesat la data de 04.05.2017, ora 23:22.
8 https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/grecia.pdf , accesat la data de 05.06.2017, ora 12:23.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
5
Dacă Președintele ajunge, în mod culpabil sau nu, în si tuația de a nu -și mai îndeplini
atribuțiile, va fi înlocuit temporar de Preșe dintele Parlamentului sau, dacă nu există un
Parlament, de către Președintele Parl amentului anterior și, în cazul în care acesta din urmă
refuză sau nu există, de către Guvern în mod colectiv9.
Prim-ministrul, numit de Președinte, este șeful par tidului care deține majoritatea
absolută a locurilor din Parlament. O modific are a legii electorale din 2012 a instituit o primă
electorală de 50 de mandate pentru partidul care a obț inut cel mai mare număr de voturi. Dacă
niciun partid nu deține majoritatea absolută, Președintele este obligat să urmeze o procedură în
care oferă succesiv șefilor anumitor partide parlamentare posibilitatea de a propune
Parlamentului un Guvern.
În ceea ce privește puterea judecătorească, Constituția Greciei prevede dispoziții care
instituie independența acesteia . Instanțele sunt alcătuite din judecăt ori permanenți care
beneficiază de independență funcțională și personală. În îndeplinirea atribuți ilor lor, judecătorii
se supu n doar Constituției și legilor. Magistrații sunt numiți pe viață prin decret prezidențial și
pot fi revocați sau eliberați din funcție doar în conformitate cu o hotărâre judecătorească
întemeiată pe o condamnare penală sau o ab atere disciplinară gra vă, ori o boală, o invaliditate
sau o incompetență profesională.10
Conform Constituției, există două categorii de in stanțe judecătorești, respectiv:
administrative, pe de o parte, civile și penale, pe de altă parte. Instanța supremă pentru
tribunalele civile și penale este Curtea d e Casație, cu rol în unificarea jurisprudenței civile și
penale, iar pentru justiți a administrativă acest rol este ocupat de Consiliul de Stat. Un judecător
administra tiv nu poate, de regulă, judeca o cauză civilă sau penală, iar un judecător civil poate
judeca o cauză penală sau civilă, dar niciodată una administrativă.11

În momentul actual, șeful statului grecesc est e Prokopis Pavlopoulos, ales președinte de
către Parlament la 18 februarie 2015; iar prim -ministru: Alexis Tsipras, liderul SYRIZA
(Coaliția Stângii Radicale) . La 23 septembrie 2015 premierul Alexis Tsipras a anunțat noua
formulă guvernamentală reprezentat ă de SYRIZA și ANEL, formațiunea naționalistă de
dreapta, ocupantă a locului șapte în urma desfășurării alegerilor legislative anticipate din 20
septembrie 2015.12

9 https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/grecia.pdf , accesat l a data de 05.06.2017, ora 12:56.
10 Ibidem.
11 Ibidem.
12 http://primeminister.gr/english/primeminister/ , accesat la data de 04.05.2017, ora 15:34.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
6

ROMÂNIA

Actualul sistem politic al României :
Actuala formă de guvernământ a statului român este republica. „ România este stat de
drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera
dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în
spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie
1989, și sunt garantate .”13
Revoluția din Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim
democratic autentic, bazat pe alegeri libere și pluralism politic, pe respectarea drepturilor
omului, pe separația puterilor și răspunderea guvernanților în fața organelor reprezentative. Prin
actele emise de puterea revoluționară provizorie, România a revenit la sistemul parlamentar
bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în noua Constituție aprobată prin referendum în 1991
și revizuită în 2003 .14
În ceea ce privește istoria constituțional ă a spațiului românesc, aceasta s e împarte în
cinci perioade. Prima perioadă începe odată cu unire a Moldovei cu Țara Românească în 1859
și se încheie în 1866, când este adoptată prima constituție a României. Cea de-a doua perioadă
este cuprinsă între 1866 și 1938, anul instaurării dictaturii regale. Din acest moment, începe a
treia perioadă, marcată de numeroase schimbari politice structurale și care se va sfărși în 1947,
momentul abdicării regelui Mihai și a proclamării Republicii Populare Române. A patra
perioadă se întind e pe parcursul a 42 de ani, mai exact până la căderea regimului comunist în
statele Europei de Est, inclusiv în România. Din acel moment, a luat naștere și ultima perioadă
constituțională care se menține și în prezent.
Ultima și prezenta constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării
Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul

13 http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1 , accesat la data de 09.06. 2017, ora: 21:28.
14 http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=istorie1 , accesat la data de 09.06.2017, ora: 20:45.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
7
național din 8 decembrie 1991. Câțiva ani mai târziu a fost modificată și completată prin Legea
de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, republicată de Consiliul Legislativ . A fost
aprobat ă prin referendumul național din 18 -19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de
29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții
Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului refer endumului
național din 18 -19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României.15

Raporturile dintre principalele autorități statale:
Statul român se organizează potrivit principiului separaț iei și echilibrului puterilor
(legislativă, execu tivă și judecătorească) în cadrul democrației constituționale.16 În acest sens,
puterea legislativă este exercitată de Parlament, puterea executivă este atribuită Guvernului și
altor organe de specialitate aparținătoare administrației publice centrale , iar cu puterea
judecătorească este însărcinată Înalta Curte de Casație și Justiție , împreună cu alte instanțe
judecătorești.
Parlamentul României este organul reprez entativ suprem al poporului româ n și unica
autoritate legiuitoare a țării și este alcătui t din Camera Deputaților și Senat. Cele două Camere
sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale pentru
un mandat de 4 ani care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau
de urgență, până la încetarea acestora.17
Pentru o lungă perioadă de timp, principala atribuție a Parlamentelor era de a reprezenta
cetățenii la nivelul statului, conform unor criterii strict geografice. Rolul acestora era în mare
parte consultativ, iar membr ii săi aveau funcții executive limitate în teritoriu. Actualmente,
legiferarea a devenit cea mai importantă funcție a Parlamentului și presupune adoptarea unor
norme juridice obligatorii pentru toți cetățenii, aplicate de către Executiv. Domeniile în care
Parlamentul are datoria de a lua decizii sunt: cultural, juridic, social -economic și statal.18
Pentru o mai bună organizare a activității instituției Parlamentului s -a decis alcătuirea
unor structuri parlamentare care să aibă rolul de a ajuta la buna desfășurare a întregii activități .
Structura organizatorică de bază este prevăzută de Constituție19: grupuri parlamentare, biroul
permanent și comisiile celor două camere.

15 Ibidem.
16 Ibidem .
17 Sergiu Gherghina , Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în Parlamentul României și cel European , Iași,
Institutul European, 2010, p. 25.
18 Ibidem , p. 28.
19 Vezi Art. 64, Organizarea internă din „C onstituția României”.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
8
Parlamentul statului român cuprinde următoarele formațiuni:
 Partidul Social Democrat ;
 Partidul Național Liberal ;
 Uniunea Salvați România ;
 Partidul Alianța Liberalilor și Democraților ;
 Uniunea Democrată Maghiară din România ;
 Partidul Mișcarea Populară .20
Președintele României, reprezintă statul român și este garantul independenței naționale,
al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României supraveghează respectarea
Constituției și buna funcționare a autorităților publice. Este ales prin vot universal, eg al, direct,
secret și liber exprimat , mandatu l acestuia fiind de 5 ani și se exercită de la data depunerii
jurământului . În timpul mandatului, Președintele nu poate fi membru al unui partid și nu poate
îndeplini nici o altă funcție publică sau privată . În cazul săvârșirii unor fa pte grave, prin care se
încalcă prevederile Constituției, poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de
Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții
Constituționale .21
În calitate de Președinte al statului român , pe baza votului de înc redere acordat de
Parlament , numește un candidat pentru funcția de prim -ministru (pe care nu îl poate revoca) și
Guvernul .
Primul -ministru l este însărcinat cu conducerea Guvernul ui și coordonarea activității
membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei
Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat
cu prioritate.22
După cum ș tim, puterea execut ivă este reprezentată de Guvern care funcționează în baza
votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a
țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Este alcătui t din primul -ministru
și miniștri. Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din aparatul de lucru al primului –
ministru, Secretariatul General al Guvernului, departamente și alte asemenea structuri
organizatorice precum : Secretariatul General al Guvernului , Departamentul pentru Lupta

20http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.fp?leg=2016&cam=2&idp=&poz=0&idl=1 , accesa t la data de
10.06.2017 , ora 21 :23.
21 http://www.presidency.ro/ro/presedinte/rol -si-atributii/rol -si–atributii , accesat la data de 10.06.2017 , ora 22:24.
22 http://gov.ro/ro/prim -ministru/prim -ministrul , accesat la data de de 10.06.2017 , ora 22:56.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
9
Antifraudă – DLAF , Corpul de control al prim -ministrului , Departamentul pentru Relații
Interetnice , Departamentul CENTENAR și altele.23
În ceea ce privește puterea executivă, se realizează prin Î nalta Curte de Casa ție și Justiț ie
și prin celelalte instanț e judecătoreș ti stabilite de lege . Rolul acesteia este de a asigura
interpretarea ș i aplicarea unitară a legii de către celelalte instanț e judecătoreș ti, potrivit
competenț ei sale.

În prezent, șeful statului român este Klaus Iohannis , ales pe 16 noiembrie 2014 cu
54,43% din voturi le poporului , urmând să depună jurământul î n fața Parlamentului la data de
21 decembrie 2014. Din 4 ianuarie 2017 , funcția de prim-ministru o ocupă Sorin Mihai
Grindea nu, membru al Partidul Social Democrat .

Cei mai mulți cercetători sunt de acord cu ideea că partidul politic este un intermediar
între cetățeni și guvernare. El furnizeaz ă o sursă alternativă de lideri politici și politici publice.
Luptând pentru putere în alegeri regulate, partidul politic asigură dinamica democrației
moderne. Astfel, se consideră de obicei că democrația modernă este o arenă a partidelor politice
și că ex istența partidelor politice este o precondiție pentru democrația modernă. În acest sens,
Leonardo Morlino indică faptul că în Grecia, țară a cărei instituții democratice au fost lipsite de
o ligimitate generală, sistemele de partide puternice au fost cruci ale pentru consolidarea
democratică.24
Prin urmare, dovezile sugerează că partidele politice și sistemele politice de partide
joacă un rol decisiv în consolidarea democrației în țări care au experimentat recent o tranziție
de la autoritarism. Instituționaliz area competiției de partide este cel mai important indicator al
democrației moderne. Astfel, crearea unui sistem de partide stabil și sănătos este crucială în
procesul de democratizare.

23 http://gov.ro/ro/guvernul/organizare/aparatul -de-lucru -al-guvernului , accesat la data de de 10.06.2017, ora
23:16.
24 Coord. Daimond, Larry, Plattner, Marc F., Cum se consolidează democ rația , București, Editura Polirom, 2004 ,
p. 56.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
10

SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT

ASEMĂNĂRI GRECIA – ROMÂNIA

GRECIA – ROMÂNIA
Puterea legislativă Puterea executivă Puterea judecătorească
– Reprez entată de Parlament ; – reprezentată de Guvern – reprezent ată de Curtea de
Casație
– Parlamentarii sunt aleși
prin vot universal, egal,
direct, secret cu un mandat de
4 ani succesivi; – Guvernul este alcătuit dintr –
un prim -ministru și alți
miniștri; – Justiția este unică,
imparțială și egală pentru
toți;
– Numărul parlamentarilor se
stabilește în funcție de
numărul populație i; – Definește și conduce
politica generală a țării,
potrivit prevede rilor
Constituției și ale legii; – În îndeplinirea atribuțiilor
lor, judecătorii se supun doar
Constituției și legilor .
– Atât listele electorale cât și
voturile sunt alcătuite și
organizate în funcție de locul
nașterii cetățenilor ; – Guvernul trebuie să
beneficieze de votul de
încredere al Parlamentului ; – Judecătorii sunt numiți de
Președinte ;
– Beneficiază de a utonomie
regulamentară și
organizatorică ; – Prim -ministrul conduce
Guvernul și coordonea ză
activitatea membrilor lui; – Ședințele de judecată sunt
public e;
– Se adoptă legi, hotărâri și
moțiuni ; – Guvernul adoptă hotărâri
și ordonanțe ; – Procedura judiciară se
desfășoară în limba maternă;
– Un membru al
Parlamentului nu va fi
urmărit penal sau interogat în
vreun fel pentru o opinie
exprimată sau un vot – Guvernul răspunde politic
numai în fața Parlamentului . – Magistraților li se interzice
prestarea oricăror alte
servicii remunerate sau
practicarea oricărei alte
profesii;

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
11

exprimat în îndeplinirea
funcțiilor sale parlamentare
– Funcția de Președinte este
incompatibilă cu or ice alte
funcții ; – Participarea magistrați lor la
guvernare este interzisă;
– Mandatul președintelui este
de 5 ani ; – Nu se aplică pedeapsa cu
moartea .
-La numire a în funcție a
Președintelui, acesta depune
un jurământ în fața
Parlamentului; – Instanț ele judecătorești
dispun de poliția pusă în
serviciul lor.
– Președintel e numește prim –
ministrul ;
– Președintele poate diz olva
Parlamentul ;
– Președintele poate proclama
printr -un decret un
referendum ;
– Publicarea în Monitorul
Oficial a noilor legi;
– În cazuri excepționale ,
președintele poate să emită
acte cu conținut legislativ;
– Președintele conferă
decorații potrivit
prevederilor legii relevante ;
– Președintele poate acorda
grațieri ;
– Președinte le poate numi
funcționari public i;
– Președintele Republicii nu
are alte prerogative decât
cele ce îi sunt conferite în
mod explicit prin Constituție
și prin legile conforme cu
aceasta .

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
12

DEOSEBIRI GRECIA -ROMÂNIA

GRECIA ROMÂNIA

PUTEREA LEGISLATIVĂ – Parlament monocameral ;
– Vârsta minimă a
parlamentarilor este de 25 de
ani;

– Președintele este ales de
Parlament ;
– Vârsta minimă a
Președintelui este de 40 de
ani;
– Președintele poate să aibă
un singur mandat . – Parlament bicameral ;
– Vârsta mi nimă a
parlamentarilor este de 23 de
ani (Camera Deputaților),
respectiv 33 de ani (Senat) ;
– Președintele este ales de
popor ;
– Vârsta m inimă a
Președintelui este de 35 de
ani;
– Președintele poate să aibă
două mandate .

PUTEREA EXECUTIVĂ – Partidul predominant în
Guvern este SYRIZA
(Coaliția Stângii Radicale) ;
– Guvernul conține 17
ministere . – Partidul predominant în
Guvern este Partidul Social
Democrat ;
– Guvernul conține 24
ministere .
PUTEREA
JUDECĂTOAREASCĂ – Instanțele sunt formate din
Consiliului de Stat și ai
Curtea de Casație . – Justiția se realizează prin
Înalta Curte de Casație și
Justiție .

Așadar, după cum afirmă și Valentin Naumescu, ministru consilier în cadrul
Ministerului Afacerilor Externe, doctrina separației puterilor în stat a reprezentat și încă mai
reprezintă, produsul cel mai rafinat al gândirii și practicii politice moderne, marc ând în mod
decisiv evoluția regimurilor democratice occidentale începând din a doua jumătate a secolului
al XVIII -lea. Dacă dobândirea puterii prin alegeri libere și exercitarea ei în conformitate cu
voința majorității constituie fundamentul democrației, s eparația puterilor în stat este garanția
menținerii democrației după încheierea alegerilor.25

25 Valentin Naumescu , Sisteme politice comparate , Cluj -Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2003 , p. 37.

SISTEME POLITICE CONTEMPORANE
13

Bibliografie

 Coord. Daimond, Larry, Plattner, Marc F., Cum se consolidează democrația ,
București, Editura Polirom, 2004 ;
 Deleanu, Ion, Drept constituțional și instituții politice , Iași, Editura Fundația
„Chemarea ”, 1992;
 Gherghina, Sergiu, Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în
Parlamentul României și cel European , Iași, Institutul Europe an, 2010;
 Naumescu, Valentin, Sisteme politice comparate, Cluj -Napoca, Editu ra Casa
Cărții de Știință, 2003.

SURSE WEB:
 http://codex.just.ro/Tari/EL ;
 http://cursdeguvernare.ro ;
 http://europa.eu ;
 http://gov.ro ;
 http://primeminister.gr/english/government/ ;
 http://primeminister.gr/english/primeminister/ ;
 http://ww w.cdep.ro ;
 http://www.mae.ro ;
 http://www.presidency.ro ;
 https://constitutii.files.wordpress.com .