Monografia Localității Rurale Arieșeni

CAPITOLUL 1

Monografia localității rurale Arieșeni

Mediul natural

Amplasarea geografică și condițiile bioclimatice

Comuna Arieșeni este o stațiune turistică de interes local și este cunoscută în zonă atât pentru speoturism și drumeție pentru perioada verii, cât mai ales pentru practicarea sporturilor de iarnă. Datorită poziției sale geografice, reliefului și climei există posibilitatea amenajării a altor pârtii de schi pe lângă cele deja existente.[15]

Fig. 1.1. Pârtia Vârtop (pârtia mare) Fig.1.2. Pârtia Vârtop (pârtia mică)

Zona din apropierea Arieșeniului se caracterizează printr-un cadru natural bogat și pitoresc: numeroase peșteri, chei, cascade, trasee turistice pentru drumeții, pante pentru schi, snowboard, săniuș (Fig.1.1, Fig.1.2). Grosimea stratului de zăpadă se menține ridicată aproape 6 luni pe an favorizând practicarea sporturilor de iarnă. Infrastructura locală este în curs de dezvoltare, existând acum drumul național 75 care trece prin localitate și numeroase drumuri comunale și forestiere care se pot moderniza. De asemenea este finalizat proiectul pentru canalizare și stația de epurare, care urmează a fi începute. În Arieșeni și împrejurimi există numeroase unități de cazare pentru toate gusturile și toate buzunarele. Este necesară amenajarea unor noi pârtii de schi pentru îmbunătățirea posibilităților de agrement din zonă.[15] Deasemenea este strict necesară existența unor parcări în apropierea acestor pârtii.

Amenajarea turistică a domeniului schiabil Arieșeni are ca scop valorificarea superioară a potențialului turistic al localității în special în perioada de iarnă prin mărirea numărului de pârtii. Extinderea sezonului turistic în perioada iernii prin utilizarea instalațiilor de zăpadă artificială astfel încât să se poată schia și în perioadele cu ninsori insuficiente. Prin creșterea numărului de pârtii și a extinderii sezonului se urmărește totodată creșterea ariei geografice de proveniență a turiștilor. În general, modelele de amenajare a zonelor montane, se diferențiază, în funcție de condițiile naturale existente: peisaj, clima, flora, fauna, forme de relief, zăpadă, posibilitățile de acces, etc.[1]

Izvorând din limita vestică a Munților Apuseni, Arieșul străbate una dintre cele
mai pitorești văi carpatice. Bazinul mijlociu și cel superior formează una din cele mai populate văi de munte ale României. Așezările prezintă trăsături neobișnuite ca habitat, prin întinderea și caracterul arealului ocupat. Astfel, bazinul Arieșului adăpostește 460 așezări rurale la un număr de doar 4 orașe.

La o densitate medie de doar 55 loc/kmp în bazinul superior al Arieșului, așezările ocupă aproape tot peisajul, umanizând și cele mai înalte creste. Așezările se află la altitudini deosebit de mari. Aici se află localitatea situată la cea mai mare altitudine din România – satul Petreasa din comuna Horea, situată la 1560 m. Satele Ocoale și Ghețar din comuna Gârda sunt situate la 1350 m, Arieșeni având în centrul comunei altitudinea de 825 m, cu gospodării la altitudini de până la 1250 m.[15]

Teritoriul comunei Arieșeni, prin excelență montan, este ocupat de 18 sate risipite pe o arie largă de la Curcubăta pe creasta Bihorului până la Bătrâna în Padiș(Fig.1.3): Avrămești, Bubești, Cobleș, Casa de Piatră, Dealu Bajului, Fața Cristeșii, Fața Lăpușului, Galbena, Hodobana, Izlaz, Păntești, Poinița, Pătrăhăitești, Răvicești, cantonul Șteu, Sturu, Vânvucești și, ca o viitoare zonă turistică, Vârtop.

Fig 1.3. Amplasare Arieșeni – Hartă

Față de localitățile apropiate localitatea Arieșeni se află la :

120 km de Alba-Iulia

160 km de Cluj-Napoca

120 km de Oradea

180 km de Arad

130 km de Deva

Statistici Arieșeni:

Suprafața totală: 3321 ha

Suprafața locuibilă: 3321 mp

Populația: 1922 locuitori

Suprafață agricolă: 2518 ha

Suprafață arabilă: 200 ha

Suprafață pășuni: 1290 ha

Suprafață fânețe: 1029 ha

Relief

Așezată într-un cadru montan pitoresc din Munții Bihorului, Arieșeni are un relief specific de munte cu o altitudine cuprinsă între 800 și 1848 metri și ocupă întreg bazinul de izvoare al Arieșului Mare. Acesta împarte Munții Bihor în două masive diferite ca aspect și constituire geologica : Bihorul de Nord și Masivul Biharia.

Relieful carstic aduce în peisaj o mare varietate de forme : abrupturi stâncoase, văi adânci și chei, creste sau custuri , lapiezuri, cărora li se adaugă un mare număr de forme carstice negatice : peșteri, avene, doline, ponoare, depresiuni carstice, cursuri subterane de ape.
Masivul Biharea format din șisturi cristaline dezvoltă forme greoaie, masive cu cele mai mari înălțimi din Munții Apuseni. Deși sub 2000 de metri altitudine creasta principală adăpostește mici căldări, urme ale ghețarilor cuaternari, sectorul mai spectaculos este cel cuprins între Vârful Vârtop și Curcubăta Mică cuprinzând vârfurile Piatra Grăitoare și Bihorul. Masivul Biharea are o structură geologică complicată cu suprapuneri inverse de straturi. Șisturile cristaline și granite de vârstă precambriană acoperă un strat de conglomerate metamorfozate mai tinere de vârstă paleozoică.

În Bihorul Nordic pe calcare și dolomite apare un relief carstic amplu ca întindere și varietate, fundamentul întregului ansamblu structural fiind rocile autohtone. Aici predomină calcarele și dolomitele ce alternează cu pachete mai subțiri de conglomerate, șisturi violacee și gresii. Este un peisaj domol de « câmpuri« la o altitudine în jur de 1000 metri presărate cu formațiuni carstice doline și văi seci.

Clima
Climatul comunei Arieșeni este tipic de munte, în general umed și rece pe culmele înalte cu o alternare treptată spre regiunile joase. Munții Bihorului prin masivitatea lor constituie o barieră în calea maselor de aer vestice, dar contribuie și la etajarea pe verticală a elementelor climatice. Cu toate acestea se resimte influența maselor de aer umed de origine oceanică care dau un climat continental moderat cu ușoare nuanțe pluviale.

Temperatura: Izoterma anuală de 10 grade înconjoară Munții Apuseni cu unele mici excepții localitatea se încadrează în această zonă. Adâncimea neobișnuită a văilor sunt fapte ce dau o anumită nuanță climatică, unde soarele pătrunde așa de greu și puțin, face să se înregistreze temperaturi destul de scăzute pe timpul nopților de vară și iarna în orice perioadă a zilelor și nopților.

Temperatura medie multianuală este de 5 grade celsius cu minime în ianuarie de -10 grade și maxime în iulie de 14 grade, iar pe înălțimi temperatura este mai coborâtă cu 3-4 grade. Acest climat determină în mare măsură durata anotimpurilor, vara mai scurtă și mai răcoroasă, iar iarna mai lungă și mai geroasă. Stratul de zăpadă persistă 4-6 luni pe an, având o grosime medie de circa 60-100 cm, acest fapt asigurând condiții excelente practicării sporturilor de iarnă.

Flora
Unul dintre elementele ce reflectă cel mai bine variația altitudinii este vegetația. Aflându-se într-o zonă montană învelișul montan este foarte variat, sucesiunea de jos în sus este următoarea : etajul pădurilor de fag dominant 700-1000m ; etajul pădurilor de fag amestecat cu rășinoase 1000-1200 m ; etajul pădurilor de molid dominant 1200-1600 m ; etajul alpin .[11]

Principalii arbori sunt : fagul, paltinul de munte, mesteacăn, molid, brad.
Poienile sunt împodobite cu un bogat covor vegetal din care amintim : merișorul, afinul, fragi, panseluța de munte, brândușa etc.

Fauna

O atracție deosebită în cazul Arieșului și majorității afluenților săi o prezintă fauna piscicolă, cu o zonalitate bine evidențiată. În ecosistemele acvatice din PNAp (Parcul Național Apuseni) se întâlnesc următoarele specii de pești: păstrăv de râu (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio), boișteanul (Phoxinus phoxinus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), mreana (Barbus barbus), scobarul (Chondrostoma nasus), grindelul (Noemacheilus barbatulus), cleanul (Leuciscus cephalus), zvârluga (Cobitis taenia taenia), babușca (Rutilus rutilus carpathorossicus). Două dintre aceste specii  au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel și păstrăvul curcubeu).[11]

Dintre amfibieni sunt de menționat speciile: salamandra (Salamandra salamandra), izvorașul (Bombina variegata), tritonii (Triturus alpestris, T. cristatus, Triturus vulgaris ampelensis), iar dintre reptile, speciile: vipera comună (Vipera berus), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șopârla de munte (Zootoca vivipara), șarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima).[11]

În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. În pădurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerată (Turdus torquatus), forfecuța (Loxia curvirostra), alunarul (Nucifraga caryocatactes), pițigoiul de munte (Parus montanus), pănțărușul (Regulus regulus), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus), ierunca (Tetrastes bonasia), pițigoiul moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), huhurezul mare (Strix uralensis). În cele de foioase, în poieni și pășuni sunt prezente: porumbelul gulerat (Columba palumbus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), cinteza (Fringilla coelebs), etc. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus), codobatura de munte (Motacilla cinerea) și fluierarul  de munte (Actitis hypoleucos).[11]

Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislație națională și internațională: acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), acvila de munte (Aquila chrysaetos), șorecarul comun (Buteo buteo), vinderelul roșu și cel de seară (Falco tinnunculus și F. vespertinus), uliul păsărar (Accipiter nisus).[11]

Fauna pădurilor cuprinde specii în general comune făgetelor și molidișurilor montane, la care se adaugă capra neagră (Rupicapra rupicapra), care a fost colonizată în bazinul superior al Crișului Pietros – Valea Boghii. Astăzi, este prezentă și în Groapa Ruginoasă, Cetățile Ponorului, Scărița.[11]

Fauna de mamifere mari este bine reprezentată, prin populații bine consolidate de lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), căprior (Capreolus capreolus), cerb carpatin (Cervus elaphus), mistreț (Sus scrofa), etc. Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră și pisica sălbatică (Felis silvestris), dihorul (Mustela putorius) și vidra (Lutra lutra).[11]

Mediul economic

Majoritatea locuitorilor se ocupă cu lemnăritul și mineritul care au creat tradiții puternice în această localitate. Pădurile de stejar, fag și pin furnizează materialul necesar producerii faimoaselor butoaie și a mobilierului.[16]

Confecționarea de obiecte de tipul buciume, tulnice, fluiere, furci, donițe, mobilier decorat reprezintă pe lângă necesitatea funcțională și o mândrie familială, fiind transmisă din generație în generație. Astăzi ele se reduc în mare parte la confecționarea de obiecte de artizanat.

Ocupațiile de bază sunt cele legate de turism, exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea vitelor și mai puțin mineritul practicat în exploatările din Băița.[16]

Agricultură. Se cultivă în cantități mici cartoful și orzul.

1.3. Mediul social

Satele aflate în administrarea comunei sunt: Arieșeni, Avrămești, Bubești, Casa de Piatră, Dealu Bajului, Fața-Cristesei, Fața –Lăpușului, Galbena, Hodobana, Islaz, Păntești, Pătrăhăitești, Ravicești, Sturu, Ștei-Arieșeni, Vânvucești. În proporție de 100 % populația este de etnie română. Religia locuitorilor este majoritar ortodoxă – 94 %, restul de 6 % fiind penticostali.[15] Zona reprezintă centrul unui cerc ce cuprinde la extremitatea sa orașele Cluj Napoca la 141 km, Oradea la 130 km, Arad la 182 km, Deva la 133 km și Alba Iulia la 120 km constituind astfel o atracție aproximativ egală a turiștilor din aceste zone.[15] Comuna însumează o suprafață de 3322 hectare și o populație de circa 1909 locuitori, caracterizându-se printr-o densitate medie de 467,6 locuitori/km2. Populația este repartizată în 18 sate. Satele cele mai apropiate de centrul comunei sunt Ștei, Arieșeni, Păntești și Avrămești, iar cel mai îndepărtat este Casa de Piatră. Prin așezarea sa pe DN 75, în centrul Munților Bihor, într-o zonă cu un potențial turistic deosebit, comuna Arieșeni are perspective mari de dezvoltare prin turism. Resursele turistice prin varietatea și complexitatea lor au o valoare ridicată, ceea ce conferă zonei un grad ridicat de interes turistic atât vara cât și în anotimpul alb (stratul de zăpadă persistă circa 4-5 luni pe an pe versanții nordici, având o grosime medie de circa 60-70 cm).[5]

Potențialul turistic al zonei

Resursele turistice din zona Arieșeni – Munții Apuseni sunt:

Resurse turistice naturale [14]

Ghețarul Scărișoara – al doilea ghețar subteran ca volum de gheață din Europa(Fig.1.4)

Cetățile Ponorului – cel mai înalt portal de Peștera din România

Coiba Mare – cea mai mare intrare de Peștera din România (74 m lățime,  47 m înălțime)

Ghețarul Vârtop – prezența unor urme lăsate în crusta de calcit, vechi de peste 25000 de ani, de către Homo Sapiens Fossilis (oameni de Neanderthal) – "Omul de la Vârtop".

Ghețarul Focul Viu – cel de-al treilea ghețar ca volum de gheață din România

Peștera Urșilor – este singurul sit paleontologic din România cu resturi fosile aparținătoare Ursus spelaeus,

Peștera Hodobana – cea mai ramificată peșteră din România și a doua ca lungime din țară 22142 m de galerii

Peștera Poarta lui Ionele – are un portal impresionant și este ușor accesibilă (Fig.1.5)

Peștera Măgura – cea mai frumoasă peșteră de  pe Valea Sighiștelului, cu peste 1,5 km lungime

Peștera Drăcoaia – cu un impresionant portal de peste 10 metri înălțime (Sighiștel – Câmpani)

Cetățile Radeșeni – cu un portal înalt de peste 15 metri înălțime

Huda lui Papara – Peștera cu acumulare de aer cald din Munții Trascăului (Apuseni)

Peștera de sub Zgurăști – cel mai mare lac subteran permanent din România (65 m lungime, 20 m lățime, 12 m adâncime)

Peștera Porțile Bihorului – Băița – Bihor

Peștera Coliboaia – adăpostește o colonie mare de lilieci

Fig. 1.4. Ghețarul Scărișoara Fig. 1.5. Peștera Poarta lui Ionele

Izbucuri

Izbucul Tăuz – cel mai adânc pasaj subacvatic explorat din România (-85m)

Izbucul Cotețul Dobreștilor – o mică grotă din care iese la suprafață un adevărat râu

Izbucul intermitent de la Călugări – considerat cu puteri vindecătoare, în apropierea lui este Mănăstirea Izbuc

Cascade în Apuseni

Cascada Vârciorog – o cădere impresionantă de apă de peste 15 m înălțime (Fig.1.6)

Cascada Bucinis – cascadă în 2 trepte de 12 m înălțime

Cascada Pisoaia – sau cascada de la Vidra cu peste 20 de metri în înălțime

Cascada Evantai – situată în mijlocul Cheilor Galbenei, apa curge sub forma unui evantai, îngust la buza cascadei și lat la baza acesteia

Cascada Răchițele – cunoscută și sub numele de Cascada Voalul Miresei (Fig.1.7)

Fig.1.6. Cascada Vârciorog Fig. 1.7. Cascada Răchițele

Chei în Apuseni

Cheile Ordândușii – chei ușor accesibile din Gârda de sus (Fig.1.10)

Cheile Galbenei -chei sălbatice cu pereți de stâncă de peste o sută de metri înălțime (Fig.1.9)

Canionul Sighiștelului – pereți de stâncă la doar câțiva centimetri distanță

Cheile Arieșului – sau Cheile Albacului situate între Scărișoara și Albac (Fig.1.8)

Cheile Mândruțului – din comuna Scărișoara

Cheile Văii Morii – situate în Ponorel, comuna Vidra

Fig. 1.8. Cheile Arieșului Fig. 1.9. Cheile Galbenei Fig. 1.10. Cheile Orândușii

Puncte de belvedere :

Vf. Bihorul (Curcubăta Mare) 1849 m – cel mai înalt vârf din Munții Apuseni (Fig.1.11)

Vf. Curcubăta Mica 1769 m – în apropiere de el se găsește satul Pătrăhăitești cu muzeul și Cascada Buciniș

Vf. Găina 1484 m – pe acest amfiteatru natural se desfășoară Târgul de fete

Vf. Tăul Mare (Zănoaga) 1543 m – lângă el este un lac natural cu același nume

Vf. Piatra Grăitoare 1658 m – lângă ea se găsește o piatră ce produce 4-5 ecouri pentru fiecare cuvânt strigat (Fig.1.12)

Vf. Țapul 1476 m – în apropiere se găsește Groapa Ruginoasa – o imensă ravenă cu diametru de peste 500 de metri și o adâncime de 100 de metri

Vf. Călineasa (Bătrâna) 1579 m  – aici se desfășoară în fiecare an Târgul "La dat" – o nedee populară asemănătoare cu cea de la Găina dar de dimensiuni mult mai mici

Fig. 1.11. Punct de belvedere Vf. Bihorul Fig. 1.12. Punct de belvedere Piatra Grăitoare

Resurse turistice antropice[14]

Biserici

Biserica "Înălțarea Domnului"Arieșeni

Biserica noua din Arieșeni

Biserica "Sfântul Ioan Botezatorul" Gârda de sus

Biserica "Sf. Trei Ierarhi" Vidra

Biserica Mătișești

Mănăstirea"Sfântul Ilie" Albac

Mănăstirea "Izbuc" Bihor

Muzee în apropiere de Arieșeni:

Casa Memorială "Avram Iancu" – comuna Avram Iancu

Muzeul de istorie Avram Iancu – orașul Câmpeni

Muzeul Pătrăhăitești – sat Pătrăhăitești, Arieșeni

Muzeul "Pamfil Albu" – comuna Lupșa

Muzeul Flutur – localitatea Chișcău

Casa Memorială Horea

Muzeul municipal Beiuș

Muzeul aurului Brad

Muzeul Unirii Alba-Iulia

Muzeul Țării Crișurilor Oradea

1.4.2. Localități și puncte turistice din comuna Arieșeni, care pot să îndeplinească o diversitate de funcțiuni turistice sunt următoarele:

Satul Casa de Piatră – Situat pe Valea Gârda Seacă, la o altitudine de 1000 m beneficiind de un cadru natural deosebit de pitoresc, cu câteva puncte de interes turistic: Peștera Ghețarul Vârtop, captările succesive ale Văii Gârda Seacă în peșterile Coiba Mare, Coiba Mică, Peștera Huda Orbului, Peștera Gura Apei (rezervații naturale) și Peștera Șura Popii.[13]

Formele turistice sunt:

turism de odihnă și recreere, constituind principala funcție turistică a cătunului;

turism de tranzit, importanța turistică a acestei așezări fiind mult sporită de faptul că este situată pe viitoarea cale de acces rutier dinspre Valea Arieșului înspre Padiș. Acest drum este realizat aproape în întregime, lipsind doar o porțiune de câteva sute de metri, iar după finalizarea lui va reprezenta o arteră turistică de tranzit foarte importantă în Valea Arieșului și cabana Padiș din județul Cluj, permițând totodata o legatură rapidă între cele două zone de interes turistic major;

turism rural, cadrul natural de un pitoresc aparte, recomandă această localitate pentru practicarea acestei forme de turism însă distanța mare față de centrul de comună – Arieșeni – și accesul mai greu cu mijloacele auto (12-13 km din Gârda de Sus) au făcut ca acest sat cu o valoare peisagistică deosebită să rămână în afara circuitului turistic. Accesul auto din Arieșeni se poate face doar prin Gârda de Sus.

Posibilități de amenajare: Pentru a se putea dezvolta formele de turism specifice este necesar:

Terminarea construirii drumului de-a lungul Văii Gârda Seacă până la Padiș și modernizarea lui.

Construirea unei cabane turistice cu cca. 40 de locuri de cazare și alimentație publică aferentă sau crearea de condiții de cazare în casele din sat.

Vârtop e o așezare situată pe cursul superior al Arieșului, pe DN 75 și se remarcă prin potențialul său turistic deosebit de valoros ce favorizează desfășurarea unor activități turistice pe tot parcursul anului.[13]

    Principalele elemente de atracție ale acestei zone sunt: zilele de vară ce oferă turiștilor condiții bune de drumeții în munți, unde pot vizita locuri deosebit de frumoase, carstul Padișului în special, ce oferă clipe de neuitat. În timpul zilelor cu cer senin și cu vizibilitate bună se pot face fotografii de excepție. Anotimpul de iarnă oferă condiții practicanților sporturilor de iarnă, pârtia de schi de aici aducând iubitorii zăpezii din județele Alba, Bihor, Cluj, Hunedoara cât și turiști străini cu preponderență din Ungaria.

Cadrul natural pitoresc, nepoluat, cu aer puternic ozonat, pârtia de schi cu orientare nordică, pante cu orientare sudică despădurite și însorite cu un grad mai mic de înclinare decât cele nordice, favorabile construirii de spații de cazare și alimentație publică întregesc potențialul acestei așezări încă insuficient exploatată.[13]

    Forme turistice:

turism pentru practicarea sporturilor de iarna pentru care există condiții deosebite. Pentru sejurul de iarnă trebuie remarcate posibilitățile existente de amenajare a unor pârtii noi de schi, variate ca lungime și grad de dificultate ce se pot ridica din punct de vedere tehnic la nivelul cerințelor marilor performanțe. La Vârtop există o pârtie de schi cu o diferență de nivel de 220 m și cu o lungime de 720 m deservită de un teleschi cu o capacitate de 680 persoane/oră.   

turism de tranzit – localitatea poate constitui un punct de popas pentru turiștii aflați în tranzit pe DN 75 sau în circuitele turistice de vizitare a zonei studiate;

turism pentru odihnă și recreere, favorizat de potențialul turistic natural deosebit al așezării;

turism rural, deoarece dispune de condiții de practicare și chiar a început timid să se practice, gradul de ocupare al spațiilor de cazare fiind mult mai ridicat decât în anotimpul alb.

Posibilități de amenajare: Prin PUZ "Poiana Vârtop" s-au propus:

Două complexe hoteliere dintre care unul cu sală de conferință, piscină, cazino, iar celălalt cu specific sportiv care să cuprindă spații de cazare, un restaurant, un centru turistic, un centru de închirieri materiale sportive, o școală de ghizi, un punct de informare turistică

Trei zone de instituții publice și servicii

Un complex medical cu săli pentru tratamente de recuperare și înfrumusețare, terapie și saună

O școală de vacanță, o gradiniță și un centru de supraveghere copii

Un centru medical – dispensar, farmacie, salvamont, pază și ordine

O zonă de agrement și sport va cuprinde un heliport, terenuri de sport, o sală polivalentă, un patinuar artificial, un patinuar natural, un poligon pentru biatlon

Zone pentru locuințe de vacanță cu loturi de 250 mp, 700 mp și 900 mp

O zonă de industrie și depozitare ce va cuprinde un atelier de reparații auto, închirieri autosănii, scutere și atv-uri.

Amplasarea unei biserici de lemn considerată monument istoric, cultural arhitectural al acestor locuri

O instalație de telescaun care va duce până pe Vf. Vârtop unde se va putea amenaja un punct de priveliște cu restaurant

Galbena e localitatea situată pe dreapta Văii Arieșului în imediata apropiere a centrului de comună Arieșeni. În cadrul localității există condiții pentru desfășurarea de activități turistice și sportive în două sezoane. Accesul se poate face pe DN 75.[13]

    Forme turistice:

turism de tranzit – localitatea poate constitui un punct de popas pentru turiștii aflați în tranzit pe  DN 75 sau în circuite turistice de vizitare a zonei studiate.

turism de odihnă și recreere favorizat de cadrul natural placut, pitoresc, condiții ecologice favorabile, caracterizate prin puritatea deosebită a aerului și a apei, lipsa surselor de poluare de orice gen, condiții de altitudine de peste 800 m, suficient de ridicată pentru a asigura temperaturi plăcute vara, împrejurimi bogate în puncte de interes turistic, naturale și antropice printre care se remarca obiectivele din "Parcul Național al Munților Apuseni" (în curs de constituire). Toate acestea se pot vizita prin excursii durând între 2-10 ore;

turism pentru practicarea sporturilor de iarnă – înainte de anul 1989 aici exista o pârtie de schi cu un grad de dificultate redus și un centru de închiriat echipament pentru practicarea sporturilor de iarnă. În perioadele în care spațiile de cazare de la Vârtop sunt ocupate, turiștii se pot caza în localitatea Galbena și apoi parcurge cei circa 7 km cu mașina până la pârtia de schi de la Vârtop. Este localitatea cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare prin suprafața mare și relativ plată, pe versanții nordici putându-se amenaja pârtii de schi.

turism rural prin faptul că așezarea dispune de spații de cazare intrate în circuitul turistic rural.

Posibilități de amenajare: Galbena – este localitatea cu cel mai mare potențial de dezvoltare, de cca. 3.000 locuri de cazare, prin suprafața mare și relativ plată.

Aici se propune (PUZ "Galbena") amplasarea în primă etapă a trei hoteluri de cca. 600 locuri, terenuri de sport, un club sportiv, spații comerciale, un patinoar natural, o piscină acoperită, un camping, motel, ateliere artizanat, un centru de echitație precum și unități mici de cazare, vile și case de vacanță.[13]

În acest context este foarte posibil ca localitatea Galbena să devină centrul stațiunii Arieșeni, având posibilitatea de dezvoltare cea mai amplă, atât ca mărime a teritoriului plan, a posibilităților de amenajare cu apă, energie electrică, precum și a plecărilor spre obiective turistice de vară cât și cele de iarnă. Golul alpin de sub Curcubăta Mare are cele mai mari resurse pentru amenajarea pârtiilor de schii.[13]

Resursele turistice ale localității, întregite de existența unui drum modernizat, cu o circulație tot mai intensă, de existența unei linii electrice de înaltă tensiune, de posibilități de alimentare cu apa, precum și a unor locuri (poieni) în care se poate construi în condiții de eficiență economică, constituie coordonatele generale pentru realizarea unei stațiuni de munte plurifuncționale. Versantul are orientare nord-estică, favorabilă menținerii stratului de zăpadă pe o durată destul de mare. Peste cota de 1.500 m este gol de munte. Sub această cotă apare pădurea, dar la Galbena și Bubești procentul de suprafață liberă este remarcabil. Formele de relief sunt domoale. Masivul este ușor accesibil și amenajabil pentru practicarea schiului. Condițiile naturale de zăpadă, temperatură, vânt, nebulozitate precum și cele de relief sunt deosebite.[13]

Aducerea ansamblului la adevarata stare de domeniu schiabil presupune unele intervenții menite nu numai să păstreze resursele turistice montate în echilibrul ecologicul-geologic, dar să și le pună în valoare.

Mijloacele de transport pe cablu – domeniul schiabil este viabil, util și eficient din punct de vedere economic în condițiile în care este asigurat cu mijloace de transport pe cablu adecvate, ca structură și capacitate, iar cu structurile de primire să se afle în raporturi optime.

Bubești este localitatea situată pe ambele maluri ale Văii Arieșului, la circa 1.5 km în aval de Vârtop. Accesul se poate face pe DN 75. Forme turistice:

turism de tranzit, localitatea putând constitui un punct de popas pentru turiștii aflați în tranzit pe DN 75 sau în circuitele turistice de vizitare a zonei studiate;

turism de odihnă și recreere, favorizat de cadrul natural plăcut, pitoresc, condiții ecologice favorabile, caracterizate prin puritatea deosebită a aerului și a apei, lipsa surselor de poluare de orice gen, condiții de altitudine de 1000 m, suficient de ridicate pentru a asigura temperaturi plăcute vara și împrejurimi bogate în puncte de interes turistic în special naturale;

turism pentru practicarea sporturilor de iarnă, versanții nordici ai Bihariei întrunesc condiții deosebite pentru practicarea sporturilor de iarnă;

turism rural, localitatea dispune de spații de cazare intrate în circuitul turistic.

Posibilități de amenajare: Bubești este o localitate, dintre cele patru care vor constitui viitoarea stațiune Arieșeni (centrul de comună Arieșeni, Galbena, Bubești și Vârtop), cu posibilități de extindere mai mici, dat fiind versanții nord-sud care sunt mai accentuați.[13] Căsuțele de vacanță și vilele se pot amplasa pe versantul cu orientare sudică și pe terasa relativ plată situată după creasta versantului sudic.

Vocația turistică a teritoriului Arieșeni. Propuneri de dezvoltare și amenajare turistică

    Relieful României este cel mai variat și are cel mai important potențial turistic. Prezintă interes prin valoarea sa peisagistică, prin posibilitățile de acces și prin posibilitatea de desfășurare a activităților turistice.[3] Teritoriul comunei Arieșeni face parte din potențialul turistic al țării. Resursele naturale și antropice existente în teritoriu sunt numeroase, au un grad ridicat de originalitate și atractivitate însă lipsa unor condiții necesare, esențiale pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice, mult sub valoarea cadrului natural, inhibă circulația turistică din această zonă.[4]

Principalele forme de turism care pot fi dezvoltate:

turism de odihnă și recreere

turism itinerant cu valențe culturale

turism pentru practicarea sporturilor de iarna

speoturism

turism rural și agroturism

turism pentru acțiuni speciale

turism de tranzit

drumeția montană

    Aceste forme de turism nu sunt exclusive. Ele se pot manifesta simultan în puncte diferite. Cunoașterea formelor de turism ce pot fi practicate în acest teritoriu precum și a interferențelor acestora în diferite puncte , contribuie la luarea unor măsuri de dezvoltare turistică.[13]

Turism pentru odihnă și recreere

    Această formă de turism are condiții favorabile de dezvoltare. Analizând structura piramidei motivaționale umane, putem concluziona că pe primul loc în ierarhia motivațională, a ajuns motivația de repaus și reconfortare, satisfăcută printr-un complex de condiții și mijloace în afara reședinței permanente. Ea se intensifică pe măsura creșterii nevoii populației de a-și reface capacitatea de muncă, a reducerii săptămânii de lucru, precum și de creșterea numărului de autoturisme proprietate personală.[13]

Acest tip de turism se va dezvolta în special în Arieșeni, aici se preconizează a se amplasa dotări de larg interes atât cu caracter comunal, cât și pentru deservirea celorlalte localități turistice: autogară, autoservice, servicii medicale, bibliotecă, muzeu, ateliere de artizanat, fabrică de băuturi răcoritoare, de înghețată, parc de autoutilitare, salubritate, stație de pompieri.

    În tabăra școlară au fost înregistrați 2.442 de turiști elevi și 17.966 înnoptanți. Sejurul mediu este de 7.35 zile, ceea ce reprezintă o valoare ridicată. Totuși spațiile destinate cazării sunt improprii.[13]

Turism itinerant cu valențe culturale

    Este o formă de turism determinat de valoarea stiințifică, cultural-educativă, istorică, artistică și estetică a numeroaselor obiective culural-istorice de pe Valea Arieșului și nu numai. Vizitarea obiectivelor se poate realiza în numeroase combinații de trasee și variante mai scurte sau mai lungi cu mijloace auto, pe jos sau combinat.[13]

Speoturismul
   Este practicat de acea categorie de turiști doritori să viziteze și să cunoască peșterile și fenomenele carstice din teritoriu. Aceste peșteri prezintă însă numeroase deficiențe fiind necesară reamenajarea lor. În urma acestor reamenajări, peșterile, ar putea fi incluse într-un circuit turistic specializat sau în programele de vizitare a turiștilor aflați în zonă. Această formă de turism trebuie însă practicată cu mare precauție pentru a nu deteriora microclimatul peșterilor.[13]

   O mare importanță prezintă rezervațiile speologice:

comuna  Arieșeni (jud. Alba) – Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Hoanca Urzicarului, Coiba Mică, Coiba Mare, Peștera Gura Apei, Huda Orbului, Peștera Hodobana, Avenul cu Două Intrări, Izbucul Tauzului.

    În afara acestor rezervații speologice din comuna Arieșeni se pot vizita și alte importante obiective turistice (rezervații naturale) aflate în comunele învecinate:

comuna Gârda de Sus (jud. Alba) – Hoanca apei, Avenul din Șesuri, Peștera Ghețarul Scărișoara, Peștera Pojarul Poliței, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Peștera Poarta lui Ionel, Peștera de sub Zgurăști

comuna Pietroasa (jud. Bihor) – Cetățile Ponorului, Avenul Borțigului, Ghețarul Focul Viu.

Turism pentru practicarea sporturilor de iarnă

Pârtia cea mai importantă va fi "Bubești" (P.A.T.Z.  Bubești – Vârtop), pârtie ce va fi deservită de un telescaun cu plecarea din imediata apropiere a DN 75 și care va urca până în șaua dintre Vf. Piatra Grăitoare și Cornul Berbecului, cu o stație intermediară în poiana de la mijlocul pârtiei. Această pârtie va avea o lățime medie de 40 m și o lungime de 2.200 m, punctul de sosire a fost ales astfel încât să fie ferit de vânturile foarte puternice care bat dinspre vest și care fac să șuiere pietrele, de unde denumirea de Piatră Grăitoare. Aici va fi amplasat și un punct de priveliște spre valea superioară a Arieșului Mare, platoul Padiș, Vf. Vlădeasa, Muntele Mare. Acesta va fi punctul cel mai important de sosire al schiorilor care vor putea alege diferite variante de coborâre:[13]

se va putea coborî pe lângă telescaun până în Bubești sau până la stația intermediară dacă partea inferioară a pârtiei nu este acoperită cu un strat de zăpadă care să permită schiorilor să coboare în condiții bune

o altă variantă va fi pârtia "Cornul Berbecului" (40 m lațime). Pe această pârtie se va coborî până în Valea Bubeștilor, de unde schiorii vor putea urca din nou cu ajutorul unui teleschi sau vor putea coborî mai departe până la punctul de plecare al telescaunului de pe pârtia Bubești

se va putea coborî pe o pantă cu o înclinație mică pe creasta care desparte jud. Alba de jud. Bihor, până sub stâncile de sub Vf. Găleșoaia și apoi mai departe pe un drum existent care va fi nivelat și lărgit. Acest drum va traversa pârtia "Cornul Berbecului" pe lângă punctul de plecare al teleschiului și va duce în continuare până la stația intermediară a telescaunului de pe pârtia "Bubești"

tot pentru începători se poate continua coborârea de sub Vf. Găleșoaia, pe creastă, până la actuala sosire a teleschiului existent "Vârtop I", iar de aici se va putea urca din nou cu teleschiul "Drumul Domnilor" sau se va putea coborî pe una din pârtiile "Vârtop I" sau Vârtop II".

se va putea schia pe pârtia "Vârciorog", pârtie ce va fi amenajată în golul alpin și va fi deservită de un teleschi. Această pârtie va avea o orientare sud-sud est, deosebit de prielnică pentru schiorii care vor dori să facă plajă în zilele însorite.

De pe Vf. Piatra Grăitoare, se va amenaja o pârtie – "Piatră Grăitoare" aflată în totalitate în golul alpin, având aceeași orientare ca și pârtia "Vârciorog" și care de asemenea nu va necesita defrișări. Și această pârtie va fi deservită de un teleschi.

Coborârile din "Cornul Berbecului" se vor face și pe drumurile existente de sub creastă pe Valea Vârciorogului până în satul Vanvucești și de aici în satul Galbena sau pe Valea Galbena direct în satul Galbena.

Turism pentru activități speciale

    Aceste activități sunt ocazionate de desfășurarea în zonă a unor manifestări folclorice tradiționale sau de organizarea unor manifestări stiințifice.[13]

"Târgul de fete" de pe Muntele Găina – acestei manifestări trebuie să i se acorde o atenție deosebită pentru revitalizarea pe cât posibil a vechilor sale tradiții ce i-au dus faima în întreaga țară;

Festivalul "Tulnicul Moților" Câmpeni – desfășurat în luna august;

De asemenea se va putea da o valoare mai mare manifestărilor legate de sărbătorile locale – "Sângeorzul" – 23 aprilie, "Cununa de grâu" (25 septembrie) – Lupșa; precum și obiceiurilor de Crăciun (24-26 decembrie) care datorită caracterului lor pot atrage turiști români din județele limitrofe sau chiar străini.

    Turism rural

    Aceasta formă de turism presupune declararea unor așezări rurale cu valori etnofolclorice, culturale și cadru natural pitoresc ca sate turistice.

    Cadrul natural, condițiile ecologice favorabile, caracterizate prin puritatea deosebită a aerului și a apei, altitudinea de peste 800 m, suficient de ridicată pentru a asigura temperaturi plăcute vara și o durată lungă a existenței.[5]

    În afara acestor rezervații naturale din comuna Arieșeni se pot vizita și alte importante obiective turistice (rezervații naturale) aflate în comunele învecinate:

comuna Gârda de Sus (jud. Alba) – Hoanca Apei, Avenul din Șesuri, Peștera Ghețarul Scărișoara, Peștera Pojarul Poliței, Izbucul Cotețului Dobreștilor, Peștera Poarta lui Ionele, Cheile Ordânușei, Peștera de sub Zgurăști.

comuna Pietroasa (jud. Bihor) – Cetățile Ponorului, Platoul carstic Lumea Pierdută, Vârful Biserica Moțului, Avenul Bortigului, Platoul Carstic Padiș, Poiana Florilor, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Depresiunea Bălileasa; Orașul Nucet, sat Băița (jud Bihor) – Groapa Ruginoasa.

   Accesul către aceste obiective turistice este în general facil, din centrul comunei Arieșeni se poate merge pe DN 75, iar apoi pe drumurile forestiere ce pleacă din aceasta și/sau pe trasee turistice marcate. Informația necesară turiștilor este asigurată prin puncte de informare, panouri care asigură harta cu informații de interes general.

    Preponderența obiectivelor turistice ușor accesibile cu un potențial turistic ridicat creează premisele dezvoltării mai ample a drumețiilor.

    Existența traseelor montane marcate din zonă îndeplinesc condiția necesară pentru practicarea acestei forme de turism.

    O atenție deosebită trebuie acordată activităților de divertisment de care trebuie să se țină seama atât în cazul satului turistic cât și în privința stațiunii.

    Aceste activități trebuie să fie mai ample decât în situațiile precedente, ele necesitând dotări numeroase ce se referă la: construirea unor săli de spectacole în spațiu închis și în aer liber: cinematograf, discotecă, club, piscină, săli de jocuri electronice etc.

    În centrul atenției organizatorilor de turism din această stațiune va sta antrenarea turiștilor în excursii, cu mijloace auto și pe jos, în împrejurimi sau pe trasee mai ample, situație ce presupune existența unor autocare și microbuze precum și urmărirea permanentă a stării de viabilitate a drumurilor și potecilor turistice.

    De asemenea în atenția organizatorilor de turism din această stațiune trebuie să stea dezvoltarea rețelei comerciale în special a celei de comerț specific, reprezentat prin unitățile de desfacere a obiectelor de artă populară produse în zonă, obiecte de artizanat cu însemnele stațiunii, precum și unități de desfacere a materialelor documentare.

    Turism de tranzit

    Este forma de turism practicat de toate categoriile de turiști care străbat teritoriul în tranzit. Ei pot fi de asemenea determinați să viziteze obiectivele din zonă în dorința de a cunoaște atracțiile locale. O condiție necesară pentru un aflux mai mare de potențiali turiști îl constituie modernizarea principalei artere de circulație DN 75.[13]

    Drumeția de munte

    Este de asemenea o formă de turism specifică teritoriului studiat.

    O mare importanță prezintă rezervațiile naturale: Comuna Arieșeni (jud. Alba) – Cheile Gârdișoarei, Cascada Vârciorog, Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Hoanca Urzicarului, Coiba Mică, Coiba Mare, Peștera Gura Apei, Huda Orbului, Avenul cu Două Intrări, Izbucul Tăuzului.[13]

1.5. Construcții specifice zonei

1.5.1. Stiluri arhitecturale și particularități constructive

Gospodăriile comunei Arieșeni sunt risipite pe înălțimi de dealuri, această dispersare constituind încă un element foarte valoros.

    Așezările sunt concepute pe o formulă rezultată din această relație: un nucleu restrâns și compact jos, la șosea, de unde se răsfiră spre înălțimile din jur.

Casa tradițională

Locuințele și construcțiile tradiționale din zona Arieșeni au în general planimetrie simplă și dimensiuni modeste. (Fig.1.12) Acest lucru se datorează materialelor și tehnologiilor de construire din trecut, dar și situației financiare și modului de trai al familiilor ce au construit gospodăriile respective. Construcțiile sunt făcute astfel încât să fie ușor de întreținut, de încălzit, de luminat, ceea ce făcea ca oamenii să dimensioneze cât mai optim spațiile, raportat la nevoile lor de zi cu zi. [9]

Există în zonă și gospodării mai generoase care au aparținut unor familii mai înstărite, însă numărul acestora este relativ redus.

În general și în zona de vale dar și în zona de deal tipologia construcțiilor este aceeași (cu târnaț – care este elementul arhitectural cel mai des întâlnit – Fig.1.13), însă diferă densitatea construcțiilor. În vale clădirile sunt grupate iar la deal acestea sunt răspândite în teritoriu. De asemenea în zona de vale se pot identifica un număr mai mare de construcții din zidărie datorită accesibilității sporite și ușurinței transportului de noi materiale.[9]

Majoritatea construcțiilor tradiționale au soclu, demisol sau parter realizat din piatră naturală sau în unele cazuri zidărie. Deasupra demisolului sau parterului este un nivel realizat integral din lemn, nivel la care se găsește și târnațul.

Casa actuală

Casa actuală respectă liniile tradiționale, dar este construită din materiale moderne și durabile (Fig.1.14).

Fig. 1.14. Case actuale

1.5.2. Piatră de zidărie – material de construcție durabil

Blocuri ceramice

Produsele ceramice folosite în construcții se obțin dintr-un amestec omogenizat format din argilă, nisip și apă și după fasonare, arse la temperaturi cuprinse între 900 °C și 1400 °C. Tehnologia de fabricație ale produselor ceramice cuprinde următoarele faze: prepararea amestecului omogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. În funcție de materia primă folosită în fabricație și de temperatura de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structură poroasă, clincherizată sau vitrificată.[2]

Cu aceste blocuri se pot realiza pereți structurali cu grosime de "25 cm" sau de "30 cm" și sunt foarte spornice la zidit. (Fig.1.15) Este un material clasic și bine cunoscut de către constructorii din România, respectă normele vechi românești STAS 5185/1-85 și STAS 5185/2-86. Zidăriile realizate cu acest bloc ceramic au istorie în România și nu pot apărea surprize în cazul unui viitor cutremur. Fabrici de zidărie care fac aceste elemente ceramice se găsesc practic în fiecare județ.[10]

Blocurile cele mai bune sunt acelea ce îndeplinesc următoarele condiții:

pereții exteriori ai blocului au grosime de 15 mm

pereții interiori au grosime de 10 mm

pereții interiori sunt continui pe lungimea/lățimea elementului.

Avantaje:

Proprietatea de bază a cărămizilor rezidă în rezistența mare la compresiune, care poate depăși 100 N/mm2, proprietate care recomandă utilizarea acestui material la ziduri portante;

Pentru construcții cu P+1 se poate elimina structura de rezistență (stâlpi, grinzi);

Cărămida asigură durabilitate în timp a construcțiilor;

Este atestată și verificată, în timp;

Volumul mare de goluri verticale, cca 40% din volumul total, îi conferă un grad de izolare termică ridicat;

Cărămida îmbină cel mai bine proprietatea de rezistență la compresiune cu cea de izolare termică;

Densitatea aparentă este de 850 – 890 kg/m3;

Rezistența la foc până la 1000 grade C;

Având o strucutură compactă și stabilă, obținută în urma procesului de ardere, nu își schimbă proprietățile în timp fiind un material care nu îmbătrânește, nu se degradează;

Absorția de apă fiind mică, cărămizile au o rezistență foarte mare la îngheț – dezgheț, produsele putând fi utilizate și la zidăria aparentă, ceea ce dă o notă aparte construcțiilor, realizându-se astfel și economii de manoperă și de materiale pentru tencuieli și zugrăveli;

Cărămizile fiind fabricate prin presare, abaterile dimensionale sunt minime (maximum 1 mm), fapt ce permite executarea unor ziduri cu grad mare de precizie;

Grosimea mortarelor sau adezivilor folosiți pentru zidire este foarte mică (maximum de 3 mm), diminuându-se astfel suprafața punților de transfer termic atât din interior spre exterior, cât și invers.

Dezavantaje

Casele din cărămidă au o greutate mare, astfel dimensiunile fundațiilor sunt mai mari față de casele de lemn;

Consum mai mare de material necesar pentru tencuială decât casele de BCA;

1.6. Clasificarea structurii de primire turistică în funcție de serviciile oferite (conform Ordin 1051/2011 din 3 martie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism)

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare de tip pensiune turistică și pensiune agroturistică [8]:

1. Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.

2. În pensiunile agroturistice, turiștilor li se oferă masa preparată din produse naturale,

preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului pe care îl petrec la pensiune.

3. În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfășoară o activitate meșteșugărească, cu un atelier de lucru, din care rezultă diferite articole de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

4. Amplasarea pensiunilor agroturistice trebuie realizată pe un teren de cel puțin 1.000

mp, în locuri ferite de surse de poluare și de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor.

5. Dotările din camerele și din grupurile sanitare destinate turiștilor vor fi puse în exclusivitate la dispoziția acestora. În interiorul spațiilor de cazare nu se admit lucruri personale ale locatorului (articole de îmbracăminte și încălțăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turiștii).

6. În cazul în care spațiile pentru prepararea și servirea mesei sunt destinate și pentru consumatori din afară iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spațiile în cauză se clasifică drept unități de alimentație publică, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, conform anexei nr. 2.

7. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta, pentru montarea corturilor și rulotelor, criteriile privind echiparea sanitară și dimensiunea parcelelor, potrivit anexei nr. 1.6.

8. Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinată de îndeplinirea criteriilor prevăzute în prezenta anexă și de realizarea punctajului minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevăzute în anexa 1.5.1 la prezentele norme metodologice.

9. Se exceptează de la îndeplinirea criteriilor prevăzute în anexa 1.5 la pct. 2 și 6, operatorii economici proprietari și/sau administratori de pensiuni turistice și agroturistice care au obținut avizul de specialitate emis de autoritatea administrației publice centrale responsabilă în domeniul turismului, privind amplasamentul și funcționalitatea obiectivului, precum și certificatul de clasificare, anterior intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

10. Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este următorul:

de 5 stele/flori 160 puncte

de 4 stele/flori 130 puncte

de 3 stele/flori 90 puncte

Criterii obligatorii pensiune agroturistică de 4 flori (margarete) [8]:

1. Starea generală a clădirii (exterior-interior):

aspect foarte bun

deținerea avizului de specialitate emis de autoritatea administrației publice centrale responsabilă în domeniul turismului, privind amplasamentul și funcționalitatea obiectivului

firma luminoasă privind însemnele distinctive cu tipul, denumirea și categoria de clasificare a unității

clădirile, inclusiv anexele gospodărești, să fie curate și bine întreținute

să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local

căile de acces proprii și spațiile înconjurătoare să fie întreținute

curte proprie, cu spații verzi

amenajări în aer liber pentru odihnă și relaxare

parcare proprie

2. Organizarea spațiilor:

accesul în camerele de dormit și în grupurile sanitare să fie direct fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

spații corespunzătoare și igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare și conservare a alimentelor

sufragerie dotată cu mobilier adecvat, de calitate superioară și cu inventar de servire de calitate

suprafața minimă a camerelor

camera cu 1 loc – 15mp

camera cu 2 locuri – 18mp

dormitor apartament – 18mp

salonul din apartament – 18mp

camere cu grup sanitar propriu

3. Instalații:

încălzire centrală

surse de încălzire în camerele de baie

instalație de apă curentă caldă/rece la bucătărie

racord la rețeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare și epurare

clădirea să fie racordată la rețeaua electrică

4. Număr maxim de locuri într-o cameră – 2;

5. Echipare sanitară:

camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duș, lavoar și wc)

6. Dotarea camerelor:

mobilier uniform ca stil și de calitate

pat cu saltea și salteluță de protecție

plapumă, pled sau pături

perne mari

cearșaf pentru pat și pentru pled, pătură sau plapumă

cuvertură de pat

masă și scaune

dulap sau spații amenajate pentru haine, cu umerașe

cuier

oglindă

veioză sau aplică la capătul patului

prosoape pentru față

prosoape plușate pentru baie

perdele și draperii

mijloace de protecție împotriva insectelor

pahare

vază pentru flori sau aranjament floral

televizor în cameră cu recepție canale tv

televizor în spații comune

garsonierele și apartamentele vor avea în plus:

canapea de 2 sau 3 persoane

fotolii sau demifotolii

masă sau măsuță

frigider

set de pahare pentru apă, vin, coniac

perdele și draperii

7. Dotarea bucătăriilor:

plită electrică sau cu gaze

cuptor cu microunde, cafetieră

vase și ustensile de bucătărie din inox

echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor

8. Telefon la dispoziția turiștilor

9. Alte criterii:

anexele gospodărești pentru creșterea animalelor și păsărilor vor fi amplasate și întreținute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turiști

animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar

alimentele să provină de la producători locali autorizați

minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu, cel puțin administrator pensiune turistică