Monografia Orasului Copsa Mica
INTRODUCERE
„Acum în drum când mă opresc vreodată
Și fac popas la noua cotitură,
Priveliștea din înălțimi s-arată
Atât de-n gustă, strâmbă și ciudată,
Cu valul ei de dragoste și ură,
Ca orice pas de mergere-nainte,
Îmi năruie-o aducere aminte
Îmi frânge-un glas, un zâmbet, o icoană
Din câte, jos, m-au urmărit în goană…”
(Octavian Goga, Din larg)
Cuvintele lui O.Goga, mă duc cu gîndul la priveliștea orașului „ciudat” Copșa Mică.
Copșa Mică reprezintă etalonul orașelor martir, victimă a poluării. Acest brav oraș s-a dezvoltat cu prețul agresiunii insidioase și permanente a poluării asupra unei întregi populații de la un nou născut până la cel răpus înainte de zile.
Tema acestei lucrări, „Monografia orașului Copșa Mică și elemente de implicare a elevilor în protecția mediului înconjurător”, mi-am ales-o, pe de o parte, în semn de solidaritate cu victimele poluării, dar și pentru a cunoaște mai bine dimensiunile reale ale dezastrului ecologic și pentru trezirea unui comportament și atitudini sanogene a unui număr cât mai mare de oameni, pornind de la cei mai mici.
În afară de om, agresiunea poluanților se manifestă și față de faună și floră care prezintă semne specifice de suferință, cu consecințe economice, ecologice și de amplificare a agresiunii față de om prin închiderea lanțurilor trofice.
Acest fenomen l-am observat atunci cînd m-am stabilit în Copșa Mică.
Înainte, locuind într-o zonă mai curată, mai puțin poluată am sesizat aici impactul profund al poluării, ceea ce mi-a trezit interesul pentru mediul în care m-am stabilit și astfel am dorit să-mi fac o imagine de ansamblu asupra condițiilor eco-sociale ale orașului.
Tema acestei lucrări este, pe de altă parte motivată de iubirea mea pentru natură, pentru mediul înconjurător. Aceasta m-a determinat să intru în contact cu cei care se implică în protejarea mediului. Spre exemplu, apreciez mult inițiativa unor oameni, iubitori ai naturii, de a înființa la Copșa Mică un centru local cercetășesc prin care să implice elevi de diferite vârste în protecția mediului înconjurător.
Nu în ultimul rând, m-a interesat în mod deosebit, implicarea școlii, a cadrelor didactice și a elevilor din oraș în protecția mediului înconjurător.
CAP. 1 CADRUL FIZICO – GEOGRAFIC
1.1. SCURT ISTORIC
Copșa Mică este o așezare atestată din punct de vedere istoric din anul 1700. Cu toate acestea o primă atestare documentară datează de la începutul secolului secolului al XV – lea. Astfel “așezarea apare inițial sub denumirea de “Parva Kabaz”, în anul 1402 – afirma prof. Coriolan Suciu în “Dicționarul istoric al localităților din Transilvania”.
Peste mai bine de un deceniu, în anul 1415 localitatea apare sub denumirea “Kops Minor”, pentru ca 14 ani mai târziu – în anul 1429, conform aceluiași profesor C. Suciu, așezarea să apară sub denumirea de KISS KAPPWSS. În anul 1733 apare denumirea de Magyar Kapus, în 1750 aceea de Kopse, 1760 – 1762 Kiss – Kapus, în 1850 Kopse Mike , iar în 1854 Kiss Kapus Klein Kopisch, Copșa Mică. Dar consemnări referitoare la localitatea cu acest nume apar încă de la începutul secolului al XIII – lea.
Astfel, în anul 1289 se menționează în scrierile preotului catolic, Dietrich, denumirea de Vila – Kapus, fără a se preciza însă zona în care este așezată localitatea și fără a se preciza dacă este vorba de Copșa Mică și Copșa Mare; se știe însă cu siguranță că în anul 1415 exista aici parohia și biserica romano – catolică. Pătrunderea reformei în Transilvania, puternicul sprijin acordat acesteia de către principii ardeleni în secolul al XVII – lea, va produce importante schimbări în configurația religioasă a regiunii, locuitorii devenind, în mare majoritate lutherani. Deși o parte a populației este de origine maghiară, influența sașilor din zonă și-a spus cuvântul, determinând îmbrățișarea reformei lutherane.
Atestarea populației românești se face relativ târziu, la sfârșitul secolului al XVIII – lea, când, în anul 1786 analele noii biserici romano – catolice amintesc de apariția unui număr mic, de circa 12 – 15 familii de ortodocsi.
În anul 1864 puținele familii de români primesc prin donație, de la un donator necunoscut, o mică suprafață de teren unde își vor construi o mică biserică de lemn și actualul cimitir. Abia în anul 1901 va fi construită actuala biserică ce reunea la început aproximativ 30 – 36 familii de ortodocsi.
În județul Sibiu, breslele, organizate și specializate pe meserii, au fost primele forme economice consemnate în documentele vremii. După 1848 apar primele forme de organizare capitalistă – mici fabrici înființate în orașele județului (Sibiu, Mediaș, Cisnădie) extinzându-se apoi și în alte localități mai importante unde existau condiții prielnice.
Construirea căilor ferate în ultima parte a sec. al XIX – lea, exploatarea gazului metan din domurile din Copșa Mică și folosirea lui ca materie primă în industrie au constituit etape de seamă în evoluția acestei localități care, în scurt timp s-a situat printre principalele așezări ale județului.
Datorită însemnatelor resurse de gaz metan existente în zonă, în jurul anului 1935 apar și primele semne ale industrializării.
În contextul datelor istorice, se poate menționa că în 1944 s-a descoperit la Copșa Mică o monedă de bonz de la Crispus (317 – 326 e.n.).
Este momentul să menționez că, în anul 1961, localitatea Copșa Mică este declarată oraș.
1.2. AȘEZAREA ȘI VECINII
La kilometrul 13, în vest de municipiul Mediaș și la 43 km de resedința județeană, Sibiu, se află așezarea urbană COPȘA MICĂ, cunoscută contemporanilor pentru industria metalurgică și chimică cât și datorită bogăției subsolului (gaz metan).
Orașul este situat în partea de NV a județului Sibiu, la confluența râurilor Târnava Mare și Visa și la intersecția drumurilor DN 14 și DN 14 B.
Fiind situat în partea de N-V a jud. Sibiu, orașul este inclus în cadrul unității de relief al Podișului Târnavelor. Orașul se desfășoară la îngemănarea celor 3 subunități ale Podișului Târnavelor, Pod. Hârtibaciului, Pod. Secașelor și dealurile Târnavei Mici, subunități care au limitele trasate de-o lungul râurilor Târnava Mare și Visa. Majoritatea terenurilor administrative ale orașului se desfășoară pe unitatea de relief a Pod. Hârtibaciului, excepție făcând cartierul Târnăvioara care se află situat în unitatea de relief a Dealurilor Târnavei Mici.
Pod. Hârtibaciului este cea mai mare subunitate a Pod. Târnavelor (peste 4.000 km2) fiind situată între culoarele văilor Târnava Mare, Visa, Cibin și Olt.
Poziția geografică a orașului Copșa Mică într-o zonă dens populată și la o distanță relativ mică de câteva centre urbane importante: Sibiu (43 km), Mediaș (12 km), Blaj (36 km) a făcut ca numărul localităților vecine să fie destul de însemnat.
Astfel în partea de sud a orașului se află localitatea Axente Sever, la S com. Valea Viilor, la N-E com. Târnava, iar la vest la aproximativ 16 km localitatea Micăsasa, după care la doar 5 km începe jud. Alba.
Orașul are o suprafață totală de 2579 ha în mare parte dezvoltându-se de-a lungul cursului mijlociu, terasa inferioară, al râului Târnava Mare și al afluenților săi Visa și parâul Vorumbloc.
Prin culoarul râului Visa, care face joncțiunea cu Târnava Mare în apropierea orașului, se asigură legătura cu partea de sud a județului Sibiu.
Localitatea se încheagă din 3 părți cândva distincte: Târnăvioara – fostul sat Prostița; Copșa Sat – vatra veche a așezării; Colonia Copșa – unde se află platforma industrială și blocurile construite după dezvoltarea industriei locale ( Vezi anexe).
Orașul dispune de o rețea stradală de 18 km, din care 12 km este astfaltată.
Datele de sinteză ce caracterizează stadiul actual al dezvoltării urbane sunt redate în tabelul următor.
Tabel nr. 1
1.3. RELIEFUL
1.3.1. CARACTERISTICI GENERALE
Relieful este caracteristic zonei centrale a Bazinului Transilvaniei, corespunzător regiunii domurilor dezvoltate pe depozite neogene, făcând parte din unitatea Podișului Târnavelor.
Relieful județului este etajat, cuprinzând altitudini foarte mari (vf. Negoiu 2539 m) dar și altitudini reduse cum ar fi lunca Târnavei Mari în apropiere de orasul Copșa Mică (280 m).
Ca urmare a eroziunii exercitate de râuri și torenți, întregul ținut al Târnavei prezintă aspectul unui podiș vălurit, deluros, compartimentat în fâșii orientate în aceeași direcție cu masive deluroase și grupuri de dealuri și culmi, în general bine delimitate.
Orașul este așezat de-a lungul cursului mijlociu al râului Târnava Mare și a afluenților săi Visa și Vorumbloc. De jur împrejur se întind dealuri cu o altitudine cuprinsă între 400 – 500 m.
1.3.2. TREPTE DE RELIEF
Geomorfologia locală arată că orașul este așezat la o cotă medie absolută de 290 m.
Culmile din dreapta râului coboară brusc spre sud până la albia văii, spre deosebire de cele din stânga, mai domoale, terasate.
În partea de N a orașului se află perimetrul Târnăvioara. Acesta este situat în zona Dealurilor mijlocii ale Pod. Târnavelor pe versantul drept al râului Târnava Mare. Limita sudică o constituie lunca Târnavei Mari. Altitudinea este cuprinsă între 279 m în partea de sud-vest și 461 m în nord-vest. La aproximativ 1,5 km de perimetrul Târnăvioara se află vf. FLOSSEM cu o altitudine de 517 m.
Expoziția generală este sudică. Panta terenului variază mult de la peste 100% în partea de sub creasta principală, până la 5-10% la poalele versantului. În lungul versantului se realizează câteva rupturi de pantă, darorită fie alunecărilor de teren, fie terasărilor artificiale realizate prin excavare mecanică, în urma cărora s-au creat platforme orizontale cu lățimi de la 10 la 100 m. Cu excepția suprafețelor ocupate de râpe de desprindere și parțial de masele de alunecare, care sunt puternic fragmentate și nestabilizate, toate celelate zone sunt puternic înțepenite cu graminee, în special pir (Agropirom sp.). Pe platforme și în spatele maselor de pământ se găsește trestia.
În aval de Copșa Mică, mai precis la confluența Visei cu Târnava Mare, lunca are 279 m altitudine.
Eroziunea a creat de-a lungul văilor 4 terase distincte pe valea Târnavei Mari și a Visei. În perimetrul orașului, terasele sunt vizibile pe malul stâng al râului Târnava Mare. Astfel sunt evidențiate 4 terase și anume:
terasa I – a de luncă: 1 – 4 m altitudine
terasa a II – a de luncă : 10 m altitudine
terasa a III – a de luncă : 20 m altitudine
terasa a IV – a de luncă : 40 m altitudine
Principalul poluant al zonei, S.C SOMETRA S.A. este amplasat pe terasa de luncă 1 – 4 m. Această terasă era foarte des afectată de viituri. Problema a fost rezolvată odată cu îndiguirea zonei.
Pe terasele de 10 m, 20 m, 40 m sunt amplasate construcțiile orașului. Din această cauza relieful a avut de suferit modificări. Altitudinea acestei părți este cuprinsă între 279 și 431 m (Șesul Tăieturii). Între văile râurilor Visa și Vorumbloc se află Dealul Mirosului. Este o zonă destul de frământată cu multe râpe și torente.
Între râul Vorumbloc și parâul Șomârd se află Plafonul Mare 440,2 m. În sudul acestuia se află Șesul Șomârdului. Aici altitudinea ajunge până la 468 m. Este zona cea mai puțin afectată de poluare.
În stânga râului Visa, începănd din apropierea dealului Coasta Mare 507 m și până la dealul Hulișoara 468 m din apropierea orașului, se întinde culmea despărțitoare dintre râul Visa și lunca Târnavei Mari. Este o culme puternic frământată de numeroase văi care se scurg spre vest către Visa și spre nord către Târnava Mare.
Din studierea atentă a elementelor specifice condițiilor naturale, se poate conchide că aici se găsește o mică depresiune formată din lunca Târnavei Mari și a Visei cu un microclimat specific.
1.3.3. NIVELE DE EROZIUNE
Eroziunea la care a fost supusă regiunea Podișul Târnavelor a dat naștere la trei nivele și platforme de eroziune, după părerea unora, și două platforme după părerea altora. Astfel, M. David dis ca 14 ani mai târziu – în anul 1429, conform aceluiași profesor C. Suciu, așezarea să apară sub denumirea de KISS KAPPWSS. În anul 1733 apare denumirea de Magyar Kapus, în 1750 aceea de Kopse, 1760 – 1762 Kiss – Kapus, în 1850 Kopse Mike , iar în 1854 Kiss Kapus Klein Kopisch, Copșa Mică. Dar consemnări referitoare la localitatea cu acest nume apar încă de la începutul secolului al XIII – lea.
Astfel, în anul 1289 se menționează în scrierile preotului catolic, Dietrich, denumirea de Vila – Kapus, fără a se preciza însă zona în care este așezată localitatea și fără a se preciza dacă este vorba de Copșa Mică și Copșa Mare; se știe însă cu siguranță că în anul 1415 exista aici parohia și biserica romano – catolică. Pătrunderea reformei în Transilvania, puternicul sprijin acordat acesteia de către principii ardeleni în secolul al XVII – lea, va produce importante schimbări în configurația religioasă a regiunii, locuitorii devenind, în mare majoritate lutherani. Deși o parte a populației este de origine maghiară, influența sașilor din zonă și-a spus cuvântul, determinând îmbrățișarea reformei lutherane.
Atestarea populației românești se face relativ târziu, la sfârșitul secolului al XVIII – lea, când, în anul 1786 analele noii biserici romano – catolice amintesc de apariția unui număr mic, de circa 12 – 15 familii de ortodocsi.
În anul 1864 puținele familii de români primesc prin donație, de la un donator necunoscut, o mică suprafață de teren unde își vor construi o mică biserică de lemn și actualul cimitir. Abia în anul 1901 va fi construită actuala biserică ce reunea la început aproximativ 30 – 36 familii de ortodocsi.
În județul Sibiu, breslele, organizate și specializate pe meserii, au fost primele forme economice consemnate în documentele vremii. După 1848 apar primele forme de organizare capitalistă – mici fabrici înființate în orașele județului (Sibiu, Mediaș, Cisnădie) extinzându-se apoi și în alte localități mai importante unde existau condiții prielnice.
Construirea căilor ferate în ultima parte a sec. al XIX – lea, exploatarea gazului metan din domurile din Copșa Mică și folosirea lui ca materie primă în industrie au constituit etape de seamă în evoluția acestei localități care, în scurt timp s-a situat printre principalele așezări ale județului.
Datorită însemnatelor resurse de gaz metan existente în zonă, în jurul anului 1935 apar și primele semne ale industrializării.
În contextul datelor istorice, se poate menționa că în 1944 s-a descoperit la Copșa Mică o monedă de bonz de la Crispus (317 – 326 e.n.).
Este momentul să menționez că, în anul 1961, localitatea Copșa Mică este declarată oraș.
1.2. AȘEZAREA ȘI VECINII
La kilometrul 13, în vest de municipiul Mediaș și la 43 km de resedința județeană, Sibiu, se află așezarea urbană COPȘA MICĂ, cunoscută contemporanilor pentru industria metalurgică și chimică cât și datorită bogăției subsolului (gaz metan).
Orașul este situat în partea de NV a județului Sibiu, la confluența râurilor Târnava Mare și Visa și la intersecția drumurilor DN 14 și DN 14 B.
Fiind situat în partea de N-V a jud. Sibiu, orașul este inclus în cadrul unității de relief al Podișului Târnavelor. Orașul se desfășoară la îngemănarea celor 3 subunități ale Podișului Târnavelor, Pod. Hârtibaciului, Pod. Secașelor și dealurile Târnavei Mici, subunități care au limitele trasate de-o lungul râurilor Târnava Mare și Visa. Majoritatea terenurilor administrative ale orașului se desfășoară pe unitatea de relief a Pod. Hârtibaciului, excepție făcând cartierul Târnăvioara care se află situat în unitatea de relief a Dealurilor Târnavei Mici.
Pod. Hârtibaciului este cea mai mare subunitate a Pod. Târnavelor (peste 4.000 km2) fiind situată între culoarele văilor Târnava Mare, Visa, Cibin și Olt.
Poziția geografică a orașului Copșa Mică într-o zonă dens populată și la o distanță relativ mică de câteva centre urbane importante: Sibiu (43 km), Mediaș (12 km), Blaj (36 km) a făcut ca numărul localităților vecine să fie destul de însemnat.
Astfel în partea de sud a orașului se află localitatea Axente Sever, la S com. Valea Viilor, la N-E com. Târnava, iar la vest la aproximativ 16 km localitatea Micăsasa, după care la doar 5 km începe jud. Alba.
Orașul are o suprafață totală de 2579 ha în mare parte dezvoltându-se de-a lungul cursului mijlociu, terasa inferioară, al râului Târnava Mare și al afluenților săi Visa și parâul Vorumbloc.
Prin culoarul râului Visa, care face joncțiunea cu Târnava Mare în apropierea orașului, se asigură legătura cu partea de sud a județului Sibiu.
Localitatea se încheagă din 3 părți cândva distincte: Târnăvioara – fostul sat Prostița; Copșa Sat – vatra veche a așezării; Colonia Copșa – unde se află platforma industrială și blocurile construite după dezvoltarea industriei locale ( Vezi anexe).
Orașul dispune de o rețea stradală de 18 km, din care 12 km este astfaltată.
Datele de sinteză ce caracterizează stadiul actual al dezvoltării urbane sunt redate în tabelul următor.
Tabel nr. 1
1.3. RELIEFUL
1.3.1. CARACTERISTICI GENERALE
Relieful este caracteristic zonei centrale a Bazinului Transilvaniei, corespunzător regiunii domurilor dezvoltate pe depozite neogene, făcând parte din unitatea Podișului Târnavelor.
Relieful județului este etajat, cuprinzând altitudini foarte mari (vf. Negoiu 2539 m) dar și altitudini reduse cum ar fi lunca Târnavei Mari în apropiere de orasul Copșa Mică (280 m).
Ca urmare a eroziunii exercitate de râuri și torenți, întregul ținut al Târnavei prezintă aspectul unui podiș vălurit, deluros, compartimentat în fâșii orientate în aceeași direcție cu masive deluroase și grupuri de dealuri și culmi, în general bine delimitate.
Orașul este așezat de-a lungul cursului mijlociu al râului Târnava Mare și a afluenților săi Visa și Vorumbloc. De jur împrejur se întind dealuri cu o altitudine cuprinsă între 400 – 500 m.
1.3.2. TREPTE DE RELIEF
Geomorfologia locală arată că orașul este așezat la o cotă medie absolută de 290 m.
Culmile din dreapta râului coboară brusc spre sud până la albia văii, spre deosebire de cele din stânga, mai domoale, terasate.
În partea de N a orașului se află perimetrul Târnăvioara. Acesta este situat în zona Dealurilor mijlocii ale Pod. Târnavelor pe versantul drept al râului Târnava Mare. Limita sudică o constituie lunca Târnavei Mari. Altitudinea este cuprinsă între 279 m în partea de sud-vest și 461 m în nord-vest. La aproximativ 1,5 km de perimetrul Târnăvioara se află vf. FLOSSEM cu o altitudine de 517 m.
Expoziția generală este sudică. Panta terenului variază mult de la peste 100% în partea de sub creasta principală, până la 5-10% la poalele versantului. În lungul versantului se realizează câteva rupturi de pantă, darorită fie alunecărilor de teren, fie terasărilor artificiale realizate prin excavare mecanică, în urma cărora s-au creat platforme orizontale cu lățimi de la 10 la 100 m. Cu excepția suprafețelor ocupate de râpe de desprindere și parțial de masele de alunecare, care sunt puternic fragmentate și nestabilizate, toate celelate zone sunt puternic înțepenite cu graminee, în special pir (Agropirom sp.). Pe platforme și în spatele maselor de pământ se găsește trestia.
În aval de Copșa Mică, mai precis la confluența Visei cu Târnava Mare, lunca are 279 m altitudine.
Eroziunea a creat de-a lungul văilor 4 terase distincte pe valea Târnavei Mari și a Visei. În perimetrul orașului, terasele sunt vizibile pe malul stâng al râului Târnava Mare. Astfel sunt evidențiate 4 terase și anume:
terasa I – a de luncă: 1 – 4 m altitudine
terasa a II – a de luncă : 10 m altitudine
terasa a III – a de luncă : 20 m altitudine
terasa a IV – a de luncă : 40 m altitudine
Principalul poluant al zonei, S.C SOMETRA S.A. este amplasat pe terasa de luncă 1 – 4 m. Această terasă era foarte des afectată de viituri. Problema a fost rezolvată odată cu îndiguirea zonei.
Pe terasele de 10 m, 20 m, 40 m sunt amplasate construcțiile orașului. Din această cauza relieful a avut de suferit modificări. Altitudinea acestei părți este cuprinsă între 279 și 431 m (Șesul Tăieturii). Între văile râurilor Visa și Vorumbloc se află Dealul Mirosului. Este o zonă destul de frământată cu multe râpe și torente.
Între râul Vorumbloc și parâul Șomârd se află Plafonul Mare 440,2 m. În sudul acestuia se află Șesul Șomârdului. Aici altitudinea ajunge până la 468 m. Este zona cea mai puțin afectată de poluare.
În stânga râului Visa, începănd din apropierea dealului Coasta Mare 507 m și până la dealul Hulișoara 468 m din apropierea orașului, se întinde culmea despărțitoare dintre râul Visa și lunca Târnavei Mari. Este o culme puternic frământată de numeroase văi care se scurg spre vest către Visa și spre nord către Târnava Mare.
Din studierea atentă a elementelor specifice condițiilor naturale, se poate conchide că aici se găsește o mică depresiune formată din lunca Târnavei Mari și a Visei cu un microclimat specific.
1.3.3. NIVELE DE EROZIUNE
Eroziunea la care a fost supusă regiunea Podișul Târnavelor a dat naștere la trei nivele și platforme de eroziune, după părerea unora, și două platforme după părerea altora. Astfel, M. David distinge trei nivele de eroziune:
– platforma Proștea Mare cu o altitudine între 500 – 550 m;
– platforma Agârbiciu care apare sub forma unor trepte prelungi și sub forma unor culmi larg boltite și teșite. Această platformă se găsește la 400 – 480 m altitudine;
– platforma Secașului care se află la o altitudine de 300 – 390 m, fiind un nivel mai puțin dezvoltat decât celelate două.
Gr. Posea considera ca există doar două suprafețe de eroziune denumindu-le suprafața Amnașului pentru nivelul superior și suprafața Secașului pentru nivelul inferior.
În legătură cu vârsta acestor nivele de eroziune M. David susține că cele trei platforme s-ar fi format în postsarmațian și antepontic, dacian și levantin.
Gr. Posea susține că cele două nivele pe care le-a arătat sunt mai noi decât pontianul și mai vechi decât piemontul willafranchian.
În formarea acestor nivele de eroziune în zona Copșa cât și în întregul Podiș al Târnavelor, mișcările tectonice și condițiile climatice au jucat rolul principal. Mișcările tectonice au contribuit la ridicarea succesivă dar destul de redusă și uniformă a întregii regiuni. Condițiile climatice au impus tipul și ritmul proceselor care au contribuit la nivelarea regiunii.
1.4. GEOLOGIA
Din punct de vedere geologic, teritoriul orașului Copșa Mică se încadrează în zona periferică a marii depresiuni Transilvănene, deci geologia zonei o evoluat odată cu formarea bazinul Transilvaniei.
La suprafață, zona este acoperită cu depozite de vârstă pliocenă și depozite de terasă. Prin lucrările de foraj executate în zona Copșa Mică s-a putut descifra în adâncime dispoziția formațiunilor geologice care intră în alcătuirea zonei. Aceste formațiuni de la suprafață spre adâncime sunt următoarele:
Pliocenul – este dispus peste sarmațian. Are o grosime de aproximativ 200 – 250 m și este alcătuit dintr-o alternanță de nisipuri (predominante) și marne.
Sarmațianul – este formațiunea cea mai bine dezvoltată (950 – 1050 m) și se constituie din nisipuri slab consolidate în alternanță cu marne și argile cenușiu verzui care variază de la pelite și psanite pe intervale mari (200 – 300 m). La nord-est spre com. Târnava, această formațiune este purtătoare de gaze naturale libere, cantonate în colectoarele nisipoase, zăcământ comercial aflat în fază foarte avansată de exploatare.
Buglovianul – reprezintă sarmațianul inferior și este deschis pe o grosime de cca. 500 – 550 m, dezvoltându-și în faciesmarnos cu interacții subțiri de nisipuri și gresii. De asemenea și această formațiune este purtătoare de gaze naturale libere.
Bodenianul – se dispune discordant peste depozitele leocene și este reprezentat în general printr-o secvență marnoasă cu intercalații subțiri de nisipuri și gresii. Este lipsit de importanță economică în zonă. În baza acestei formațiuni se dezvoltă sarea care se întinde pe o placă aproape continuă în toată Depresiunea Transilvaniei.
Din punct de vedere tectonic, formațiunile geologice din zonă apar ca un monoclin, ușor ondulat. Aceste ondulări, formate ca urmare o stresului la care a fost supus bazinul și a depunerii, este un paleorelief deja ondulat, au putut crea adevărate capcane structurale de tip domal în care s-au putut conserva și semnala zăcăminte de hidrocarburi groase
1.5. CLIMA
1.5.1. ASPECTE DE ORDIN CLIMATIC
Orașul Copșa Mică este amplasat în cadrul unităților de relief al podișului Târnavelor, făcând parte din marea unitate a Dealurilor Transilvaniei. Clima specifică zonei de dealuri este clima continental-moderată. Aceasta clima se caracterizează prin veri calde cu precipitații relativ frecvente și prin ierni reci cu un strat de zăpadă relativ stabil, punctate din când în când de intervale de încălzire. Acest tip de climă este determinat de o serie de factori precum:
prezența lanțului carpatic care acționează ca un perete protector împotriva maselor reci de aer venite din est în special iarna; de asemenea lanțul Carpaților Meridionali determină o stagnare a maselor de aer fierbinți, venite din sudul țării în timpul verii.
– larga deschidere a Dealurilor Transilvaniei determină o circulație a maselor de aer venite din V și N-V continentului spre interiorul acestora. Cea mai mare frecvență o au masele de aer de natură oceanică precum și cele de natură polară.
– existența unor culoare de vale care asigură o circulație a maselor de aer din exteriorul Carpaților spre interior. Această circulație se realizează prin culoarele formate de râurile Olt, Mureș și Someș.
Toți acești factori au o acțiune directă asupra climei, iar aceasta la rândul o acționează asupra reliefului.
În ceea ce privește încadrarea în unitatea climatică, orașul Copșa Mică aparține zonei climatice de dealuri cu altitudinea de sub 550 m.
Potrivit datelor furnizate de Agenția de Protecție a Mediului Sibiu temperatura medie anuală este de 8,2 – 8,4o C cu maxima absolută în luna iulie de 37,4o C și minima absolută în luna februarie de – 31o C. Comparativ cu valorile medii multianuale, de-a lungul anilor în valea Târnavei Mari temperatura a prezentat variații neperiodice destul de mari. Astfel în V Târnavei Mari, la Blaj, aceasta a oscilat între 7,7o C (1985) și 10,4o C (1951) față de 9,2o C cât este media multianuală, iar în E văii, la Sighișoara între 6,0o C (1940) și 10,1o C (1960) față de valorile medii multianuale de 8,2o C.
În valea râului Târnava Mare relieful este caracterizat printr-o înclinare generală de la E la V. Dintre fenomenele caracteristice mișcărilor maselor de aer în asemenea văi, unul este acela de elongare o razei vânturilor, adică de grupare o valorilor înregistrate pentrru direcția vânturilor în jurul uneia sau a două direcții dominante.
Radiația solară ajunge anual la o valoare medie de 115 – 117 kcal/cm2. Durata de strălucire a soarelui depășește 2050 de ore pe an.
Gradul de acoperire al vegetației pe dealurile din împrejurimi este destul de deficitar. Aceasta nu datorită climei, ci datorita poluarii produse de intreprinderile din zonă. Sub aspect climatic, amplasarea unor unități industriale mari cu potențial poluant, în zonă s-a dovedit total neadecvată datorită faptului că este o zonă depresionară mărginită de dealuri cu posibilități reduse de dispersie la înălțime o noxelor. Capacitatea de autopurificare a atmosferei este de asemenea stânjenită de perioade frecvente de ceață, calm atmosferic, plafon de nori coborât și fenomene de inversie termică.
1.5.2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ELEMENTELOR CLIMATICE
1.5.2.1. TEMPERATURA AERULUI
Din datele furnizate de Agenția de Protecție a Mediului Sibiu, temperatura medie lunară este situată între valorile de 8,2 – 8,4o C. Temperaturile extreme absolute (-36,4o C – minima absolută și respectiv 34,1o C maxima absolută).
Legat de regimul termic un rol extrem de important îl joacă inversiunea de temperatură. În cazul inversiunilor, frecvente în zonă, stratele de aer mai reci cantonate sub cele de aer cald împiedecă formarea curenților de convecție, blocând noxele emanate, acestea dispersându-și pe orizontală și în situații de calm atmosferic scurgându-și mai lent spre puntele mai joase unde formează acumulări mari.
După “Geografia Romaniei (vol. III 1987)” în zonele depresionare este posibil ca în aproximativ două luni pe an să se producă inversiuni totale, cu frecvența cea mai mare în lunile de iarnă (8 – 13 zile lunar) cu o durată cuprinsă între o oră și câteva zile.
1.5.2.2. REGIMUL EOLIAN
Direcțiile dominante ale vântului sunt SV și NE, viteza medie a vântului fiind de 2 m/s. Canalizarea maselor de aer aproximativ pe direcția culoarului râului Târnava Mare se face pe ambele sensuri.
Se remarcă perioade îndelungate de calm atmosfeic – aproximativ 90 – 100 zile/an, precum și frecvența inversiunilor termice, ambele fenomene favorizând poluarea prin stagnarea îndelungată a aerului în apropierea surselor de poluare (S.C. SOMETRA).
Ținând de marea varietate a vânturilor, în ceea ce privește direcția, aceasta se schimbă foarte des în cursul aceleiași zile. Cele mai ridicate valori ale vântului se înregistrează în lunile martie – aprilie (2,4 m/s), iar cele mai scăzute în luna august (1,5 m/s).
1.5.2.3. PRECIPITAȚIILE
Regimul climatic din care face parte regiunea este caracterizat prin precipitații în tot cursul anului, maxima în luna aprilie fiind de 90,2 mm și minima în luna februarie fiind de 33,8 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații cade în semestrul cald când aversele însoțite de descărcări electrice sunt frecvente. Cantitățile mici de apă înregistrate în anotimpul rece sunt datorate calmului atmosferic când inversiunile termice o valori maxime. În semestrul cald al anului ploile au deseori un caracter aparte determinat de durata lor scurtă și de cantitatea mare de apă pe care o dau.
Precipitațiile sub formă de zapadă se produc începând cu luna noembrie până în luna martie. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de 80. Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 15 cm, înregistrându-se în luna ianuarie și coincide cu apariția temperaturilor minime absolute.
1.6. VEGETAȚIA ȘI FAUNA
Relieful și clima sunt factorii principali care au influentat vegetația și etajarea acesteia în împrejurimile localității Copșa Mică.
Evapotranspirația potențială se situează sub nivelul precipitațiilor, potențialul hidric fiind ridicat.
Potențialul trofic scade pe masură ce în sol apar fenomene de aluviere și de structurări. Acest potențial trofic este strâns legat de gradul de poluare. Înrăutățirea condițiilor de sol ca urmare a acumulării progresive de reziduri poluante și a acidificării solului este vizibilă prin destructurarea solurilor în orizonturile de suprafață.
Substanțele toxice încorporate în sol prin intermediul ploilor acide duc la otrăvirea treptată a complexului coloidal al solului, la scăderea bonității, la pierderea creșterii unor plante și la dispariția rapidă a vegetației. Ploile acide sunt determinate de pulberile în suspensie din atmosferă care conțin: plumb, zinc, dioxid de carbon, cadmiu. Aceste ploi afectează ecosistemele acvatice, ecosistemele terestre.
1.6.1. VEGETAȚIA DE LUNCĂ
Vegetația de luncă se dezvoltă de-a lungul râurilor Târnava Mare, Visa și a pârâului Vorumbloc. În această zonă, cea mai des întâlnită vegetație este cea hidrofilă: papura (Tipha latifolia), trestia (Phragnites communis). Se mai pot întâlni și specii de salcie căprească (Salix carpea), plop tremurător (Plopus tremula) și răchita albă (Salix alba).
1.6.2. VEGETAȚIA DE DEAL
Pe terenurile despădurite există diferite tipuri de pajiști. Astfel pe terenurile umbrite, vegetația se identifică prin iarba câmpului (Agrosticetum stoloniferae). Pe versanții însoriți specia dominantă este păiușul (Restuca protenses). Pe porțiunile cu slabă impermeabilitate și pe versanții afectați de alunecări de terenau apărut plante hidrofile precum trestia (Phragnites communis) și papura (Tipha latifolia) precum și stânjenelul galben (Iris pseudocorus), coada calului (Eqvisetum arvense). Acestea se găsesc pe versanții văilor Vorumbloc și Visa.
Alte specii întâlnite sunt cele perene: trifoiul alb (Trifolium repens), lucerna măruntă (Medicago lupulina), sparceta (Onobrychis viciaefolia).
Coastele însorite din această regiune au condiții pedologice și microclimatice foarte bune pentru cultivarea viței de vie (Vitis vinifera). De fapt, întreg Podisul Târnavelor este o importantă zonă viticolă. Orașul Copșa Mică este înconjurat de zone viticole foarte importante: Șeica Mică , Axente Sever, Motiș.
Pe versanții dealurilor cu expoziție sud – vestică întâlnim buchete de rușchiță de primăvară, ciuboțica cucului (Primula acaulis), albăstrele.
Vegetației de deal îi sunt caracteristice și culturile de porumb, grâu, cartof.
1.6.3. VEGETAȚIA FORESTIERĂ
Orașul Copșa deține o suprafață de pădure de câteva ha care aparțin Ocolului Silvic Mediaș. Vegetația forestieră se încadrează în două etaje fitoclimatice:
– etajul de gorunete, făgete
– etajul goruneto-făgetic
Gorunetele reprezintă formațiunea zonală a subetajului pădurilor de gorun.
Pădurile de rășinoase ocupă doar o mică parte din totalul pădurilor localității. Această introducere de pădure de rășinoase este nejustificată în cadrul ocolului, ea fiind în afara arealului său de vegetație.
Creșterea proporției unor specii provizorii de mai mică însemnătate economică, cum ar fi carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula), plopul tremurător (Populus tremula) și salcia căpreasca (Salix caprea) a avut loc ca urmare a aplicării unor tratamente greșite dar și ca urmare a neexecutării la timp a tăieturilor de îngrijire.
Gorunetele se află răspândite pe terase care sunt predominant însorite cu înclinări în general ușoare și moderate dar apar și pe versanții puternic însoriți cu înclinări mai mari. Aceste formațiuni lemnoase se dezvoltă foarte bine pe soluri pseudorendzimice. Conform datelor de la Ocolul Silvic Mediaș, structura fondului de producție este reprezentată astfel:
– fag 29%
– carpen 24%
– gorun 18%
Fagul (Fagus sylvatica) este sensibil față de uscăciune și se instalează oriunde întâlnește un spor de umiditate în sol și în atmosferă.
Carpenul (Carpinus betulus) este un fidel însoțitor al fagului și formează deseori cu acesta asociații. Împreună pot constitui arborete amestecate, durabile, capabile să înlocuiască și să elimine gorunul.
Gorunul (Quercus patraea) este localizat pe versanții cu expoziții însorite și la baza versanților. Este o specie iubitoare de lumină. Se dezvoltă pe toate solurile dar le preferă pe cele bogate în humus.
1.6.4. FAUNA
Este bine reprezentată prin:
– mamifere precum: căprioara (Carpeolus carpeolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus) și iepurele (Leporida);
– păsări precum: prepelița (Coturmix coturmix), potârnichea (Perdix perdix), fazanul (Chrysolophus pictu), uliul păsărar (Accipiter visus), cioara de semănătură (Corvus frugilegus). Dintre păsările călătoare amintim: barza (Ciconia ciconia), ciocănitoarea (Dendrodocapos major), rândunica (Nirundo rustica).
– reptile precum gușterul (Locerto viridis), șopârla cenușie (Locerto sgilis) și șarpele de casă (Natrix natrix).
Fauna apelor este reprezentată prin mai multe specii de viețuitoare:
clasa viermilor – tubifex (Tubifex), lipitoarea comună (Hiruda);
b) clasa insectelor – pureci de baltă (Daphnia pulax), țânțarul (Pulax pipiens), libelula (Cordulegaster anulatus)
c) clasa peștilor – broasca (Rutilus rutilus), carasul (Carassius carassius), plătica (Abramis bramus), cleanul (Leuchiscus cepaalus), zvârluga (Cabitus taenia), somnul (Silurus glanis), mreana (Barbus barbus).
1.6.5. PREOCUPĂRI DE REAMENAJARE A SPAȚIILOR VERZI
După orașele Dumbrăveni și Agnita, orașul Copșa Mică are cel mai mic spațiu verde propus în planurile de urbanizare, din județul Sibiu.
Vegetația contribuie în mod deosebit la purificarea atmosferei, atât prin fixarea de CO2 și degajare de O2 cât și prin umiditatea aerului și influența acestuia asupra climatului local. În afară de CO2, zonele verzi și în special pădurile, au posibilitatea să rețină și alți poluanți ca SO2 și în special pulberi în suspensie. Zonele verzi rețin și undele sonore, reducându-se astfel poluarea sonoră.
Cel mai important proiect demarat în această zonă în legătură cu refacerea mediului ambiant a fost ECO AGUA.
Scopul proiectului este asanarea zonei poluate Copșa Mică în vederea refacerii mediului ambiant distrus prin poluare. Proiectul cuprinde următoarele lucrări:
împădurirea a circa 20 – 25 ha, cu specii arboricale specifice zonei (foioase – gorun și fag);
terasarea a circa 15 – 20 ha și replantarea viței de vie care a constituit odinioară o importantă bogăție naturală;
purificarea apelor.
Realizarea proiectului se face în colaborare cu Universitatea din Munchen.
1.7. CARACTERE GENERALE ALE SOLULUI
Una din componentele deosebit de importante ale biosferei este solul, corp natural cu proprietăți și funcțiuni distincte, produs prin acțiunea factorilor climatici și biotici asupra rocilor de la suprafața uscatului, condiționați de relief și uneori de apă freatică, la care se adaugă tot mai mult și mai intensiv omul. Prin natura lui, solul prezintă particularități pe cât de deosebite de ceilalți factori a mediului, pe atât de importante pentru biosferă, pentru om în cadrul mediului înconjurător. Majoritatea substanței vii a uscatului și a energiei potențiale biotice este concetrată în sol, mai ales în humusul din sol. Solul constituie mediul de viață al plantelor, respectiv sursa productivității vegetale. Datorită fertilității, respectiv capacității de a întreține viața plantelor, solul constituie principalul mijloc de producție în agricultură și sivicultură. De altfel, existența și dezvoltarea societății umane este condiționată vital, încă pentru multă vreme în viitor, de abundența și calitatea plantelor terestre pentru a asigura oamenilor necesarul de hrană și îmbrăcăminte.
Solul variază mult de la un loc la altul, uneori chiar pe distanțe foarte mici.
Substratul litologic din zona localității Copșa Mică este alcătuit dintr-un complex de depozite neogene, marno – argile, argile nisipoase, nisipuri cu intercalații de cimentite andezitice, în general generatoare de proces de pantă. Fertilitatea și capacitatea solului de a asigura recolte vegetale este condiția esențială prin care acesta se deosebește de rocile inerte, lipsite de această însușire.
Solurile zonale formate pe substaturile respectiveau fost puternic afectate, datorită pe de o parte proceselor de eroziune, pe de altă parte datorită poluării. Deplasările în masă au căpătat o amploare deosebită în urma dispariției vegetației (datorită poluării din zonă). Ca atare, în zona localității Copșa Mică în prezent se găsesc:
regnosoluri slab până la bine dezvoltate;
erodisoluri cu textura nisipo – lutoasă, având un conținut de nisip de până la 70 – 80%. Acesteau însușiri mai puțin extreme decât solurile nisipoase. De aceea mai ales când sunt bogate în humus, ele pot avea o fertilitate ridicată atât în agricultură, cât mai ales în silvicultură și viticultură. Acestea sunt soluri cu bune însușiri fizice și biologice. Prin irigații se poate realiza o mai bună valorificare a acestor terenuri, iar o îmbogățire în materie organică ar putea da rezultate de excepție.
amestecuri de sol și rocă în proporții diferite pe masele de pământ deplasate;
soluri parțial până la puternic coluvionate cu material steril pe tenurile mai așezate pe la poalele versanților;
porțiuni cu material parental format din luturi, argile nisipoase și puține marne pe platformele create artificial. Fracțiunea argiloasă este formată în mare parte din coloizi minerali, prezentând spații reduse pentru aer. Argila se îmbibă puternic cu apa, iar rădăcinile care se dezvoltă în acest strat întâlnesc o rezistență mare. Argila este, locul unde se petrec cele mai multe reacții chimice în sol. Argilele nisipoase au un conținut de argilă în proporție de 15 – 30%, un conținut în pulberi de 10 – 35% și un conținut de nisip de 40 – 70%;
porțiuni de rocă la zi pe suprafețele de desprindere o alunecărilor.
Pe platourile cele mai înalte, acoperite de pădure, din imediata apropiere a orașului se întâlnesc solurile cele mai evoluate de tipul podzolurilor (soluri brune podzolice de pădure). Aceste soluri se caracterizează prin formarea și acumularea însemnată de humus forestier slab acid, cu un conținut ridicat de substanțe nutritive.
În lunci, sub pădure se formează soluri brune sub influența unei umidități sporite provenind din apa freatică. Aspectul general se caracterizează printr-o culoare brună și o nuanță de brun închis până la brun foarte slab roșcat.
La baza pantelor mai repezi și mai ales în văi, prin coluvionare cu material bogat în humus, grosimea stratului de sol crește mult, rezultând astfel, soluri brune foarte profunde și foarte bogate în humus cu o fertilitate ridicată.
soluri brune – gălbui de pădure – sunt soluri formate pe substrate sărace în materiale calcice. Aceste soluri pot avea și o nuanță cenușiu – albicioasă.
– soluri brune – roșcate de pădure – pot suferi procese de podzolire. Acestea se produc în special în partea mai umedă a zonei, precum și acolo unde drenajul intern al solului se face greu din cauza permeabilității reduse. Aceste soluri prezintă un orizont cu humus între 0 – 40 cm. În zonele mai slab drenate solul capătă caracterul solurilor gleizate.
În lunci se întâlnesc solurile cele mai tinere de la aluviuni crude, până la soluri aluvionare cu profil apropiat de cel al solurilor brune.
1.8. APELE
Localitatea Copșa Mică este străbătută de râul Târnava Mare care are un afluent principal în zonă, râul Visa. Artera hidrografică a zonei mai este formată și din parâuri (Șomar, Târnăvioara) precum și din torenți. Târnava Mare își are izvoarele pe pantele vestice al masivului vulcanic Harghita, la o altitudine de 1441 m.
Suprafața bazinului, cuprinsă în cadrul cumpenei apelor, este de 3606 km2, exercitând rolul unui adevărat regularizator al scurgerii, influențând în mod direct debitele de apă, atât în perioada cu ape normale, cât și în perioada viiturilor.
Lungimea râului Târnava Mare este de 233 km și reprezintă distanța de la izvoare până la confluența cu Târnava Mică, în imediata apropiere a municipiului Blaj, la o altitudine de 239 m, deci diferența de altitudine este de 1202 m. Distanța de la izvoare până la Copșa Mică este de 183 km, traversând partea nordică a județului Sibiu pe aproximativ 55 km.
Sursele de alimentare ale Târnavei Mari sunt apele rezultate din ploi, din topirea zăpezilor (elementele scurgerii superficiale) și apele subterane.
1.8.1. APELE SUBTERANE
Din punct de vedere hidrogeologic, lunca râului Târnava Mare adăpostește un complex de nisipuri, pietrișuri și bolovănișuri cuaternare, purtătoare de apă între 1,8 – 2 m și 17 – 18 m de unde se poate extrage un debit substanțial de apă.
Adâncimea pânzei freatice în zona Copșa Mică este următoarea:
– în luncă – 3 m;
– în terasa a II – a 5 m;
– în terasa a III – 6 m.
Din apa freatică, la baza versanților apar izvoare cu apă, însă datorită poluării însemnate din zonă, apele freaticeau avut de suferit. În urma analizelor și măsurătorilor din Copșa Mică și Mediaș s-au constatat depășiri față de limitele maxime admise de 2 – 4 ori la plumb și de 1,3 – 3,0 ori la cadmiu. Datorită faptului că apele subterane din localitate sunt folosite pentru consum trebuie luate în considerare aceste depășiri.
Orașul Copșa Mică, incluzând și platforma industrială, este alimentat cu apă, în prezent din cel puțin 2 categorii de surse, astfel:
vatra vechii comune este în mare parte aprovizionată cu apă din surse locale, respectiv fântâni și izvoare captate;
zona de blocuri este aprovizionată cu apă din instalația centrală a S.C. SOMETRA Copșa Mică, și prelucrează apa captată din râul Târnava Mare, în aval de municipiul Mediaș prin barajul Ighiș.
Solurile din această zonă au un rol foarte important în procesul formării scurgerii artificiale și din cel al alimentării, prin infiltrația apelor subterane, acționând ca un intermediar între factorii climatici și scurgere.
1.8.2. PERIOADELE CARACTERISTICE ]N REGIMUL DIURN AL SCURGERII RÂULUI TÂRNAVA MARE
1.8.2.1. PERIOADELE SCURGERII RIDICATE
Apele mari și viiturile, ca faze componente ale perioadelor scurgerii ridicate sunt generate de ploi, în intervalul mai – noiembrie, de topirea zăpezilor în sezonul rece în intervalul decembrie – martie și de suprapunere a celor două fenomene în perioada iarnă – primăvară.
Viiturile din timpul iernii sunt produse atât de topirea zăpezii cât și de precipitațiile lichide determinate de invaziile destul de frecvente ale maselor de aer cald oceanic scurse din nord – vest și intensificate prin configurația reliefului prin procese frontale.
Cele mai mari viituri s-au înregistrat în iulie 1917 având ca geneză ploaia, apoi în martie – aprilie 1932 având origine mixtă.
Viitura catastrofală din 1970 a avut ca principală cauză căderea precipitațiilor lichide deosebit de intense pe suprafețe foarte mari, umiditatea ridicată a solului datorită ploilor numeroase din intervalul 1 – 12 mai și care a produs topirea zăpezii din regiunile montane. Debitul maxim atins la Mediaș a fost de 708 mc/s în 12 mai.
În perioada 2 – 7 iulie 1975 s-a produs cea de-a două viitură catastrofală, care a depășit în intensitatea scurgerii pe cea din 1970. Cauza principală a formării viiturii a constituit-o cantitatea deosebit de mare de precipitații căzute în intervalul 1 – 3 iulie. Un element care a favorizat producerea viiturii a fost gradul de saturare ridicat al solului înainte de căderea ploii declanșatoare. La Mediaș debitul maxim a fost de 920 m/s. Efectele acestor viituri au fost resimțite și în zona Copșa Mică unde au fost inundate importante suprafețe agricole și au fost distruse gospodării.
1.8.2.2. PERIOADELE SCURGERII SCĂZUTE
Perioadele de bază cu scurgere scăzută sunt vara, toamna și iarna. Perioada scurgerii minime de vară – toamnă este consecința frecvenței scăzute a precipitațiilor din august și septembrie, a temperaturii ridicate și a evaporației accentuate, precum și gradul maxim de epuizare a rezervelor subterane. Frecvența acestei perioade este aproape anuală. Scurgerea minimă din timpul iernii se datorează perioadelor secetoase prelungite din timpul toamnei, a precipitațiilor căzute sub formă de zapadă și temperaturilor negative ale aerului care se pot menține timp mai îndelungat favorizând dezvoltarea fenomenelor de îngheț.
Cele mai lungi perioade cu ape mici s-au înregistrat în iarna anilor 1953 – 1954 și 1963 – 1964 și au fost condiționate de temperaturile negative menținute pe interval mare la care au contribuit și precipitațiile reduse din toamna anilor respectivi.
1.8.2.3. FENOMENELE DE IARNĂ ȘI REGIMUL DE ÎNGHEȚ AL RÂULUI TÂRNAVA MARE
Apariția fenomenelor de îngheț pe râu este posibilă numai atunci când în masa apei bilanțul caloric devine negativ. Întrucât temperatura apei are o inerție mică și reacționează aproape simultan cu schimbările temperaturii aerului, fenomenele de îngheț apar destul de rapid după trecerea sub 0o C (1 – 3 zile).
Primele forme de gheață apar la începutul sezonului rece și sunt acele de gheață de la suprafață, iar ca formațiuni stabile apare gheața la mal. Dacă temperatura aerului continuă să se mențină la temperaturi negative atunci formațiunile de gheață se dezvoltă în continuare formându-se sloiuri de gheață și în final podul de gheață. La Copșa Mică data medie a apariției formelor de gheață este 8 decembrie – 15 ianuarie.
CAP. 2 POPULAȚIA
2.1. EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI
Amenajarea căilor de comunicație, atât șosele cât și căi ferate determină o dezvoltare mai pronunțată a orașului Copșa Mică.
Astfel în anul 1854 aici locuiau 760 de oameni. Lucrările de construcție și de întreținere a drumurilor atrag locuitori din alte părți, mărindu-se numărul populației active.
Deși așezată la o răscruce de drumuri rutiere și de cale ferată, Copșa Mică se menține relativ ca o localitate mică și fără importanță așa cum reiese dintr-o statistică demografică din 1910. Astfel numărul de locuitori era de 956 din care români 142, unguri 708, germani 29, alții 77.
Numărul populației crește la 1072 locuitori în anul 1920 din care 283 români, 753 unguri, 35 germani și 1 țigan. Aceștia dețineau 231 gospodării.
Urmând pe parcurs situația demografică se prezintă astfel:
în anul 1930 – 1170 locuitori
1940 – 1201 locuitori
Acestei perioade îi este specifică creșterea numărului populației românești, populație venită din satele din jurul localității. De la 340 de români existenți în 1930, populația românească ajunge la 461 în 1931, deci pe parcursul unui singur an crescând cu 121 locuitori români.
Evoluția demografică a populației se datorează înființării primelor puncte industriale copșene. Dezvoltarea platformei industriale de la cele două întreprinderi S.C. SOMETRA S.A. (fosta IMMN) și CARBOSIN – 1941, precum și alte sectoare de transport, construcții, comerț, necesită un număr mai mare de salariați care depășea numărul locuitorilor din Copșa Mică. Ca urmare, necesarul forței de muncă se recrutează din localitățile apropiate orașului. Tot în această perioadă se stabilesc în oraș foarte mulți oameni veniți din Moldova.
Astfel datele statistice arată că populația orașului evoluează:
în anul 1956 – 4032 locuitori
în anul 1959 – 4479 locuitori
în anul 1960 – 4625 louitori
Ca urmare a puternicii industrializări a localității, în anul 1960 Copșa Mică este declarat oraș.
Populația este în continuă creștere, astfel în:
1961 existau 4800 locuitori
1962 – 4929 locuitori
1963 – 5131 locuitori
1964 – 5209 locuitori
Se poate constata o dezvoltare urbanistică destul de restrânsă, unde evoluția demografică înregistrează o creștere aproximativă de 100 locuitori pe an. Acest lucru se datorează pe de o parte configurației terenului (foarte frământat), pe de alta parte producerii noxelor dăunătoare sănătății.
În zona poluată Copșa Mică s-a constat o reducere a performanțelor umane (intelectuale și fizice), categoria cea mai afectată constituind-o copiii, cu repercursiuni imediate asupra dezvoltării lor și influențării negative a stării genetice a viitoarei generații.
În pofida condițiilor vitrege din zonă, populația evoluează treptat astfel ca în:
1960 existau 5407 locuitori
1970 existau 6581 locuitori
1975 existau 6764 locuitori
1980 existau 6938 locuitori
După anul 1980, conform statisticilor demografice se constată o involuție demografică reflectată de recensământul din 1985. Astfel, se constată că orașul Copșa Mică are cu 61 locuitori mai puțin decât în anul 1980, adică 6877 locuitori.
Mulți locuitori se mută în orașele învecinate Mediaș, Sibiu, Blaj astfel că în 1990 în orașul Copșa Mică rămân 6581 persoane.
Conform recensământului din 1992 Copșa Mică are o populație de 5332 locuitori cifră mult inferioară celei din anul 1980 când s-a înregistrat numărul cel mai mare de locuitori.
Acest lucru se datorează și faptului că foarte mulți etnici germani au plecat în Germania atât din localitate cât și din localitățile învecinate. Românii s-au mutat în fostele locuințe ale etnicilor germani, marea lor majoritate aflându-se în spațiul rural.
Perioada 1992 – 2002 ete o perioadă relativ stabilă din punct de vedere al evoluției demografice. În anul 2002 populația orașului era de 5374 locuitori, o diferență nesemnificativă față de anul 1992.
2.2. CARACTERISTICI GENERALE ALE POPULAȚIEI
2.2.1. STRUCTURA POPUALȚIEI PE NAȚIONALITĂȚI
După recensământul din anul 2002, la libera declarație a cetățeanului situația pe naționalități se prezintă astfel (%):
români 79,81 %
maghiari 11,87 %
romi 7,54 %
germani 0,66 %
sași 0,06 %
slovaci 0,02 %
nedeclarați 0,04 %
După numărul lor structura populației orașului Copșa Mică arată astfel (nr.):
români – 4289 locuitori
maghiari – 638 locuitori
romi – 405 locuitori
germani – 36 locuitori
sași – 3 locuitori
slovaci – 1 locuitor
nedeclarați – 2 locuitori
2.2.2. STRUCTURA POPULAȚIEI PE RELIGII
În ultimul deceniu numărul populației de religie ortodoxă a crescut foarte mult datorită plecării etnicilor germani. În funcție de împărțirea pe religii structura orașului se prezintă în felul următor:
Populația stabilită după religii
Tabel nr.2
2.2.3. STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ
Structura populației pe grupe de vârstă este următoarea:
Populație 0 – 19 ani – 40,00%
Populație 20 – 64 ani – 53,32%
Populație peste 65 ani – 6, 68 %
2.2.4. STRUCTURA POPULAȚIEI PE SEXE
Cu excepția orașului Copșa Mică, în orașele județului populația de sex femin este mai mare decât cea de sex masculin.
Structura populației pe sexe în orașul Copșa Mică este următoarea:
Populația de sex feminin 50,27%
Populația de sex masculin 49,73%
2.3. NIVELUL DE TRAI
Din totalul populației orașului 1112 persoane sunt neîncadrați, deci principala lor preocupare este găsirea unui loc de muncă. Aceste probleme au apărut odată cu disponibilizarea persoanalului din multe intreprinderi din Mediaș, dar și de la SC CARBOSIN SA Copșa Mică.
Cei fără ocupație trăiesc doar din alocațiile de stat pentru copii și din lucrări ocazionale.
Deși au apărut o serie de societăți private, acestea nu pot să capteze întreaga forță de muncă disponibilă rămasă.
În prezent orașul Copșa Mică cât și unele localități din jur, depind din punct de vedere a locului de muncă de SC SOMETRA SA, care are actualmente 1048 de angajați. La 1 ianuarie 2005 societatea a disponibilizat 200 de angajați.
Se poate observa că nivelul de trai este scăzut în comparație cu alte localități, fapt pentru care Primăria orașului a dorit declararea zonei Copșa Mică-zonă defavorizată.
În decembrie 2000, conform hotărârii de Guvern nr. 1281, zona Copșa Mică este declarată zonă defavorizată.
SintACT® EON Programming SA – Hotărîrea 1281/2000, M.Of. 662 din 15-dec-2000
HOTĂRÂRE nr. 1281 din 7 decembrie 2000 privind declararea zonei Copșa Mică, județul Sibiu, ca zonă defavorizată
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituția României și ale art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 247/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată și modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2000
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Zona Copșa Mică, județul Sibiu, se declară zonă defavorizată.
Art. 2
Aria geografică strict delimitată a zonei Copșa Mică, județul Sibiu, o reprezintă orașul Copșa Mică, ca unitate administrativ-teritorială în suprafață de 2.579 ha, conform anexei nr. 1.
Art. 3
Perioada pentru care zona prevăzută la art. 1 se declară zonă defavorizată este de 10 ani.
Art. 4
Pe perioada existenței zonei defavorizate, declarată în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, se acordă facilitățile prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 5
Domeniile de interes pentru realizarea de investiții în zonă sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Art. 6
– Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
-***-
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU
Contrasemnează:
Președintele Agenției Naționale pentru Dezvoltare Regională,
Mihai David
p.Ministrul finanțelor,
Valentin Lazea,
secretar de stat
Ministrul industriei și comerțului,
Radu Berceanu
Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului,
Nicolae Noica
p.Ministrul funcției publice,
loan Onisei
ANEXA Nr. 1
ANEXA Nr 2:
Societățile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum și între – prinzătorii particulari sau asociațiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, care își au sediul și își desfășoară activitatea în zona defavorizată, beneficiază pentru investițiile nou-create de următoarele facilități:
a) scutirea de la plată:
– taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată pentru mașinile, utilajele, instalațiile,
echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile care se importă în vederea
efectuării de investiții în zonă;
– taxei pe valoarea adăugată pentru mașinile, utilajele, instalațiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile produse în țară în vederea efectuării și derulării de investiții în zonă;
b) scutirea de la plata taxelor vamale pentru materiile prime importate, necesare în vederea
realizării producției proprii în zonă;
c) scutirea de la plata impozitului pe profit pe durata existenței zonei defavorizate;
d) scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinației sau scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri destinate realizării investiției;
e) acordarea din Fondul special de dezvoltare aflat la dispoziția Guvernului, constituit potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/1997 privind destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar, sau din alte surse aflate la dispoziția Guvernului, alocate anual, a unor sume pentru finanțarea unor programe speciale, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
SintACT® EON Programming SA – Hotarirea 1281/2000, M.Of. 662 din 15-dec-2000
ANEXA Nr. 3: DOMENII DE INTERES pentru realizarea de investiții, conform Clasificării activităților din economia națională – CAEN aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 662 din data de 15 decembrie 2000
CAP. 3 ECONOMIA
3.1. CARACTERE GENERALE
Amplasat într-o zonă de deal, cu un relief puternic frământat, localitatea Copșa Mică și-a păstrat de-a lungul secolelor forma unei localități rurale.
Acest ritm lent de dezvoltare s-a întrerupt odată cu amenajarea căilor de comunicație, atăt șosele cât și căi ferate. Între anii 1850 – 1867 se construiesc drumurile naționale Sibiu – Sighișoara și Blaj – Copșa Mică, iar în 1872 calea ferată Sibiu – Copșa Mică la care în 1873 se adaugă calea ferată Arad – Copșa Mică – Brașov. Localitatea devine astfel un nod feroviar și rutier important. Se poate spune că acesta a fost primul moment important în construirea viitorului oraș Copșa Mică.
Evoluția ulterioară a localității s-a axat mai ales pe dezvoltarea unităților industriale, datorită surselor de gaz metan din zonă. Datorită descoperirii și exploatării gazului metan s-au înfiinșat două societăți: SONAMETAN și SONEMIN.
Prima sondă ia ființă în anul 1913 dar lucrările se întrerup din cauza izbucnirii Primului Război Mondial. Domul de gaz din zonă se extinde pe teritoriul localităților Copșa Mică, Valea Viilor, Târnava și Ighișul Nou.
Primele săpături s-au făcut datorită unor emanații naturale de gaze sub apa din lungul văii Șormârd. Localnicii spuneau apei din această vale “Apa sfânta”. Aceste săpături au pus în evidență unul dintre cele mai bogate domuri, în care formațiunea de gaz nu a fost afectată de eroziune și se află în condiții bune de păstrare. Caracteristicile fizico – chimice ale gazului natural din domul de la Copșa Mică sunt foarte apropiate de cele ale metanului, ceea ce dovedește puritatea, fapt dovedit și de analizele chimice care arată un conținut de metan de 99,15%. Acest gaz este unul din zăcămintele cele mai curate din Europa fiind lipsit de gazdină și conține urme slabe de hidrocarburi superioare.
3.2. INDUSTRIA
Rădăcinile industriei metalurgice și chimice la Copșa Mică datează de peste 6 decenii. Până nu demult în localitatea Copșa Mică existau două mari intreprinderi industriale: Intreprinderea metalurgică de metale neferoase – actuala Sometra Mytilineos și Intreprinderea “Carbosin”, producătoare de negru de fum.
Oraș industrial și nod feroviar, Copșa Mică este cel de-al treilea centru din cadrul județului ca atracție a populației care se deplasează zilnic pentru muncă.
Vatra orașului este formată din două părți diferite: cea nouă, cu intreprinderi industriale, cu blocuri de locuințe relativ noi și cea veche, cu caracter predominant rezidențial.
Sometra Mytilineos s-a constituit ca unitate economică în anii 1939 – 1940 și a cunoscut de-a lungul timpului, o dezvoltare deosebită a capacităților productive și are în profilul activității sale producerea de neferoase și produse chimice ca: zinc, plumb, stibiu, aliaje de plumb și stibiu, cadmiu, bismut, acid sulfuric, sulfați și oxizi de zinc, etc. Construcția uzinei a început în luna august 1939, iar oportunitatea amplasării acestei construcții a fost legată de o serie de factori de ordin economic printre care: prezența apei (râul Târnava Mare), a gazului metan, a căilor ferate, etc. Construcția uzinei a fost inițiată de “Societatea Națională de Exploatări Miniere”, de unde și denumirea inițială a uzinei SONEMIN. La înființare, intreprinderea producea zinc. În perioada 1948 – 1960 s-a trecut la lărgirea profilului său prin realizarea unei fabrici de acid sulfuric, a două instalatți de rafinare termică a zincului și de recuperare a cadmiului și a două instalații Waeetz de reproducere a oxizilor.
După anul 1960 intreprinderea a fost supusă unei restructurări și modernizări majore prin realizarea unei instalații complete de extragere concomitentă a zincului și plumbului din concentrate miniere pe baza licenței engleze “Imperial Smelting Procesess”, inclusiv fabrica aferentă de acid sulfuric, instalație care a fost pusă în funcție în anii 1965 – 1966, triplând aproape producția de zinc. La aceasta s-a adăugat ulterior și o instalație de rafinare electrolitică a plumbului, de recuperare a metalelor însoțitoare (bismut, aur, argint) realizată pe baza licenței italiene “Monteponi – Montevechio” pusă în funcțiune în 1966. În 1984 a fost pusă în funcțiune a doua instalație de extragere concomitentă a zincului și plumbului din concentrate miniere. În august 1998 Sometra este privatizată, actualul proprietar fiind holdingul internațional Mytilineos.
O altă industrie importantă în Copșa Mică era cea de chimizare a gazului metan și producerea de negru de fum. Alături de actuala Sometra Mytilineos, în localitate s-a înființat intreprinderea de fabricare a negrului de fum, Carbosin (sinteza carbonului). A fost primul pas spre chimizarea gazului metan. Instalația pionieră a acestei industrii a fost construită în iulie 1935. La vremea aceea era singura intreprindere din Europa care avea ca obiectiv chimizarea gazului metan.
După 1944, sfera de activitate a intreprinderii s-a dezvoltat cuprinzând patru ramuri distincte:
producția de negru de fum
produse chimice
piese de schimb
utilități
Scăderea treptată a eficienței economice și menținerea la un nivel crescut a gradului de poluare intra și extrauzinal cu negru de fum și monoxid de carbon a dus, în decembrie 1993, la sistarea activității intreprinderii și din aprilie 1995 uzina a intrat în faza de lichidare.
Această extindere a platformei industriale, a necesitat forțe noi de muncă care au dus la evoluția demografică în anii urbanizării. În anul 1960 Copșa Mică este declarat oraș. Se poate spune că orașul Copșa Mică a fost creat pentru a răspunde cerințelor economico – industriale.
3.3.COMERȚUL
Conform informațiilor furnizate de Primăria orașului Copșa Mică, în anul 2005, pe raza orașului își desfășoară activitatea 6 instituții publice, 77 societăți comerciale din care: 22 Asociații familiale (A.F.); 29 Persoane fizice autorizate (P.F.) si 26 Societăți comerciale cu răspundere limitată (S.R.L.).
Voi menționa instituțiile publice prin următorul tabel:
Tabel reprezentând instituțiile publice din orașul Copșa Mică
Tabel nr. 3
Primăria orașului Copșa Mică
Menționez de asemenea cele mai importante societăți din orasul Copșa Mică, ocupația lor precum si numărul de angajați
S.C.SOMETRA S.A. – ocupație: Producție și desfacere metale neferoase: plumb,
cadmiu, zinc;
– angajați: 1048
S.C. PROMBAT S.A. – ocupație: Recuperare și producție plumb electrolitic
– angajați: 22
S.C. MIFECO GRUP – ocupație: Producție de geam termopan, Tâmplarie, Construcții
metalice, Stație de betoane;
– angajați 50
S.C. PROROXI S.R.L. – ocupație: Comerț Produse alimentare și nealimentare
– angajați: 20
S.C. LA BELLANI S.R.L. – ocupație: Producție de panificație și patiserie
– angajați 12
S.C. CSILLAG S.R.L. – ocupație: Comerț Produse alimentare și nealimentare
– angajați: 8
S.C. DELICATESE FOOD S.R.L. – ocupație: Producție și desfacere condimente
alimentare
– angajați: 15
3.4. AGRICULTURA
Agricultura a fost ocupația de bază a localnicilor până la începutul secolului al XX – lea, moment în care au apărut primele momente ale industrializării.
Localnicii foloseau pentru lucrările agricole cu precădere lunca și terasele din stânga râului Târnava Mare. O problemă foarte importantă pentru agricultură era faptul că râul Târnava Mare ieșea de multe ori din matcă în condițiile în care precipitațiile erau foarte mari și astfel culturile agricole din lunca acestui râu erau distruse. Această problemă s-a rezolvat odată cu construirea unui dig de protecție pe partea stângă a râului Târnava Mare, în lungime de aproximativ 5 km. Acest dig are rolul de a proteja unitățile industriale în cazul unor posibile inundații.
Conform datelor obținute de la Primăria orașului Copșa Mică, în prezent localității Copșa Mică îi aparțin 668 hectare (ha) de teren agricol:
388 ha teren arabil
73 ha fânețe
207 ha pășuni
Terenul arabil și fânețele sunt în proprietate privată, pășunile fiind în proprietate publică.
Mai există o suprafață de pădure care se află în administrația Ocolului Silvic Mediaș.
Pe proprietățile private, în anul 2004, au fost cultivate:
250 ha porumb
10 ha grâu
80 ha plante de nutreț
30 ha cartofi
16 ha legume
2 ha ovăz
Creșterea animalelor reprezintă a doua ramură a agriculturii. În anul 2004, în luna martie, în gospodăriile populației se aflau următoarele animale:
păsări – 4700
ovine – 160
porcine – 240
bovine – 73
cabaline – 27
caprine – 12
iepuri – 410
albine – 58 familii
3.5. TRANSPORTUL
Orașul Copșa Mică este amplasat la intersecția Drumului Național 14 (DN 14 B) Copșa Mică – Blaj.
În localitate există o rețea stradală în lungime de 18 km din care astfaltată doar 12 km.
Orașul este și un important nod de cale ferată.
3.6. ÎNVÂȚĂMÂNTUL
În localitate există trei școli cu învățământ general, 3 grădinițe și un liceu industrial având profil tehnic și teoretic, valabil în funcție de necesitățile unităților industriale de pe platformă sau a altor unități de profil din afara localității.
Școala generală nr.1 – așezată în vatra veche a localității, construcție cu un singur nivel, dispune de 8 săli de clasă și o sală de sport.
Școala generală nr.2 – așezată în cartierul Târnăvioara, construcție cu un singur nivel: dispune de trei săli de clasă și are o suprafață de 90 m2.
Școala generală nr.3 – situată în cartierul “Colonia Laborator” este o construcție de tip parter plus un etaj: dispune de 18 săli de clasă, 2 cabinete și o sală de sport.
Grupul școlar Nicolae Teclu înființat în 1948, în care învață 487 elevi, și care cuprinde clase de liceu zi și seral, școala profesională, școala de arte și meserii, școala postliceală și de maiștrii.
Grupul Școlar “Nicolae Teclu” dispune de 17 săli de clasă, construcție parter plus un etaj. Mai dispune de cantină, centrală termică proprie, 2 ateliere de instruire practică și laboratoare.
Grupul Școlar “Nicolae Teclu” are o bibliotecă cu peste 11.000 de volume.
Clubul Copiilor și Elevilor Copșa Mică vine să întregească numărul instituțiilor de educație și învățământ din oraș. Din anul 2000, Clubul Copiilor și Elevilor Copșa Mică este organizatorul Festivalului Județean de Teatru Școlar, amplă manifestare artistică și eveniment important pentru oraș.
Cele 3 grădinițe sunt frecventate de aproximativ 190 copii.
3.7. CULTURA
În prezent, în oraș există un Cămin Cultural și o Casă de Cultură patronată de sindicatul S.C.SOMETRA S.A. care adăpostește biblioteca orașului, o bibliotecă cu peste 15.000 de volume.
Alte două biblioteci se găsesc la Grupul Școlar “Nicolae Teclu” având peste 11.000 de volume și la Școala generală nr.3.
Se mai poate menționa existența Clubului Sindicatului “SOMETRA S.A” finanțat și dotat de unitatea respectivă.
CAP. 4 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN ORAȘUL COPȘA MICĂ ȘI ÎMPREJURIMI
4.1. FACTORII POLUANȚI ÎN ZONĂ
Poluarea agresivă datorată industriei din localitatea Copșa Mică este de notorietate internațională, zona fiind arhicunoscută datorită acesteia și a mediului înconjurător grav deteriorat.
Așa numitul „fenomen Copșa Mică”, reprezintă urmarea proiectării, executării, „modernizărilor”, extinderii și întreținerii defectuoase timp de peste 69 de ani a platformei industriale locale.
Principala sursă de poluare, în prezent, în zonă o constituie intreprinderea S.C. SOMETRA S.A , de la care provin câteva elemente climatice cu efect distructiv.
Principalii poluanți în aceștia 69 de ani au fost și unii mai sunt: dioxidul de sulf, negrul de fum, pulberile de plumb, acidul sulfuric precum și trioxidul de sulf, trioxidul de azot, monoxidul de carbon, ozonul, zincul, cadmiul.
Impactul cumulat al acestor poluanți este puternic resimțit de componentele mediului, pe o distanță de aproximativ 36 km în lungul râului Târnava Mare, și ceva mai redus pe o distanță de 65 km, între localitățile Blaj și Dumbrăveni.
Această situație a fost determinată de poluanții proveniți de la instalațiile de aglomerare și acid sulfuric de la SOMETRA S.A. și instalațiile de negru de fum de la CARBOSIN S.A. Din fericire din 1991, CARBOSIN S.A. și-a încetat activitatea, ne mai adăugându-se deci, noi cantități de negru de fum în mediul înconjurător.
Efectele combinate ale poluanților sunt adesea, mai grave decât cele produse de fiecare poluant în parte.
4.2. IMPACTUL AGENȚILOR POLUANȚI ASUPRA COMPENENTELOR MEDIULUI
4.2.1. INFLUENȚA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA RELIEFULUI
Între mediul natural și mediul antropic a existat întotdeauna o strânsă legătură. Odată cu trecerea timpului influența omului asupra cadrului natural a crescut. Procesul de despădurire a început odată cu locuirea acestor ținuturi. Cantitatea de pădure tăiată până în secolul al XVIII – XIX – lea nu reprezenta însă un pericol. După secolul al XIX – lea exploatările forestiere s-au accentuat. Construirea uzinelor din Copșa Mică a însemnat începutul dezastrului ecologic din zonă. Noxele emise de S.C.Sometra S.A. au o acțiune distructivă asupra pădurii și a vegetației ierbacee și implicit asupra reliefului. Emanațiile provenite din Copșa Mică constau în bioxid de sulf, pulbere în suspensie cu conținut de plumb, zinc și cadmiu. Se formează ploile acide care duc la distrugerea vegetației. Odată cu distrugerea vegetației se produc fenomene de dezagregare a solului, alunecări și surpări de terenuri.
4.2.2. POLUAREA ATMOSFERICĂ
Prin specificul ei, platforma industriala Copșa Mică încarcă atmosfera cu cantități apreciabile de aerosoli (pulberi, fum), gaze (bioxid de sulf) și vapori, cei mai periculoși fiind aerosolii de metale grele: Pb, Cd, Zn, Cu. Afirmația de mai sus este confirmată de toate cercetările efectuate în acest oraș începând cu anul 1957.
Tabloul global pentru totalitatea poluanților este de o mare varietate și complexitate, datorită proprietăților fizico – chimice ale poluanților și modului de acțiune a acestora asupra organismului uman și mediului înconjurător.
Zona maxim poluată acoperă întregul oraș Copșa Mică dar se extinde de-a lungul culoarului văii Târnavei Mari. Aceasta se datorează atât marii capacități poluante a surselor cât și condițiilor favorabile poluării, atingând în mod curent localitățile învecinate: Axente Sever, Micăsasa și Târnava și nu rareori partea de sud – vest o orașului Mediaș.
Factorii meteorologici care trebuie luați în considerare pentru contribuția pe care o aduc în procesul de răspândire a poluanților atmosferici sunt:
mișcarea aerului pe orizontală, ceea ce se înțelege în mod curent prin vânt (direcția și viteza);
mișcarea aerului pe verticală;
calmul atmosferic;
inversiile termice (aerul se răcește treptat pe măsură ce urcă).
4.2.3. INFLUENȚA POLUĂRII ASUPRA VEGETAȚIEI
Poluarea din localitatea Copșa Mică afectează procesele biochimice și chimice din plante și sol declanșând în lanț, dezechilibre ecologice cu consecințe nefaste asupra polifuncționalității pădurii afectând atât producția de lemn și alte produse ale ecosistemelor forestiere, cât și funcțiile hidrologice și peisagistice ale pădurii.
Emanațiile celor două unități industriale din Copșa Mică au avut o acțiune combinată în același sens pe linia fixării noxelor pe vegetație. Vegetația forestieră este afectată de emanațiile poluante din atmosferă. Cel mai însemnat efect îl constituie producerea unor vătămări vizibile asupra arborilor și a vegetației ierbacee, care conduc la reducerea creșterilor, iar în final la uscarea și dispariția oricăror urme de vegetație.
Cea mai puternică influență o au emanațiile de bioxid de sulf. Acesta în reacție cu vaporii de apă din atmosferă formează acidul sulfuros care dă naștere ploilor acide. Aceste substanțe pătrund în aerul din sol producând acidifierea și debazifierea puternică o solului în primii 15 – 30 cm carbonizând perișorii absorbanți și rădăcinile tinere.
Negrul de fum, prin acoperirea frunzelor și o ramurilor cu o peliculă fină, a contribuit la reducerea procesului de fotosinteză, având consecințe negative asupra dezvoltării vegetației. Astfel consecințele morfologice pe care le suferă plantele expuse atmosferei poluante sunt: clorozări, necroze, ciuruiri, defolieri totale și parțiale precum și căderea florilor și căderea fructelor.
Astăzi unitatea Carbosin nu mai funcționează, deci nu mai există pericolul negrului de fum.
Un caz elocvent de impact al poluării în zonă îl constituie Dealul Proștiței, ocupat în trecut de pădure și viță de vie, în prezent prodominantă fiind o vegetație ierboasă săracă.
Pe lângă defolierile accentuate (căderile de frunze), există și câteva plante – indicatori, care pot fi utilizate ușor de persoanele care trăiesc în zona predispusă la poluare, pentru a stabili prezența poluării, și a putea anunța instituțiile implicate în protecția mediului. Astfel, prezența poluării în zonă este semnalată de:
îngălbenirea/înălbirea/necrozarea frunzelor de mușcată;
încrețirea, scorojirea și prezența arsurilor pe frunzele de stânjenel vânăt;
prezența arsurilor și necrozelor pe frunzele de viță de vie, lucernă și trifoi sălbatic;
îngălbenirea lăstarilor din partea superioară a tulpinii “florilor de toamnă”;
defolierea și uscarea ramurilor din partea bazală a coronamentului la plopul negru;
apariția petelor gălbui și brun roșcate pe spanac, ovăz și pătrunjel;
nanismul la conopidă;
uscarea copacilor.
Sensibilitatea vegetației la poluare, variază de la o plantă la alta, de la un soi la altul.
Din cauza poluării în această zonă, este indicat să se cultive plante tehnice rezistente și valoroase din punct de vedere economic, nu plante destinate consumului uman sau animal.
4.2.4. INFLUENȚA POLUĂRII ASUPRA ANIMALELOR
Pe râul Târnava Mare, în aval de Copșa Mică, poluarea a fost foarte puternică, ajungându-se la un moment dat până la dispariția totală a faunei din râu, până în apropierea orașului Blaj. S-au luat însă măsuri, de principalul poluator S.C. SOMETRA S.A., astfel încât situația s-a îmbunătățit puțin. Dovada este faptul că a apărut din nou fauna în apele Târnavei Mari (și la Copșa) se și pescuiește.
Totuși s-a înregistrat o morbiditate și o mortalitate accentuată din cauza întoxicării cu substanțe poluante provenite de la S.C. Sometra S.A. S-au mai înregistrat îmbolnăviri la miei în prima perioadă de viață datorită carenței de cupru, numită ataxie enzoatică a mieilor.
Se constată prezența unor metale grele în țesutul osos și implicit în unele organe la câteva animale testate în laborator. În urma unui examen clinic pe un efectiv de vaci s-a constatat o influență categorică a poluării chimice industriale. Aceasta are repercusiuni asupra stării de sănătate și de reproducție; așa se explică și nivelul scăzut al producției de lapte. Valorile ridicate ale cadmiului și plumbului în lapte, carne și organele care intră în consumul populației, ridică serioase probleme de profilaxie o poluării cu metale grele.
4.2.5. INFLUENȚA POLUĂRII ASUPRA SOLULUI
Zonele industriale din Mediaș și Copșa Mică și-au lăsat amprenta adânc imprimată în gradul de poluare al solului. De la S.C. Sometra provin câteva elemente chimice cu efect distructiv.
Bioxidul de sulf și emanațiile de pulberi în suspensie de metale grele precum: Cd, Pb, Znau distrus vegetația, aceasta având repercursiuni directe asupra solului. S-au făcut măsurători la Copșa Mică, la Mediaș precum și în alte zone apropiate.
Între anii 1978 – 1987 media valorilor la depunerile de plumb în Copșa Mică a fost de 4,639 mg/m2/s, cea mai mare valoare înregistrându-se în 1986, de 10,512 mg/m2/s. În Mediaș media în aceeași perioadă a fost de 1,990 mg/m2/s, cea mai mare valoare fiind în 1980, de 3,375 mg/m2/s. Astfel, în Copșa Mică s-a constat o depășire a valorilor maxime admise de la 3,24 ori până la 55, 54 ori în anul 1989. În Mediaș, valorile plumbului în probele de suprafață și adâncime sunt mai mici decât cele din Copșa Mică. Au fost înregistrate depășiri la valorile maxime admise de până la 5,68 ori. Pentru Cd se observă în zona Copșa Mică cele mai mari valori pentru probele de suprafață și anume o depășire de 10,5 ori a valorilor maxime admise, iar în Mediaș o depășire de 2,9 ori a valorilor maxime admise.
Din aceste date putem deduce poluarea însemnată asupra solului din Copșa Mică față de poluarea solului din Mediaș.
În concluzie, întreaga platformă industrială Copșa Mică este puternic impurificată cu materiale neferoase (Pb, Cd, Zn) care se regăsesc în sol, apa, aer. Aceasta poluare este simțită și în zonele limitrofe. Extinderea zonei de poluare depășește cu mult teritoriul orașului Copșa Mică, datorită atât reactivității agentului poluant, cât și a condițiilor meteo – climatice și topografice. Influențele acestor noxe se regăsesc în sol pânp la o distanță de 14 km. Impregnarea acestora în sol contribuie la modificări importante ale ecologiei umane cu impact sever asupra stării de sănătate o populației.
4.2.6. POLUAREA APELOR
Dezvoltarea industrială și a așezărilor urbane, precum și folosirea îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură a afectat calitatea apei râului în diferite grade de intensitate. Din volumul total de ape uzate evacuate, aproape jumătate necesită epurare în sectorul Mediaș.
Intensa poluare atmosferică cu plumb și cadmiu contribuie la realizarea unei poluări complexe a mediului ambiant din zonă, ceea ce face ca riscul afectării stării de sănătate a populației să fie mare.
Emisiile de poluanți se fac atât în aerul atmosferic cât și în apele de suprafață.
De-a lungul anilor s-a urmărit conținutul de plumb și cadmiu atât al apelor de suprafață (râul Târnava, lacul de acumulare Ighiș), al fântânilor, cât și al apei potabile obținute din prelucrarea unor surse de suprafață din zona Copșa Mică – Mediaș.
Rezultatele obținute în urma analizării probelor de apă recoltate au fost comparate cu valorile admise și s-au constatat valori maxime care le depășesc pe cele admise.
S-a ajuns la concluzia că problemele cele mai complexe și mai dificile sunt create în zona Copșa Mică datorită unor cantități mari de ape uzate cu un conținut ridicat de metale neferoase, a ionului de amoniac și a produselor petroliere (S.C. SOMETRA S.A.)
4.2.7. INFLUENȚA POLUĂRII ASUPRA POPULAȚIEI
Studiul efectelor poluării asupra stării de sănătate a populației, s-a făcu de către organele de specialitate datorită faptului că în oraș se află o zonă industrială poluată, una din cele mai polaute din țară sau chiar din Europa.
Prin specificul ei, platforma industrială Copșa Mică încarcă atmosfera cu cantități apreciabile de aerosoli, gaze și vapori; cei mai periculoși fiind aerosolii de metale grele: plumb, zinc, cadmiu, cupru.
Metale grele se pot acumula în sol și în vegetație. Prin intermediul planțelor cultivate pe aceste soluri, precum și prin praful inspirat este afectată starea de sănătate a populației. Pentru unele investigații epidemiologice în legătură cu poluarea aerului, au fost aleși copii pentru că sunt mai receptivi la procesul de poluare și nu sunt expuși la risc profesional. Adulții au fost aleși pentru a stabili frecvența unor îmbolnăviri cronice care nu se pot produce decât după o lungă perioadă de expunere. Principalele afecțiuni care se întâlnesc în această regiune mai ales la locuitorii care lucrează la S.C. SOMETRA S.A. sunt afecțiunile reumatismale, TBC pulmonar, infecții acute ale căilor resiratorii superioare, boli de piele, boli ale aparatului digestiv, tulburări nevrotice și ulcerul. Morbiditatea prin boli profesionale e dominată de saturnismul cronic ca urmare a expunerii la noxa de plumb anorganic.
Situația spitalizării de saturnism cronic de la S.C. “SOMETRA” S.A. Copșa Mică în anul 1998
După vârstă
După vechimea în muncă la Sometra SA
Număr total de bolnavi pensionați: 1
Număr total de bolnavi trimiși la recuperare: 59
Număr total de zile de spitalizare: 951
Număr total de zile de concediu acordate: 419
CAP. 5 NECESITATEA EDUCAȚIEI ECOLOGICE A ELEVILOR MICI
5.1. IMPORTANȚA EDUCAȚIEI ECOLOGICE
Mediul înconjurător cuprinde: aerul, apa, solul, plantele, animalele și tot ce a creat omul cu mintea sa iscoditoare.
Omul face parte din natură. Ca orice ființă vie el se naște, se hrăneste, crește, se înmulțește și moare.
Toate ființele vii își procură din mediul înconjurător resursele de care au nevoie pentru a trăi: hrană, apă, aer, adăpost.
Omul este însă acela care transformă cel mai mult mediul, pentru a-și îmbunătății permanent condițiile de viață. Pentru a-și îmbunătății condițiile de viață, omul a dorit să cunoască si să folosească mai bine ceea ce îi oferea mediul. A folosit lemnul, piatra, apa, pentru nevoile sale zilnice. A descoperit binefacerile navigației, ale puterii vântului, aburilor etc. A scos la iveală bogățiile subsolului.
Și astăzi, omul acționează asupra mediului, transformându-l în folosul său. În același timp este însă preocupat de ocrotirea acestuia.
“De câte ori, în mijlocul arborilor mulți și neclintiți nu ne-am simțit ca în tovărășia unor vechi și buni prieteni guralivi! De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre și de câte ori, mai cu seamă, nu ne-au alinat ei aceste dureri!”
(Calistrat Hogaș, “În munții Neamțului”)
“Dacă vom avea grijă de planeta Pământ, care este casa noastră, a tuturor, atunci copiii noștri vor mai zburda prin iarba fragedă, păsările se vor mai înălța spre cerul senin, peștii vor mai înota în apele limpezi și … vor mai crește frunze verzi!”
Protejarea planetei Pământ, casa noastră a tuturor, este o problemă care trebuie să intereseze nu doar pe ecologiști, ci pe toată lumea, adulți și copii. Dascălii, trebuie să pună un mare accent pe educația ecologică a celor mici, pentru a se putea bucura împreună cu ei timp îndelungat de albastrul curat al cerului, de limpezimea apelor, de florile câmpului și de frunzele verzi.
Încă din anul 1973, ziua de 5 iunie a fost declarată Ziua Mondială a Mediului.
Ocrotind natura ne îmbunătățim calitatea vieții, vom contribui la sănătatea și bucuria noastră.
5.2. MODALITĂȚI DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ECOLOGICE
5.2.1. DISCIPLINE OBLIGATORII ȘI OPȚIONALE
Educația ecologică este o sarcină a tuturor factorilor educogeni, în mod diversificat, pe măsura puterii de înțelegere a grupelor de vârstă și a forței lor acționale, constructive și distructive. Această componentă a educației, odată realizată, creează armonia între om și natură, generează și întreține satisfacerea reciprocă a nevoilor de viețuire. Sigur că nu numai școala, prin discipline școlare cu un conținut adecvat, ci și armata, mass-media trebuie și pot să sădească în om atenția față de mediu, cunoașterea și respectarea normelor ecologice de comportament. De fapt, țelul educației ecologice îl constituie formarea conduitei ecologice.
În învățământul primar, educația ecologică se realizează cu ajutorul unor discipline specifice, cum ar fi: Cunoașterea mediului în clasa I și a II – a; Științe în clasele a III – a, a IV – a și Geografia în clasa a IV – a.
În continuare voi prezenta câteva teme din manualele de Cunoașterea mediului, Științe, Geografie, referitoare la educația ecologică:
I Cunoașterea mediului – clasa I
Pe lângă temele referitoare la plante și animale, manualele de Cunoașterea mediului conțin teme specifice educației eologice cum ar fi:
Acțiuni dăunătoare mediului
Copiii iubesc natura
Copiii protejează natura
II Științe – clasa a II – a
La această disciplină, temele direct legate de educația ecologică sunt:
Fenomene ale naturii. Efecte asupra viețuitoarelor
Protejarea mediului înconjurător
Poluarea mediului înconjurător
Științe clasa a III – a
Temele propuse sunt:
Despre animale și plante
Avem nevoie de animale și plante
Atitudinea față de animale și plante
Stiinte clasa a IV – a
În clasa a IV – a educația ecologică este abordată mai larg la disciplina Științe. Iată câteva exemple:
– Circuitul apei în natură
– Adaptarea organismelor la mediu. Comportamente de supraviețuire la plante și animale.
– Mediul de viață. Grădina. Pădurea. Balta. Delta Dunării. Oceanul. Mările calde. Peștera.
– Resursele naturale și protejarea lor.
În clasa a IV –a o altă disciplină care completează educația ecologică este Geografia cu următoarele teme:
– Unități și forme de relief
– Vegetația
– Animalele
– Mediul care ne înconjoară
– Resursele naturale
– Pădurile și apele
– Spațiul geografic și peisajul geografic
– De la localitatea natală la Planetă
Pe lângă aceste discipline, la orele de Educație Civică și Limba Română sunt completate cunoștințele referitoare la ecologie.
Între demersurile întreprinse în sfera educațională pentru cunoașterea și protejarea naturii, o contribuție de seamă pot aduce disciplinele opționale.
Potrivit Programei școlare, în clasele I – IV, disciplinele opționale pot include arii curriculare de interes deosebit pentru instruirea și educarea elevilor, pentru sensul și eficiența demersului didactic. Printr-o temă opțională atractiv adaptată, învățătorul își proiectează demersul didactic în funcție de anumite obiective cadru și de referință.
În România, unele dintre disciplinele opționale alese de învățători sunt:
– “Natura în ochii de copil”, folosită îndeosebi la clasele I și a II – a
– “Educația ecologică”, disciplină opțională specifică claselor a III – a și a IV – a
– S.O.S Natura , opțional pentru clasa a IV – a
– “Natura – prietena mea”, disciplină opțională adaptată la toți cei patru ani din ciclul primar.
Realizarea optimă a acestui curs opțional aduce contribuții de seamă la formarea personalității creatoare, independente, ușor adaptabile și responsabile a elevilor, rezultate confirmate de teste psihologice aplicate și de evaluări sumative.
5.2.2. ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Activitățile extracurriculare contribuie la adâncirea și completarea procesului de învățământ, la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului lor liber.
Ca activități complementare ele prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitățile din cadrul lecțiilor. Acestea se referă la conținutul activităților, durata lor, la metodele folosite și la formele de organizare ale activităților.
Conținutul acestor activități nu este stabilită de programa școlară, ci de către cadrele didactice, în funcție de interesele și dorințele elevilor, de condițiile și posibilitățile de realizare.
Participarea elevilor este facultativă, profesorul poate intervene, însă, prin dirijare sugestivă pentru antrenarea elevilor la unele din aceste activități.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună și optimism, cu însuflețire și dăruire, la astfel de activități.
Activitățile extracurriculare pot îmbrăca variate forme: spectacole cultural-artistice, excursii, vizite, cercuri, întreceri sportive, concursuri, etc. se oferă în acest fel câmp deschis manifestării spiritului de inițiativă din partea elevilor.
Alegerea din timp a materialului și ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerință foarte importantă pentru orice fel de activitate extracurriculară.
Pentru evaluarea rezultatelor se folosesc alte modalități decât în cadrul lecțiilor. Ceea ce predomină este forma aprobării prin laudă, participările la expoziții, popularizare și evidențiere, etc.
Cele mai reprezentative activități extracurriculare legate de educația ecologică sunt: vizitele, excursiile, cercurile, vizionările de filme pe teme ecologice, concursurile școlare, proiectele de educație ecologică.
5.3. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CADRUL EDUCAȚIEI ECOLOGICE
Scopul educației pentru respectarea mediului este formarea conștiinței și conduitei ecologice; ea începe în familie, continuă în grădiniță, apoi în școală, în universitate și prin formele instruirii continue, permanente. Fundamentul afectiv al convingerilor ecologice se creează la vârstele copilăriei prin cultivarea dragostei pentru natură și a deprinderilor elementare de ocrotire a ei. Numai pe acest suport afectiv se pot construi atitudini și convingeri ecologice, se pot dobândi cunoștințe sistematice de biologie, geografie fizică, chimie, științe tehnice.
Referindu-mă la educația ecologică realizată în școală, iată câteva obiective consemnate în PROGRAMA CLASELOR I – IV privitor la educația ecologică la disciplina Științe:
– Dezvoltarea capacității de observare, explorare și înțelegere a realității din mediul înconjurător;
– Cunoașterea, înțelegerea și utilizarea în comunicare a unor termeni specifici pentru a descrie fenomene observate în mediul înconjurător;
– Formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător prin stimularea interesului față de păstrarea unui mediu echilibrat și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a acestuia.
În cadrul opționalelor referitoare la educația ecologică pot aminti următoarele obiective:
– Educarea capacității de a ocroti, proteja și respecta natura;
– Dobândirea unor cunoștințe elementare despre univers;
– Cultivarea interesului pentru promovarea stării de sănătate a mediului.
“Ecologizarea științei și tehnicii reprezintă șansa sănătății planetei. Pe fondul unei educații a conștiinței și conduitei ecologice solide, se poate impune o nouă etică a colaborării naționale și internaținale pentru exercitarea voinței politice de dezvoltare economică pe principiile ecologic, pentru ameliorarea condiției umane și eliminarea unei surse de stress privind nesigurața vieții pe planeta noastră”. (Elena Macavei, Pedagogie – Teoria educației, vol. I, pag. 99, Editura Aramis, București, 2001)
5.4. IMPLICAREA ELEVILOR DIN COPȘA MICĂ ÎN PROTECȚIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
5.4.1. OPȚIONALE ȘI ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Localitatea Copșa Mică este bine cunoscută ca fiind cea mai poluată zonă de la noi din țară. Datorită acestui fapt consider că este imperios necesar ca locuitorii orașului să se implice în protejarea mediului înconjurător pe măsura posibilității lor.
În această privință, cadrele didactice au un rol deosebit de important în educarea conduittei ecologice a generațiilor existente și viitoare. Conduita ecologică presupune și protejarea mediului, deci o viață mai sănătoasă și prosperă.
În afara disciplinelor obligatorii, la clasele I – IV educația ecologică poate fi completată de opționale și de activități extracurriculare. Pentru a afla ce importanță acordă cadrele didactice educației ecologice și în ce măsură se realzează aceasta în zona Copșa Mică, am intervievat câteva învățătoare din Școlile generale nr. 3, 2, 1.
O primă întrebare adresată învățătoarelor a fost:
„- Cum resimțiți poluarea în zona Copșa Mică?”
Fiind conștiente de amploarea poluării, învățătoarele au spus că poluarea există pretutindeni în zonă. Aerul, apa, pământul, tot ceea ce îi înconjoară sunt degradate. Majoritatea consideră că poluarea este una din cauzele rezulttelor scăzute la învățătură.
„Locuitorii orașului nu se pot bucura pe deplin de liniștea naturii, nu pot găsi relaxare în poluare”, afirma una dintre învățătoare.
„Credeți că este importantă educția ecologică?”
Aceasta a fost a doua întrebare adresată învățătoarelor. Ele sunt de părere că „educația ecologică, formarea de comportamente ecologice sunt necesare oricui, dar cu atât mai mult unor locuitori dintr-o zonă în care polaurea este atât de extinsă.” Ele susțin că fiecare locuitor ar trebui să contribuie cu o mică parte la depoluarea mediului și la protecția lui.
O ultimă, și cred eu cea mai importantă întrebare a fost: „În ce măsură se realizează educația ecologică în Copșa Mică, în special în învățământul primar?”
La această întrebare toate și-au îndreptat atenția spre disciplinele obligatorii de stusiu cum ar fi: Științe, Cunoașterea mediului și Geografia. S-a amintit că în cadrul acestor ore, cadrele didactice fac referire la problemele de medie existente în zonă și încearcă să-i implice pe elevi în comportamente de protecție a mediului; doar că în afara mediului școlar: școala, clasa. Curtea școlii sunt prea puține realizări.
Am făcut referire la unele opționale care consider că ar fi utile ca : „Natura – pietena mea” sau „SOS natura” și am întrebat dacă se realizează vreu astfel de opțional. În anul școlar 2003 – 2004 s-a realizat opționalul „Natura – prietena mea”, dar din cauză că acesta necesita o bună pregătire, mult material didactic care nu era întotdeauna la îndemâna cdrelor didatice din zonă; pretindea timp și efort s-a renunțat la acest opțional. Menționez că această disciplină opțională s-a realizat la Șc. Gen. Nr. 3 . Un alt motiv întemeiat pentru care cadrele didactice renunță la opționale cu caracer ecologic este nivelul scăzut al învățăturii. Mulți părinți, din motive necunoscute nu-și ajută copii să învețe deprinderile elementare de scris, citit, și socotit astfel că învățătoarele preferă să realizeze unele opționale pentru a-i ajuta să-și însușească aceste deprinderi
În ceea ce privește activitățile extracurriculare legate de educația ecologică, se pot aminti excursiile la grădina zoologică, la grădina botanică, taberele la munte. Aceste excursii sunt însoțite de explicații și instrucțiuni referitoare la mediu și protejarea lui. Activități extracurriculare legate de implicarea elevilor în protejarea mediului înconjurător (din Copșa Mică) nu se realizează.
Școala generală Nr.3 Copșa Mică Clasa a II – a B decorată cu plante
îngrijite de elevi
5.4.2. ACTIVITĂȚI DE DUCAȚIE ECOLOGICĂ LA CLUBUL COPIILOR ȘI ELEVILOR DIN COPȘA MICĂ
54.2.1. PREZENTAREA CLUBULUI. CERCUL DE PROTECȚIE A MEDIULUI
Clubul Copiilor și Elevilor din Copșa Mică reprezintă o alternativă la oferta educațională extrașcolară a școlilor. Este singura instituție școlară în care copii își pot petrece timpul liber în mod util și de asemenea supravegheat. Aici elevii au posibilitatea să desfășoare activități cu conținut tehnico aplicativ și științific, cultural artistic, sportiv, turistic și cu caracter recreativ, vizând astfel realizarea idealului educațional.
Stimularea spiritului de investigație și a creativității, al altruismului și intrajutorării specifice lucrului în echipă, formarea și dezvoltarea capacității intelectuale crează condiții pentru aformarea talentului și instituției individuale.
Clubul Copiilor și Elevilor Copșa Mică a fost înființat în anul 1975. inițial, unitatea s-a numit Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei. Actualmente funcționează la parterul clădirii internatului Grupului Școlar din Copșa Mică.
Activitatea grupului se desfășoară pe grupe de elevi, pe categorii de vârstăa, în două schimburi.
Elevii participanți la activitățile cercurilor provin de la școlile din orașul Copșa Mică (șc. Gen. Nr.1, Șc. Gen. Nr. 3, Grupul Școlar Copșa Mică) și comunele învecinate (Axente Sever, Agârbiciu, Valea Viilor).
Spațiul actual oferă condițiile necesare pentru derularea activităților. A fost necesară o muncă susținută pentru amenajarea și dotarea lui. În munca aceasta s-a angajat întregul colectiv, cu multă seriozitate și dăruire. Așa s-a format un corp profesoral unit care a imprimat întregii sale activități pasiune și exigență deopotrivă.
Referitor la educația ecologică, în cadrul acestui club funcționează Cercul de Protecția Mediului cu un număr de nouă grupe și un efectiv total de 135 elevi din clasele II – XII.
Activitatea cercului prin natura conținutului său, prin marea diversitate a formelor și mijloacelor, a cadrului natural în care se desfășoară, se înscrie în cadrul acțiunii generoase de educare ecologică a elevilor, de formare a acestora în spiritul prețiurii și dragostei de natură, pentru ocrotirea și conservarea mediului înconjurător.
Profilul cercului fiind de protecția mediului contribuie la:
formarea concepției materialist-științifice despre natură și societate
formarea conștiinței și conduitei ecologice
Activitățile se desfășoară pe o tematică diversă, care cuprinde inclusiv probleme de ecologie, abordând teme și subteme în cadrul unei tematici largi, specifice profilului cercului, social – utile, de ocrotire a florei și faunei în special a celei ocrotite, de combatere a eroziunii solului, de plantare a pomilor și a perdelelor forestiere, de amenajare a parcurilor și grădinilor, de colectare a plantelor medicinale și a fructelor de pădure etc.
Toate aceste activități, desfășurându-se în mijlocul naturii, contribuie la cunoașterea și protecția ei.
O condiție esențială a muncii educativ – formative în cadrul cercului de „Protecția Mediului” o constituie alegerea adecvată a metodelor, a mijloacelor și formelor de realizare, a scopului și obiectivelor propuse care să asigure daezvoltarea capacității intelectuale, de creație a trăsăturilor morale ale elevilor. De aceea e necesară folosirea celei mai bune metodologii care se bazează pe respectarea următoarelor principii:
– mobilizarea liberă și opțională a elevilor în desfășurarea activităților;
– îmbinarea armonioasă a activității teoretice cu activitatea practică și de cercetare;
– diversificarea conținutului și acțiunilor în cadrul cercului;
– activizarea elevilor în procesul de asimilare.
Împreună cu profesorul, elevii cercetează, învață, descoperă, se informează dobândind prin efort propriu, cunoștințe noi, prin:
îmbinarea activității individuale cu cea de grup;
asigurarea unui climat afectiv în cadrul cercului.
În cadrul cercului obligativitatea este înlocuită cu pasiunea, interesul pentru o activitate variază lăsând timp liber creaticității și inițiativei.
Putem realiza un cadru variat elevilor prin desfășurarea lucrărilor în laborator și mai ales în laboratorul imens și inepuizabil al naturii.
Protecția mediului, valorificarea resurselor materiale sunt câteva din problemele actuale ale omenirii care, puse în atenția membrilor cercului vor contribui la descoperirea unor soluții, căutării necesare rezolvării problemei existente pe planeta noastră.
În cadrul cercului de „Protecția Mediului” pot fi incluse teme ca:
ocrotirea naturii și a mediului ambiant;
elemente de monitorizare a mediului;
vizite la agenții de Protecția Mediului și stații meteorologice;
cunoașterea rezervațiilor naturale naționale și din Europa;
floricultură și arboricultură ornamentală.
Finalizarea activității cercului prin participarea la diverse expoziții și concursuri școlare, oferă activității cercului un profund caracter practic, creându-le copiilor starea de emotivitate și dorința continuă de afirmare.
5.4.3. ORGANIZAȚIA NAȚIONALĂ „CERCETAȘII ROMÂNIEI”
5.4.3.1. GENERALITĂȚI
Organizația Națională „Cercetașii României” funcționează în conformitate cu legislația română în vigoare cu privire la asociații și fundații, având ca scop educarea tinerilor pe principii și cu metode specifice, pentru a contribui la construirea unei lumi în care sunt implicați ca indivizi și au un rol constructiv în societate.
O.N.C.R. are la bază următoarele principii ale democrației asociative:
a) separarea structurilor și responsabilităților în cadrul organizației;
b) eligibilitatea ca modalitate de atribuire a responsabilităților;
c) voluntariatul, ca principiu de bază al activității;
d) spiritul de echipă;
e) deciziile sunt luate în cadrul organizației, prin hotărârea structurii respective.
O.N.C.R. este membră cu drepturi depline a Organizației Mondiale a Mișcării
Cercetășești (OMMS) și reprezintă România la Conferința Mondială.
O.N.C.R. colaborează cu instituții publice, organizații neguvernamentale și biserică, pe bază de protocol, acorduri de colaborare și declarații de parteneriat, în cadrul unor programe și proiecte. Colaborarea se face în scopuri educative, sociabile, culturale, spirituale, de dezvoltare comunitară, de promovare a imaginii, de protecție a mediului și altele.
Educarea tinerilor se realizează în principal prin activități specifice culturale, spirituale, sportive, ecologice și social-umanitare, cu ajutorul unui sistem de valori, bazat pe Legea și Promisiunea Cercetașului.
5.4.3.2. CENTRUL LOCAL CERCETĂȘESC
Un pas fundamental făcut din dorința de a forma conștiința și conduita ecologică a elevilor a fost înființarea la Copșa Mică unui centru local cercetășesc.
S-au înaintat mai multe procese verbale pentru a se primi aprobarea înființării unui astfel de centru cercetășesc în cadrul Organizației Naționale „Cercetașii României”.
Ultimul proces verbal datat din 3 martie 2005 a primit și un răspuns favorabil; s-a primit autorizarea de funcționare provizorie a grupului și are o valoare de funcționare provizorie a grupului și are o valabilitate de 6 luni. Dacă pe parcursul acestei perioade se va desfășura o activitate însemnată în ceea ce privește activitatea ecologică, grupul va primi o altă autorizație prin care își va putea desfășura activitatea pe timp nelimitat.
În continuare voi prezenta ultimul proces verbal precum și aprobare lui.
PROCES-VERBAL
Încheiat azi, 03.0.3.2005
În cadrul întrunirii grupului de inițiativă, luând cunoștință de prevederile Statului și
Regulamentului de organizare și funcționare ale Organizației Naționale Cercetașii României, s-a hotărât inființarea unui centru local cercetășesc în localitatea noastră.
Se înființează Centrul local COPȘA MICĂ situat în localitatea COPȘA MICĂ
Consiliul Centrului local va avea următoarea componență:
Șef centru local: LANG ALEXANDRU, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. 36, ap.17, telefon 0269840229 BI/CI seria SB nr. 145509, eliberat de Poliția Copșa Mică la 15.07.2002
Secretar centru local: DĂNILĂ DIANA ADINA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. 31, ap. 10 telefon 0269847370, CI seria GR nr. 861937
Trezorier centrul local: KEMERI EUFROSINA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. P18, ap. 9 telefon 0269840342, BI, Seria GR număr 861937
Responsabil Formare: BENKO SANDOR, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Mediașului, nr. 89, telefon 0269840718, CI seria SB număr 109095, eliberat de poliția Copșa Mică la 04.10.2001
Responsabil Programe: ȘERBAN DORIN, domiciliat în AXENTE SEVER, str. Principală, nr. 647 telefon 0269840242, CI seria Gr număr 376324, eliberat de Poliția Copșa Mică la 15.08.1995
Adresa Centrului Local Copșa Mică va fi următoarea:
Centru Local Cercetașii României Copșa Mică, str. Șoseaua Sibiului, Nr. 61, localitate Copșa Mică, județ Sibiu
Telefon/fax: 0269840704, e-mail: [anonimizat]
Încheiat și semnat de grupul de inițiativă compus din 23 persoane pentru a fi înaintat Secretariatului General spre discutare.
Semnăturile membrilor fondatori ai Centrului Local Copșa Mică:
RĂDUȚ GABRIEL, domiciliat în COPȘA MICĂ, bl.36, sc. B. Ap. 21, CI seria SB nr. 109080, eliberat de Poliția Copșa Mică la 04.10.2001, telefon 0269840419
HAȚEGAN PAUL ALEXANDRU, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 30, ap. 3, CI seria SB nr. 147707, eliberat de Poliția Copșa Mică la 26.09.2002 telefon: 0740962403
CIOARĂ SILVIU, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 36, ap. 9 CI seria SB nr. 199119, eliberat de Poliția Copșa Mică, la 30.10.2003, telefon 0269847380
TÂRGOVĂȚU FRANCISCA, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 29, ap. 4, CN seria NK nr. 153328, telefon 0269840176
CIOARĂ CRISTINA, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 36, ap. 9, CN seria NK nr. 153510, telefon 0269847380
MĂRGINEAN TEODOR MIHAEL, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, BL. 39, AP. 1, CN seria NK nr. 717657, telefon 0727516675
NICOLAU ALISA, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 36, ap. 40, CN seria NK nr. 717890, telefon 0269840997
DUȚĂ RAREȘ, domiciliat în AXENTE SEVER, str. M. Eminescu , nr. 598, CN seria NO nr. 360125, telefon 0726223570
PÂRVULESCU BOGDAN DORU, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. P18, ap. 14, CN seria NP nr. 131504, telefon 0269847068
COMAN CRISTIAN KONRAD, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. 36, ap. 20, CN seria NL nr. 294977, telefon 0269840629
ȘERPU FLORIN LAURENȚIU, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 31, ap. 10, CN seria NK nr. 417550,
PETER PAUL ȘTEFAN, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl.36 A, ap. 26, CN seria NK nr. 419524, telefon 0269846948
COMAN TIMEA IULIA, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. 36, ap.20, CN seria NL nr. 294980, telefon 0269840629
ALEXA IULIA ALEXANDRA, domiciliată în AXENTE SEVER, str. Principală nr. 639 CN seria NT nr. 318178, telefon 0269840683
KISS MRIA ANDREA, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. 1 Decembrie, bl. 36, ap 31. CN seria NX nr. 152786
DRAGOTĂ PAUL, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Aleea Castanilor, bl.1, ap.5 CN
seria NT nr. 476250, telefon 0269847345
TÂRGOVĂȚU CRISTIAN, domiciliat în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 29, ap. 4, CN seria NT nr. 478132, telefon 0269840176
MIHALACHE ANNA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 34, ap.12, CN seria NT nr. 580583, telefon 0269840329
BENKO FRANCISCA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 36, ap. 23 CN seria NX nr. 075604, telefon 0269840272
LUP TEODORA IOANA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl. 30, ap. 6, CN seria NX nr. 439689, telefon 0269840114
GRIGORIU LIDIA ELENA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. Laborator, bl.36, ap.7 CN seria NX nr. 653323, telefon 0269840419
PĂNĂZAN ROXANA, domiciliată în COPȘA MICĂ, str. Visei, nr. 3, CN seria NS nr. 841467, telefon 0269840398
BICI ALEXA ȘTEFAN, domiciliat în AGÂRBICIU, nr. 9, CN seria NT nr. 477667, telefon 0269855314.
ORGANIZAȚIA NAȚIONALĂ
CERCETAȘII ROMÂNIEI
fondată 1913 Membră fondatoare a Organizației Mondiale a Mișcării Scout
CONSILIUL DIRECTOR
AUTORIZAȚIA DE FUNCȚIONARE Nr. 27
din 16.04.2005
Consiliul Director al Organizației Naționale “Cercetașii României”, analizând Procesul Verbal întocmit de către un grup de inițiativă în vederea constituirii unei unități teritoriale de cercetași, apreciază că sunt îndeplinite condițiile impuse de Statutul ONCR, art. 37, pentru înființarea provizorie a unui centru local.
În localitatea: COPȘA MICĂ, jud. Sibiu,
reprezentat prin: D-l. Lang Alexandru
având sediul la adresa: Copșa Mică, str. Șoseaua Sibiului Nr. 61
telefon: 0269/840704
adresa de e-mail: [anonimizat]
Prezenta Autorizație de Funcționare este provizorie și are o valabilitate de 6 luni, având scopul de a proba în fața autorităților locale apartenența acestui grup la ONCR, în perioada de organizare.
PREȘEDINTE ONCR Secretar C.D.
Ion Călinescu Corneliu Munteanu
5.4.3.3. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE ECOLOGICĂ REALIZATE LA CLUBUL COPIILOR ȘI ELEVILOR
Luând inițiativa, membrii fondatori ai centrului local cercetășesc au organizat o întâlnire a grupului cu trei lideri, membrii ai Organizației ONCR din Sibiu și Dej. În această activitate a fost implicat și primarul orașului Copșa Mică. (în data de 16 oct. 2004)
Desfășurarea activităților a avut loc în apropierea orașului Copșa Mică într-o zonă de șes. Cei trei membrii ai ONCR au oferit câteva instrucțiuni de bază, norme și principii ale cercetașilor, precum și norme de protecție în diferite activități. Au propus diferite teme și jocuri pe care apoi le-au realizat.
Două dintre teme au fost:
Căutarea surselor de apă;
Căutarea hranei necesare pentru supraviețuire.
S-au realizat jocuri de coordonare ca: pânza de paianjen și coborârea pantei în lanț.
Toate aceste activități au durat aproximativ opt ore, de la ora 10 dimineața până în jurul orei18oo.
Elevii au fost entuziasmați și și-au însușit multe cunoștințe în domeniul ecologic.
O altă activitate importantă, desfășurată pentru protecția mediului a avut loc în 02.04.2005, organizată tot de membrii centrului local cercetășesc. Tema activității a fost “Curățarea spațiului verde”. Întregul grup s-a deplasat într-o zonă de șes; elevii au fost împărțiți în mai multe grupe, iar fiecărei grupe i s-a dat o anumită sarcină. Elevii au fost echipați cu cele necesare și au curațat spațiul verde delimitat.
O săptămână mai târziu s-a organizat o altă vizită în șes, de data aceasta pentru a verifica dacă s-a păstrat curățenia. Cu această ocazie, elevii au avut la ei mai multe afișe cu mesaje ecologice, pe care le-au lipit în diferite locuri (pe copaci) în speranța că vizitatorii locului vor păstra curățenia în mediul înconjurător. Afișele au fost realizate de membrii fondatori ai Centrului local Copșa Mică. Iată un model de afiș:
Acestea sunt doar activități desfășurate în vederea protecției mediului înconjurător.
Se preconizează și alte activități în acest scop; câteva dintre ele ar fi:
– Curațenia orașului – pentru acest tip de activitate se dorește delimitarea zonelor de acțiune (zona P – uri, Copșa – sat, Târnăvioara, Aleea Salcâmilor, Centru) și împărțirea grupului în 5 echipe, fiecare fiind responsabilă de câte o zonă. Echipele vor încerca să mobilizeze cât mai multe asociații de locatari, să se implice pentru a curăța zonele orașului.;
Împărțirea de pliante cu mesaje ecologice în parcuri, pe stradă;
Reamenajarea spațiilor de joc din oraș;
Amplasarea coșurilor ecologice în scopul formării deprinderilor de protecție a mediului;
Colectarea deșeurilor de hârtie și valorificarea acestora.
CONCLUZII
A cunoaște esența mediului înconjurător înseamnă a cunoaște în primul rand modul de influență și de interacțiune a climei, apei, vegetației și a viețuitoarelor, precum și impactul activităților umane asupra acestor componente.
Prin această modestă lucrare, am încercat să abordez o problematică de interes deosebit pentru orașul Copșa Mică.
Lucrarea este compusă din cinci capitole. Primele trei abordează elemente de monografie locală, la patrulea capitol prezintă starea actuală a mediului înconjurător în orașul Copșa Mică, iar în ultimul capitol îndrept atenția spre necesitatea educației ecologice a elevilor mici și implicarea lor în protecția mediului înconjurător.
În etapa de colectare a datelor cu caracter general, am consultat o serie de lucrări pe care le-am menționat la bibliografie. În ceea ce privește aspectele legate de monografia localității am găsit puține surse bibliografice. Ceea ce m-a ajutat la întocmirea acestei lucrări au fost datele adunate de la diferite instituții, printer care: Primăria orașului Copșa Mică, Școala generală Nr.3 Copșa Mică, Clubul elevilor și copiilor din Copșa Mică, Agenția de Protecție a Mediului Sibiu. Menționez că personalul acestor instituții a fost amabil și doritor să-mi furnizeze informațiile necesare. Pe această cale doresc să le mulțumesc mult pentru ajutor, în special Primăriei orașului Copșa Mică pentru contribuția deosebită.
Pentru întocmirea lucrării am primit îndrumări din partea domnului conf. univ. dr. Nicolae Ludușan, îndrumări care mi-au fost de un real folos, fapt pentru care doresc să-i mulțumesc.
Personal prin cercetările făcute pentru această lucrare am înțeles impactul deosebit al poluării asupra mediului înconjurător și mă voi strădui să-l protejez în măsura posibilităților mele.
Omul ca existenta biologică, este strâns legat de mediul său de viață. Această relație indisolubilă constituie astăzi unul dintre aspectele sănătății publice, de menținere a echilibrului om – mediu, de care depinde în mare măsură viitorul societății.
Problema poluării mediului ambient se impune cu deosebită acuitate și gravitate în țara noastră, angajată din plin într-un proces de dezvoltare social – economică. Industrializarea și urbanizarea crescândă a țării, mecanizarea și chimizarea agriculturii, dezvoltarea transporturilor au produs și vor produce modificări ale mediului – ale aerului, solului, apei și alimentelor – factori importanți care condiționează viața și activitatea omului. Fără menținerea în viitor a sănătății mediului nu poate fi realizată promovarea sănătății omului.
Poluarea mediului ambiant care-și întinde amenințarea asupra întregii planete, a ajuns la un punct în care atacă dezlănțuit omul și mediul său de existență.
Industria, transporturile, agrotehnica și zootehnia intensive, sunt puternice surse potențiale și actuale de poluare, atunci când încadrarea lor în circuitul ecologic general nu este bine adaptată. Omul trebuie să înțeleagă mai bine unitatea naturii cu toate legăturile intime dintre toți factorii ei și să insereze în acest complex de structuri și fenomene, obiective, adausul activității sale sociale folosind, dar și respectând o legitate preexinstentă.
Greșelile care s-au făcut față de imperativul păstrării mediului ambiant au fost plătite scump… și nu totdeauna de cei care le-au provocat. Este timpul ca locuitorii planetei noastre să depună eforturi comune pentru stăvilirea pericolului general de poluare a mediului ambient.
În acest scop, educația ecologică vine în ajutorul omului.
Educația ecologică pentru copii și tineri are drept scop înțelegerea relațiilor OM – NATURĂ, DEPENDENȚA umanității de MEDIUL NATURAL.
BIBLIOGRAFIA
AGENȚIA DE PROTECȚIA MEDIULUI SIBIU – Date meteorologice din zona Copșa
Mică
BARDAC, I. D. – Igiena și Medicina Preventivă la cumpăna dintre milenii Studiu
monografic privind ținutul Sibiu, vol. I , II. Casa de Presă Editura
“Tribuna”
BARDAC, I.D. – Copșa Mică. Elemente de monografie medicală și socială (vol. I, II).
Casa de presă și Editura “Tribuna”, Sibiu, 1999.
GODEANU, S. – Elemente de monitoring ecologic integrat, Editura “Bucura Mond”,
București, 1997
LUDUȘAN, N. – Ecologie umană, Seria Didactică, 2000
MACAVEI. E, – Pedagogie – teoria educației, vol. I, pag. 99, Editura Aramis, București,
2001
PENEȘ, M., HUȚU, O. – Manual de Științe – clasa a IV-a, Editura Aramis, București,
2003
ROJANSCHI, V. – Protecția și ingineria mediului, Editura Ecologică, București, 1997
SORAN, V. – Ecologie umană, Editura “Vasile Godiș”, Arad, 2001
TUDOR, V. – Metodica cunoștințelor despre natură și om , R.A. Sibiu, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1981
STOIA, D. – Metodica predării Geografiei la clasele I – IV, Editura Didactică și
Pedagogică, București
STRUGEN, B. și Probleme moderne de ecologie, Editura Științifică și Enciclopedică,
1987
ZAMFIR, G. – Poluarea mediului ambient, Editura Junimea, Iași, 2001
REVISTA DEDICATĂ CADRELOR DIDACTICE – Învățământul primar (nr.3–
4/2000; 1/2000; 2 – 3/2000), Editura Discipol, București
REVISTA DIALOG O.N.G (ORGANIZAȚII NEGUVERNAMENTALE) nr. 1/1997, februarie, 2000
REVISTA ECOLOGICĂ MAN ORADEA – Ecosfera, februarie 1999
*** STAS: 4706 – 88 “Ape de suprafață – categoria și condițiile tehnnice de calitate” 2.3.
XXX. – Copilul și mediul înconjurător, Culegere metodică editată de revista pedagogică.
XXX. – Efectele biologice ale poluării mediului.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Monografia Orasului Copsa Mica (ID: 108369)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.