Monumente istorice din Brașov [301727]

Licență

Monumente istorice din Brașov [301727]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: RESURSE UMANE ÎN EDUCAȚIE.

FORMARE ȘI MANAGEMENT

Anul II

MANAGEMENTUL CURRICULUMULUI

EVALUARE ÎN CONTEXT CURRICULAR

OPȚIONAL

Brașov

2015

DENUMIREA OPȚIONALULUI:

Istorie, cultură, tradiții și obiceiuri din zona Brașovului

Tipul opționalului: Opțional la nivelul mai multor arii curriculare

Arii curriculare: [anonimizat], Arte și Tehnologii

Durata: 1 an (o oră pe săptămână)

Grup țintă: elevii din clasa a IV-a

Propunător:

GRUPA: Apopei Oana

Băcișor (Chiția) Elena Viorica

Bot (Antal) Imola

Orbán (László) Melinda

Popa Mariana Adriana

I. Argumentare generică a [anonimizat] „Istorie, cultură, tradiții și obiceiuri din zona Brașovului” [anonimizat] a IV-a, [anonimizat], cultura, tradițiile și obiceiurile zonei. Obiectivul opționalului este de a [anonimizat], [anonimizat] a valorilor trecutului prin raportarea la actualitate.

[anonimizat] a avut o [anonimizat]. [anonimizat] s-[anonimizat], socială și culturală a întregii lumi. [anonimizat], dar și din întreaga regiune.

Noi, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-și dorească să o [anonimizat], suntem cei care le sădim în sufletele lor sămânța pentru păstrarea datinilor și obiceiurilor locale și naționale.

[anonimizat], culturale, de a [anonimizat] o generație la alta. [anonimizat], istorie, urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om și societate”, [anonimizat] ”Limbă și comunicare” și „Arte și tehnologii”.

Datinile, [anonimizat]-a lungul istoriei în permanența culturală a unui neam. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat] a purta portul popular cu ocazia anumitor prilejuri și sărbători.

[anonimizat], [anonimizat]-l producă. [anonimizat], prezintă o garanție pentru viitor.

Programa acestui opțional a urmărit valorizarea cadrului european al competențelor cheie. Dintre competențele cheie europene, programa acestui opțional vizează cu prioritate competența Sensibilizare și exprimare culturală și indirect asigură transferabilitatea tuturor celorlalte competențe cheie, prin deschiderea către abordări interdisciplinare și transdisciplinare cu celelalte discipline de studiu.

Urmărim cu acest opțional să creștem interesul elevilor pentru tradiții, pentru evenimentele laice și relegioase specific zonei Brașov, să dezvoltăm sentimentul de respect și apreciere a valorilor tradiționale, să formăm trăsături pozitive de voință și caracter în concordanță cu valorile tradiționale.

Opționalul, propus urmărește să stimuleze și să formeze la elevi creativitatea, dezvoltarea capacităților de cunoaștere, explorare, investigare, de apreciere (valorizare) aspectelor multiculturale, de a se implica activ și responsabil în activități.

Prin intermediul acestui opțional, elevii vor cunoaște mai bine zona natală, iar prin excursii reale sau imaginare se vor apropia de ținuturile și tradițiile Brașovului.

Considerăm că acest opțional este de actualitate și dorește să scoată în lumină pe lângă creativitatea elevilor și valorile culturii tradiționale și semnificațiile de importanță fundamentală pentru istoria civilizației poporului român.

Acest opțional este proiectat doar pentru un an școlar însă el se poate extinde pe mai mulți ani, luând ca teme și alte zone din țară.

II. Structura curriculumului

Primul pas în realizarea acestui opțional a fost stabilirea finalităților, exprimate prin componențe.

Conceptul de competență se corelează cu alte câteva concepte cheie, cum ar fi: cunoștințe, capacități, aptitudini, valoare, eficiență, eficacitate. Dezvoltarea de competențe însemnând dezvoltarea de cunoștințe, dobândirea de abilități, stimularea motivației și crearea unui mediu favorabil tuturor acestora.

În demersul de stabilire a competențelor pentru acest opțional am considerat că soluția se află la intersecția dintre domeniul didactic (vizând ariile curriculare), domeniul socio-cultual (vizând pregătirea pentru comunitate) și domeniul de cunoaștere concretizat în școală printr-un obiect de studiu. Dacă primele două aspecte sunt relativ ușor de acceptat, cel de-al treilea necesită câteva precizări: nu este vorba despre a dobândi acele cunoștințe de care dispune expertul, ci de a utiliza și mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului și nivelului de informații ale acestuia, abilități similare celor ale specialistului. Este vorba despre a manifesta un comportament cognitiv specific unui domeniu și NU de a acumula insule de informații din cadrul domeniului.

Alte abilități care se pot dezvolta în urma opționalului: abilitatea de a comunica eficient, abilitatea de a lucra în echipă și de a învăța din interacțiunile cu cei din jur, abilități organizatorice, gândirea inovatoare, capacitate de sinteză și analiză, abilitatea de a motiva și influența (pozitiv) pe ceilalți, abilitatea de a face prezentări în public, abilitatea de a vedea conexiuni între discipline, idei și culturi, abilitatea de a discerne rapid informația utilă dintr-o masă de informație irelevantă etc.

OBIECTIVE

Obiectivele au rol de direcționare către țintă, către finalități, de coordonare a procesului educațional pentru a se asigura realizarea finalităților.

O parte din obiectivele urmărite sunt obiective cu caracter interdisciplinar.

Acest opțional este proiectat doar pentru un an școlar însă el se poate extinde pe mai mulți ani, luând ca teme și alte zone din țară. De aceea am definit și obiective cadru. Totodată există și activități extrașcolare care susțin realizarea unor obiective.

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacității de cunoaștere pentru păstrarea și îndrăgirea obiceiurilor și tradițiilor specifice zonei Brașov;

Dezvoltarea simțului practic și estetic pentru aprecierea valorilor culturale și tradițiilor

Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală.

Dezvoltarea capacității de comunicare în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în echipă în diferite situații de comunicare. Cultivarea independenței în gândire și exprimare.

Dezvoltarea sentimentelor de mândrie, respect și apreciere față de valorile culturale și tradiționale.

Formarea și dezvoltarea deprinderilor de cercetare, documentare, investigare, organizare și transmitere a informației.

CONȚINUTURI

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN AFARA ORELOR DE CURS ȘI ÎN SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL

1. Vizite – la monumentele studiate

2. Vizite la muzee ( de etnografie, civilizației urbane, istorie, etc.)

3. Excursii (vizite la cetățile și biserici fortificate) din împrejurimi

4. Serbări în costume populare cu obiceiuri locale și în funcție de perioada anului

5. Carnaval / Fărșang

6. Țesături – lucrate de elevi la război

7. Încondeierea oului de Paște

8. Mâncăruri tradiționale de Crăciun/Paști

9. Vizită la o șezătoare sau alte activități din sat.

SUGESTII METODOLOGICE

Fiind o disciplină în regim de opțional, abordările pot fi mult mai flexibile. Învățătorul va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.

În aplicarea programei opționalului, învățătorii ar trebui să aibă în vedere mai multe paliere.

A. Proiectarea didactică:

accentuarea dimensiunii transdisciplinare: cursul opțional permite integrarea de cunoștințe din zona geografiei, a istoriei, a celor din ariile curriculare Limbă și comunicare și Arte și tehnologii;

temele propuse pot fi abordate și în altă ordine în funcție de sărbătorile existente, zona în care este predată, învățarea specificului zonei este prioritară față de celelalte zone.

învățătorii pot propune demersuri de învățare bazate pe cercetare, încurajând elevii să folosească o diversitate de surse, să utilizeze mărturii contemporane, să formuleze opinii, să valorifice experiențele personale în procesul de învățare (trecutul familiei și al comunității, vizitele la locuri istorice etc.).

crearea unui raport de complementaritate între educația nonformală și educația formală atât sub aspectul conținutului, cât și sub aspectul modalităților și formelor de realizare.

B. La nivelul activităților și al situațiilor de învățare

sugerăm abordări care să le deschidă interesul pentru acest domeniu de cunoaștere, dar și să valorifice experiențele din mediile nonformale de învățare.

vizite în muzee și la monumente care reflectă cultura neamului românesc și a minorităților dintr-o regiune sau alta (de la localități care păstrează, de exemplu, elemente de arhitectură tradițională, la monumente dedicate unor evenimente semnificative din istoria românilor), excursii tematice.

în ceea ce privește activitățile la clasă, se pot realiza activități pe grupe, activități de proiect (finalizate cu realizarea de mape tematice, postere, fotomontaje, organizarea de expoziții pe teme date).

C. Domeniul evaluării:

O eficiență sporită a învățării poate fi asigurată prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este recomandabil ca învățătorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaționale, toate tipurile de evaluare: inițială, continuă și sumativă. De asemenea, pentru a motiva elevii, se vor folosi metode și instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, materiale realizate, autoevaluarea, evaluarea pe bază de proiecte sau pe baza participării la desfășurarea unor acțiuni în afara școlii: pregătirea unor vizite la muzee, excursii, participare activă (cântece, poezii, dansuri) la sărbătorile locale tradiționale.

Orele acestui opțional trebuiesc astfel programate încât să permită derularea activităților atât în spațiul școlii cât și în în afara acesteia. De preferat ultima oră din orar.

D. Listă orientativă de autori, texte și site-uri utile:

Scripcariu, A. Patrimoniul Cultural – Manual școlar pentru disciplină opțională -Școala Agatonia 2013

Ghid Turistic și album foto-Merg în Brașov –Proiect POSDRU

Dumitrașcu, I., Maximescu, M. –O istorie a Brașovului, Editura Phoenix, 2001

Voronca, E.N – Datinile și credințele poporului Român –vol1și2, Editura Saeculum I.O. ,2008

Ghinoiu, I –Mica enciclopedie de tradiții Românești, Editura Agora, 2008

Apostolescu, D. –Brașov-Tot ce puteți vizita în Brașov și împrejurimi, DVD. 2005

**Diverse ghiduri tipărite despre Brașov și zonele din județul Brașov (broșuri + DVD)

http://www.brasov.ro/istorie-cultura/monumente-importante – monumente importante

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Bra%C8%99ov – lista monumentelor din judeșul Brașov

http://site.judbrasov.ro/page_Monumente-i-Cet-i_55.html – monumente Brașov

http://www.transilpedia.ro/istoria-transilvaniei/lista-monumentelor-istorice-din-judetul-brasov – codurile monumentelor istorice

http://www.cimec.ro/Biblioteca-Digitala/Biblioteca.html – Institutul Național al Patrimonului

http://www.turculturalbrasov.ro/atractii/zona-rupea/ – tururi virtuale- biserici fortificate, cetăți

http://www.traditii.ro/ – lucruri de artizanat

http://ardeal.tv/?cat=6 – costume tradiționale din ardeal

https://ro.wikipedia.org/wiki/Etnografia_%C8%9A%C4%83rii_B%C3%A2rsei – etnografia Tării Bârsei

http://primaria-fagaras.ro/detalii_pagina_tfe.php?id=6 – costume populare zona Făgăraș

https://www.youtube.com/watch?v=h9LvYwqmvQg – Ursitoare Botez jud. Brasov în costume populare

https://www.youtube.com/watch?v=Qm_EQ0Gg0wo – costume populare din România

https://www.youtube.com/watch?v=ePYqWiTgyAg – Mercheașa – tradiții și obiceiuri

https://www.youtube.com/watch?v=RWEF5F03dvg – Muzeul popular din Ormeniș

https://www.youtube.com/watch?v=v13UquFmGXQ – Festivalul Cetelor de Feciori din Țara Făgărașului

https://www.youtube.com/watch?v=v1Cys2F3kxM – Șezătoare la Ucea de Jos

https://www.youtube.com/watch?v=g6caoBV-G9o – emisiune folclor, zona Cohalm-Rupea

https://www.youtube.com/watch?v=QlaI0VTp-Gs – dansuri din Făgăraș

https://www.youtube.com/watch?v=NbB06KjE8L8 – dansuri populare Săcele

https://www.youtube.com/watch?v=dBU7bLm4GwY – dansuri din Feldioara

https://www.youtube.com/watch?v=u7eTfV7RUx8 – obiceiuri de nuntă Codlea

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_B%C3%A2rsei – Țata Bârsei

http://www.traiesteromaneste.ro/ocupatii-traditionale-tara-barsei/ – meșteșuguri, tradiții, obiceiuri

http://www.brasovtourism.eu/page_56.html – monumente, tradiții din zona Brașov

http://www.turculturalbrasov.ro/galerie-foto/tara-barsei-folclor/folclor-si-arta-populara-in-tara-barsei.html – folclor și artă populară în Țara Bârsei

http://www.memo-brasov.ro/index.php/ro/#45.6292594/25.5804607/13/cats/17 case memoriale din BV

https://www.youtube.com/watch?v=TWRIfo3j1Uk – Brasovul în poze vechi

https://www.facebook.com/BrasovOrasulSufletuluiMeu/photos/a.431323030329714.1073741866.194290324032987/431323036996380/?type=3&theater – Brasovul în poze vechi

https://www.google.com/maps/d/viewer?mid=zrYf37khUMtI.khOXaBjH1EjE – plimbare prin Brașov cu google maps

https://www.youtube.com/watch?v=xwNtlYX_iYM – Brașov și împrejurimi din avion

https://www.youtube.com/watch?v=QQu3Dick4Fg – Brașov și împrejurimi din avion

și multe alte surse.

III. EVALUAREA CURRICULUMULUI CA PRODUS DE PROIECTARE

(modalități de evaluare înainte și după implementare)

Evaluarea unui opțional se referă la aprecierea lui pe baza unor criterii, este un proces explicativ și pornește de la anumite întrebări pentru care se găsește răspunsuri. Evaluarea stă la baza luării unor decizii în legatură cu curriculumul evaluat. Deciziile se pot referi la implementarea, continuarea, modificarea sau chiar stoparea curriculumului.

Un program trebuie evaluat din cel puțin două perspective:

din perspectiva celui ce proiectează curriculumul având ca obiectiv îmbunătățirea activităților și perfecționare a stilului de proiectare;

din perspectiva celui ce implementează, cu funcția de formare a unui stil de învățare, de stimulare a activității de învățare, precum și a capacității și a atitudinii de autoevaluare.

Criteriile de bază care pot fi folosite la evaluarea unui opțional sunt:

1. Relevanța – se referă la măsura în care programul analizat reușește să răspundă nevoilor reale ale elevilor implicați.

2. Eficacitate – are în vedere măsura în care opționalul își atinge obiectivele propuse. De asemenea, gradul în care rezultatele obținute după implementarea opționalului corespund nevoilor identificate în faza de design, este o măsură a eficacității unui program. Eficacitatea – desemnează raportul: Rezultate obținute / Rezultate dorite (Obiective)

3. Eficiența – are în vedere un aspect suplimentar, esențial în existența unui astfel de opțional: cel financiar. Ne punem întrebarea ce rezultate putem obține cu surse minime. Chiar dacă ne atingem obiectivele, acest opțional poate fi continuat sau este prea costisitor? ( Ne gândim că acest opțional poate avea nevoie de finanțare în cazul vizitelor muzee / monumente istorice, excursii și costuri în cazul cumpărării unor materiale necesare confecționării unor obiecte de artizanat).

Eficiența – este exprimată prin raportul: Rezultate obținute / Condiții, resurse

4. Impactul – reprezintă efectul net pe care un program îl produce. Cu o marjă de eroare mică se poate determina folosind o metodă de cercetare (de exemplu metoda chestionarului). În cazul acestui opțional impactul poate fi pe termen lung.

5. Progresul școlar– exprimă raportul: Situația de la începutul programului / Rezultatele la sfârșitul programului

Toate aceste criterii, alături de altele care pot fi la fel de importante, sunt utilizate în precesul de evaluare.

Evaluarea este o activitate sistematică și este utilă în oricare dintre stadiile dezvoltării unui program de opțional:

În stadiul de design;

Înainte de implementare- evaluarea ex-ante;

În timpul implementării – evaluarea concomitentă;

Ulterior implementării – evaluarea ex-post;

A. Evaluarea în stadiul de design – acest stadiu reprezintă analiza nevoilor și interesele de formare a elevilor și părinților referitor la studierea unui astfel de opțional.

Dorința și părerile elevilor de clasa a III-a (cu un an școlar înaintea opționalului) se poate evalua prin observare sau chestionare. Învățătorul poate crea situații în care să se discute despre aceste teme și a observa reacțiile și părerile elevilor în diferite situații. Se pot aplica și chestionare scurte cu 4-5 întrebări, chestionarele pot conține și imagini.

Părinții vor fi chestionați dacă sunt de acord cu acest opțional, dacă doresc ca fiul/fiica lor să învețe despre cultura istorică a județului Brașov și despre tradițiile și obiceiurile zonei. Este nevoie de această evaluare și pentru a vedea dacă părinții sunt de acord să contribuie cu suma necesară achiziționării biletelor în cadrul vizitelor / excursiilor, deoarece acest opțional își poate atinge obiectivele mai ales dacă elevii sunt duși la fața locului și studiază prin experimentare, descoperire și investigare. În cazul în care părinții sunt doritori pentru desfășurarea opționalului dar nu sunt dispuși să finanțeze ieșirile din școală, trebuie luat în considerare acest fapt în designul programului. Există și varianta obținerii unei sponsorizări.

B. Evaluarea înainte de implementare, evaluarea ex-ante – evaluarea realizată înainte de etapa implementări opționalului, este un tip de evaluare realizat în cea dintâi etapă a ciclului unui opțional (faza de planificare și design), înainte de a fi luată decizia de implementare a sa cu scopul de a aduce eventuale corecții necesare designului programului sau proiectului pentru a asigura realizarea cu succes a obiectivelor propuse. Evaluarea ex-ante presupune o analiză SWOT. Acest tip de evaluare asigură relevanța și coerența programului în functie de context.

După realizarea designu-lui curriculumului el va trece prin două etape de evaluare: evaluarea internă și evaluarea externă.

B.1. Evaluarea internă este evaluarea realizată în interiorul instituției, și are 2 etape.

Etapa1 – Evaluarea în cadrul comisiei metodice, a învățătorilor

După analizarea chestionarelor referitoare la nevoile elevilor, comisia analizează acele opționale care sunt cerute de elevi și părinți. Învățătorii a căror opționale sunt cerute de elevi, proiectrează curriculumul disciplinei opționale. Responsabilul analizează opționalul folosind fișa de avizare ISJ. Dosarul cu fișa de avizare și opționalul propriu zis, ajunge în comisia de curriculum a școlii.

Etapa 2 – Avizarea opționalului în comisia de curriculum a școlii.

Conținuturile trebuie să satisfacă o serie de criterii, ca de exemplu:

științifice: să reflecte logica internă a științei, să surprindă tendințele de integrare prin demersuri interdisciplinare ale unor științe, să inițieze elevul în metodologia cunoașterii și în limbajul științific etc.;

legate de psihologia dezvoltării: conținuturile trebuie adecvate evoluției și caracteristicilor psiho-culturale ale elevilor;

legate de psihologia învățării: conexionistă (axată pe reflexele de învățare stimul-răspuns) și funcțională (axată pe relația între medii și persoane);

pedagogice: asigurarea conexiunilor între conținutul învățării și idealul, scopurile și obiectivele școlare, accentuarea valențelor formative prin selecția acelor conținuturi care dezvoltă capacitățile de cunoaștere și de operaționalizare în practică a achizițiilor cognitive.

Curriculumul pentru a fi considerat de ”calitate” în conceperea lui am avut în vedere următoarele caracteristici:

adecvarea curriculumului, în ansamblul său, la contextul socio-cultural național;

extensia este calitatea care asigură angrenarea subiecților prin experiențe de învățare în cât mai multe domenii experiențiale ( „arii curriculare”);

dimensiunea, forța reală de a genera în educabili cunoștințe, abilități, capacități, atitudini, antrenarea în cât mai multe domenii experiențiale, din perspectiva cât mai multor tipuri de învățare și a diverselor rezultate ale învățării și totodată includerea între specificările aferente și a unor considerații, condiții, criterii și diverse alte indicații pe lângă elementele curriculare de bază;

continuitate, asigurarea unei treceri optime și fluente de la o secțiune sau capitol la cele următoare în cadrul disciplinei de învățământ;

individualizare, permisivitate și valorizare a apariției și manifestării diferențelor individuale chiar la educabilii de aceeași vârstă, chiar și la același educabil în momente diferite;

șanse egale, calitatea de a genera în principal tocmai acele achiziții în toți educabilii pentru care a fost conceput și nu altele;

echilibrul asigură alocarea fiecărui domeniu experiențial și fiecărei componente curriculare suficient timp și resurse; fiecare domeniu experiențial și acțional să fie abordat în corelație cu altele în ponderi rezonabile în ansamblul respectiv;

relevanța este stabilită în raport cu obiectivele generale și specifice și utilitatea informațiilor. Informațiile și problemele selectate tematic trebuie să corespundă obiectivelor formulate pentru nivelul și tipul de școală în care se predă disciplina respectivă, dar temele trebuie să răspundă unor nevoi sociale și personale, de formare intelectuală și profesională, culturală și umană, să fie utile. Relevanța presupune perceperea curriculumului ca fiind adecvat atât nevoilor prezente cât și celor de perspectivă ale subiecților, contribuind la optimizarea înțelegerii de către aceștia a lumii în care trăiesc și a propriei persoane.

diferențierea permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la elevi aflați la aceeași vârstă sau în același an de studiu;

coerența manifestată atât la nivelul relației dintre curriculum și finalitățile propuse, cât și la nivelul diferitelor componente intrinsece ale acestuia, conexiuni strânse între elementele componente.

articularea optimă a etapelor procesului curricular în ansamblul său: proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanentă;

consistența internă și externă acele elemente ce sunt esențiale, fundamentale. Consistența internă este acea proprietate a unei structuri tematice care se referă la logicitatea ei. Consistența externă rezultă din asociațiile conținuturilor specifice în structura tematică a unui obiect de învățământ cu alte obiecte. Structurile tematice ale mai multor discipline sunt astfel planificate încât să faciliteze transferurile de cunoștințe;

secvențialitatea se concretizează în ordonarea structurală logică a temelor.

proporționalitatea între ceea ce este vechi și nou, adecvarea la specificul profesional pe care școala îl are în vedere, prospectivitatea, respectiv ancorarea în evoluția previzibilă a disciplinei, logicitatea, aplicativitatea, exemplaritatea.

B.2. Evaluarea externă reprezintă evaluarea opționalului la nivelul Inspectoratului Școlar Județean. Aici opționalul este evaluat de inspectorul de specialitate, inspectorul care se ocupă cu învățământul primar.

În cazul în care opționalul se dorește a fi implementat și la nivel național, el este evaluat și de Ministerul Educației.

C. Evaluarea în timpul implementării – evaluarea concomitentă – evaluare realizată pe parcurs pentru a sesiza eventualele modificări care trebuie aduse designului programului evaluat pentru a obține îndeplinirea obiectivelor calitative și cantitative propuse. Această evaluare se poate realiza la sfârșitul semestrului I sau începutul semestrului II. Scopul acestei evaluări este îmbunătățirea designului și a procesului de implementare a opționalului. Evaluarea interim urmărește gradul de realizare a obiectivelor până în momentul evaluării, gradul de utilizare a resurselor, etc.

Evaluarea interim presupune analize ale rezultatelor intermediare ale programului, pe baza concluziilor evaluării interim, pot fi îmbunătățite metodele, mijloacele folosite, pot fi prevenite eventuale impacturi negative.

Aceste evaluări pot fi făcute de exemplu cu fișe de feedback.

Întrucât evaluarea indică nivelul rezultatelor școlare, ea constituie o valoroasă sursă de feed-back formativ și sumativ. Furnizarea unui feed-back negativ, presupune eliminarea / anularea aspectelor negative, a disfuncționalităților, a confuziilor, a impreciziilor etc., dar și de furnizarea unui feed-back pozitiv, de întărire a aspectelor pozitive, sugerând noi soluții, noi dezvoltări, alte surse de creștere și performanță. Profesorul știe permanent cum să-și dozeze conținutul lecției, metodele, ce trebuie reluat în pași mai mici, mai în detaliu, mai explicit, unde apar sau unde pot să apară sursele de eroare etc.;

D. Evaluarea ulterior implementării – evaluarea ex-post – evaluarea realizată ulterior etapei de implementare a opționalului pentru a sesiza gradul de îndeplinire a obiectivelor, prin compararea acestora cu rezultatele atinse.

Această evaluare vizează analiza întregului program în principal din perspectiva rezultatelor comparate cu obiectivele inițiale cât și din perspectiva impactului pe care îl are. Scopul evaluării ex-post este multiplu: cuantificarea rezultatelor și efectelor intenționate sau nu ale unui program, analiza calitativă și cantitativă a

performanțelor, învățarea unor lecții pentru îmbunătățirea opționalului.

Principalele operații folosite pentru evaluare sunt măsurarea, aprecierea și decizia.

Măsurarea desemnează procedeele prin care sunt culese informațiile și prin care se stabilește o relație între un ansamblu de evenimente, caracteristici și anumite simboluri (cifre, litere, expresii).

Aprecierea presupune emiterea unei judecăți de valoare asupra rezultatelor măsurării; implică o atitudine axiologică, deci o raportare a rezultatelor la un sistem de valori (criterii).

Decizia exprimă scopul evaluării și implică evaluatorul în roluri de factor decizional: stabilirea obiectului evaluării (ce se dorește a fi evaluat) în concordanță cu obiectivele deciziilor care urmează să fie adoptate, adoptarea de măsuri amelioratorii pentru etapele următoare ale dezvoltării de curriculum.

ANALIZA FIȘEI DE AVIZARE OPȚIONAL ISJ

Considerăm că această fișă de avizare conține elemente și criterii importante necsare avizării unui opțional în faza de pilotare.

Prima parte a acestei fișe se referă la structura obligatorie a unui curriculum la decizia școlii. Considerăm că este oportun această structură deoarece astfel opționalul va respecta formatul curriculumului național.

Existența unei bibliografii – propunătorul opționalului trebuie să justifice că are sursele necesare implementării acestui opțional. Aceste surse trebuie să fie cărți elaborate de autori în specialitate. Sunt acceptate pentru exemplificarea conținuturilor și surse web (filme, programe de simulări, imagini etc) însă învățătorul trebuie să folosească doar site-uri specializate și credibile.

Cum acest opțional propus de noi se bazează mai mult pe metode interactive, investigare, pe metode de comunicare și acțiune în bibliografie avem foarte multe site-uri și filme elaborate de oameni specialiști. Totodată avem și filme cu tradiții filmate la fața locului.

A treia parte a fișei se referă la Elementele de calitate a opționalului, unde sunt prezentate principalele 8 elemente. Considerăm că această fișă se mai poate completa și cu alte calități cum am exemplificat mai sus, pentru a analiza opționalul din mai multe perspective. Pentru această fișă noi am mai cere și o anexă unde elementele de calitate sunt justificate, în maxim 5 rânduri.

Considerăm că în faza implementării să se facă și o listă aproximativă pentru resurse materiale pentru a putea prezenta această situație părinților. Când ajunge opționalul la avizare, la ISJ să se știe aproximativ ce costuri implică și din ce surse sunt finanțate ( sponsorizări, ajutor de la ONG-uri, parteneriate cu instituțile de cultură, fonduri din școală, de la părinți). În implementarea opționalului nostru chiar avem nevoie de anumite fonduri deoarece considerăm că este nevoie de activități și în afara școlii pentru a asimila temele propuse într-un mod cât mai eficient și plăcut elevilor.

În cazul în care opționalul a trecut de faza de pilotare (1-2 ani) am cere în momentul avizării și alte argumente, rezultate avute, impactul opționalului, impresii, exemple de bune practici, cum s-a îmbunătățit opționalul etc.

AVIZAT

Inspector de specialitate

_________________________

– FIȘĂ DE AVIZARE –

A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPȚIONAL

Instituția de învățământ __Școala Gimnazială …….din Brașov_____

Denumirea opționalului__Istorie, cultură, tradiții și obiceiuri din zona Brașovului________

Tipul: Opțional ca disciplină nouă (primar)

Clasa __a IV-a____

Durata _1_ an

Număr de ore pe săptămână _1_ oră / săptămână

Autorul:

Grupa: Apopei Oana

Băcișor (Chiția) Elena Viorica

Bot (Antal) Imola

Orbán (László) Melinda

Popa Mariana Adriana

Abilitarea pentru susținerea cursului _______________________________

B. CRITERII ȘI INDICATORI DE EVALUARE

Avizul Consiliului de Curriculum al Școlii (CCȘ):

Avizul conducerii școlii Director

NOTĂ: Pentru a fi avizat, proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I și II și cel puțin 5 "DA" / "DA cu recomandări" la punctul .

Pentru fiecare program educațional și pentru fiecare situație educațională în parte, este necesară construirea unui sistem de evaluare specific, cu obiective, proceduri și instrumente specifice, combinând, diferitele tipuri de evaluare.

Pentru ca sistemul de evaluare să fie operațional, evaluatorul trebuie să răspundă la o serie de întrebări:

IV. EVALUAREA COMPETENȚELOR DOBÂNDITE DE CĂTRE ELEVI (modalități de evaluare finală)

Evaluarea alături de predare și învățare reprezintă o componentă esențială a procesului de învățământ deoarece furnizează informații despre calitatea și funcționalitatea acesteia.

Finalități vizate pentru evaluare:

– accent pe CUM și mai puțin pe CE

– factorul motivațional

– capacitatea de comunicare

– apropierea de viața concretă

– capacitatea de adaptare

– valorificarea potențialului individual

– pondere mai mare acordată:

educației estetice,

dezvoltării gândirii critice,

capacității de corelație interdisciplinară,

capacității de integrare socială,

dezvoltării capacității de discernământ și alegere,

capacității de a se informa singur,

capacității de a rezolva situații limită,

capacității de autoevaluare

capacității de interevaluare

Metodele pot fi clasificate în metode tradiționale (evaluarea orală, evaluarea scrisă și evaluarea practică) și metode moderne sau alternative. Deoarece nu există metode perfecte de evaluare, propunem în acest opțional combinarea acestora astfel încât evaluarea să ofere o imagine cât mai reală a cunoștintelor și competențelor pe care le dețin elevii.

Modalități de evaluare

Evaluare inițială

Evaluarea inițială se realizează prin aplicarea unui chestionar cu itemi obiectivi si semi-obiectivi prin care este diagnosticată pregătirea elevilor la începutul opționalului și care îndeplinesc o funcție de predicție privind condițiile în care va fi organizat noul program. Învățarea este puternic influențată de cunoștințele pe care elevul le posedă la începutul activității de învățare.

Evaluarea continuă (formativă) și evaluarea summativă se realizează prin metode tradiționale (orală, scrisă și practică) dar mai ales prin metode moderne, alternative.

observarea sistematică (prin metodele: cercul de conversație, brainstorming, conversație euristică);

fișe de observații;

întrebări simple; întrebări complexe (aplicarea problematizarii);

elaborarea elementelor mapei de interviu (individual, de grup);

elaborarea proiectelor (individual, de grup, frontal);

simulare/joc de rol/ interpretarea unui rol pe baza cerintelor sau liber;

jocuri didactice;

investigația realizată;

identificarea noțiunilor si termenilor specifici;

realizarea unui jurnal individual sau al echipei;

descriere de imagini, porturi populare;

tehnica 3 – 2 – 1;

metoda R.A.I;

hărți conceptule;

exerciții, variante de identificare, de descriere, explicare, de clasificare și comparare;

concursuri;

teste, chestionare cu itemi obiectivi și semi-obiectivi;

redactarea unor texte cu teme date sau la alegere;

autoevaluarea ( prin corectarea propriilor greșeli din chestionare);

interevaluare (a materialelor, proiectelor realizate);dialoguri simple -pe perechi (conversații de verificare);

alcătuirea produselor originale: lucruri de artizanat, proiecte ;

realizarea de album/broșură cu teme și imagini reprezentative ale proiectului/opționalului;

evaluarea produselor activității pe baza unor criterii stabilite;

turul galeriei; organizare de expoziții tematice, expunerea lucrărilor copiilor (fotografii, desene, obiecte);

realizarea glosarului cu termeni specifici opționalului;

portofoliul elevului / grupei;

prezentarea de mini proiecte individual, de grup, frontal sau a portofoliului-cu criterii stabilite (ex. ppt-uri)

programe artistice cu diferite ocazii: Crăciun, Paști și alte sărbători specifice zonelor;

centralizarea activităților din proiect pe suport DVD (video + fotografii);

realizare/completare de hărți, mini ghiduri;

implicare în activități (cantitativ, calitativ); etc.

BIBLIOGRAFIE ȘI WEBOGRAFIE

Scripcariu, A. Patrimoniul Cultural – Manual școlar pentru disciplină opțională -Școala Agatonia 2013

MEN – Ordin nr. 4224/22.07.1998 referitor la Metodologia privind regimul disciplinelor opționale, în perspectiva aplicării Planului-cadru de învățământ pentru învățământul primar și gimnazial, începând cu anul școlar 1998-1999; Anexa I -Metodologia privind regimul disciplinelor opționale (clasele I-V)

Enache, R., Programe orientative pentru disciplinele opționale clasele I-IV, ediția a II-a, Ed. Carminis, 2008.

Curriculum național, materiale elaborate de Comisia Națională de Curriculum – programe, ghiduri metodologice.

Giurgea Doina, „Ghid metodologic pentru disciplinele opționale", ediția a II-a revăzută și adăugită, D&G Editur, Bucuresti, 2008

Niculescu, R.M – Managementul curriculumului. Evaluarea în context curricular –Universitatea Transilvania Brașov, note de curs

Enach, R., Stoicescu, D., Noveanu, G. – Proiectarea și implementarea curriculumului centrat pe competențe-suport de curs – https://profesoriitineranti.files.wordpress.com/2013/01/proiectarea-curriculumului-centrat-pe-competente-suport-de-curs.pdf

Gârboan, R. Metode utilizate în evaluarea programelor: analiza impactului social- suport de curs http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Metode_utilizate_in_evaluarea_programelor.pdf

http://drciuca.licee.edu.ro/uploads/Legislatie%20si%20metodologii/CDS%202011_2012_0.pdf

9. http://www.ise.ro

10. www.edu.ro

Anexa 1 – un exemplu simplu de fișă feedback aplicabil la sfârșitul opționalului

Fișă feedback

Dragă elev,

Te invităm să apreciezi calitatea opționalului „Istorie, cultură, tradiții și obiceiuri din zona Brașovului” și a activităților desfășurate la aceste ore, alegând pentru fiecare din următoarele întrebări varianta de răspuns care descrie cel mai bine experiența ta.

Top of Form

1. Ți-a plăcut cursul opțional "Învățarea pentru societatea cunoașterii"?

a) Foarte mult b) Mult c) Mediu d) Puțin e) Deloc

2. În ce măsură temele predate au fost interesante?

a) Foarte interesante b) În mare măsură c) Medie d) În mică măsură e) Total neinteresante

3. În ce măsură temele predate sunt utile?

a) Utile în foarte mare măsură b) Utile în mare măsură c) Medie d) Utile în mică măsură e) Total inutile

4. În ce măsură metodele folosite de profesor la clasă au stimulat interesul tău pentru temele propuse?

a) În foarte mare măsură b) În mare măsură c) Medie d) În mică măsură e) În foarte mică măsură

5. Cum apreciezi calitatea materialelor prezentate în timpul orelor?

a) Foarte bună b) Bună c) Medie d) Slabă e) Foarte slabă

6. Apreciază gradul de noutate al informațiilor predate.

a) Foarte înalt b) Înalt c) Mediu d) Scăzut e) Foarte scăzut

7. Ce ți-a plăcut în mod deosebit la acest curs?

1. ……………………………………………………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………………………………………………………

3. ……………………………………………………………………………………………………………

8. Ce nu ți-a plăcut la acest curs?

1. ……………………………………………………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………………………………………………………

3. ……………………………………………………………………………………………………………

9. Ce îmbunătățiri consideri că ar fi necesare pentru ameliorarea cursului?

1. ……………………………………………………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………………………………………………………

3. …………………………………………………………………………………………………………

Vă mulțumescBottom of Form

Anexa 2 – Harta monumentelor istorice din județul Brașov

Anexa 3 – Case memoriale în Brașov – variantă pliant

Anexa 4 – porturi populare din județul Brașov

TEME INDIVIDUALE

TEMA INDIVIDUALĂ – APOPEI OANA ADINA

Conținut: Tradiții și obiceiuri săsești din zona Prejmer

MOTIVAȚIA : Este o lecție de dobândire de noi cunoștințe și are scopul de a ajuta elevii să înțeleagă importanța cetăților și bisericilor medievale, dar și pentru descoperirea tradițiilor și obiceiurilor minorităților care trăiesc alaturi de noi.

Obiective: Să stimuleze și să sprijine elevii în dezvoltarea ariei culturale prin învățarea de noi tradiții și obiceiuri săsești.

Familiarizarea elevilor cu obiceiurile sașilor și istoria Prejmerului.

Clasa: a IV-a

Institutor: Apopei Oana – Adina

OBIECTUL: OPȚIONAL – Istorie, cultură, tradiții și obiceiuri din zona Brașovului

SUBIECTUL: Tradiții și obiceiuri săsești din zona Prejmer

TIPUL LECTIEI: COMUNICARE/ DOBÂNDIRE DE NOI CUNOȘTINȚE

SCOPUL LECȚIEI:

S1 – dobândirea de noi cunostințe despre comuna Prejmer și atracțiile turistice ale acesteia

S2- dobândirea de noi cunoștințe despre Cetatea Prejmer;

S3 –dobândirea de cunoștințe legate de minoritatea sașilor din Prejmer;

S4 – cultivarea interesului, respectului față de tradițiile unei minorități entice din zona Brașovului.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

O1- să prezinte în câteva cuvinte istoria Cetății fortificate din Prejmer

O2- să exprime în câteva cuvinte Festivalul Clătitelor

O3- să realizeze lucrări plastice inspirate din cultura sașilor.

STRATEGII DIDACTICE: -metode și procedee: conversația, explicația, jocul didactic, munca independentă

-mijloace didactice: calculator, filmulete explicative cu tradițiile sașilor, fișe,

a. resurse procedurale: conversația euristică, Metoda R.A.I., autoevaluarea,

b. resurse materiale: markere, coli A4, caiete, manuale, fișe de lucru, material video;

c. forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;

Anexa atașat separat

Fișa 1 – Ciorchinele

Sarcină: Completați ciorchinele pe baza temelor date:

TEMA INDIVIDUALĂ –BĂCIȘOR (CHIȚIA) ELENA VIORICA

Zona Cohalmului

Motto:

“Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi și trebuie un gram de iubire ca s-o înțelegi.”

Nicolae Iorga

Competențe generale:

Situarea corectă în spațiu și timp a zonei Cohalmului

Perceperea și reprezentarea spațiului geografic local

Observarea și descrierea elementelor geografice, istorice, culturale ale zonei

Descrierea corectă a realității înconjurătoare

Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specifice istoriei, geografiei și artelor cu aplicabilitate în planul zonei studiate

Crearea și dezvoltarea unui comportament favorabil în cunoașterea, păstrarea și trasmiterea unor tradiții și obiceiuri din zonele vizitate

Formarea unui comportament constructiv pentru cunoașterea și păstrarea valorilor cultural ale județului Brașov

Competențe specifice:

– să recunoască principalele forme de relief din orizontul apropiat;

– să localizeze în timp și spațiu elementele din spațiul geografic local;

– să recunoască, să citească și să interpreteze semnele convenționale de pe hartă;

– să se orienteze în teren cu ajutorul unei hărți sau schițe;

– să reprezinte prin diferite modalități punctele atractive ale drumeției;

– relatarea unui fapt istoric din diferite epoci istorice, utilizând informații selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere;

– să folosească elemente de limbaj specific științelor geografice în expuneri, citirea și interpretarea hărților;

– să adopte o atitudine civică de ocrotire față de obiceiurile și tradițile locale și să propună măsuri de păstrare;

– să identifice și să descrie corect obiectivele turistice din zona Cohalmului.

Strategii didactice :

– explicația, povestirea conversația, exercițiul, observarea

– laptop, video-proiector, tabla, marker, fișă de lucru, hartă, manual școlar pentru disciplină opțională “PATRIMONIU CULTURAL” de Adriana Scripcariu

Evaluare:

– observarea și chestionarea orală;

– exerciții, variante de identificare, de descriere, explicare, de clasificare și comparare;

– activități de completare a schemelor și hărților;

– prezentări ppt

Durata: 4 ore

DEMERSUL DIDACTIC

Nume…………………………… Fișa 1

Zona Cohalmului

Nume…………………………… Fișa 2

Fișa geografică

Nume…………………………… Fișa 3

Obiceiuri și tradiții ale zonei

Nume…………………………… Fișa 4

Cetăți și muzee vizitate

Nume…………………………… Fișa 5

Personalitățile zonei

Impresii

1. Realizează o compunere cu titlul „În excursie”

2. Realizează un desen cu tema „În excursie”

3. Realizează un album de fotografii din excursie.

Anexa 1 și 2 sunt atașate într-un word separat

TEMA INDIVIDUALĂ – BOT (ANTAL) IMOLA

PROIECT DIDACTIC

Școala: Școala gimnazială nr…….Brașov

Profesor învățător: ………………………..

Disciplina opțională: Istorie, cultură, tradiții și obiceiuri din zona Brașovului

Tema: Monumente istorice din Brașov

Tipul lecțiilor: Mixte (de însușire de noi cunoștințe, de formare de priceperi și deprinderi, de fixare, sistematizare și evaluare)

Clasa: a IV-a

Durata: 50 min, pregătirea vizitei – în școală

3 ore, desfășurarea vizitei (în afara orelor de școală) – în Brașov

50 min, sistematizare, evaluare – în școală

Această temă mai contribuie la dezvoltarea abilităților: abilitatea de a comunica eficient, abilitatea de a lucra în echipă și de a învăța din interacțiunile cu cei din jur, abilități organizatorice, gândirea inovatoare, capacitate de sinteză și analiză, abilitatea de a motiva și influența (pozitiv) pe ceilalți, abilitatea de a face prezentări în public, abilitatea de a discerne rapid informația utilă dintr-o masă de informație irelevantă etc.

Scopul acestor lecții și vizite este:

Identificarea monumentelor istorice / case memoriale din centrul Brașovului

Dobândirea de noi cunoștințe referitoare la patrimoniul cultural al Brașovului

Vizitarea monumentelor istorice din Brașov

Dezvoltarea capacităților de a utiliza sursele și informațiile puse la dispoziție;

Dezvoltarea proceselor psihice: gândire, memorie, atenție;

Dezvoltarea capacității de investigare și cercetare

Dezvoltarea imaginației și creativității

Obiective de referință (din programa de opțional)

să utilizeze corect și flexibil conceptele și sursele de documentare referitor la trecutul și prezentul comunității;

să recunoască monumentele istorice învățate din județul Brașov;

să se orienteze în teren cu ajutorul unei hărți sau schițe;

să dezvolte competențe de muncă în echipă, de cooperare și/sau competiție;

Obiective operaționale

La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

să enumere monumentele istorice / muzeele, casele memoriale pe care le-au văzut în timpul vizitei

să localizeze pe hartă monumentele istorice vizitate și cele doar văzute;

să prezinte în câteva cuvinte monumentele istorice vizitate

să completeze fișele de lucru cu informații obținute în urma interviului luat de la ghidul muzeului

să prezinte cu cuvinte proprii câteva din simbolurile monumentelor vizitate

să participe activ la lecții

să realizeze proiecte folosindu-se de informațiile strânse în urma documentărilor și vizitelor

Resurse umane

Elevii clasei a IV-a

Învățătoare

Părinte

Muzeograf / ghid la monumente

Părinte/cunoștință – pasionat de istorie cu vaste cunoștințe despre Brașov, poate fi ghid – opțional

SCENARIUL DIDACTIC – pregătirea vizitei

Această acțiune didactică trebuie bine pregătită după un plan bine stabilit și realizat sub formă de proiect ( cu elementele componente unui proiect). Acest tabel este doar un draft de proiect.

Dacă vizita se realizează într-o zi de sâmbătă durata ar putea fi mai lungă și se pot vizita și alte obiective. Și vremea este o condiție importantă.

Acest proiect trebuie să aibă și continuare pentru că subiectul nu a fost epuizat, nici măcar pe jumătate (ex. Schei, Biserica Sf. Nicolae, Prima Școală Românească, Cetățuia, Biserica din Bartolomeu, aleea de sub Tâmpa etc). Se pot folosi și zilele din săptămâna Școala Altfel pentru vizite în Brașov sau chiar și în împrejurimi.

O astfel de ieșire cu clasa dezvoltă și spiritul de prietenie, de voință, disciplină, iar cunoștințele acumulate sunt mai trainice. Țelul nu este de a dobândi acele cunoștințe de care dispune expertul, ci de a utiliza și mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului și nivelului de informații ale acestuia, cunoștințe, abilități, atitudini. Este vorba despre a manifesta un comportament cognitiv specific unui domeniu și NU de a acumula insule de informații din cadrul domeniului.

SCENARIUL DIDACTIC – Evaluare

Schema portofoliului:- prezentarea (în maxim 2 pagini /monument) a cel puțin 3 monumente vizitate

– completarea corectă a fișei de lucru ”vizită”

În evaluarea portofoliului vor fi luate în considerare următoarele criterii:

– corectitudinea conținutului științific

– multilateralitate, diversitate a categoriilor conținutului

– originalitate și creativitate în organizarea conținutului

– importanța materialului portofoliului;

– evaluarea echilibrată a elementelor calitative și cantitative ale conținutului portofoliului.

– gradul de implicare a membrilor ( observare sistematică în timpul activităților)

CONCLUZII

În urma evaluării fișelor de lucru, rebus, poster, portofoliu și în urma observărilor sistematice din cadrul activităților consider că obiectivele propuse au fost în mare măsură atinse. Au fost și cazuri când elevii au fost dezinteresați dar spiritul grupei și a competiției în anumite jocuri le-au motivat. În urma acestor activități s-a contribuit și la închegarea clasei ca echipă.

Iar când istoria locului este văzută și povestită de oameni deosebiți, cu atât mai mult ea ne rămâne adânc întipărită în memorie.

LISTĂ MATERIALE PENTRU DOCUMENTARE

În realizarea acestui proiect, pentru a mă documenta despre monumentele din Brașov voi folosii cărți, ghiduri, pliante și site-uri (a unor instituții avizate, credibile) despre Brașov și filme publicate pe DVD și filme de pe youtub. De exemplu:

Scripcariu, A. Patrimoniul Cultural – Manual școlar pentru disciplină opțională -Școala Agatonia 2013

Ghid Turistic și album foto-Merg în Brașov –Proiect POSDRU

Dumitrașcu, I., Maximescu, M. –O istorie a Brașovului, Editura Phoenix, 2001

**Diverse ghiduri tipărite despre Brașov