Monografia Unei Societati Comerciale

CUPRINS

Prezentarea Societății Comerciale AEROSTAR S.A Bacău

1.1. Sediul, statutul societății și obiectul de activitate………….…pg.2

1.2. Structura organizatorică……………………..………………..pg.3

2. Organizarea contabilității

2.1. Organizarea compartimentului financiar-contabil…..…………pg.9

2.1.1.Sistemul informatic………………………………… pg.12

2.2. Registrele contabile și tehnica de înregistrare………………..pg.13

2.3. Operații patrimoniale a societății comerciale. Gestionarea documentelor………………………………………… ………………pg.14

2.3.1. Operații curente………………………………………pg.16

2.3.2. Operații periodice……………………………………pg.19

2.4. Programarea calendaristică a operațiilor implicate în activitatea contabilă……………… ………………………………………………pg.22

3.Bugetul de venituri și cheltuieli a societății comerciale

3.1. Bugetul activității generale……………………………………pg.23

3.2. Bugetul de trezorerie……………………… ……….……… ..pg.25

3.3. Principalii indicatori economico-financiari………………… ..pg.26

4. Operații economice…………………………….……………….…pg.27

5. Lucrări contabile de închidere a exercițiului financiar

5.1. Balanța de verificare……………………….……………….…pg.34

5.2.Inventarierea patrimoniului și regularizarea diferențelor de inventar….…………………………… …………..…………………pg.36

5.3.Redactarea situațiilor financiare anuale……..………………… pg.42

6. Analiza financiară pe baza informațiilor din situațiile financiare anuale…………………………………………………..……………..pg.43

1. PREZENTAREA SOCIETAȚII COMERCIALE AEROSTAR S.A. BACAU

1.1. SEDIUL, STATUTUL SOCIETĂȚII ȘI OBIECTUL DE ACTIVITATE

SOCIETATEA COMERCIALĂ AEROSTAR S.A. BACĂU face parte din grupa societăților pe acțiuni și este înființată prin H.G. nr. 242/20.03.1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 105/1991 partea I – a , prin preluarea integrală a patrimoniului Întreprinderii de Avioane Bacău.

Societatea a fost înmatriculată în Registrul Comerțului al județului Bacău la numărul J04/1137/09.07.1991, codul fiscal nr. 950531 și are sediul în municipiul Bacău, str. Condorilor nr.9.

Durată de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie Bacău.

Capitalul social al S.C. AEROSTAR S.A. la data înregistrării a fost fixat la suma de 1.605.400 lei. Prin hotătâri succesive ale Adunării Generale a Acționarilor și în baza unor dispoziții legale privind reevaluarea imobilizărilor corporale,capitalul social, conform ultimului certificat de înscriere cu numărul 12321/01,12,2002 , este format din 11.713.653 acțiuni în valoare de 29.284 miilei. Valoarea nominală a unei acțiuni 2,5 lei , o acțiune reprezintă un vot.Acțiunile Aerostar au un caracter nominativ, sunt dematerializate și au valoare nominală egală.

Acțiunile sunt tranzacționate la Bursa de Valori București cu simbolul ARS, la categoria a II-a.

Structura acționariatului , la data de referință de 15 martie 2006 pentru Adunarea generală ordinară a acționarilor din luna martie 2006 se prezinta astfel :

Obiectul de activitate al societății poate fi împărțit pe mai multe domenii și anume:

– proiectare, fabricare și comercializare de avioane ușoare de antrenament,

– motoare și reductoare pentru avioane și elicoptere,

echipamente hidraulice, pneumatice,electrice și electronice pentru industria aeronautică,

trenuri de aterizare pentru avioane și elicoptere;

– reparații de avioane din dotarea armatei ;

-fabricarea de produse speciale pentru M.Ap.N;

-fabricație de: butelii de gaze lichefiate,piese de schimb auto și tractoare,piese de schimb pentru industria ușoară;

-modernizarea de avioane și produse de tehnică militară;

-efectuarea operațiilor de comerț exterior,

– efectuarea operațiilor de fond valutar,putând participa și convenii la operațiuni de credit;

-desfășurarea de activități cu caracter social în favoarea salariaților;

Societatea colaborează cu următoarele bănci:

– BCR cont RO59RNCBO279014394870001,

– BRD cont RO27BRDE040SV2772370400,

– RAIFFEISEN BANK cont RO04RZBR000006000473,

– BANC POST cont RO89BPOS04002950423ROL01,

– TREZORERIE cont 92TREZ7065017xxx000155

1.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

În anul 1997 a fost finalizatã acțiunea de reproiectare a sistemului de management din AEROSTAR , rezultând o structurã organizatoricã de tip divizionar :

Divizia Strategică – care stabilește politica generală și asigură conducerea principalelor funcțiuni ale societății

Divizia Sisteme

Divizia Comercială

Divizia Tehnologică

Acestea au caracter operațional și au ca sarcini directe realizarea obiectului de activitate al societății.

O dată cu acțiunea de reproiectare a noii structuri organizatorice de tip divizionar a fost adoptat și managementul pe bază de obiective și bugete, management performant pentru etapa actuală și care permite societății să-și adapteze structurile organizatorice la realitățile vieții economice și ale pieții.

Acest management permite o administrare foarte bună a resurselor prin segmentarea structurilor organizatorice ale societății în :

centre de profit : Divizia Comercială și Divizia Sisteme

centre de cost : Divizia Strategică și parțial Divizia Tehnologică

Conducerea executivă a societății este asigurată de cinci directori executivi corespunzător direcțiilor funcționale. Societatea este organizată pe fabrici și secții independente, în funcție de domeniile de activitate, iar în cadrul direcțiilor sunt organizate servicii,birouri ,compartimente.

Pentru creșterea responsabilității în conducerea activității productive și economice, societatea a fost descentralizată pe module,prin crearea la nivelul acestora a funcțiilor de bază – producție și economică – asigurându-se controlul activității prin bugete de venituri și cheltuieli proprii. La nivelul societății,rămân activități de sinteză  :economică, comercială și administrativă.

În domeniul producției,la nivelul societății sunt dezvoltate facilitățile comune pentru nevoile de producție cum ar fi: secție pentru tratamente termice, acoperiri de suprafață,forja-turnătorie,vulcanizare,laboratoare uzinale, depozite de materiale și piese de schimb, precum și activități auxiliare : mecanic șef, energetic șef,centrul de calcul.

Se poate spune ca această grupare a activităților pe compartimente funcționale, secții de producții și ateliere ,asigură o bună utilizare a specialiștilor unității și valorificarea la maxim a întregului potențial de care dispune societatea, structura de organizare satisfăcând din punct de vedere conceptual exigentele de funcționare ale unei societăți comerciale de complexitatea și dimensiunile S.C. AEROSTAR S.A.

Organigrama societății se prezintă astfel(Figura 1):

DIVIZIA SISTEME este organizată în următoarele compartimente:

Fabrica de Reparații și Modernizare avioane militare(FRMAvM). Aceasta reprezintă nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat societatea, aici executându-se activitatea de întreținere, reparație capitală și modernizare a avioanelor militare din dotarea Forțelor Aeriere Române, și pentru clienți externi.

În prezent aici se execută următoarele activități:

reparația capitală și modernizarea avioanelor MIG-21, MIG-29;

reparația capitală a avioanelor L-29, L-39, H-5;

reparația motoarelor de aviație M-701, AI-25Tl,R-11, R-13, R-25, VK 1 A;

fabricația pieselor de schimb pentru aviație;

fabricația autospecialei pentru stingerea incendiilor JET-TR 96.

FRMAvM își propune modernizarea avioanelor MIG-21 aflate în dotarea altor țări, precum și modernizarea avioanelor MIG-29. Activitatea acestei fabrici se deosebește de cea a firmelor concurente prin faptul că dispune de experiența unui personal specializat, de experiența unui partener care produce și asigură asimilarea în fabricație și la Aerostar a unei avionici performante, precum și dotări care îi asigură un flux maixim și o calitate deosebită a produselor.

Centrul de Proiectare și Producție Trenuri de Aterizare și Agregate Hidro-Pneumatice (CPPTAAHP) – execută în mod curent produse și servicii în domeniul aviației:

fabricația de trenuri de aterizare pentru toate aeronavele produse în România;

fabricația de sisteme pneumatice pentru avionul YAK-52;

fabricația de componente din sisteme hidraulice de aviație;

reparații capitale și revitalizări pentru echipamente hidraulice de aviație, în conformitate cu documentația producătorului sau după documentația proprie;

asamblare și încercări pentru produse hidraulice;

prelucrări mecanice pentru normalizate, piese complexe de rotație, carcase, corpuri de jambe pentru trenuri de aterizat.

Centrul de Cercetare, Proiectare și Producție Echipamente Electronice (CCPPEE)

Are ca obiect de activitate cercetarea, proiectarea și producția de echipamente electronice de radiolocație, comunicații speciale, identificare și luptă electronică. Aici se realizează fabricarea și asamblarea de componente majore pentru sistemul național de identificare amic-inamic. Se realizează integrarea echipamentelor IFF pe platforme aparținând armatei române în cadrul programului IRIS.

Alte produse realizate sunt:

radioreleu mobil în banda L;

aparatură de bruiaj automat;

dispozitiv de acționare la distanță a separatoarelor de 20 kv/400 A;

aparate de apel călători în mijloacele de transport în comun, cu sinteză de voce, surse de încărcat acumulatori Cd-Ni, în regim controlat.

DIVIZIA COMERCIALĂ este organizată în următoarele compartimente:

Fabrica de Construcții Avioane

Produsele reprezentative ale acestei fabrici sunt avionul de școală și antrenament YAK-52 (fabricat în peste 1.800 de exemplare), care în prezent se fabrică în diferite variante modernizate în conformitate cu cerințele diverșilor clienți din SUA și Marea Britanie.

Capabilitatea acestui modul permite desfășurarea unor diverse activități de reparații și întreținere pentru aviație, atât pe partea de structură cât și a prelucrărilor mecanice.

Centrul de Fabricație Produse Speciale, Sculărie și Butelii

Acesta este împărțit în:

Fabrica de Produse Speciale și Sculărie. Aceasta are ca obiect de activitate execuția și reparația de sisteme defensive terestre, ca și execuția și reparația de scule, dispozitive și verificatoare, proiectarea și fabricarea de piese de schimb auto, roți dințate, pompe hidraulice, fabricarea de armături pentru instalații;

Secția de Recipiente pentru GPL. Aerostar este cel mai important producător de astfel de recipiente din România. De asemenea, societatea este coautoare (împreună cu Institutul Român de Standardizare) la elaborarea normelor și standardelor naționale în domeniul recipientelor pentru GPL;

Secția de Robinete și Elemente de Asamblare. Obiectul de activitate îl constituie fabricarea de robinete pentru recipientele GPL, precum și a unei game diversificate de fitinguri de alamă.

DIVIZIA TEHNOLOGICĂ furnizează următoarele servicii:

Produce și distribuie energie termică, aer comprimat pentru toate diviziile și pentru clienții din zonă;

Distribuție apă potabilă și recirculantă, energie electrică pentru toate diviziile și pentru clienții din zonă;

Furnizează următoarele servicii specializate pentru toate diviziile și clienți externi;

reparații capitale și/sau modernizări prin echipare cu comenzi numerice pentru mașini, utilaje și instalații;

acoperiri chimice și electrochimice: eloxare, cromare, nichelare, zincare, cadmiere, stanare, cuprare, mordansare, argintare, pasivizare, brunare, plumbuire, indiere, fosfatare, alodinare, nichelare, cromare;

prelucrări metalurgice la cald: tratamente termice, forjare, turnare.

Verificări metrologice și reparații mijloace de măsurare în domeniile: unghi, lungime, abateri de formă și poziție, interval de timp, frecvență, forță, presiune, temperatură, curent electric, tensiune, rezistentă electrică, putere activă, admitanță, conductanță, susceptanță, amplitudinea accelerației;

Analize chimice și încercări fiziomecanice: încercări probe sudate pentru autorizare sudori, analize chimice metale, analize produse petroliere, încercări metale și cauciuc, control metalografic.

DIVIZIA STRATEGICĂ este organizată în urmricarea de robinete pentru recipientele GPL, precum și a unei game diversificate de fitinguri de alamă.

DIVIZIA TEHNOLOGICĂ furnizează următoarele servicii:

Produce și distribuie energie termică, aer comprimat pentru toate diviziile și pentru clienții din zonă;

Distribuție apă potabilă și recirculantă, energie electrică pentru toate diviziile și pentru clienții din zonă;

Furnizează următoarele servicii specializate pentru toate diviziile și clienți externi;

reparații capitale și/sau modernizări prin echipare cu comenzi numerice pentru mașini, utilaje și instalații;

acoperiri chimice și electrochimice: eloxare, cromare, nichelare, zincare, cadmiere, stanare, cuprare, mordansare, argintare, pasivizare, brunare, plumbuire, indiere, fosfatare, alodinare, nichelare, cromare;

prelucrări metalurgice la cald: tratamente termice, forjare, turnare.

Verificări metrologice și reparații mijloace de măsurare în domeniile: unghi, lungime, abateri de formă și poziție, interval de timp, frecvență, forță, presiune, temperatură, curent electric, tensiune, rezistentă electrică, putere activă, admitanță, conductanță, susceptanță, amplitudinea accelerației;

Analize chimice și încercări fiziomecanice: încercări probe sudate pentru autorizare sudori, analize chimice metale, analize produse petroliere, încercări metale și cauciuc, control metalografic.

DIVIZIA STRATEGICĂ este organizată în următoarele compartimente:

Departamentul Marketing;

Departamentul Financiar-Contabil desfășoară activități precum:

Controlul diferitelor impozite de plată;

Planificarea financiară la nivel de societate;

Efectuarea de analize, sinteze și prognoze financiare;

Derularea circulației plăților;

Pregătirea și efectuarea de investiții în domeniul financiar.

Direcția Comercială are în componență următoarele compartimente: Biroul vânzări, Serviciul aprovizionare, Serviciul import-export.

Această direcție are în principal următoarele atribuții:

Prospectarea piețelor de desfacere a produselor prin marketing, publicitate, pliante, expoziții, reclame;

Aprovizionarea în timp util cu materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble și ansamble de montaj conform fundamentărilor;

Asigură echilibrul export-import, recepția materiilor prime, materialelor și detaliază, dacă este necesar, prevederile din contractele încheiate pe perioade;

Organizează urmărirea produselor livrate precum și activitatea de service potrivit clauzelor contractuale;

Urmărește permanent creșterea eficienței financiar valutare a operațiunilor de comerț exterior precum și alte activități.

Direcția Management-Dezvoltare:

Elaborarea documentelor cu privire la strategiile și politicile globale ale societății, stabilite de conducerea superioară a societății;

Proiectarea, implementarea și actualizarea Sistemului de Management al societății;

Previzionarea necesarului de personal;

Recrutarea, formarea, evaluarea, perfecționarea și promovarea personalului;

Relații cu publicul în interiorul societății;

Protecția industrială și paza societății;

Protecția muncii.

Departamentul Calitate:

Managementul, ingineria și gestiunea calității;

Audit intern și extern;

Certificare, autorizare, atestare și omologare produse sau servicii;

Certificări, autorizări de personal.

2. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII

2.1. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABIL

S.C. Aerostar S.A. întocmește situațiile anuale consolidate și sunt elaborate în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a șaptea a Comunității Economice Europene , aprobate prin OMFP 1752/2005.

În cadrul S.C. AEROSTAR S.A., activitatea financiar-contabilă este coordonată de Directorul Economic, care are obligația să asigure, în condițiile legii :

întocmirea documentelor justificative pentru orice operațiune care afectează patrimoniul societății ;

organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității ;

inventarierea patrimoniului unității și valorificarea rezultatelor acesteia ;

întocmirea bilanțului contabil  ;

controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate ;

păstrarea documentelor justificative, a registrelor și bilanțurilor contabile;

organizarea contabilității de gestiune adaptată la specificul unității ;

Acesta are în subordine următoarele compartimente :

serviciul financiar ;

serviciul contabilitate ;

serviciul analiză, prognoză și diagnoză economică ;

La rândul lor, aceste compartimente sunt organizate pe birouri. Astfel, la nivelul serviciului financiar funcționează:

birou decontări ;

birou salarii ;

La nivelul serviciului contabilitate funcționează :

birou contabilitate generală ;

birou post calcul ;

birou contabilitatea materialelor.

La nivelul serviciului analiză , prognoză și diagnoză economică funcționează :

birou prognoză și diagnoză economică ;

birou de analiză economică și bugete de venituri și cheltuieli.

Fiecare din aceste compartimente din cadrul acestui serviciul are o serie de atributii.

Analize economice, Prețuri, Bugete

Primește FIC și FAA în vederea confirmării prețului / elaborării antecalculației de preț

Asigură întocmirea antecalculațiilor pentru clienți cu datele primite de la responsabilii de produse, aprobarea și transmiterea lor spre notificare

Transmite către Biroul Vânzări FIC și FAA însoțite de acceptările de preț

Asigură efectuarea de analize economice, lunar, pentru toate comenzile închise în luna respectivă

Asigură întocmirea bugetului activității de producție a diviziei

Asigură întocmirea bugetului de cheltuieli pentru divizie

Stabilește și urmărește încadrarea în valorile normate ale stocurilor

Primește Nota de predare în vederea completării cu prețul de producție

Asigură calcularea și analizarea indicatorilor economico-financiari pe baza rezultatelor economice obținute pe module și divizii

Asigura analiza evoluției stocurilor pe întreg ciclu de exploatare (aprovizionare, producție, desfacere) pe divizie

Asigură și răspunde de administrarea mijloacelor fixe și obiectelor de inventar, conform reglementărilor în vigoare

Analize economico-financiare

Asigură efectuarea de analize economico-financiare asupra:

Utilizării resurselor financiare de către centrele de gestiune (module) din divizie: capitalul, fondul de rulment, sursele proprii, sursele atrase;

Echilibrului financiar al diviziei sau a trezoreriei acesteia;

Eficienței în utilizarea activelor (mijloacelor) economice ale diviziei;

Centralizează la nivel de divizie bugetele de producție, bugetele cheltuielilor fixe și variabile ale modulelor;

Centralizează și verifică la nivel de divizie cash-flow-ul săptămânal, trimestrial, anual;

Acordă viza de control preventiv pentru bonuri consum (regie), ordine de deplasare, bilete de odihnă;

Asigură efectuarea calculelor indicatorilor economico-financiari ai diviziei;

Verifică bugetele cheltuielilor fixe întocmite de module și întocmește bugetul cheltuielilor variabile al diviziei;

Compară costurile efective de producție realizate de module cu cele programate (cu specificarea cauzelor care au dus la eventualele neconcordanțe cu situația previzionată);

Analizează evoluția situațiilor din contul curent, din conturile de împrumut, comparativ cu limitele de creditare stabilite;

Efectuează studii și analize cu privire la cifra de afaceri, profit, eficiența fondurilor de producție, evoluția acumulărilor bănești, a structurii cheltuielilor materiale și a altor indicatori financiari;

Recalculează periodic necesarul mijloacelor circulante și ia măsuri în vederea accelerării vitezei de rotație a acestora;

Urmărește realizarea indicatorilor de performanță ai modulelor (productivitate, rata profitului, rotația stocurilor, ponderea salariilor în costuri) și completează trimestrial dările de seamă statistice;

Analizează din punct de vedere economico-financiar activitatea compartimentelor diviziei;

Verifică analizele devierilor cost-preț pe produse, efectuate de module.

Elaborare bugete, fluxuri financiare și prețuri și efectuarea de analize economico-financiare:

Elaborează, lansează și execută bugetele activității de producție și de trezorerie ale diviziei;

Asigură efectuarea de analize economico-financiare privind:

realizarea indicatorilor economico-financiari stabiliți prin bugete;

utilizarea resurselor financiare de către centrele de gestiune din divizie: capitalul, fondul de rulment, sursele proprii, sursele atrase;

realizarea echilibrului financiar al diviziei;

eficiența utilizării activelor diviziei;

eficiența utilizării personalului;

Verifică bugetele de producție întocmite de module;

Verifică bugetele cheltuielilor fixe și variabile întocmite de module și întocmește bugetul cheltuielilor fixe și variabile al diviziei;

Stabilește necesarul de finanțare la nivel de divizie și propune sursele de acoperire a deficitului;

Verifică fluxurile financiare săptămânale și lunar întocmite de module și întocmește fluxul financiar săptămânal și lunar, centralizat, al diviziei;

Previzionează fluxul financiar trimestrial;

Compară costurile efective de producție realizate de module cu cele programate (cu specificarea cauzelor care au dus la eventualele neconcordanțe cu situația previzionată);

Analizează evoluția situațiilor din contul curent, din conturile de împrumut, comparativ cu limitele de creditare stabilite;

Efectuează studii și analize cu privire la cifra de afaceri, profit, eficiența fondurilor de producție, evoluția acumulărilor bănești, a structurii cheltuielilor materiale și a altor indicatori financiari;

Recalculează periodic necesarul mijloacelor circulante și ia măsuri în vederea accelerării vitezei de rotație a acestora;

Întocmește situația centralizatoare (la nivel de divizie) a manoperei directe pe module (planificat și realizat);

Urmărește realizarea indicatorilor de performanță ai modulelor și completează trimestrial dările de seamă statistice;

Analizează din punct de vedere economico-financiar activitatea compartimentelor diviziei;

Verifică analizele devierilor cost – preț pe produse, efectuate de module.

Exercițiul financiar începe la data de 1 ianuarie a anului și se încheie la 31 decembrie a aceluiași an, cu excepția primului an de activitate, care începe la data înființării, respectiv a înmatriculării la organele de drept.

În contabilitate , pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul companiei în totalitatea lor și pe părțile componente , se utilizează conturi sintetice și conturi analitice ( ANEXA – PLANUL DE CONTURI)

2.1.1. Sistemul informatic

Informatizarea întreprinderilor comerciale poate fi considerată un deziderat managerial dar, în același timp, și o condiție necesară pentru supraviețuirea în noul cadru economic impus de economia de piață.

Conștientă de acest lucru și dornică de a se integra în noul mediu de afaceri, conducerea Aerostar a avut inițiativa și voința susținerii implementării unui sistem informatic integrat, convinsă fiind că numai o soluție adaptată puternic cerințelor specifice mediului de afaceri național dar și cu deschidere spre cele mai moderne practici de afaceri va putea permite continuarea dezvoltării companiei de piața românească dar și orientarea spre mediul de afaceri internațional.

Realizarea de produse care să corespundă cerințelor pieței locale cât și a partenerilor externi au impus utilizarea unui sistem informatic în măsură să ofere soluții atât problemelor cu caracter economico-financiar, de programare și de urmărire a producției, cât mai ales cerințelor ridicate de managementul acesteia.

Sistemul Informatic Integrat SIVECO Applications răspunde cerințelor formulate de Aerostar ce au fost materializate într-un caiet de sarcini și constau în:

Sistem deschis, complet integrat, dezvoltat sub o concepție unitară și în urma unei analize globale și care să implementeze standarde internaționale de organizare și conducere;

Sistem care lucrează în timp real;

Sistem informatic dedicat conducerii afacerii și acoperirii problematicii de gestiune economică caracteristici sistem din gama MIS, care să implementeze metode moderne de evidență și conducere, metode și modele ale economiei de piață;

Să fie în conformitate cu legislația în vigoare și reglementările impuse de Ministerul Finanțelor pentru produse informatice și să fie tradus complet în limba română;

Să folosească baze de date relaționale care să permită manipularea volumelor mari de date și care să asigure securitatea datelor și recuperarea în caz de incidente;

Să asigure delimitarea responsabilităților fiecărui individ cât și înregistrarea tuturor acțiunilor acestuia;

Să fie complet configurabil și să asigure dezvoltări ulterioare prin adăugare module de către furnizor sau dezvoltatori și adaptări efectuate de către beneficiar, cu posibilitatea administrării noilor funcții ca și funcții proprii.

Prin modulele implementate, Sistemul acoperă întreaga activitate din Aerostar:

Managementul Financiar-Contabil;

Contabilitate de gestiune;

Managementul Mijloacelor Fixe și Obiectelor de inventar;

Management reparații, servicii și investiții;

Managementul stocurilor și achizițiilor;

Management contracte;

Management bugete;

Management resurse umane și salarizare;

Tabloul de bord;

Sistem informațional de management;

Managementul producției.

În plus, acesta este utilizat în cadrul tuturor structurilor organizatorice, independent de specificul activității lor (fabricație, reparații, mecano-energetic, logistică).

Pentru a crește eficiența activității, pentru Aerostar s-a realizat integrarea cu aplicații externe sistemului SIVECO de tip PDM (Product Data Management).

Dovada că centrul de greutate al acestui proiect a constat în punerea în funcțiune a componentei SIVECO Application-Managementul Producției, integrate cu MPM- Matrix Product Manager (aplicație de tip Product Data Management) este dată de contribuția acestei componente la:

creșterea productivității muncii în proiectarea structurilor tehnologice;

reducerea și urmărirea costurilor de producție în scopul optimizării lor;

monitorizarea performanțelor componentelor structurii organizatorice;

monitorizarea proceselor de producție.

Utilizarea componentei de Management al Producției a contribuit semnificativ la:

crearea premizelor de profitabilitate maximă a proceselor de producție;

planificarea utilizării optime a resurselor și proceselor pe baza previziunilor și cererii de piață;

creșterea eficienței proceselor reale și implicit satisfacția beneficiarilor.

Avantajele implementării soluției integrate SIVECO Applications la Aerostar sunt obținerea în timp real a informațiilor bazate pe date corelate, ceea ce permite luarea rapidă a deciziilor, mai ales în situații critice de producție. Se urmăresc în principal situațiile financiare, productivitatea, îndeplinirea sarcinilor de producție, eficiența fiecăruia dintre departamentele de producție și a serviciilor conexe.

2.2. REGISTRELE CONTABILE ȘI TEHICA DE ÎNREGISTRARE

Datele sursă privind operațiile economice și financiare consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică și grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor caiete( registre legate) , fișe și situații ale căror conținut și formă corespund scopului pentru care se țin.

Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt:

registrul jurnal,

registrul inventar,

cartea mare.

Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și astfel completate încât să permită ,în orice moment identificarea și controlul operațiilor contabile efectuate.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu care servește pentru înregistrarea sau jurnalizarea operațiilor economice și financiare în ordinea efectuării lor în timp .Funcția lor se manifestă cu precădere pentru decontarea gestionară a operațiilor economice și financiare și pentru cunoașterea mișcării valorice a operațiilor pe o anumită perioadă de gestiune. Registrul-jurnal în forma sa clasică are un caracter unic. El consemnează toate operațiile economice și financiare din cadrul unei perioade de timp. O dată cu sporire volumului operațiilor contabile,implicit diviziunea muncii contabile , alături de jurnalul unic , denumit jurnal general , sunt utilizate jurnale multiple , diferențiate pe genuri de operații-aprovizionări, vânzări, financiare, operații diverse etc.Aceste jurnale mai sunt denumite și auxiliare sau analitice.

Registrul-inventar cuprinde două părți:

-listele de inventariere,

-recapitulația inventarului.

În cadrul recapitulației , datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ și cele de datorii. Registrul inventar se completează după inventarierea patrimoniului și sunt comparate valorile contabile și de inventar, eventualele diferențe sunt consemnate în registru , inclusiv cauzele care le-au generat și sunt înregistrate în contabilitate.

Cartea-mare servește la înregistrarea și gruparea operațiilor economice și financiare în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei grupări în ordinea succesiunii lor în timp și în sensul modificării contului –debitor / creditor.

Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare , precum și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhivă timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite , cu excepția statelor de salarii, care se păstrează timp de 50ani.

În caz de pierdere , sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare, potrivit reglementărilor emise în acest scop.

2.3. OPERAȚII PATRIMONIALE A SOCIETĂȚII COMERCIALE .GESTIONAREA DOCUMENTELOR

Operațiile patrimoniale ale societății pot fi grupate în :

-operații curente:

-achiziții de bunuri,

-consumuri de bunuri și servicii,

-livrări de bunuri,

-prestări de servicii,

– încasări în numerar /prin virament,

-plăți în numerar/ prin virament etc.

-operații periodice:

-cheltuieli cu salariile și a contribuțiilor legate de salarii,

-datorii fiscale,

-amortizări , provizioane,

-calcularea și înregistrarea rezultatului fiscal,

-repartizarea profitului etc.

La baza înregistrării acestor operații stau documentele justificative.

Conținutul documentelor justificative este format din următoarele elemente principale :

-denumirea,

– numărul și data documentului,

-denumirea și sediul unității patrimoniale, serviciului și sectorului, după caz care a întocmit documentul, menționarea părților care participă la efectuarea operației, dacă este cazul,

-conținutul operației economico- financiare, iar atunci când este cazul și temeiul legal al efectuării ei,

– datele cantitative și/sau valorile aferente operației economice efectuate,

– semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiilor, a celor care avizează și a celor în drept să aprobe operațiile respective,

– alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiilor în documentele justificative.

În principiu, documentele justificative sunt întocmite la locul de munca în cadrul căruia se produce operația sau participă la înfăptuirea ei. Întocmirea se face pe formulare tipizate sau netipizate, după caz, iar completarea se face manual sau cu tehnica de calcul. După completare documentele justificative sunt supuse procesului de prelucrare . Acesta constă în sortarea documentelor pe operații, exprimarea în etalon monetar a mărimii operațiilor economice și financiare, dacă este cazul, precontabilizarea prin cumularea mai multor documente justificative și obținerea pe această cale a unor documente centralizatoare, verificarea de formă, aritmetică și de fond (legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea și economicitatea operațiilor consemnate în document), iar în final înregistrarea în contabilitate.

În vederea înregistrării în contabilitate, se face analiza și contarea documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor în care urmează să se reflecte operația consemnată în acesta. Înregistrările se fac fie document cu document, fie din documentele centralizatoare în care sunt înscrise mai multe documente justificative a căror conținut se referă la operații de aceeași natură și din aceeași perioadă.

Din punct de vedere metodologic, înregistrările în contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate, și sistematic, în registrele deschise pe feluri de conturi.

După ce documentele justificative au fost înregistrate în registrele contabile, sunt supuse operației de clasare, iar în final celei de arhivare.

Erorile constatate cu ocazia întocmirii, verificării și înregistrării documentelor justificative se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau cifrei greșite, în toate exemplarele, iar deasupra se scrie textul sau cifra corectă. Corectura se confirmă prin semnătura persoanei sau persoanelor care au întocmit documentul justificativ, menționându-se și data efectuării operației. Nu sunt admise corecturi în documente justificative privind disponibilități bănești și alte operații prevăzute prin dispoziții legale. În acest caz, documentul greșit se anulează fără a se detașa din carnetul respective. Pentru documentele care consemnează operații de predare-primire a valorilor materiale, corectura trebuie confirmată prin semnătură, atât a predătorului, cât și a primitorului.

În cazul completării documentelor în sistem informatic, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora, menționându-se data rectificării și semnătura celui care a făcut modificarea. Documentele înscrise în liste de erori, anulări sau corecturi, pe baza cărora se fac modificările în bazele de date, trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de unitatea beneficiară.

2.3.1. OPERAȚII CURENTE

Active imobilizate

imobilizări corporale și necorporale achiziționate de la terți

% = 404

201 la 208

211 la 214

-imobilizări financiare achiziționate

% = 404

261 la 265

-vânzarea imobilizărilor necorporale

461 = 758

-scoaterea din evidență a imobilizărilor necorporale ( incomplet amortizată )

% = 203,205,208

658

280

Stocuri și producție în curs de execuție

– achiziționarea stocurilor

% = 401

301,302,303,308

361,368,371,378

381,388

-achiziționarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate

% = 401

611 la 626,

628, 471

– achiziționarea materialelor nestocate și consumul de energie și apa

% = 401

604

605

-reținerea din producție proprie a produselor finite ca materii prime, materiale, mărfuri sau ambalaje

% = 345

301,302,303

371,381

-consumuri de materiale

601 = 301

602 = 302

603 = 303

c).Decontările cu terții

-pe baza efectelor comerciale

401,404 = 403,405

-pe baza avansurilor plătite

401,404 = 409

-avansurile acordate furnizorilor

409 = %

5121

5311

– vânzarea stocurilor pentru care nu s-au întocmit facturi

418 = %

701, 702, 703

704, 707, 708

– emiterea facturii

411 = 418

– acceptarea efectelor comerciale de încasat

413 = 411

-avansuri primite de la clienți

% = 491

5121

5311

-decontarea avansurilor primite

419 = 411

d) Conturi de trezorerie

– ridicări de numerar de la bancă

581 = 512

531 = 581

-depuneri de numerar la bancă

581 = 531

512 = 581

-acordarea avansurilor de trezorerie

542 = 531

– decontarea avansurilor de trezorerie

% = 542

301 la 388, 531

601 la 628

-plăți efectuate către furnizori

401 = %

162,512,531

541,542

-încasări de la clienți

% = 411

531,521

2.3.2. OPERAȚII PERIODICE

a) capital și rezerve

– majorarea capitalului

% = 101

129,117,

106,104

– reducerea capitalului

101 = %

456,117

-constituirea rezervelor

% = 106

104,129

117

-subvenții pentru investiții primite sau de primit

% = 131

203,205,211,

212,213,214

445,512

-constituirea sau majorarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli

681 = 151

-diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli

151 = 781

– împrumuturi din emisiuni de obligațiuni

461 = 161

-credite bancare pe termen lung

512 = 162

b).Intrarea imobilizărilor

-imobilizări necorporale obținute din producția proprie

% = %

203,205 233, 721

208

-imobilizări corporale în curs realizate cu forțe proprii

231 = 722.

c). Amortizarea imobilizărilor

– amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale

681 = %

280, 281

d). Provizionarea pentru deprecierea imobilizărilor

681 = %

290, 291

293

e). Decontări cu personalul

– salarii datorate personalului

641 = 421

– rețineri din salarii reprezentând avansuri, opriri, ajutor de șomaj, impozitul pe salarii și alte sume datorate

421 = %

425, 427

428, 431

437, 444

– plata avansurilor cuvenite

425 = %

512, 531

-achitarea salariilor nete datorate personalului

421 = %

512, 531

-evidența ajutoarelor materiale

431 = 423

– rețineri din ajutoarele materiale și drepturile de protecție socială

423 = %

425, 427

428, 444

f). Decontări cu asigurările și protecție socială

-contribuția unității pentru asigurările sociale și pentru constituirea fondului de șomaj

645 = %

431, 437

– virarea sumelor la bugetul asigurările sociale și la fondul de șomaj

% = 512

431,437

– regularizarea T.V.A. la sfârșitul perioadei,

– T.V.A.de plată

4427 = %

4426

4423

-T.V.A.de recuperat

% = 4426

4427

4424

g).Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

121 = %

60x , 61x, 62x

63x, 64x, 65x

66x, 67x, 68x, 69x

% = 121

70x,71x,72x

74x,75x,76x

77x, 78x

2.4. PROGRAMAREA CALENDARISTICĂ A OPERAȚIILOR IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA CONTABILĂ

Operațiile economice și financiare se consemnează în momentul efectuării lor în documentele justificative. Așa cum prevede Legea Contabilității , orice operație patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un act înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. Pe această cale se asigură datele de intrare în sistemul informațional contabil și se fundamentează înregistrarea proprie contului.

Următoarele operații sunt consemnate în contabilitate în momentul efectuării lor, pe tot parcursul lunii ( aceleași operații se repetă pe parcursul lunii):

Intrări de la furnizori,

Ieșiri la clienți,

Încasări și plăți prin casă și bancă

Consumuri de materii prime , materiale , semifabricate, etc..

Următoarele operații sunt înregistrate in contabilitate la închiderea lunii sau trimestrial:

Cheltuieli cu remunerația personalului și a reținerilor aferente acestora – până pe data de 10 a lunii următoare,

Cheltuieli cu asigurările sociale, șomaj, sănătate , camera de muncă datorate de societate –până pe data de 10 a lunii următoare,

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor necorporale și corporale –până pe data de 5 a lunii următoare,

Înregistrarea producției obținute și a celei în curs de realizare – până pe data de 15 alunii următoare,

Regularizarea conturilor TVA – până pe data de 20 a lunii următoare,

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli – până pe data de 20 a lunii următoare

Impozitului pe profit se calculează și se înregistrează trimestrial până pe 25 a lunii următoare închiderii trimestrului,

Repartizarea profitului , se înregistrează în luna ianuarie.

Toate notele contabile sunt verificate și semnate pe măsura întocmirii lor de contabilul șef.

Documentele de raportare se depun după cum urmează :

Bilanțul,

Contul de profit și pierdere,

Situația fluxurilor de trezorerie,

Situația modificării capitalurilor proprii

Note explicative

Se depun în termen de 120 de zile de la închiderea exercițiului financiar la Administrația Financiară și la Registrul Comerțului.

Declarațiile fiscale se depun lunar până pe data de 25 a lunii următoare la Administrația Financiară.

3. BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI AL SOCIETĂȚII

Bugetul de venituri și cheltuieli , ca principal instrument concret de conducere a întregii activități , reprezintă un program de acțiuni fixat pe obiectivele de atins:

Realizarea cifrei de afaceri,

Finanțarea activității de investiții,

Marketing,

Reclamă și publicitate,

Cercetare dezvoltare,

Distribuție de dividende etc.

Bugetul de venituri și cheltuieli este compus din următoarele formulare – conform Ordinului Ministrului de Finanțe nr. 616/2000 :

Bugetul activității generale, care conține date referitoare la veniturile , cheltuielile și rezultatele preconizate să fie realizate în exercițiul financiar previzionat,

Bugetul activității de trezorerie , respectiv determinarea cash – flow, care reprezintă o sinteză a resurselor proprii, grupate în funcție de proveniență,

Principalii indicatori economico-financiari.

3.1. BUGETUL ACTIVITĂȚII GENERALE

RON

3.2. BUGETUL DE TREZORERIE

3.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

4. OPERAȚII ECONOMICE

> Se înregistrează cumpărări de piese de schimb conform facturii nr. 456665 din 10.03.2006 de la SC SCOP SRL Bacău în valoare de 1.415,00 lei, TVA 19%.

% = 401 1.683,85

3024 1.415,00

4426 268,85

> Se înregistrează cumpărări de materii prime conform facturii nr. 756245 din 12.02.2006 de la SC METAL-MECANICA SRL Deva în valoare de 16.620,00 lei, TVA 19%.

% = 401 19.777,80

301 16.620,00

4426 3.157,80

> Se înregistrează cumpărări de semifabricate conform facturii nr. 556247 din 17.02.2006 de la SC METURGICA BACAU în valoare de 2.450,00 lei, TVA 19%.

% = 401 2.915,50

341 2.450,00

4426 465,50

> Se înregistrează cumpărări de marfuri conform facturii nr. 258456 din 24.03.2006 de la SC GRIADI SRL BACAU în valoare de 1.440,00 lei, TVA 19%.

% = 401 1,713,60

371 1.440.,00

4426 273,60

> Se înregistrează cumpărări de obiecte de inventar conform facturii nr. 454369 din 10.03.2006 de la SC SCUDAS SA Pașcani în valoare de 350,00 lei, TVA 19%.

% = 401 416,50

303 350,00

4426 66,50

> Se înregistrează cumpărări de materiale consumabile conform facturii nr. 568963 din 11.03.2006 de la SC EMERSUS SRL BACAU în valoare de 480,00 lei, TVA 19%.

% = 401 571,20

3022 480,00

4426 91,20

> Se înregistrează factura nr. 568963 din 24.03.2006 de la R.A.G.C. BACAU în valoare de 6.667,23 lei, TVA 19% , reprezentand consumul de apa potabila si canal.

% = 401 7.934,00

605 6.667,23

4426 1.266,77

> Se înregistrează vânzări de produse finite conform facturii nr. 245786 din 24.03.2006 către SC ELMET SA Bacău în valoare de 24.000,00 lei, TVA 19%.

4111 = % 28.560,00

701 24.000,00

4427 4.560,00

~ se înregistrează descărcarea gestiunii

711 = 345 24.000 24.000

> Se înregistrează vânzări de produse finite conform facturii nr.245792 din 26.03.2006 către ROBINETE INDUSTRIALE SA Bacău în valoare de 500,00 lei, tva 19%.

4111 = % 595,00

701 500,00

4427 95,00

~ se înregistrează descărcarea gestiunii

711 = 345 500,00 500,00

> Se înregistrează vânzări de marfuri conform facturii nr. 422197 din 16.03.2006 către SC LETEA SA Bacău în valoare de 3.280,00 lei, TVA 19%

4111 = % 3.903,20

707 3.280,00

4427 623,20

~ se înregistrează descărcarea gestiunii

607 = 371 3.280,00 3.280,00

> Se înregistrează factura nr. 625197 din 16.03.2006 către SC FILIERA SA Bacău în valoare de 10.320,00 lei, TVA 19% , de prestari servicii conform contract 456/2006.

4111 = % 12.280,80

704 10.320,00

4427 1.960,80

> Se înregistrează factura nr. 425297 din 26.03.2006 către SC SOMA SA Bacău în valoare de 450,00 lei, TVA 19% , de deseuri otel rezultate din procesul de productie.

4111 = % 535,50

703 450,00

4427 85,50

~ se înregistrează descărcarea gestiunii

711 = 346 450,00 450,00

> Se inregistreaza plata avansului chenzinal conform listei de avans chenzinal din 15.03.2006 în valoare de 2.349,00 LEI

425 = 5311 2.349,00 2.349,00

> Se înregistrează plata facturii 454369/ 09.03.2006 cu O.P. 52 /28.03.2006 în valoare de 416,50 lei.

401 = 5311 416,50 416,50

> Se înregistrează in data de 10.03.2006 acordarea unui avans spre decontare în valoare de 569,00 lei.

542 = 5311 569,00 569,00

> Se înregistrează încasări prin casa de la clienți suma de 5.355.000 lei conform monetar 145623/12.03.2006.

5311 = 4111 535,50 535,50

> Se înregistrează încasări in data de 02.03.2006 prin caserie în valoare de 2.267,98 lei.

5311 = 4111 2.267,98 2.267,98

> Se înregistrează plăți prin caserie a furnizorilor și a drepturilor salariale în valoare de 2.625,21 lei 28.03.2006

% = 5311 2.625,21

401 2.230,77

421 394,45

> Se inregistreaza restituirea avansului nejustificat in suma de 250,00 lei 14.03.2006.

5311 = 542 250,00 250,00

> Se înregistrează încasări prin bancă de la clienți în valoare de 12.500,00 lei, conf OP 45/10.03.2006.

5121 = 4111 12.500,00 12.500,00

> Se înregistrează plăți prin bancă a furnizorilor în valoare de 10.499,23 lei, comision 10,50 lei conf extrasului de cont 41/10.03.2005.

% = 5121 10.509,73

401 10.499,23

627 10,50

> Se înregistrează încasarea prin bancă a unui avans primit de la un client în valoare de 1.500,00 lei, conf OP 55/15.03.2005

5121 = 419 1.500,00 1.500,00

> Se inregistreaza plata prin banca a obligatiilor cu salariile, conf extrasului de cont 25/25.03.2006

% = 5121 786,97

4311 293,61

4371 40,04

4315 93,42

4472 6,67

4473 10,01

4314 86,75

4312 126,79

4372 11,20

444 81,58

627 36,90

> Se înregistrează plata facturii 456665/ 10.03.2006 cu O.P. 42 /15.03.2006 în valoare de 1.683,85 lei, comision 1,68 lei.

% = 5121 1.685,53

401 1.683,85

627 1,68

> Se înregistrează darea în consum de materii prime în valoare de 850,00 lei.

601 = 301 850,00 850,00

> Se înregistrează darea în consum de piese de schimb în valoare de 940,00 lei.

6024 = 3024 940,00 940,00 940,00

> Se înregistrează darea în consum de obiecte de inventar în valoare de 350,00 lei.

603 = 303 350,00 350,00 350,00

> Se înregistrează obținerea de venituri din producția proprie în valoare de 48.000,00 lei.

345 = 711 48.000,00 48.000,00

> Se înregistrează cheltuielile cu salariile acordate in valoare de 5.872,00 lei.

641= 421 5.872,00 5.872,00

> Se înregistrează reținerile din salar ( 9,5 % CAS, 1% șomaj, 6,5 % CASS, impozit salar, avansul acordat ) conform statului de plata.

421 = % 4.301,00

4312 558,00

4372 49,00

4314 382,00

444 613,00

425 2.349,00

427 350,00

> Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale 19,75 %.

6451 = 4311 1.160,00 1.160,00

> Se înregistrează contribuția unității pentru ajutorul de șomaj 2,5 %.

6452 = 4371 147,00 147,00

> Se înregistrează contribuția unității 7% CASS.

6453 = 4315 411,00 411,00

> Se înregistrează 0,75 % fond CM.

635 = 4472 44,00 44,00

> Se înregistrează comisionul 0,75% Camera de Munca

635 = 4473 44,00 44,00

> Se vinde –10.03.2006 – un utilaj din proprietatea societatii la un pret stabilit cu beneficiarul de 1.900,00 lei si cu TVA de 19 %.Valoarea de intrare a utilajului vandut este de 2.367,59 lei ,iar amortizarea calculata pana in momentul vanzarii este de 1.000,00 lei,plata facandu-se prin banca.

1) Vanzarea utilajului.

461 = % 2.261,00

7583 1.900,00

4427 361,00

2) Descarcarea gestiunii cu valoarea utilajului vandut.

% = 2131 2.367,59

2813 1.000,00

6583 1.367,59

3) Incasarea venitului din vanzarea utilajului.

5121 = 461 2.261,00 2.261,00

> Se scoate din folosinta un mijloc de transport cu valoarea contabila de 2.300,00 lei si o amortizare calculata de 15.000.000 lei-13.03.2006.

% = 2133 2.300,00

2813 1.500,00

6583 800,00

> Se înregistrează regularizarea conturilor de TVA .

4427 = 7.685,50

4427 > 4426 4423

4426 = 5.590,22 „TVA de plată”

4427 = P – D

4426 = A – C

4423 = P + C

4427 = % 7.685,50 4423 2.095,28

4426 5.590,22

> Se înregistrează închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

.

121 = % 22.081,91

601 850,00

6024 940,00

603 350,00

605 6.667,23

607 3.280,00

627 49,08

635 88,00

641 5.872,00

6451 1.160,00

6452 147,00

6543 411,00

6583 2.267,60

% = 121 16.400,00

701 24.500,00

703 450,00

704 10.320,00

707 3.730,00

711 -24.500,00

7583 1.900,00

5. LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI FINANCIAR

Lucrările preliminare denumite, în practică, și „Lucrări de închidere” sunt grupate astfel:

Stabilirea balanței conturilor înainte de inventariere;

Inventarierea generală a patrimoniului;

Contabilitatea operațiunilor de regularizare privind:

Diferențele rezultate la inventariere

Amortizările

Provizioanele pentru deprecieri

Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli

Delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor

Determinarea rezultatului exercițiului;

Redactarea bilanțului contabil

5.1. BALANȚA DE VERIFICARE

Balanța de verificare se prezintă ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din cartea-mare, care furnizează informații în legătură cu soldurile inițiale, mișcările și rulajele, intervenite într-o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru, semestru, an) și soldurile finale, la data întocmirii ei. Prin însumarea pe categorii a informațiilor respective se obține punctul de plecare al controlului aritmetic oferit de contabilitate asupra înregistrărilor efectuate, în scopul menținerii egalității bilanțiere.

În procesul muncii practice de contabilitate, balanța de verificare îndeplinește mai multe funcții, din care cea mai importantă, din care își și trage denumirea, este aceea de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi.

Totodată stând la baza întocmirii bilanțului contabil, balanța de verificare face legătura dintre cont care furnizează informații de detaliu asupra fiecărui element patrimonial de activ și pasiv și bilanț, care furnizează informații generalizatoare asupra activității de ansamblu a unității patrimoniale. Această legătură, se concretizează în faptul că datele din bilanț reprezintă soldurile finale ale conturilor de activ și de pasiv preluate din balanța de verificare și apoi prelucrate și grupate conform necesităților de întocmire a bilanțului.

Se poate conchide că balanța de verificare reprezintă puntea de legătură între conturile analitice și cele sintetice, și între aceasta din urmă și bilanț deci, face legătura între procedeele de bază ale metodei contabilității.

Pentru întocmirea unei balanțe de verificare se procedează astfel :

se trec operațiile din jurnalele în cartea-mare până la data când urmează să se întocmească balanța de verificare;

se totalizează sumele din debitul și creditul fiecărui cont deschis în cartea-mare și se stabilește soldul acestora ;

se trec datele din conturile deschise în cartea-mare (soldurile inițiale, rulaje, sume totale, solduri finale) în formularul balanței de verificare;

se adună coloanele balanței de verificare, iar totalurile stabilite în cadrul fiecărei perechi de coloane (debitoare-creditoare) trebuie să fie egale între ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite în cadrul balanței de verificare, trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din registrul jurnal.

După felul conturilor pentru care se întocmesc, balanțele de verificare se împart în :

balanțe de verificare ale conturilor sintetice, sau generale, care se întocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice;

balanțe de verificare ale conturilor analitice, care se întocmesc, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Ele se întocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfășurată pe conturi analitice, înainte de a se întocmi balanța de verificare generală și au drept scop, verificarea exactității înregistrărilor din conturile sintetice și cele analitice prin concordanțele care trebuie să existe cu privire la soldurile inițiale, rulaje, sume totale și soldurile finale; pentru acest motiv, se mai numesc și balanțe de verificare auxiliare sau secundare.

În afară de balanțele de verificare a conturilor sintetice, întocmită după cartea-mare, în situația în care anumite conturi sintetice se dezvoltă pe analitice, este necesar să se întocmească balanțe de verificare ale conturilor analitice. Ele se întocmesc după registrele dezvoltate ale cărții-mari și numărul lor este egal cu acela al conturilor sintetice care se dezvoltă pe conturile analitice.

Întocmirea acestor balanțe de verificare este impusă de necesitatea efectuării controlului asupra datelor reflectate în conturile analitice, întrucât cu ocazia dezvoltării înregistrărilor din conturile sintetice, se pot comite diverse erori. În acest sens, balanțele de verificare analitice constituie un mijloc eficient pentru stabilirea legăturii dintre evidența analitică și cea sintetică, motiv pentru care ele poartă și denumirea de balanțe auxiliare sau secundare. Totodată, balanțele de verificare analitice sunt necesare și pentru conducerea economică, întrucât prin ele se obțin informații detaliate în legătură cu existența și mișcarea elementelor patrimoniale ale întreprinderii.

Pentru ca situația patrimoniului să fie reflectată corect în contabilitate trebuie aplicate următoarele criterii :

operațiile patrimoniale să fie înregistrate în perioada corespunzătoare , urmărindu-se respectarea independentei exercițiilor ;

evaluarea corectă a operațiilor ,

înregistrarea operațiilor patrimoniale în conturile corespunzătoare ;

totalizarea și centralizarea corectă în conturi și calcule periodice de sinteză : balanța, bilanț ,contul de profit si pierdere , anexe la bilanț .

Scopul principal al întocmirii balanței de verificare înainte de inventarierea generală a patrimoniului îl constituie stabilirea stocului scriptic de la data inventarierii . Acest stoc scriptic se va prelua în listele de inventariere și va fi comparat cu stocul faptic stabilit la inventariere .

Întocmind o balanță de verificare se va realiza implicit și principala funcție a acesteia de “ verificare a exactității datelor înregistrate în conturi “ . Astfel se vor verifica egalitățile specifice balanței de verificare în funcție de balanța întocmită (cu una , două sau patru egalități ). Soldul scriptic se poate realiza întocmind oricare din aceste balanțe , dar cea mai folosită este cea cu patru serii de egalități . Trebuiesc confruntate rulajele din balanța de verificare cu totalul sumelor din Registrul Jurnal , care trebuie să fie egale pentru aceeași perioadă de timp .Astfel balanța de verificare este “…procedeul specific metodei contabilității care asigură verificarea exactității înregistrării operațiunilor economice în conturi , legătura dintre conturile sintetice și bilanț , legătura dintre conturile sintetice și conturile analitice , precum si centralizarea datelor contabilității curente “.

Deci prin analiza balanțelor de verificare analitice și / sau sintetice , se depistează înregistrarea greșită a unor operații economice , ca urmare a nerespectări principiului dublei înregistrări , însumarea eronată a rulajelor sau stabilirea greșită a soldurilor . Erorile de înregistrare se identifică prin intermediul egalităților care trebuie să existe între totalurile diferitelor coloane , precum și prin intermediul corelațiilor care se stabilesc cu ajutorul lor .

Dar cu ajutorul balanțelor de verificare nu se pot descoperii :

a) Omisiunile de înregistrare concretizate în faptul că o operație economică nu este înregistrată nici în “Registrul jurnal “ și prin urmare , nici în Registrul Cartea – Mare “ .

b) Erorile de compensație concretizate în reportarea greșită a sumelor din “Registrul – jurnal “ sau din documentele justificative în “ Registrul Cartea – Mare “ în sensul că s-a trecut o sumă în plus într-o parte a unui cont sau mai multor conturi și o altă sumă în minus , egală cu cea trecută în plus , astfel încât pe total cele două categorii de sume se compensează ;

c) Alte erori de înregistrare a unor operații economice cum ar fi :

stabilirea unor corespondențe greșite a conturilor ;

înregistrări duble ale unor operații economice ;

înversări de formule contabile ;

redactări de formule contabile corecte , dar cu alte sume , mai mari sau mai mici decât cele reale etc.

Toate aceste tipuri de erori , nu influențează egalitățile și corecțiile balanțelor de verificare sintetice și analitice . Unele dintre ele pot fi descoperite cu ajutorul balanțelor de control șah , care pe lângă seriile de egalități modelează și corespondențele conturilor, dar acestea sunt greu de realizat , mai ales în afara unor programe informatice și tehnică de calcul adecvate .

Cel mai adesea , astfel de erori sunt : descoperite prin “punctarea “ documentelor justificative pentru a se vedea dacă au fost înregistrate în totalitate , prin descoperirea “ întâmplătoare “ a unor documente justificative care nu ” poartă “ pe ele mențiunea “ contabilizat ” , ca urmare a reclamațiilor primite de la terți în legătură cu operațiile economice omise de la contabilizare sau contabilizate eronat etc .

În ANEXE este prezentată BALANȚA DE VERIFICARE.

5.2. INVENTARIEREA PATRIMONIULUI ȘI REGULARIZAREA DIFERENȚELOR DE INVENTAR

Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată existența și starea tuturor elementelor de activ și pasiv , cantitativ – valoric , aflate în patrimoniul unităților la o anumită dată . Este lucrarea pregătitoare întocmirii conturilor anuale prin care se stabilește situația reală a patrimoniului fiecărei unități și cuprinde toate elementele patrimoniale , precum și bunurile sau valorile deținute cu orice titlu ,aparținând altor persoane fizice sau juridice în vederea întocmirii bilanțului contabil .Cum bilanțul contabil trebuie să dea o imagine fidelă , clară și completă a patrimoniului , a situației financiare și a rezultatelor obținute , acest lucru nu se poate realiza fără inventarierea generală a patrimoniului Constatarea elementelor patrimoniale existente se face prin cercetarea directă ( numărare , cântărire , măsurare , după caz ) pentru bunurile corporale și pe bază de acte justificative , registre sau confirmări ale terților pentru bunurile necorporale .

Cercetarea directă constă în examinarea și observarea nemijlocită pe teren a bunurilor sau operațiunilor supuse inventarierii . Cercetarea directă se utilizează în toate cazurile în care se impune cunoașterea nemijlocită a stării de fapt .

Agenții economici “au obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului : la începutul activității ; cel puțin odată pe an pe parcursul funcționării sale ; în cazul fuzionării sau încetării activității , precum și în alte situații prevăzute de lege “ .

Prin inventariere se poate verifica și controla diferențele care apar între soldurile scriptice ale contabilității și realitate . Datele furnizate de contabilitate au un caracter relativ datorită următoarelor aspecte : contabilitatea nu poate surprinde modificãrile cantitative și calitative produse în timpul transportului , manipulării și depozitării bunurilor respective , sau în cazurile unor gestiuni pot avea loc furturi , risipă sau proasta gospodãrire a unor sortimente . De asemenea unele date din documentele primare pot fi înregistrate eronat , repetat în contabilitate, personalul care gestioneazã bunurile poate da dovadă de nepricepere sau neglijență . La unele sortimente se pot creea stocuri fără mișcare , greu vandabile sau de prisos . Prin inventarierea generală a patrimoniului se identifică bunurile care nu sunt utilizate, creanțele vechi și neîncasate și se pot lua pe aceastã bază măsurile de preântâmpinare sau limitare a pagubelor , pentru cresterea eficienței și întărirea disciplinei decontãrilor .

Inventarierea generală a patrimoniului este o lucrare complexă care presupune parcurgerea mai multor etape :

A. Pregătirea inventarierii generale a patrimoniului;

B. Inventarierea propriu – zisă;

C. Stabilirea ,regularizarea și înregistrarea în contabilitate a diferențelor constatate la inventariere.

A. Pregătirea inventarierii generale a patrimoniului

Pregătirea inventarierii este o etapă premergătoare inventarierii propriu – zise , de care depinde eficienta celorlalte lucrări care vor urma . In cadrul acestei etape se iau o serie de măsuri organizatorice și se execută unele lucrări de natură organizatorică .

Din punct de vedere organizatoric se are în vedere numirea prin decizie scrisă , dată de administratorul societății ,a unei comisii centrale de inventariere care va coordona comisiile de inventariere constituite în funcție de numărul de gestiuni ce urmează a fi inventariate . Aceste comisii trebuie să fie constituite din cel puțin două persoane .

Din comisia de inventariere trebuie să facă parte persoane cu pregătire corespunzătoare , economică și tehnică . Nu pot face parte din comisia de inventariere gestionarii depozitelor supuse inventarierii și nici contabilii care țin evidența gestiunilor respective .

Comisia de inventariere trebuie să ceară gestionarului o declarație scrisă , înaintea începerii inventarierii , să identifice toate locurile unde există valori ce urmează a fi inventariate ; să asigure în prezența gestionarului închiderea și sigilarea căilor de acces în gestiuni ori de câte ori se întrerup operațiile de inventariere și se părăsește gestiunea ; verificarea numerarului din casă și să stabilească suma încasărilor din ziua aferentă, solicitând depunerea acestuia la casieria centrală a unității ; să controleze dacă toate instrumentele și aparatele de măsură sau cântărire au fost verificate și dacă sunt în bună stare de funcționare .

Lucrările de natură contabilă ce fac înaintea inventarierii propriu –zise și sunt :

asigurarea înregistrării tuturor operațiunilor în contabilitatea sintetică , analitică și în evidenta operativă condusă în cadrul gestiunilor ;

verificarea exactității înregistrărilor prin confruntarea informațiilor din contabilitate cu cele din evidenta operativă și prin întocmirea balanțelor de verificare sintetice și analitice ;

ridicarea din gestiune a tuturor evidentelor operative și vizarea lor după ultima operațiune .

B. Inventarierea propriu – zisă a patrimoniului

Inventarierea propriu – zisă a patrimoniului “ are ca scop principal stabilirea situației reale a patrimoniului fiecărei unități și cuprinde toate elementele patrimoniale , precum și bunurile și valorile deținute cu orice titlu aparținând unor persoane juridice sau fizice , în vederea întocmirii bilanțului contabil care trebuie să asigure o imagine fidelă , clară și completă a patrimoniului , a situației financiare si a rezultatelor obținute “.

Inventarierea generală a patrimoniului se materializează prin înscrierea bunurilor în formularul “Lista de inventariere “ , în urma verificării existentei fizice a fiecărui element patrimonial inventariat .

Stabilirea stocului faptic se face prin numărare ,cântărire , măsurare ,calcule tehnice , după caz .Bunurile aflate în ambalajele originale se despachetează numai prin sondaj . Lichidele și materialele de masă ( ciment , produse agricole, etc. ) se inventariază în funcție de volumul acestora ( stabilit prin calcule tehnice ) densitatea și compoziția lor , stabilite pe baza probelor de laborator .

Bunurile care aparțin altor unități (închiriate , în leassing , în consignație , în custodie , spre prelucrare etc. ) se înscriu în liste de inventariere separate și un exemplar din acestea se trimite proprietarului care este invitat să confirme realitatea datelor respective .Neconfirmarea realității și concordanței datelor din aceste liste , în termen de 5 zile presupune recunoașterea lor .

Disponibilitățile aflate în conturi la bănci se inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de bănci cu cele din contabilitate .In acest scop extrasele de cont pentru ultima zi a anului trebuie să poarte stampila oficială a băncii .

Imobilizările corporale și imobilizările necorporale se inventariază prin verificarea titlurilor d proprietate și prin constatarea existenței și stării lor.

Producția în curs , investițiile cu forte proprii , reparațiile neterminate se inventariază prin descrierea gradului de execuție sau a stadiului de prelucrare si prin stabilirea valorii acestora pe baza documentației tehnice și a datelor din contabilitate .

Creanțele față de terți , obligațiile față de furnizori și celelalte active și pasive patrimoniale se inventariază prin verificarea soldurilor scriptice si confirmarea soldurilor de către terți pe baza “ Extrasului de cont “ remis terților sau prin punctaje reciproce .Nu este obligatorie confirmarea creanțelor curente , care au o vechime mai mică de 6 luni și care au o pondere de 1 % în total creanțe .

Pe ultima filă a listei de inventariere se trece durata efectivă a acesteia adică data începerii si terminării precum și mențiunea gestionarului din care reiese că toate cantitățile de bunuri au fost stabilite în prezența sa , bunurile respective se află în păstrarea și răspunderea sa , dacă mai are de făcut eventuale obiecții , sau bunuri neinventariate .

Listele de inventariere , odată întocmite , se compară stocul faptic , obținut în urma inventarierii , cu stocurile scriptice din contabilitate . In cadrul acestei “ prelucrări “, toate pozițiile la care se constată diferențe , generate fie de plusuri sau minusuri cantitative , fie de prețuri actuale (ale pieței ) mai mici decât costurile istorice (valoarea de intrare în patrimoniu ) se extrag și se consemnează în “Lista de inventariere “.

După terminarea inventarierii se încheie un proces verbal care trebuie să conțină în principal data întocmirii , numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere , numărul și data actului de numire a comisiei de inventariere , gestiunea inventariată , data începerii și terminării inventarierii , rezultatele inventarierii , concluziile și propunerile comisiei în legătură cu plusurile și lipsurile constatate , cu persoanele vinovate și măsurile ce trebuie luate în legătură cu aceasta , volumul stocurilor depreciate , a celor fără mișcare , cu mișcare lentă , greu vandabile și propuneri privind reintegrarea acestora în circuitul economic , alte constatări privind păstrarea , depozitarea , conservarea , precum și alte aspecte în legătură cu activitatea gestiunii inventariate .

Propunerile cuprinse în procesul verbal al comisiei de inventariere se prezintã în termen de 3 zile , de la data încheierii operațiunilor de inventariere administratorului unitãtii patrimoniale . Aceasta cu avizul compartimentului juridic decide în termen de cel mult 5 zile asupra soluționării propunerilor fãcute cu respectarea dispozițiilor legale.

Rezultatele inventarierii generale a patrimoniului se trec în “ Registrul inventar “care este un document contabil obligatoriu , de înregistrare anuală și de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului . In acest registru se înregistrează toate elementele de activ și pasiv grupate după natura lor , conform posturilor din bilanțul contabil

UNITATE

REGISTRUL INVENTAR

la data de 31 decembrie ………..

Nr.pag…..

Intocmit Verificat

Din comparația datelor înscrise , pot să rezulte plusuri sau minusuri de inventar pentru care comisia de inventariere va cere explicații scrise de la gestionar .

C . Stabilirea , regularizarea și înregistrarea în contabilitate a diferențelor constatate la inventariere.

In principiu , plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul întreprinderii , iar minusurile se impută celor vinovați .

Evaluarea stocurilor scriptice se face respectând principiul permanenței metodelor potrivit căruia regulile de evaluare trebuie menținute . La stabilirea valorii de inventar se aplică principiul prudentei potrivit căruia nu se admite supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor.

Astfel în cazul elementelor de activ dacă se constată că valoarea de inventar , stabilită în funcție de utilitatea bunului pentru unitate și prețul pieței , este mai mare decât valoarea la care sunt evidențiate acestea în contabilitate .In cazul în care valoarea de piață este mai mică decât valoarea din contabilitate , în listele de inventariere se va trece valoarea din contabilitate . In cazul în care valoarea de piață este mai mică decât valoarea din contabilitate , în listele de inventar se va înscrie valoarea aceasta din urmă .

In contabilitate pentru diferențe în minus (deprecieri ) neinputabile se constituie provizioane dacă deprecierea este reversibilă sau se înregistrează amortismente suplimentare (pentru imobilizări ) la care deprecierea este ireversibilă.

Practic , diferențele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin următoarele modalități :compensarea plusurilor cu minusurile de inventar , acordarea de perisabilități normale și înregistrarea plusurilor de inventar și imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate. Calculul compensărilor dintre plusurile și minusurile stabilite la inventariere , acordarea perisabilităților , scăderea din contabilitate a altor lipsuri și deprecieri neinputabile , constituirea provizioanelor pentru deprecieri etc. nu influențează mărimea profitului impozabil și a taxei pe valoarea adăugată datorată și toate acestea sunt nedeductibile fiscal . Aceste regularizări influențează numai raporturile dintre conducerea unității patrimoniale și personalul din subordine .

Compensarea nu este admisă în cazul în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate provin din sustragerea sau distrugerea bunurilor respective .

La compensare trebuie avute în vedere trei reguli principale :

egalitatea cantitativă între plusuri și minusuri se obține prin eliminarea din calcul a sorturilor care au prețurile unitare cele mai mici ;

diferențele valorice la cantități egale de plusuri și minusuri se stabilesc între totalul valorii sortimentelor constatate în plus și totalul valorii sortimentelor constatate în minus , din cadrul aceleași grupe de valori materiale ;

în urma compensării nu pot rezulta pentru firmă diferențe nefavorabile , iar dacă totuși există , acestea se recuperează de la vinovați , deci societatea niciodată nu trebuie să piardă.

OPERATIILE DE REGULARIZARE

După efectuarea inventarierii patrimoniului trebuie să se efectueze regularizări, rectificări și delimitări ale unor operațiuni înregistrate în cursul exercițiului financiar expirabil , dintre care cele mai importante sunt:

regularizarea amortizării imobilizărilor și uzurii obiectelor de inventar ,

contabilizarea provizioanelor ,

delimitarea în timp a cheltuielilor si veniturilor.

Regularizarea amortizării imobilizărilor și uzurii obiectelor de inventar apare în momentul comparării între soldurile obținute la inventarierea generală a patrimoniului și soldurile din evidența contabilă , când valoarea rămasă de amortizat nu este egală cu valoarea de inventar obținută .

Dacă valoarea de inventar este mai mică , se va proceda la constituirea unei amortizări suplimentare în vederea punerii în acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită cu ocazia inventarierii , care nu este deductibilă din punct de vedere fiscal .

Înregistrarea amortizării suplimentare se face numai în cazurile în care se constată o depreciere ireversibilă la imobilizările care se amortizează .La S.C AEROSTAR SA în urma acestei comparări se face necesară constituirea unei amortizări suplimentare asupra unui mijloc fix de transport , devenit neutilizabil în urma unui accident , în sumă de 560,00 lei .

6811 = 2814 560,00 560,00

Cu privire la contabilitatea provizioanelor suplimentare , se cunoaște că în momentul de față , potrivit legii , sunt deductibile din punct de vedere fiscal provizioanele pentru clienți , în cadrul declarării falimentului acestora , provizioanele pentru pierderi din diferențe de curs valutar și provizioane pentru garanții de bună execuție acordate clienților.

Provizioanele constituite pentru acoperirea de deprecieri unor active sau pentru acoperirea unor riscuri se vor contabiliza la cheltuieli și se va diminua rezultatul exercițiului , fără consecințe asupra trezoreriei .

Provizioanele pentru clienți incerți , în cadrul declarării falimentului acestora presupune ca în cadrul compartimentului contabil al S.C AEROSTAR SA să înregistreze următoarele egalități contabile :

1. Înregistrarea separată a clienților neîncasați , cu valoarea produselor livrate , inclusiv T.V.A :

416 = 411 Suma aferentă

2. Constituirea de provizioane posibil a fi neîncasate :

6414 = 491 Suma aferentă

3.Trecerea pe cheltuieli a sumei , când acesta a devenit o pierdere certă , diminuându-se si T.V.A aferent :

% = 416 Suma totală

654 Suma aferentă

4427 TVA aferentă

4. Anulare provizionului constituit :

491 = 7814 Suma aferentă

După inventarierea generală a patrimoniului și efectuarea operațiilor de regularizare se trece la închiderea exercițiului financiar .

. REDACTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE

Bilanțul contabil poate fi întocmit în două variante , în funcție de gruparea unităților patrimoniale în unități mici și mijlocii care întocmesc bilanț în “ sistem simplificat “ și unități mari care întocmesc bilanț în “ sistem de bază “ .

Întocmirea corectă a bilanțului , face din acest document contabil o sursă importantă de informații necesare analizei controlului situației economico – financiare , pentru verificare respectării legislație fiscale și în același timp pentru fundamentarea deciziilor cu privire la administrarea patrimoniului în administrarea patrimoniului în orientarea activității viitoare .

Lucrările de completare a bilanțului și contului de rezultate reprezintă , prin conținutul lor , în cea mai mare parte , operații de prelucrare și transcriere a datelor din formația bilanțieră precedentă și din balanța conturilor . Prin structura lor operațiile de prelucrare a datelor privind exercițiul curent constau din selectarea , gruparea și însumarea soldurilor din balanța conturilor .

Pentru întocmirea corectã a bilanțului contabil trebuie avute în vedere următoarele reguli : posturile din bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale determinate pe baza inventarierii și nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanț , respectiv între veniturile și cheltuielile din postul de profit si pierdere .

După întocmirea bilanțului contabil se semnează de către administratorul societății și conducătorul compartimentului financiar – contabil , sau înlocuitorii de drept ce poartã răspunderea privind realitatea si exactitatea datelor cu privire la situația patrimonială și realizării indicatorilor financiari raportați .

Bilanțul asigură stabilirea situației patrimoniale și calcularea rezultatelor financiare, oferind informații privitoare la situația patrimoniului, a rezultatelor activității desfășurate, atât conducerii unității patrimoniale, consiliului de administrație și adunării generale a acționarilor, cât și altor organisme interesate.

Informațiile oferite de bilanțul contabil, permit analiza și controlul activității economico-financiare, a situației financiare și de gestiune pentru fundamentarea deciziilor și elaborarea previziunilor.

Determinarea rezultatului la sfârșitul exercițiului financiar se face prin închiderea conturilor de venituri si cheltuieli , după natura lor , astfel , mai întâi se închid conturile de exploatare apoi cele financiare , după care se închid conturile de venituri si cheltuieli excepționale și se calculează impozitul pe profit asupra profitului impozabil .

Rezultatul exercițiului unei activități este un element al echilibrării patrimoniale stabilit ca diferență între venituri și cheltuieli.

În urma comparației pot să rezulte:

profit, când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;

pierdere, când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

Profitul constituie un rezultat pozitiv al activității desfășurate. El se concretizează în obținerea de elemente patrimoniale active în plus față de consumurile efectuate.

Pierderea constituie un rezultat negativ al activității desfășurate. Se concretizează în diminuarea elementelor patrimoniale concrete (de activ), ca urmare a faptului că din activitatea întreprinsă s-au obținut sume mai mici decât consumurile efectuate.

În anexa sunt prezentate ,, BILANȚ la data 31.12.2005 ’’ și ,, CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE la data de 31.12.2005 ’’

6. ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA INFORMAȚIILOR DIN SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE

Analiza pe bază de bilanț are ca obiectiv degajarea informației contabile privind situația financiară și rezultatul obținut. În acest scop , se procedează la regruparea și restructurarea pozițiilor din bilanț , contul de rezultate și anexele la bilanț.

Principalii indicatori economico-financiari sunt:

Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichidității curente = active curente / datorii curente

Valoarea recomandată acceptabilă este 2 și oferă garanția acoperirii datoriilor curente din active curente.

b ) Indicatorul lichidității imediate ( indicatorul test acid ) = ( active curente – stocuri ) / datorii curente

Indicatori de risc

Indicatorul gradului de îndatorare = ( capitalul împrumutat /capitalul propriu ) x 100 sau

Indicatorul gradului de îndatorare = ( capitalul împrumutat /capitalul angajat ) x 100

Unde:

capitalul împrumutat = credite peste un an,

capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

Indicatori de activitate ( indicatori de gestiune ) –furnizează informații cu privire la :

viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice,

capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant și activitățile sale comerciale de bază .

Viteza de rotație a stocurilor ( rulajul stocurilor )- aproximează de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exercițiului financiar

Costul vânzărilor / stocul mediu = număr de ori

Numărul de zile stocare – indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate

( Stoc mediu / costul vânzărilor ) x 365 zile

Viteza de rotație a debitelor-clienți – calculează eficacitatea persoanei juridice în colectarea creanțelor sale

( Stoc mediu clienți / cifra de afaceri ) x 365 zile

O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienților și în consecință creanțe mai greu de încasat ( clienți rău platnici)

d) Viteza de rotație a creditelor- furnizor – aproximează numărul de zile de creditare pe care persoana juridică îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

( Stoc mediu furnizori / achiziții de bunuri ) x 365 zile

Viteza de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea activelor imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate

Cifra de afaceri / active imobilizate

Viteza de rotație a activelor totale

Cifra de afaceri / active totale

Indicatori de profitabilitate – exprimă eficiența persoanei juridice în realizarea de profit din resursele disponibile

Rentabilitatea capitalului angajat –reprezintă profitul pe care îl obține persoana juridică din banii investiți în afacere :

Profitul înaintea plății dobânzii și a impozitului pe profit / capitalul angajat

Unde capitalul angajat se referă la banii investiți în persoana juridică atât de acționari , cât și de creditorii pe termen lung , include capitalul propriu și datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

În ANEXĂ sunt prezentați principalii indicatori economico-financiari realizați de S.C. AEROSTAR S.A. BACĂU în anul 2005 comparativ cu anul 2004.

Întrucât s-au îmbunătățit acești indicatori , se poate considera că întreaga activitate a firmei s-a îmbunătățit.