Monitorizarea Procesului de Implementare a Curriculumului Scolar

CUPRINS:

ARGUMENT

Problema care se pune astăzi în fața școlii este înzestrarea elevului cu un ansamblu de competențe funcționale, necesare acestuia fie pentru accederea  o nouă treaptă de învățămînt, fie pentru o inserție mai reușită în societate.

            Acest deziderat a impus acțiunea de evaluare și modernizare a curriculumului școlar proiectat inițial în baza obiectivelor pedagogice, ceea ce a determinat o nouă re-construcție a acestuia, în baza unor noi principii, abordări și paradigme educaționale. 

            La baza re-construcției noului curriculum școlar stau principiile educației pentru toți, paradigma educației centrate pe cel ce învață și abordarea instruirii în bază de competențe.

Așadar, curriculumul școlar proiectat și implementat actualmente în învățămîntul preuniversitar din Republica Moldova reprezintă o nouă etapă de dezvoltare curriculară, iar aceasta dezvoltare  vizează o nouă schimbare de paradigmă – trecerea de la proiectarea demersului educațional în baza obiectivelor pedagogice la centrarea acestuia pe formarea-dezvoltarea de competențe școlare necesare elevului.

            Elementele de noutate avute în vedere în proiectarea actualului curriculum proiectat pentru învățămîntul preuniversitar și conceput din perspectiva celui ce învață sunt următoarele:

        prioritatea acordată procesului de învățare și intereselor elevului;

        centrarea demersului didactic pe formarea-dezvoltarea competențelor școlare;

        creșterea responsabilității școlii față de beneficiarii educației.

Reconstrucția  curriculumului școlar în viziunea educației centrate pe cel ce învață și în perspectiva formării-dezvoltării de competențe urmărește să asigure:

accentuarea dimensiunii acționale a învățămîntului în ceea ce privește formarea-dezvoltarea personalității elevului;

focalizarea demersului didactic pe achizițiile finale ale învățării, adică pe competențe;

definirea clară a ofertei școlii în raport cu interesele și aptitudinile elevului, precum și cu așteptările societății.

Noul curriculumul școlar axat pe formarea de competențe este implementat în școlile din republică începînd cu 1 septembrie 2011.

Pentru a eficientiza procesul de implementare a curriculumului, dar, mai ales, pentru a evalua calitatea documentului proiectat, la nivelul sistemului și procesului de învățămînt preuniversitar, pe parcursul anului de studii 2011 – 2012, urmează să se desfășoare un amplu program de acțiuni ce vizează monitorizarea atentă a procesului de implementare a curriculumului proiectat în bază de competențe, prin care se va determina dacă scopurile și obiectivele urmărite prin actualul curriculum sunt realizate la nivel de proces educațional, astfel încît ceea ce numim curriculum proiectat să devină și curriculum realizat.

În acest sens, lucrarea de față prezinta planul de acțiuni privind monitorizarea procesului de implementare a curriculumului, descrie metodologia de monitorizare a procesului, include instrumentele de lucru utilizate în procesul de monitorizare.

1. DIMENSIUNI ALE IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII CURRICULUMULUI ȘCOLAR CENTRAT PE COMPETENȚE

Implementarea unui curriculum semnifică, în primul rînd, monitorizarea aplicării proiectului curricular respectiv, urmărirea indicatorilor cantitativi și calitativi care vor fi supuși evaluării pe parcursul derulării și la finalul acestuia (Management educațional, MEC, 2001, coord. Serban Iosifescu, pag. 276).

Monitorizarea implementării curriculumului școlar înseamnă urmărirea sistematică și continuă a modului în care sistemul și procesul de învățămînt se comportă în raport cu modificările propuse.

În tehnologie, un „monitor” este un dispozitiv de supraveghere, care declanșează o alarmă în caz de dereglare a funcționării unui proces.

În ceea ce privește procesul de învățămînt, se disting trei tipuri de monitorizare:

monitorizare administrativă, care se referă la urmărirea/supravegherea respectării dispozițiilor legale referitoare la planul de învățămînt, curriculum, manuale, organizarea și desfășurarea procesului educațional etc.;

monitorizare formativă, axată pe monitorizarea procesului de învățare: spre exemplu, administrarea periodică a testelor criteriale care vizează esența unui program de studii, permite identificarea problemelor, a dificultatilor în derularea acestuia etc.;

monitorizarea/pilotajul randamentului școlar, care se realizează, în general, cu ajutorul testelor normative; au rolul de a informa, în plan comparativ, cu privire la ceea ce „produc” școlile și clasele. (Dictionnaire de l’evaluation et de recherche en education, PUF, Paris, 1992, pag. 72; Dictionnaire encyclopedique de l’education et de la formation, Nathan, 1998).

Alți autori precizează ca monitorizarea unui curriculum ar trebui să stabilească în ce măsura acesta răspunde următoarelor cerințe/exigente (G. de Landsheere și M. Crahay -1990, pag. 476):

coerența;

calitate;

echitate.

După S. Iosifescu, implementarea unui proiect curricular cuprinde:

monitorizarea obiectivelor specifice nivelului respectiv și a resurselor;

monitorizarea comunicării, participării și a motivării persoanelor implicate;

monitorizarea formării persoanelor și grupurilor în vederea realizării sarcinilor de dezvoltare curriculară și a dezvoltării personale a celor implicați;

prevederea elementelor de flexibilitate care fac posibilă modificarea pe parcurs (dacă situația o cere);

combaterea rezistenței la schimbare prin înlăturarea barierelor;

obținerea sprijinului efectiv al persoanelor și factorilor implicați;

Toate aceste elemente pot fi integrate în următoarea schemă (S. Iosifescu):

Figura 1. Implementarea unui proiect curricular

D. Potolea susține că monitorizarea unui curriculum trebuie să însoțească fiecare etapă a construcției sale (D. Potolea, Note de curs):

• în momentul determinării scopurilor, trebuie să se evalueze:

– valorile culturale;

– așteptările forțelor sociale;

– randamentul școlar actual;

– evaluarea nevoilor de educație;

• în momentul planificării:

controlul adecvării obiectivelor,

selectarea adecvată a conținuturilor, strategiilor didactice,

adecvarea manualelor școlare;

• în timpul prestării:

observarea reacțiilor profesorilor și elevilor,

studiul rezultatelor elevilor etc.;

• în timpul experimentării pe teren:

reacțiile celor cuprinși în experiment (eșantionului);

controlul calității programului în condiții diferite;

• în timpul introducerii în practica școlară pe scară larga (examenul formei finale a curriculumului):

– controlul eficacității sistemului în ansamblul său;

– controlul pregătirii cadrelor didactice pentru promovarea curriculumului respectiv;

• în momentul controlului calității: examenul calității realizarii curriculumului:

– studiul cauzelor variației de eficiența,

– eventuale sugestii de corectare etc.

Din perspectiva educației centrate pe cel ce învață și a unei „paradigme de utilitate a învățămîntului” (P. Lisievici, 2002), criteriile, după care ar putea fi proiectată procedura de monitorizare a implementării curriculumului, trebuie să includă și următorii parametri de analiză:

Are curriculumul proiectat relevanță pentru cei care învață, adică este perceput de elevi ca fiind adecvat nevoilor lor actuale și de perspectivă de formare?

Are curriculumul implementat flexibilitate, adică permite apariția și manifestarea diferențelor individuale de învățare?

Are curriculumul implementat continuitate, adică asigură trecerea optimă de la o treaptă de învățămînt la alta?

Sunt unitățile de învățămînt încurajate să dezvolte porțiuni de curriculum adecvate nevoilor și caracteristicilor populației școlare proprii? Etc.

În concluzie, implementarea oricărui curriculum nou, modificat sau schimbat, solicită o monitorizare atentă, elaborarea unui program de acțiuni coerente în acest scop și o metodologie clară de realizare a procesului de monitorizare a implementării curriculumului. Dimensiunile și criteriile după care poate fi monitorizat procesul de implementare a unui curriculum sunt multiple, iar monitorizarea propriu-zisă presupune nu doar criterii, ci și elaborarea instrumentelor de lucru, cu ajutorul cărora să fie colectate date și informații utile privind calitatea curriculumului implementat.

2. MONITORZAREA CURRCULUMULUI – CONDIȚIE DETERMINANTĂ ÎN IMPLEMENTAREA POLITICII EDUCAȚIONALE

Orientările pe plan mondial privind dezvoltarea sistemelor educative, fluxul informațional privind schimbările în proiectarea și realizarea educației de bază din învățămîntul european, rezultatele cercetărilor recente elaborate în cadrul IȘE au determinat acțiuni de schimbare și modernizare a sistemului și procesului educațional din Republica Moldova.

Drept urmare, la nivel de sistem și proces de învățămînt a fost adoptată o nouă strategie de dezvoltare a curriculumului școlar, care are la bază două abordări pedagogice inovatoare: paradigma educației centrate pe elev și abordarea instruirii în bază de competențe.

La nivel de proiectare curriculară, această nouă strategie a determinat trecerea de la pedagogia obiectivelor la pedagogia competențelor, promovarea unei instruiri și evaluări autentice, centrate cu adevărat pe nevoile de formare ale celui ce învață și în legătură cu cerințele vieții.

Proiectarea, prin curriculum, a demersului educațional centrat pe formarea de competențe și în cheia exigențelor sociale are ca scop înzestrarea elevului cu un sistem de competențe, menite să asigure o bază mai bună pentru continuarea studiilor la o altă treaptă de învățămînt sau pentru o inserție socială mai reușită, dezvoltarea, în cadrul învățămîntului preuniversitar, a viitorului cetățean activ, responsabil și deschis unei societăți democratice.

Noua concepție de organizare și realizare a procesului instructiv-educativ implică buna cunoaștere a bazei conceptuale a actului educațional, conștientizarea de către profesor a necesității formării comportamentului celui educat conform rigorilor noilor condiții sociale.

În vederea implementării cu succes a curriculumului centrat pe competențe, pe parcursul anilor de studii 2010-2011, 2011-2012 Ministerul Educației a elaborat și întreprins un șir de acțiuni care au vizat / mai vizează:

1. Aigurarea și perfecționarea cadrului normativ:

1.1. Punerea în aplicare a curriculei modernizate pentru toate disciplinele școlare și treptele învățămîntului secundar general (septembrie 2010);

1.2. Formarea cadrelor didactice în cheia pedagogiei competențelor (formare desfășurată de către IȘE și ProDidactica, vara anului 2010,2011);

1.3. Punerea în aplicare a ghidurilor de implementare a curriculei pentru treaptele primară, gimnazială și liceală;

1.4. Elaborarea recomandărilor metodice privind organizarea și desfășurarea procesului educațional în conformitate cu cerințele curriculumului modernizat (anual);

1.5. Elaborarea standardelor de competență (pe discipline școlare) pentru fiecare treaptă a învățămîntului: primar, gimnazial și liceal (mai 2011);

2. Monitorizarea implementării curriculei modernizate.

2.1. Organizarea seminariilor republicane de familiarizare a cadrelor didactice cu schimbările curriculare.

2.2. Organizarea inspecțiilor frontale și tematice, privind implementarea curriculei modernizate în raioanele republicii.

Inspecțiile școlare desfășurate de către Ministerul Educației pe parcursul ultimilor doi ani de studii au scos în evidență nivelul insuficient al activității DGR/ DMÎTS pe segmentul evaluării / monitorizării implementării reformei curriculare, evidențiat prin:

neconcordanța dintre recomandările făcute de către specialiștii ME privind proiectarea și realizarea demersului managerial și didactic la nivel de direcție de învățămînt;

instrumentarea insuficientă a dimensiunilor reformei curriculare (asigurarea informațională și formarea cadrelor didactice în cheia curriculei modernizate (activitatea Centrului Metodic), evaluarea calității curricula la disciplinele școlare);

lipsa unui feed-back privind implementarea curriculei.

Mecanismele de implementare și monitorizare a curriculumului modernizat sunt orientate spre:

1. Asigurarea asistenței metodice în derularea implementării politicilor educaționale.

1.1. Aplicabilitatea suportului metodic elaborat de ME și DGR/MÎTS în organizarea procesului educațional;

1.2. Tematicile puse în discuție în cadrul ședințelor reuniunilor metodice raionale în conformitate cu reforma curriculară;

1.3. Participarea cadrelor didactice la seminarele teoretico- practice desfășurate la nivel de raion și aplicarea suportului de participare în organizarea demersului didactic;

1.4. Monitorizarea și analiza, în cadrul CC și CA a DGR/MÎTS, a activității Catedrelor și Consiliilor metodice din instituțiile de învățămînt din subordine;

1.5. Corelarea activității catedrelor – Consiliului metodic – echipelor manageriale la nivel de instituție de învățămînt și DGRÎTS, ceea ce asigură aplicarea pe verticală și orizontală a implementării curriculei.

2. Evaluarea procesuIui de implementare a currucula (inspecțiile școlare):

2.1. Inspecția frontală;

2.2. Inspecția de specialitate;

2.3. Inspecția specială;

2.4. Inspecția tematică;

2.5. Inspecția de evaluare instituțională.

3. Realizarea componentei Evaluare, în cadrul procesului integrat de predare – învățare – evaluare (administrarea evaluărilor la disciplinele școlare, tezelor semestriale, olimpiadelor raionale, examenelor de absolvire a treptelor de școlaritate).

La nivel de instituție școlară, este foarte importantă activitatea de dirijare și control, desfășurată de echipa managerială, în vederea monitorizării calității implementării curriculumului modernizat. La acest nivel sunt binevenite selectarea corectă și complexă a acținilor menită sa asigure realizarea prevederilor curriculare: este vorba de proiectarea activității Consiliului Metodic, Consiliului Profesoral, Catedrelor pe ariile curriculare. Pentru ca aceste structuri, în cadrul instituției de învățămînt, să devină funcționale cu adevărat și să aibă un impact pozitiv și cu rol de realizare a schimbării este necesar aspectele reformei conceptuale, prin care trece actualmente învățămîntul preuniversitar din RM, să fie pus în discuție în cadrul ședințelor Consiliului Profesoral, Consiliului Metodic, Catedrelor la disciplinele școlare. Este vorba despre principiile Școlii Prietenoase Copilului, Educației centrate pe elev, pedagogiei bazate pe competențe. Anume acestea ar trebui să constituie parametrii și orientările controalelor, desfășurate de echipa mangerială, tematicile puse în disccuție la catedre și diverse seminare de formare.

Catedrele la disciplinele școlare constituie acea verigă, unde cadrele didactice au posibilitatea să se informeze despre dimensiunile ce asigură implementarea curriculumului și anume:

care sunt avantajele curriculumului axat pe formarea de competențe;

accentul în predarea-învățarea-evaluarea istoriei din perspectiva formării competențelor;

cadrul de formare a competențelor – cheie prin corelarea competențelor specifice și subcompetențelor disciplinei;

prezentarea cerințelor față de proiectarea de lungă durată și a orelor și secvențelor de oră;

demonstrarea corelației dintre competențe și activitățile concrete de învățare;

aplicarea metodelor de evaluare clasică, de alternativă aplicate la ore și în cadrul autoevaluării elevilor;

cadrul de corelare corectă și integră a Competențelor cheie/transversale și transdisciplinare pentru fiecare treaptă de școlaritate – Competențele specifice disciplinei- Subcompetențele- Obiectivele operaționale ale demersului didactic.

Procesul acțional expus determină cadrul acțional al reformei curriculare, care este eficient doar prin asigurarea principiului continuității la capitolul monitorizare, realizare și implementare a curriculumului.

3. METODOLOGIA DE MONITORIZARE A PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI ȘCOLAR

3.1. Ce este monitorizarea?

Edificarea unui sistem de învățămînt performant implică proiectarea și realizarea unui amplu proces de monitorizare a fiecărui element de bază al sistemului (curriculum, manuale, formarea inițială și continuă etc.), prin care să se urmărească gradul îndeplinire a scopurilor, obiectivelor și finalităților stabilite la nivel de sistem și proces educațional.

Cu toate că este utilizat destul de frecvent în vorbirea cotidiană, totuși, în literatura de specialitate, conceptul de monitorizare deocamdată nu a fost tratat suficient în sensul explicitării și promovării, în practica pedagogică termenul respectiv de cele mai dese ori fiind utilizat cu sensul de „studiere” a unui fapt sau fenomen educațional.

Prin urmare, dat fiind faptul că monitorizarea ca acțiune pedagogică este o noțiune relativ nouă în lexiconul pedagogic din spațiul educațional al Republicii Moldova, considerăm că este absolut necesară o explicație în scopul înțelegerii corecte a semnificației acestui cuvînt.

Conform DEX, cuvîntul a monitoriza are mai multe sensuri: a urmări, a supraveghea, a observa sau a ține sub observație, a controla gradul de îndeplinire sau realizare a unui fapt, fenomen sau proces de orice natură (economică, socială, culturală etc.) în vederea asigurării calității fenomenului sau procesului respectiv.

Plecînd de la această definiție dată de DEX, dar și de la specificul activității pedagogice, la care ne vom referi în continuare, definim monitorizarea pedagogică drept un proces continuu de urmărire, observare, supraveghere și control a unui fapt sau fenomen educațional, în cadrul căruia sunt colectate, analizate și interpretate informații și date în vederea evaluării calității faptului sau fenomenului educațional supravegheat și a luării unor decizii care se impun.

Procedura de monitorizare a unui fapt sau fenomen educațional se proiectează pe o anumită durată de timp (de la cîteva luni pînă la un an) și realizează în următoarea succesiune logică:

stabilirea obiectului și a aspectelor acestuia ce vor fi supuse monitorizării;

determinarea modelului de monitorizare, a criteriilor și indicatorilor ce vor fi urmăriți;

selectarea și pregătirea calitativă a monitorilor (persoanelor care vor monitoriza);

precizarea metodologiei de lucru (cum se va realiza monitorizarea, ce metode, instrumente vor fi utilizate în procesul de monitorizare);

colectarea de informații și date, analiza și interpretarea lor;

formularea de concluzii și recomandări.

Proiectarea unei acțiuni de monitorizare presupune respectarea tuturor acestor etape, mai ales, pregătirea bună a persoanelor care se vor ocupa de monitorizare, iar eficiența unui proces de monitorizare depinde de calitatea informațiilor culese, care, la rîndul lor, influențează calitatea deciziei ce urmează a fi luată.

3.2. Care este obiectul monitorizării?

Orice obiect sau fenomen educațional poate fi supus monitorizării. De exemplu, poate fi monitorizat un nou plan de învățămînt care se implementează la nivel de proces educațional, gradul de implementare și realizare a curriculumului sau a unui manual școlar, calitatea procesului de predare-învățare-evaluare etc.

În cazul dat, obiectul monitorizării îl constituie procesul de implementare a curriculumul modernizat în cheia competențelor. Dat fiind însă că procesul de implementare a curriculumului este un obiect destul de complex, pot fi monitorizate toate componentele acestuia sau doar aspectele de bază ale curriculumului implementat, cum ar fi:

asigurarea condițiilor necesare pentru implementarea curriculumului modernizat;

procesul propriu-zis de implementare a curriculumului modernizat;

urmărirea în procesul predare-învățare-evaluare a sistemului de competențe proiectate în curriculum;

corelarea competențelor disciplinare cu cele transversale în procesul de formare pedagogică;

adecvarea conținuturilor educaționale transpuse în manualele școlare la procesul de formare a competențelor;

valorificarea strategiile moderne de predare-învățare-evaluare în procesul educațional

gradul de pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea curriculumului centrat pe competențe etc.

3.3. Scopul și obiectivele monitorizării

Scopul principal al inițierii, proiectării și realizării unui proces de monitorizare constă în evaluarea condițiilor de implementare a curriculumului școlar modernizat, identificarea unor posibile probleme sau disfuncții în procesul de implementare a acestuia la nivel de instituție de învățămînt, soluționarea operativă a acestora în vederea asigurării implementării cu succes a documentului vizat și a atingerii țintelor pedagogice (scopurilor, obiectivelor și finalităților) stabilite la nivel de sistem și proces educațional.

Prin urmare, obiectivele monitorizării vizează:

cunoașterea condițiilor reale de implementare a curriculumului școlar axat pe competențe;

identificarea dificultăților întîmpinate de cadrele didactice în procesul de implementare;

acordarea, în caz de necesitate, a sprijinului metodologic în rezolvarea unor situații-problemă ce pot apărea în procesul de implementare a curriculumului;

evaluarea impactului produs de curriculumul modernizat asupra procesului de formare-dezvoltare a competențelor școlare;

acumularea unei baze de date ca punct de analiză și reflecție pentru conceptorii de curriculum în perspectiva dezvoltării curriculare ulterioare.

3.4. Cine va realiza monitorizarea?

În procesul de monitorizare a implementării curriculumului modernizat vor fi implicate autorități, instanțe, instituții de nivel central și local, între care:

Ministerul Educației al Republicii Moldova;

Institutul de Științe ale Educației;

Direcțiile municipale/raionale de învățămînt;

Instituțiile de învățămînt.

Ministerul Educației va asigura editarea ghidurilor metodologice privind implementarea curriculumului, va determina perioada și etapele procesului de monitorizare, va dispune gradul de implicare a direcțiilor municipale/raionale de învățămînt etc.

Institutul de Științe ale Educației va elabora Programul de acțiuni privind implementarea curriculumului modernizat, metodologia de monitorizare a curriculumului, instrumentarul necesar în procesul monitorizării (chestionare, fișe de lucru etc.), va specifica modelul, criteriile și indicatorii folosiți, va pregăti specialiștii care vor coordona și realiza monitorizarea procesului de implementare a curriculumului școlar.

Monitorizarea directă a procesului de implementare a curriculumului școlar va fi realizată de către specialiștii direcțiilor municipale/raionale de învățămînt – inspectorii și metodiștii de specialitate, care vor îndeplini rolul de monitori.

Monitorii vor fi instruiți în acest scop în cadrul unui seminar metodologic, vor primi instrumentarul necesar monitorizării (chestionare, fișe de lucru etc.), cu care vor merge în instituțiile de învățămînt, unde vor discuta cu învățătorii și profesorii despre modul cum decurge procesul de implementare, care sunt problemele cu care aceștia se confruntă, vor asista la ore, pentru a urmări, observa, analiza condițiile concrete și realizarea propriu-zisă a procesului de implementare a curriculumului modernizat.

Cum va decurge monitorizarea?

Procedura de organizare și desfășurare a procesului de monitorizare a curriculumului implementat vizează respectarea următorilor pași:

Stabilirea actorilor implicați în procesul de monitorizare a implementării curriculumului și a timpului alocat pentru monitorizare;

Elaborarea Planului de acțiuni privind monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat;

Proiectarea metodologiei și a instrumentarului de monitorizare a procesului de implementare a curriculumului modernizat;

Validarea metodologiei și a instrumentarului. Instruirea monitorilor;

Realizarea de către monitori a procesului de monitorizare a implementării curriculumului modernizat – culegerea de informații;

Prelucrarea și interpretarea datelor și informațiilor obținute din procesul de monitorizare;

Analiza și sinteza datelor, formularea concluziilor și a recomandărilor. Publicarea rezultatelor monitorizării.

3.6. Cu ce suport metodologic se va realiza monitorizarea?

De regulă, acțiunea de monitorizare este proiectată înainte de a începe procesul nemijlocit de implementare a curriculumului și se desfășoară în baza unui Program de acțiuni elaborat expres în acest scop de către instanțele centrale, conform unui anumit model pedagogic (sistemic, managerial, competențial etc.) și se realizează prin anumite metode, cum ar fi chestionarea, diagnosticarea, analiza, sinteza) și cu suportul unor instrumente specifice (chestionare, fișe de lucru etc.).

Programul de acțiuni privind monitorizarea procesului de implementare a curriculumului este inclus în această broșură (paragraful 4), el stabilește obiectivele și acțiunile concrete ce urmează a fi desfășurate în procesul de monitorizare, actorii implicați, termenele, responsabilii etc.

Principalele metode aplicate în cadrul procesului de monitorizare a implementării curriculumului școlar vor fi: observarea, chestionarea, analiza, sinteza.

Instrumentele de bază utilizate în cadrul procesului de monitorizare a implementării curriculumului școlar modernizat vor fi:

Programul de acțiuni privind monitorizarea procesului de implementarea curriculumului școlar modernizat;

Fișa de lucru privind implementarea curriculumului școlar la nivel municipal/raional și instituțional;

Chestionare de evaluare a percepției managerilor școlari și cadrelor didactice vizavi de curriculumul școlar implementat.

3.7. Metodologia de proiectare și realizare a procesului de monitorizare

Orice proces de monitorizare este proiectat și se desfășoară în timp, perioada și durata acestuia fiind prestabilite de către proiectanții și organizatorii acțiunii. De obicei, acțiunea de monitorizare se realizează în cîteva etape ale perioadei respective și vizează aspectele de bază ale curriculumului implementat.

Procesul de monitorizare a implementării curriculumului școlar va începe conform planului de acțiuni, se va realiza cu sprijinul instanțelor și în termenii stabiliți în program, iar monitorii se vor concentra asupra următoarelor aspecte de bază ale procesului de implementare a curriculumului:

condițiile de implementare a curriculumului;

managementul procesului de implementare a curriculumului;

realizarea propriu-zisă a curriculumului în procesul de predare-învățare-evaluare;

corelarea în procesul de formare a competențelor disciplinare cu cele transversale;

adecvarea manualelor școlare la curriculumul centrat pe competențe:

– selecția și organizarea conținuturilor;

– dimensiunea aplicativă a conținuturilor;

– utilizarea altor resurse didactice etc.

Evaluarea rezultatelor școlare:

– procedurile de evaluare a rezultatelor școlare vizează verificarea nivelului de competențe disciplinare/ transversale?

– sarcinile de evaluare sunt proiectate contextual și în legătură cu cerințele instruirii și evaluării autențice?

– criteriile și indicatorii de performanță sunt utilizate pentru aprecierea nivelului de stăpînire a competențelor? etc.

Formarea cadrelor didactice:

– curriculumul de formare inițială/continuă vizează formarea-dezvoltarea de competențe școlare transversale/disciplinare etc.

Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului va începe simultan în toate instituțiile de învățămînt preuniversitar din Republica Moldova și se va desfășura în 1-2 luni de studiu, utilizîndu-se în acest scop instrumentarul pregătit de către organizatorii acțiunii de monitorizare (chestionare, fișe de lucru etc.).

Chestionarele îndeplinite și fișele de lucru ale monitorilor vor fi colectate la direcțiile de învățămît, unde vor fi supuse analizei și sintezei, iar în această bază vor fi elaborate rapoarte semestriale ce vor fi prezentate la minister și la IȘE.

Analiza și sinteza informațiilor culese de monitori pentru fiecare dintre aspectele curriculumului evidențiate mai sus, vor trebui să elucideze, în principal, două momente:

Care este starea de fapt privind implementarea curriculumului la momentul monitorizării?

Ce intervenții sunt posibile la nivel de conceptori de curriculum, manuale școlare, formarea cadrelor didactice etc. în vederea perfecționării curriculumului?

Procesul de monitorizare a implementării curriculumului școlar se va încheia cu un Raport Final, care va fi elaborat în baza rapoartelor semestiale parvenite de la direcțiile raionale/minicipale de învățămînt și care va include un sumar al constatărilor de bază privind fiecare dintre aspectele evidențiate mai sus, concluzii generale și o serie de recomandări privind perfecționarea documentului monitorizat.

4. PROGRAM DE ACȚIUNI PRIVIND MONITORIZAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În procesul monitorizării, responsabilii pentru această activitate (șefii direcțiilor municipale/raionale de învățămînt, managerii școlari) pot dezvolta programul propus cu obiective suplimentare, care să aprofundeze calitatea implementării și monitorizării curriculumului.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU PRIVIND MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII CURRICULUMULUI ȘCOLAR LA NIVEL RAIONAL/MUNICIPAL ȘI INSTITUȚIONAL

O însemnătate deosebită pentru o monitorizare de calitate a procesului de implementare a curriculumului școlar o au instrumentele de lucru concepute, proiectate și aplicate în evaluarea acestui proces. Aceste instrumente includ:

fișa de monitorizare a procesului de implementare a curriculumului școlar;

chestionarele privind percepțiile managerilor, profesorilor vizavi de curriculumul modernizat, modul și condițiile implementării și monotorizării.

Fișa de monitorizare a procesului de implementare a curriculumului școlar la nivel raional/municipal și instituțional reprezintă un instrument de lucru proiectat în mod expres pentru acest scop, ea include un ansamblu activități puse în responsabilitatea direcțiilor municipale/raionale de învățămînt, precum și seturi de indicatori ce derivă din aceste activități, care vor fi urmăriți în procesul de monitorizare și evaluare a implementării curriculumului.

Fișa este adresată specialiștilor din direcțiile raionale/municipale de învățământ, administrației instituțiilor de învățământ, cadrelor didactice.

Fișa poate fi completată și modificată în corespundere cu cerințele și specificul raionului, instituției de învățământ.

La finilizarea anului școlar, în baza acestei fișe, responsabilii de monitorizarea implementării curriculumului din școală vor prezenta direcțiilor raionale/municipale, iar acestea, la rîndul lor, – Ministerului Educației rapoarte despre starea și calitatea implementării curriculumului școlar.

Chestionarele de evaluare a percepțiilor vizavi de curriculumul implementat, modul și condițiile de implementare a acestuia reprezintă alte două instrumente de lucru ce vor fi utilizate în procesul de monitorizare. Ele conțin seturi de întrebări ce vizează aprecierea dată de utilizatori diferitelor aspecte și componente ale curriculumului implementat.

Primul chestionar (6.1.) este adresat cadrelor didactice, cel de-al doilea chestionar (6.2.) îi vizează pe managerii școlari.

Experiența acumulată la nivel de școală sau de raion în procesul implementării și monitorizării curriculumului modernizat reprezintă, de asemenea, o resursă importantă pentru aprecierea curriculumului implementat. De aceea s-a considerat util a include în această broșură și descrierea unor experiențe de lucru privind implementarea curriculumului centrat pe competențe.

Fișa implementării curriculumului școlar la nivel raional/municipal și instituțional

6. CHESTIONARE DE EVALUARE PRIVIND PERCEPȚIA CADRELOR DIDACTICE ȘI A MANAGERILOR ȘCOLARI VIZAVI DE CURRICULUMUL IMPLEMENTAT

6.1. Chestionar privind evaluarea percepției managerilor școlari vizavi de curriculumul implementat

Stimați profesori!

Vă rugăm să răspundeți la întrebările din chestionarul de mai jos (prin încercuirea variantei selectate), care are ca obiectiv identificarea opiniei Dumneavoastră referitor la procesul de implementare a curriculumului modernizat.

Menționăm că nu există răspunsuri corecte sau incorecte. Orice răspuns va ajuta la conturarea unei percepții de ansamblu privind implementarea curriculumului centrat pe competențe

Vă mulțumim anticipat!

1. S-a discutat curriculumul centrat pe competențe în instituția dv.?

2. Considerați că este necesar să avem și curriculum la decizia școlii?

3. Baza tehnico-materială a școlii asigură realizarea curriculumului centrat pe competențe?

4. Aveți condițiile necesare pentru implementarea curriculumului?

5. Dacă nu, enumerați care condiții lipsesc:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Au fost organizate în școală ședințe cu referire la implementarea curriculumului?

7. Ați urmat cursuri de formare pentru implementarea curriculumului centrat pe competențe?

8. Au fost organizate în școală seminare de formare pentru implementarea curriculumului modernizat?

9. Cum apreciați nivelul de pregătire profesională personală pentru implementarea curriculumului modernizat?

10. Este asigurat curriculumul centrat pe competențe cu manuale adecvate?

11. Este necesară modernizarea manualelor școlare în viziunea formării competențelor?

12. Manualele actuale asigură calitatea implementării curriculumului?

13. Instituțiile sunt asigurate cu echipament pentru realizarea curriculumului la disciplinele reale?

14. Sunteți asigurați cu acte normative (planuri, regulamente etc.) pentru implementarea curriculumului?

15. Curricula implementată ia în considerație nevoile locale (satului, raionului)?

16. Este nevoie de o structură expes la nivel de școală, raion pentru monitorizarea implementării curriculumului?

17. Descrieți cum monitorizați dv. implementarea curriculumului la nivel de școala?

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

18. Se implică actorii locali (primăria, comunitatea etc.) la dezvoltarea și implementarea curriculumului?

19. În ce măsură se implică ONG-urile la dezvoltarea și implementarea curriculumului?

20. În ce măsură se implică părinții la dezvoltarea și implementarea curriculumului?

21. În procesul implementării curriculumului este monitorizată mai frecvent activitatea profesorului?

22. În procesul implementării curriculumului este monitorizată activitatea elevilor mai puțin decît a profesorului?

23. Observați schimbări în managementul curriculumului la nivel de școală?

24. Dacă da, atunci enumerați schimbările propuse în management:

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

25. Se promovează, la nivel de școală, managementul participativ?

26. Se încurajează, la nivel de școală, asigurarea calității implementării curriculumului?

27. Dacă da, enumerați acțiunile:

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

28. În activitatea dv. de implementare a curriculumului modernizat au apărut alte roluri?

29. Dacă da, enumerați care sunt rolurile noi:

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

30. În ce măsură stimulați inovația în procesul implementării curriculumului?

31. Ați primit asistență pentru optimitarea propriilor planuri de dezvoltare școlară?

32. Elaborați proiecte de activitate pentru implementarea curriculumului?

33. Întîlniți dificultăți în elaborarea proiectelor de implementare în legătură cu:

34. Ce probleme întîlniți în procesul de implementare și monitorizare a curriculumului școlar la nivel de instituție, raion?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Susțineți concepția curriculumului modernizat axat pe formarea de competențe?

Sistemul de competențe-cheie/transversale asigură formarea unei personalități capabile să se adapteze la cerințele în schimbare ale vieții?

Sistemul de competențe transdisciplinare asigură formarea unei personalități capabile să se adapteze la cerințele în schimbare ale vieții?

38. În ce măsură competențele specifice la disciplina DVS contribuie la formarea competențele-cheie/transversale?

39. În ce măsură Vă satisfac Ghidurile de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta :

a) învățămînt primar

b) învățămînt gimnazial

c) învățămînt liceal

40. În ce măsură manualele actuale asigură realizarea unui învățămînt de calitate la disciplina DVS?

41. În ce măsură ar trebui completat suportul diactic și cu ce pentru a asigura implementarea calitativă a curriculumului modernizat la disciplina DVS?

42. Sistemul actual de evaluare finală la nivel de stat a rezultatelor școlare contribuie optimal la formarea competențelor?

43. În ce măsură susțineți ideea ca documentele de cerificare finală a rezultatelor școlare să reprezinte situația reală a absolventului gimnaziului sau liceului, utilizînd oricare dintre notele 1-10?

44. Sistemul educațional actual din Republica Moldova contribuie optimal la realizarea prevederilor din perspectiva formării competențelor?

45. Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat va contribui la o schimbare calitativă a situației în învățămîntul din Republica Moldova?

46. Numărul de discipline școlare din Planul-cadru de învățămîmt la etapa actuală afectează calitatea formării competențelor?

47. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice contribuie la implementarea calitativă a curriculumului centrat pe competențe?

48. Statul este apt să asigure financiar realizarea prevederilor curriculumului modernizat?

49. În ce măsură persistă riscul că implementarea curriculumului centrat pe competențe în practica educațională nu va fi una de succes ?

50. Situația politică din Republica Moldova afectează implementarea curriculumului modernizat în practica educațională?

51. În ce măsură Vă cosiderați pregătiți pentru implementarea calitativă a curriculumului centrat pe competențe la disciplina Dvs.?

52. Aveți nevoie de o „Fișă” în care ar fi descriși pașii implementării și monitzorizării curriculumului?

53. Ce trebuie de întreprins pentru eficientizarea implementării curriculumului centrat pe competențe?

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6.2. Chestionar privind evaluarea percepției managerilor școlari vizavi de curriculumul implementat

Mult stimați manageri școlari!

Vă rugăm să răspundeți cu sinceritate la fiecare din întrebările prezentate în chestionarul de mai jos.

Pentru întrebările structurate în componenta A , selectați una din variantelede răspuns propuse, încercuind cifra corespunzătoare variantei Dvs. de răspuns, iar pentru întrebările structurate în componenta B, Vă rugăm să și argumentați răspunsurile, completînd spațiile rezervate.

A.

Susțineți concepția curriculumului modernizat axat pe formarea de competențe?

Sistemul de competențe-cheie/transversale asigură formarea unei personalități capabile să se adapteze la cerințele în schimbare ale vieții?

Sistemul educațional actual din Republica Moldova contribuie optimal la realizarea prevederilor din perspectiva formării competențelor?

Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat va contribui la o schimbare calitativă a situației în învățămîntul din Republica Moldova?

5. Numărul de discipline școlare din Planul-cadru de învățămîmt la etapa actuală afectează calitatea formării competențelor?

Formarea profesională continue a cadrelor didactice contribuie la implementarea calitativă a curriculumului modernizat?

7. Statul este apt să asigure financiar realizarea prevederilor curriculumului modernizat?

8. În ce măsură persistă riscul că implementarea curriculumului modernizat în practica educațională nu va fi una de succes ?

9. Situația politică din Republica Moldova afectează implementarea curriculumului modernizat în practica educațională?

B.

I. Necesitățile raionului privind:

curricula școlare la disciplinele_____________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

ghidurile de implementare a curriculumului modernizat la treapta

învățămîntul primar_____________________________________________________

învățămîntul gimnazial___________________________________________________

învățămăntul liceal______________________________________________________

II. Necesitățile raionului în cadre didactice la disciplinele________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

III. Numărul cadrelor didactice care nu au fost formate în contextul curriculumului modernizat la disciplinele______________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

IV. Necesitățile raionului privind asigurarea școlilor cu suportul didactic (manuale, materiale didactice, recomanmări metodice, culegeri de teste etc)___________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

V. Necesitățile raionului privind asigurarea școlilor cu computere și TIC ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VI. Resursale finaciare alocate și cele necesare raionului pentru implementarea calitativă a curriculumului modernizat:

alocate_________________________________________________________

necesare________________________________________________________.

7. EXPERIENȚE DE IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE A CURRICULUMULUI CENTRAT PE COMPETENȚE

7.1. Experiența Centrului Metodic Raionul Sîngerei

Pentru o informare mai amplă în problema discutată prezentăm în continuare experiența Centrului Metodic Raionul Sîngerei – partener activ în promovarea și implementarea calitativă a curriculumului centrat pe competențe la nivelul procesului educațional.

În raion se promovează ideea că pedagogia competențelor și implementarea eficientă a curriculumului centrat pe competențe constituie o nouă provocare pentru cadrele didactice și manageriale din raion.

S-a constatat că în raionul Sîngerei în ultimii ani s-au schimbat unele lucruri în domeniul educațional:

s-a micșorat brusc numărul de elevi și, respectiv, numărul de clase, de ore;

s-a micșorat, evident, numărul total al cadrelor didactice și în cadrul fiecărei instituții;

necesarul de cadre tinere nu se asigură de către stat, motivația și stimularea implicării lor în activitate încă nu e convingătoare pentru ei;

colectivele pedagogice „îmbătrînesc” la compartimentul vîrsta medie;

ME, IȘE a propus și propun un șir de elaborări ce se cer asimilate și implementate, dar, din păcate, nu totdeauna sunt primite cu entuziasm de către cadrele cu o vechime în muncă mai mare, tradiționalismul prevalează asupra noului;

deseori elaborările ME, IȘE nu sunt asigurate cu instrumentariul necesar pentru implementare.

Pe lîngă aceste probleme mai persistă și cele de ordin social, economic, financiar etc.

Pentru a asigura și implementa eficient curricula modernizate la toate disciplinile de studii incluse în planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal, pentru a acorda asistența metodică necesară pentru formarea continuă a cadrelor didacteice și manageriale din raionul Sîngerei, grupa de creație a DGÎTS a elaborat și implementează un șir de documente cu caracter organizatorico-pedagogic care reglementează structura, conținuturile, resursele umane și responsabilitățile tuturora:

Ordinul nr. 207 din 22.04.2009 „Cu privire la Concepția despre organizarea și desfășurarea lucrului metodic”.

Ordinul nr. 430 din 15.07.2009 „Cu privire la organizarea și desfășurarea activității metodice cu cadrele didactice și manageriale din raionul Sîngerei”.

Ordinul nr. 833 din 30.12.2009 „Despre perfectarea Ordinului nr. 207 din 22.04.2009 și Ordinlui nr. 430 din 15.07.2009 “Cu privire la organizarea și desfășurarea activității metodice cu cadrele didactice și manageriale din raionul Sîngerei”.

Proiectul de activitate al Centrului Metodic raional pentru anul școlar 2010-2011.

Toate aceste reglementări, forme de lucru metodic, ar trebui să-și aducă aportul la eficientizarea, perfecționarea procesului educațional.

Însă persistă exemple cînd de la lecție la lecție, de la clasă la clasă, de la o grupă de vîrstă la alta se utilizează aceleași tehnologii, unele lecții asistate poartă un caracter tradițional informativ-reproductiv cu forme frontale de lucru cu elevii. Numai individualizarea și diferențierea procesului educațional, crearea bazei didactice respective pot asigura dezvoltarea fiecărui copil, procesele psihice ale lui. Studierea personalității fiecărui copil, diagnoza concretă și reală, organizarea procesului educațional respectiv este primordială. Rezolvarea creativă a acestor probleme ar stimula folosirea rațională a timpului în cadrul lecției, mărirea tempoului și a volumului de lucru înfăptuit pe parcursul celor 45 minute, iar crearea sistemelor proprii de evaluare, autoapreciere și autoperfecționare ar grăbi procesul promovării calității educației implementării eficiente a curriculumului modernizat.

Activitățile de formare continuă sunt probleme majore ale procesului educațional din raionul Sîngerei și prevăd:

dezvoltarea unui profesionalism înalt și a tenacității profesionale;

valorizarea conținuturilor curriculare prin neutralizarea lapsusului cognitiv și implicarea plenară a subiecților care sînt antrenați în învățare;

asigurarea demnității profesorului și formarea siguranței în „eul” său didactic;

menținerea omniverticalității profesionale a cadrelor pedagogice la nivelul prestației pozitive hotărîtoare în orice domeniu de activitate;

demonstrarea, prin calitate și modernitate, a valorii perfecționării și a dezvoltării profesionale;

crearea posibilităților de prezență la toate nivelurile a codului educațional;

promovarea perspicacității în cercetarea pedagogică individuală și permanentă;

prestarea unei activități didactice de gradul superior și crearea unui parteneriat sigur cu toate instituțiile care au ca preocupare un act pedagogic triplu: educație/perfecționare/progres educațional.

Prin tradiție, asistența metodică a îmbinat măiestria pedagogică cu noutățile teoriei și practicii educaționale și astfel și-a menținut calitatea procesului pe parcurs de mai mulți ani.

Punerea la punct a activitățăii de formare continuă este de competența unui centru metodic care poate conserva și ameliora acest domeniu de importanță majoră din învățămîntul preuniversitar. Anume un astfel centru se dorește a fi Centrul Metodic Raional Sîngerei prin statutul său și personalul de angajați și managerii metodici netitulari.

Pentru implementarea curriculumului modernizat în instituțiile din raionul Sîngerei s-a propus:

Perfectarea permanentă a structurilor și conținuturilor asistenței metodice, perfecționarea continuă a resurselor manageriale.

Elaborarea și implementarea proiectelor didactice tehnologice.

Proiectarea de către CA și CM a lecțiilor se ar asigura transdisciplinaritatea.

Reamenajarea și reutilarea cabinetelor metodice cu utilizarea TIC.

Asimilarea și implementarea teoriei multipelor inteligențe.

Asigurarea cu cadre a CMR conform organigramei.

Implicarea plenară a tuturor colaboratorilor (inclusiv inspectorii) în organizarea și desfășurarea multiaspectuală a formării continue a cadrelor didactice și manageriale.

Respectarea întocmai a cedrințelor, tehnologiilor de implementare a tuturor elaborărilor ME, IȘE, DGÎTS.

Stimularea tuturor cadrelor manageriale implicate în procesul de formare continuă a profesorilor etc.

Implementarea proiectelor respective cere insistență, perseverență și principialitate, un spirit de echipă sănătos din partea tuturor angajaților.

Complectarea corectă și reală de către fiecare cadru didactic a Fișei de evaluare a nevoilor de formare continuă în contextual educației centrate pe cel ce învață și structurate pe domenii de competență. Toate instituțiile din raionul Sîngerei și managerii școlari au fost instruiți și asigurați cu setul de materiale ce se referă la casetele structurate pe patru niveluri taxonomice și tehnologiile de implementare a acestei metode.

Organizarea și desfășurarea muncii metodice la nivel de instituție, MCM, CMR conform nevoilor de formare ale cadrelor didactice.

7.2.Experiența instituției de învățămînt din satul Puțintei, raionul Orhei.

Merită atenție și experiențele unor școli în în ceea ce privește monitorizarea procesului de implementare a curriculumului centrat pe competențe.

Prezentăm mai jos experiența monitorizării curriculumului la nivelul instituției de învățămînt descrisă de directorul gimnaziului din satul Puțintei, raionul Orhei.

Monitorizarea/evaluarea implementării a curriculumului modernizat la nivelul instituției de învățămînt include două nivele:

Monitorizarea la nivelul: cadrul didactic – elev;

Monitorizarea la nivelul: administrația școlii/manager – cadrul didactic.

Monitorizarea la nivelul: cadrul didactic – elev

Eficientizarea implementării curriculumului centrat pe competențe se poate realiza prin abordarea modulară a conținuturilor educaționale.

Abordarea modulară constă în eșalonarea competențelor/subcompetențelor cuprinse/trasate în curriculumul disciplinar, selectarea pentru aceste competențe a conținuturilor de învățare și structurarea lor în module/unități de învățare, proiectarea de către cadrele didactice a unor activități eficiente de învățare și realizarea propriu-zisă a activității de predare-învățare-evaluare centrată pe formarea de competențe.

Proiectarea modulară a conținuturilor educaționale vizează trei etape: proiectare – realizare – evaluare.

Proiectarea cuprinde:

numărul concret de competențe/subcompetențe

numărul concret de ore de predare – învățare – evaluare

data evaluării sumative la sfîrșitul modulului.

Realizarea acestui proces constă în:

în capacitatea/calitatea operaționalizării competențelor/subc. cuprinse în modul

cantitatea/calitatea construirii instrumentarului (volumul de muncă (Vm) intelectual și fizic itemi/exerciții) cu care se va măsura și aprecia nivelul/performanța atingerii/realizării obiectivelor operaționale de către elevi orientate spre formarea competențelor.

monitorizarea – conexiune inversă/feedbac formativ (Ff) cadrul didactic – elev – cadrul didactic în realizarea Vm proiectat/construit pentru fiecare lecție/act didactic.

Evaluarea sumativă (Es) – măsoară și apreciază performanța atinsă de elevi în formarea competențelor/subcompetențelor cuprinse în modul și are funcția de orientare a elevilor, cadrului didactic, administrației școlii, părinților/tutorilor către formarea competențelor specifice la sfîrșitul treptelor de învățămînt primar, gimnazial.

Rezultatul monitorizării pentru fiecare elev, ce constă în Vm realizat în raport cu Vm proiectat corespunzător etapelor de formare a competenței și nota obținută la evaluarea sumativă se trec din caietele de lucru ale elevilor în registrul electronic al clasei la disciplina dată.

Monitorizarea la nivelul: administrația școlii/manager – cadrul didactic

Sursele de informație necesare pentru monitorizarea realizării curriculumului la nivelul instituției de învățămînt (Monitorizare – administrația școlii/manager – cadrul didactic) sunt:

1. Registrul clasei;

2. Argumentul monitorizării – Vm proiectat (proiectele zilnice ale cadrului didactic);

3. Justificarea monitorizării:

caietele de lucru ale elevilor/Vm realizat scris;

monitorul/Vm realizat oral.

4. Rezultatele evaluării la modul – caracteristica testului/matricea de specificații care trebuie să ne dea răspuns la întrebările:

a) ce evaluăm? – rezultatele activității de formare a subcompetențelor/competențelor descrise în modul;

b) de ce evaluăm? – pentru a stabili nivelul atins în formarea de competențe;

c) cum evaluăm? – prin ce metode, strategii, tehnici de evaluare;

d) cu ce evaluăm – instrumentele de evaluare (testul/itemii) sunt în corespondență cu subcompetențele/competențele descrise în modul;

e) la ce ne raportăm cînd apreciem rezultatele învățării? – la norme, criterii, standarde.

BIBLIOGRAFIE:

Chicu V. [et al], „Formarea continuă a cadrelor didactice în contextul educației centrate pe cel ce învață”, Chișinău, USM, 2010.

Cristea S., Dicționar de pedagogie. Chișinău: Ed. Litera, 2002.

Curricula modernizate. Chișinău: Liceum, 2010.

Ghiduri de implementare a curriculumului modernizat în învățămîntul primar, gimnazial și liceal. Chișinău: Liceum, 2011.

Guțu V., „Cadrul de referință al Curriculumului Național”, Chișinău, 2007.

Iosifescu S. (coord.), Management educațional, MEC. București, 2001.

Manolescu M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție. București: Ed. Meteor Press, 2005.

Pogolșa L., Bucun N. [et al], Evaluarea curriculumului școlar – perspectivă de mopdernizare. Chișinău, 2009.

Pogolșa L., Renovarea educației prin modernizarea curriculumului școlar. În: Univers Pedagogic, nr. 3, 2010, p. 3-13.

Ungureanu D., Teoria curriculumului. Timișoara: Ed. Mitron, 1999.