Monitorul Oficial nr.75 -78/314 din 19.05.2006 * * * C U P R I N S Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE Articolul 1. Obiectul, scopurile și sfera de… [607113]

L E G E A
viei și vinului

nr. 57- XVI din 10.03.2006

Monitorul Oficial nr.75 -78/314 din 19.05.2006

* * *

C U P R I N S

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul, scopurile și sfera de aplicare a legii
Articolul 2. Noțiuni principale
Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole

Capitolul II
VITICULTURA
Articolul 4. Arealul vitivinicol destinat obținerii produselor marfă
Articolul 5. Patrimoniul viticol
Articolul 6. Cadastrul viticol
Articolul 7. Încercarea și omologarea soiurilor de viță de vie
Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulțire și săditor viticol
Articolul 9. Producerea, evaluarea conformități i, controlul și comercializarea materialului de înmulțire
și săditor viticol
Articolul 10. Înființarea plantațiilor viticole
Articolul 11. Reglementarea tehnologiei de producere și a calității materialului de înmulțire și săditor
viticol, a strugurilor p roducție marfă
Articolul 12. Termenul de exploatare, trecerea la pierderi (casarea) și defrișarea plantațiilor viticole

Capitolul III
VINIFICAȚIA
Articolul 13. Clasificarea vinurilor
Articolul 14. Produsele obținute pe bază de must și de vin
Artic olul 15. Produsele secundare vinicole
Articolul 16. Condițiile de consum al vinului de hibrizi
Articolul 17. Atribuirea denumirii de origine
Articolul 18. Particularitățile producerii vinurilor și altor produse pe bază de vin cu denumire de
origine
Articolul 19. Vinurile cu indicație geografică
Articolul 20. Condițiile de calitate și de inofensivitate ale vinurilor, produselor pe bază de must și vin,
ale produselor secundare vinicole
Articolul 21. Condițiile de producere a vinurilor, produselor pe bază de must și vin și a produselor
secundare vinicole
Articolul 22. Exclus
Articolul 23. Modul și particularitățile de comercializare a vinurilor și a produselor pe bază de must și
vin
Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor și produselor pe bază de must și vin
Articolul 25. Etichetarea vinurilor și produselor pe bază de must și vin

Articolul 26. Importul și exportul vinurilor și al produselor pe bază de must și vin

Capitolul III1
TRASABILITATEA PRODUCȚIEI VITIVINICOLE
1.">Articolul 261
2.">Articolul 26. Trasabilitatea producției vitivinicole
2
3.">Articolul 26. Documentele de evidentă a producției vitivinicole
3
4.">Articolul 26. Registrele vitivinicole
4
5.">Articolul 26. Conținutul registrului procedeelor tehnologice
5
6.">Articolul 26. Conținutul registrului de intrări -ieșiri pentru deținerea și utilizarea unor produse
6
7.">Articolul 26. Declarațiile vitivinicole
7
. Forma registrelor și declarațiilor vitivinicole
Capitolul IV
RESTRICȚII
Articolul 27. Restricții privind condițiile de calitate și de producere a materialului de înmulțire și
săditor viticol, strugurilor marfă, vinurilor și a produselor pe bază de must și vin
Articolul 28. Restricții privind valorificarea vinurilor și produselor pe bază de must și vin

Capitolul V
PRELUCRAREA DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
Articolul 29. Prelucrarea deșeurilor
Articolul 30. Protecția mediului

Capitolul VI
STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI VITIVINICOL
Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol

Capitolul VI I
POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL VITIVINICOL.
SUPRAVEGHEREA ȘI EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUSELOR
Articolul 32. Promovarea politicii de stat în domeniul vitivinicol
Articolul 33. Supravegherea și controlul de stat asupra executării cerințelor privind pro dusele
vitivinicole
Articolul 34. Testarea (încercarea) produselor vitivinicole
Articolul 35. Certificarea produselor vitivinicole

Capitolul VIII
SANCȚIUNI
Articolul 36. Obiectul sancțiunilor

Capitolul IX
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 37. Intrarea în vigoare. Abrogări

Notă: În cuprinsul legii sintagma “Agenția Agroindustrială “Moldova- Vin”” se substituie prin sintagma
“Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare” conform Legii nr.109 din 04.06.2010, în vigoare
30.07.2010
Notă: În textul legii, cuvintele “indicație geografică recunoscută” se înlocuiesc cu cuvintele “indicație
geografică” conform Legii nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1. Obiectul, scopurile și sfera de aplicare a legii
(1) Prezenta lege stabilește bazele juridice, economice și sociale în domeniul pepinieritului
viticol, viticulturii și vinificației, reglementează raporturile ce apar în activi tatea de producere,
prelucrare și comercializare a materialului de înmulțire și săditor viticol, a strugurilor marfă
pentru masă și pentru vin, a vinurilor și a altor produse pe bază de must și vin.
(2) Scopurile prezentei legi sînt: a) apărarea intereselor economice ale statului și societății în domeniul pepinieritului viticol,
viticulturii și vinificației;
b) crearea unor condiții adecvate pentru producerea strugurilor marfă, vinurilor și altor
produse pe bază de must și vin;
c) alinierea la cerințele internaționale în domeniul vitivinicol;
d) consolidarea imaginii Republicii Moldova ca țară cu tradiții vitivinicole, sporirea
exportului de vinuri calitative;
e) combaterea și contracararea falsificării vinurilor și altor produse pe bază de must și vin;
f) ameliorarea culturii consumului vinurilor.
(3) Subiectele raporturilor reglementate de prezenta lege sînt persoanele fizice și
persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, care desfășoară activități în dom eniul pepinieritului viticol, viticulturii și vinificației.
(4) Prezenta lege nu se aplică asupra raporturilor ce țin de:
a) producerea și comercializarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari de altă natură
decît cea viticolă;
b) fabricarea produselor vitivinicole în gospodăriile auxiliare ale populației pentru consum
familial (personal);
c) producerea oțetului din vin.
[Alin.5 art.1 exclus prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
(6) Dacă în tratatele internaționale ce țin de domeniul pepinieritului viticol, viticulturii și
vinificației la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziții decît cele prevăzute în prezenta lege, se vor aplica dispozițiile tratatelor internaționale.
Articolul 2. Noțiuni principale
În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noțiuni principale: areal vitivinicol – arie teritorial- geografică a culturii viței de vie, caracterizată prin anumite
condiții ecologice, metode de cultivare, direcții de utilizare a strugurilor, procedee de vinificare,
tradiții specifice de cultivare și de producere;
unitate vinicolă – persoană fizică sau persoană juridică licențiată în domeniu care
întrunește cerințele pentru fabricarea, stocarea și comercializarea producției vinicole;
pepinieră viticolă – unitate de producție destinată obținerii materialului de înmulțire și
săditor viticol;
școală de vițe – teren arabil destinat înrădăcinării materialului de înmulțire viticol și
obținerii materialului săditor viticol;
material de înmulțire viticol – porțiuni ale organelor vegetative (coarde, lăstari, muguri)
destinate multiplicării;
material săditor viticol – plante altoite și plante pe rădăcini proprii, utilizate la înființarea
plantațiilor viticole;
plantație viticolă – teren agricol valorificat cu viță de vie;
plantație viticolă pentru struguri – plantație destinată obținerii de struguri pentru utilizare
în stare proaspătă, prelucrare și uscare;
plantație portaltoi – plantație specială destinată producerii de coarde (butași) portaltoi;
plantație altoi – plantație specială destinată producerii de coarde altoi;

plantație viticolă pentru producție marfă – plantație viticolă cu suprafață mai mare de 0,15
ha a cărei producție este destinată comercializării;
soiuri de struguri pentru masă – soiuri de viță de vie ai căror struguri se utilizează în stare
proaspătă după recoltare sau păstrare;
soiuri de struguri pentru vin – soiuri de viță de vie ai căror struguri se utilizează la
fabricarea producției vinicole;
soiuri de struguri cu destinație mixtă – soiuri de viță de vie ai căror struguri, după calități,
pot fi utilizați atît ca struguri pentru masă, cît și pentru producerea vinului;
soiuri de struguri apirene – soiuri de struguri pentru masă fără semințe, destinați utilizării
în stare proaspătă și în stare uscată;
struguri proaspeți – fructe ale viței de vie folosite în stare proaspătă sau ca materie primă
în vinificație, recoltate la maturitatea de consum, tehnologică sau într -un anumit stadiu de
supramaturare, care, după zdrobire sau presare cu mijloace obișnuite, pot intra spontan în
fermentație alcoolică;
mustuială – produs obținut prin zdrobirea boabelor de struguri;
must de struguri (proaspăt) – produs lichid obținut, prin scurgere liberă sau procedee
fizice, din strugu ri proaspeți; se admite ca mustul să aibă o concentrație alcoolică dobîndită de
cel mult 1% în volume;
must tăiat – must oprit să intre în fermentație alcoolică prin aplicarea unui procedeu
autorizat, concentrația lui alcoolică dobîndită fiind de cel mult 1% în volume;
must de struguri concentrat – produs necaramelizat obținut prin deshidratarea parțială a
mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr -un procedeu autorizat altul decît cel de
încălzire pe foc direct; se obține din struguri pentru vin cu o concentrație în masă a zaharurilor de cel puțin 146 g/dm
3
must de struguri concentrat rectificat – produs obținut prin deshidratarea parțială a
mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr -un procedeu autorizat altul decît cel de
încălzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidifiere și de eliminare a altor compuși decît zahărul; se obține din struguri pentru vin cu o concentrație în masă a zaharurilor de cel puțin 146 g/dm, are o fracție masică a zaharurilor, indicată printr -un indice refractometric
determinat la 20°C, de cel puțin 50,9% și poate avea o concentrație alcoolică dobîndită de cel mult 1% în vol ume;
3
suc de struguri – produs lichid nefermentat, dar fermentabil, obținut, prin aplicarea de
tratamente autorizate, din must de struguri sau, prin reconstitui re, din must de struguri concentrat
ori din suc de struguri concentrat; se admite ca sucul de struguri să aibă o concentrație alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume; , are o fracție masică a zaharurilor de cel puțin 61,7%,
indicată printr -un indice refractom etric determinat la 20°C, și poate avea o concentrație alcoolică
dobîndită de cel mult 1% în volume;
suc de struguri concentrat – produs necaramelizat obținut prin deshidratarea parția lă a
sucului de struguri printr -un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct, astfel ca
fracția masică a zaharurilor, indicată printr -un indice refractometric determinat la 20°C, să nu fie
mai mică de 70%; se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă o concentrație alcoolică
dobîndită de cel mult 1% în volume;
becmes – produs caramelizat obținut prin deshidratarea parțială, prin fierbere pe foc direct,
a mustului de struguri sau a mustului tăiat;
mistel – produs obținut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentație; poate
avea o concentrație alcoolică dobîndită cuprinsă între 12% și 15% în volume; mustul folosit pentru obținerea mistelului trebuie să aibă o concentrație în masă a zaharurilor de cel puțin 146 g/dm
3; alcoolizarea se face cu alcool etilic obținut din materie primă alimentară sau cu alcool
etilic de origine viticolă cu concentrația alcoolică de cel puțin 95,5% în volume, sau cu distilat de vin crud, sau cu alcool din vin cu concentrația alcoolică cuprinsă între 62% și 86% în volume; mistelul este utilizat, în principal, ca partener de cupaj în prepararea de vinuri speciale;

must de struguri parțial fermentat – produs provenit prin fermentarea mustului de struguri,
avînd o concentrație alcoolică dobîndit ă mai mare de 1% în volume, dar mai mică de trei cincimi
din concentrația sa alcoolică totală; în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de
origine, musturile a căror concentrație alcoolică dobîndită este mai mică de trei cincimi din concentrația lor alcoolică totală, dar nu mai puțin de 5,5% în volume, nu sînt considerate musturi
parțial fermentate;
vin de struguri (în continuare – vin) – băutură obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică,
completă sau parțială, a strugurilor proaspeți sau înghețați, zdrobiți sau nezdrobiți, ori a mustului
de struguri;
vin de soi – vin obținut prin prelucrarea unui singur soi de struguri; se admite prezența a
cel mult 15% de struguri de alte soiuri ampelografice, corespunzătoare soiului respectiv după specia botanică;
vin cu un soi de bază – vin obținut prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare ori la
cupajarea vinurilor materie primă cu ponderea soiului de bază de cel puțin 51% și alte, unul sau două, soiuri corespunzătoare soiului de bază după specia botanică;
vin din amestec de soiuri – vin obținut prin vinificarea strugurilor de o specie botanică
culeși separat sau laolaltă sau prin cupajarea vinurilor materie primă dintr -un sortiment de soiuri;
vin de hibrizi – vin obținut din struguri de soiuri de hibrizi simpli (direct producători);
vin de casă – vin produs de persoane fizice în condiții rustice pentru consum familial
(personal);
vin țărănesc – vin obținut din soiuri de struguri autorizate, fabricat în condiții rustice și
destinat comer cializării în rețeaua locală;
vin natural – vin obținut prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială, a strugurilor
zdrobiți (mustuielii) sau nezdrobiți, ori a mustului de struguri, conținînd alcool etilic endogen; concentrația alcoolică dobîndită a vinului natural nu poate fi mai mică de 8,5% în volume;
vin special – vin obținut din struguri, mustuială, must sau vin cu aplicarea unor procedee
tehnologice speciale care îi atribuie însușiri organoleptice specifice;
vin tare – vin special obținut cu ada os de alcool etilic rafinat de struguri sau de alcool etilic
obținut din materie primă alimentară, cu utilizarea de componenți speciali și de procedee tehnologice autorizate, cu concentrația alcoolică naturală de cel puțin 3% în volume;
vin de desert – vin special obținut cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri (de origine
viticolă) sau cu adaos de alcool etilic obținut din materie primă alimentară, cu utilizarea de componenți speciali și de procedee tehnologice autorizate; concentrația alcoolică naturală este de cel puțin 1,2% în volume;
vin dealcoolizat – vin special obținut din vin natural prin eliminarea alcoolului etilic după
procedee autorizate;
vin pelicular – vin special obținut prin maturarea biologică aerobă (xeresare) a vinurilor
seci alcoolizate în prezența unor sușe de levuri speciale, ce se dezvoltă la suprafață sub formă de peliculă sau în volumul vinului;
vin aromatizat – vin special obținut din vin natural cu adaos de substanțe aromatice extrase
din plante admise de legislația în vi goare, cu sau fără adaos de must de struguri, must de struguri
parțial fermentat și/sau mistel, must concentrat, zaharoză, distilat de vin, alcool etilic obținut din materie primă alimentară, alte vinuri speciale;
vin efervescent – vin special cu conținut în dioxid de carbon de origine endogenă sau
exogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puțin 0,5 bar la temperatura de 20°C;
vin spumant – vin efervescent cu conținut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă
obținut prin fermentarea secundară a vinului la sticlă, în rezervoare sau în sisteme de rezervoare care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puțin 3,5 bari la temperatura de 20°C;
vin spumant clasic – vin spumant obținut prin fermentarea secundară a vinului la sticlă, cu
învechire ulterioară la sticlă de cel puțin 9 luni;

vin spumant original – vin spumant obținut prin fermentarea secundară a vinului în
rezervoare sau în sisteme de rezervoare ermetice;
vin perlant (frizant) – vin efervescent cu un conținut în dioxid de carbon de origine, total
sau parțial, exogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune
cuprinsă între 1,0 și 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentrație alcoolică dobîndită de cel puțin 7% în volume și concentrație alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
vin petiant – vin efervescent cu un conținut în dioxid de carbon de origine endogenă care
dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca prod us finit o presiune cuprinsă între 0,5 și 2,5 bari
la temperatura de 20°C, cu concentrație alcoolică dobîndită de cel puțin 7% în volume și concentrație alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
vin spumos – vin efervescent cu un conținut în dioxid de c arbon de origine exclusiv
exogenă, obținut prin impregnarea vinului în butelii, rezervoare ermetice, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puțin 2 bari la temperatura de 20°C, cu concentrație alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
vin de consum curent – vin obținut din struguri cu însușiri calitative obișnuite după o
tehnologie generală;
vin tulburel – vin de consum curent în curs de desăvîrșire a fermentației alcoolice,
neseparat de drojdie, pus în consum în anul de recoltă a strugurilor;
vin tînăr – vin de consum curent îmbuteliat și comercializat în anul de recoltă a strugurilor;
vin de masă – vin de consum curent cu o concentrație alcoolică totală de cel puțin 9% în
volume pus în consum în anul ce ur mează anului de recoltă a strugurilor;
vin de calitate – vin obținut din soiuri de struguri cu însușiri calitative superioare după o
tehnologie aparte, cu o concentrație alcoolică totală de cel puțin 10,0% în volume, în cazul vinurilor albe, și de 10,5% în volume, în cazul vinurilor roz și roșii;
vin selectat – vin de calitate cu o concentrație alcoolică naturală totală de cel puțin 12,0%
în volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor;
vin matur – vin de calitate maturat în re cipiente tehnologice înainte de îmbuteliere pînă la
obținerea nuanțelor de maturare bine pronunțate, dar nu mai puțin de 6 luni, în cazul vinurilor albe, și nu mai puțin de 12 luni, în cazul vinurilor roz și roșii;
vin matur rezervă – vin de calitate maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere
pînă la obținerea nuanțelor de maturare bine pronunțate, dar nu mai puțin de 1 an, în cazul vinurilor albe, și nu mai puțin de 1,5 ani, în cazul vinurilor roz și roșii;
vin de colecție – vin matur supli mentar învechit la sticlă cel puțin 2 ani, în cazul vinurilor
albe, și cel puțin 2,5 ani, în cazul vinurilor roz și roșii, sau vin matur rezervă suplimentar învechit la sticlă cel puțin 1,5 ani, în cazul vinurilor albe, și cel puțin 2 ani, în cazul vinurilor roz și roșii;
vin cu indicație geografică – vin obținut din struguri de soiuri provenite dintr -o regiune, un
centru sau plai, al cărui nume servește la desemnarea acestui produs, care posedă reputație sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei indicații geografice și a cărui producție și/sau
prelucrare, și/sau ambalare are loc în cadrul acestui areal vitivinicol delimitat;
vin cu indicație geografică – vin obținut din struguri de soiuri autorizate și cultivate în
regiuni vitivinicole delimita te, păstrat, maturat, tratat și îmbuteliat în centre vitivinicole, condiții
care îi determină proprietăți organoleptice distinctive;
vin cu denumire de origine – vin de calitate obținut din struguri de soiuri autorizate,
produși în regiuni sau centre del imitate ale arealului vitivinicol autohton, care posedă calități
gustative excepționale distinctive locului de proveniență, avînd o concentrație alcoolică naturală de cel puțin 10,0% în volume, în cazul vinurilor naturale albe și roz, și de 10,5% în volume , în
cazul vinurilor naturale roșii;
vin cu denumire de origine controlată – vin de calitate obținut din struguri de soiuri
autorizate, recoltați în plaiuri delimitate ale arealului vitivinicol autohton, care posedă calități gustative excepționale distinc tive locului de proveniență, avînd o concentrație alcoolică naturală
de cel puțin 11,0% în volume, în cazul vinurilor naturale albe și roz, și de 11,5% în volume, în cazul vinurilor naturale roșii;

băutură spumoasă – băutură efervescentă cu un conținut de dioxid de carbon de origine
exogenă obținută prin impregnarea cupajului format din componente autorizate cu presiunea
excedentară în sticle, în care este îmbuteliat ca produs finit, cuprinsă între 1,0 și 3,0 bari la o temperatură de 20°C, cu o concentrație alcoolică dobîndită de cel puțin 5% în volume;
distilat de vin crud – produs obținut exclusiv prin distilarea vinului brut pînă la
concentrația alcoolică de 62 -72% în volume, care nu a fost în contact cu lemnul de stejar;
distilat de vin învechit – produs obținut prin învechirea distilatului de vin crud în contact cu
lemnul de stejar;
distilat de vin autohton – distilat de vin crud și distilat de vin învechit, obținute din materia
primă (struguri) cultivată în arealul vitivinicol al Republicii Moldova;
divin – băutură alcoolică tare fabricată din distilate de vin, învechite cel puțin 3 ani, cu
adaos de apă dedurizată, sirop de zahăr și, după caz, cu caramel de zahăr și ape alcoolizate, pînă la obținerea caracteristicilor organoleptice și fizico -chimice stabilite în reglementările tehnice
respective;
producție alcoolică – producție alimentară de origine viticolă avînd o concentrație de
alcool etilic mai mare de 1,5% în volume;
alcool etilic de origine viticolă (brut, purificat și rafinat) – produse obț inute exclusiv prin
distilare și/sau rectificare, pornind de la vin, pichet, tescovină de struguri și drojdie de vin; concentrația alcoolică în alcool etilic de origine viticolă rafinat este de cel puțin 95,5% în volume;
alcool etilic de vin – produs obți nut prin distilarea vinurilor cu concentrație alcoolică de cel
puțin 4% în volume;
băutură tare de struguri – produs obținut din alcool etilic de origine viticolă rafinat și/sau
distilat de vin, și/sau alcool etilic de vin cu adaosul partenerilor de cupaj autorizați, concentrația
alcoolului etilic de 25% în volume și mai mare;
brandy – băutură alcoolică tare, fabricată din alcool de vin sau distilat de vin, ori prin
combinarea lor, învechite cel puțin un an în contact cu doagă de stejar, cu sau fără adaos ul
extractului de stejar, siropului de zahăr și caramelului de zahăr. Se admite adaosul unui alcool de struguri, distilat la mai mult de 86% volume, în cantitate de cel mult 50% din concentrația alcoolică a produsului finit;
produse secundare vinicole – deșeu provenit din prelucrarea strugurilor și fabricarea
produselor vinicole;
tescovină de struguri – produs secundar vinicol care reprezintă totalitatea părților vegetale
componente ale strugurilor folosiți la obținerea mustului sau a vinului prin procede ul de presare
și care poate fi nefermentat ori se poate afla în diferite stadii de fermentație alcoolică;
vinasă – produs secundar vinicol rezultat din distilarea vinurilor pentru distilate de vin; borhot – produs secundar vinicol rezultat din distilarea deșeurilor provenite din prelucrarea
strugurilor și fabricarea produselor vinicole;
zeamă de difuzie – produs secundar vinicol obținut prin spălarea tescovinei cu soluții
alcaline sau acide;
pichet – produs secundar vinicol obținut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau
fermentate, fără adaos de zahăr;
tirighie (piatră de vin) – produs secundar vinicol format din sărurile acidului tartric;
must de ciorchini – produs secundar vinicol obținut în urma presării ciorchinilor după
desciorchinare;
drojdie de vin – produs secundar vinicol format în recipiente în urma fermentării mustului,
stocării vinului sau a mustului și aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor și vinurilor, precum și cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse;
produs vinicol falsificat (contrafăcut) – produs pe bază de must și vin care, potrivit
compoziției și procedeelor de fabricare, nu corespunde actelor normative în vigoare și este prezentat drept veritabil; duplicat fals după modelul originalului și/sau produs prezentat, în mod

ilegal, cu denumire de origine, denumire de origine controlată, indicație geografică, marcă
comercială, inducîndu-se în eroare consumatorul;
concentrație alcoolică naturală, în volume – concentrația alcoolică totală a pro dusului
considerat înaintea oricărei îmbogățiri;
concentrație alcoolică dobîndită, în volume – numărul de volume în alcool pur conținut în
100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C;
concentrație alcoolică potențială, în volume – număr ul de volume în alcool pur ce poate fi
realizat prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conținut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C;
concentrație alcoolică totală – sumă a concentrației alcoolice dobîndite și a concentrației
alcoolice potențiale;
campanie de producție vitivinicolă – perioadă anuală care începe la 1 au -gust al fiecărui an
și se încheie la 31 iulie al anului următor.
[Art.2 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008 ]
Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole
Producători de produse marfă vitivinicole sînt persoanele juridice și persoanele fizice care
dețin, după caz, plantații viticole cu suprafață de peste 0,15 ha, mijloace tehnice și tehnologice pentru producerea materialului de înmulțire și săditor viticol, a strugurilor marfă pentru fabricarea vinurilor din struguri și altor produse pe bază de must și vin. Producătorii de material de înmulțire și săditor viticol și producătorii de vinuri din stru guri și de alte produse pe bază de
must și vin sînt titulari de licențe în domeniu.

Capitolul II
VITICULTURA
Articolul 4. Arealul vitivinicol destinat obținerii produselor marfă
(1) Arealul vitivinicol include regiuni, centre și plaiuri. (2) Regiun ea (zona) vitivinicolă este un teritoriu delimitat, caracterizat prin condiții
naturale (de climă și de relief) relativ asemănătoare, precum și prin sortimente de struguri și direcții de utilizare apropiate.
(3) Centrul (raionul) vitivinicol este un terit oriu natural, cultivat tradițional cu viță de vie,
caracterizat prin condiții specifice de climă, relief și sol, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultivare a viței de vie și prin procedeele de vinificare aplicate, care, în ansamblu, condiționează obținerea unor producții de struguri și vinuri cu însușiri specifice, dispune de tradiții și renume.
(4) Plaiul (microraionul) vitivinicol este un teritoriu restrîns în cadrul unui centru
vitivinicol, cuprinde plantații viticole situate pe aceeași formă d e relief, se caracterizează prin
condiții naturale și de cultură similare care determină obținerea unei producții omogene de struguri și unor produse vinicole cu însușiri de calitate specifice.
(5) Regiunile, centrele și plaiurile vitivinicole, inclusiv c ele de cultivare a strugurilor
destinați fabricării vinurilor cu indicație geografică, cu denumire de origine și cu denumire de origine controlată, se aprobă de către Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Articolul 5 . Patrimoniul viticol
Patrimoniul viticol este constituit din:
a) plantații viticole pentru struguri, care, după vîrstă, se disting în: – plantații tinere (1 -3 ani);
– plantații ce intră pe rod (anul 4);
– plantații pe rod (începînd cu anul 5 după pla ntare);
b) plantații portaltoi și plantații altoi, complexe de altoit, școli de vițe cu asolamentul
respectiv;

c) terenuri rezultate în urma defrișării plantațiilor viticole pe o perioadă de repaus pînă la
replantare și terenuri aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
d) alte terenuri din arealul vitivinicol care pot completa ori consolida plantațiile viticole
existente.

Articolul 6. Cadastrul viticol
(1) Cadastrul viticol este parte componentă a cadastrului funciar, în care sînt ținute la
evidență plantațiile viticole. Conținutul și modul de ținere a cadastrului viticol sînt stabilite într –
un regulament aprobat de Guvern.
(2) Cadastrul viticol reflectă sub aspect teritorial- administrativ suprafața plantațiilor
viticole pentru struguri și a celor de portaltoi și altoi, identifică și delimitează arealul vitivinicol,
regiunile și centrele lui.
(3) Periodic, cel puțin o dată la 10 ani, cadastrul viticol se detalizează sub aspectul
arealului vitivinicol, tipurilor de plantații și sub aspectul s ortimental (varietal) în baza
rezultatelor recensămîntului plantațiilor viticole.
Articolul 7. Încercarea și omologarea soiurilor de viță de vie
(1) Încercarea și omologarea soiurilor de viță de vie se efectuează de către Comisia de stat
pentru încerc area soiurilor de plante, conform reglementării tehnice, aprobate în modul stabilit
de lege.
(2) În producție, se utilizează soiurile de viță de vie înscrise în Registrul soiurilor de plante.
[Art.7 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulțire și săditor viticol
(1) Sînt material de înmulțire viticol coardele portaltoi și altoi, butașii portaltoi și altoi.
(2) Sînt material săditor viticol vițele altoite, vițele pe rădăcin i proprii din soiuri pentru
struguri, vițele portaltoi.
(3) După valoarea biologică, materialul de înmulțire și săditor viticol se clasifică în
următoarele categorii biologice: materialul amelioratorului (plante inițiale), prebază, bază, certificat, stand ard și obișnuit. Producerea materialului de înmulțire și săditor viticol de categorie
biologică “obișnuit” se admite în perioada de tranziție la producerea materialului devirozat la unele soiuri, a căror listă se aprobă anual de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
(4) După starea fitosanitară, materialul de înmulțire și săditor viticol se clasifică în
categorii fitosanitare, reglementate de actele normative în vigoare.
(5) După starea fiziologică a părții aeriene, materialul săditor viticol se clasifică în
“maturat” și “vegetant”, iar după vîrstă, în vițe de 3 -4 luni (vegetante), vițe de un an și vițe de
doi ani.
Articolul 9. Producerea, evaluarea conformității, controlul și comercializarea materialului
de înmulțire și săditor viticol
(1) Producerea și/sau comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol se
efectuează de către persoane fizice și persoane juridice licențiate.
(2) Producerea și/sau comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol de
categoria biolo gică “prebază” revine amelioratorului sau menținătorului.
(3) Producerea și/sau comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol de alte
categorii biologice se efectuează de către gospodăriile pepinieristice.
(4) Producătorii de material de înmulțire și săditor viticol trebuie să dispună, după caz, de
plantații portaltoi și altoi, de bază tehnico -materială pentru producerea butașilor altoiți și
păstrarea materialului de înmulțire și săditor viticol, de teren arabil pentru școala de vițe și asolamentul acesteia, de personal cu pregătire în domeniu și să respecte reglementările tehnice
privind producerea, evaluarea conformității, controlul și comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol.

(5) Agenții economici licențiați în domeniul comercializării materialului de înmulțire și
săditor viticol trebuie să dispună de bază tehnico -materială pentru păstrarea lui, de personal cu
pregătire în domeniu și să respecte reglementările tehnice privind producerea, evaluarea
conformității, controlul și comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol, privind condițiile de păstrare și comercializare a acestui material.
(6) Reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformității, controlul și
comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol se elaborează de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

[Alin.7 exclus prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
(8) Producătorii și comercializatorii de material de înmulțire și sădi tor viticol sînt
responsabili, în conformitate cu legislația în vigoare, de puritatea, viabilitatea și de starea lui fitosanitară.
(9) Evaluarea conformității materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează de
către organismele acreditate și de semnate în Sistemul Național de Asigurare a Conformității
Produselor.
(10) Controlul asupra producerii și calității materialului de înmulțire și săditor viticol se
efectuează de către Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară și Control Semincer subordonat Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
(11) Importul și exportul materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează în
următoarele condiții:
a) de către agenți economici licențiați în domeniul producerii și/sau comercializ ării
materialului de înmulțire și săditor viticol. Materialul săditor pentru necesități proprii de înființare a plantațiilor viticole pentru struguri poate fi importat și de către agenți economici care nu dispun de licență;
b) la import și la export se admite material de înmulțire și săditor viticol de soiuri și clone
înscrise în Registrul soiurilor de plante, de categorii biologice “prebază”, “bază” și “certificat”;
c) se admite importul materialului de înmulțire și săditor viticol de soiuri neautorizate
pentru cercetări științifice, în cadrul schimbului de material biologic dintre instituțiile de cercetări științifice și de învățămînt universitar de profil agricol, pentru încercările oficiale și pentru multiplicare pe bază contractuală în vederea reexpor tului integral;
d) la solicitarea țării importatoare, se admite exportul materialului de înmulțire și săditor
viticol și de categoriile biologice “standard” și “obișnuit”;
e) importul materialului de înmulțire și săditor viticol se efectuează în baza cer tificatului de
categorie biologică (de origine), certificatului provizoriu de calitate și permisului de carantină fitosanitară din țara importatoare, certificatului fitosanitar din țara exportatoare;
f) exportul materialului de înmulțire și săditor vitico l se efectuează în baza certificatului de
categorie biologică (de origine) și certificatului de carantină fitosanitară (buletinului de liberă circulație).
(12) Pentru obținerea licenței, agentul economic trebuie să prezinte următoarele acte:
a) copia de pe actul de proprietate, de folosință sau copia de pe contractul de locațiune a
imobilului unde se va desfășura activitatea licențiată (pentru producerea materialului săditor prin altoire la masă);
b) copia de pe documentul ce confirmă deținerea în propri etate, folosință sau arendă a
terenului agricol (pentru producere).
[Art.9 modificat prin Legea nr.226- XVI din 30.10.2008, în vigoare 14.11.2008]
[Art.9 modificat prin Legea nr.187- XVI din 10.07.2008, în vigoare 29.07.2008]
[Art.9 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 10. Înființarea plantațiilor viticole
(1) În cultura viței de vie se utilizează următoarele grupe de soiuri:

a) după origine – soiuri din speciile Vitis vinifera și Vitis labrusca , hibrizi in terspecifici
(soiuri de selecție nouă);
b) după destinație – soiuri pentru struguri și soiuri portaltoi;
c) după direcțiile de utilizare – soiuri de struguri pentru masă, soiuri de struguri pentru vin
și soiuri mixte.
(2) Înființarea plantațiilor vitico le pentru producție marfă se efectuează doar cu soiuri de
viță de vie înscrise în Registrul soiurilor de plante.
(3) Amplasarea soiurilor viței de vie pe regiuni și centre vitivinicole se elaborează de către
instituțiile științifice de profil și se aprobă de către Ministerul Agriculturii și Industriei
Alimentare.
(4) Înființarea plantațiilor viticole pentru producție marfă se efectuează în arealul
vitivinicol delimitat, pe terenuri preponderent în pantă, favorabile pentru cultura viței de vie.
(5) Înființarea de plantații viticole pentru struguri producție marfă pe o suprafață de la 0,15
la 0,5 ha se efectuează în baza unui plan de organizare a teritoriului și de plantare, elaborat de specialiști în domeniu în conformitate cu reglementările tehnice, aprobate conform legii.
(6) Înființarea plantațiilor viticole pentru producție marfă pe o suprafață de peste 0,5 ha se
efectuează în bază de proiect, elaborat de persoane juridice sau persoane fizice (birouri de proiectare) licențiate, care sînt responsabile de calitatea proiectelor elaborate.

[Alin.7 exclus prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
(8) Replantarea plantațiilor viticole pentru struguri producție marfă se permite după
pregătirea corespunzătoare a terenului agricol, în conformitate cu reglementările în domeniu.
Termenul de replantare a plantațiilor portaltoi și altoi, a școlilor de vițe, în funcție de categoria lor biologică, este stabilit în reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformității, controlul ș i comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol.
[Art.10 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 11. Reglementarea tehnologiei de producere și a calității materialului de
înmulțire și săditor viticol, a strugurilor producție marfă
Tehnologia de producere și calitatea materialului de înmulțire și săditor viticol, a
strugurilor producție marfă pentru masă și pentru vinuri sînt reglementate prin îndrumări agrotehnice, recomandări, reglementări tehni ce, standarde naționale, instrucțiuni, prin alte
documente normative.
[Art.11 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 12. Termenul de exploatare, trecerea la pierderi (casarea) și defrișarea
plantațiilor vitico le
(1) Termenul minim de exploatare a plantațiilor viticole pentru struguri producție marfă
este de 25 de ani de la intrarea lor pe rod.
(2) Termenul de exploatare a plantațiilor portaltoi și altoi, în funcție de categoria lor
biologică, este stabilit în reglementările tehnice privind producerea, evaluarea conformității,
controlul și comercializarea materialului de înmulțire și săditor viticol, elaborate și aprobate în modul stabilit.
(3) Luarea la evidență a plantațiilor tinere, trecerea dintr -o categor ie de vîrstă în alta,
trecerea la pierderi și defrișarea plantațiilor viticole cu o suprafață mai mare de 0,15 ha se efectuează de către deținători în următoarele condiții:
a) luarea la evidență a plantațiilor tinere în primul an de vegetație, ca mijloace circulante
(producție nefinisată), se face în baza de plantare, de către o comisie, cu perfectarea unui act de recepționare și înregistrare la venituri;
b) trecerea plantațiilor dintr -o categorie de vîrstă în alta se efectuează anual, după
finalizarea pe rioadei de vegetație, pînă la 1 ianuarie al anului următor perioadei de vegetație, de

către o comisie, cu perfectarea unor acte de trecere a plantațiilor tinere în plantații ce intră pe rod
și ulterior – în plantații de rod;
c) în cazul afectării plantațiilor tinere și a celor ce intră pe rod de calamități naturale, starea
plantațiilor se examinează de către o comisie, cu perfectarea unor acte de trecere a plantațiilor viticole în grupa de reconstrucție sau de restabilire;
d) casarea plantațiilor viticole se efectuează după expirarea termenului de exploatare a
acestora. Se admit spre casare înainte de termen plantațiile cu un grad înalt de goluri (peste 50%), care sînt afectate de boli creptogamice (peste 50%), de calamități naturale (înghețuri, grindină, alunecări de teren, înmlăștinire etc.), a căror exploatare ulterioară a devenit irațională din punct de vedere economic, cu uzură deplină, cu soiuri amplasate pe locuri ce nu corespund cerințelor agrotehnice și economice, peri mate moral, în cazul expirării termenului destinației
speciale stabilit pentru plantațiile experimentale amplasate pe terenurile repartizate, în modul stabilit, pentru construcție sau pentru alte necesități;
e) determinarea inutilizabilității plantațiilor viticole se efectuează de către o comisie
desemnată de administrația publică locală de nivelul întîi, cu perfectarea unui act de casare care se aprobă prin decizia consiliului local de nivelul întîi. Casarea plantațiilor viticole în unitățile administrativ- teritoriale se aprobă prin decizia consiliului unității respective, cu informarea
ulterioară a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare;
f) aprobarea casării plantațiilor viticole se efectuează anual, pînă la data de 1 noiembrie; g) defrișare a plantațiilor viticole se efectuează după aprobarea casării acestora de către
consiliul unității administrativ -teritoriale de nivelul doi în termen de pînă la 1 aprilie al anului
imediat următor adoptării deciziei. În cazul nedefrișării, în termenul stabi lit, a plantațiilor viticole
casate, acestea se înregistrează din nou la balanță ca fonduri fixe;
h) după defrișarea plantațiilor, o comisie perfectează actul de defrișare a acestora;
i) din componența comisiilor specificate la lit.a), b), c), e) și h) f ac parte reprezentanți ai
direcțiilor raionale agricultură și alimentație și ai primăriilor, specialiști din domeniu și deținătorul plantației. În cazul punerii pe rod a plantațiilor, în componența comisiei se include și cîte un reprezentant al instituției de proiectare, al organelor de stat de supraveghere sanitară, de
folosire și protecție a resurselor de apă, al băncilor finanțatoare și al altor organe, după caz;
j) modelele de acte ce țin de luarea la evidență a plantațiilor tinere, trecerea dintr -o
categorie de vîrstă în alta, trecerea la pierderi și defrișarea plantațiilor viticole se aprobă de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
(4) Deținătorii de plantații viticole sînt obligați să întrețină la nivelul tehnologic respectiv
patrimoniul viticol, să prezinte la timp actele necesare casării plantațiilor viticole și să efectueze
în termen defrișarea lor.
[Art.12 modificat prin Legea nr.109 din 04.06.2010, în vigoare 30.07.2010]
[Art.12 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul III
VINIFICAȚIA
Articolul 13. Clasificarea vinurilor (1) În funcție de componența soiurilor de struguri, vinurile pot fi: de soi, cu un soi de bază,
din amestec de soiuri.
(2) În funcție de culoare, vinurile se împart în: albe, roz și roșii. (3) În funcție de tehnologia de producere aplicată, vinurile se clasifică în: naturale și
speciale.
(4) Vinurile naturale se împart în: seci, demiseci, demidulci, dulci.
(5) Vinurile speciale se împart în: tari, de desert (demidulc i, dulci, licoroase),
dealcoolizate, peliculare (seci, tari, de desert), aromatizate (seci, demiseci, demidulci, tari, de desert), efervescente (spumante, perlante, petiante, spumoase), în alte feluri autorizate în condițiile legii și reglementărilor tehni ce pertinente.
(6) În funcție de calitate, vinurile se clasifică în: vinuri de consum curent și vinuri de
calitate.

(7) Vinurile de calitate se împart în: selectate, mature, mature -rezervă, de colecție, cu
indicație geografică, cu denumire de origine, cu denumire de origine controlată.
(8) Vinurile naturale și vinurile speciale pot fi: de consum curent și de calitate.
(9) Vinurile naturale de consum curent se împart în: tulburel, tînăr, obișnuit, de masă,
țărănesc.

Articolul 14. Produsele obținute pe bază de must și de vin (1) Produsele obținute pe bază de must sînt: mustul tăiat, mustul de struguri concentrat,
mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri parțial fermentat, sucul de struguri, sucul de struguri concentrat, becmesul, mistelul, alte produse autorizate.
(2) Din produsele obținute pe bază de vin fac parte: distilatul de vin (crud și învechit),
divinul, alcoolul etilic de origine viticolă (brut, purificat și rafinat), alcoolul etilic de vin, băutura tare de struguri, brand y, rachiul de vin.
Articolul 15. Produsele secundare vinicole (1) Produsele secundare obținute în vinificație sînt: tescovina de struguri, vinasa, borhotul,
zeama de difuzie, pichetul, tirighia (piatra de vin), mustul de ciorchini, drojdia de vin.
(2) Produsele secundare vinicole sînt supuse în mod obligatoriu prelucrării la
întreprinderile vinicole sau la alte întreprinderi specializate în domeniu.
Articolul 16. Condițiile de consum al vinului de hibrizi
(1) Vinul de hibrizi direct producători e ste destinat numai consumului familial, obținerii
alcoolilor etilici de vin și alcoolilor de origine viticolă, a oțetului.
(2) Vinul rezultat dintr -un amestec între vinul de hibrizi direct producători și vinul provenit
din soiuri autorizate este considera t vin de hibrizi și se valorifică în condițiile alin.(1).
Articolul 17. Atribuirea denumirii de origine
(1) Denumirea de origine și de origine controlată se atribuie vinurilor și altor produse pe
bază de vin provenite din regiuni, centre sau plaiuri vitivinicole delimitate, distinse prin calități deosebite, determinate exclusiv de factorii naturali și/sau etnografici caracteristici.
(2) Vinurile cu denumire de origine și cu denumire de origine controlată pot fi obținute
numai prin respectarea unor con diții speciale, referitoare la arealul de producere, la soiurile ori
sortimentul de soiuri autorizate, la producția maximă la hectar, metodele de cultură, la concentrația în masă a zaharurilor în struguri la recoltare, concentrația alcoolică naturală și cea dobîndită a vinului, la procedeele de vinificare, examenul fizico- chimic și organoleptic, la
ambalare și etichetare.
[Art.17 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 18. Particularitățile producerii vinurilor și altor produse pe bază de vin cu
denumire de origine
(1) Vinurile cu denumire de origine și cu denumire de origine controlată se obțin din
struguri produși în regiuni, centre sau plaiuri vitivinicole delimitate, cu condiția ca vinificarea strugurilor, depozitarea, condiționarea, maturarea și îmbutelierea să se facă în interiorul teritoriului a cărui denumire o poartă.
(2) În cazuri speciale, în conformitate cu reglementările tehnice aprobate în modul stabilit
de lege, tratarea și îmbutelierea se pot realiza în afara regiunilor, centrelor sau plaiurilor vitivinicole delimitate în care au fost produși strugurii. În aceste cazuri, pe etichetă se vor menționa, în mod obligatoriu, îmbuteliatorul și locul îmbutelierii.
[Art.18 în redacția Legii nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 19. Vinurile cu indicație geografică

(1) Indicația geografică se aplică în cazul în care vinul este obținut într -o regiune
vitivinicolă, centru sau plai, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sînt specifice
locului de proveniență.
(2) Nu se admite folosirea indicațiilor geografice ce identifică vinuri și alte produse pe
bază de vin care nu sînt originare din locul specificat în indicația geografică respectivă, chiar și
în cazul în car e este menționată adevărata origine a produsului sau în cazul în care indicația
geografică este folosită în traducere ori este însoțită de expresii cum ar fi “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitație” sau altele.
[Art.19 modificat prin Legea nr.280-X VI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 20. Condițiile de calitate și de inofensivitate ale vinurilor, produselor pe bază de
must și vin, ale produselor secundare vinicole
(1) Vinurile, produsele pe bază de must și vin și produsele secunda re vinicole trebuie să
corespundă cerințelor prescrise în reglementările tehnice și standardele naționale.
(2) Vinurile, produsele pe bază de must și vin și produsele secundare vinicole importate
sau destinate exportului trebuie să corespundă cerințelor prescrise în reglementările tehnice și standardele naționale, armonizate cu normele internaționale.
(3) Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptul
importatorului, cerințele prescrise sau declarate trebuie să fie stabilite în contractele de livrare, fără a aduce imagine negativă vinurilor moldovenești, conform prevederilor în vigoare ale țării importatoare.
Articolul 21. Condițiile de producere a vinurilor, produselor pe bază de must și vin și a
produselor secundare vi nicole
(1) Producerea, în vederea comercializării, a vinurilor, produselor pe bază de must și vin și
a produselor secundare vinicole poate fi efectuată de persoane juridice și persoane fizice deținătoare de licențe în domeniu, eliberate în conformitate cu condițiile și cu procedura
reglementate de lege.
(2) Condițiile și parametrii obligatorii pentru producerea și pentru calitatea vinurilor, a
produselor pe bază de must și vin se stabilesc conform prevederilor prezentei legi și reglementărilor tehnice în vigoare.
(2
1
(3) Se autorizează îmbogățirea, în timpul fermentării tumultoase, a mustului cu zaharoză
(șaptalizare) s au cu must (suc) de struguri concentrat cu cel mult 30 g/dm) Documentele tehnologice (regulile generale, prescripțiile tehnice, instrucțiunile
tehnologice de ramură și de produs) sînt facultative.
3, la fabricarea vinurilor
naturale și a vinurilor destinate fabricării vinurilor efervescente, cu condiția de a se depăși concentrația în masă minimă a zaharurilor în mustul strugurilor stipulată în reglementări tehnice
și standarde naționale. Se admite, în anii cu condiții climaterice nefavorabile, la decizia Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor naturale de consum curent și a vinuril or destinate fabricării vinurilor efervescente,
începînd cu concentrația în masă a zaharurilor în must de cel puțin 120 g/dm
3, cu îmbogățirea
mustului în timpul fermentării tumultoase cu cel mult 50 g/dm3
(4) Vinul țărănesc se produce în conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de
lege. . Vinurile obținute cu îmbogățirea
mustului prin adi ționarea zaharozei (șaptalizare) ori mustului (sucului) de struguri concentrat nu
trebuie să posede după fermentare, indiferent de concentrația inițială a zaharurilor în mustul de struguri, o concentrație alcoolică mai mare de 12,0% în volume, în cazul vinurilor albe, și de 12,5% în volume, în cazul vinurilor roșii.
(5) Vinul țărănesc este un vin obținut din soiuri de struguri autorizate, fabricat în condiții
rustice și destinat comercializării pe teritoriul Republicii Moldova.
(6) Producători de vin țărănesc sînt persoanele juridice și fizice care dețin plantații viticole
proprii cu o suprafață de cel puțin 0,15 ha.

(7) În plantațiile viticole pentru produc erea strugurilor destinați fabricării vinului țărănesc
se aplică metodele agrotehnice de întreținere și de protecție prevăzute de reglementările
fitosanitare din domeniu.
(8) Procesele de fabricare, păstrare și comercializare a vinului țărănesc vor coresp unde
reglementărilor tehnice.
[Art.21 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Art.22 exclus prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 23. Modul și particularitățile de comercializare a v inurilor și a produselor pe
bază de must și vin
(1) Comercializarea vinurilor și a produselor pe bază de must și vin se efectuează de către
agenții economici deținători de licență, prin comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul, în conformitate cu con dițiile și cu procedura reglementate de lege.
(2) Vinurile și produsele pe bază de must și vin se comercializează îmbuteliate sau în vrac.
Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor, divinului și brandy cu denumire de origine și cu indicație geografică, precum și în cazul unor vinuri speciale, conform reglementărilor tehnice pertinente.
(3) Vinul țărănesc se comercializează doar în vrac în rețeaua de comerț cu amănuntul în
volum ce nu depășește cantitatea specificată la capito lul III din prezenta lege.
(4) Comercializarea vinului țărănesc se impozitează conform legislației în vigoare.
[Art.23 modificat prin Legea nr.31- XVIII din 07.10.2009, în vigoare 13.10.2009]
[Art.23 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor și produselor pe bază de must și vin
(1) Vinurile și produsele pe bază de must și vin se comercializează cu o denumire care se
compune din noțiuni generice notorii folosite la forma neart iculată.
(2) Vinurile și produsele pe bază de must și vin pot fi comercializate sub marcă de produs
în conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de lege.
(3) Pe etichete, în calitate de marcă, pot fi aplicate elemente verbale, figurative și
combinate. O marcă nu poate fi tradusă, indiferent de faptul dacă este constituită dintr -un singur
cuvînt sau dintr-o îmbinare de cuvinte.
(4) Se interzice atribuirea unor denumiri de vinuri care defăimează profesii, lezează
onoarea și reputația profesională, jignesc sentimentul religios ori național.
[Art.24 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 25. Etichetarea vinurilor și produselor pe bază de must și vin (1) Vinurile și produsele pe bază de must și vin puse în comercializare îmbuteliate trebuie
să fie etichetate.
(2) La etichetare se folosesc indicații obligatorii sau, după caz, facultative, potrivit
reglementărilor tehnice și standardelor naționale.
(3) Informația de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere trebuie să corespundă
următoarelor cerințe:
a) denumirea sub care este comercializat vinul sau produsele pe bază de must și vin trebuie
să fie executată în caractere standard, să corespundă normelor limbii de stat sau limbii în care se prezintă informația despre produs la export;
b) denumirea, adresa producătorului, ambalatorului și importatorului trebuie să fie
executate cu caractere standard, fără să ocupe o poziție dominantă pe etichetă, și trebuie să fie transliterate în grafie latină;
c) pe etichetă și pe ambalajul de desfacere să fie aplicată marca “Barza albă în zbor”.
(4) Prin etichetare nu trebuie să se atribuie produselor vinicole termeni descriptivi, uzuali,
generici sau cu caracter elogios dacă nu se referă la produs, dacă pot indu ce în eroare
consumatorul ori pot genera riscul de confuzie în privința unui produs similar al altui producător

și pot conduce la apariția concurenței neloiale, nici să li se atribuie proprietăți de prevenire,
tratare sau vindecare a unor boli ori să se fa că referiri la astfel de proprietăți.
(5) Se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricărei informații
care:
a) poate fi considerată drept indicație a provenienței produsului în cazul în care originea lui
este alta;
b) cuprinde reproduceri sau imitații de steme, drapele și embleme de stat, denumiri oficiale
sau istorice de state ori abrevieri ale lor, denumiri depline sau abreviate de organizații internaționale interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanție și de marcare,
decorații și alte distincții. Astfel de semne pot fi aplicate numai dacă nu ocupă o poziție dominantă și dacă există consimțămîntul organului competent sau al posesorului lor;
c) conține indicație geografică ce identifică un produs care nu este originar din locul
menționat în această indicație, chiar și în cazul în care adevărata origine a produsului este menționată sau în cazul în care indicația geografică este folosită în traducere sau este însoțită de expresii precum: “de genul”, “de tip ul”, “de stilul”, “imitație” și altele;
d) este contrară ordinii publice și bunelor moravuri. (6) Etichetarea vinurilor și a produselor pe bază de must și vin destinate exportului se
efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu cerințel e stipulate în contractele de
livrare.
[Art.25 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 26. Importul și exportul vinurilor și al produselor pe bază de must și vin
(1) Importul și exportul vinurilor și al produs elor pe bază de must și vin se efectuează în
conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de lege.
(2) Calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must și vin și a distilatelor importate trebuie
dovedită prin:
a) declarații de conformitate sau certificate de conformitate; b) certificate de calitate și rapoarte de încercări, eliberate de laboratoarele acreditate și
desemnate în conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de lege.
(3) Importatorul asigură respectarea cerințelor faț ă de conformitatea produselor de import.
Confirmarea certificării produselor din țările de origine se efectuează de către organismele abilitate.
(4) Certificatele de conformitate vor conține:
a) marca producătorului;
b) denumirea produsului; c) cerințele obligatorii față de produs;
d) data fabricării (anul de recoltă);
e) termenul de garanție.
(5) Verificarea respectării cerințelor obligatorii de calitate și inofensivitate a vinurilor și
produselor pe bază de must și vin se efectuează de către organele de certificare acreditate și desemnate în conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de lege. Produsele respective vor fi însoțite de documentele prevăzute de reglementările în vigoare, iar produsele destinate exportului – și de contractul părților.
(6) Calitatea produselor vinicole și a materialelor auxiliare importate se testează la
eliberarea din vamă, în laboratoare acreditate și desemnate în conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de lege.
[Art.26 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

[Cap.III1
Capitolul III introdus prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
1
TRASABILITATEA PRODUCȚIEI VITIVINICOLE
1.">Articolul 261. Trasabilitatea producției vitivinicole

(1) În scopul protecției autenticității, asigurării inofensivității produselor și ocrotirii
sănătății publice, precum și în scopul protecției mediului, trasabilitatea producției vitivinicole
trebuie asigurată la toate etapele circuitului produselor vitivinicole – producerea, prelucrarea,
depozitarea, transportul și comercializarea lor, prin perfectarea documentelor de evidență și prezentarea declarațiilor vitivinicole.
(2) Producătorii de struguri, de vin țărănesc și unitățile vitivinicole sînt obligați să țină
evidența producției vitivinicole.
2.">Articolul 26
2
(1) Unitățile vitivinicole care dețin produse vitivinicole în scopul comercializării sînt
obligate să țină evidența produselor vitivinicole prin registre de evidență, indicînd în special intrările și ieșirile de produse. . Documentele de evidentă a producției vitivinicole
(2) Registrele de evidență se completează de către unitățile vitivinicole și sînt păstrate la
sediul acestora.
(3) Registrele de evidență sînt compuse din foi fixe, numerotate în or dine și ștampilate de
organul central de specialitate.
(4) Unitățile vitivinicole sînt obligate să își stabilească procentul maxim de pierderi care
rezultă din evaporarea în cursul depozitării sau din diferite alte operațiuni tehnologice.
3.">Articolul 26
3
(1) Registrele vitivinicole de evidență sînt: . Registrele vitivinicole
a) registrul de intrări -ieșiri pentru vin și pentru produse pe bază de must și vin;
b) registrul procedeelor tehnologice; c) registrul de intrări -ieșiri pentru deținerea și ut ilizarea unor produse;
d) registrul de îmbuteliere; e) registrul de evidență a cantității și calității strugurilor recepționați;
f) registrul de evidență a vinului țărănesc.
(2) Înregistrările în registrul de intrări -ieșiri se efectuează după cum urmează:
a) pentru intrări cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei recepționării, și b) pentru ieșiri – cel tîrziu în a treia zi lucrătoare.
(3) Înregistrările în registrul procedeelor tehnologice se efectuează în ziua lucrătoare
imediat următo are datei efectuării procedeului tehnologic.
(4) Registrele vitivinicole de evidență trebuie păstrate minimum 5 ani de la ultima înscriere
efectuată în acestea.
(5) Unitățile vitivinicole trebuie sa încheie registrele vitivinicole de evidență anual, pent ru
campania de producție vitivinicolă. În cadrul bilanțului anual se efectuează inventarul stocurilor. Soldul stocurilor existente trebuie să figureze ca “intrare” în registrele campaniei anuale următoare.
4.">Articolul 26
4
În registrul procedeelor tehnologice se înscriu următoarele operațiuni tehnologice: . Conținutul registrului proc edeelor tehnologice
a) ridicarea potențialului alcoolic al vinurilor; b) acidifierea/dezacidifierea;
c) îndulcirea vinurilor; d) adaosul de alcool etilic rafinat sau a lcool etilic rafinat de origine viticolă.
5.">Articolul 26
5
În registrul de intrări- ieșiri pentru deținerea și utilizarea unor produse se înscriu date
privind: . Conținutul registrului de intrări -ieșiri pentru deținerea și utilizarea unor
produse
a) zahărul;
b) mustul de struguri concentrat rectificat;

c) alcoolul etilic rafinat;
d) alcoolul etilic rafinat de origine viticolă;
e) produsele utilizate la acidifiere/dezacidifiere.

6.">Articolul 266
(1) În baza registrel or vitivinicole de evidență, producătorii de struguri, producătorii de vin
țărănesc și unitățile vitivinicole sînt obligați să întocmească și să depună declarații vitivinicole. . Declarațiile vitivinicole
(2) Producătorii de struguri persoane fizice sau juridice sînt obligați să înt ocmească și să
depună o declarație de recoltă la sfîrșitul campaniei de recoltare, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie. Declarația de recoltă se întocmește în două exemplare: unul se depune la organul administrației publice locale de nivelul întîi, celălalt s e păstrează la declarant.
(3) Producătorii de vin țărănesc și unitățile vitivinicole sînt obligați să întocmească și să
depună o declarație de stocuri de vinuri și de produse pe bază de must și vin, pînă la data de 15 august al fiecărui an, cu indicarea s tocurilor existente la data de 31 iulie al aceluiași an.
Declarația de stocuri se întocmește în două exemplare: unul se depune la organul central de specialitate, celălalt se păstrează la declarant.
(4) Producătorii de vin țărănesc sînt obligați să întocm ească și să depună o declarație de
producție a vinului țărănesc pînă la 1 decembrie al anului recoltei, în două exemplare: unul se depune la organul administrației publice locale de nivelul întîi, celălalt se păstrează la declarant.
(5) Administrația locală de nivelul întîi va transmite administrației raionale declarațiile de
recoltă și declarațiile de producție a vinului țărănesc pînă la 15 decembrie al anului recoltei.
(6) Administrația raională prezintă organului central de specialitate, pînă la 31 decembrie
al anului recoltei, informația cumulativă privind declarațiile de recoltă și declarațiile de producție a vinului țărănesc.
(7) Evidența materiei prime pentru fabricarea produselor pe bază de must și vin se
efectuează în regim automat, determinîndu -se în mod obligatoriu cantitatea și calitatea materiei
prime. Datele sînt înregistrate de către dispozitivele de evidență cu memorie și sînt transmise Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
7.">Articolul 26
7
Conținutul și forma registrelor și declarațiilor vitivinicole se stabilesc prin hotărîre de
Guvern. . Forma registrelor și declarați ilor vitivinicole

[Cap.III1
introdus prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul IV
RESTRICȚII
Articolul 27. Restricții privind condițiile de calitate și de producere a materialului de
înmulțire și săditor viticol, strugurilor marfă, vinurilor și a produselor pe bază de must și vin
(1) Producătorii de material de înmulțire și săditor viticol, de struguri marfă, de vinuri și
produse pe bază de must și vin sînt obligați să respecte legile și documentele normativ –
tehnologice din domeniu.
(2) Vinurile care nu întrunesc condițiile prevăzute în prezenta lege vor purta denumiri în
care nu va fi utilizat termenul “vin de stru guri”.
(3) Se interzice:
a) comercializarea și utilizarea materialului de înmulțire și săditor viticol în scopuri de
înființare a plantațiilor viticole pentru producție marfă a cărui calitate nu este confirmată prin acte de origine și de calitate autoriz ate;
b) folosirea unei alte materii prime la producerea vinurilor decît cea indicată în prezenta
lege;

c) folosirea oricărui produs secundar și a sucului de struguri pentru obținerea de vinuri,
indiferent de tehnologiile utilizate;
d) folosirea – la pro ducerea vinurilor naturale – a substanțelor aromatice naturale, identic
naturale și artificiale, a coloranților și a îndulcitorilor;
e) falsificarea ori substituirea vinurilor, produselor pe bază de must și vin și a produselor
secundare vinicole prin diluarea vinului cu apă, prin mascarea unor defecte sau alterări ale
vinurilor cu adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei și compoziției lor naturale, prepararea produselor vinicole din drojdie și tescovină cu adaos de zahăr, precum și folosire a
oricăror practici nepermise. Prin substituire se înțelege producerea, comercializarea și prezentarea vinurilor și a produselor pe bază de must și vin sub o identitate falsă;
f) exportul distilatelor de vin și divinului în vrac cu vîrsta de maturare de 6 ani și mai mare,
divinului și brandy în vrac cu denumire de origine și cu indicație geografică indiferent de vîrstă;
g) adăugarea în vinul de struguri a băuturilor obținute din suc de pomușoare, fructe sau de
altă origine sau a băuturilor din ele a căror componență nu corespunde definiției “vinului de
struguri”;
h) utilizarea în denumirea vinului a denumirii soiului de struguri în cazul cînd ponderea
soiului de bază în vin nu depășește 75%;
i) comercializarea cu amănuntul pe piața internă a divinului și brandy în vrac.
[Art.27 modificat prin Legea nr.31- XVIII din 07.10.2009, în vigoare 13.10.2009]
[Art.27 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 28. Restricții privind valorificarea vinurilor și produselor pe bază de must și vin
(1) Vinurile și produsele pe bază de must și vin care nu întrunesc condițiile prevăzute în
prezenta lege nu pot fi livrate spre comercializare.
(2) Nu se admite importul vinurilor și al altor produse pe bază de must și vin care nu sînt
însoțite de certificatele și documentele de rigoare și a căror calitate nu corespunde exigențelor legii și documentelor normativ -tehnologice.
(3) Se interzice importul vinurilor fabricate din soiuri de hibrizi simpli (direct producători).
[Art.28 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul V
PRELUCRAREA DEȘEURILOR ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
Articolul 29. Prelucrarea deșeurilor
Deșeurile rezultate din fabricarea vinurilor și din prelucrarea produselor secundare vini cole
se prelucrează în mod obligatoriu doar de întreprinderile autorizate, în conformitate cu cerințele privind protecția mediului, predarea deșeurilor la unitățile specializate de recuperare a energiei și a deșeurilor industriale reciclabile, privind depo zitarea deșeurilor irecuperabile la poligoane
special amenajate.
Articolul 30. Protecția mediului
Înființarea de plantații viticole, întreținerea lor, activitatea unităților vinicole, alte lucrări
din domeniul vitivinicol se efectuează în conformitate cu legile care reglementează protecția
mediului.
[Art.30 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul VI
STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI VITIVINICOL
[Denumirea în redacția Legii nr.170 din 09.07.2010, în vigoar e 20.07.2010]
Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol
Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol de către stat se efectuează prin acordarea de
subvenții din Fondul pentru subvenționarea producătorilor agricoli, creat anual în ca drul
bugetului de stat.

[Art.31 în redacția Legii nr.170 din 09.07.2010, în vigoare 20.07.2010]
[Art.31 modificat prin Legea nr.177- XVI din 20.07.2007, în vigoare 10.08.2007]
[Art.31 modificat prin Legea nr.8- XVI din 09.02.2007, în vigoare 23.02.2007]

Capitolul VII
POLITICA DE STAT ÎN DOMENIUL VITIVINICOL. SUPRAVEGHEREA
ȘI EVALUAREA CONFORMITĂȚII PRODUSELOR
Articolul 32. Promovarea politicii de stat în domeniul vitivinicol
(1) Politica de stat în domeniul vitivinicol este promovată de Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare.
(2) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:
a) promovează politica statului în domeniul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării și
circulației producției alcoolice, protejării pieței interne de co ncurența neloială și de alți factori
negativi;
b) elaborează și îndeplinește programe de dezvoltare a complexului vitivinicol;
c) creează și implementează mecanisme de atragere a mijloacelor financiare interne și
străine pentru soluționarea problemelor prioritare ale complexului vitivinicol;
d) contribuie la revitalizarea viticulturii și industriei vinicole în corespundere cu cerințele
pieței și cu politica statului în domeniu;
e) organizează expoziții, seminare, conferințe, simpozioane tematice în domeniul său de
activitate;
f) creează condiții de integrare pe verticală și orizontală a producătorilor și prelucrătorilor,
a structurilor comerciale și financiare, de constituire a unor grupuri agroindustriale, financiar –
agrare în ramura viticulturii, vinif icației și alcoolului;
g) asigură efectuarea cercetărilor științifice prioritare și materializarea rezultatelor lor,
pregătirea cadrelor pentru sectorul vitivinicol;
h) organizează elaborarea și implementarea reglementărilor tehnice în domeniul
vitivinicol;
i) coordonează, înregistrează, după caz, și aprobă documentația normativă tehnologică
pentru producția vitivinicolă și altă producție alcoolică;
j) promovează politica de stat în domeniul importului -exportului alcoolului etilic și
producției alcoolic e;
k) gestionează mărcile proprietate a statului în conformitate cu actele legislative; l) exercită și alte funcții în conformitate cu legile în vigoare.
[Art.32 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 33. Supravegherea și controlul de stat asupra executării cerințelor privind
produsele vitivinicole
(1) Supravegherea și controlul de stat asupra executării cerințelor din legile în vigoare și
din documentele normativ- tehnologice privind produsele vitivinicole s e exercită de către
Inspectoratul de stat pentru supravegherea producției alcoolice de pe lîngă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, de alte organe abilitate, în condițiile legii.
(2) Inspectoratul de stat pentru supravegherea producției alc oolice:
a) supraveghează respectarea cerințelor din legile în vigoare și din documentele normativ –
tehnologice privind produsele vitivinicole și alte produse alcoolice;
b) reglementează controlul analitic al produselor vitivinicole și al altor produse alc oolice
prin intermediul laboratoarelor specializate ale întreprinderilor;
c) coordonează controlul tehnic la toate etapele fabricării produselor vitivinicole și a altor
produse alcoolice;
d) supraveghează calitatea vinurilor cu denumire de origine și a vinurilor cu denumire de
origine controlată;
e) supraveghează înființarea și defrișarea plantațiilor viticole;

f) verifică activitatea de efectuare a analizelor și a expertizei vinurilor destinate
comercializării pe piața internă sau externă;
g) suspendă fabricarea și comercializarea produselor alcoolice în cazul constatării de
abateri, comise de către agenții economici, de la reglementările prezentei legi și ale
documentației normative tehnologice în vigoare;
h) prelevează mostre de producție alcoolică sau de parteneri de cupaj, de materiale
auxiliare pentru analize în laboratoarele acreditate. Contravaloarea mostrelor prelevate, precum și costul analizelor, potrivit tarifelor de plată folosite de laboratoare, se suportă de către agentul economic control at;
i) verifică corectitudinea indicilor prezentați în declarațiile privitor la producția alcoolică
fabricată;
j) efectuează, în colaborare cu Institutul Național al Viei și Vinului, acțiuni de control
tehnic asupra producerii vinurilor cu denumire de or igine și a vinurilor cu denumirea de origine
controlată;
k) exercită și alte funcții în conformitate cu legile în vigoare.
[Art.33 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 34. Testarea (încercarea) produselor v itivinicole
(1) Produsele vitivinicole se supun testării (încercării) în laboratoare acreditate și
desemnate, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în Sistemul Național de Asigurare a Conformității Produselor, în conformitate cu condițiile și cu procedura reglementate de lege.
(2) Laboratoarele acreditate și desemnate:
a) execută testări fitosanitare la producerea materialului de înmulțire și săditor viticol;
b) controlează calitatea produselor alcoolice, inclusiv a vinurilor cu denumire de origine și
a vinurilor cu denumire de origine controlată;
c) testează producția alcoolică și, în baza rezultatelor obținute, întocmesc raportul de
încercări în al cărui temei se eliberează certificatele de conformitate a producției alcooli ce
destinate comercializării.
(3) Laboratoarele acreditate și desemnate activează independent, indiferent de tipul de
proprietate și forma juridică de organizare, în cadrul centrelor vitivinicole.
[Art.34 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]
Articolul 35. Certificarea produselor vitivinicole
(1) Produsele vitivinicole se supun certificării conform regulilor și procedurilor stabilite în
Sistemul Național de Asigurare a Conformității Produselor, efectuate de organele d e certificare
acreditate și desemnate în sistemul nominalizat, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
(2) Organele de certificare, acreditate și desemnate, certifică:
a) materialul de înmulțire și săditor viticol;
b) produsele alcoolice, inclusiv vinurile cu denumire de origine și vinurile cu denumire de
origine controlată.
(3) Certificarea vinului țărănesc pentru comercializare al producătorilor licențiați se
efectuează de către laboratoare acreditate și desemnate.

Capito lul VIII
SANCȚIUNI
Articolul 36. Obiectul sancțiunilor (1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu
legislația în vigoare.
(2) Sînt încălcări ale prezentei legi:

a) producerea și/sau comercializarea materialului d e înmulțire și săditor viticol care nu
corespunde după calitate cerințelor din legi și din documentele normative sau care nu are acte de
confirmare a provenienței și calității;
b) înființarea de plantații viticole cu suprafață de peste 0,5 ha fără proiect ;
c) înființarea de plantații viticole pentru producție marfă cu soiuri neînscrise în Registrul
soiurilor de plante, inclusiv cu hibrizi simpli (producători direcți);
d) defrișarea neautorizată a plantațiilor viticole;
e) producerea vinurilor cu denumir e de origine și cu denumire de origine controlată în
afara arealului vitivinicol delimitat;
f) punerea în consum și comercializarea vinurilor și altor produse vinicole care nu
corespund cerințelor de calitate și inofensivitate prevăzute în în legi și în documentele normative;
g) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor și a produselor pe bază
de vin fără îndeplinirea condițiilor obligatorii stabilite prin legi
h) punerea în consum a vinurilor și a produselor pe bază de must și vin în formă
îmbuteliată fără respectarea prevederilor prezentei legi;
i) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor și a produselor pe bază de vin cu
indicație geografică care nu corespund cerințelor obligatorii stabilite în legi;
j) producerea și comercializarea vinului țărănesc fără licență de activitate și documente ce
atestă calitatea produsului supus comercializării;
k) îndeplinirea incorectă a formularelor de evidență la toate etapele procesului tehnologic
de fabricare, nerespectarea trasabil ității;
l) folosirea aromelor naturale, substanțelor aromatice naturale, identic naturale și
artificiale, coloranților și a îndulcitorilor pentru producerea vinurilor și a produselor pe bază de must și vin altele decît cele autorizate.
(3) Sancțiunile pe ntru încălcările nominalizate la alin.(2) se aplică în temeiul documentelor
de constatare (procese -verbale) prezentate de organele (persoanele) abilitate.
(4) Încălcările consemnate la alin.(2) servesc drept temei pentru retragerea licenței de
activitate.
[Art.36 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

Capitolul IX
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul 37.
(1) Prezenta lege intră în vigoare după 2 luni de la data publicării, cu excepția art.22
alin.(11) care intr ă în vigoare la 1 august 2008.
(2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
Legea viei și vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994; art.II al Legii nr.759- XIII din 6 martie 1996 pentru completarea Codului cu privire la
contravențiile administrative și Legii viei și vinului;
art.VI al Legii nr.493- XIV din 9 iulie 1999 privind modificarea și completarea unor acte
legislative;
art.II alLegii nr.1079- XIV din 23 iunie 2000 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative;
Legea nr.1166- XIV din 26 iulie 2000 pentru modificarea și completarea Legii viei și
vinului;
art.I al Legii nr.1037- XV din 3 mai 2002 pentru modificarea Legii viei și vinului nr.131-
XIII din 2 iunie 1994 și a Legii nr.386- XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun și la produs ele
din tutun;
art.IV al Legii nr.224 -XV din 1 iulie 2004 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative;
Hotărîrea Parlamentului nr.132- XIII din 2 iunie 1994 pentru punerea în aplicare a Legii
viei și vinului.
[Art.37 modificat prin Legea nr.280- XVI din 14.12.2007, în vigoare 30.05.2008]

PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Chișinău, 10 martie 2006.
Nr.57 -XVI.
&

__________