Monitorizarea și îngrijirea pacienților cu BPOC internați în secția de [615224]

1
Universitatea de Medicină și Farmacie
Târgu -Mureș
Facultatea de Medicină
Specializarea Asistență Medicală Generală
Disciplina Pneumologie

LUCRARE DE LICENȚĂ

Monitorizarea și îngrijirea pacienților cu BPOC internați în secția de
Pneumologie Târgu -Mureș în perioada 2016 -2017

Coordonator științific :
Șef lucrări Dr.Ianoși Edith Simona

Absolvent: [anonimizat]2017 –

2
CUPRINS

INTRODUCERE -Motivația alegerii temei de studiu……………………………………….3.
PARTEA GENERALĂ
1.Definiția BPOC…………………………………………………………………… ………………………….4.
2.Factori de risc în BPOC……………………………………………………………………………………4.
3.Epidemiologia BPOC……………………………………………………………………………………….5.
4.Diagnosticul BPOC………………………………………………………………………………………….6.
4.1Diagnosti cul paraclinic………………………………….7.
4.2Diagnosticul diferenția l în BPOC…………………….7.
5.Tratamentul BPOC………………………………………………………………. ………………………….8.
PARTEA SPEC IALĂ
Monitorizarea și îngrijirea pacienților cu BPOC internați în secția de Pneumologie
Târgu -Mureș în perioada 2016 -2017.
1.Obiectivul de studiu………………………………………………………………………………………..11 .
2.Material și metodă………………………………………………………………………………………….11 .
3.Rezultate și discuții………………………………………………………………………………………..1 2.
4.Concluzii…………………………………………………………………………………………………….. ..24.
5.Bibliografie……………………………………………………………………………………………….. ….26.

3
INTRODUCERE

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI DE STUDIU
Bronhopneumopatia obstructivă cronică(BPOC)

Bronhopneumopatia obstructivă cronică(BPOC)reprezintă o afecțiune
insidioasă,dar cu implicații sociale,medicale și terapeutice la distanță.În toată lumea
patologia cronică obstructivă a aparatului respirator ocupă un loc important,alături de
patologia cardio -vasculară,patologia malignă și patologia traumatică.Comportamentul
social individual,incluzând intoxicația cronică voluntară tabagică într -un con text de
poluare complexă a mediului înconjurător sunt deosebit de favorabile afectării
aparatului respirator.
Alegerea temei de studiu a provenit din dorința de a cunoaște și urmări aspectele clinice
și terapeutice ale acestei boli invalidante și impactul acesteia asupra calității vieții
omenești.
Subdiagnosticarea și diagnosticarea tardivă a bolii în stadii avansate sunt două probleme
majore.Astfel o prioritate esențială devine abordarea în mod unitar și structurat
managementului acestei patologii.
Un trat ament corect,monitorizarea interdisciplinară atentă a bolii va avea ca rezultat
încetinirea progresiei declinului funcțional al acestei boli.

4
PARTEA GENERALĂ
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
1.Definiția BPOC
Bronhopneumopatia obstructivă cronică(BPOC) este o boală caracterizată prin
limitarea fluxului de aer care nu este complet reversibilă.
Limitarea fluxului de aer este de obicei progresivă și asociată cu un răspuns anormal
inflamator al plămânilor la particule nocive sau gaze.
BPOC este o boală ce poate fi prevenită și tratată,este o patologie complexă cu o
componentă pulmonară bine definită dar și cu multiple manifestări extrapulmonare și
importante comorbidități,care pot accentua severitatea.
2.Etiologia BPOC
Factorii de risc implicaț i în etiologia BPOC sunt :
1.FUMATUL. În studii epidemiologice se constată că mortalitatea la fumători este de 6
ori mai mare decât la nefumători.Efectele tutunului pot fi multiple:
-stimulează secreția bronșică de mucus ;
-inhib ă mișcarea cililor bronșice și activitatea macrofagelor;
2.ROLUL POLUĂRII ATMOSFERICE.Constituie de asemenea un factor
etiologic,astfel muncitorii expuși la profesie organică și anorganică,din industria
materialelor plastic și a bumbacului,fermierii,viticultorii,măturătorii, cei din industria
materialelor de construcții fac mai frecvent BPOC.
3.INFECȚII ACUTE BRONȘICE.Este de multe ori mixtă,adică ini țial virală apoi
bacteriană la același bolnav.
4.FACTORI FAMILIARI ȘI GENETICI.Pot avea de asemenea o importanță,pentru
că,copii și cei nefumători care trăiesc alături de fumători prezintă concentrații serice
crescute de monoxid de carbon și fac mai frecvent infecții bronhopulmonare acute.

5
3.Epidemiologia BPOC

Prevalen ța: La nivel mondial se estimeaz ă peste 600 de milioane de pacienți cu
BPOC.Are o frecvență mai mare la bărbați decât la femei,precum și o prevalență mai
mare la persoanele cu un nivel socio -economic mai scăzut și cu greutate scăzută la
naștere.Prevalența bolii a crescut în ultimii ani la adulții tineri(20 -44 ani) și la femei,
ajungând în acest moment la 2,5% din populația cu vârsta de peste 30 de ani.
Mortalitatea :Bronhopneumopatia obstructivă cronică reprezintă a 4 -a cauză de deces
atât în America cât și în Europa și singura din primele 10 cauze de deces pentru care
mortalitatea este încă în creștere.GOLD estimează că BPOC care reprezenta în 1990 a
6-a cauză de deces ,la nivelul anilor 2020 va ajunge la a 3 -a cauză de deces.România se
află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalității prin BPOC la bărbați,după Unga ria și
Irlanda, cu 60 de decese la 100.000 de locuitori.
Exacerbările în BPOC :Exacerb ările bolii pulmonare obstructive cronice au un efect
negativ asupa pacienților în ceea ce privește mortalitatea.Analize recente arată
următoarele valori ale mortalității pentru exacerbările severe(cu spitalizare) în BPOC:
– 11% decese intraspitalicești ;
-22-40% la un an de la externare;
-47% la 3 ani de la externare.
Exacerb ările variază în funcție de severitate, de la scăderea tranzitorie a stării
funcționale,la evenimentele fatale.O f recvență crescută a exacerbărilor se asociază cu o
pierdere accentuată a calității vieții.Pacienții cu 1 -2 exacerbări pe an prezintă un scor al
calității vieții semnificativ superior comparativ cu pacienții ce dezvoltă mai mult de 3
exacerbări pe an.Comorbiditățile pot accentua severitatea bolii și implicit impactul
asupra calității vieții pacientului.
Gestionarea eficientă a unei exacerbări combină ameliorarea simptomelor acute și
scăderea riscului de exacerbări ulterioare.

6
4.Diagn osticul BPOC
Suspiciunea de BPOC este ridicată pe baza următorilor parametrii :
a)vârsta
b)simptome în BPOC
c)factorii de risc pentru BPOC
d)examenul obiectiv.
a)Vârsta >35-40 ani.
b)Simptome :tuse cronic ă minim 3 luni,2 ani consecutiv,cu producție de spută
regulată,dispnee de efort(caracter progresiv),wheezing -ul este mai caracteristic stadiilor
avansate de BPOC(3 și 4).
c)Factori de risc pentru BPOC :
-fumatul de țigarete este principalul factor de risc ;
-riscul de BPOC apare după un istoric de fumat de peste 20 pachete -an;
-expunerea profesională la pulberi sau gaze.
d)Examenul obiectiv :
-semne de obstrucție:expir prelungit,raluri sibilante și ronflante,expir cu buzele
țuguiate,diminuarea murmurului vezicular;
-semne de hiperinfla ție:torace globulos cu creșterea tuturor diametrelor,la tipul “pink
puffer” pacientul este astenic,tipul “blue bloater” pacientul este supraponderal cu
cianoză exprimată;
-semne de insuficien ță respiratorie :flapping tremor,cianoză centrală,alterarea stării de
conștiență.
Bronșio lită obliterantă: Apare la tinerii fum ători,posibil istoric de artrită reumatoidă
sau expunere la fum;dezvoltată în legătură cu transplante,inhalații de substanțe
chimice,infecții virale,Rx,CT.

7
4.1 Diagnosticul paraclinic
Teste funcționale respiratorii :
1.Spirometria este necesar ă să confirme diagnosticul de BPOC.Împreună cu prezența
simptomelor ajută la stadializarea severității BPOC și poate fi un ghid pentru
tratamentul specific în trepte.Spirometria măsoară: Capacitatea Vitală Forțată(FVC),
Volumul Expirator Maxim pe Secundă(VEMS sau FEV1),FEV1/FVC -rezultatele sunt
exprimate în procente.
2.Testul de reversibilitate la bronhodilatator -la stabilirea diagnosticului diferențial între
BPOC și astmul bronșic.
3.Gazometrie cu aparat Astrup -determinarea PaO2 și PaCO2.
Investigații imagistice :
1.Radiografia toracic ă-hiperinflația pulmonară,hipertensiune pulmonară;
2.Tomografia computerizată -CT(tumori,bronșiectazii,pneumonii trenante).
Alte investigații :echocardiograma,electrocardiograma,test de stres cardiac,e cografie
4.2.Diagnosticul diferențial în BPOC

BPOC Debut la vârsta de 40 ani,simptome lent progresive,istoric
îndelungat de fumat( >10 ani de fumat un pachet de
țigări/zi,dispnee de efort,limitarea parțial reversibilă a fluxului de
aer

Astmul bronșic Debut precoce,simptomele variază de la o zi la alta,simptome
nocturne/dimineața devreme,prezența alergiilor,rinitelor și/sau
eczemelor,istoric familial de astm,limitarea ireversibilă a fluxului
de aer

Insuficiența
cardiacă
congestivă Radiografia toracică prezintă cord mărit,edem pulmonar.
Restricții de volum,nu limitarea fluxului de aer la testele funcției
pulmonare

Bronșiectaziile Volume mari de spută purulentă,frecvent asociate cu infecții
bacteriene.
Radiografia toracică prezintă dilatarea bronhiilor și îngroșarea
pereților bronșici

Tuberculoza Debut la orice vârstă
Radiografia toracică prezintă infiltrații pulmonare,confirmarea
bacteriologică Bacilul Koch,prevalența locală ridicată a
tuberculozei

Bronșiolita
obliterantă Debut mai precoce,istoric de artrită reumatoidă/expunere la
fum,CT prezintă zone hipodense.

8
5.Tratamentul BPOC
Deși nu există nici un remediu cunoscut pentru boala pulmonară obstructivă
cronică(BPOC),tratamentul poate ajuta la ameliorarea simptomelor și încetinirea
progresului acesteia.Prncipalele obiective ale tratamentului pentru BPOC sunt:
-Prevenirea și tratarea complicațiilor ;
-Îmbunătățirea stării generale;
-Reducerea frecvenței și severității exacerbărilor;
-Îmbunătățirea calității vieții;
-Ameliorarea toleranței la efort;
-Renunțarea la fumat;
Obiectivele tratamentului sunt :
1.Evaluarea și monitorizarea bolii(anamneză,sp irometrie,teste de bronhodilataț ie)
2.Reducerea factorilor de risc (oprirea fumatului,evitarea noxelor respiratorii
profesionale sau ambientale)
3.Tratamentul BPOC stabil.
Tratamentul farmacologic al BPOC:
-Beta2 agoni ști-cu durată scurtă de acțiune( Albuterol sau Levalbuterol)
-Anticolinergice -cu durată scurtă de acțiune(Ipratropium)
-Combinații de Beta2 agoniști cu durată scurtă de acțiune +anticolinergice cu
durată scurtă de acțiune(Albuterol/Ipratropium,Levalbuterol/Ipratropium)
-Beta2 agoniști -cu durată lungă de acțiune(Formoterol sau Salmeterol)
-Anticolinergice – cu durată lungă de acțiune(Aclidinium,Tiotropium)
-Combinații de Beta2 agoniști cu durată lungă de acțiune+anticolinergice cu
durată lungă de acțiune(Formoterol/Tiotropium,Salmeterol/Tiotropium)
-Inhibitorii fosfodiesterazei -4(PDE4) -Roflumilast
-Corticosteroizi(Prednison)
-Metilxantine(Aminofilină,Teofilină)
-Glucocortic oizi inhalatori(Budesonide,Beclometazona).

9
Tratamentul recomandat pentru fiecare treaptă de severitate

Stadiu
Caracteristici
Tratament
1.BPOC
ușor
-VEMS/CVF < 70%
-VEMS ≥ 80%

-Educaț ia pacientului
-Evitarea factorilor de risc
-Vaccinare antigripală
-Bronhod ilatator cu acțiune
de scurtă durată ” la
nevoie ”
2.BPOC
moderat -VEMS/CVF < 70%
-VEMS 50% -80% -Unul sau mai multe
bronhodi latatoare cu durată
lungă de acț iune
administrate regulat
-Reabilitare respiratorie
3.BPOC
sever – VEMS/CVF < 70%
-VEMS 30% -50% – Corticos teroizi inhalatori
dacă prezintă
exacerbă ri repetate
4.BPOC
foarte sever – VEMS/CVF < 70%
– VEMS < 30% sau
VEMS < 50% + Insuficiență Respiratorie
Cronică – Oxigenoterapie de
lungă durată
-Chirurgie

Tratamentul exacerbărilor :Germenii cei mai incriminați sunt:Haemophilus
Influenzae,Streptococcus Pneumoniae, Moraxella cataralis,Chlamydia
Pneumoniae,Virușii, Proteu s,Enterobacter,Pseudomonas Aeruginosa.
Exacerbare ușoară BPOC –
Penicilin ă,Ampicilină/Amoxiciclină,Doxici clină,Trimetoprim,Sulfametoxazol sau
alternativ Amoxiclav,Macrolide,Cefalosporine de a doua si a treia generație,Ketolide
Exacerbare moderată BPOC -Amoxiclav sau alternativ Gemifloxacină,Levofloxacină
Exacerbare severă BPOC -Ciprofloxacină,Levofloxacină.

10
PARTEA SPECIALĂ

Monitorizarea și îngrijirea pacienților cu Bronhopneumopatie Obstructivă
Cronică(BPOC),Clinica Pneumologie Tîrgu -Mureș,2016

Studiul pacienților cu Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică(BPOC) urmărind
aspectele clinice,funcționale ș i terapeutice pe perioada 2016 -2017 în Clinica
Pneumologie Tîrgu -Mureș

11
1.Obiectivul de studiu

Obiectivul acestui studiu este de a analiza aspectele clinice,funcționale și
terapeutice la pacienții cu BPOC internați în clinica Pneumologie Târgu -Mureș,pe o
perioadă de un an prin monitorizarea mai multor parametrii clinico -funcționali și
terapeutici.
Obiectivul secundar al studiului este de a analiza principalii factori de risc care
au dus la apariția BPOC.

2.Material și metodă

Am ales să efectuez un studiu retrospectiv,lotul de studiu cuprinzând un număr
de 310 de pacienți cu BPOC internați în clinica Pneumologie Târgu -Mureș,pe perioada
2016 -2017.
Sursa de date a fost reprezentată de Foile de observație unde am urmărit :
-Distri buția cazurilor în funcție de sex și mediu de proveniență
-Gradele de severitate ale bolii
-Factorii de risc pentru BPOC
-Expunerea profesională.
Datele au fost încărcate și prelucrate cu ajutorul funcțiilor statistice din
EXCEL,EPIINFO și SPSS.Metodele st atistice aplicate au fost t -Student.

12
3.Rezultate și discuții
BPOC constituie o preocupare majoră a medicilor pneumologi și a serviciilor de
sănătate publică din toată lumea; această îngrijorare se datorează nu numai severității
acestei afecțiuni și a prevalenței în creștere ,dar și din cauza costurilor enorme pe care le
cere îngrijirea unei afecțiuni de o asemenea severitate.

Distribuția cazurilor după sex :
Au predominat cazurile la bărbați -254(82%) de cazuri ceea ce se poate explica prin
faptul că factorii de risc sunt mai frecvent întâlniți la bărbați:fumatul
îndelungat,expunerea la noxe profesionale,complianța la tratament .
Figura nr.3.1 Distribuția cazurilor după sex

Distribuția cazurilor în funcție de mediul de proveniență:

Predominanța mediului rural la pacienții internați cu BPOC sever este explicată prin
lipsa serviciilor de specialitate în mediul rural,ceea ce determină ca pacienții să ajungă
mai frecvent la internare cu BPOC sever.
Numărul pacienților din mediul rural -158(51%),număru l pacienților din mediul urban –
152(49%).

13
Figura nr.3.2 Distribuția cazurilor în funcție de mediul de proveniență

Distribuția cazurilor în funcție de vârstă :
Figura 3.3 Distribuția cazurilor de BPOC în funcție de vârstă

În figura 3.3 este prezentă structura lotului pe grupe de vârstă:incidența maximă a
BPOC s -a înregistrat în grupa de vârstă 60 -70 ani.Grupa de vârstă 0 -40 ani este cel mai
slab reprezentată. În țările în curs de dezvoltare,ca și România,fumatul(principalul
factor de risc al BPOC -ului)capătă din ce in ce mai mult teren,în special în mediul rural.
Un procent redus este reprezentat de pacientii cu vârste sub 40 ani evidențiind din nou
implicarea directă a celui mai important factor de risc în declanșarea BPOC –
ului:TUTUNUL.

14
Expunerea la factorii de risc

Fumatul de țigarete,principalul factor de risc în producerea BPOC a fost întâlnit la 88%
dintre pacienți.Analizând statusul de fumător,29% din pacienții cu BPOC au fost ex
fumători în timp ce 58% sunt încă fumători activi.
Explicațiile persistenței statusului de fumător activ la un pacient care a dezvoltat o
formă severă de boală datorată fumatului pot fi multiple:status socio -economic
precar,nivel de educație redus(majoritatea pacienților provenind din mediul
rural),depende nța nicotinică a acestor paceinți,lipsa specialiștilor și modalității de
finanțare a centrelor de asistență a sevrajului tabagic.

Figura nr.3.4 Procentul pacienților fumători /nefum ători

Distribuția cazurilor de BPOC în funcție de sex și numărul de pachete/ani de țigări
fumate :
Din aceast ă analiză statistică a reieșit că 91%(232 ) de pacienți din numărul bărbaților
au fost mari fumători,peste 20 pachete/ani de țigări fumate.

15
Figura nr.3.5 Procentul de fumători în rândul bărbaților

Figura nr.3.6 Procentul de fumătoare în rândul femeilor

Din această analiză statistică a reieșit că 73%(41 de paciente) din numărul femeilor au
fost mari fumătoare.

16
Investigațiile paraclinice efectuate la pacienții din lotul de studiu

Spirometria
Este un test sim plu ce măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau
expira într -o unitate de timp.
Spirometria este necesară să confirme diagosticul de BPOC.Aceasta s -a efectuat la toți
pacienții din lotul de studiu pentru :
-diagnosticul func țional pozitiv al bolii(VEMS/CVF<70%)
-monitorizarea progresiei bolii
-stadializarea severității BPOC
-monitorizarea tratamentului
-diagnosticul diferențial cu astmul bronșic prin efectuarea testului bronhodilatator cu
Ventolin.
Radiografia toracică
Permite diagnosticarea unor alte afecțiuni care se pot ascunde în spatele unor pacienți cu
tablou clinic de BPOC stabil sau exacerbat:pneumonii,pneumotorax,insuficiență
cardiacă,infarct pulmonar etc.
Radiografia toracică s -a efectuat la toți pacienții încă de la i nternare deși furnizează
puține elemente pentru diagnosticul pozitiv.Aceasta ajută în diagnosticul diferențial și al
complicațiilor BPOC.
Gazele sanguine
Indică prezența sau absența insuficienței respiratorii obstructive(hipoxemie=PaO2 <60
mmHg cu sau f ără hipercapnie=PaCO2>45mmHg.O hipoxemie arterială de repaus
indică prezența IRC care într -o primă fază secundă sau în cursul exacerbărilor este
hipercapneică.Evaluarea echilibrului acido -bazic poate evidenția acidoză respiratorie
compensată sau decompensată. Gazometria este obligatorie când se pune problema unei
oxigenoterapii la domiciliu.
Alte investigații :
Tomografia computerizat ă toracică
Nu este recomandată ca examen de rutină dar este utilă în diagnosticul diferențial și
atunci când se impune o intervenție chirurgicală.

17
Examenul bacteriologic al sputei
Este util pentru diagnosticarea tuberculozei TBC,prin evidențierea bacilului Koch.
Hemograma
Identifică :
-poliglobulia(Ht>55%) secundar ă tulburărilor de hematoză
-leucocitoză cu neutrofilie în p erioadele de acutizare.
Dozarea alfa -1-antitripsinei
Este rezervată cazurilor cu debut sub 45 ani la care există suspiciunea deficitului
enzimatic înnăscut.
Fibrobronhoscopia
Se efectuează pentru diagnosticul diferențial cu cancerul pulmonar,tumori
bronhopulmonare și permite:
-vizualizarea și aprecierea mucoasei bronșice
-colectarea secrețiilor bronșice pentru examinările ulterioare
-biopsia mucoasei bronșice
-efectuarea lavajului bronșic.
Electrocardiograma
este utilă în:
-diagnosticul aritmiilor
-diagnosticul cordului pulmonar cronic
-diagnosticul eventualelor episoade ischemice asociate.
Testul de reversibilitate bronhodilatatoare
Apreciază reversibilitatea obstrucției bronșice și se efectuează pentru:
-diagnosticul diferențial
-determinarea valorii maximale a CVF.

18
Figura nr.3.7 Repartiția cazurilor de BPOC în funcție de stadiul de severitate

Din această analiză statistică a reieșit că predomină cazurile grave de BPOC -stadiile 3 și
4 ,lucru explicat prin faptul că pacienții neglijează simptomele până când ajung în stadiu
sever sau au o exacerbare importantă.
O altă explicație este dată de accesul dificil la spirometriile efectuate de specialiști.
În lotul de studiu s -a constatat următoarea repartizare în stadii după severitatea bolii :

-Stadiul 1 – 9 cazuri -3%
-Stadiul 2 – 72 cazuri -23%
-Stadiul 3 – 121 cazuri -39%
-Stadiul 4 – 108 cazuri -35%

19
Tratamentul BPOC
Principiile terapiei exacerbărilor în spital :

1.Oxigenoterapia de lung ă durată( >15ore/zi): administrată la pacienții cu IRC,crește
durata de supraviețuire și are un impact benefic asupra hipertensiunii
pulmonare(HTP),asupra policitemiei(Ht>55%),capacității de efort,mecanicii pulmonare
și statusului mental.
Scopul oxigenoterapiei la domiciliu este de a crește nivelul presiunii parțial e a
oxigenului(PaO2) în repaus la minim 8kPa(60 mm Hg) și /sau să obțină o saturație
periferică a oxigenului(SaO2)de minim 90%,care astfel să păstreze funcția organelor
vitale prin asigurarea unui aport corespunzător de oxigen.

2.Intensificarea tratamentu lui bronhodilatator prin :
a)cre șterea dozei sau frecvenței
b)asocierea beta2 agoniștilor cu anticolinergicele
c)folosirea nebulizatoarelor
d)la necesitate,administrarea metilxantinelor(intravenos).

3.Glucocorticoizii
Se pot administra și este recomandabil la pacienții din stadiul 3 sever și 4 foarte sever
cu mai multe exacerbări și cu receptori pentru corticoizi inhalatori.
Tratamentul cu glucocorticoizi inhalatori :
-amelioreaz ă simptomele
-ameliorează funcția pulmonară
-duc la îmbunătățirea calității vieț ii
-reduc frecvența exacerbărilor.

20
4.Educația pacienților în privința bolii:
Reprezintă o modalitate importantă de a îmbunătății capacitatea acestora de a înțelege
aspectele bolii, de a îmbunătății rata de succes în cazul ședințelor de renunțare la
fuma t,de a face față mai ușor exacerbărilor și de a accepta și înțelege aspectele legate de
modificările apărute în starea de sănătate.

5.Antibiotice
Tratamentul antibiotic este empiric,în funcție de spectrul etiologic al germenilor izolați
din spută și de spectrul local de sensibilitate al acestor germeni.
Antibioticele de primă intenție sunt : amoxiciclina cu sau fără acid
clavulanic,macrolidele și doxiclina.
Antibioticul adecvat se va alege în funcție de sensibilitatea germenilor și de rezultatele
antibiog ramei.

6.Reducerea factorilor de risc
Pentru prevenirea exacerb ărilor BPOC se recomandă :
a)renunțarea la fumat – toate ghidurile de terapie a dependenței tabagice recomandă
strategia în trepte :
-Întreabă pacienții dacă fumează
-Consiliază fumătorii să aban doneze fumatul
-Apreciază dacă pacientul este interesat să renunțe la fumat
-Asistă pacientul și îi acordă atenție pe toată durata tratamentului
-Planifică pacientul la control.
b)vaccinarea antigripală în anotimpurile reci
c)vaccinarea antipneumococică(anti Streptococcus Pneumoniae)
d)oxigenoterapia la domiciliu
e)spălarea frecventă a mâinilor pentru înlăturarea microbilor
f)întărirea imunității

21
7.Reabilitarea respiratorie
Include educația pacientului,antrenamentul fizic,suportul soci al și instruirea în tehnicile
de respirație care pot ameliora simptomele date de lipsa de aer.
Programele de reabilitare respiratorie ameliorează calitatea vieții,cresc toleranța
pacienților la efort și scad frecvența exacerbărilor BPOC.

Exacerbările acu te în boala pulmonară cronică obstructivă(BPOC) sunt asociate cu
niveluri crescute de mortalitate și morbiditate.
Pacienții cu exacerbări frecvente au un grad mai ridicat de anxietate și depresie,un status
de sănătate semnificativ alterat și o evoluție a bolii mai accentuată.
Exacerbările duc la mari cheltuieli prin internările în spital(50% din totalul bugetului
consumat pentru această boală).
De multe ori,pentru a economisii trebuie depistată precoce această boală și nu în ultimul
rând trebuie tratate ex acerbările.

22
Rezultate și discuții

-Au predominat vârstele peste 60 ani,asociate frecvent cu comorbidități:boli
cardiovasculare,cancer pulmonar,osteoporoza,despresie și anxietate.

-Au predominat cazurile la bărbați 82%,lucru ce se poate explica prin faptul că bărbații
evită vizita la medicul specialist și acordă mai puțină importanță
simptomelor.Predominanța cazurilor la bărbați se mai poate explica prin prezența
factorilor de risc în comparație cu femeile:fumat îndelungat și expunere la noxe
profesionale.

-Este evident că fumatul este responsabil pentru 88% din cazurile de BPOC,fumătorii cu
BPOC având rate mai mari de deces decât nefumătorii cu BPOC.

-Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală frecventă,prevenibilă și
tratabilă, caracterizată prin limitarea persistentă a fluxului de aer care,de obicei este
progresivă și se asociază cu un grad de pierdere a funcției pulmonare.

-Numărul pacienților cu tabagism cronic la lotul de studiu este de 88% iar cei care au
avut expunere la n oxe profesionale 12%.

-În acest lot de studiu au predominat pacienții din mediu rural în proporție de
51%,explicația fiind dată de nivelul scăzut de educație și de adresabilitatea mai redusă
la serviciile medicale.

-Comorbiditățile apar frecvent la pacientul cu BPOC,incluzând bolile
cardiovasculare,disfuncția musculaturii scheletice,sindromul
metabolic,osteoporoza,cancerul pulmonar.Acestea trebuiesc căutate activ și tratate
adecvat atunci când sunt descoperite deoarece influențează mortalitatea și sp italizările.

23
-Datele noastre sugerează că BPOC este o cauză majoră a deteriorării severe de calitate
a vieții,activității fizice și statusului funcțional la pacienții din stadiul 3 cu BPOC și
această influență depinde de severitatea obstrucției bronșice .A fost demonstrată
înrăutățirea calității vieții și diminuarea activității fizice odată cu avansarea bolii.

-Influența negativă a statusului economic asupra stării de sănătate se poate explica prin
expunerea mai îndelungată la fumat,expunerea ocupațional ă la poluanți,condiții de
locuit precare(poluare de interior),incidență mai mare a infecțiilor respiratorii.
Statusul socio -economic influențează și numărul de spitalizări,pacienții fără venituri
având un risc de spitalizare de trei ori mai mare decât paci enții cu venituri.

-Stadializarea pacienților cu BPOC în funcție de gradul severității a arătat că majoritatea
pacienților se încadrează în stadii avansate de severitate,stadiul 3 – 39% și stadiul 4 –
35% ceea ce este un semnal de alarmă si trebuie să se i ntervină cât mai precoce pentru
ca această boală invalidantă să nu progreseze.

-Bronhopneumopatia obstructivă cronică a devenit o reală problemă de sănătate din
punct de vedere social și economic ,prin creșterea mortalității și morbidității.Astfel o
prior itate esențială devine abandonarea fumatului având ca efect îmbunătățirea calității
vieții pacientului.

24
4.Concluzii

1.Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o afecțiune a vârstnicului,cea mai mare
prevalență fiind la grupa de vârstă>60 ani.Vârsta înaintată este factor de risc pentru
exacerbări frecvente,spitalizare,mortalitate.

2.Deși nu este vindecabilă,BPOC poate fi prevenită și tratată eficient,cu importante
beneficii atât pentru pacient cât și pentru sistemele de sănătate.

3.Ident ificarea și diagnosticarea pacienților în faze incipiente de boală și inițierea unui
tratament continuu înainte de o pierdere importantă a funcției pulmonare ar putea
încetinii progresia bolii și ar putea crește calitatea vieții acestor pacienți.Astfel se vor
obține importante beneficii economice în sistemul de sănătate al țării respective.

4.Cea mai eficientă intervenție pentru pacienții cu BPOC este abandonarea
fumatului,care poate reduce declinul funcției pulmonare,îmbunătățind și rata de
supraviețuire.

5.Un tratament inhalator de fond inițiat precoce la pacienții cu BPOC ar putea încetinii
progresia bolii și ar reduce semnificativ rata exacerbărilor la acești pacienți.

6.Tratamentul în clinica Pneumologie a pacienților cu BPOC și exacerbări a fost
complex și a respectat recomandările ghidului GOLD de management al BPOC stabil și
a exacerbărilor.

7.Măsuri care contribuie la ameliorarea sau oprirea din evoluție a bolii:oprirea
fumatului,îndrumare la cabinetul anti -fumat,evitarea unor factori iritanți(po luarea
atmosferică la locul de muncă sau acasă),tratament medicamentos,acceptarea și
administrarea corectă a medicației,administrarea corectă a medicației
inhalatorii,vaccinarea antigripală sau antipneumococică.

25
8.Tratamentul exacerbării constă în supor t ventilator,bronhodilatatoare,corticosteroizi
orali și antibiotice când există semne de infecție bacteriană.

9.Reabilitarea pulmonară precoce va crește timpul până la apariția unei noi
exacerbări,va reduce riscul de mortalitate conducând în același timp la îmbunătățirea
calității vieții și toleranței la efort a pacienților cu exacerbări frecvente.

10.Boala este insuficient diagnosticată și subestimată ca problemă globală de sănătate și
mai ales tardiv tratată deoarece pacienții se prezintă târziu la medi c într -o fază avansată
a bolii.

11.Atât exacerbările cât și comorbiditățile contribuie la scăderea calității vieții
,accelerarea progresiei bolii,creșterea frecvenței spitalizărilor și a costurilor aferente
îngrijirilor medicale.

12.Exacerbările BPOC pro duc creșteri semnificative ale morbidității și ale mortalității și
au un impact uriaș asupra activității și costurilor implicate de servicii medicale.

13.Spirometria este recomandată de ghidurile internaționale și naționale drept”standard
de aur” pentru diagnosticul Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice.

14.Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică(BPOC) reprezintă o problemă majoră de
sănătate publică atât prin scăderea calității vieții cât și datorită exacerbărilor.
BPOC este singura boală a cărei incid ență și mortalitate se află în creștere la nivel
mondial.

26
5.Bibliografie

1.Eudochia Țerna,Sergiu Matcovski -BPOC -Ed.Nicolae Testemițanu -Chișinău -2013 –
1-5;
2.GOLD 2010 -Guide for Global Strategy for Diagnosis,Management and Prevention of
Chronic Obstructive Pulmonary Disease,Updated November 2010 www.goldcopd.com ;
3.Olimpia Nicolaescu, Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică,București,2013,1 -9;
4. www.pneumoftiziologie -bacău.ro/note/23 ;
5.Florin Mihălțan,Ruxandra Ulmeanu ,BPOC,București 2010, 18 -24;
6. www.medfam.ro/mf/mf/mf15/bpoc15.html ;
7. https://www.nationaljewish.org/healthinfo/conditions/copd -chronic -obstructive –
pulmonary -disease/diagnosis/ ;
8. http://pneumo -iasi.ro/articole/spirometria%20bpoc%202004.html ;
9.https ://texas.wellcare.com/WCAssets/corporate/assets/cpg/HS_CPG_CPOD_02_2015
.pdf ;
10.L.Bl ackler,C.Jones -Managing Chronic Obstructive Pulmonary Disease.Diferential
Diagnosis of CPOD,Wiley,2007,13 -26;
11. www.healthline.com/health/copd/treatment -options#options1 ;
12. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articlex/PMC2707800/ ;
13. https://www.nhlbi.nih.gov/health/health -topic/topics/copd/treatment ;
14. www.webmd.com/lung/copd/tc/chronic -obstructive -pulmonary -disease -copd –
medicati ons ;
15. www.japi.org/february_2012_special_issue_copd/07_treatment_of_acute.pdf ;
16. http://www.bmj.ro/artcles/2011/06/15/prevenirea -exacerbărilor -din-boala –
pulmonara -obstructiva -cronica ;
17. https://consultatiiladomiciliu.ro/tratamentul -bronsitei -cronice -obstructive -bpoc -3/ ;
18. http://www.bmj.ro/articles/2014/06/17/sprjinirea -pacientilor -procesul -de-renuntare –
la-fumat ;