Monografia județ ului Neam ț [617652]

Monografia județ ului Neam ț

Județul Neam ț – Date generale
Străjuit de creste albe și brazi înal ți în
partea de „sus”, dup ă cum spun muntenii,
având dea luri line la poalele Romanului ș i alte
trei v ârfuri ce- i înconjoar ă Piatra, jude țul
Neam țului este l ocul unde muntele, apa
lacurilor și dealurile se adun ă în tă cere, de
parcă s -au î ntâlnit pentru a păzi această zonă
de o armonie contrastantă. Și nu uit ăm nici de
Bicaz, ora șul de sub apa cea mare a Bistri ței,
sau de Târgu Neam ț, în care amintirea lui Ștefan cel Sfânt și Mare î ncă mai d ăinuie printre
zidurile nerăpuse de timp ale cetăț ii de pe deal.
Toată aceast ă imagine este presărat ă cu loca șuri importante ale cre știnilor ortodoc și.
Agapia, Văratec, Sih ăstria, Bistri ța sau Neam ț – sunt nume de m ănăstiri vechi de sute de
ani, î n care linistea sufleteasc ă și-o găsește orice trec ător iubitor de Dumnezeu. Numele de
Neam ț, apar ținând acestui ț inut, apare prima dată într-una dintre epistolele semnate de
Alex andru cel Bun undeva prin anul 1403, iar după ilustrul voievod mulț i alții, foarte
importanț i în istoria ș i cultura acestei na ții, au scris despre istoria ș i bogăț iile acestor
locuri. Despre Neamț au v ărsat cerneală Alexandru Vlahu ță, Ion Creangă, Mihai
Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hoga ș, filozoful Vasile Conta. Ală turi de ei, ilustre
nume ale picturii româ nești – pictorii Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru
Băeș u, Lasc ăr Vorel și Victor Brauner – au descris în ulei pe p ânze văile, apele ș i

înălțimile ce se împletesc pe v ăile Bistri ței sau Siretului. Ochiul călătorului ce va str ăbate
aceste locuri poate fi î ncântat și de multe și valoroase vestigii ale trecutului, restaurate sau
păstrate cu mare grijă . Istoria poate fi chiar sim țită și apreciată la Cetatea Neam țului
(Târgu Neam ț), Curtea Domneasc ă (Piatra Neam ț) sau la Palatul Cnejilor (com una
Ceahlă u). Printre obiectivele de interes turistic care trebuie neap ărat vizitate în Neamț se
numără si Rezerva ția de zimbri „Dragoș Vodă”, situată î n apropierea ora șului Târgu
Neam ț, Bojdeuca lui Ion Creang ă din Humule ști sau C heile Bicazului – rezervație de
faună și flor ă încântătoare.

La toate acestea, de parc ă nu ar fi fost î ndeajuns, frumuse țea zonei este completat ă de
un munte a c ărui istorie este plin ă de nume importante , ce pornesc de la legendele î n care
se spune că aici tr ăia Zamolxes, zeul dacilor. Masivul Ceahlă u, că despre acesta este
vorba, este acum unul dintre cele mai importante parcuri na ționale din Rom ânia, loc unic
prin maiest uozitate și sălbăticie, dar și prin fauna și flora specific e aceste i arii.
Județul Neam ț ocup ă o poziț ie centra l-estică în ansamblul teritorial naț ional și se
suprapune, par țial, Carpatilor Orientali, Subcarpaților Moldov ei și Podiș ului Moldovenesc,
face parte din categoria unit ăților administrativ- teritoriale cu o suprafa ță medie, avâ nd
5.896 km2, ceea ce reprezint ă 2,5 % din teritoriul ță rii.
Geografic, jude țul Neam ț este situat între 46 ̊ 40 ̋ și 47 ̊ 20 ̋ latitudine nordic ă și 25 ̊ 43
̋ și 27 ̊ 15 ̋ longitudine estic ă. Prin suprafaț a, densitatea popula ției, repartiz area formelor de
relief, proporționalitatea acestora și î ncă circa 240 de parametri ș i indicatori, jude țul

Neam ț este reprezentativ pentru Rom ânia fiind , în fond, imaginea acesteia, la scara de 1/
41 (41 este numă rul jude țelor țării). Jude țul Neam ț a fost î nfiin țat în actualele limite
administrative prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativ ă a teritoriului
Româ niei și are în componenț a sa 81 de localităț i, dup ă cum urmeaz ă: două municipii –
Piatra Neamț și Roman, trei orașe – Târgu Neamț , Bic az și Roznov, 78 de comune și 347
de sate. Dispus în trepte domoale, cu înălțimi ce descresc spre vest – 1907 m în vâ rful
Ocola șu Mare și 169 m î n lunca Siretului – județul Neam ț are ca vecini: la nord jude țul
Suceava, la vest județ ul Harghita, la su d jude țul Bac ău, iar la est jude țele Vaslui ș i Iași.
Profilul economic al județului Neam ț a fost determinat atâ t de armonia formelor de
relief , cât și de diversitatea resurselor naturale a le acestui ținut. Potenț ialul energetic al
râurilor, întinsele suprafe țe de p ăduri, p ășuni și fânețe naturale, bogăția ș i diversitatea
materialelor de construcții din zona montan ă, terenurile bune pentru agricultur ă din partea
de est a județ ului, c ât și factorul uman cu str ăvechile tradiț ii în diferite domenii de
activitate, constituie surse importante ce au fost puse în valoare și au concurat la crearea
unei structuri economice armonioase.

Prezentare jude ț – Istorie
Județul NEAM Ț are numele legat de cel al cet ății Neam ț, ctitorită de Petru I Mu șat în
a doua jum ătate a secol ului al XIV-lea, precum și de Tâ rgu Neam ț – veche așezare
menț ionat ă documentar pe lista ora șelor româ nești care existau î ntre 1387 și 1392.

Urme ale culturii au ră mas materializate î n diverse zone, atest ând popularea acestor
meleaguri:
• paleoliticul superior (urme de vetre, unelete de silex, vase) pe terasele
Bistriței , respectiv sat Ceahl ău, Piatra Neam ț, Piatra Ș oimului, Romani
• cultura epipaleolitic ă – pe platoul î nalt a l Ceahlă ului, Cheile Bicazului
• așezări atest ând prezen ța omului neolitic în zonele Bode ști, Frumuș ica,
Izvoare, Podoleni, Hangu.

• Resturi de cet ăți dacice : pe vâ rful Bâ tca Doamnei, cetatea Neam ț.
Prezentare jude ț – Economie
Principalele ramuri economice sunt:
• industria metalurgic ă – 18,8%
• industria producatoare de textile – 16,5%
• industria producatoare de substante chimice – 12,9%
• industria lemnului si de prelucrare a lemnului – 9,1%
• industria producatoare si de furnizare a energiei electrice si termice, ga ze
naturale si apa – 8,8%
• industria alimentara si a bauturilor – 7,8%
• industria producatoare a materialelor de constructii si altor produse din
minerale nemetalice – 6,3%
• industria articolelor de imbracaminte – 4,8%
• industria de masini si echipamente – 4,6%
• alte ramuri ale industriei – 10,4%
• agricultura
Dintre cele mai reprezentative societ ăți comerciale din jude țul Neam ț se remarc ă:
• Societatea Comerciala Petrotub S.A. Roman
• Societatea Comerciala Moldocim S.A. Bicaz
• Societatea Comerciala Rifil S.A.
• Societat ea Comerciala Umaro S.A. Roman
• Societatea Comerciala Mecanica Ceahlau S.A. Piatra Neamt
• Societatea Comerciala Romanceram S.A. Roman
• Societatea Comerciala Ema S.A. Piatra Neamt
• Societatea Comerciala Petrocart S.A. Piatra Neamt
• Societatea Comerciala Kober S.R.L. Turturesti
• Societatea Comerciala Electrica S.A. Piatra Neamt
• Societatea Nationala a Petrolului Petrom S.A. – Sucursala Peco Neamt

Prezentare jude ț – Geografie
Suprafa ța – 589.614 ha , din care:
• agricol ă – 283.789 ha (arabil – 170.473 ha; pasune – 39.39 4 ha; fanete – 40.108
ha; livezi – 2.703 ha)
• păduri – 261.330 ha
• ape, b ălți – 10.374 ha
• alte supr. – 34.122 ha

Așezare
Cu un teritoriu în suprafa ță de 5.896 km2, jude țul Neam ț este situat î n zona central –
vestic ă a Moldovei. Prin amplasarea sa, jude țul Neam ț se î nvecineaz ă:
• la nord cu judetele Suceava si Iasi
• la est cu judetele Iasi si Vaslui
• la sud cu judetul Bacau
• la vest cu judetele Harghita si Suceava
Reprezentand 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, incadrandu- se in
categoria judetelor mici, este strabatut de cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Siret.
Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face
legatura Capitelei tarii cu nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura
legatur a cu zona Ardealului.
Geologia
Evolutia in decursul erelor geologice a dus la existenta in prezent a trei unitati
morfostructurale cu alcatuire geologica:
• unitatea montana cristalino – mezozoica, parte a orogenului carpatic
• unitatea subcarpatica neogena
• unitatea de platforma de varsta mai recenta
Relieful
Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est:
partea vestica o formeaza culmile inalte ale muntilor (800 – 1907 m), dupa care urmeza
treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 – 700 m), de podis (400 – 450 m) si
luncile joase (100 – 200 m). Muntii, cu o suprafata de 2653 km2, reprezinta 45% din
suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2.
Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, puternic fragmentati de vai
adanci, inclusi in intregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si
cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stanisoarei.
Dealurile subcarpatice form eaza o fasie continua de la nord la sud, lata de 15 km
incluzand depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau – Bistrita si Tazlau ce se
individualizeaza ca niste campii colinare de -a lungul vailor, intens cultivate.
Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte in relieful
judetului avand aspectul unor campii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200
m.
Clima

Intalnim doua tipuri de clima aproximativ in proportii egale: in jumatatea vestica un
climat specific montan, iar in restul teritoriului un climat temperat continental puternic
influentat de masele de aer din est.
Reteaua hidrografica – Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de
suprafata si subterane.
Ape de suprafata – intreaga retea hidrografica ce drene aza teritoriul judetului apartine
raului Siret si principalilor sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga raurile Ozana,
Cracau, Tarcau, Cuiejdi.
Ape subterane – Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural –
litologice si de etajarea principalelor conditii fizico – geografice, cele mai bogate panze
freatice fiind cuprinse in complexul luncilor si teraselor raurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana.
Lacuri – Lacurile constituie un element nou in peisajul geografic al judetului avand
nivelul influentat de regimul de functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei.
Solul prezinta o succesiune zonala intre Valea Siretului si culmile muntoase. Pe
terasele Siretului si Moldovei gasim cernoziomuri, in subcarpati domina solurile cenusii si
brune podzolice iar in zona montana cele brune acide si brune podzolice.
Resursele de subsol
• materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de
constructii (calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului,
Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului, Neamtului
• ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agarcia, Bicazu Ardelean,
Borca, Garcina, Pipirig, Straja, Tarcau, Vanatori Neamt
• saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Garcina, Cut, Mastacan, Borlesti,
Baltatesti, Tazlau
• sare gema la Targu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti
• sisturi bituminoase la Tazlau
• gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig
Vegetatia
In func tie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:
• etajul subalpin in zonele cele mai inalte ale Masivului Ceahlau, a Muntilor
Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.
• etajul padurilor de molid cu extindere maxima in jumatatea de vest a
judetului, pe toti versantii muntilor
• etajul padurilor de foioase in amestec cu rasinoase, in zona montana mai joasa
• etajul padurilor de foioase in zona dealurilor submontane si zona de podis

• luncile se dezvolta in lungul malurilor raurilor , predominand o vegetatie
ierboasaiar o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole
Fauna
Domeniul forestier adaposteste o fauna bogata si de mare interes cinegetic: urs, lup,
cerb, caprior, ras, vulpe, jder, veverita, coc os de munte, soim, ierunca.
In apele curate din zona montana, in rauri si lacuri, traiesc diverse specii de pesti:
pastrav, lipan, scobar, clean, morunas, babusca.
Protejarea naturii
O serie de aspecte ale cadrului natural constituie unicate sau raritati pentru peisajul
tarii ceea ce a determinat luarea de masuri care sa puna sub protectie elementele naturale
de o deosebita importanta stiintifica, educativa, turistica si economica.
Una din cele mai importante este Parcul National Ceahlau cu o suprafata de peste
8.396 ha (din cele 38.448 ha cat ocupa ariile naturale protejate din judet), rezervatie
naturala complexa ce cuprinde numeroase raritati floristice, faunistice si geologice. Parcul
National Ceahlau este o arie protejata, de interes national si international, care are ca principal obiectiv conservarea biodiversitatii biologice, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei naturale, precum si excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare privind regimul ariilor protejate. Parcul adaposteste ecosisteme de mare valoare, cu numeroase raritati floristice si faunistice, dintre care 61 specii sunt protejate prin lege,
monumente ale naturii, endemite, relicte ale erei glaciare.
Incepand cu 1999, s- a infiintat si Parcul National Vanatori- Neamt , unul dintre cele
mai interesante monumente ale naturii din tara. Aici exista unica rezervatie de zimbri din
Romania, infiintata in 1970, cu o suprafata de 16 ha si care cuprinde, alaturi de zimbri, o
bogata fauna carpatina.
Dintre ariile protejate de inter es mai pot fi amintite:
• Rezervatia naturala "Codrii de arama" – rezervatie forestiera alcatuita din
goruni seculari si "Padurea de Argint" (mesteceni seculari) din apropiere (zona
Agapia – Varatec), care au fost izvor de inspiratie pentru marele poet Mihai
Eminescu
• Piatra Teiului – rezervatie geologica, (langa Poiana Teiului, la 65 km de
Piatra Neamt), urias bloc de calcar format prin eroziune
• Padurea Vanatorii Neamtului – rezervatie forestiera, (la 3 km de comuna
Vanatori), codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistica
• Padurea Gosmanu – rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi,
brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante
• Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas – prezinta un deosebit interes
stiintific din punct de vedere geo logic, geomorfologic, paleontologic, dar si din
punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea diversitate a conditiilor

geoclimatice. Situate la 3 km de Lacul Rosu si la 20 km de Bicaz si modelate de
raul Bicaz in calcarele Masivului Hasmas , pe o lungime de 8 km, Cheile Bicazului
ofera o priveliste de o rara frumusete. Aici apar din loc in loc pereti abrupti numiti "pietre ": "Piatra Altarului " (1121 m altitudine), "Piatra Arsitei", "Piatra Singuratica " si portiunea centrala denumita sugestiv "Gatul Iadului" cu aspect de canion. Declarate monument al naturii, Cheile Bicazului formeaza o rezervatie complexa,
geologica si floristica.
• Rezervatia naturala Cheile Sugaului -Munticelu este singura carstica din
judetul Neamt, una dintre putinele din Moldova si una dintre cele mai valoroase din
Romania. Rezervatia aflata in Muntii Hasmas, comuna Bicaz -Chei, judetul Neamt,
urmeaza sa fie inclusa in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000,
datorita unicitatii peisagistice si a patrimoniului natural – Pestera Munticelu –
remarcabila prin stalagmitele luminare, si Pestera Tosorog – habitat natural al unei
specii de lilieci pe cale de disparitie.
• Rezervatia floristica 'Dealul Vulpii' si rezervorul fosilifer Cernegura
• Rezervatii geologice – Cernegura, Pietricica, Cozla

Prezentare judet – Date statistice si demografice
Suprafata totala a judetului: 5.896 km2 .
Organizarea administrativa (la 31.12.2007) :
• 2 municipii : Piatra Neamt, Roman
• 3 orase : Targu Neamt, Bicaz, Roznov
• 78 comune cuprinzan d un numar de 344 sate.
Populatia judetului la 1 ianuarie 2002 a fost de 554.516 locuitori din care 272.339
sunt barbati si 282.177 femei. Din punct de vedere al componentei etnice, populatia
judetului poate fi caracterizata ca fiind compacta, la recensam antul din anul 2002
inregistradu-se 6.036 rromi, 399 lipoveni, 306 maghiari, 150 evrei si alte etnii 113.
In ceea ce priveste structura confesionala, marea majoritate a locuitorilor judetului
Neamt sunt de religie crestin- ortodoxa (480.321 loc.), semnifica tiv fiind si numarul
pesoanelor de religie romano-catolica (60.482 loc.). Din totalul de 554.512 locuitori,
majoritatea populatiei (351.406 loc.) sunt locuitori in mediul rural, diferenta de 203.106
locuind in mediul urban.

Prezentare judet – Forme de tur ism
Judetul Neamt este situat in regiunea de nord-est a Romaniei, peisajul natural fiind
caracterizat de o compozitie geologica complexa si diferente mari de altitudine. Intreg
teritoriul judetului este asemanator cu un imens amfiteatru natural orientat de la vest –

1.907 m altitudine, Vf. Ocolasul Mare, masivul Ceahlau – catre est – 180 m altitudine in
Valea Siretului.
Varietatea peisajului geografic, cu nenumarate locuri pitoresti, patrimoniul
monumentelor istorice si de arta, originalitatea elementelor e tnografice si folclorice,
prezenta statiunilor balneoclimaterice reprezinta doar cateva obiective de mare atractie
turistica, ce au favorizat dezvoltarea a mai multor forme de turism:
• Turism cultural -ecumenic
• Turism rural si agroturism
• Ecoturism
• Turism balnear

Turism montan

Obiectivul turistic central al judetului care inregistreaza cel mai intens aflux turistic il
constituie zona Bi caz – Ceahlau, cu muntii Hasmas, Bistrita, Tarcau, Stanisoara, accesul
catre aceasta fiind usurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile
Bicazului. Muntii Hasmas, alcatuiti din roci calcaroase, cuprind o vasta zona carstica,
caracteriz ata prin pesteri, chei si praguri.
Masivul Ceahlau este cel mai semet munte al Moldovei, un obiectiv turistic
important al tarii, un loc despre care circula multe legende si povestiri. Punctele cele mai inalte de pe munte sunt Varful Toaca (1904 m) si Ocolasul Mare (1907 m); la altitudinea
de 1021 m exista o cascada formata din paraul Rupturi, numita Duruitoarea, ale carei
suvoaie cad pe un perete de stanca de la o inaltime de 25 m. De la aceasta cascada si -a luat
numele renumita statiune Durau, aflata la p oalele masivului.

Situata la o altitudine de 780 -800 m, statiunea se afla intr -o regiune montana
frecventata din secolul al XVIII -lea. Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru" este
situat in incinta Manastirii Durau, a carei biserica a fost pictata de celebrul pictor roman
Nicolae Tonitza, intr -un peisaj montan magnific, un loc in care spiritualitatea incununeaza
pitorescul, turistul fiind in acelasi timp un pelerin. Recomandata pentru odihna si tratament, statiunea constituie un punct de pornire pen tru numeroasele trasee care acopera
masivul Ceahlau, oferind in acelasi timp posibilitatea practicarii sporturilor de iarna. Cele 5 hoteluri de 2 si 3 stele, si cele 16 pensiuni turistice clasificate cu 2 si 3 margarete au oferte atractive pentru orice sez on, fiind renumite pentru specialitatile culinare specifice
zonei.
Rezervatia naturala Cheile Bicazului – Hasmas, monument al naturii, cu pereti
stancosi de 300 -400 m inaltime, reprezinta un adapost pentru viata salbatica si pentru peste
600 specii de plan te pe o lungime de 10 km.

Turism cultural -ecumenic
Judetul Neamt are o bogata mostenire istorica, evidentiata prin muzee (Muzeul de
Istorie si Arheologie, Muzeul de Arta, Muzeul de Etnografie si Folclor), case memoriale
(Calistrat Hogas, Ion Creanga), cetati medievale (Cetatea Neamtului), catedrale, si mai
ales manastiri, cunoscute pe plan international – Agapia, Varatec, Sihla, Sihastria, Bistrita,
Horaita – adevarate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din judet.
Unul dintre cele mai interesante si cautate obiective turistice din Neamt este Muzeul
"Nicolae Popa", din satul Tarpesti, care prezinta un bogat patrimoniu cultural: de la masti
traditionale de uratori, la pictura naiva, colectii numismatice si de fiare de calcat, unelte
agricole si carti vechi. Nu este de ocolit nici muzeul etnografic, unde se gasesc costume

populare vechi de peste 200 de ani. Ceramica neagra de Marginea, unica in lume, are si ea
un loc aparte. De asemenea, nu trebuie omise nici sculpturile artistului, car e atrag prin
stilul nonconformist.
Emblematic pentru resedinta de judet, municipiul Piatra Neamt, este Complexul
medieval din zona centrala, edificat in timpul domniei lui Stefan cel Mare, alcatuit din
Curtea domneasca (construita in anul 1468), Biserica S f. Ioan si Turnul -clopotnita (1497).
Un obiectiv turistic reprezentantiv pentru zona Targu Neamt, monumentul istoric
Cetatea Neamtului va intra incepand cu acest an intr -un proiect de reabilitare, proiect
finantat in cadrul Programului PHARE CES 2004 -2006 – Dezvoltarea infrastructurii
regionale.
Turism rural si agroturism
Adevarat remediu impotriva vietii aglomerate a oraselor, a zgomotului si factorilor de
stres, satul romanesc, purtator de valori spirituale autentice, ofera numeroase oportunitati
de recr eere si de cunoastere a traditiilor poporului roman.
Filiala ANTREC Neamt – Asociatia Nationala de Turism Ecologic, Rural si Cultural
este un operator important in dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice
si manifestari, servicii de c azare si masa in pensiuni turistice si agroturistice clasificate la
categoria 2, 3 si 4 margarete sau stele. Majoritatea pensiunilor se concentreaza in Ceahlau – Durau, Filioara – Agapia, Vanatori – Neamt, Viisoara, Vaduri, Farcasa, Piatra Neamt,
Almas, Tg . Neamt, Tupilati, Bicazu Ardelean.
Dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismului are mari posibilitati de
dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun pe langa un cadru natural pitoresc,
nepoluat si cu multiple variante de recreer e si de un valoros potential cultural si istoric.
Ecoturism
Unul dintre avantajele majore ale judetului Neamt, in comparatie cu destinatiile
turistice consacrate, este acela al pastrarii mediului natural nealterat de prezenta si
activitatile omului, fapt concretizat prin numeroasele rezervatii naturale: Parcul National
Ceahlau, Parcul National Vanatori Neamt, Cheile Bicazului-Hasmas, Padurea Gosman, Polita cu Crini, Codrii de Arama, Codrii de Argint. Toate aceste zone sunt bogate in resurse naturale, speci i flora si fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un
fond piscicol bogat in numeroasele rauri si lacuri.
Parcul National Ceahlau se remarca prin numeroasele raritati floristice, unele fiind
monumente ale naturii: floarea de colt, tisa, papucul doamnei, ghintura, zada. Caracterizata
printr -o mare diversitate de elemente, fauna Masivului Ceahlau confera o inestimabila
valoare stiintifica, dand impreuna cu vegetatia maretia biogeografica a acestui munte. Dintre speciile de pesti una este declarata monument al naturii: lostrita. Pasari declarate
monumente ale naturii sunt cocosul de munte, fluturasul de stanca, bufnita, ciocanitoarea cu trei degete. Mamiferele sunt reprezentate prin circa de 30 de specii din totalul de 100

specii existente in fauna tarii printre care doua monumente ale naturii (cerbul si rasul) si
un relict glaciar, capra neagra. Aceasta zona, impresionanta ca ansamblu biogeografic, cu o mare complexitate de elemente floristice si faunistice, se impune a fi conservata in regim
natura l, mentinand nealterate toate valorile naturale.
Turism balnear
Judetul Neamt are un potential destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind
resursele subsolului – ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de
agrement. Astfel, in apropierea orasului Targu Neamt, statiunea balneo-climaterica
Baltatesti este renumita prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene,
feruginoase indicate in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice si bolilor asociate –
endo crine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice si bromurate din
statiunea Oglinzi se aseamana prin compozitia lor cu apele de la Ischl (Austria), Hall
(Tirol), Stotterheim (Weimar). Atat apele minerale, cat si namolul de aici, au fost apreciate de multi turisti straini pentru calitatile lor curative.
Zona este propice practicarii sporturilor in orice anotimp, precum si organizarii de
expeditii, drumetii pe traseele cunoscute. Manastirile din zona constituie o impresionanta
atractie tur istica pentru toti cei care ajung in Romania, in Moldova, oferind in acelasi timp
si posibilitati de cazare intr -un cadru natural unic. Prezenta, in zona, a Parcului National
Vanatori -Neamt, care adaposteste o larga paleta de valori naturale, culturale si istorice,
alaturi de Rezervatia 'Dragos Voda', unica rezervatie de zimbri din Romania.

Prezentare judet – Sanatate

Spitalul Judetean de Urgenta Neamt

In sectorul public in judetul Neamt functioneaza 5 spitale, intre care Spitalul Judetean
de Urgenta din Piatra Neamt, un sanatoriu pentru tratarea TBC (Bisericani), 2 centre de
sanatate, 2 policlinici, 5 dispensare comunitare, 8 farmacii cu circuit inchis.
Sectorul privat cuprinde: 4 policlinici, 51 laboratoare medicale, 147 cabinete
medicale, 71 farmacii, 23 puncte farmaceutice si 5 depozite farmaceutice.

Prezentare judet – Invatamant
La nivelul judetului Neamt functioneaza 680 unitati de invatamant, din care:
• 291 gradinite – 215 in mediul rural si 76 in mediul urban
• 168 scoli primare cu clasele I – IV, toate in mediul rural
• 184 scoli generale cu clasele I – VIII – 157 in mediul rural si 27 in orase
• 30 unitati de invatamant liceal – 6 in mediul rural si 24 in mediul urban
• 3 scoli profesionale si de ucenici
• 1 scoala posticeala
• 3 scoli speciale in mediul urban
Populatia scolara numara 108.994 elevi, iar numarul cadrelor didactice se ridica la
6.995.

In judet mai functioneaza:
• 5 cluburi ale copiilor si elevilor – 4 in mediul urban si 1 in mediul rural
• 3 cluburi sportive in mediul urban
• 1 scoala de arta in mediul urban
precum si Casa Corpului Didactic in municipiul Piatra Neamt.

Invatamantul preunivers itar nemtean este reprezentat de Colegiile Nationale din
Piatra Neamt, Roman si Targu Neamt, care si -au adus si aduc si in prezent o contributie de
seama la instruirea si afirmarea generatiilor de elevi.

Colegiul National Petru Rares

Clubul Copiilor, Piatra Neamt
Prezentare judet – Cultura

Teatrul Tineretului, Piatra Neamt
Pentru zona Neamt, asezarile omenesti, incadrate in evolutia tipica a satului
moldovenesc, arhitectura traditionala, ocupatiile, mestesugurile si obiceiurile ofera inca
suficiente date pentru studierea traditiilor populare din regiune.
Patrimoniul cultural este bogat, cuprinzand: 30 muzee (din care 9 apartin cultelor si 6
sunt muzee satesti), 3 cinematografe, 74 biblioteci publice, 20 manastiri si 35 schituri.
�Teatrul Tinere tului� din Piatra Neamt este emblematic pentru viata teatrala din tara. In
evidenta si protectia forurilor culturale se afla aproximativ 777 ansambluri monumentale,
statui si situri arheologice. Muzeul de Istorie din Piatra Neamt este detinatorul celor mai
numeroase si variate colectii de artefacte apartin �nd Complexului Cultural Cucuteni, fapt
ce a favorizat aparitia primului Muzeu exclusiv Cucuteni din Romania.
De tinuturile judetului Neamt sunt legate mari personalitati culturale, recunoscute la
nivel na tional si chiar international, printre care: Ion Creanga, Vasile Conta, Calistrat
Hogas, Mihail Sadoveanu, cronicarii Miron Costin, Grigore Ureche.

Evenimente culturale organizate la nivelul judetului:
• ianuarie, Tg. Neamt – Parada mastilor si a obiceiur ilor de Anul Nou

• aprilie, Piatra -Neamt – Festivalul de Teatru de Amatori "YORICK"
• aprilie, Piatra -Neamt – Zilele Bibliotecii Judetene "G.T. Kirileanu"
• mai, Piatra -Neamt – FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU
• iunie, Piatra -Neamt – VACANTE MUZICALE LA PIATRA-NEAMT
• iulie, Razboieni – Sarbatoarea Razboienilor
• august, Piatra -Neamt – FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR
"CEAHLAUL"
• august, Durau – Sarbatoarea Muntelui Ceahlau
• august, Bicaz – Sarbatoarea "ZIUA MARINEI"
• octombrie, Piatra -Neamt – COLOCVIILE NATIONALE DE POEZIE SI
CRITICA
• noiembrie, Piatra -Neamt – CONCURSUL NATIONAL DE PROZA
"MIHAIL SADOVEANU"
• decembrie, Targu Neamt – Zilele "ION CREANGA"

Prezentare judet – Domeniul public
Domeniul public de interes judetean a fost atestat prin Hotararea Guvernului
nr.1356/2001, fiind raspandit pe intreg teritoriul judetului Neamt si este alcatuit din
urmatoarele bunuri:

• terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitate a aparatul propriu al
Consiliului Judetean, institutiile publice de interes judetean cum sunt: muzee, biblioteci (foto – Biblioteca Judeteana), spitale, centre de ingrijire si asistenta sociala
• drumurile judetene
• retele de alimentare cu apa realizate in si stem zonal sau microzonal, precum
si statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora

Judetul Neamt – Galerie foto