Monografia Orasului Caracal

CAP. I DIN ISTORIA CARACALULUI

Asezarea geografica

Orasul Caracal se situeaza in sudul tarii,la vest de raul Olt ,la marginea de rasarit a Campiei Romanatilor,la contactul dintre subdiviziunile acesteia ,si anume,terasa Caracal si Campul Inalt Leu-Rotunda.

Din punct de vedere territorial ,in cadrul judetului Olt,orasul Caracal se afla la jumatatea sudica ,la 40 de km de Resedinta judetului si anume ,Slatina,37 km de orasul Bals,si 40 de km de orasul Corabia ,iar fata de Craiova se afla situate la 54 de km spre vest.De asemenea Craiova reprezinta si orasul cel mai indepartat din regiune.

Din punct de vedere administrativ municipiul Caracal are o suprafata de 7.472 hectare,iar numarul populatiei ajunge la aproximativ 35.000 locuitori,din care 2000 de tineri sunt plecati la studii in tara.Dupa numarul acestor dimensiuni,orasul Caracal se situeaza pe locul 2 dupa municipiul Slatina.

Caracalul reprezinta cea mai importanta asezare din Campia Romanatilor.El este nodul de intersectie al cailor de comunicatie ,feroviare,rutiere care fac legaturile dinspre Suds pre Nord de-a lungul vaii Oltului,pe traseul Craiova-Rosiori de Vede-Bucuresti.

Paralela de 44 de grade si 7 minute latitudine Nordic si meridianul 24 de grade si 21 minute longitudine estica reprezinta coordonatele matematice care se intalnesc in nucleul municipiului.

Ca vecinii orasul Caracal dispune de urmatoarele sate si commune:

-Est-comuna Stoenesti(12 km)si comuna Farcasele (10 km)

-Nord-cu comunele Cezieni(5 km)si Dobrosloven(7 km)

-Sud-cu comunele Redea (7 km)si Deveselu(6 km).

Aceste asezari din jurul municipiului sunt asezate in zone agricole propice muncilor mecanizate si irigatiilor si sunt exclusive rurale.

Istoricul locuirii in acest spatiu

Caracalul este situat in Campia Romanatilor si este o asezare umana multiseculara.Datorita pozitiei geografice bune,acest oras a avut o evolutie spectaculoasa de-a lungul timpului ,trecand de la sat la oras-municipiu.

Primele comunitati umane au fost semnalate pe teritoriul Caracalului inca din paleolitic.

Cu mii de ani in urma putem spune ca a fost o asezare de tip sat ,situate pe vechiul drum roman ce lega Sucidava de Romula-Malva.Ca dovada exista nuclee de piatra specific culturii de prund,unelte de silex si ciocane de piatra cu locasuri de inmanusare descoperite odata cu amenajarea parcului “Constantin Poroineanu”, fosile de origine animala ,fragmente de vase si de ceramic care erau representative culturii Vadastre ,obiecte de fier si de bronz. Trecerea de la nivelul de asezare rurala la cea de targ s-a facut mai tarziu , indeosebi odata cu dezvoltarea agriculturii si a comertului in aceasta zona a tarii ,crescand astfel si importanta drumurilor comerciale ce veneau din Transilvania pe Valea Oltului la Dunare, Craiova, Bucuresti si se intretaiau la Caracal.Intre timp devine oras –capitala pentru fostul judet Romanati.

Cat despre provenienta numelui Caracal s-au emis doua ipoteze:

-Prima provine de la numele imparatului roman Marcus Antoninus Caracalla(211-217), care in urma unei campanii impotriva getilor ,se spune ca ar fi impropretarit in anul 215 d.H o parte din veteranii de razboi , acestia intemeind o asezare menita sa-I poarte numele- Caracalla, locuitorii Romulei primind astfel cetatenie romana si numele de “romanates”

-A doua ipoteza presupune ca numele orasului a fost atribuit de cutare cumani in secolele IX-X ,acesta fiind Cara-cale (insemnand Cetatea Neagra sau Turnul Negru).Cu toate acestea nu este exclusa varianta ca asta sa fie numai o simpla coincidenta in toponimia orasului Caracal.Cat despre prezenta cumanilor in aceasta zona a tarii este data de denumirea unor localitati cu numele de Comani,Comanca sau Comanita , nume provenind de la denumirea acestora si anume “cumani”.

In Evul Mediu , Caracalul se prezenta ca fiind un centru comercial bine dezvoltat din punct de vedere agricol, targ important ,resedinta judetului Romanati, care a fost atestat documentar inca din anum 1496, ceea ce inseamna ca in urma unei analize amanuntite asupra atestarii documentare a Caracalului cu mult inainte de anul 1496.

In prezent este considerata prima atestare documentara a localitatii Caracal, hrisovul emis la data de 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Targoviste a domnitorului Tarii Romanesti Radu Voda Paisie ,fiul nelegitim al lui Radu cel Mare.

Datorita relatarilor acestui document Radu Voda Paisie spune ca: “am dat si am miluit pe boierul dmniei mele”,Radu vel Clucer ,vistiernic fiind, “pentru slujba pe care mi-au slujit-o , cu dreapta slujba”.

La finele secolului al XVI-lea insusi marele domnitor Mihai Viteazu (1593-1601), construieste aici o biserica si o curte unde avea sa-si gaseasca timp de poposire si chiar avea sa emita o serie de documente avand ca formula de incheire “dat la curtea mea domneasca din Caracal”, tot aici i-a batut si pe turci.

Pintre domnitorii care au locuit la aceasta curte domneasca se numara Matei Basarab(1632-1654), Griore Ghica(1662-1664) si Constantin Brancoveanu (1688-1716), printr-o serie de masuri economico-sociale si culturale acestia au reusit sa-si lege numele de Caracal.

In istoria secolului al XIX-lea Caracalul este prezentat cu evenimente definitorii in evolutia catre infaptuirea statului modern la care au luat parte si locuitorii urbei oltene.Orasul este present altri de Tudor Tudor Vladimirescu in miscarea de la 1821 prin Iancu Jianu, care a fost numit capitan de panduri si lupta alaturi de taranii razvratiti ai satelor din jurul acestui oras, Caracal.

Revolutia de la 1848 cuprinde si orasul Caracal.Pe data de 11 iunie 1848, tabara revolutionara se gasea la bariera orasului , unde masa de oameni , formata din oraseni,tarani din imprejurimi, dorobanti , cu capetenia Gherghe Magheru , au facut revolutionarilor o primire de zile mari.

Apoi pe fostul targ de saptamana , unde au participat mii de oameni , se citeste Proclamatia guvernului provizoriu si Proiectul de constitutie , ambele aprobate in entuziasmul general al celor prezenti.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a vizitat de doua ori Caracalul, dupa infaptuirea Unirii Principatelor Rmane, in anii 1859 si 1862.Documente cu referire la aceasta visit nu s-au pastrat , dar exista legend care pun in evident dragostea si caracterul domnitorului pentru oamenii din popor si modul in care a pus corectitudinea, adevarul si respectarea legii la loc de cinste , au circulat si inca mai circula prn satele din Campia Caracalului.

Se spune ca la prima vizita a domnitorului acesta a fost intampinat de mii de tarani din satele vecine.La aparitia acestuia din miile de piepturi au izbucnit strigate entuziaste , taranii fiind bucurosi ca se pot manifesta altfel fata de cel in care-si pusesera toata nadejdea , avand in vedere reformele pe care le incepuse, inclusiviv improprietariea lor cu pamant. Ajuns pe podium,pregatit pentru a e adresa multimii , domnitorul cere linsiste si inlaturarea cuvantului “ura” , acesta putand fii folosit mai degraba pentru dusmanii tarii.

O alta legenda legata de domnitor este cum ca acesta a fost intrigat de faptul ca invitat fiind de mai marii orasului si boierii din zona la o masa, un ofiter sta retras neluand loc la masa.La intrebarea domnitorului de ce nu ia loc la masa , raspunsul acestuia este ca nu este neam de boier si nu-si permite sa sada langa ei, Cuza Voda il pofteste sa stea langa ei.Ofiterul se numea Stanescu Ilie si era din comuna Diosti.Urmasii acestuia au donat Muzeului Romanatiului cateva piese din uniforma celui ce a stat alturi de Marele Domnitor la acea masa.

Rascoalele taranesti din 1907 au cuprins si tunuturile Caracalului, tarnii ajunsi la limita rabdarii au inceput sa incendieze conace si sa-i alunge de pe mosii pe boieri si arendasi.Fiind o garnizoana puternica, Caracalul devine centru al actiunilor de reprimare a rasculatilor , capeteniilor acestora , 450 de tarani , fiind arestati si adusi aici in beciurile jandarmeriei.

Caracalul a devenit si un puternic centru de raspandire a ideilor socialiste , atat in cluburile muncitoresti din oras , cat si printer taranii din satele si comunele vecine.Miscarea muncitoreasaca din localitate a avut ca reprezentanti oamenii din randul tinichigiilor fierarilor si tamplarilor din oras, acestia infiintand nuclee comuniste in peste 10 comune vecine.

Cele doua razboaie mondiale si-au cerut jertfa si din randul caracalenilor, care fiind plecati pe campurile de bataie pentru reintregirea tarii ori pentru infrangerea fascismuli, si-au pierdut viata, ori au fost grav raniti in lupta ,, find astfel marcati pentru tot restul vietii .

Pentru a cinsti acesti eroi si pentru multumirea fata de ei s-au ridicat monumente de recunostinta .Astfel de Ziua Eroilor se organizeaza activitati legate de trecutul si istoria tarii prin care acesti eroi sunt pomeniti.

Caracalul in perioada moderna si contemporana

Orasul in perioada moderna era prezentat ca fiind un oras rau asezat cu strazi stramte si cotite cu un numar mic de case aratoase.Potrivit spuselor lui Dionisie Eclisiarhul , Caracalul a fost ars in anul 1800 de carjali , apoi au urmai pasvangii in anul 1802 care au taiat urechile si nasul crestinilor , iar altii mai putin norocosi fiind ucisi de acestia.

In anul 1810 Caracalul era impartit in 7 mahalale, fiecare dezvoltata in jurul unei biserici , care la randul lor au fost ctitorite in in jurul altor biserici mai mici de lemn.

Cele mai importnate mahalale amintim:

Boldul- dispunea de un aparat administrative copmplet pentru nevoile timpulu.Astfel incat pana in anul 1866 era sat care se bucura de propria organizare.Boldenii, erau in majoritate agricultori.

Protosenii- s-au dezvoltat in jurul bisericii Intrarea in biserica.

Cerganesti-compusa din populatia Agricola, in partea de sud-vest a orasului.

Targu de Afara

Targu din Launtru-s-a dezvoltat in jurul bisericii Toti Sfintii.In anii 1835 orasul Caracal era al doilea dupa Craiova ,dar inaintea oraselor Ramnicu Valcea si Targu Jiu.

Un personaj reprezentativ pentru aceasta perioada este haiducul Iancu Jianu , baiat care se tragea dintr-o familie de boieri , cu 4 copii, toti baieti, cu tata logofat si mama care provenea din neamul boierilor Izvorani.S-a nascut in anul 1787 , si a murit pe 14 decembrie 1842.

Putem vorbii despre o dezvoltare a orasului Caracal inceata si sigura,schimbarile care l-au marcat au fost legate de evenimentele de la 1848, Revolutia de Independenta, care a adus cu ea asa cum era si normal de altfel o serie de schimbari majore in randul oamenilor , dar si a orasului.

S-a hotarat punerea bazelor unui oras modern , in urma unirii de la 1859.

Maturitatea politica a romanilor a fost consemnata si de dubla alegere ca domnitor a lui Alexanru Ioan Cuza, in Moldova si Tara Romaneasca.La Adunarea Nationala din 1859 au fost prezenti si reprezentanti ai Caracalului , si anume, serdarul Stanuta Cezianu, printul Grigore Brancoveanu, Radu Constantin Golescu si Alexandru C. Golescu. Evenimentul alegerii lui Cuza a fost primit cu mult entuziam de locuitorii Caracalului. Ei au au ocazia de a-si manifesta dragostea si respectul fata de domnior cu ocazia vizitei acestui la Caracal , in iunie 1859, fiind gazduit in casa Comaneanu.

Intre anii 1876-1877 lupta pentru dobandirea independentei de stat se contura aprig atat in Caracal, cat si in intreg judetul Romanati.

In timpul razboiului multi caracaleni au pierit ,multi altii au ost raniti sau dati disparuti.Numerosi eroi au fost numiti anterior, dintre cei cazuti pe campul de batalie, amintim si noi:Buca Scarlat, Croitoru Gheorghe, Dumitru Ilinca, Bureata Ion, Otaceanu Ilie, s.a.m.d . Contemporanii razboiului de independent au vazut in viteajia ostasilor caracaleni o dorinta apriga a setei neinfricate de libertate a poporului roman.

Dupa cucerirea independentei avantul economic care-si va face resimtita prezenta in intreaga tara se va face simtit si in orasul Caracal. S-au construit numeroase edificii impunatoare, cu banii din donatii sau din fondurile statului, astfel a luat nastere orasul modern. Problema infrumusetarii orasului a fost pusa inca din anii 1864 .In acest sens s-a pus problema canalizarii paraului ce traversa orasul , construirea unor edificii representative pentru institutiile administrative, pavarea strazilor si a soselelor, amenajare unei gradini publice, iluminarea orasului. Putem vorbii despre constructia cladirilor impunatoare incepand din anul 1870, prima de acest gen fiind Palatul Administrativ, urmat apoi de cladirea Primariei, dupa 10 ani , Palatul de Justitie in 1896.

S-au construit linii ferate care au facut mai intai legatura intre Ramnicul Valcea –Corabia, intre anii 1879-1889, fapt ce a dus la o dezvoltare si mai mare a orasului. Inginerul G. Gruzanescu a realizat primul plan al orasului Caracal intre anii 1895 si 1896, in acest plan erau mentionate strazile orasului, suprafata orasului , populatia, era de altfel precizata si impartirea orasului in 5 suburbii , bisericile, de importanta deosebita, 12 la numar, localurile si alte institutii publice ale vremurilor de atunci.

Canalizarea orasului Caracal a fost votata abea in anii 1866 , lucrare ce a fost incheiata apoi in anii 1906-1908, planurile au fost realizate de inginerul architect, Ferdinand Carab, iar pentru pavarea strazilor municipiului Caracal , autoritatile competente au imprumutat suma de 50.000 de la CEC , in anul 1888 , luna februarie.

Grija pentru aspectul orasului a crescut din ce in ce mi mult , astfel ca sanatatea si igiena locuitorilor lui incepea sa fie o preocuparea din ce in ce mai mare , atat pentru locuitori cat si pentru autoritatile competente. Din anul 1885 functiona intr-o casa particulara un spital permanent , iar in anul 1888 s-a aprobat si s-a si inceput construirea unui spital judetean dupa planurile arhitectului Albesteanu.

In anul 1831 s-a construit si prima Scoala de baieti nr. 1. Pana in anul 1904 numarul constructiilor de invatamant s-a ridicat déjà la 6.

Gimnaziul Ionita Asan a fost inaugurat la 1888 .Aici a functionat si prima biblioteca publica o orasului Caracal, existenta datorita donatiior facute de fruntasul revolutionarul Nica Barbu Locusteanu.

Pe la sfarsitul secolului al XIX-lea , orasul se mandrea cu numeroase cazinouri cu abonament, gradini de vara cu spectacole de teatru , restaurant, cafenele .

Anul 1880 a fost anul primelor manifestari teatrale, cand anumite trupe in turneu, unele destul de renumite tin la Caracal cateva spectacole sau o stagiune intreaga de vara sau de iarna.

Placerea pentru gustul rafinamentului, indeosebi teatrul, a determinat municipalitatea sa ridice o constructie speciala ce purta denumirea de Teatru National. Constructiile au inceput in anul 1896, pe 14 iulie, dupa planurile arhitectului austriac Frantz Bilek . A fost inaugurat in octombrie 1901. In anul 1912 a luat fiinta si primul cinematograf , Apollo.

Problema pavarii strazilor si alimentarii cu apa raman totusi probleme importante pentru vremurile de atunci. Astfel incat la 9 octombrie 1888 s-au dus tratative pentru cumpararea pietrei cubice necesare pavarii catorva stradute. A urmat apoi amenajarea parcului pe proprietatea mosierului Constantin Poroineanu , care prin testament a lasat-o orasului.

La sfarsitul secolului al XIX-lea comertul a cunoscut un ritm intens, existand in oras ateliere de croitorie, incaltaminte, fierarii, bacanii. S-a dezvoltat si industria usoara , a crescut numarul macelariilor si pescariilor, exista si un targ de saptamana unde se vindeau vite si cereale, se importau colonial, ceasuri si piese de ceasornicarie, articole de manufactura si masini de cusut.

Nici partea economica nu a stat mai prost in Caracal, la vremea respective existau 8 banci. Prima a fost Banca Nationala , ce a luat fiinta in anul 1897 in casele lui Iancu Stanescu. Forta economica a orasului a crescut datorita dezvoltarii agriculturii, a micii industrii, comertului si bancilor .Numarul locuitorior creste de la 5.638 in 1865 la 14.559 in 1914. Lupta pentru putere a inceput sa fie data intre Partidul Liberal si Partidul Conservator , insa dupa plecarea lui Take Ionescu in 1908 , ia fiinta Partidul Conservator Democrat.

Partidul Conservator Democrat a avut ca reprezentanti pe Dumitru Cezianu, fost presedinte al organizatiei, fost deputat si director general al postelor, mare proprietar si industrias, Costica si Iancu Cezianu, Pavlica Bratasanu. Candidatura la Colegiul I de Camera a lui Nicolae Titulescu a fost sustinut de acesta din urma, cu acordul lui Take Ionescu. O figura marcanta politica a Partidului Conservator Democrat a fost Marcu Celerianu, care alaturi de ceilalti adepti ai partidului au sustinut intrarea Romaniei in razboi alaturi de Tripla Intelegere , avand ca scop eliberarea Ardealului de sub stapanirea Imperiului Austro-Ungar si de infaptuire a Romaniei Mari, lucru care s-a concretizat la 1 Decebrie 1918.

Din toamna anului 1914 au avut loc la Caracal patru manifestari politice care au tinut pana in primavera lui 1916 , prin care se cerea unirea tuturor fortelor intr-un singur gand, indeplinirea “idealului national .”

Pierderile in urma Razboiului Mondial au fost foarte mari, atat economice cat si umane.In Caracal s-au ridicat la suma de 12.880.000 lei. Toate institutiile avand de suferit, teatrul communal, Primaria Caracal, Prefectura Romanati. Cu toate acestea pierderile umane raman cele mai dureroase si irecuperabile, razboiul indoliind sute de familii. Se estimeaza un numar de 573 de personae decedate pe front sau in spitale.

Urmeaza perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale care a fost propice dezvoltarii economic-sociala si edilitara. Agricultura, care este ramura de baza a economiei orasului si judetului , incepe sa fie de un interes major atat pentru Primarie cat si pentru Prefectura Romanatilor in sensul dezvoltarii culturii intensive. In urma pierderilor materiale, a saraciei si foametei dupa primul Razboi Mondial, exportul cerelelor s-a restrains pentru a se asigura mai intai aprovizionarea populatiei.

Anii 1929-1933 au fost urmati de o criza economica ce a determinat scaderea suprafetelor cultivate si a pretului la produsele agricole . In Caracal a luat nastere un centru de masini agricole , organelle tehnice agricole au dat indrumari agricultorilor pe terenpentru rationalizarea culturii cerealelor , pentru pregatirea unor seminte bune si curate .

Industria nu a fost foarte diversificata, existand insa ateliere de strict necesar, cum ar fii cele de croitorie, incaltaminte, mori si fierarii. Inca dinainte de razboi in Caracal exista moara Albina, asezata in marginea orasului , distrusa insa la incendiul din anul 1927. Cele mai importante ateliere de fierarie apartineau lui Nicu Petrovski si Marin Dumitrescu.

Comertul a avut o arie mai larga de dezvoltare , in special cel cu cereale. Orasul Caracal avand avantajul sa fie plasat intr-o zona fertila , avand cantitati de cereale superioare altor regiuni.

Cea mai de seama casa comerciala de cereale dupa razboi a fost Federala Dacia, apoi firma Stavarache Borcescu, care avea numeroase legturi cu strainatatea. In anii 1934-1935 Federala Dacia a participat la aprovizionarea armatei cu grau , orz, porumb si ovaz. In anul 1931 in Romanati exista in fiecare comuna cate o Banca Populara , dar si un numar satisfacator de cooperative de consum.

Anul 1940 nu a fost lipsit de evenimente negative asupra Caracalului, astfel incat la chemarea emisa de generalul Ion Antonescu, armata romana a intrat in razboi pentru a readuce la reintregirea tarii Basarabia, Bucovina de Nord si tinutul Hertei. La aceasta chemare a raspuns si Caracalul. A urmat apoi razboiul cu toate consecintele lui care s-au abatut si aupra orasului.

In sala cinematografului Apollo din Caracal la data de 24 februarie 1945 s-au adunat muncitori, intelectali progresisti si tarani din comunele invecinate unde s-a hotarat alegerea altui prefect si inlaturarea lui Gheorghe Pata socotit reactionar. Acesta insa a refuzat , prefectura a fost luata cu asalt ,avand astfel un schimb de focuri de arme. Cu toate acestea schimbarea a avut loc insa pe 3 martie 1945, fiind instalat un nou prefect , in persoana avocatului Ilie Olteanu.

Dupa abdicarea fortata a regelui din 30 decembrie a urmat procesul de sovietizare fortata .In 1948 a fost desfiintata economia de piata si adoptata o noua constitutie.

Principala decizie in domeniul agriculturii a fost mecanizarea lucrarilor agricole, pentru o mai buna desfasurare a activitatilor, si pentru efectuarea acestora cu un grad mai mare de usurinta.S au infiintat statiuni de maini si tractoare.Fiind situat intr-o zona propice agriculturii, Caracalul a resimtit puternic transformarea socialista a agriculturii. Au luat nastere si Gospodariile Agricole Colective (G.A.C) si Gospodariile Agricole de Stat (G.A.S) , cele doua coordonau intreaga activitate Agricola.

In anul 1950 Caracalul devine resedinta de raion, subordonandu-se regiunii Craiova , apoi Regiunii Oltenia. Judetul Romanati a fost desfiintat abuziv la 14 ianuarie 1968 prin noua reforma administrativ teritoriala, orasul fiind integrat judetului Olt. Cu toate acestea la Caracal a existat o preocupare permanenta pentru pastrarea identitatii romanatene.

Dupa Revolutia de la 1989 mai multe personalitati din randul caracalenilor au optat pentru reinfiintarea judetului Romanati cu resedinta la Caracal . Printre cei care au incercat sa reinfiinteze acest judet amintim pe profesorii Dumitru Botar, Avram Constantin, Paul Aretu, Ciobanu Nicolae, Petrescu Florian, avocatii Ciobanu Florea, Rotaru Ion, Juristul Carigoiu Gheorge, doctorii Serban Popovici si Paul Cojocaru, inginerii Popa Constantin , Cornel Tunsoiu, economistul Ilie Gatan, ziaristul Gabriel Eliescu si Dan Oganovici.

Pana in momentul cand orasul intreaga tara a trecut de la communism la democratie, industrializarea a facut din Caracal un oras agro-industrial in care se produceau annual mii de vagoane de marfa , zeci de mii de tone de conserve din legume, fructe, carne, milioane de bucati de tricotaje, zeci de mii de hectolitrii de lapte , mii de garniture de mobila, sute de mii de tone de nutreturi, zeci de mii de tone de carne.

In aceasta perioada orasul a crescut din punct de vedere edilitar, pe orizontala si pe verticala au inceput constructiile a mii de apartamente, scoli si licee in cartierele noi de blocuri .

Cei aproape cincizeci de ani de communism au fost parcursi de catre Caracal la fel ca intreaga Romanie. In 1989 la caderea regimului communist au contribuit militari din garnizoana platind cu viata pentru triumful revolutiei intregii tari.

Schimbarea societatii romanesti este si schimbarea Caracalului, unde dupa 1989 au avut loc transfomari cu urmari serioase , atat in viata politica, sociala, economica cat si in cea culturala a societatii.

Functia administrativ-teritoriala a Caracalului

Orasul Caracal a fost ridicat la rangul de municipiu la data de 24 noiembrie 1994 , fiind al doilea municipiu din judetul Olt, conform legii cu nr . 104/24 noiembie 1994.

Functia administrativa a municipiului Caracal a evoluat de la targ , scaun domnesc la capitala de judetl, resedinta de raion, ca in 1968 sa-si piarda functia de resedinta districtuala in urma nereinfiintarii judetului Romanati.

STEMA MUNICIPIULUI CARACAL

Incepand cu secolul XVIII, insemnele heraldice ale institutiilor administrative din judetene din Caracal au avut ca stema principal snopul de grau, apoi stema Romaniei. In urma impartirii administrative din 1925 s-au instuit si stemele judetene. In urma Monitorului Oficial nr. 186 din 21 august 1930 s-a adoptat si stema orasului resedinta a judetului Romanati, Caracal.

Stema Caracalului este compusa dintr-un scut despicat: in dreapta pe partea rosie este lupoaica Capitolina, iar in partea stanga pe culoarea albastru este taiata de o fascie crenelata rosie. In partea superioara s-a plasat palaria inaripata a zeului Mercur si doua spice de grau incrucisate. In partea inferioara se gaseste un tun de argint crenelat cu poarta deschisa si o fereastra luminata albastru. Scutul este timbrat de o coloana murala de argint, compusa din cinci turnuri crenelate. Cat despre semnificatia elementelor putem spune urmatoarele: turnul este o aluzie la denumirea orasului Kara-kale insemnand in limba Cumana “cetate neagra”; lupoaica Capitolina reprezinta procesul intens de romanizare ce s-a desfasurat in antichitate in aceasta zona; spicele de grau fac referire la bogatia solului si cultura cerealelor , traditional in aceasta zona, iar palaria inaripata a zeului Mercur simbolizeaza activitatea comerciala desfasurata in aceasta zona.

Conform hotararii Consiliului local nr. 24/1997 a fost adoptat si drapelul municipiului de culoare bleu cu stema orasului in mijloc.

Institutii administrative

Spre deosebire de celelalte orase din judeul Olt , Caracalul a avut un statut aparte , deoarece pana in 1950 a fost resedinta a judetului Romanati. Aici isi aveau sediul institutiile administrative judetene: Consiliul Judetean si Prefectura. Tot de aici se coordona activitatea administrative a intregului judet. Dupa 1950 conform noii impartiri administrative, Caracalul a devenit resedinta de raion in cadrul regiunii Oltenia.

1.Prefectura Judetului Romanati- pentru o intelegere mai buna a evolutiei administrativ teritoriala a Caracalului trebuie sa prezentam mai intai evolutia istoricului institutiilor administrative in ceea ce priveste conducerea si organizarea lor. Data cand orasul Caracal devine resedinta a judetului Romanati nu se stie exact, stim ca doar ca acest judet a fost atestat la 1 august 1496 din timpul domniei lui Radu cel Mare .

Insusi domnitorul Mihai Viteazu a construit aici Curtea Domneasca unde venea an de an. De asemenea aici au fost emise documente care se termina cu “dat la curtea domneasca din Caracal”

In secolele XVI-XVII institutiile administrative erau numite de domnitori, aveau functia de organe central si locale.

In documenetele din secolul al XVII –lea gasim cuprinsa si evolutia orasului Caracal de la un simplu targ la statutul de oras, este precizat de altfel si momentul stapanirii austriece din anul 1719 alaturi de Craiova, Targu-Jiu, Strehaia, principalele orase ale Olteniei. Inainte de Mare Unire a Principatelor Romane toate judetele aveau la carma personae cu functia de ispravnici sau ocarmuitori. Dupa anul 1864 s-a dat o noua lege administrativa in urma careia denumirea acestora a fost inlocuita cu cea de prefecti.

Printre primii ispravnici ai acestui judet Romanati, se numara logofatul Petrache Obedeanu (1834), paharnicul Iorgu Geanoglu (1844), Ioan Bibescu, fost ocarmuitor al Doljului.

Despre orasul Caracal, August Treboniu Laurian care plimbandu-se prin Oltenia ajunge si in Caracal afirma ca “era un oras … care-si capata numele de buna seama de la fondatoriul seu Antonin Caracalla si si-l pastra pana in ziua de astazi. Acum e capitala judetului Romanati, unul din cele mai bogate in monumente vechi din toata Dacia Australa. Orasul acesta se infrmuseta foarte prin staruintele fostului administrator Ioan Bibescu. Toti locuitorii numesc cu un profund respect numele acestui vrednic administrator; dara si fructele administraturii sale se vad in adevar pretutindinea”.

Incepand cu anii 1934 pana in anii 1950 judetul Romanati are in functie numerosi prefecti care au detinut puterea ani la rand, sau chiar mai putin, punandu-si amprenta asupra judetului si scriind o fila in istoria judetului Romanati.

Gheorge Magheru a detinut si el functia de ocarmuitor al judetului Romanati din ianuarie 1847 pana in 1848 cand a izbugnit revolutia. I-a aparat pe tarani impotriva abuzurilor arendasilor sau proprietarilor cu mult stoicism si a cautat dreptatea pretutindeni , de aici a si castigat renumele de cel mai bun administrator din tara. Un exemplu elocvent poate fi cel al taranilor sin satul Slatioara sau Dabuleni, ambele aproape de municiuip Slatina, astazi resedinta de judet.

Nicolae Plesoianu in unele din memorile sale afirma ca la data de 23 aprilie 1848 se afla in vizita in Caracal , ca musafir in casa lui Gheorge Magheru la aniversarea acestuia cu care s-a consultat in privinta declansarii immediate a revolutiei. Maiorul Cristian Tell era si acesta unul dintre invitatii care se regaseau in casa ocarmuitorului.

Desi increderea lui Magheru vis-à-vis de maiorul Tell era aproape nula, acesta a ramas la conducerea judetului dupa ce Magheru s-a angajat in actiunile revolutionare de la 1848 .Tell a dovedit ca poate fii o persoana loiala depasind asteptarile mai marelui Magheru.

Printr-o serie de prieteni si cunstinte, Gheorge Magheru reuseste sa-l numeaaca pe fiul sau Ghita Magheru administrator la unul din districtele de peste Olt, cu ajutorul lui Ion Ghica care detinea Presedintia Consiliului de Ministri si interimatul internelor in guvernul de la Bucuresti, la data de 6 ianuarie 1860. Acesta l-a inlocuit din functie pe maiorul Mavrocordat. Toata titulatura lui de prefect nu a fost insa de durata, astfel incat la 2 ianuarie 1861 acesta nu mai dispunea de acest titlu atat de ravnit.

O data cu trecerea anilor si venirea modernismului , in Caracal apare nevoia ridicarii unor cladiri moderne pentru institutiile administrative , mai ales ca acestea functionau in cladiri mici , chiar insalubre, lucru care nu putea fi trecut cu vederea de autoritatile locale.

Prima cladire de mare amploare a fost construita in 1870 si era Palatul administrativ, desi dupa anul 1874 aici s-a instalat Prefectura. In aceasta instituie se coordonau activitatile de ordin administrative ale judetului Romanati. Prefectul era ajutat in lucrarile sale de un consiliu judetean care era ales pe 8 ani. Dupa 1928 lucrurile evolueaza ajungand la 7 birouri cu 35 de functionary in serviciul Prefecturii. Amintim ca prefect pe Marin N. Voiculesc, subprefect maiorul Alexandru Teodorian, secretar al Prefecturii si sef al Serviciului administrative Vasile Mateescu. Birourile de mare importanta cum ar fii Biroul administratiei generale era carmuit de Ilie Stanculescu si Tudor Nedelcu , Biroul Statistic de Elvira Stanculescu, Biroul Judetean si communal il avea ca sef pe Tudor Visineanu, Biroul registraturii si arhivei era condus de Eftmie Radulescu , Serviciul financiar si economic de Gheorghe R. Ionescu, Biroul contabilitatii judetene de Mihai Alexandrescu si Biroul contabilitatii comunale de I. V. Tomulescu.

Incepand cu anul 1945 se aleg alti prefecti pentru carmuirea judetului cum ar fii: avocatul Ilie Olteanu desemnat la 3 martie 1945, M. Macavescu si Traian Cherciu pana in anul 1950.

2. Consiliul Judetean Romanati- Prefectul judetului Romanati era la randu-i ajutat de un consiliu judetean in toate lucrarile sale . Anul 1864 a fost anul in care au luat nastere primele consilii judetene . Grigore Jianu a fost cel ales ca presedinte al Consiliului Judetean Romanati , cu majoritatea voturilor de partea lui. Nu dureaza mult si functia ii este luata de D. Lazarescu in luna noiembrie a aceluiasi an. Acesta ajuta la alegerea functiilor de secretari ai Consiliului Judetean cu ajutorul Ministerului de Interne. Ii propune pe Nae Boruzescu , Nae Varlaam sip e Ion Vasilescu . Cu toate acestea secretar al Consiliului Judetean Romanati ajunge sa fie Dimitrie Voiculescu conform depesei 11/1864.

O data cu anul 1927 gasim in cadrul Consiliul Judetean un comitet permanent format din 3 membri si 3 supleanti. Enumeram pe Ion Puricescu, Mihalache Zaman si Ion Toma Bratasanu , iar ca supleanti pe Dimitrie Rusu Lacusteanu, Ion Turcea si Vasile Miulescu. In localul prefecturii functiona Delegatia permanenta a Consiliului Judetean . Aceasta era alcatuita din 5 persoane care erau desemnate in functii pe patru ani. Din acest Consiliu Judetean facea parte Teodor Borcescu care avea functia de presedinte, Mihai C. Chintescu, Sterie Ionescu, Jan Iliesc din Caracal , Dumitru Ionescu-Marotin si M Burca –Dobrotesti , ei erau membri in delegatia permanenta a Consiliului.

Existau de altfel si consilieri cu rang deplin, primarul orasului Caracal D.G. Soreanu, revisorul scolar al Judetului Romanati Stefan Ionescu, doctoral N. Porumbski care era reprezentantul Ministerului Sanatatii Publice, H Buiculescu care era medical veterinary judetului Romanati, inginerul silvic pe numele sau Alexandru Popescu, reprezentatntul Ministerului Agriculturiisi Domeniilor , P. Sfetcu administrator financiar , consilierul agricol al judetului Aurel Constantinescu. Continuam aceasta insiruire a oamenilor importanti ai acele vremi cu reprezentantul cultului protoereu Pr. Dumitrescu, Nichita Bicescu reprezentantul Camerii de comert si industrie , D. G. Demetrian din partea consiliului communal , I. E Veleanu, Maria St. Ricman, reprezentanta invatamantului professional, reprezentantul Cooperatiei dr M. Macavescu, reprezentantul Camerei de Agricultura Stefan Georgescu. Functia de presedinte al Consiliului Juetean era una de mare importanta.

Putem vorbii despre o perioada de detinere a functiior in acest Consiliu Judetean pe 8 ani, conform bazei legii pentru unificare administrativa. In urma decretului regal din 5 iunie 1929 se dizolva consiliul judetean al judetului Romanati. Se da o noua reforma administrative prin care judetele erau repartizate pe directorate, Romanatiul ajungand sa apartina de Directoratul Craiova.

3.Primaria Orasului Caracal- Putem vorbii despre primarie ca fiind cea mai importanta institutie a orasului dar si cea mai indelungata institutie administrativa existena. Era condusa de un conducator de judet , ajutat de 12 pargari, in secolul XVIII.

In secolul al XIX-lea cele doua institutii se separa , administrarea asezarii fiind incredintata unei persoane cu functia de primar. Acesta era de altfel si presedintele consiliului comunal. Putem spune ca desi era una din cele mai importante institutii ale orasului, aceasta functiona intr-o casa insalubra in anul 1874 de pe langa scoala Moga. In decursul anilor orasul a avut la conducerea sa oameni gospodari care au avut o contributie buna la administrarea sa. Cei mai vechi primari au fost mentionati in anul 1928 de Stefan Ricman ,autorul monografiei Romanatiului. Incepand cu anul 1866 ca primari au fost mentionati Trutescu, Tache Becu, Mihail Prejbeanu si Ilie Prejbeanu.

Arhivele ne arata ca primarul orasului Caracal in 1832, Hristachi Lapati alaturi de medelnicerul Dimitrie Jianu si Fotache Foisoreanu deputat de Romanati isi exprimau dorinta catre Vornicie in vederea aducerii unui medic in oras.

Incepand cu anul 1860 putem vorbi despre o cronologie a celor care au ocupat functia de primar in municipiul Caracal. Take Becher si nu Becu, eroarea de nume apartinandu-i lui Ricman, a fost primar intre anii 1864-1867 .Alegerile se faceau din patru in patru an. Consiliul communal avea un role determinator , se intrunea o data pe trimestru sau ori de cate ori era necesar. Primarul putea sa fondeze comisii care sub conducerea unui consilier sa poata ajuta administratia locala in problem edilitare, agricultura, invatamant, cultura sau ocrotiri sociale.

In anul 1994 Primaria orasului Caracal se bucura de urmatoarele servicii: Serviciul personal reprezentat de primar, doi ajutori de primar, secretarul , registratorul arhivar, seful de birou care se ocupa de lucrarile starii civile , un verificator , un camerist, un aprod, doi copisci. Casieria comunala era compusa dintr-un casier , un agent de urmarire si un gardist. Serviciul sanitary era compus dintrun medic, doua moase si un vaccinator. Serviciul de incendiu si garda de noapte era compus dintr-un sef , un ajutor, un sergent, un gornist, 50 gardieni de noapte, trei observatory e incendiu,zece sacagii, doi vizitii la pompe si doi cosari angajati pe un termen limitat de sapte luni.

In anul 1890 putem vorbi ca primar de Constantin I. Nanu ales in functie de regele Carol I al Romaniei la 13 decembrie al aceluiasi an, iar ca ajuori de primary Dimitrie Mihaileanu si Ion Leoveanu.

In anul 1925, prin noua legea administrativa s-au adus importante modificari in structura consiliului comunal , consilierii comunali erau alesi de catre alegatorii comunali prin vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu. Consiliul era compus din reprezentanti ai invatamantului primar de stat, professional si secundar, un reprezentant al bisericii, medical orasului, medical veterinar si inginerul serviciului tehnic. In conducerea sa primarul era ajutat de catre o delegatie permanenta a primariei cu rol consultativ. Dintre atributiile lui, cele mai importante erau cele pentru intocmirea listelor electorale pentru alegerile politice si administrative , proiectul de buget, proiecetle de regulamente care erau supuse aprobarii consiliului .

In timpul celui de al doilea razboi mondial , primarul orasului era ajutat de un consiliu cu care colabora si era instituit din sefii autoritatilor locale, primarul fiind capul administratiei , el executa hotararile consiliului si delegatiei permanente si impreuna cu delegatia supravegheau mersul administratiei locale. Primarul orasului intocmea de altfel si bugetul annual de venitri s cheltuieli , unde erau incluse toate sursele de venit precum si cheltuielile ce urmau sa fie efectuate. Pentru cheltuielile extra din afara prevederilor bugetare era nevoie de aprobarea consiliului judetean. Printre multiplele roluri pe care Primaria le avea , putea sa intocmeasca regulamente cu referire la activitatea edilitara si la alte servicii, stabilind si regulile de functionare a acestora. Cat despre controlul preturilor , diminuarea speculei , incurajarea ramurilor de activitate economica, a diverslor servicii din oras, tot primaria avea un rol la fel de important. Se urmarea emiterea de ordonante si regulamente ,urmarind si respectarea lor , cu aceste masuri importante standardul de viata urbana a crescut semnificativ.

Economia orasului, veniturile acestuia proveneau din produsul propriu cum ar fi terenurile din cimitire, veniturile din servicii, taxa pentru pasunat, amenzi, veniturile realizate din bunurile date in exploatare si din veniturile din pura intamplare. Din aceste fonduri care se adunau luna de luna se plateau salariile functionarilor, ale pompierilor si comisarilor de politie , gardistilor , alte cheltuieli effectuate de catre instructiunea publica, salariile preotilor, intretinerea spitalului municipal, repararea eventualelor daune la nivelul edificiilor orasenesti, intretinerea cimitirelor, iluminatul public, pavarea si intretinerea strazilor.

Structura organizatorica a Primariei Municipiului Caracal la 31 decembrie 2006

1.Directia economica

2.Directia Administratie Publica Locala, Juridic, Contencios

3.Directia Resurse Umane, Management, Functii Publice

4.Directia Tehnica

5.Compartimentul de Audit Intern

6.Inspectorul de Protectie Civila

7.Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor

8.Departamentul de Dezvoltare Economica si Inregrare

Configuratia edilitar-urbanistica

La inceput lucrurile nu au stat tocmai bine in acest orasel. Vorbim aici de inceputul secolului al XIX-lea ,cand Caracalul era un oras “rau asezat cu strade stramte si ocolite “care avea “decat un numar mic de case aratoase” , institutiile cele mai importante ,adica cele administrative judetene si orasenesti functionau in cladiri insalubre, din paianta . In anul 1830 locuintele din Caracal erau construite din piatra si caramida de Antina.

Edilii orasului, indeosebi Prefectura Romanati au ajuns sa fie foarte interesati de aspectul orasului , astfel incat pentru imbunatatirea si infrumusetarea urbanismului s-a hotarat solicitarea in mai 1864 catre Ministerul Lucrarilor Publice , un arhitect din Craiova sau Turnu Severin mai ales ca “o multime din casele acestui oras fiind de o constructie nesolida si veche amenincie cadere prin urmare invederate pericole”. Prin urmare arhitectul Engelbrecher din Craiova a fost ales “sa constate starea tuturor caselor primejdioase si cazute in categoria articolului 36 din Regulamentul orasenestilor sfaturi s intocmindu-se lista impartita in doua categorii: cele care pot suferi reparatii si cele care cazute in categorie de daramare.”

In 1886 exista un Regulament comunal care interzicea acoperirea caselor cu sita. Daca existau probleme in acest sens si persoane care nu se conformau acestui regulament erau sanctionati. Cu toate aceste prevederi si regulamente de incalcare a acestui insusi Regulament, incalcarea lui s-a facut de catre N. Guran fost deputat si senator si Tache Parvulescu , cei doi aveau casele in centrul orasului , aproape de Tribunal si Primarie . Au hotarat pastrarea acoperisului din sita , contrar acestui regulament , ceea ce a declansat o reactie negativa a oamenilor din oras. Cat despre schimbarea aspectului acestui oras era un lucru cat se poate de firesc, capitala de district si oras important in regiunea Oltenia , era necesar un aspect impecabil. Dupa amenajarile din acele vremi ,Gradina publica din Caracal avea sa poarte numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza caci “prin neobosita sa ingrijire a tuturor legilor de utilitate cu care ne-a inzestrat si mai cu osebire de la 2 Mai incoace , rugand ca sa fie primiti aceia ce prin noi ca organ din partea a tot districtul am si hotarat formarea unei gradini publice in capitala noastra Caracalul, cu cifra de 3000 galbeni ce s-a destinat si care gradina sa poarte pentru eternal memorie si onoare numele domnitorului.”

Dupa planurile arhitectului Frantz Bileck au inceput constructiile Palatului administrativ in anul 1870 de catre Siviori Mariani. De-alungul timpului cladirea a trecut prin numeroase modificari si desi fiind o cladire impunatoare a suferit schimbari. Unele dintre institutiile fara un sediu propriu au ajuns chiar sa se mute aici .

Administratia financiara, cladire ridicata in 1908, intr-un stil asemanator Palatului administrativ. Vorbim apoi de Teatrul National (1896), Spitalul judetean (1888) , Hotelul Niculescu (1896), Hotel Teodoru (1908). Dupa primul razboi mondial ,anii precedenti se caracterizeaza prin schimbari cum ar fi demolari, constructii noi, moderne, vanzari de locuri si de case.

In 1887 duapa proiectul inginerului G. Grumazescu se traseaza o noua strada a garii , care unea gara cu central orasului. Precizez faptul ca pe aceasta strada nu exista nicio casa , abea dupa doi ani au inceput sa se construiasca si aici case pe ambele laturii ale strazii, desi casutele nu erau deloc pretentioase.

Inca de timpuriu problemele edililor in vederea imbunatatirii si modernizarii orasului erau tot mai mari. Astfel incat s-a pus la inceput problema canalizarii paraului care traversa orasul, in anul 1885, luna martie. Planurile au fost realizate de catre inginerul architect Ferdinand Carab. Cu toate aceste demersuri care s-au continuat de-alungul anilor, problema a fost solutionata abea in anii 1934-1936 cand s-a construit canalul central ce traversa orasul care servea dret collector principal al sistemului de canalizare.

O alta problema cu care autoritatile locale s-au luptat , dar si locuitorii a fost aceea a pavarii strazilor orasului. Dupa ani in care s-au incercat numeroase tentative de pavare, proiectul a fost realizat in 1888 , februarie, cand municipalitatea a imprumutat de la C.E.C suma de 50.000 lei .

Iluminatul public- problema iluminatului a fost solutionata inca din 1886, cand orasul era iluminat cu 225 de felinare cu petrol, dupa 1894 acest numar s-a dublat.

Cat despre problema electrificarii orasului s-a pus in anul 1907, septembrie in sedinta Consiliului Comunei Urbane Caracal ,cand in fuctia de primar il puteam gasi pe Constantin Demetrian. Se vorbea despe o presupusa schimbare a felinarelor cu petrol cu electricitate

Aceasta schimbare a fost negociata cu mai multe societati care se ocupau cu transmisia electricitatii , insa cea invingatoare la licitatia din 16 mai 1907 a fost Biel & Company din Viena pentru suma de 347.717,80 lei. Municipalitatea nu a dispus de aceasta suma de bani, intr-ucat s-a facut un imprumut de 500.000 lei din care s-a platit si suma mentionata mai sus pentru electricitatea atat de necesara si disputata de atatea societati. Constructia casei masinilor trebuia facuta pe un loc ales de primarie.

A urmat un alt imprumut de bani, insa de aceasta data suma a afost de 3.000.000 lei de la Casa de Depuneri pentru procurarea unui grup electrogen la Uzina Electrica din Caracal de 300 H.P. Urmeaza o noapte memorabila pentru data de 4 februarie 1912 , caci in acea noapte la Uzina Electrica a avut loc un incendiu. Dupa acest incendiu devastator orasul a primit o suma de bani relative mica, ca despagubire, 16.225 lei din partea Directiei Caselor si Fondurilor Speciale.

In anul 1938 orasul Caracal ajunge sa fie iluminat in intregime prin lumina electrica produsa si furnizata de central Uzinei Electrice aflata in proprietatea primariei. Exista un system care se ocupa de iluminatul orasului distribuind current continuu sub tensiunea de 2 x 220 V. De altfel Primaria era unitatea central care putea modifica acest sistem de iluminat prin current alternative. Municipiul dispunea de lampi publice prin cabluri subterane sau aeriene. Incepand cu anii 1951 Uzina Electrica din Caracal a montat si a dat in folosinta un grup de 120 H.P . In 1954 Uzina Electrica se afla sub controlul si indrumarea sectiei gospodariei comunale a Sfatului popular.

In zilele noastre putem vorbii despre o distribuire a energiei electrice in orasul Caracal de catre Societatea C.E.Z care-si are sediul in Craiova si deserveste 7 judete : Dolj, Olt, Gorj, Teleorman, Mehedinti, Valcea si Arges. Inginerul Ciocazan Eduard este cel care asigura intretinerea si repararea retelei la Centrul de Exploatare Caracal, in prezent, acesta este si primarul Municipiului in urma alegerilor din 2012. Consumul energiei elecrice este facturat de Centrul de relatii cu clientii condeus de Simion Corina, inginera de profesie. Ambele servicii sunt subordinate Departamentului de Vanzare-furnizare Targu Jiu, care la randu-I face parte tot din Societatea C.E.Z.

Salubrizarea si alimentarea cu apa a orasului- dotarea orasului cu apa a reprezentat o preocupare a autoritatilor locale dar si a cetatenilor. Nu e de mirare ca au fost alcatuite numeroase planuri si devize cu zeci de ani inainte de primul razboi mondial, desi acestea nu au putut fi puse in aplicare ,cauzele fiind mai mult sau mai putin plauzibile. Cetatenii Caracalului erau siliti sa se aprovizioneze cu sacalele de la sipot.

Desi in mod normal atunci cand vine vorba de termenul oras, acesta este direct asociat cu apa si canalul de scurgere, care sunt indispensabile pentru igiena publica, in Caracal a durat ceva timp pana cand apa si canalul au putut fi utilizate din plin. Prima cerere de aprobare pentru proiectul de canalizare a paraului a fost inaintata de primarul Mihail Prejbeanu la 1 februarie 1870 catre Consiliul judetean Romanati. Acest plan a fost si aprobat la un scurt timp, mai exact 3 februarie 1870 .

Cu toate aceste demersuri problema a fost reluata abia in martie 1905 cand noul primar Mihail Bibian a suspus consiliului communal problema canalizarii paraului ce traverseaza orasul. Cu toate acestea problema canalizarii si aprovizionarii cu apa ramanea in continuarea si demersurile si planurile se schimbau de la o zi la alta. Abea in 1937 se sapa al doilea put , costurile nefiind atat de mari . Mai tarziu s-a construit si canalul central ce traversa orasul si reprezenta colectorul pricncipal pt sistemul de canalizare. S-a construit o uzina de apa care a fost data in folosinta tot in 1937 . De proiectarea acestor lucrari s-a ocupat inginerul hidrolog din Bucuresti , Dionisie Ghermani, dar si inginerul Prodan si Edgar Rusu.

In anul 1943 proiectul de alimentare a Municipiului Caracal cu apa realizat de catre inginerul Ghermani nu numai ca functiona dar precede si constructia unui castel de apa. Costurile lucrarii au ajuns undeva la 15.000.000 lei. Din fondurile proprii primaria a adaugat 1.000.000 lei si a mai primit o subventie de 5.000.000 lei.

Parcul Constantin Poroineanu- Desi acum un parc frumos, un veritabil element al orasului , candva terenul pe care astazi se afla acest minunat parc nu era altceva decat un helesteu inconjurat de tabacarii, depozite de gunoaie care ocupau o suparafata mare de 35 de hectare. Din documenetele atestate la acea vreme stim ca acest helesteu apartinea mosierului Constantin Poroineanu , care printr-un gest extraordinar de nobil fata de cetatenii acestui oras, l-a cedat primariei in anul 1839, mai ales ca municipalitatea dorea sa inceapa amenajarile unui parc in aceasta zona a Caracalului, adica partea de vest. Pentru ca acest lucru sa fie posibil autoritatile locale au angajat 2 ingineri peisagisti pentru a se ocupa de demersurile necesare infapuirii acestui lucru, si anume Ernest Pinard si Edgar Redont. O data proiectul facut Primaria a trimis la 2 martie 1906 proiectul de amenajare a parcului catre Ministerul de Interne. Pentru ca nu a corespuns cerintelor vremii, acest plan s-a refacut in anul 1907. Desi initial costurile erau undeva la 137.000 lei, acesteau au crescut la 177.000 lei, cu 40.000 lei mai mult fata de cele initiale.

Intr-un final amenajarea parcului a fost posibila abia in 1914. Cu trecerea anilor si nevoile omului au crescut la fel si gradul de urbanizare si confort, intr-ucat in anul 1927 incep lucrari de pavare a parcului, constructia unor banci din caramida si lemn , reinnoirea gazonului cu unul mai calitativ, adus din Anglia. In 1958 a fost construit un pod de beton de 7 m lngime in insula iar strandul a fost amenajat.

Incepand cu anul 1960 in Caracal incepe construirea bazei sportive. Schitele prevedeau construirea unei tribune de 650 de locuri .Lucrarea s-a realizat cu ajutorul T.R.C.L. Craiova si T.R.C.L. Caracal .Aceasta baza sportive era compusa dintr-un teren de fotbal de 70×105 m; pista de atletism de 400 m; vestiar pentru aproximativ 60 de persoane, doua camere cu dusuri, patru camere pentru dezbracare, casa pompei, grupuri sanitare, atat pentru sportive cat si pentru public, tribuna pentru spectator, doua case de bilete si grup de intrare.

In continuare parcul Municipiului Caracal ramane cel mai important obiectiv de arhitectura peisagistica din intreg judetul Olt. In zilele oastre poarta numele marelui filantrop caracalean Constantin Poroineanu din a carui avere s-au platit imobilele expropriate din Cadrilater, precum si alte costuri pentru amenajarea parcului. Cu toate acestea , pana in anul 1925 acestei mari personalitati nu i s-a adus niciun fel de omagiu. La insistentele deputatului I.D Ianculescu, are nici macar nu era caracalean, i s-a facut un bust de bronz care a fost asezat la intrarea in parc pe un soclu de piatra. In timpul regimului communist acest bust a fost demolat si topit. Sub primariatul lui Gheorghe Anghel incepand cu anul 1996 s-a hotarat respectarea unei din dorintele marelui mosier si anume , pomenirea acestuia in fiecare an printr-o clova la sarbatoarea Sfintilor Mari Imparati Constantin si Elena.

Lucrari edilitare.Aliniamente de strazi- dupa o serie de constructii maiestuoase, fie case ale locuitorilor, fie cladiri unde oficialitatile orasului isi desfasurau activitatea, intervine nevoia de pavare si asfaltare a strazilor. In anul 1890 primarul C.I. Nanu a trimis catre Ministerul de Intrene planul pentru alinierea strazilor Carol I si Anton Caracalla. Conform acestei cereri vine si raspunsul din partea Ministerului si anume o Societate de Bazalt Artificial si de Ceramica de la Cotroceni este pus in functia de a indeplini cererea oficialitatilor Caracalului, mai exact la 1 iulie 1890.

In luna martie , anul 1933 soseste o alta cerere , dar de aceasta data din partea locuitorilor, 50 la numar,printre care si Dumitru C. Uta, Ion C. Uta,I.V. Jianu si anume deschiderea unei noi strazi in mahalaua Boldul prin prorietatile lor, plecand din strada Elena Doamna , pana la marginea mahalalei spre apus, ei fiind cei care cedau gratuity terenul necesar facerii acestui luru posibil.

O data cu un nou an ,mai exact 1939 , vine si un nou plan de sistematizare a orasului . In acest sens s-au facut exproprieri pentru ducerea la finalizare a planului si largirea strazii Constantin Poroineanu , portiune cuprinsa intre strada Nicolae Filipescu si strada Uniea. Programul de lucru pentru acest plan a fost pentru anul 1941-1942.

In anul 1953 unul din cele mai importante bulevarde ale orasului si mai exact, Antonius Caracalla a fost pavat cu piatra cubic ape o suprafata de 1053 m patrati. Cu toate acestea lucrarile de asfaltare si pavare a strazilor au continuat si in anii urmatori , astfel incat in 1958 s-au construit strazi noi , dar s-au si asfaltat si pietruit alte 20. Cat despre pavarea, asfaltarea si intretinerea strazilor putem vorbii si astazi ca despre o problema cotidiana , intr-ucat se doreste ca Municipiul sa beneficieze de cele mai frumoase si moderne strazii .

Transformari edilitar-urbanistice dupa 1960- dezvoltarea orasului Caracal a inceput de la Vest spre Nord si mai exact in secolul al XIX-lea se integreaja orasului satul Bold. Extinerea a continuat timp de 50 de ani sis pre nord spre cartierul Protoseni unde au inceput sa fie construite locuintele cu 1 etaj sau mai multe de tip vila. Cu toate acestea cea mai mare dezvoltare a orasului s-a produs in zona de sud-est unde a luat nastere cel mai mare cartier de locuinte de ti bloc al Caracalului numit Horia Closca si Crisan (HCC). Primele blocuri in Caracal au aparut in 1960 .

Incepand cu anii 1960-1961 s-au construit si s-au dat spre folosinta oamenilor 72 de apartamente ,cu promisiunea ca in 1962 sa fie date spre folosinta alte 68 de apartamente. In 1965 in urma unui nou plan de sistematizare se prevedea demolarea in masa a cladirilor vechi. Cu toate aceste demersuri cateva cladiri au scapat in urma masurilor de demolare din anii 1970-1989 si astazi reprezinta o mandrie pentru caracaleni. Tot conform acestui nou plan de sistematizare in Caracal apar 5 cartiere de blocuri si anume : Cartierul Centru, Libertatii, H.C.C, Doctor Marinecu si Cartierul Gara , aceste blocuri puse laolalata pot numara aprox 7.098 apartamente cu camera cuprinse intre 1-5 .

Putem vorbii despre noile constructii de blocuri din Caracal , dar si despre materialalele folosite si anume beton armat care era folosit la zidare ,sisteme de diafragme din beton armat si acoperisuri de tip platform de beton cu izolatie bituminata pe carton. Insumate blocurile erau de tip P + 4, un singur bloc de tip P+10 s-a construit in oras si singurul dotat cu ascensor. Ce a determinat constructia unui numar atat de mare de blocuri in oras ? Aici putem vorbii despre numeroase motive, dar cel mai concret si plauzibil, este dat de migratia oamenilor de la sat la oras, acest lucru datorandu-se locului de munca. In oras apar si sunt puse in functiune Intreprinderea de Vagoane, Intreprinderea de Anvelope, Fabrica de tricotaje, Fabrica de Conserve, Fabrica de Lapte , Fabrica de Mobila, I.S.C.I.P, dar si alte obiective industrial care au inglobat un numar mare de oameni in special tineri ,forta de munca ieftina , din localitate sau chiar din localitatile vecine. E clar si vizibil cu ochiul liber cum orasul s-a dezvoltat in urma industriei din ultimii 40 de ani, atat economic cat si social, lucru ce a dus la modernizarea acetuia. In acest sens constructiile au tot inceput sa apara , fiind puse bineinteles pe seama cresterii populatiei dar si nivelului de educatie si de trai al oamenilor. Au inceput sa fie construite noi scoli, gradinite, crese, policlinica, spital, cladirea Cercului Militar, Magazinul Central . In ultimii 10 ani orasul a beneficiat de noi proiecete edilitare. Nici piata central nu a fost neglijata astfel incat in anul 1997 ea a fost reamenajata. Noi blocuri de locuinte A.N.L. au inceput sa fie construite in 1999-2000, in 2003 Sala Polivalenta , apoi alate 2 Sali de sport de la 2 scoli generale din oras, respective 2 si 7. In 2005 in vara au inceput si lucrarile pentru introducerea conductei de gaze, o alata necessitate noua aparuta. Primii beneficiari ai gazului metan din oras au fost 50 de abonati de pe strazile Tepes Voda si Bulevardul Nicolae Titulescu. In present numarul beneficiarilor de gaz metan se ridica undeva la cifra miilor.

Structura si modul de organizare al terenurilor-Ca suprafata orasul Caracal ocupa lcoul I in randul oraselor din judetul Olt cu o suprafata totala de 6.964 ha, adica 0.12 din suprafata intregului judet Olt.

Dupa categoria de folosinta a terenurilor putem sa facem o scurta prezentare :suprafata extravilan- 5.831 ha; suprafata inravilan-1.133 ha din care putem spune ca 493 ha-cladiri, drumuri-105 ha, spatii verzi-53, 4 ha, pietonale si alte spatii libere 481,6 ha.

Pe suprafata intravilana de 493 ha sunt construite 5.072 cladiri (case de locuit, blocuri, sedii de institutii, spatii de productie si comerciale, etc).

Strazile din Municipiul Caracal masoara o lungime de 66, 603 km , ele sunt acoperite cu covor asfaltic, piatra cubica, beton si piatra de rau tasata. Cat despre spatiile verzi, acestea sunt mai restranse , acestea existand mai mult in zona centrului vechi al orasului, aici gasindu-se inclusiv parcul Constantin Poroineanu cu o suprafata de 25, 5 ha.

In vederea elaborarii Planului Urbanistic General (P.U.G.), Consiliul Local al orasului a aprobat in sedinta ordinara Hotararea nr 44/29.06.1999 delimitarea zonei intravilane.(*)

CAP. II GEOLOGIA

Municipiul Caracal face parte din marea depresiune structurala care si-a facut aparitia in mezozoicul superior , intre muntii Carpati si Balcani, odata cu inaltarea si ridicarea acestora , denumita Depresiunea Getica. In evolutia geologica a acestei depresiuni exista 2 mari faze si anume: faza precuaternara care a fost foarte lunga, in timp, pana la sfarsitul pliocenului, de subsidenta marina, lacustra si faza cuaternara, foarte scurta comparativ cu cea precuaternara, dar mult mai importanta pentru morfologia acestei regiuni. Aceasta tine de la sfarsitul levantului pana astazi , timp in care intreaga Depresiune Getica devine uscat, fapt pentru care se mai numeste si faza continentala.

In ultima parte a mezozoicului si in Neozoic s-au depus pe platforma marii care acoperea aceasta vasta depresiune material rezultate prin eroziune. In acest fel fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasa de de formatiuni sedimentare( calcare, gresii, marne, argile, nisipuri, pietrisuri) asezate monoclonal sau orizontal, avand caracteristicile unei structure de platforma.

In faza cuaternara sau continentala a luat nastere si reteaua hidrografica care rerezinta agentul morgogenetic cel mai important, sub actiunea caruia se formeaza relieful acumulativ de terase , iar sub actiunea vantului , ajutata dde procesele deluviale locale, pe intinsul campiei se astrene treptat mantaua de loess, depozide loessoide si de dune.

S-au efctuat numeroase studii pe teritoriul Caracalului de unde rezulta ca deasupra depozitelor prebalcanice cretacice care stau la baza Campiei Olteniei se intalnesc depozite de varsta sarmatica –pliocena si levantina, pe care s-a depus loess-ul cuaternar. Peste loess vanturile au transportat nisipurile din lunca Jiului formand dune de nisip. Putem spune ca astfel , pe terasa solurile s-au format in exclusivitate pe depozite eolinene. Pe nisipurile care odata ce au fost fixate se pot forma soluri nisipoase, slab humifere, pana la soluri nisipoase cernoziomice. In lunca solurile s-au format pe depozite aluviale , iar depozitele difera , din punct de vedere granulometric, acestea variind de la grosiere pana la fine.

Schimbarile climatic glaciare s-au resimtit si in Caracal, atat in activitatea raurior, prin ritmul diferit de eroziune si acumulare, cat si prin activitatea vanturilor dominante, Crivatul, Autrul. Faza cuaternara este cea mai importanta pentru formarea si evolutia reliefului luncii si teraselor fluviului Dunarea si luncilor Jiului si Oltului, implicit a interfluviilor dintre acestea.

Dintre procesele actuale de modelare geomorfologica a reliefului , cele mai active sunt : eroziunea liniara, surparile, alunacrile de teren, terasarile, deflatia si acumularea eoliana.

Eroziunea liniara se dezvolta mai mult in lungul albiilor raurilor, cand acestea vin in contact cu fruntea teraselor sau chiar cu campurile find adesea insotita de surpari si acumulrai. Se intalneste pe suprafate intinse in lungul vailor principale si secundare care dreneaza Campia Romana , Olt, Jiu, Teslui, Dunare paralele cu urmatoarele localitati: Devesel, Caracal, Vladila, Gradinile si Crusov. Versantul drept al Oltetului precum si versantul stang al Oltului sunt afectate de eroziunea liniara puternica , datorita caracterului abrupt al versantilor.

Surparile reprezinta si ele probleme actuale care insotesc eroziunea si sunt dezvoltate atat pe malurile albiilor minore cat sip e fruntileunor terase. Alunecarile sunt pezente pe versanti dar sip e fruntile de terase , mai ales acolo unde pantele sunt accentuate si panzele de apa drenate.

CAP. III. RELIEFUL ORASULUI CARACAL

Cand vorbim din punct de vedere geologic, teritoriul orasului Caracal este amplasat in zona neogena a depresiunii getica, la origine lacustra. Aceasta depresiune s-a format prin umplerea lacului levantin cu nisipuri, argile, pietrisuri , acestea depunandu-se treptat.

Data fiind situatia acestui lac care dateaza din pliocen, devenind uscat iar suprafata initiala de origine fluvio-lacustra a intrat sub actiunea de modelare a agentilor externi.

Cand vorbim de era preglaciara vorbim atunci ca despre o suprafata de coroziune, iar in cuaternar ca o suparafat de coroziune eolina si eroziune a apelor curgatoare. S-au executat diverse profile pentru a se observa mai bine straturile de depozite. Despre profilul executat la gara si uzina de apa , sau in orice alta zona a orasului se constata ca sub depozitele cuaternare se gasesc depozite Levantine. Datorita actiunii neotectonice de slaba moderatie care s-a manifestat in cuaternar a dus la o usoara valuire a terenlui, pe directia nord-sud. Situatia este surprinsa de trei pinteni, care patrund din partea de vest spre est si de straturile de pietris care in acest oras se afla la 50 m spre deosebire de alte localitati unde acestea se afla la o altitudine de 100 metri cubi.

Constatam ca asezarea orasului se situeaza pe un fundament solid , alcatuit din pietrisuri, nisipuri, luturi rosii, marne , iar in zona de est , din depozite de terasa aluvinare, pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri. La baza acestor depozite se gasesc reserve importante de apa freatica, mai profunde la nivelul campului si mai aproape de suprafata la nivelul terasei, de unde si orasul isi face aprovizionarea cu apa potabila.

Cat despre terioriul administrative al orasului, acesta apartine Campiei Romanatiului, care este o subunitate a Campiei Olteniei. Mai précis , se afla in marginea estica a depresiunii geografice numita Campul Leu-Rotunda.

Vorbim despre aces camp ca despre o prelungire spre zona de sud a Podisului Getic. Are un aspect peninsular si este inconjurat la est de Olt, la sud de Dunare si la Vest de raul Jiu.

In vatra municipiului nivelul campului vis-à-vis de altitudine difera , astfel incat,nivelul campului cu 120-130 m altitudine absoluta sip e cel al terasei Caracal , aflata la 90-93 m fata de nivelul marii.

Numarul de sate care se intind de la Caracal la Urziceni reprezinta contactul dintre cele doua tipuri de altitudine. Ele formeaza un arc de convexitate spre zona de sud-est.

Orasul Caracal se afla pe una dintre terasele raului Olt si anume terasa Caracal, aceasta se racordeaza la acelasi nivel de terasa a Dunarii cu terasa Bailesti. Desi vatra orasului, prima zona in jurul carei orasul s-a si dezvoltat si partea de vest a extravilanului se afla pe campul inalt, zona preindustriala a orasulului, dar si partea de est a extravilanului se afla pe terasa Caracal.

Cand vorbim despre altitudinele reliefului orasului Caracal incepem cu cea medie care este de 95 de m , continuam cu cea maxima care este de 137 de m, in nord-vest, mai exact in dealul Foisorul Caracalului si terminam cu altitudinea maxima de 90, 9 m pe care o intalnim in estul orasulul , catre valea Oltului. Deducem deci din acest lucru faptul ca panta generala a reliefului are o inclinare pe directia nord-vest-sud-est.

Putem observa aceasta inclinare a pantelor in teritoriul municipiului de-a lungul paraului Gologan(pot adauga note despre acest parau) care curge de la nord-vest spre sud-est , indreptandu-se spre valea Oltului.

Cand facem referire la paraul Gologan ,vorbim despre valea acestuia care este putin adancita cu versanti care nu depasesc inaltima de 10 m , cu o panta mica de scurgere , cu altitudini diferite, mai exact 105 m altitudine la atingerea teritoriului Caracal , 101 in zona parcului Constantin Poroineanu si 90, 9 m la marginea estica a orasului.

Modelarea campiei, morfologia acestei este strans legata de actiunea diversilor factori externi, dintre care cel mai important este vantul , cu ajutorul caruia s-au format dunele si depunerea stratului de loess.

Acesti agenti externi care si-au facut simtita prezenta si in depozitele de loess au format mici martori de eroziune cum ar fi: movile , crovuri si vai putin adancite , care de cele mai multe ori sunt lipsite de apa sau au debite intermitente.

Martorii de eroziune pozitivi ai orasului apar in partea de nord-vest .Ii putem enumera pe urmatorii :Dealul Foisor Caracal-137, 3 m, Magura Tei-129, 6 m, Dealul Protoseni-130, 5 m. Despre aceasta zona a Caracalului putem spune ca altitudine reliefului variaza intre 110-120 m.Dintre acesti martori de eroziune cel mai important ramne Dealul Foisor Caracal cu o altitudne de aproximativ 22 m . Il putem observa mult mai bine de pe Valea Gologanului care dispune de o altitudine de 92-98 m in vatra Caracalului.

Si in zna de sud a orasului au inceput sa apara martori de eroziune, cum ar fii Magura Dragos-Voda cu altitudinea de 103, 9 m. Cand vorbim despre crovuri facem referire la cele reprezentate in zona dreapta a paraului Caracal, situate anga abator avand o altitudie de 91,7 m si crovul din nordul parcului , situate la contactul cu Dealul Protosenilor cu altitudinea de 100 m, denivelat cu 8 m fata de imprejurimi.

In Caracal nu exista doar valea paraului Gologan, ci si o alta apa curgatoare care poarta denumirea de Valea Torentului. Este o vale putin adancita ,6-8 m, cu altitudinea absoluta de 116 m, isi are traseul dinspre vestul orasului, traverseaza soseaua Celaru si se desfasoara de-a lungul strazii Marasti, prelungindu-se pana la valea Gologanului. Dupa nume ne putem da seama si de natura acestei vai, care este seaca mai mereu, doar atunci cand exista ploi torentiale aceasta poate avea apa.

Cand vine vorba despre campia din zona Caracalului aceasta este extreme de favorabila culturii plantelor agricole indeosebi cerealelor. Existenta celor doua trepte de relief, campul si terasa mai exact influenteaza arhitectura urbanistica a orasului, oferind posibilitati de extindere a spatiului intravilan atat spre vest cat si spre est. Terasa Caracal are cea mai frumoasa dezvoltare dintre toate terasele Oltului si apartine malului drept , exclusive. Aceasta terasa se intinde ca o fasie continua la baza versantului Podisului Getic in nord si a campului Diosti-Rotunda in zona de sud, fiind intrerupta numai in lunca Oltetului (intre localitatea Vladuleni si Osica de Jos ). Exista si o racordare perfecta a terasei Caracalului cu terasele Oltului si Dunarii. In zona de vest, spre regiunea Nordica , Podisul Getic reuseste sa domine terasa Caracal printr-u abrupt cu dimensiunea de 50 m.

Populatia este concentrate de obicei pe marginile limita ale terasei. Exista si sate situate in mijlocul podului terasei si anume Traian si Visina Veche. Si aici altitudinea variaza de la 35 m in nord , la 20 m in sud, iar cea absoluta de la 145 m in nord la 55 m in sud, aici panta este tot de 1m/km cum este e altfel si la terasa Hotarani. Aceste pante sunt similar cu cele ale albiei minore din prezent. La Brancoveni panta este transversal si de dimensiuni foarte mici, dar cu toate acestea ea ddomina lunca. Spre sudul Caracalului se intinde calea ferata si soseaua nationala , de-a lungul terasei Municipiului.

Elementul caracteristic terasei Caracal este faptul ca aceasta continua sa se intinda in lungul vaii Oltului din zona dealurilor pana la Dunare. In sudul dealului Sararului ,terasa Caracal se intinde pana la malul stang al Oltetului. Urmeaza o alta terasa, Branet, aceasta isi are desfasurarea la nord de Leotesti si se uneste cu Terasa Caracal in nordul localitatii Olari. Aici cele doua formeaza o singura suprafata.

CAP. IV CLIMA

Succesiunea in timp a diferitelor tipuri de vreme a permis stabilirea unui regim multianul al vremii , caracteristic pentru un anumit loc sau regiune a lumii. Ne putem da seama deci de trasaturile climatic ale unei regiuni care pot fi depistate pe baza datelor obtinute asupra celor mai principale elemente si fenomene atmosferice ,in cursul unei perioade de timp mai lungi.

Datorita pozitiei geografice, orasul Caracal se incadreaza in zona climatului temperat continental cu patru anotimpuri dar si cu usoare influente submediteraneene.(pot adauga note despre climatul temperat continental si submediteranean, in ce consta).

Dintre toti factorii de origine climatica, cea mai importanta este cu siguranta radiatia solara sub forma globala, datorita faptului ca aceasta reprezinta sursa energetic ce sta la baza tuturor proceselor si fenomenelor de origine climatic.

Cautand o definitie corespunzatoare pentru radiatia solara directa ajungem la concluzia ca aceasta poate fii definitta “ca fiind cantitatea de caldura , exprimata in calorii, pe care o primeste, in timp de 1 minut , o suprafata egala cu 1 cm patrat, dispusa perpendicular pe directia razelor , deosebita valoric essential de aceea receptionata de aceiasi suprafata , in aceiasi unitate de timp la limita superioara a atmosferei, adica corespunzatoare notiunii de constanta solara.Valoarea constantei solare este aproape constanta, de 1,94 cal/cm patrati /min, cu mici variatii de 1%, determinata de variatia in cursul anului a distantei dintre Soare si Pamanat si, de activitatea solara. Cu toate acestea valoarea sa nu coboara sub 1, 9 cal/cm patrati/min. si nici nu depaseste 2,1 cal/cm patrati/min.”

In Caracal radiatia solara se ridica la aproximativ 130.000 kcal/cm ,aici incadransu-se atat radiatia solara cat si radiatia difuza.

La statiile meteorologice din Romania de tip actinometric, intensitatea radiatiei solare directe se masoara cu diferite tipuri de pirheliometre si actinometre. Denumirea de pirheliometru provine de la cuvintele : piros-foc; helios-Soare; metron-masura).Cele mai folosite sunt actinometrul thermoelectric AT-50, pirheliometrul calorimetric Michelson, actinometrul bimetallic Michelson si pirheliometrul cu compensatie electrica Angstrom. Putem sa spunem cateva cuvinte despre aceste pirheliometre si actinometre intr-ucat este necesar sa se stie ce sunt si la ce folosesc.

Actinometrul termoelectric AT-50

Este un instrument radiometric simplu .Acesta functioneaza pe principiul producerii unui current thermoelectric prin incalzirea diferentiata, sub influenta radiatiilor solare, a termosudurilor care alcatuiesc piesa lui receptoare.

Acesta este alcatuit din piesa receptoare, tubul actinometric si un galvanometru.

Ne putem da seama de intensitatea radiatiei solare directe (I) prin inmultirea numarului de diviziuni (N) cu care deviaza acul galvanometrului cu factorul de transformare K (5 MA=1 cal /cm patrat .min.): 1=N.K

Putem spune despre actinometrul thermoelectric ca este un instrument relativ. El se amplaseaza pe stativul complexului actinometric , la 1, 5 m inaltime, iar la 1 m se instaleaza galvanometrul.

Pirheliometrul calorimetric Michelson

Face parte din cele mai vechi tipuri de pirheliometre. Este un instrument radiometric absolute alcatuit dintr-un tub sub forma literei “U”, este innegrit in interior, si prin el circula un current de apa. In partea interioara se afla o serie de diafragme , acestea au rlul de a micsora suprafata orificiului de patrundere a razelor solare, facandul-le sa cada sub forma unui flux radiativ.

Actinometrul bimetallic Michelson

Ca si actinometrul thermoelectric AT-50 si acesta este un instrument relativ. Pentru a afla intensitatea radiatiei solare directe in valori absolute (cal/cm patrat.min sau ly/cm patrat.min), inmulteste valorile citite pe scara micrometrica cu un factor de transformare.Acesta a fost construit in anul 1905 si in component sa intra urmatoarele : piesa receptoare, microscopul, tubul actinometric si suportul instrumentului.

Pierheliometrul cu compensatie electrica Angstrom

Este un instrument absolut si determina intensiatea raiatiei solare directe in cal/cm patrat min sau ly/min. Este compus dintr-un tub pirheliometric, o piesa receptoare, suportul tubului pirheliometric cu mecanismul de reglare, un galvanometru, un miliampermetru, o baterie si un reostat.

Pentru a se putea masura intensitatea radiatiei solare difuze si globale se apeleaza la diferite tipuri de piranometre a caror natura poate fii de origine absoluta sau relativa.

Cele mai utilizate piranometre la statiile meteorologice din Romania sunt:

-Piranometrul absolute Angstrom

-Piranometrul relative Arago-Davy

-Piranometrul thermoelectric Ianisevski.

Aceasta radiatie inflenteaza foarte mult ,dar intr-un mod poztiv proceul de vegetatie al plantelor. Cand vine vorba despre eneria maxima, aceasta se intalneste in lunile iunie-iulie, iar cea mica in lunile iauarie-februarie. Stratul de zapada persista foarte putin, albedoul solurile negre fiind de 7%.

Ca o definitie a acestuia dar si a masurarii intensitatii radiatiei reflectante putem spune ca “radiatia totala care ajunge la suprafata teresta este partial aborbita contribuind la incalzirea solului si partial reflectata sub numele de radiatie reflectata sau reflexa. Proprietatea sau capacitatea de reflexie a diferitelor suprafete active (zapada, sol, vegetatie, apa, etc.) constituie albedoul , care reprezinta raportul dintre radiatia reflectata (Rs) si cea globala (Q), pe care o primeste acea suprafata.” Determinarea intensitatii radiatiei reflectate se face cu ajutorul albedometrelor de statie si portabile sau cu fotoelementul cu selenium dar si cu solarimetrul Gorczynski. Aceste aparate masoara albedoul diferitelor a diverse tipuri de suprafate active.

Datorita faptului ca vara cerul este mai senin si energia caloric ajunge la sol, aceasta are valori mai mari. Dar in schimb cerul este mai acoperit si creste radiatia difuza, scazand totodata cantitatea de energie solara.

Cand vine vorba despre masurarea temperaturii aerului ,putem vorbii despre aceasta ca despre “o marime fizica utilizata pentru a caracteriza starea de incalzire a unui mediu sau a diferitelor corpuri, valoarea ei deprinzand de scara termometrica in care este exprimata .Radiatia solara , la trecerea prin atmosfera , incalzeste foarte putin aerul troposferei prin absorbtie. Principala sursa se incalzire a aerului o constituie o suprafata teresta, unde o parte din radiatia solara este reflectata iar alta absorbita , transformata in radiatie caloric si transmisa ascendant aerului si descendent solului.Concluzia este simpla , aerul se incalzeste de jos in sus si nu invers. Exceptie fac straturile superioare (stratosfera superioara, mezosfera si troposfera), unde aerul se incalzeste direct prin absorbtia radiatiei solare directe.

In Municipiul Caracal climatul este influentat in mare parte iarna de anticiclonul Siberian, Crivatul(note despre cei doi cicloni), acesta adduce geruri mari iarna si seceta mare vara. Vara in oras patrund mae de aer cald cu ajutorul ciclonului tropical African, acesta se manifesta prin vanturi cale si uscate, aducatoare de seceta.

Climatul din zona Caracalului mai este influenatat si de anumiti factori dinamici care sunt reprezentati prin niste formatiuni barice care se deplaseaza deasupra tarii noastre , in sud-vestul acesteia.

Dintre toate elementele climatic , temperature aerului ramane factorul cu cea mai mare importanta. Ea inegistreaza un grad mare de variabilitate si in aces fel ea poate determina modificarea celorlalte elemente climatice.

Vorbim despre acest oras si il putem incadra de altfel in zona cu temperature medie anuala de 11, 2 grade Celsius,( precizez si faptul ca scara Celsius a fost introdusa de astronomul si fizicianul suedez Anders Celsius in anul 1972, este divizata de la 0-100 grade C, IN 100 de parti egale.)Intervalul de timp cu temperature de peste 10 grade Celsius este de aproximativ 120 de zile, incepe din luna aprilie , apoi in perioada de vara se inregistreaza temperaturi tropicale de peste 30 de grade Celsius care se deruleaza pana in luna de toamna octobrie. Lunile cu temperature sub o grade Celsius sunt decembrie, ianuarie si februarie.

Cand vorbim de mediile celor doua anotimpuri, vara si iarna, facem referire la faptul ca temperature medie a lunii celei mai fierbinti inregistrata la statia Caracal a fost de 25 de grade Celsius, in luna august 2000. Iar temperatura lunii celei mai reci a fost inregistrata in ianuarie 2000, cu 4,6 grade Celsius.

Partea de continentalism a acestei clime este data de nuanta mai arida dar si de amplitudinile termice care ajung la 26-27 grade Celsius.

Numarul mediu al zilelor cu inghet ajunge la cifra 100, asta insemnand temperatura medie sub 0 grade. Se estimeaza ca data primelor zile cu inghet la Caracal este undeva in jurul datei de 28 octombrie, iar ultima zi cu inghet este la 7 aprilie. De unde denota faptul ca perioaa fara inghet se estimeaza undeva la 200 de zile, ceea ce inseamna un lucru extrem de favorabil pentru perioada de vegetatie a plantelor dar si lucrarilor agricole.

Dupa un calcul estimativ ajungem la concluzia ca temperature medie anuala in Caracal este de 11, 2 grade Celsius, amplitudinile termice inregistrand valori de 25,8 grade Celsius, iar temperaturile extreme incadrandu-se in aceasta zona la +42 grade Celsius si -32 grade Celsius.

Cand vine vorba despre masurarea precipitatiilor atmosferice ne referim la faptul ca acestea “reprezinta produsele finale ale condensarii si sublimarii vaporilor de apa , constituind totalitatea particulelor de apa lichida si solida care cad din sistemele noroase si ating suprafata Pamantului. Ele pot fi sub forma de :ploaie, zapada, lapovita, burnita, mazariche sau grindina. Impreuna cu depunerile pe suprafata terestra , roua bruma, chiciura, poleiul, alcatuiesc fenomenele hidrometeorice.”

Pentru a putea caracteriza regimul precipitatiilor s-au folosit si inca se folosesc o serie de marimi pluviometrice.

Masurarea cantitatilor de apa provenite din ploi si ninsori se efectueaza cu pluviometrul, iar pentru inregistrarea continua a cantitatii de apa cazuta , dar si a duratei si intensitatii se utilizeaza pluviograful.

In Caracal regimul precipitatiilor se caracterizeaza prin doua maxime, unul principal in mai-iunie si altul secundar in lunile octombrie-noiembrie, acesta din urma reusind sa scoata in evident influentle climatului mediteranean.

In lunile aprilie-septembrie, aceasta fiind si perioada favorabila dezvoltarii vegetatiei, cad cca. 60-70% din perioada cantitatii anuale. In perioada rece a anului se inmagazineaza in sol, iar in perioada de vara ,adica incepand din aprilie , respectiv octombrie, acestea prezinta o repartizare lnara si decadala neuniforma.

Atingem si un alt aspect foarte important si anume ploile torentiale, care sunt foarte rare in aceasta zona, prin urmare acestea nu ridica problem din punct de vedere a eroziunii solului, caderi sau alenucari de teren sau formarea de baltire a apelor. Nici caderea grindinii nu este un fenomen des intalnit in aceasta zona, si asta este un lucru extrem de bun. Cu toate acestea cand cade este in cantitati mici si de marimi reduse, dar lucrul aceste nu duce decat la pagume material insemnate. De obicei acest lucru se intampla in timpul verii.

Cand vine vorba despre stratul de zapada care acopera solul, din punct de vedere climatic acesta are o importanta foarte mare datorita grosimii, structurii si densitatii ce-l caracterizeaza. Datorita conductibilitatii sale reduse , stratul de zapada joaca un rol protector pentru sol impotriva ingheturilor radiative si advective. De asemenea stratul de zapada datorita proprietatilor sale de tip radiativ, provoaca scaderea accentuate a temperaturii statului de aer din vecinatatea lui.

Precipitatiile sub forma de zapada incep sa cada in prima parte a lunii noiembrie si continua astfel pana la sfarsitul lunii martie, numarul de zile ajungand pe la 20 in jumatatea sudica , iar in cealalta jumatate cu putin peste 20.

Cat despre stratul care continua sa se mentina pe sol in majoritatea zilelor unei luni este vorba despre intervalul decembrie-ianurie-februarie, dar stratul nu este unul de tip uniform, ci discontinuu, mai ales actiunii de spulberare si troienire de catre vant ,dar si de catre oscilatiile mari ale regimului termic care este determinat in special de invaziile calde din timpul iernii care conduc la topirea rapida a acesteia.

“Daca valorile termice si de presiune ar fi repartizate uniform pe suprafata terestra , deplasarea aerului nu ar mai avea loc. Inegala repartitie a presiunii in sens orizontal se datoreaza actiuni combinate a unor cause de ordin termic si dinamc si, determinca o miscare advectiva numita vant.Diferentele de temperature ale aerului creeaza densitati diferite , ceea ce atrage dupa sine diferente de presiune-maxime si minime barometrice.”

Vantul ca element meteorologic tinde sa egalizeze diferentele de temperatura , presiune si umezeala existente in atmosfera in sens orizontal. Aceasta egalizare nu se realizeaza decat pentru un interval foarte scurt de timp, cand apare un calm atmosferic. Dar in rest , apar diferente noi si reapare vanul care mentine o medie a acestor diferente, in concluzie este un element meteorologic important si un factor compensator in atmosfera. Cand vorbim despre frecventa vantului facem referire la anumite directii care permit aprecierea caracteristicilor maselor de aer care se deplaseaza intr-o anumita regiune, acest lucru permite stabilirea influentei pe care o are asupra proceselor climatic locale.

Vantul este un element al naturii care inluenateaza toate domeniile transporturilor, mai ales pe cele aeriene, dar si unele procese si elemente meteorologice, umezeala, nebulozitate, precipitatiile lichide si solide , evaporatia, temperature aerului si solului etc.

Diversitatea fenomenelor meteorologice tine de existent in atmosfera a curentilo de aer, atat a celor verticali cat si a celor orizontali. Lipsa acestoa in atmosfera ar putea duce la inexistenat schimbarilor bruste ale vremii si s-ar observa o trecere lenta de la iarna la vara si invers, dupa variatia inaltimii Soarelui. Vantul este un element meteorologic dynamic si se caracterizeaza prin directive, viteza, tarie si intensitate.

Exista multi factori naturali daunatori de mare importanta cand vine vorba despre agricultura. Pe langa precipitatiile deosebit de abundente, ploi torentiele, grindina ,vantul este la fel de periculos. Daca urmarim regimul eolian pe o perioada indelungata de timp, se observa ca directia predominanta a vantului este din N-E( Crivatul), care circula cu o frecventa medie de 13,6 % si din vest si sud-vest (Austrul) cu o frecventa medie de 11, 9%, fiind canalizat de-a lungul vaii Oltului.

Directia vantului reprezinta sensul din care bate vantul intr-un punct sau intr-o regiune oarecare. Aceasta diectie se stabileste in raport cu punctual cardinal dinspe care bate. Pentru a putea identifica directia vantului se foloseste roza vanturilor cu cele patu puncte cardinale si cu cele patru sau douasprezece directii numite rumburi.

Datorita faptului ca acest mod de notare nu este foarte précis , in aeronautica si in transporturile marine se foloseste azimutul vantului , adica unghiul pe care-l face vectorul cant cu directia nordului geographic. Aceasta se exprima in grade sexagesimale de la 0 grade la 360 grade , in sensul deplasarii acelor de ceas. Astfel, nordul corespunde la 360 grade , estul la 90 grade, sudul la 180 grade iar vestul la 270 grade. Celelalte directii au valori intermediare.

Variatia diurna a directiei vantului se scimba foarte mult in functie de conditiile orografice si a modului diferit de repatitie a presiunii aerului intre acestea.

In Caracal bate Crivatul ,acesta vine din directia N-E si N, spulberand de cele mai multe ori zapada, in aces mod descoperindu-se semanaturile de toamna. Austrul este un vant cald, secetos, vara adduce arsita si seceta dar si umezeala. Aceste doua vanturi bat frecvent in lunile : februarie, apilie, octombrie, decembrie. Viteza medie multianula a vantului este de 2-4 m/s.

Viteza vantului este reprezentata de distanta parcursa de aerul care se deplaseaza pe orizontala in unitatea de timp . Aceasta viteza se exprima in metri pe secunda sau in kilometric pe ora, intre cele doua unitati de masura existand urmatoarele relatii:

1m/s = 3,6 km/h

1km/h = 0,278 m/s.

In concluzie , despe conditiile climatice ale Caracalului nu putem spune decat ca sunt extreme de favorabile desfasurarii activitatilor umane, dezvoltarii unei agriculture de durata dar si mediului de habitat.

CAP V. HIDROGRAFIA

In zona orasului Caracal cele mai importante rauri sunt: Oltul, la o departare de aproximativ 12 km de oras, Tesluiul affluent al acestuia care trece pe la N-E de oras, iar central orasului este strabatut de paraul Gologan, care a fost denumit de catre noi, localnicii, Paraul Caracal.

Oltul reprezinta unul dintre cele mai mari rauri din Romania. Izvoraste din munti Hasmasu Mare. In acest sector Oltul primeste pe dreapta sa ca afluenti aul Teslui si paraul Gologan. Debitul mediu multiannual inregistrat la Stoenesti este de circa 174 m cubi/s. Debitul maxim anul inregistrat provine mai ales de la ploile de primavera si este de 2.700-3.000 m cubi/s. Debitul minim annual variaza inte 24-29 m cubi/s.

Fenomenul de iarna care o durata de cca. 40 zile dintre care podul de gheata poate ajunge la cca. 18-20 de zile . Din punct de vedere al regimului chimic, Oltul face parte din categoria apelor bicarbonate cu mineralizare mijlocie(200-250 mg/l) . Vaile afluentilor in zona Caracal se caracterizeaza prin adancimea mica si paralelismul pe directia NV-SE.

Tesluiul – Dreneaza satele din nordul municipiului Caracal si se varsa in raul Olt, langa localitatea Farcasele. Debitul multianul al Tesluiului inregistreaza valori de 140 m cubi/s. Debitul maxim este de circa 290 m cubi/s, iar debitul zilnic minim annual este de 0,5 m cubi/s.

Gologanul –isi are izvorul in satul Grozavesti, comuna Draghiceni . Este de altfel si singura apa permanenta de suprafata din teritoriul administrativ al municipiului Caracal. Paraul are regimul de scurgere parallel cu cel al Tesluiului, adica NV-SE si traverseaza orasul prin central acestuia, indreptandu-se spre Olt care-I colecteaza apele si cu care conflueaza la sud de localitatea Stoenesti. Cursul paraului Gologan a fost canalizat pentru o mai buna igienizare a orasului.La inceputuri paraul avea o vale putin adancita , denivelata cu 5-10 m fata de nivelul campiei din jur, cu debite mici si vaiabile. In lungul paraului au fost construite si o serie de baraje artificial in spatele carora se afla un sir de lacuri artificial cum ar fi: Lacul Grozavesti, lacul Draghiceni, lacul Obogeanu, lacul din parcul Constantin Poroineanu, lacul Opincaru( situate in estul orasului). Apa din aceste lacuri este folosita in sistemele de irigatii ale unitatilor agricole din zona, iar apa lacului din pac are ca scop infrumusetarea parcului. Paraul Gologanu colecteaza apele menajere ale orasului si apele reziduale din zona industriala, de aceea calitatea apelor sale este afectata in present de un grad de poluare, dar nu foarte semnificativ. Pentru a deversa apa cat mai curate in raul Olt a fost necesara construirea unei statii de epurare in partea de est a municipiului.

Apele subterane

Apele subterane pot provenii din infiltrarea apelor de suprafata , cum ar fii precipitatiile, zapada, raurile. Se infiltreaza in sol cu ajutorul porilor sau fisurilor acestuia pana cand in drumul lor apare un strat impermeabil deasupra caruia se acumuleaza producand o saturare a porilor rocilor pe un anumit nivel. Acest nivel poarta denumirea de nivel piezometrc iar oglinda de apa a stratului permeabil poarta numele de suprafata piezometrica.

In urma uni mod de analizare a distribuitiei apei subterane pe verticala se identifica mai multe zone caracteristice care se diferentiaza intre ele prin gradul de saturare a porilor cu apa , prin tipul miscarii pe care o are apa.

Zona de aeratie este despartita de suprafata piezometrica prin zona de saturatie.

Aceasta zona de aeratie cuprinde suprafata piezometrica si suprafata topografica a terenului, cu grosimi diferite. In cadrul acesteia umiditatea prezinta distributii si sensuri de miscare diferite, astfel incat sa putem identifica trei subzone diferite:

subzona capilara, se afla in partea inferioara a zonei de aeratie

subzona intermediara se afla la mijlocul zonei de aeratie

subzone de evapotranspiratie reprezinta partea superioara a zonei de aeratie

“Zona de saturatie este reprezentata de partea aflata sub nivelul piezometric, unde porii rocilor sunt saturati cu apa. Aceasta zona reprezinta de fapt stratul acvifer propriu-zis. Zona de saturatie impreuna cu subzone capilara formeaza zona de fluctuatiesi variaza in functie de sursele de alimentare.

In cadrul acestor zone intalnim si miscari diferite ale apei, precum miscarea gravitational si capilara. Deplasarea apelor subterane este un process deosebit de complex, generat de actiunea a mai multor factori, precum: forta gravitational, forta capilara, gradientul hydraulic, permeabilitatea rocliro, defirente de presiune, etc.”

In Caracal apele subterane depend de numarul, grosimea si modul de extindere a orizonturilor permeabile si impermeabile.

Asupra intregii Campii a Olteniei s-a efectuat un raport corelativ intre adancimea apelor freatice si treptele reliefului. Astfel incat in zona Campului Leu-Rotunda acestea au adancimi mai mari de 20 m, in zona teraselor o adancime medie, si anume 5-20 m , iar in lunci o adancime mica, adica 1-3 m. Din punct de vedere al adancimii apelor freatice , mentionam faptul ca acestea nu afecteaza culturile agricole decat in anii care sunt foarte ploiosi, atunci cand se produc procese de baltire si inmlastinare in luncile raurilor. Importanta apelor subterane este foarte importanta. Ele reprezentand mai ales in secolel anterioare surse de alimentare a populatiei Caracalului.

Cat despre utilizare apei in agricultura , aceasta are o cerinta foarte mare, mai ales pentru irigatii, acestea constituind motivul cel mai frecvent pentru pastrarea canalelor irigabile, dar si alimentarea acestora cu apa.

Vorbim in aceasta zona de o cantitate relativ redusa a precipitatiilor si distribuirea lor in timp, de cele mai multe ori nefavorabila, a facut in asa fel ca aceasta zona sa fie una cu un deficit accentuat de umiditate. Nici ani secetosi nu sunt mai favorabili zonei, agricultura putand fi compromisa din lipsa precipitatiilor. Drept urmare s-au luat masuri pentru cazuri extreme, cum ar fii si seceta, prin sisteme de irigatii, amenajarea unr sisteme locale ce folosesc apele raurilor dar si a lacurilor antropice. Suprafata totala amenajata pentru irigatii, pe plan local ajungea in anul 1984 la 5.100 ha.

Apreciem faptul ca apele utilizate la irigarea culurilor agricole indeplinesc calitatile necesare , exceptie facand anumite iazuri locale care sunt poluate de dejectiile zootehnice, Dobrosloveni, implicit Cezieni , dar si raul Teslui care deseori este poluat cu reziduurile de exploatare petroliera Ghercesti din judetul Dolj.

CAP VI. VEGETATIA SI FAUNA

Vegetatia

Specifice zonei de stepa, plantele din aceasta zona ,respectiv Caracal , au fost in totalitate inlocuite cu culturi agricole care sunt caracteristice acestei zone a Romanatiului, intr-ucat se cunoste foarte bine popularitatea solurilor fertile specifice acestei subunitati a Campiei Romane.

Unul dintre factorii de mare influenta este reprezentat de clima. Cum clima este caracteristica zonei de stepa, cu precipitatii slabe, aprox 400 ml, variatii bruste de temperatura, permanenta vanturilor care influenteaza echilibrul dintre transpiratie si absortie, adancimea apei freatice , toate aceste lucruri au dus la disparitia arboretelor si inlocuirea lor cu maracinisuri si tufarisuri.

In partea de sud a Caracalului vegetatia naturala este reprezentata de vegetatia de silvostepa , pajiste cu paduri de foioase, la fel putem vorbii si despre partea de vest a orasului, dar si despre valea Tesluiului si Oltului

Vorbim despre diverse specii de plante si arbori specifice subzonei de silvostepa intalnite in padurile de langa Caracal, si anume Resca, Hotarani, Farcasele, Comanca, ele sunt:

-stejarul brumariu(Quercus pedunculiflora);

-stejarul pufos (Quercus pubesns);

-stejar (Quercus robur);

-frasin (Fraxinus angustifolia);

-ulmul de camp (ulmus minor);

-jugastrul (Acer capestre);

-teiul alb (Tilia tomentosa);

-marul paduret (Malus silvestris);

-Cornul (Cornus mas);

-plopul alb (Populus alba);

-salcamul (Robinia pseudacacia);

-paducelul (Crataegus monoggna);

-arinul negru (Alnus glutinosa);

-porumbarul (Prunus spinosa);

-lemnul cainesc (Ligustrum vulgare);

-macesul (Rosa canina);

-rasura (Rosa gallica);

-salba moale (Euonymus europaea);

Exista si specii de arbori lemnosi deosebiti de celilalti si mult mai rari decat exemplele enumerate mai sus, cum ar fii: stejarul rosu (Quercus rubra), pin negru (Pinus nigra), brad argintiu (Abies alba varietatea argentea), le putem gasi in padurea de la Resca. Exista si numeroase exemplare de chiparos de mlastina, pe valea Potopinului.

Nici renumitul parc al Caracalului, Constanin Poroineanu nu sta mai prost la capitolul vegetatie. Si aici se gasesc numerosi arbori de renume important . Enumeram si noi cateva specii ,arboreal pagodelor (Ginko biloba), chiparosul de mlastina (Taxodium distichum), dar si stejarul brumariu cu forma piramidala (Quercus pedunculiflora varietatea piramidalis).

Cand vine vorba despre vegetatia de tip ierbos si aceasta cuprinde o varietate mare de specii.Cele mai representative plante pentru zona primaveratica se gasesc de obicei in padurile din Resca, Comanca, Cezieni sau Parcul Constatntin Poroineanu ,formand vetre de flori, cum ar fi cele cuprinse din ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scila bifolia), lacramioare (Convalaria majalis), laptele pasarei (Gagea lutea), ceapa ciorii, coada vulpii (Alopercurus europaeus), rogozul (Carex divulsa), pipirigul (Juncus effusus).

Putem vorbii si despre o serie de specii hidrofile , care sunt iubitoare de apa. Acestea pot fii gasite in locuri mlastinoase sau pe malul apelor .De exemplu: rachitarul (Lytrum salicaria), ciuma apelor (Elodea canadensis), pasa (Potamogeton crispus), stanjenelul de apa (Iris pseudacorus), dar si o raritate de specii , precum papura ingusta (Typha angustifolia), papura lata (Typhia latifolia).

Padurea Resca este recuoscuta pentru speciile rare de plante care pot fii gasite aici: laleaua pestrita (Fritillaria montana), care este deosebit de apreciata , laleaua galbena (Tulipa biebersteiniana), breiul rotund (Mercurialis ovata), dar si stanjenelul de apa (Iris pseudacorus).

Pe langa aceasta multitudine de plante , dar si de specii lemnoase caracteristice zonei Caracalului, dar si padurilor enumerate mai sus, tot aici mai putem gasi si alte specii ierboase cum ar fi: paiusul (Festuca valesiaca), Sadina (Chrysopogon grillus), barbosa (Bothriocholoa ischaemum) , fragii de camp (Fragaria virdis), untul vacii (Orchis morio ssp. Picta), care este cea mai rara planta din judetul Olt, pochivnicul (Asarum europaeum), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), urzica moarta (Laminum maculatum).

Datorita faptului ca aceasta zona este bogata intr-o varietate de specii de plante dar si animale, care prin importanta si raritatea lor au devenit monumente ocrotite ale naturii, putem vorbii despre un aport la mentinerea echilibrului ecologic dar si frumusetei peisajului padurilor Resca si Comanca, propuse, de altfel , pentru a fi declarate rezervatii stiintifice si forestiere.

Fauna

Cand vine vorba despre fauna, intalnim acelasi factor extrem de impotant si anume clima. Datorita faptului ca diferentele de la vara la iarna sunt extreme. In aceasta zona exista o ariditate foarte accentuata, o vegetatie nu tocmai bogata, dar o si lipsa de adapost destul de serioasa, toate acestea au constituit elemente de ordin rasfrangator asupra faunei , mai ales In zonele cultivate ,acele zise agrosisteme. Cu toate acestea, ca in oricare zona a tarii sau a lumii, exista atat factori pro cat si contra care au contribuit si inca mai contribuie la dezvoltarea anumitor mamifere propice zonei. Zona Romanatiului este reprezentata de Campia Joasa .Anumite mamifere s-au dezvoltat pe fondul acesui relief amintim popandaul, harciogul, soarecele de camp, orbetele si sobolanul de camp.

In ecositemele de padure ,unde exista o flora abundenta si divers reprezentantii faunei sunt mai numerosi. Ca de exemplu in padurea Resca se afla exemplare din cerbul lopatar (Dama dama), au fost colonizati in anul 1955 mai mult pentru interes cinegetic si esthetic. Tot in aceasta padure a fost colonizat in anul 1973 cerbul carpatin (Cervus elaphus), care era considerat comoara Carpatilor romanesti. Datorita factorilor si efectelor negative in judetul Olt , tot mai multe mamifere ajung sa fie pe cale de disparitie, in aceasta categorie intra si jderul de copac(Martes martes) care mai poate fi gasit la ora actuala doar in padurile Bistrita si Dealul Bobului din zona Ocolului silvic din Caracal. O alta specie de mamifere amenintata cu disparitia este nevastuica (Mustela nivalis). O putem intalni in locuri uscate cu maracinisuri, sub gramezi de lemne, paie sau pe langa asezarile oamenilor, in magazii, etc.

Cand vine vorba despe factorii care au influentat intr-un mod negativ fauna Caracalului vorbim in primul rand despre om. Pasarile ,dar si alte mamifere din regnul animal au fost afectate de acesta, numarul lor scazand dramatic. Barza alba (Ciconia alba) este o pasare foarte cunoscuta pe aceste meleaguri ,mai este numita si vestitorul primaverii .Apare aici in luna martie-apilie, urmand sa paraseasca aceasta zona la sfarsitul verii, indreptandu-se spre Africa. O pasare deosebit de rara este barza neagra (Ciconia nigra). Este tot o pasare calatoare, dar care foarte rar cuibareste la noi. Singura zona unde au existat berze negre a fost padurea Resca, in punctual numit Balta Popii, si numai in anul 1975.

Printre pasarile ocrotite de lege se numara si corbul (Corvus corax), al carui numar a scazut pana in pragul critic , ca urmare a vanatului excesiv, fara a avea un motiv concret. Cu toate acestea el poate fi gasit arareori in padurile Resca, Dealul Bobului, Ulmet, Studinita, Ulmet-Dobrun, Morunglav.

Cand vine vorba despre egrete, acestea se pot intalnii pe malul apelor , mai ales in lunca Oltului, in comuna Stoenesti. De obicei apar primavara, dar si in celelalte luni de vara si toamna.Fac parte din neamul starcilor si lebedelor cucuiate. Exista doua tipuri de egrete si anume , egreta mare (Egreta alba) si egreta mica (Egreta garzetta) care au putut fii observate in zona Farcasele, Babiciu, pe raul Teslui dar si pe malurile raului Sadol.

Tot din randul pasarilor pe cale de disparitie face parte si turtureaua (Stretopelia turtur) a carei existenta pune din ce in ce mai multe semne de intrebare , desi cu ani in urma se putea gasi frecvent in paduri si in apropierea asezarilor omenesti.Ruda ei apropiata este gugustiucul (Streptopelia decaocto ) care este destul de frecvent intalnit in aceleasi locuri unde putea fi vazuta si turtureaua.

Cand vine vorba despre pasari des intalnite odinioara in padurile din zona Caracalului ,putem vorbii despre pupaza (Upupa epops). Cuibareste la noi, dar iarna aceasta migreaza in Africa central. La momentul actual si aceasta incepe sa fie tot un exemplar pe cale de disparitie. Din categoria pasari rare fac parte si sfranciocul rosiatic (Lanius collurio) dar si maracinarul mare (Saxicola torquata).

Reptilele isi au ca reprezentatnt de seama soparla de camp (Lacerta agilis), sarpele de casa (Natrix natrix), broasca testoasa din Oltenia (Testudo hermanni), broasca testoasa de lac (Emys orbicularis).

Exista si amfibieni in aceasta zona a Caracului , dintre care putem aminti pe Bufo viridis sau broasca raioasa verde, extreme de utila, mai ales datorita faptului ca este o mare consumatoare de insecte, dar si de larvele acestora. Tot in zona baltilor , dar si a lacurilor mai pot fi intalnite broasca mare de lac (Rana ridibunda). In lacuri , balti si raul Olt se pot intalni pesti precum crapul (Cyprinus carpio), carasul(Carassius carassius) , rosiara (Scardivius erithrophthalmus) , paltica (Abramis brama) dar si somnul(Silurus glamis), care este un peste rapitor.

Rezervatii de peisaj

Judetul Olt reprezinta una din cele mai sarace suprafete ocupate de paduri.Acest lucru poate fi datorat si faptului ca pamantul este extrem de fertil, iar o buna bucata din suprafata este ocupata de culture agricole. Padurile reprezinta doar 8,2% din toata suprafata judetului Olt, cifra foarte mica comparativ cu judetele vecine , Dolj , respectiv Teleorman.

Printre monumentele de mare importanta ale judetului Olt, care sunt puse si sub proectia legii enumeram un numar de 16 specii de pasari cum ar fi: corbul (Corvux corax), dropia (Otis tarda), spurcaciul (Otis tetrax) s.a.m.d. Parcul Constantin Poroinenanu reprezinta el mai frumos obiectiv touristic dar si de arhitectura peisagistica din intreg judetul Olt, dar si unul din cele mai frumoase parcuri din tara. Mai poarta si denumirea de “perla orasului”, pe buna dreptate.

Situarea acestui parc national se face pe partea de vest a municipiului Caracal, in vecinatate cu central administrativ, care se incadreaza intre doua cartiere vech si cunoscute, Bold si Protoseni. Se intinde pe 25, 5 ha , si este amenajat cu plante decorative(16 ha), spatii verzi, strandul, restaurant dar si stadionul complex de sere.

Realizarea proiectarii parcului s-a facut cu ajutorul celor doi arhitecti de origine franceza, respective Redondt si Pinard, care reprezentau elita peisagistigii de la inceputul secolului trecut. De la inaugurarea parcului si pana in present , acesta a suferit deivrese modificari, dar niciuna in sens negativ sau care i-ar fi putut altera structura sa initiala. S-au facut modificari constand in amenajarea si completarea terenurilor virane ,dar si lucrari de igienizare. In parc pot fi gasite numeroase specii de plante. Noi le putem clasifica dupa criteriul peisagistic in flora dentrologica si plante floricolore de sera sau de camp, cu un numar impresionant de specii, decorative cu fluctuatii sezoniere si anuale. Cele mai representative specii lemnoase sunt : molidul (Picea abies), pinul negru(Pinus excelsa), duglasul verde (Pseudotsuga txigolia), chiparosul de balta (Taxodium distichum), arboreal pagodelor (Ginko biloba), arborele vietii(Thuja orientalis T.Picata), corcodusul rosu (Prunus cerasifera varpissardii), marul salbatic(Malus Jeoribrenda), mahonia (Mahonia quijolium), frasinul(Jraxinus excelsior ), pluta (populous alba), rachita rosie (Salix Purpura), trambita(Tecana radicaus), tigaranul(Catalpa bignonoides), plopul negru (Popus nigra), castanul (Alesculus hippocastanum), artarul sau palatul de gradina (Acer Platanoides), platanul de munte (Acer pseudoplantus var pupureum), artarul American (Acer Negundo var aureovariegatonu) .

Ginko biloba sau arborele pagodelor este singurul care a supravietuit disparitiei florei din care a facut parte , o adevarata fosila vie , este unicul reprezentant al stravechiului ordin Ginkgoales din flora actual.Fructele acestui arbore se numesc galbuie .Japonezii le mai numesc si Yiu-Kao (caisa de aur).

In salbaticie acest arbore se poate gasi numai in China si Japonia. Japonezii il mai numesc si bradul sacru. In Europa a fost adus in secolul al XVIII-lea . In judetul Olt acesta specie de arbore poate fi gasita doar in Caracal, in parc dar si in central orasului. Chiparosul de balta in tara noastra a contribuit la formarea zacamintelor de lignit. La momentul de fata se poate gasi in stare salbatica numai in America de Nord. Este un arbore inalt, maiestuos, decorative, cu Frunze cazatoare .Traieste in locuri mlastinoase si umede, din aceasta cauza emite radacini aeriene care servesc la respiratie numite pneumatofori. In parcul din Caracal poate fi gasit in doua grupuri de 4 si 3 exemplare foarte frumoase, de o parte si de alta a lacului.

Un exemplar de arbore de lalea (Iiriodendron tulpifera) poate fi gasit pe strada Crizantemei nr. 2 din orasul Caracal. Este originar din America de Nord, frunzele au forma unei lire. Florile sunt terminale, solitare, in forma de cupa cu o dunga portocalie, asemanatoare cu florile de lalea. Constituie o raritate pentru flora cultivata in tara noastra. Doua exemplare de Magnolie Kobis se pot gasi tot in Caracal, in curtea Colegiului Agricol Dimitrie Petrescu.

Parcul Constantin Poroineanu, dar si central orasului Caracal raman pentru vizitatori o adevarat surpriza, ducandu-i cu gandul la atmosfera oraselor de provincie din perioada interbelica.

CAP. VII ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA

3.1. Densitatea populatiei dupa recensamantul din anul 2002

Conform recensamantului efectuat in anul 2002, populatia orasului Caracal numara 34.603 locuitori .Dupa acest numar al locuitorilor, acest oras se incadreaza in grupa oraselor mijlocii ale tarii, avand o densitate medie de 426 locuitori/km patrat.

Cand facem referire la densitatea populatiei pana in anul 1965 , aceasta avea o repartitie aproximativ uniforma pe suprafata locuibila a orasului. Dupa noul plan de sistematizare urbana si aparitia unor noi cartiere de blocuri, si anume , Horia Closca si Crisan cu 3.111 apartamente, Centru – 1.799 apartamene, Libertatii – 769 apartamente, Dr. Marinescu – 738 apartamente, Gara – 681 apartamente , precum si extinderea intravilanului in cartierele Bold, Protoseni si Fanarie, aici construindu-se foarte multe vile si case. Treptat au inceput sa apara aglomerarile urbane , mai ales in carierele de blocuri, acestea au dus la cresterea densitatii populatiei in aceste cariere noi aparute.

Fig. 1. Populatia reprezentata pe cartiere conform recensamantului din anul 2002

3.2. Structura populatiei dupa nationalitate

Structura populatiei dupa nationalitate reprezinta un alt aspect foarte important cu forme caracteristice al populatiei in orasul si zona Caracalului care se incadreaza ca si celelalte aspecte demografice trasaturilor actuale ale populatiei in general.

Urmaorul tabel reprezinta structura pe nationalitati a populatiei orasului Caracal , conform datelor de recenzare din anul 2002:

-32.874 romani

-1.677 rromi

-52 alte etnii

Din acest clasament putem observa ca ultimele doua categorii reprezinta cu aproximatie 5 % din totalul locuitorilor Caracalului.

Fig. 2 Structura populatiei dupa nationalitate

3.3. Structura populatiei dupa confesiune

Coform ultimului recensamant efectuat in anul 2002 , in baza liberei declaratii consimtite , structura confesionala a Caracalului este urmatoarea:

-34.417 persoane de cult orthodox

-186 persoane de alte religii si culte

Fig.3. Structura populatiei dupa confesiune cf. Recensamantului din anul 2002

3.4.Structura populatiei pe sexe si grupe de varsta

In general ponderea cea mai ridicata in cadrul acestui tip de structura la nivel mondial o detin femeile. Si in Caracal lucrurile stau la fel , aceasta pondere este detinuta tot de femei din totalul populatiei satelor si oraselor. Mai jos o sa prezint un tabel care cuprinde structura populatie pe sexe intre anii 1970-2002. Ne putem da seama din acest tabel ca numarul persoanelor de sex feminin depaseste numarul persoanelor de sex masculin.

Analizand structura populatiei pe grupe de varsta in orasul Caracal, se poate observa o pondere mare a grupelor tinere si mature(I SI III). La momentul actual datele indica o pondere ridicata a populatiei tinere si mai ales intre 0-20 de ani, atat pentru masculine cat si pentru feminin.

Grupa precedenta dupa anii 0-20, respective 21-30 este mult mai redusa , acest lucru fiind rezultatul plecarii unei parti la studii, dar mai ales a deplasarii intense a tinerilor spre centre social-economice mai mari ale tarii si chiar la munca in strainatate.

Fig. 4. Structura populatiei pe sexe conform Recensamantului din 2002

Nici la grupele mature si varstnice situatia femeilor fata de barbati nu sta diferit. Numarul acestora fiind predominant fata de cel al barbatilor.

Fig. 5. Structura populatiei pe grupe de vartsa conform Recensamantului din anul 2002

3.5 Resurse de munca si populatia activa ocupata pe sectoare de activitate

Cand vine vorba despre sectoarele de activitati economice din orasul Caracal cele mai importante sunt: industria, agricultura si alte servicii ( in domeniul sanatatii, invatamant, cultura, armata, functionari publici, etc.)

Conform acestui grafic putem observa structura populatiei ocupate dar si predominarea accentuata a muncitorilor (81, 6%) in Caracal, acest fenomen fiind characteristic oraselor in care functioneaza unitatile industriale.

Concluzia este data de faptul ca populatia municipiului Caracall se afla in scadere , desi in anii anteriori s-au inregistrat ritmuri de crestere. Industrializarea precum si dezvoltarea orasului a avut implicatii directe asupra calitatii mediului in care-si desfasoara activitatea populatia, influentand direct sau indirect sanatatea oamenilor dar si creind dezechilibre intre compenentele mediului inconjurator.

Fig. 6. Structura populatiei pe sectoare de activitate conform

Recensamantului din anul 2002

CAP. VIII CULTURA

4.1. Traditii si obiceiuri

In aceasta zona traditiile populre au avut un puternic character social-istoric reflectand aspect din concept dar si din modul de trai al locuitorilor.

Cand renumitul Cezar Bolliac, respectiv Dimitrie Bolintineanu mergand intr-o calatorie si poposind pe aceste meleaguri afirmau in anul 1845 ca “Lautarii canta prin carciumi baladele lui Mircea Voda si cantecul Caracalului in care se aud Mihai Voda, Calomirescu, Popa Stoica din Fracase, Buzestii si Caplestii. Nu e locuitor care sa nu-ti spuie o traditie, sa nu cunoasca mai mult sau mai putin dupa fizionomie pe imperatorii romani pe monete ce iau pentru mine de la satenii din Resca, Slaveni si Celeiu … Aici e locul unde Mircea a rapit fuga calului pe frumoasa carciumareasa, pe-aici fugea tatarul cu muiere a Calomfirescului, colo a rupt Calomfirescu un par ca sa se bata cu tatarii, colo s-a inecat Calomfirescu, colo se intindea cortul lui Mihai Voda. Acestea, le stiu copiii si batranii, le afla calatorul in trei ceasuri si fara sa vrea.”

Cat despre conservarea si dezvoltarea acestor traditii un rol major l-au avut zonele rurale ale Romanatiului. Obiceiurile predominante sunt legate de viata de familie si de cele mai importante evenimente din viata unui om si anume :nasterea, casatoria, moartea, dar si obiceiuri legate de munca si de activitatea sociala. Bineinteles ca de-alungul anilor au existat schimbari de ordin social si economic care au influentat practicarea obiceiurilor si traditiilor.

Din lungul sir de evenimente legate de viata de familie, nasterea reprezinta un lung prilej de veselie in randul caracalenilor. Din acest moment copilul este supus mai multor obiceiuri , botezul, datul la grinda, taierea motului la baieti, aceste evenimente marcheaza de fapt etape din evolutia acestuia si anume, casatoria, dar mai cu seama nunta taraneasca, traditional care se caracterizeaza printr-o multitudine de obiceiuri. In timp multe dintre aceste obiceiuri au disparut ca urmare a faptului ca oamnii au avansat tot mai mult spre zonele urbane ale Romanatiului. Mortea reprezinta si ea un moment foarte important in vita individuala si de familie . Acest lucru presupune practicarea unor obiceiuri pe care le asociem su elemente mitologice, care archeaza trecerea in lumea cealalta.

Din cadrul acestor obiceiuri legate de acest ciclu al vietii de familie amintesc si eu cateva:

In prima zi a Noului An copiii merg cu sorcova, iar cei pana in varsta de trei ani sunt dati la grindina, asezanduli-se pe cap un covrig cu monede in el, procedeul repetandu-se de 3 ori. La Boboteaza preotii vin din casa in casa cu botezul , iar fetele isi pun crengute de busuioc sub perna. Datina spune ca aceste fete isi vor visa viitorii soti. La lasata secului , lasatul postului de Paste , oamenii petrec. Se aprind focuri mari cu plantele numite boji, iar noapte baietii le stiga pe fetele nemaritate. In Joia-mare inainte de Paste , femeile impart dimineata pomana pentru morti, linguri, strachini, cani , musai sa fie noi. In Canute sa afla apa si o floricica numita Painea-Pastelui, micuta si de culoare galbena. La Sf. Gheorghe traditia spune ca cine vede cai albi are noroc iar in ziua de Sf. Petru se impart mere, la Sf Maria struguri, iar la Sf Ilie porumb fiert. Femeile maritate mananca din ele numai dup ace impart pentru morti.

Cand vine vorba despre obiceiurile legate de ciclul muncii putem face referire la cresterea animalelor , lucrul pamantului, mestesuguri si gospodarit. Si acestea au suportat odata cu trecerea timpului mai multe transformari, pe masura schimbarii conceptiilor despre munca si viata. Dintre cele mai importante sunt sarbatorile Craciunului si ale Anului Nou care sunt sustinute prin colinde, ospete, jocuri , practice care presupun pregatiri special. De aici si colindul Pluusorului care este de fapt povestea muncii in versuri.

Urmeaza o serie de obiceiuri dintre cele mai populare ale Romanatiului!

Nici venitul primaverii nu este lipsit de alte datini frumoase. De exemplu primavara cand vin pasarile calatoare si se nasc puii acestora, oamenii mananca devreme pentru a nu fi spurcati de aceste vietati. In acest fel se feresc de pericolul de a le merge rau toata vara. In Vinerea-Mare se rosesc oua , iar copiii trec pe sub masa din biserica. La Paste oamenii merg la biserica pentru a lua lumina, iar atunci cand se intalnesc ei se salute cu expresiile “Hristos a inviat!” si “Adevarat a inviat!” si se ciocnesc oua. Timp de 40 de zile, adica de la Paste pana la Inaltare, acest salut este inlocuit cu “Hristos s-a inaltat!” si “Adevarat s-a inaltat!”

De 1 martie baietii le daruiesc fetelor martisoare , legate cu fir impletit in doua culori, alb si rosu. Zilele de la 1 pana la 9 Martie sunt considerate zilele “Babelor”. Oamenii is aleg o zi din aceasta perioada , iar crezul este ca precum vremea din acea zi , asa le va merge si lor tot anul. De sarbatoarea Sfantului Ilie , oamenii nu munceau sub nicio forma, exista superstitia cum ca acestia vor fi trazniti sau loviti de piatra, considerandu-l cel mai rau dintre toti sfintii. Din unele credinte si superstitii au luat nastere si anumite obiceiuri sociale legate de anumite date calendaristice sau de atribuirea unor nume de sfinti anumitor categorii muncitoresti, de exemplu cizmarii erau guvernati de Sf. Spiridon, dulgherii de Sf. Iosif. Tot in aceasta categorie intra si obiceiurile legate de medicina popular dar si activitatile specializate.

Legenda spune ca de Sf. Toader fetele trebuie sa se spele cu iarba mare pe cap, pentru a avea un par lung si frumos, dar si pentru cresterea cat mai rapida a acestuia, dar sis a-si puna fire din aceasta iarba peste noapte in par. Tot de Sf. Toader se incura si caii. La Florii copiii aduna crengute de rachita pe care le duc la biserica ,cu aceste crengute ulterior sfintite adultii se leaga la mijloc pentru a nu mai avea dureri de spate. Cat despre Saptamana Mare , cea mai importanta din tot anul nu e bine sa se manance usturoi, otet si sa se bea vin. Sanzienele,o alta traditie a oltenilor este la fel de populara ca si celelalte sarbatori. Tinerele prepara dragoste din flori de sanziene sau dupa miezul noptii acestea se dezbraca in fata oglinzii , avand de jur imprejur lumanarele aprinse, se spune ca oglinda isi pierde brusc proprietatile sale rigide , iar in interiorul acesteia parnd sub diferse forme si ipostaze ursitii acestora. In saptamana Rusaliilor se danseaza calusul, care face de altfel ca aceasta zona sa fie foarte renumita, calusarii olteni fiind extrem de apreciati la nivel national dar si la nivel international. In acesta saptamana nu se coase, nu se spala, iar daca cineva se imbolnaveste ca urmare a incalcarii acestor regului, se spune ca e “luat din calus”, vindecandu-se doar cu usturoi luat de la calusari.

Portul romanantean

Putem spune ca vestimentatia populara a Romanatiului se remarca printr-o unitate stilistica si un colorit viu, specific zonelor de campie cu influente clare rezultate din convietuirea si intercalarea cu alte popoare, din legaturile comerciale care s-au dezvoltat de-alungul timpului si mentalitatilor care au dus la renuntarea sau introducerea unor noi elemente in décor. Judetul Olt se invecineaza cu judetul Dolj in partea de vest si cu judetul Teleorman in partea de est. Aceasta vecinatate este dovedita prin interferente si schimburi culturale vizibile mai ales in cromatica si anumite motive decorative, dar fara niciun fel de efecte asupra specificului zonei.

De-alungul anilor si a evolutiei straielor populare specifice zonei Romanatilor, putem observa doua aspect carecteristice si anume, unitatea si continuitatea sa. In general, putem spune ca acest costum popular nu si-a pierdut din componenta niciuna din piese, femeile poarta ie , fote, catrinte, valnice, etc iar barbatii poarta camasa, itari, caciula.