Monografie Bazna

CONSIDERAȚII GENERALE

POZIȚIA GEOGRAFICĂ

2. INFRASTRUCTURA

3.CADRUL NATURAL

4. CADRUL SOCIOECONOMIC

II. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC

FACTORI DE CLIMĂ

FACTORI DE CURĂ

NIVELUL ACTUAL DE VALORIFICARE DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE ȘI DE AGREMENT

PAGINI 10

=== MONOGRAFIE BAZNA ===

MONOGRAFIA LOCALITĂȚII BAZNA

CONSIDERAȚII GENERALE

POZIȚIA GEOGRAFICĂ

Localitatea Bazna este situată în Nordul județului Sibiu, în apropierea limitei cu județele Alba și Mureș, la o distanță de 18 km de municipiul Mediaș, de 70 de km de orașul Sibiu, capitală culturală europeană în 2007, și de 50 de km de orașul Sighișoara, unul dintre cele mai renumite orașe medievale din lume.

Aflată la o altitudine de 320 m, ocupă o suprafață de 82,4 km2 și are o populație de 3850 locuitori. Suprafața împădurită a comunei este de 2364 ha situate pe versanți domoli cu importante zăcăminte de gaz metan și izvoare minerale care conțin sare, iod și hidrogen sulfurat, Bazna fiind recunoscută ca stațiune balneoclimaterică încă din secolul al XVIII-lea.

Exploatarea resurselor în scop turistic nu ar fi însă posibilă în lipsa unei poziții geografice avantajoase. Astfel, localitatea Bazna se încadrează din punct de vedere fizico-geografic în bazinetul depresionar de tip butonieră sculptat în axul domului Bazna în partea centrală a Podișului Târnavelor. Bazinetul depresionar este străbătut de pârâul Bisericii, în Sud-Est și de pârâul Bazna, în Sud-Vest. Către Nord se deschide larg în culoarul depresionar al Baltei. Lungimea bazinetului este de cca 3 km, iar lățimea maximă de 2 km.

Depresiunea este străjuită de dealuri cu altitudini între 400 și 500 de metri, cu valori mai ridicate în partea sudică (Dealul Pietrii, 584 m) și în partea sud-vestică (Dealul Chiciura, 598,8 m).

Acestă poziție conferă localității Bazna condiții fizico-geografice variate: o climă moderată, caracteristici bioclimatice complexe și resurse de apă cu un regim moderat favorabil dezvoltării socio-economice.

Accesul în localitate se poate realiza:

– pe șosea: localitatea se află la 18 km de Mediaș, unde se poate ajunge fie de la Sibiu, fie de la Sighișoara, și la 22 de km de Târnăveni, unde se poate ajunge de la Târgu Mureș.

– pe calea ferată: localitatea este deservită de stațiile CFR Mediaș ți Târnăveni.

– pe calea aeriană: localitatea este deservită de Aeroportul din Sibiu și cel din Târgu Mureș.

2. INFRASTRUCTURA

Circulația rutieră între satele componente ale localității Bazna (Boian și Velț), pe de o parte, și între acestea și alte centre din județ și din țară este alcătuit dintr-o rețea de drumuri publice: drumul județean 142B, drumul comunal nr.15 și drumul comunal nr.16.

Prin intermediul drumului județean 142B, care se racordează în DN14A în localitatea Blăjel, la o distanță de numai 4 km de comuna Bazna, se realizează legatura cu artera rutieră națională, care permite accesul de la și spre Târnăveni, Mediaș, Sighișoara, Copșa Mică, Sibiu, etc.

Drumul județean 142B străbate teritoriul localității Bazna de la E spre V, pe o distanță de 12 km, trecând prin centrul comunei Bazna și prin satul aparținător, Boian. În localitatea Bazna acest drum este asfaltat, are lățimea părții carosabile de 6 m, este limitat de șanțuri pentru scurgerea apei și cu trotuare pentru pietoni.

Toate structurile de primire turistică din localitate dispun de mijloace de transport proprii care asigură transferul turiștilor de la gările sau aeroporturile care o deservesc până la unitatea de cazare a fiecăruia.

CADRUL NATURAL

Localitatea Bazna este situată în cadrul natural pitoresc oferit de Podișul Târnavelor, regiunea fiind predominant deluroasă. Versanții ocupă cca 90% din suprafața localității, sunt orientați în general către Nord și Sud și au grade de înclinație diferite. Văile sunt largi, uneori mlăștinoase pe versanții asimetrici și intens afectați de alunecări de teren.

Altitudinea maximă nu depășește 500 de m (Dealul Chiciura, 498,8 m) iar minimul altitudinal este în jurul valorii de 100m. Pe măsura creșterii altitudinii, pantele se accentuează, relieful fiind mai mult sau mai puțin înclinat, cu posibilități de utilizare în agricultură.

4. CADRUL SOCIOECONOMIC

Economia comunei Bazna este diversificată, fiind recunoscută în primul rând prin băile tămăduitoare, s-au amenajat pensiuni agroturistice și s-a construit un Hotel care fac față cu greu fluxului de turiști care vizitează Bazna mai ales in timpul verii. Totuși ramura de baza a economiei este agricultura, care se bazează pe creșterea animalelor (bovine și bubaline, ovine), cultura porumbului și a plantelor furajere, livada de meri, pruni, cireși, 140 ha destul de bine organizate si cu producții deosebite.

După anul 1991, prin aplicarea prevederilor Legilor fondului funciar întreaga suprafață agricolă și întregul efectiv de animale existent în cele trei unități CAP, Bazna, Boian și Velț, au trecut în proprietatea cetățenilor comunei. Fărâmițându-se tarlalele, dotarea slabă cu utilaje și echipamente agricole, lipsa subvențiilor au dus la practicarea unei agriculturi de subzistență și foarte costisitoare pentru locuitori, fapt care conduce la renunțarea acestora la terenul agricol și vânzarea lui.

POPULAȚIA DUPĂ OCUPAȚIE

După grupe mari de ocupații, ponderea cea mai mare o au agricultorii (cultivatorii terenului arabil și crescătorii de animale). În industrie lucrează majoritatea locuitorilor care fac naveta la Medias (19%). Pensiunile agroturistice (4) și Hotelul, brutăria, magazinele, fabrica de cărămidă, învățământul, sănătatea asigură un procent de 23% din necesarul de locuri de muncă.

II. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC

FACTORI DE CLIMĂ

Elementele climatice (temperatura, precipitațiile, vântul, nebulozitatea, presiunea atmosferică, etc.), fiecare în parte, sau ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianța necesară desfășurării lui, dar și o resursă importantă în procesul recreerii și tratamentelor balneoclimaterice, o resursă care oferă posibilități multiple și variate de practicare a turismului.

Localitatea Bazna se bucură de o climă temperat continentală moderată, cu umiditate mai ridicată. Fiind așezată într-o depresiune de tip butonieră temperaturile sunt mai reduse decât în alte zone similare, cu veri mai răcoroase și ierni mai blânde și umede.

Temperatura medie anuală este de 8,6 grade Celsius. Minima lunii ianuarie se situează în jurul valorii de -19,2 grade Celisius, iar temperatura maximă a lunii iunie este de +29,9 grade Celsius.

Lunile cele mai ploioase cu nivel mai mare al precipitațiilor sunt mai-iunie, iar lunile cele mai secetoase sunt ianuarie-martie.

Vânturile cele mai frecvente sunt generate de circulația maselor de aer dinspre vest. Vânturile predominante sunt cele din N-V, urmate de cele din N-E și S-E.

În concluzie, clima acestei localități, prin verile răcoroase, prin toamnele lungi și plăcute și prin iernile blânde, este favorabilă practicării turismului în toate anotimpurile.

FACTORI DE CURĂ

Principalii factori de cură sunt:

Apele minerale sărate-iodurate, folosite sub formă de băi, au un efect complex datorită acțiunii concomitente a celor trei factori: termic, mecanic și chimic.

Nămolul sapropelic prezintă o plasticitate și o consistență moale, cu dispersiune foarte fină, care nu necesită o pregătire prealabilă pentru tratament, pretându-se, datorită proprietăților sale, la împachetări, după ce mai întâi este încălzit; se aplică pe piele la o temperatură de 42-45 de grade Celsius.

Sarea de Bzna se obține direct din apele minerale prin evaporare la încălzire și este folosită sub formă de comprese, cataplasme. Este indicată în boli și afecțiuni reumatismale, artroze, discopatii lombare, afecțiuni ortopedice, stări posttraumatice, afecțiuni ale sistemului nervos, boli ginecologice.

Factorii naturali secundari de cură ai localității sunt reprezentați de mediul înconjurător, prin peisajul pitoresc și prin împrejurimile sale, cu dealuri acoperite de livezi și păduri de fag și gorun, dar și prin parcul stațiunii care constituie un loc excelent de plimbare și relaxare pentru turiștii veniți la odihnă sau tratament. Parcul este alcătuit dintr-o mare varietate de specii arboricole, răspândite pe o suprafața de cca 20 ha, predominante fiind coniferele și foioasele.

Aerul puternic ozonat, purificat de vegetația bogată a parcului și a pădurii din apropiere, coloritul bogat în timpul toamnei, umbra și răcoarea din timpul verii, ramurile împodobite cu zăpada iernii, fac din parcul stațiunii principala zonă de plimbare. Ionizarea aerului (aeroionizarea) se realizează prin aeroioni și aerosoli care au un efect favorabil asupra sistemului nervos și asupra mecanismelor de autoapărare a organismului; aerosolii având un rol deosebit în tratamentul afecțiunilor otorinolaringologice și respiratorii.

NIVELUL ACTUAL DE VALORIFICARE DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE ȘI DE AGREMENT

Bazna este destinația potrivită pentru cei care doresc să se odihnească și să se relaxeze în mijlocul naturii și pentru cei care au nevoie de tratament balneoclimateric.

Structurile de primire turistice din localitatea Bazna cuprind atât forme de cazare clasice – vile și hoteluri – cât și pensiuni moderne de 3*și 4*.

COMPLEXUL BALNEAR EXPRO, funcționabil din octombrie 2000, situat în extremitatea nordică a stațiunii, este prima și cea mai importantă investiție.

Complexul este catalogat la rangul de 3* și deservește atât persoane angajate ale Romgazului cât și turiști veniți din toate colțurile țării și din străinătate. Aici pot fi tratate de la afectiunile aparatului locomotor, abarticular și afecțiuni ginecologice, afecțiuni otolaringologice, endocrine sau afecțiuni cauzate de stres, apele de Bazna – ape sărate bromurate și iodurate – fiind benefice unor astfel de afecțiuni.

Hotelul dispune de 31 de camere, respectiv 56 de locuri de cazare, repartizate în 7 apartamente, 18 camere duble și 6 camere single. Hotelul dispune, de asemenea de un restaurant cu o capacitate de 80 de locuri, două baruri cu o capacitate totală de 65 de locuri și un salon de servire a micului dejun, cu o capacitate de 50 de locuri.

Hotelul deține o bază de tratament cu o capacitate de cca 120 pacienți, fiind dotat cu cabinete de kinetoterapie, electroterapie, parafină, masaj, duș scoțian, împachetări cu nămol, băi galvanice, sală de fitness, saună, piscină acoperită cu apă sărată.

Hotelul mai are în dotare terenuri de tenis, baschet, volei, piscine în aer liber, existând posibilitatea efectuării unor excursii în zonă, etc. În prezent numărul angajaților care lucrează în această unitate este de 65 de persoane.

VILA 2 și VILA 15, recent renovate, dețin o bază proprie de tratament, un restaurant cu capacitatea de 180 de persoane, sunt catalogate la rangul de 2* și dispun de 50 de camere cu 100 locuri de cazare. Vilele dispun, de asemenea de un cabinet medical care acordă asistență medicală de specialitate.

Vila 2 din stațiunea Bazna

VILA 15 din statiunea Bazna

Începând din vara anului 2003 stațiunea balneară Bazna dispune și de o minigrădină zoologică, care cuprinde deocamdată exemplare de păuni, fazani, găini de rasă chineză, porumbei, etc., fiind, în continuă îmbogățire cu noi specii și rase de animale. Dispune de un spațiu amenajat de cca 1500 mp.

O altă structură de cazare modernizată este VILA 4, catalogată la rangul de 2*, cu o capacitate de 15 camere cu 2 paturi.

Din punct de vedere edilitar, stațiunea este încălzită cu gaz metan și are apă curentă adusă prin conductă de la Mediaș. Casele de odihnă, bazele de tratament și celelalte dotări sunt legate între ele prin alei și poteci asfaltate.

PENSIUNEA BAZNA, funcționabilă din anul 2003, este cea mai mare din localitate și este catalogată la rangul de 3 margarete. Aceasta are o capacitate de 25 de camere duble. Are în componență un restaurant cu 60 de locuri și un bar. Pensiunea dispune de încălzire centrală asigurată prin centrală proprie.

Amenajată într-o veche gospodărie săsească, pensiunea reprezintă o împletire între tradiție și confort. Această pensiune este un punct important de plecare pentru plimbările cu căruța și pentru drumeții în întreaga zonă a văii Târnavelor și pentru vizitarea bisericilor fortificate din împrejurimi.

PENSIUNEA BASSEN este o pensiune în stil german, fiind un loc ideal pentru cazare, intâlniri sau tratament. Printre programele pensiunii se numără: activități de teambuilding, outdoor, plimbări cu căruța sau sania, în funcție de anotimp, biking în împrejurimi și mountainbiking pe traseele din pădure, facepainting, vizită la biserica săsească din localitate sau la cele din împrejurimi. Pensiunea este catalogată la rangul de 3 margarete și are o capacitate de 6 camere, 2 dintre ele fiind duble, iar restul cu pat matrimonial.

PENSIUNEA LE LOUP BLANC funcționează din anul 2005, dar nu are încă statutul de pensiune întrucât numărul camerelor pentru turiști este doar de 2. În prezent statutul acestei unități de cazare este acela de “camere de închiriat”.

Această unitate de cazare dispune de asemenea și de un bar și în momentul de fața se fac lucrări de mărire a efectivului de cazare cu înca 10 camere.

PENSIUNEA MARIANA primește turiști din vara anului 2008, fiind singura pensiune catalogată la rangul de 4*. Îmbină cu eleganță elemente tradiționale și moderne în cele 11 camere duble. Deține sală de mese, filigorie și spațiu de joacă pentru copii.

Similar Posts

  • Zona Bran Moeciu

    CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALA A ZONEI BRAN MOECIU 1.1. Prezentarea zonei Bran-Moeciu………………………………………………………4 1.2. Prezentarea comunei Bran ……………………………………………………………………………….7 1.3. Analiza SWOT a comunei Bran……………………………………………………………………..10 1.4. Turismul in zona Bran-Moeciu………………………………………………………………………..12 1.4.1. Asociatii profesionale din turism………………………………………………………..13 CAPITOLUL 2 PREZENTAREA HOTELULUI SOFIA 2.1. Istoricul hotelului Sofia…………………………………………………………………………………..21 2.2. Amplasarea hotelului Sofia……………………………………………………………………………..21 2.3. Forma juridica a hotelului Sofia………………………………………………………………………22 2.4….

  • Management In Industria Ospitalitatii Si In Turism

    CUPRINS CUPRINS 1 CAPITOLUL 1 ACTIVITATEA TURISTICĂ 5 1.1. Natura activității turistice 5 1.2. Specificul și istoricul managementului în industria ospitalității 6 1.3. Elemente referitoare la istoria turismului 9 CAPITOLUL 2 11 MANAGEMENTUL ÎN INDUSTRIA OSPITALIERĂ. CONCEPTE DE BAZĂ 11 CAPITOLUL 3 FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI TURISTIC 17 3.1. Funcția de previziune-planificare 17 3.2. Funcția de organizare…

  • . Influenta Oceanului Antarctic Asupra Conditiilor Hidrometeorologice pe Glob

    INTRODUCERE Lucrarea de fața prezintă condițiile hidro-meteorloogice intâlnite pe continentul si oceanul antarctic. Continentul Antarctic, dar mai ales Oceanul Antarctic au o influență majoră asupra activităților din Oceanul Planetar și asupra climei la nivel global. Aceasta a determinat îndreptarea atenției spre noul continent, intensificarea studiilor și observațiilor, prin metode și mijloace cât mai moderne. Lucrarea…

  • Cercetarea Imaginii Hotelului Intercontinental In Randul Populatiei DIN Municipiul Bucuresti

    === copie === Turismul reprezintă un fenomen economico – social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și influențat de evoluția acesteia. Prin turism se înțelege în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee,…

  • . Delta Dunarii Probleme Si Perspective

    CUPRINS: 1. Consideratii privind importanta economiei de mediu si a ecoturismului 1.1. Economia mediului in sistemul stiintelor economice si ambientale 1.1.1. Conținutul și importanța Economiei mediului 1.1.2. Limitele Economiei mediului 1.1.3. Indicatori de mediu 1.1.4. Relatia mediu-economie 1.1.5. Relația creștere economică – protecția mediului în perspectiva dezvoltării durabile 1.1.6. Ecoturismul rezultanta a unei economii de…