Monitorizarea factorilor de mediu la o societate produc ătoarea de ulei vegetal [630471]

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii: Ingineria și Managementul în Protecția Mediului

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator Științific:
Conf.dr.ing SIMION Gabriela

Masterand: [anonimizat]

2019

2

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE INGIN ERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Specializarea Ingineria și Managementul în Protecția Mediului

Monitorizarea factorilor de mediu la o societate produc ătoarea de ulei vegetal

Coordonator Științific:
Conf. dr. ing. Gabriela SIMION
Masterand: [anonimizat]
2019

3

CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………… …4
CapitolulI :CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND POLUAREA SI MONITOIZAREA
MEDIULUI IN CADRUL UNEI SOCIETATI PRODUCATOARE DE ULEI VEGETAL
……… ……………………………………………………………………………………………… …5
1.1.Aspecte generale privind mediul înconjurător…………………… ………………………5
1.2.Noțiuni privind producerea uleiului vegetal… ……………………………………… ……6
1.3.Poluarea mediului………………………………… …………………………………..…1 2
1.4.Monitorizarea factorilor de mediu………………………… …………………………… .13
1.4.1. Prelevarea de probe în vederea analizei……………… ……………………… ..16
Capitolul II:PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU LA O SOCIETATE
PRODUCĂTOARE DEUELI VEGETAL …… ……………………………………………………..21
2.1.Protec ția apei …………………………………………………………………………… 21
2.2.Protec ția calit ății aerului ………………………………………………………………… 21
2.3.Protec ția solului ……………………………………………………………………….…2 2
Capitolul III: STUDIU DE CAZ PRIVIND POLUAREA MEDIULUI ÎN PRODUCEREA
ULEIURILOR VEGETALE …………………………………………………………………………2 5
3.1.Surse de poluare din cadrul unitații …………………………………………………..….2 5
3.2.Tipurile de emisii de poluan ți……………………………………………………………3 0
3.3.Subp roduse în industria uleiu rilor………………………………………………………..3 1
Capitolul IV: INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA,EVACUAREA ȘI DISPERSIA
POLUANȚILOR ÎN MEDIU ……………………………………………………………… ……….33
4.1. Monitoriza rea apelor uzate la nivelul sec țiilor de produc ție……….. ……………………………3 3
4.2. Graficul indicatorilor de ap ă uzată funcție de sec ții ale societ ății de producere
uleiuri ……………………………………………………………………………………………………………. …………………..4 2
4.3. Stația de preepurare ……………………………………… …………………………….4 6
4.4. Instalații de desprăfuire …………………………………………………………………4 7
4.5. Separatoare de gr ăsimi utilizate în prelucrarea apelor uzate…… ………………………. 49
Capitolul V : MONITORIZAREA DE ȘEURILOR………………………………………….5 7
Concluzii ……… ………………………………………………………………………….… 60
Bibliografie………………………… ……………………………………………………….6 1

4
INTRODUCERE
Uleiul de origine vegetală a fost utilizat preponderent pentru aplicații alimentare. În afară de
faptul că sunt comestibile, acestea sunt acum din ce în ce mai folosite în aplicații industriale, cum ar
fi vopsele, lubrifianți, săpunuri, biocombustibili etc.
Astfel, aceste uleiuri au potențialul de a înlocui cererea din ce în ce mai mare de surse de
petrol nerentabile pentru aplicații industriale și d e a economisi viața marină oferind o sursă
alternativă de acizi grași polinesaturați .
Tehnologiile de obținere a uleiurilor și grăsimilor vegetale comestibile reprezintă o
succesiune de operații cu faze tehnologice distincte, care asigură procesarea secven țială a materiilor
prime oleaginoase (semințe și fructe oleaginoase) pentru obținerea uleiului brut prin presare și/sau
extracție cu dizolvanți și rafinarea acestuia.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole prezentate în continuare.
Capitolul I cuprind e câteva considera ții generale privind poluarea si monitorizarea mediului
la o societate produc ătoare de ulei vegetal.
Capitolul II ” Protecția factorilor de mediu la o societate producătoare de ulei vegetal ” trece
în revistă modul prin care se realizează protectia acestor factori.
În capitolul III intitulat “Studiu de caz – privind poluarea mediului la o societate produc ătoare
de ulei vegetal ” sunt prezentate în primul rand sursele de poluare din cadrul unit ății dar și tipurile de
emisii de poluanti iar m ai apo i se stabilesc și subprodusele rezultate din acest ă industrie.
În capitolul IV ”Instalatii pentru retinerea,dispersia si evacurea poluantilor in mediu ”
prezintă monitorizarea pe toate sec țiile de produc ție ,grafice pentru indicatorii de ap ă uzată din
fiecare sec ție,respectiv suspensiile ,substantan țele extractibile si CBO5.
În ultmul capitol se vorbe ște despre monitorizarea de șeurilor.

GENERALITĂȚI
Uleiurile sunt materii lichide, cu o vâscozitate mai mare sau mai mică, de proveniență
naturală (vegetală, animală ori minerală) ori rezultate din procese de laborator sau industriale.
Sunt mai ușoare decât apa și nu se dizolvă în apă.
Dintre mai multe car acteristici care sunt standardizate pentru uleiuri, câteva sunt deosebit de
importante pentru comercianți și îndeosebi pentru consumatori, și anume: culoarea, mirosul,
densitatea, vâscozitatea, punctul de topire, temperatura de fumegare, temperatura de fie rbere,
comportarea la flacără, rezistența la lumină, rezistența la râncezire, proprietățile tehnologice
(prospețimea, transmiterea mirosului, temperatura de sleire ș.a.).
Tehnologi ile de obținere a uleiurilor și grăsimilor vegetale comestibile reprezintă o
succesiune de operații cu faze tehnologice distincte, care asigură procesarea secvențială a materiilor
prime oleaginoase (semințe și fructe oleaginoase) pentru obținerea uleiului brut prin presare și/sau
extracție cu dizolvanți și rafinarea acestuia .
Produsul finit unic este uleiul vegetal, nerafinat sau rafinat. Principalele produse
intermediare sunt: semințele/fructele condiționate, miezul tehnologic, măcinătura prăjită, uleiul b rut
de presă și/sau extracție. Produsele secundare ale tehnologiei de obținere a uleiului și grăsimilor
vegetale sunt: șroturile oleaginoase, lecitina comestibilă, acizi i grași, emulgatorii alimentar i.

5
Capitolul I: CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA MEDIULUI ȘI
A FACTORILOR SĂI LA O SOCIETATE PRODUCĂTOARE DE ULEI VEGETAL

În pe rioada de funcționare, activitatea de monitorizare a calității mediului se va organiza în
cadrul fabricii și în colaborare cu un laborator terț acreditat. Monitorizarea emisiilor se va realiza
prin laboratorul unei societății de specialitate care va prelev a probe de aer și apă pentru a stabili
nivelul emisiilor de poluanți din cadrul activităților din incinta fabricii. De asemenea se va realiza o
monitorizare a calității apei în laboratorul fabricii.
Monitorizarea substanțelor chimice în cadrul amplasament ului se va avea în vedere
prevenirea și tratarea tuturor emisiilor de la depozitarea, transferul și mane vrarea substanțelor
chimice.
1.1.Aspecte generale privind mediul înconjurător
Mediul înconjurător reprezintă totalitatea factorilor naturali și a ce lor creați în activități
umane, în strânsă interacțiune, asigură menținerea echilibrului ecologic, determină condițiile de
viață pentru om și cele de dezvoltare a societății.
Factorii naturali ai mediului înconjurător sunt: apa, aerul, solul, organismelor vegetale și
animale, precum și procesele și fenomenele naturale generate de interacțiunea lor. Calitatea
factorilor de mediu constă în compoziția lor chimică naturală optimă pentru asigurarea vieții și este
influențată de intensitatea activităților economi ce, nivelul producției industriale, compor tamentul
membrilor societății.[ 14] .Pentru stabilirea calității mediului, din multitudinea caracteristicilor fizice,
chimice și biologice care pot fi determinate prin analize de laborator se utilizează practic un nu măr
limitat, acelea care sunt considerate mai semnificative.
Factorii principali ai mediului:
Aerul este tot ce ne înconjoară, este un amestec de gaze, în special azot și oxigen pe lângă
vapori de apă, dioxid de carbon, hidrogen, argon, neon. Aerul este in vizibil dar totuși este material.
Aerul pe care -l respirăm este situat pe o înălțime de 12 km, deasupra noastră, dacă raportăm
grosimea acestui strat la grosimea atmosferei, aceasta poate fi comparată cu grosimea cojii unui măr
comparativ cu dimensiunile acestuia. Sănătatea noastră depinde de aerul pe care îl respirăm, iar
puritatea acestuia depinde de acțiunile noastre, precum și de forțele natural e de curățire (vânt,
ploaie).[1 5]
Solul reprezintă stratul superficial al scoarței terestre rezultat în urma dezagregării și alterării
rocilor sub acțiunea factorilor de climă și biologici care asigură viața organismelor. În sol sunt
reținute și acumulate elementele de nutriție sub formă de substanțe organice (mai ales sub formă de
humus) care se eliberează trept at, prin mineralizarea acestora. Având o compoziție chimică
complexă și fiind un corp poros, poate fi străbătut ușor de rădăcinile plantelor, reține în el apa, aerul
și reprezintă un adevărat rezervor de elemente nutritive.
Apa este un lichid inodor, insip id și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau
chiar verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma
acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidr ogenului și
al oxigenului, având formula chimică brută H2O (vedeți Apă (moleculă ). Apa este una din
substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia,
hidrosfera.

6
1.2. Noțiuni privind producerea uleiului vegetal
Uleiurile și grăsimile vegetale se găsesc în natură în țesutul plantelor, fiind concentrat în
semințe, în pulpă, în sâmburele fructelor, în tuberculi sau în germeni. Pentru țara noastră principala
materie primă o reprezintă plantele oleaginoase producătoare de semințe.
Semințele separate de planta mamă reprezintă germenele unei viitoare plante. În timpul
formării și maturizării semințelor oleaginoase, în celule are loc o acumulare de substanțe
oleaginoase (grăsimi, albumine, hidranți de carbon), care au rolu l de a asigura germenului funcțiile
vitale, până când acesta devine capabil să -și asigure singur hrana minerală din sol și aer. Prezența
acestor substanțe hrănitoare, determină valoarea semințelor oleaginoase ca materii prime pentru
obținerea uleiului vege tal.
Conținutul de materie grasă în aceste părți ale plantei este foarte variabil. La plantele
cultivate pentru producția de uleiuri vegetale, conținutul de ulei în semințe, fructe și tuberculi,
variază între 18 și 60 %.
Dintre plantele oleaginoase în ca re uleiul este concentrat în semințe amintim: floarea
soarelui, soia, rapiță, ca plante producătoare de fructe oleaginoase: măslinul, cocotierul, palmierul,
tuberculi oleaginoși produc arahidele, iar germen i oleaginoși conține porumbul.[ 11]
Ca materii prim e în întreprinderile de ulei din România se folosesc semințele de floarea –
soarelui, soia, in, rapiță, ricin, germenii de porumb, germenii de grâu.
Procesarea materiilor prime grase este diferită în funcție felul acestora. La semințele și
germenii oleagino și, în funcție de conținutul lor de ulei, etracția se poate face numai prin presare (la
rece sau la cald) sau numai prin extracție cu solvenți.[1]
Materiile prime oleaginoase sunt reprezentate de sursele vegetale al căror conținut în ulei sau
grăsimi este suficient de mare pentru a face procesarea industrială eficientă.
Materii prime oleaginoase – plantele și arborii a căror semințe respectiv fructe sunt utilizate
la obținerea uleiurilor și grăsimilor vegetale. Materii prime alternative – plante textilo -oleaginoase,
subproduse oleaginoase . Plantele oleaginoase concentrează materia grasă în semințe, pulpa și miezul
fructelor, tuberculi sau germeni.
După provenineță materiile prime oleaginoase sunt grupate astfel: – semințe oleaginoase ale
plantelor cultivat e: floarea -soarelui, in, ricin, rapiță, arahide, susan, migdale de pământ, muștar,
camelină, perilla, șofrănel, mac; – semințe ale plantelor textilo -oleaginoase cultivate: bumbac,
cânepă; – semințe ale plantelor neoleaginoase necultivate (buruieni oleagino ase): rapiță sălbatică,
hodolean, pristolnic, erucă; – fructe oleaginoase ale arborilor cultivați: măslin, cocos, palmier,
palmist, tung, cacao, mac, migdal; – fructe oleaginoase ale arborilor necultivați: alun, jir, brad,
molid, pin, laur, castan; – subpr oduse oleaginoase: semințe (tutun, tomate), germeni (grâu, porumb),
tărâțe (orez), sâmburi (struguri, vișine, cireșe, prun).
Pentru asigurarea calității uleiurilor și a aspectului comercial cerut de consumatori, uleiul
brut este supus unui complex de opera ții, grupat sub numele de rafinare. Rafinarea uleiurilor
vegetale obținute prin presare și/sau extracție presupune îndepărtarea, până la limita tehnologică
posibilă și avantajoasă sub aspect economic, a componentelor minore cu efect indezirabil asupra
caracteristicilor comerciale ale uleiurilor, substanțelor nedorite (mucilagii, acizi grași liberi,
pigmenți coloranți, substanțe mirositoare, ceruri) ce afectează nefavorabil stabilitatea uleiurilor în
timpul depozitării. Fiecare operație de rafinare are ca ef ect principal eliminarea unei grupe din

7
substanțele de însoțire. Principalele operații cuprinse în schema de rafinare a uleiurilor vegetale
sunt:
 demucilaginarea;
 neutralizarea;
 uscarea;
 decolorarea și winterizarea;
 dezodorizarea și polisarea.
În funcție d e calitatea și destinația uleiului se folosesc diferite metode de rafinare, care, în
principiu, pot fi clasificate în trei grupe:
Metode fizice de rafinare, care constau în procese mecanice, ca: sedimentarea, filtrarea și
centrifugarea, și în procese termi ce, ca: neutralizarea prin distilare si dezodorizarea.
Metode chimice de rafinare, cum sunt: neutralizarea alcalină, dezmucilaginarea acida,
decolorarea chimică, neutralizarea prin esterificare.
Metode fizico -chimice, ca: demucilaginarea prin hidratare, de colorarea prin adsorbție,
rafinarea cu dizolvanți selectivi.[ 11]
Produsele secundare ale tehnologiei de obținere a uleiului și grăsimilor vegetale sunt:
șroturi le oleaginoase, lecitina comestibilă, acizii grași, emulgatorii alimentari. Deșeurile rezultate în
procesarea industrială sunt: cojile, corpurile străine, semințele cu defecte, distilatul de dezodorizare,
apele acide.În funcție de natura sursei oleaginoase și destinația uleiului vegetal comestibil au fost
construite scheme de degresare pe ruta de presare unică (definitivă), presare preliminară (antepresare
moderată sau avansată) – extracție cu dizolvanți, presare definitivă sau extracție unică cu dizolvanți .
Condiționarea sursei vegetale de ulei se realizează printr -un set de operații preliminare
procesării propriu -zise, care include: postmaturarea, separarea corpurilor străine, uscarea,
structurarea materialului oleaginos prin decojire, măcinare, prăjir e.

8

Fig1.1.Condiționarea primară a materiilor prime oleagionase [1]
O primă caracteristică a unei fabrici de ulei vegetal este varietatea materiilor prime
prelucrate. Concret există două materii prime de bază: semințele de floarea -soarelui și soia. Pe lâ ngă
acestea se mai prelucrează și alte materii prime cum ar fi: germeni de porumb, șofrănel, rapiță,
arahide, care sunt materii prime oleaginoase comune.
În ultima vreme presarea la rece s -a dovedit a fi o metodă eficientă la procesarea unor
materii prime noi speciale pentru obținerea unor uleiuri care să -și păstreze caracteristicile naturale
datorită conținutului de vitamine sau principii bioactive importante în alimentație sau chiar tratarea
unor boli: cătină, armurariu, muștar, dovleac, ricin, germeni de grâu, in, cânepă, semințe de struguri,
susan. Presarea la rece a germenilor de porumb și rafinarea lor selectivă a condus la obținerea celui
mai dietetic ulei de consum din România.

9
Recepția materiilor prime se face conform unor caiete de sarcini din cadrul standardelor de
firmă în cadru l laboratorului fabricii.[ 10]

Recepția poate fi cantitativă și calitativă:
Recepția cantitativă – constă în cântărirea vagoanelor sau camioanelor sigilate, și
compararea valorii cu ce este prevăzut în fișa de factu rare.
Recepția calitativă – constă în asigurarea aprovizionării cu materii prime de calitate, și are
loc în 2 etape:
 prelevarea probelor
 analiza probelor ( senzorială și fizico -chimică).[ 12]

Materia primă este adusă în vagoane CF container auto și trans portate în silozuri și camere
de depozitare.
Transportul materiei prime se realizează cu ajutorul transportoarelor pneumatice, cu bandă,
cu raclete, elicoidal, elevatorul, lopata mecanică .

Fig. 1.2. Sistem de trans port pneumatic în depresiune. [ 12]
1 – cap aspirație; 2 – conductă transport; 3 – siloz; 4 – ciclon; 5 –
exhaustor.

10

Fig.1.3. Elevatorul [ 12]
1- chingă; 2 -cupe metalice; 3 -tambur superior; 4 -tambur inferior; 5 –
tuburi; 6 -gura de alimentare; 7 -piciorul elevatorului; 8- gura de
evacuare;9 -capul elevatorului

Fig. 1.4. Transportor cu lanț (redler)[ 12] 1- lanț; 2 – jgheab.

11

Materiile prime sunt transportate la următoarele depozite:
– Magazie pen tru depozitare în vrac situat lângă cântarul auto pentru capacitatea de 1000
tone, depozit cu podea din lemn și sită și cu sistem de aerare forțată.
– Depozit în vrac situat în centrul fabricii cu o capacitate de depozitare situat între 10.000 și
20.000 to ne cu suprafața betonată acces auto și CF și o înălțime de peste 20 m care asigură o
aerare naturală a materiilor prime.
– 13 silozuri metalice etanșe de capacitate 400 tone fiecare siloz cu posibilități de încărcare și
descărcare complet mecanizate și cu si stem de urmărire a temperaturii în fiecare siloz.
Atât la depozitare în vrac cât și în saci se urmărește lotizarea materiilor prime și o urmărire
permanentă pe loturi a principalelor caracteristici de calitate: umiditate, conținutul de impurități și
conținutul de ulei.

Fig.1.5. Silozuri pentru depozitarea semințelor.[ 12]
1-buncăr de descărcare; 2 -elevator; 3 -curățitor; 4 -ciclon; 5 -transportor;
6-celule.

12
1.3. Poluarea mediului
Conform definiției elaborate de Consiliul OCDE în 1974, poluare a este “introducerea de
către om, direct sau indirect, de substanțe sau de energie în mediu care antrenează consecințe
prejudiciabile de natura a pune în pericol sănătatea umană, a vătăma resursele biologice și
ecosistemele, a aduce atingeri agrementelor s au a impiedica alte utilizări legitime ale
mediului”.După cum se poate observă, această definiție limitează poluarea la modificările mediului
produse de activitățile umane.
În legislația romanească actuală, poluantul reprezintă orice substanță solidă, lic hidă, gazoasă,
sub formă de vapori sau energie (radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații)
care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenților acestuia sau al organismelor vii și aduce
daune bunurilor materiale.
Ordonanț a de Urgență 195/2005 utilizează însă și o altă noțiune mai largă decât cea de
poluare și care o înglobează pe aceasta, respectiv cea de deteriorare a mediului care desemnează
alterarea caracteristicilor fizico -chimice și structurale ale componentelor natu rale ale mediului,
reducerea diversității și productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropizante, afectarea
mediului natural cu efecte asupra calității vieții, cauzate în principal de poluarea apei, atmosferei și
solului, supraexploatarea r esurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca și prin
amenajarea necorespunzătoare a teritoriului.
Acțiunea de întoxicare produsă de poluanți asupra viețuitoarelor este cu atât mai gravă, cu
cât diferența dintre concentrația poluantului în m ediu și limita de toleranță este mai mare.
Poluarea naturală este reprezentată de poluanții reprezentați de către deșeurile activității
vitale a speciilor care, la rândul lor, permit dezvoltarea unor organisme parazite.
Astăzi, nivelul ridicat atins de d ezvoltarea economică, pe de o parte, înmulțirea populației
globului și aspirația generală spre bunăstare, pe de alta parte, au dus la cresterea fară precedent a
fenomenelor de poluare.
Substanțele poluante sunt multiple: substanțe care se găsesc în cantit ăți mici în natură,
rezultate în urma exploatării rezervelor din subsol (petrol, substante radioactive); cele rezultate din
prelucrarea acestora (prin ardere rezulta gaze) ; substanțe noi apărute prin sinteze chimice al căror
ritm de apariție depășește pe cel al consumului și reciclării lor.
După proveniența lor poluanții pot provocă:
 poluarea naturală (biologică și menajeră);
 industri ală.[13]
Activitățile din mediul urban și cele din mediul rural constituie surse de poluare
pentru toți factorii de mediu cu implicații grave asupra sănătății umane și de aceea aceste activități
trebuie controlate și dirijate, astfel încât să se reducă la min im impactul asupra mediului.[9]
Sursele principale de poluanți în urma activități de producere a uleiurilor vegetale, ce
trebuiesc monitorizate și controlate, sunt:
– Apele uzate industriale și menajere;
– Gazele de ardere rezultate de la centralele termice;
– Gaze rezultate în urma funcționării mijloacelor auto și CF aflate în dotare;
– Pulberi rezultate la prelucrarea materiei prime;

13
– Deșeuri rezultate în urma procesului tehnologic.
Apele reziduale provenite din industria uleiurilor vegetale sunt reprezentate, în special, de
cele rezultate la procesele de rafinare la care se adaugă apele de condens. Acestea conțin uleiuri,
emuls ii, materii organice cu azot etc. Consumul de oxigen este ridicat, provocând deficit de oxigen
în cursul de apă receptor.
1.4.Monitorizarea factorilor de mediu
Monitorizarea reprezinta supravegherea evolu ției în timp a unui sistem prin semnalarea
depășir ii valorilor limită a unor indi catori sau parametri principali ai sistemului, diagnostic pe starea
prezent a și eventual elaborarea unor prognoze.
Monitorizarea mediului este data de verificarea sistemului , care are în vedere evaluarea
sistematică a dinami cii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoașterii stării
de calitate și semnificației ecologice a acestora, evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor
produse, urmate de măsuri care se impun (Legea “Protecției Mediulu i” din 29 decembrie 1995) .
Controlul mediului are o complexitate in vederea supravegherii permanente a stării mediului
în vederea asigurării securității ecologice. De aici reiese și scopul de bază al controlului – asigurarea
respectării legislației ecolog ice, a normelor și standardelor în domeniu, a realizării planurilor și
programelor de acțiune ale protecției mediului de către toate instituțiile și organizațiile, activitatea
cărora are tangența directă sau indirectă cu mediul înconjurător, agenții econom ici și persoanele
fizice.
Monitorizarea este un element de bază pentru un sistem de management de mediu pentru că
este un factor decisiv in stabilirea celor mai importante probleme . Pentru asigurarea unei decizii
corecte este esențial ca măsurătorile să r eflecte realitatea . Datele trebuie să fie bine definite din
punct de vedere calitativ și documentate. Modalitățile de prelevare a probelor și analiză sunt foarte
importante, iar obiectivul este de a colecta și analiza probe reprezentative, care să conducă la
predicții ale stării mediului în corelație cu factorii modificatori , factorii poluanți.
Pericolul în continuă creștere a influenței negative exercitată de intensificarea producției
industriale asupra sanătății umane și a stării biosferei în ansamblu impune necesitatea elaborării unui
sistem de monitorizare nu numai a unui factor de mediu, considerat separat, ci a biosferei în
întregime. La prima consfătuire interguvernamentală privind monitorizarea (Kenia, 1974),
convocată de Consiliul director al pro gramului ONU referitor la problemele mediului ambiant
(UNEP) au fost expuse scopurile principale ale sistemului global de monitorizare a mediului
înconjurător.
O atenție deosebită a fost acordată controlului schimbărilor ce au loc în natură în urma
poluăr ii acesteia precum și măsurilor de prevenire a pericolului ce amenință sănătatea oamenilor, a
calamităților naturale și per turbărilor ecologice.
Sistemul global de monitorizare se bazează pe subsisteme naționale de monitorizare . Astfel,
un sistem informaț ional și mai multe destinații speciale pot fi monitorizate, pentru a evita
organismele activate în stările biosferei si reducerea gradului de afectare antropică a mediului,
asupra factorilor și surselor în care acestea sunt dăunătoare. Din punct de vedere funcțional, acesta
poate fi monitorizat și mediatizat în trei etape: supraveghere, evaluarea stării reale și prognosticul
unor modificări manuale.

14
Evaluarea stării mediului natural în funcție de elementul principal pentru un sistem de
monitorizare și coe rență în selectarea indicatorilor și caracteristicilor factorilor de mediu (apă, aer,
sol, ecosistem), precum și măsurarea directă a acestora. Complexul de parametri trebuie respectat să
caracterizeze spațiul exact al mediului natural.

Elaborarea unei pr ognoze presupune cunoașterea legităților privind modificarea nivelurilor
de poluare și starea mediului natural, disponibilitatea unor modele și posibilități de calcul numeric.
Pentru a evalua starea mediului și a pronostica eventualele schimbări ce ar put ea interveni
este indicat a se pune în evidență subsistemele de supraveghere a sistemului abiotic al biosferei
(monitorizare biofizică) precum și a celui biotic (monitorizare biologică).
Gama observațiilor geofizice este foarte vastă, extinzându -se de l a reacții și diverse efecte de
proporții microscopice până la reacții globale, de exemplu, schimbări meteorologice și climatice.
Efectuarea acestor observații necesită informații privind gradul de poluare, turbiditatea
atmosferei, alte caracteristici mete orologice și hidrologice ale ambianței.
O atenție deosebită trebuie acordată transferului de substanțe poluante dintr -un factor de
mediu în altul, de la un biotop la altul. Sarcina principală a monitorizării biologice este de a detecta
reacția biosferei, ca răspuns la efectul antropogen, exercitată la diferite nivele ale materiei vii:
molecular, celular, de organism, de populație sau de asociație. În acest sens, o importanță deosebită
revine observațiilor vizând impactul mediului ambiant asupra omului, rea cția populațiilor de care
depinde bunăstarea sistemelor ecologice, efectele antropogene, populațiile deosebit de sensibile în
ce privește impactul respectiv. În cadrul monitorizării biologice se atribuie un rol esențial
observațiilor privind eventualele mo dificări ale indiciilor ereditari proprii diverselor populații,
activitatea vitală a populațiilor foarte susceptibile, servind drept indicatori (de exemplu lichenii).
Sunt luate sub observare atât modificărilre antropogene cât și cele fenomenologice natur ale,
fapt necesar evaluării componenței antropogene a schimbărilor aflate sub observare.
De regulă, impactul antropogen se suprapune peste modificările naturale și o eventuală
separare a acest ora nu reușește întotdeauna. [ 3]
Monitorizarea se poate efe ctua prin doua tipuri de actiuni:
– supravegherea din partea organelor abilitate și cu atribuții de control;
– automonitorizare;
Automonitorizarea are urmatoarele componente:
– monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu;
– monitorizarea tehnologică/ monitorizarea variabilelor de proces;
– monitorizarea post -inchidere.
Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării cu
condițiile impuse de autoritățile competente. Automonitorizarea emisiilor constă în urmărirea
conc entrațiilor de poluanți.
Parametrii monitorizați includ: consumul de energie, consum de apă, volumul de apă uzată,
nivelul emisiilor în apă și aer, cantitatea de deșeuri solide rezultate și consumul de substanțe

15
periculoase. De asemenea este necesară ide ntificarea zonelor în care pot apărea poluări
accidentale pentru implementarea unor măsuri de prevenire.
Un sistem de monitorizare bun include date referitoare la condițiile de operare, metode
analitice și de preleva re de probe dar și măsurători.[ 4]
Siste mul de monitorizate este structurat la nivel local și pe forme de poluare.
Monitorizatea integrată a mediului înconjurător este esențial în evalaluarea evoluției
resurselor naturale, iar instrumentele de achiziție, procesare și modelare a parametrilor de mediu
sunt folosite pentru a extinde rezultatele monitorizării în timp și spațiu.
Realizarea fluxului informațional și evaluarea nivelului calitativ prin sistemul de
monitorizare, are loc pe măsură ce se desfășoară următoarele activități:
– Prelevarea probel or – presupune stabilirea variabilelor care sunt monitorizate, fixarea
punctelor de prelevare și efectuarea de măsurător
– Analiza probelor – definirea procedurilor pentru efectuarea analizelor și înregistrarea
rezultatelor. Datele obținute prin prelevarea p robelor și măsurarea automată a unor variabile,
trebuie procesate pentru aprecierea globală a calități apei, aerului sau solului, evaluarea
propagării unui eventual poluant, precum și pentru luarea deciziilor de avizare, alarmare sau
control. În cadrul sis temelor de monitorizare se realizează analiza static a datelor, analiza și
prezentarea grafică precum și generarea de rapoarte pentru factorii decizionali, astfel încât să
se poată dezvolta un management de monitorizare și control pe termen lung.
– Prelucrar ea datelor – prin utilizarea unor pachete software. În sistemele modern de
monitorizare, datele obținute prin probe prelevate sau din măsurători automate (aici intervin
sistemele de achiziții de date) sunt introduse în sistemele de calcul numeric.
– Întocmir ea rapoartelor – stabilirea datelor de referinț ă, a frecvenței determinărilor.
Informațiile obținute și prelucrate prin intermediul sistemelor de monitorizare trebuie
convertite în forme de prezentare grafică sau raportate astfel încât să poate fi analiza te de către
factorii decizionali.[ 6]

16

Fig. 1.6. Structura organizatorică a unui sist em de monitorizare a mediului[1 4]

1.4.1. Prelevarea de probe în vederea analizei
Prelevarea probelor reprezintă o etapă deosebit de importantă în cadrul unui sistem d e
monitorizare. Datele din terenul monitorizat pot fi obținute manual, în mod automat sau prin
utilizarea instrumentelor cu ajutorul cărora se pot face analize de la distanță (remote sensing).
Anumiți parametri pot fi măsurați numai pe teren (debitul, umi ditatea, insolația,
temperatura). Pentru alți parametri (ex.oxigenul dizolvat, potențialul redox și eventual pH -ul),
măsurarea lor pe teren este chiar foarte indicată deoarece valoarea parametrului se poate schimba
după prelevarea probei. Alți parametri po t fi măsurați și în laborator.
Metodele pentru prelevarea de probe includ:
– colectarea manuală
– colectarea automată
– prelevatoare care strâng și reunesc mai multe probe, la anumite intervale de timp
– măsurători în timp real cu mijloace automate
– măsurători man uale în teren
– măsurători realizate de la distanță
– observațiile din teren.

17
 Prelevarea probelor de aer
Există două metode fundamentale pentru recoltarea contaminanților din aer. Prima metodă
implică utilizarea unui dispozitiv de deplasare a aerului, sau pompă, pentru a se obține un volum
definit de aer la temperatură și presiune cunoscute. Această metodă este cunoscută sub denumirea
de eșantionare activ ă și, în funcție de concentrație și de metoda de analiză folosită, contaminantul
poate fi analizat cu sau f ară concentrare ulterioară. A doua metodă nu implică nici un dispozitiv de
deplasare a aerului, în schimb, dispozitivul de supraveghere a aerului se bazeaza în totalitate pe
fenomenul de difuzie a contaminanților din aer pentru a se realiza captarea acesto ra într -un mediu
de recoltare. Această metodă este cunoscută sub denumirea de eșantionare pasiv ă.
În timp ce eșantionarea activă poate fi aplicată gazelor, vaporilor, precum și aerosolilor și
bioaerosolilor, eșantionarea pasivă este utilizată în mod curen t numai pentru gaze, vapori și
bioaerosoli.
Eșantionarea activă poate să implice fie eșantionarea instantanee fie eșantionarea integrată.
În cazul eșantionării instantanee, se recoltează într -un container adecvat o probă din aerul
existent, iar proba de aer recoltată este considerată reprezentativă, pentru condițiile atmosferice
existente la amplasamentul supravegheat, în momentul eșantionării.
Sunt disponibile numeroase dispozitive de eșantionare instantanee. Acestea includ flacoane
vidate (figura 1.2 ), containere cu dislocare de gaz sau de lichid (figura 1.3), containere flexibile din
plastic și seringi.

Fig. 1.7 Flacon vidat pentru recoltarea probelor instantanee.[17]

Fig. 1.8. Container cu dislocare de lichid, utilizat pentru recoltarea probel or
instantanee.[17]

18
Eșantionarea integrată este utilizată atunci când concentrația de contaminant în aer
este scazută, sau când concentrația contaminantului fluctuează în timp. Se foloseste de
asemenea când se doreste să se determine numai valoarea medie a expunerii ponderată cu
timpul. În aceste cazuri, contaminantul este extras din aer și concentrat cu ajutorul unei
soluții absorbante sau recoltat pe medii de sorbent. Caracteristicile absorberelor variază în
funcție de gazul sau vaporii de recoltat.
Există patru tipuri fundamentale de absorbere: flacoane cu barbotare simplă sau de
spălare a gazelor, absorbere spirale îi elicoidale, barbotoare și coloane cu bile de sticlă.
Funcția acestor absorbere este de a asigura un contact suficient între contamina ntul
din aer și soluția absorbantă.
Eșantionare pasivă este una dintre cele mai notabile dezvoltări în tehnologia
eșantionării aerului, existența dozimetrelor pasive (aparate de măsură) pentru o gamă largă
de vapori și gaze. Aceste aparate de măsură au di mensiuni mici, sunt ușoare petru a putea fi
transportate și manevrate ușor. Ele nu au piese în mișcare care să se poată defecta și pot fi
utilizate ușor fară supraveghere, acestea se mai numesc și monitoare pasive. Pentru a se
realiza captarea într -un medi u de recoltare, ele se bazează exclusiv pe pătrunderea prin
permeabilitate sau pe difuzia contaminanților gazoși.
De obicei, produsele comercializate nu necesită etalonare deoarece aceasta este
asigurată în general de producător. În prezent, piața monitoa relor pasive este în creștere,
datorită usurinței de utilizare a acestora. În general, se acceptă însă că metodele integratoare
care implică folosirea unei pompe furnizează o exactitate și precizie mai bună[17].
În figurile 1.4, 1.5 și 1.6 sunt prezentate tipuri de aparate petru măsurarea
concentrațiilor de poluanți din aer de tipul monitoare pasive.
 Prelevarea probelor de apă
Pentru unele aplicații nu sunt necesare metode speciale de prelevare a probelor de
apă, orice tip de dispozitiv ce poate fi imersat în apă poate fi utilizat pentru aceasta.
Principala cerință este ca o anumită cantitate sau volum din materialul analizat,
reprezentativă pentru scopul urmărit, să poată fi transportată și apoi analizată. În mod normal
un volum de 0,5 – 2 dm3 este sufici ent. Cele mai noi metode se bazează pe utilizarea unor
medii de adsorbție sau de filtrare, ce permit concentrarea în situ a substanței de analizat. De
asemenea pot fi utilizate dispozitive de prelevare din materiale inerte, prevăzute cu pompe
peristaltice cu ajutorul cărora pot fi prelucrate volume mari de apă. O deosebită atenție s -a
acordat în ultima vreme dezvoltării metodelor de prelevare a stratului subțire (100 μm) bogat
în lipide de la suprafața apei despre care se știe că afectează rata de transfer a gazelor la
interfața aer – apă.
Înainte de realizarea analizelor, atunci când se utilizează diferiți solvenți pentru
extracția și concentrarea unor analiți, este important să se verifice starea de curățenie a
vaselor pentru analiză și puritatea reactivil or.

19
Diferitele componente ce trebuie determinate impun utilizarea unor metode diferite
pentru păstrare cu scopul de a se evita schimbări semnificative ale calităților probei din
momentul prelevării și până la efectuarea analizei. În general, acidificarea până la un pH = 2
și răcirea la 4°C sunt suficiente pentru a reduce intensitatea proceselor fizice, chimice și
biologice din probă.
După colectarea din teren, probele pot fi filtrate pentru separarea componentei
particulate de cea aflată în soluție. Aceas ta din urmă trebuie acidificată pentru a preveni
adsorbția poluantului la pereții vasului în care va fi păstrată proba.
Echipamentul pentru prelevarea probelor din apele de suprafață se poate încadra în
următoarele categorii de bază:
– diferite tipuri de bu telii pentru apele puțin adânci
– sisteme de pompare pentru prelevări de suprafață sau pentru adâncimi medii (10 m)
Fig. 1.9. Diferite tipuri de butelii folosite pentru prelevarea probelor de apă.[18]
– dispozitive pentru prelevarea de la adâncime (50 – 100 m în funcție de program)
– dispozitive pentru prelevare automata
– dispozitive pentru prelevarea integrată.[18]
Monitoringul calității apelor subterane implică tehnici diferite de cele folosite pentru
apele de suprafață pentru că prin natura lor nu permit pre levarea de probe fără construirea
unor puțuri (foraje) sau a altor căi de acces prin care să fie introduse dispozitivele de
prelevare și instrumentele pentru efectuarea analizelor. Acestea pot să cauzeze contaminarea
chimică și biologică dacă nu sunt luate măsuri de precauție riguroase. Personalul care
efectuează prelevarea trebuie să facă eforturi deosebite pentru a garanta că probele sunt
reprezentative pentru acvifer. Pentru a garanta integritatea probelor, personalul trebuie să fie
experimentat sau treb uie să se consulte permanent cu experții.

20
 Prelevarea probelor de sol
Sedimentele și solul sunt componente foarte neomogene din punct de vedere al structurii pe
orizontală (spațial) și verticală (granulația, variații ale texturii, a compoziției chimice, bi ologice, a
conținutului în apă, a distribuției diferi ților poluanți etc.). De aceea, pentru a caracteriza o
suprafață relativ mică, este necesar un număr mare de probe. Probele pot fi analizate individual
(ceea ce este de preferat) sau pot fi amestecate în ainte de analiză, rezultând astfel probele compuse.
Atunci când sunt analizate probe dintr -un amestec, pentru o mai bună omogenizare se
recomandă transformarea acestuia într -o pudră fi nă înainte de divizarea probei.
Eșantioanele de sol sau de sediment su nt păstrate în pungi din plastic sau în containere
rigide, în funcție de analizele prevăzute, astfel încât să se evite modificarea proprietăților fizico –
chimice ale acestora. Pentru probele de sediment și sol cu grad ridicat de umiditate se recomandă
ca pă strarea lor să se facă în recipiente rigide, care se vor umple la capacitatea maximă, evitându –
se formarea de spații cu aer la suprafața probei. De reținut că la fiecare etapă de manipulare a
probelor trebuie evitată contaminarea acestora.
De asemenea tr ebuie luată în considerare structura granulometrică a acestora, cunoscut fiind
faptul că unii poluanți se asociază cu particulele de la suprafață ceea ce duce la creșterea
concentrației lor în materialul fin granulat.
Pentru multe aplicații la prelevarea probelor de sediment se recomandă utilizarea sondelor.
Cu această tehnică, probele pot fi prelevate la diferite adâncimi și pot fi divizate în subprobe
pentru a furniza informația pe profile de adâncime. Tuburile sondelor, pot avea o lungime de 2 -3 m
și un diametru de la 2,5 cm la 5 cm. Pentru construcția lor putem folosi țeavă de PVC,
polibicarbonat sau alte materiale. Pentru manipulare sunt prevăzute cu un mâner. În partea
anterioară tuburile au o muchie înclinată care ușure ază mișcarea lor prin sediment .
În apele puțin adânci sondele sunt acționate de presiunea gazelor, dar nu se recomandă
folosirea lor la adâncimi de peste 3 m. Pentru adâncimi mai mari se recomandă folosirea
vibrocorerelor.[18]

Fig. 1.10. Diferite tipuri de bene și un tip de corer (s ondă) [18]

21
Capitolul II :PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU LA O SOCIETATE
PRODUCĂ TOARE DE ULEI VEGETAL
Controlul mediului este o acțiune complexă de supraveghere permanentă a stării mediului în
vederea asigurării securității ecologice. De aici reiese și scopul de bază al controlului – asigurarea
respectării legislației ecologice, a normelor și standardelor în domeniu, a realizării planurilor și
programelor de acțiune ale protecției mediului de căt re toate instituțiile și organizațiile, activitatea
cărora are tangența directă sau indirectă cu mediul înconjurător, agenții economici și persoanele
fizice.
Monitorizarea constituie un element de bază pentru un sistem de management de mediu
pentru că es te veriga importantă în luarea deciziilor. Pentru asigurarea unei decizii corecte este
esențial ca măsurătorile să reflecte realitatea . Datele trebuie să fie bine definite din punct de vedere
calitativ și documentate. Modalitățile de prelevare a probelor și analiză sunt foarte importante, iar
obiectivul este de a colecta și analiza probe reprezentative, care să conducă la predicții ale stării
mediului în corelație cu factorii modificatori , factorii poluanți.
Pericolul în continuă creștere a influenței ne gative exercitată de intensificarea producției
industriale asupra sanătății umane și a stării biosferei în ansamblu impune necesitatea elaborării unui
sistem de monitorizare nu numai a unui factor de mediu, considerat separat, ci a biosferei în
întregime. La prima consfătuire interguvernamentală privind monitorizarea (Kenia, 1974),
convocată de Consiliul director al programului ONU referitor la problemele mediului ambiant
(UNEP) au fost expuse scopurile principale ale sistemului global de monitorizare a m ediului
înconjurător. În timp, obiectivele au devenit mai îndrăznețe iar metodele de abordare s -au
perfecționat continuu.
2.1.Protecția apei
În cadrul societății are loc o preepurare a apelor uzate cu ajutorul separatoarelor solvenți, a
produselor petrolie re și grăsimi .In stația de preepurare sunt prevăzute următoarele:
-4 separatoare cu volum util 11,5 mc; separatoare de solvent și separatoare de grăsimi, la
secțiile de rafinare și extracție și îmbuteliere.
-în componenta stației de preepurare sunt prevă zute: separator grăsimi, decantor radial și
stație de pompare.
-3 statii de tratare biologică; 1 instalație pentru tratarea apelor rezultate din procesele de
degumificare – neutralizare ulei și 2 instalații pentru apele uzate rezultate din procesul dezodor izare
ulei.
Pe lângă îmbunătățirea calității apelor uzate este necesar și reducerea consumului de apă prin
recircularea apei de la instalația de vid și de la instalația de dezodorizare, mărindu -se gradul de
recirculare.
Reacția de degumificare și neutrali zare, are loc într -un reactor cu același nume, în care
grăsimile nesaturate (grăsimile bune și sănătoase) sunt separate și neutralizate.
Procesul de albire se realizeaza prin adaugarea diferitilor agenti cu rol de modificare a
culorii. In cadrul acestui pr oces fizico -chimic se pierd si cantitati insemnate de antioxidanti
(substante sanatoase care neutralizeaza radicalii liberi in corp)

22
Urmeaza procesul de dezodorizare. In cadrul acestui proces, se foloseste abur fierbinte
presurizat la temperaturi extrem de înalte,pentru a inlatura compusii volatili rezultati in urma
rafinarii la cald, compusi ce ar putea cauza un miros si un gu st neplacut in produsul final.[ 2]

2.2.Protecția calității aerului
În urma desfășurării activității antropice din platformă se emit punctiform în atmosferă,
poluanți rezultați în urma arderii combustibililor în focare și poluanți datorați desfășurării
proceselor tehnologice.
a) Emisii datora te arderii combustibililor
1. Gazele arse rezultate în urma arderii cojilor de floarea soareluii în focarele celor două cazane
tip KARL BAY din cadrul CT2, se refulează în atmosferă printr -un coș de dispersie
.Poluanții emiși: pulberi, NO x, CO și COV.
2. Emisii datorate arderii în focar a motorinei sau calorex în focarul cazanului HTT (Instalație
încălzire ulei termic pentru dezodorizare) Gazele arse se refulează în atmosferă printr -un coș
.Poluanții emișii: pulberi, SO x, NO x, CO, COV.
b) Emisii rezultate din proce sul tehnologic
1. Refulare în atmosferă pulberi după instalațiile de desprăfuire cu reținerea acestora în
cicloane, aferente secțiilor: condiționare și decojire semințe floarea soarelui inclusiv secția
nouă,
2. Refulare în atmosferă COV benzină de extracție sau hexan
3. Toate concentraliile poluanților care se refulează în atmosferă se încadrează în valorile limită
ale concentrațiilor prevăzute în Ordinul nr.462/93, iar pentru benzina de extracție/n – hexan
în valorile limită pentru debitele masice totalede COV kg /t cf. Legii nr.278 din 24 octombrie
2013
Gazele arse vor fi trecute prin 2 trepte de reținere pulberi: uscată și umedă;
În cazul arderii în focarele cazanelor aferente CT, numai a combustibilului solid -coji de
semințe, nu se va mai refula în atmosferă a SO x.
În situația măririi capacității de procesare a Instalației De Smet la 800 t semințe floarea
sorelui/24h și a mutării în cadrul CT 2 a unui cazan ABA 4 x 15 (preluat din cadrul CT1) în alcărui
focar se vor arde coji semințe, gazele arse vor fi trecute prin 2 trepte de reținere pulberi: uscată și
umde.
Se apreciază că după cele 2 utilaje de depoluare se vor refula în atmosferă cantități foarte
mici de pulberi (funingine) și oxizi de azot, fapt care va fi confirmat de rezultatele
monitoringului.[ 13]

2.3.Protecția solului
Poluarea solului implicit a subsolului se realizează pe următoarele căi:
 poluarea directă datorată infiltrării compușilor chimici care se scurg din instalațiile
tehnologice, conducte, rezervoare, etc.;
 poluarea indirectă care este urma re a spălării de către apele de precipitații a platformelor și
zonelor impurificate și infiltrării acestor ape în mediul subteran;

23
 poluarea generată de fluctuațiile sezoniere ale nivelului apelor subterane și transportului de
către acestea a stratului de p roduse petroliere pe verticală. În acest proces o parte din
produsul petrolier rămâne sub formă de saturație reziduală în matricea poroasă a mediului
subteran poluându -l și constituind în același timp o sursă lentă și continuă de poluare a
mediului subtera n;
 poluarea generată de gazele de emisie, prin volatilizarea fracțiunilor volatile din compoziția
compușilor chimici ajunși în subteran.
Măsuri de preîntâmpinare/eliminare a poluării solului .
Aceste măsuri se realizează încă de la faza de proiectare prin s oluții constructive, iar în
timpul funcționării prin respectarea cu strictețe a procedurilor de exploatare, de încărcare/descărcare
și de depozitare temporară a materiilor prime și finite. Măsurile constructive luate sunt:
 rezervoarele de depozitare tempor ară vor fi amplasate în cuve betonate, dimensionate, astfel
încât, în cazul producerii unui incident/accident, să poată prelua volumul de fluid al
rezervorului cu volumul de depozitare cel mai mare;
 curățarea platformei se va face cu materiale adsorbante/ absorbante, ecologice (cu structură
celulozică sau turbă), reducându -se în acest mod consumul de apă pentru spălări și eliminând
în același timp riscul de a ajunge substanțele chimice în sol/subsol;
 întreaga platforma a instalației va fi prevăzută cu guri de scurgere cu închidere hidraulică,
racordate la canalizare;
 aplicarea unor tehnici și moduri de lucru pentru a reduce la un nivel acceptabil riscul de
poluare a solului/subsolului;
 prevenirea scurgerilor prin neetanșeități, armături necorespunzătore, etc .;
 inspecții conform unor programe prestabilite în vederea depistări a unor fisuri în canalizare,
în sistemul de protecție a cuvelor ,etc;
 eliminarea oricărei posibilități de poluare accidentală în timpul operațiilor de
încărcăre/descărcare materii prime, și finite în/din mijloacele de transport și rezervoare/cuve;
 eliminarea/izolarea a oricărei surse continue de tipul: scurgeri, deversări, evacuări de deșeuri
pe sol, etc.;
 estimarea oricărei posibilității de producere a unei poluări accidentale și prevede rea
măsurilor necesare de dim inuare/eliminare a efectelor. [ 2]

24

Fig 2.1. Monitorizarea factorilor de mediu pentru nivelurile d e producție a uleiului vegetal[ 7]
Monitorizarea semnifică supravegherea evoluției în timp a unui sistem prin măsurarea ,
estimarea sau semnalarea depășirii valorilor limită a unor indicatori sau parametri definitorii ai
sistemului, diagnoza stării prezente și eventual elaborarea unor prognoze.
Monitorizarea mediului este un sistem de supraveghere, prognoză, avertizare și intervenție,
care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de
mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate și semnificației ecologice a acestora, evoluției și
implicațiilor sociale ale schimbărilor prod use, urmate de măsuri care se impun (Legea “Protecției
Mediului” din 29 decembrie 1995) .
O atenție deosebită trebuie acordată transferului de substanțe poluante dintr -un factor de
mediu în altul, de la un biotop la altul. Sarcina principală a monitorizări i biologice este de a detecta
reacția biosferei, ca răspuns la efectul antropogen, exercitată la diferite nivele ale materiei vii:
molecular, celular, de organism, de populație sau de asociație. În acest sens, o importanță deosebită
revine observațiilor vi zând impactul mediului ambiant asupra omului, reacția populațiilor de care
depinde bunăstarea sistemelor ecologice, efectele antropogene, populațiile deosebit de sensibile în
ce privește impactul respectiv.

25
Capitolul III:STUDIU DE CAZ PRIVIND POLUAREA ME DIULUI ÎN PRODUCEREA
ULEIURILOR VEGETALE
Poluarea industrială ca problemă globală este apanajul secolului nostru, mai precis al
ultimelor trei decenii, timp în care populația lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de locuitori.
Numărul celor care se îmbol năvesc din cauza apei, solului sau aerului poluat întrece însă
orice asteptări. Potrivit revistei "Environment for Europeansa”, aproape4000 de europeni mor
prematur din cauza poluării aerului.
Industria este una dintre cele mai importante surse de poloare a factorilor de mediu fapt ce a
dus la implementarea în cadru fiecarei ramuri a acesteia, a un sistem de monitorizare a factorilor
implicații în diferitele activități
În cadrul industriei alimentare, sectorul uleiurilor vegetale și al produselor pe bază de uleiuri
si grăsimi ocupă un loc important prin faptul că furnizează populației produse de primă necesitate
(uleiuri comestibile; ma rgarine, maioneze, grăsimi).
În urma tuturor activitaților din acest sector al industriei alimentare, de producere a
uleiurilor vegetale, rezultă o serie de poluanții ce afectează mediul înconjurător, de aceea la astfel de
socetății producătoare de uleiurii vegetale este necesară monitorizarea și controlul factorilor de
mediu.
3.1.Surse de poluare din cadrul unitații
– gazele arse evacuate la centrala termica;
– gazele arse evacuate de tevile de esapament ale mijloacelor auto si cel de la functionarea
locomotivelor aflate in dotare;
– gazele esapate din cadrul sectiei de extractie a uleiului din broken;
– pulberile rezultate i n urma operatiei de precuratire si curatire a materiei prime.
Gazele arse evacuate de la centrala termica
Centrala termica are in dotare 6 cazane tio CR 11 M cu un debit de 10 t abur/h si o presiune
de 16 atm si o temperatura de 350 0C.[5]
Combustibilul ut ilizat este coaja rezultata in urma procesului de decojire a semintelor de
floarea soarelui si gazul metan.
Din cele sase cazane aflate la dotare,functioneaza de regula 3 -4 ,astfel:
– cazanul nr.6 numai cu gaz metan;
– cazanele 1,2,3,4,5 si cu gaz metan si cu coaja
Cantitatea de combustibil utilizata in anul 2006 a fost:
– coaja 12.784,4 t;
– gaz metan 5.998.130 m3

26
Tabel .3.1. Data prelevarii probelor 15.03.2006 [5]
Nr
cazan Tipul
Combustibilului Pulberi
mg/m3 Monox id de
carbon
mg/m3 Oxizi de azot
(NO 2)
mg/m3 Oxizi de sulf
(SO 2)
mg/m3
2. Gaz metan Absent Absent 260 Absent
5. Gaz metan Absent Absent 256 absent

Tabel .3.2. Data prelevarii probelor 24.05.2006 [5]
Nr
Cazan Tipul
combustibilului Pulberi
mg/m3 Monoxid de
carbon
mg/m3 Oxizi de
(NO 2)
mg/m3 Oxizi
de sulf
(SO 2)
mg/m3
5. Gaz metan 1.34 21.4 283 18.84
Concluziile rezultate sunt urmatoarele:
A. Combustibil utilizat -gazul metan
 pulberile in suspensie apar doar accidental in gazele arse
 monoxidul de carbon este de regula absent. Aparitia lui in cantitati mici este posibila atunci
cand nu se respecta cantitatea necesara pentru aerul in exces.
In urma analizelor efectuate in cadrul central ei termice s -a stabilit un coef icient pentru excesul de
aer, λ=1,2.
 SO x,exprimat ca SO 2 este absent,
 NO x,exprimat ca NO 2 are variatii cuprinse intre 250 -280 mg/m3
B. Combustibilul utilizat -coaja
 pulberile in suspensie au o variatie cuprinsa intre 1,8 -2,2 mg/m3
 monoxidul de carbon variaza intre 30 -40 mg/m3, atingand si valori mai mari dat orita
utilizarii unui volum scazut de aer in exces. De regula dupa semnalarea faptului s -a
modificat debitul de aer si in cca.10 minute concentratia de CO in gazelle de ardere a scazut
la 40 -50 mg/m3
Determinarea cantitatii de combustibil consumata timp d e 1 ora
Gaz metan
VCH4=

unde:
-Qcazan-cantitatea de caldura furnizata de cazan timp de 1h.

27
Qcazan= m abur/h

Tabel 3.3. Combustibil folosit – gaz me tan[5]
Tipul de
poluant Concentratii si debite masice determinate Concentratia maxim
admisa
mg/Nm3 kg/h kg/an mg/Nm3
Pulberi in
suspensie 1 0.106 839.52 5
Monoxid de
carbon 6 0.634 5.021.28 100
Dioxid de
carbon 265 28.002 22.760.00 350
Dioxid de sulf Abs Abs Abs 35

Tabel 3.4. Combustibil folosit -coaja de seminte de foloarea soarelui [5]
Tipul de poluant
Concentratii si debite masice determinate Concentratia
maxim admisa
mg/Nm3 kg/h kg/h mg/Nm3
Pulberi in
suspensie 2.50 0.123 974.2 5
Monoxid de
carbon 91.00 4.488 35.544.9 100
Dioxid de azot 293.50 14.475 114.642.0 350
Dioxid de sulf 17.85 0.880 6.969.6 35
Calculele au fost efectuate pentru o perioada de functionare de 330zile/an.
Din punct de vedere al emisiei, sursele de poluare a le aerului se impart in doua categorii:
– surse organizate,la care emisia se face prin instalatii special concepute(cosuri de
dispersie,purje,aerisiri);
– surse neorganizate la care emisia se produce intamplator si necontrolat (imbinari neetanse,
armature defe cte).

Factorii care influenteaza dispersia poluantilor in atmosfera sunt:
– temperatura -intervine in deplasarea maselor de aer;
– umiditatea aerlui -se opune imprastierii poluantilor,produce concentrarea acestora;

28
– vantul -cel mai important factor care conduce l a raspandirea poluantilor in atmosfera.
Desi pentru regiunile cu clima temperate directia vantului este caracterizata prin variabilitate,
totusi pe un interval mare de timp care se formeaza o medie selective constanta.
Pentru calculul dispersiei polua ntilor se a u in vedere urmatoarele:
– poluantii sub forma de aerosoli( ᴓ<20 ) sau gaze;
– pana se dezvolta dupa o distributie tip Gauss atat in plan orizontal cat si in plan vertical;
– cosurile de dispersie fiind situate ,unul de altul,la o distanta de 20 m vor fi considerate ca o sursa
unica;
– viteza medie a vantului care afecteaza pana este
– emisie medie de poluant este constanta
– solul reflecta in totalitate pana de poluant.
C(x,y,0,H)=
⌊
(
)
⌋
⌊
(
)
⌋
Unde:
C-concentratia poluantului, g/m3;
Q-debitul de poluant, g/s
Tabel 3.5. Clase de stabilitate(notate A….F) [5]

Viteza vantului
la 10m
inaltime(m/s) Ziua
Noaptea
Radiatia solara w/m2 Acoperire
moderata Nebulozitate
3/8
Intensa (600) Moderata
(300-600) Slaba (300) 4/8 sau 7/8
2 A A-B B F F
2-3 A-B B C E F
3-5 B B-C C D E
5-6 C C-D D D D
6 C D D D D

A. Combustibilul utilizat – Gazul metan –
Debitul total de gaze emise în atmosferă la funcționarea unui cazan este:

29

(
)

Cantitatea de noxe evacuate în aer odată cu gazele de ardere:
Pulberi = 0,013 kg/h = 0,0 04 g/s;
Monoxid de carbon = 0,078 kg/h = 0,022 g/s;
Dioxid de azot = 3,447 kg/h = 0,957 g/s.

Tabel 3.6. Valorile abaterilor standard și , în funcție de clasa de stabilitate [5]
Clasa B
X = 100m X = 200m X = 300m X = 400m X = 500m X = 100 0m
9,297 17,216 24,688 31,880 38,879 71,999
17,093 36,896 57,868 79,638 102.020 220,210
Clasa D
X = 100m X = 200m X = 300m X = 400m X = 500m X = 600m
4,451 8,353 12,071 15,674 19,194 36,017
1,388 2,453 3,424 4,337 5,210 9,211

Tabel 3.7. Variații ale concentrației ale poluantului la diferite distanțe de sursă [5]
Clasa Tipul
poluantului Valori ale concentrației, mg/m3
c = f(X)
X= 100m X= 200m X =300m X =400m X =500m X=1000m
Pulberi Valori foarte mici ale concentrației
B CO Valori foarte mici ale concentrației
NO 2 Valori foarte mici ale concentrației
Pulberi Valori foarte mici ale concentrației
D CO Valori foarte mici ale concentrați ei
NO 2 Valori foarte mici ale concentrației

30

Se constată că, valorile cele mai mari ale imisiei de poluanți în factorul de mediu aer se
ating la 100 m de sursă în următoarele condiții:
– pe timp de zi;
– radiație solară intensă;
Comparativ cu condițiil e impuse prin Legea 104/2011 , referitoare la concentrațiile maxime
admise , concentrațiile sunt mai mici.

B. Combustibilul utilizat -Coaja de seminte floarea soarelui
Debitul total de gaze emise in atmosfera la functionarea unui cazan este:
Dr=12.330 m3/h=3. 4 m3/s.[5]
V=

(
)
H=h
Cantitatea de noxe evacuate in aer odata cu gazele de ardere :
Pulberi =0,019kg/h=0,005 g/s;
Monoxid de carbon =0,690 kg/h=0,192 g/s
Dioxid de azot =2,227kg/h=0,618 g/s;
Dioxid de sulf =0,135 kg/h=0,037 g/s.
3.2.Tipurile de emisii de poluanți
Emisiile de poluanți în ape :
– ape uzate menajere
– ape de răcire
Pentru poluarea apei se urmăresc indicatorii:
– Consumul bi ochimic de oxigen
– Materiale în suspensie
– Substanțe extrase
Emisiile de poluanți în aer
Sursele de poluare a factorului de mediu aer sunt:
– gazele arse evacuate de la centrala termică
– gazele arse evacuate din conductele de eșapament ale autoturismelor și locomotivelor din
echipamentele de exploatare

31
– gazele provenite din extracția uleiului
– pulberile rezultate din operațiunea de curățare a materiei prime
În urma procesului tehnologic rezultă:
Coaja de semințe de floarea soarelui, utilizată drept combustib il în centrala termică. După
operațiunea de ardere rezultând cenușa
Practicile de prevenire a poluării în industria uleiurilor vegetale se concentrează asupra
reducerii pierderilor de energie din producție, a concentrației de grăsimi și a materialelor în
suspensie din apele uzate și emisiile de poluanți gazoși în aer. Aceste cerințe vor duce la respectarea
normelor privind emisiile si imisiile. În acest sens, este important să se monitorizeze parametrii
cheie de producție, să se elaboreze și să se exploat eze sistemul de producție pentru a se atinge
sarcinile rec omandate pentru ape reziduale.[ 8]
O societate cu activitate de producție ulei respecta masurile tehnice luate, încă de la fazele de
proiectare și execuție și prin respectarea cu strictețe a discipli nii tehnologice, implicit a respectării
tuturor procedurilor, pentru exploatarea normală, pentru cazurile de opriri/porniri, avarie și accident,
reparații curente și capitale care se vor desfășura în platformă vor induce un impact nesemnificativ
asupra așe zărilor umane și a obiectivelor de interes public.
Prin implementarea unui grad înalt de automatizare al proceselor tehnologice ori prin
asigurarea condițiilor de siguranță în exploatare se vor limita efectele, care pot genera poluare în
incinta obiectivu lui și/sau vecinătăților, cu influențe asupra stării de sănătate a populației.
3.4. Subproduse din industria uleiurilor
Arderea cojile furnizeaza 3500 – 4000 cal/kg. Cenusa rezultata prin combustibil reprezinta
0,8 – 1,2 % fata de coji, contine 10 – 12 % saruri de potasiu si este folosita in agricultura ca
ingrasamant pe terenurile cultivate cu floarea – soarelui sau in industria chimica pentru obtinerea
K2CO3
In ultimul timp cojile semintelor de floarea – soarelui sunt foarte solicitate in sectorul
zootehnic fiind intrebunintate ca asternut in marile crescatorii de galinacee.
Insusirea ereditara a acestor pasari din acest ordin este de a racai si ciuguli, consuma in acest
caz si ultimele fractiuni de miez oleaginos care apar in coji sub forma de spartu ri in proportie de sub
0,5 %.
Folosirea cojilor semintelor de floarea – soarelui la fabricarea placilor aglomerate
Cojile de semințe de floarea soarelui pot fi utilizate rapid ș i cu succes pentru a realiza placile ,
ca material de construcție. Placile agl omerate de scoici de floarea soarelui pot fi sub formă de
panouri, panouri, panouri pentru uși și alte elemente de construcție care nu sunt stresate.

Folosirea furfurolului din coji d e seminte de floarea – soarelui
Furfurolul este obținut prin distilare a usc ată sau hidroliza acidă a pentozanilor continuti în
anumite deșeuri vegetale . Furfuroluolul este un lichid incolor, uleios, cu un miros aromatic specific,
ușor solubil în apă, ușor solubil în alcool și eter.

Furfurolul are multiple intrebuintari in industria petrochimica :
-dizolvant selectiv pentru compusii nesaturati, substante aromatice si rasini, in anumite
conditii fiind si desulfurant;

32
-dizolvant selectiv la rafinarea uleiurilor minerale; extractele de furfurol bogate in produse
aromatie formea za uleiuri solubile in produsele petroliere si pot fi folosite pentru obtinere prin
hidrogenare a carburantilor;
Sroturile oleaginoase -sunt subprodusele cele mai importante ale industriei uleiurilor
vegetale.
In ce priveste compozitia calitativa a srotur ilor ele contin totdeauna aceleasi component
principale si anume: proteine, glucide, ulei, apa, celuloza si saruri minerale
Sroturile se folosesc in zootehnie ca unul din componentele de baza ale furajelor concentrate
pentru hrana animalelor. Rezultat în urma extragerii grăsimii din semințele de floarea soarelui
calitatea acestor șroturi depinde de cantitatea de coji pe care o conțin, acestea fiind bogate în
celuloză și chiar în lignina.
În industria uleiurilor si grasimilor vegetale cojile semintelor de floarea -soareluI constituie
un deseu valoros pentru reutilizare, deseuri care apar in procesul tehnologic de prelucrare a
semintelor in vederea obtinerii uleiului, in urma operatiei de decorticare.
La decorticare, insa nu toate cojile se indeparteaza din miezul oleaginos, ci in functie de
procesul tehnologic aplicat in miez se lasa 8 – 12 % coaja. Semintele de floarea – soarelui cu
continut ridicat de ulei, asa cum este cazul soiului romanesc “Record” care se prelucreaza curent in
fabricile noastre contin 22 – 27 % coji. Prin ardere cojile furnizeaza 3500 – 4000 cal/kg. Cenusa
rezultata , după utilizarea drept combustibil reprezinta 0,8 – 1,2 % fata de coji, contine 10 – 12 %
saruri de potasiu si este folosita in agricultura ca ingrasamant pe terenurile cult ivate cu floarea –
soarelui sau in industria c himica pentru obtinerea K2CO3.[ 16]

33
Capitolul IV: INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA,EVACUAREA ȘI DISPERSIA
POLUANȚILOR ÎN MEDIU
Pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă, în cadrul societății s -au prevăzut
instalații de desprăfuire, sisteme de filtrare și reținere a poluanților conform tabelului de mai jos.

Faza de proces Poluant Echipamente de
dispersie/depoluare
Rampă descărcare materie primă,
secția decorticare Pulberi – Sisteme d e filtrare aer tip
Ciclon
– Tubulatura de refulare din
cicloane
Q = 10000 mc/h
Producere abur CO2, SO2, NOx,
CO,
Pulberi – Ventilatoare centrifugale
și
cicloane
Q = 21000 Nmc/h, T = 245oC
Extracție ulei – condensare vapori
solvent Vapori hexan – Sisteme de v entilație
conectate direct la prerăcitor
– Hidrocicloane
– Filtre automate cu
autocurățire

Pentru a se realiza dispersia gazelor arse rezultate de la centrala termică. cazanele sunt
prevazute, fiecare, cu coșuri de evacuare care au înaițmea, H = 25 m; diame trul. d = 1 m.
La operața de precurățire și curățire a materiei prime, praful și impuritățile absorbție de
ventilatoare este trimis la cicloanele uscate aflate în dotarea instalațiilor de desfrăfuire.[ 4]
Gazele eșapate în atmosfenă de la secța extracț ie, sunt trecute printr -o coloana de absorbție
cu umplutură unde are loc reținerea v aporilor de benzină în ulei.[ 4]
4.1. Monitorizarea apelor uzate la nivelul sectiilor de productie
Aceste ape sunt apele care rezulta din diverse faze si etape ale procesului tehn ologic
precum si apele rezultate in urma operatiilor de igienizare a sectiilor de productie.
Apele uzate tehnologic au o incarcare poluanta variabila,functie de provenineta
poluantilor :
– materiile prime in suspensie;
– substante organice;
– substantele extract ibile.
Apele uzate menajere impreuna cu apele rezultate de la igienizarea spatiilor si cele de la
clatirea recipientilor (de la laborator) vor fi evacuate prin intermediul unui racord R1 in reteaua
publica de canalizare.
Apele uzate ce vor rezulta de la sp alarea veselei (de la cantina) , vor fi trecute printr -un
separator de grasimi dupa care vor fi evacuate impreuna cu apele menajere si cele din igienizarea

34
spatiilor, in reteaua de canalizare publica.
Evacuarea apelor pluviale si a apelor tehnologice rezul tate in urma procesului productiv,
apele uzate rezultate de striparea gazelor si deshidratarea uleiului vor fi trecute printr -o instalatie
de tratare inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare publica.
O data pe an, se vor evacua si apele utilizate pentru racirea instalatiei. Inainte de evacuarea
in reteaua de canalizare publica, acestea vor fi trecute prin intermediul instalatiei de tratare. [5]
 Sectia prese
Consumul total de apa al sectiei prese a fost de 14.488 m3/an.
Din studiile efectuate in cad rul societatii in perioada ianuarie -iunie,consumul menajer a fost de
250l/om/zi.Sectia are in dotare dusuri,au functionat 244 zile/an,iar numarul peronalului este de 54
de oameni.
0,250 m3/om zi zile/an 54 =3.924 m3/an
Consumul de apa al sectiei es te repartizat astfel:
– consumul tehnologic 10.564 m3/an 0.50 l/s;
– consum menajer 3.924 m3/an 0.18 l/s
Apele uzate tehnologic sunt ape de racire a preselor(sectia are in dotare 7 prese in care 6
functioneaza cu racire a axului motor).
Tabel4.1. Incarcarea p oluanta a apelor la prese[ 5]
Data
prelevarii
probei Incarcare poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O2/l Suspensii
mg/l Substante
extractabile
mg/l
16.05.2006 44.0 59.0 33.0 9.0
17.05.2006 23.0 33.0 21.0 4.0
20.05.2006 31.0 46.0 32.0 12.0
30.06.2006 19.0 26.0 29.0 15.0
4.06.2006 20.0 29.0 37.0 18.0
6.06.2006 156.0 204.0 123.0 105.0
MEDIA 2.74 38.6 30.4 11.6

Cantitatea totala de poluanti evacuata in apele uzate de la sectia prese este:
– CBO 5 289kg/an;
– materii in suspensie 320kg/an;
– substante extractibil e 122 kg/an.
3.2.Sectia extractie
Cerinta totala de apa a sectiei a fost 608.090 m3/an,iar timpul de functionare de 244
zile/an.
Sectia are in componenta 23 de oameni,si un consum de apa menajera de 200 l/om
zi,conform studiilor efectuate. Consumul
mena jer este:

35
0,200 m3/om zi 𝑜 𝑧𝑖𝑙 /𝑎𝑛 = 1.122 m3/an
Pierderile in atmosfera prin evaporare la turnurile de racire sunt de 63.974 m3/an.
Apele evacuate (tehnologice si de racire) din sectie au un debit de :
608.090 m3/an –(1.122 m3/an+63. 974 m3/an)=542.994 m3/an
Aceste ape uzate sunt repartizate astfel:
1. Apa utilizata la hidrocicloane,1,3 m3/h,apa curata din punct de vedere a incarcarii
poluante(buletine de analiza nr 370-373):
1,3 m3/h 9,406 h/an=12.228 m3/an
2. Apa de racire de la condensat orul C 30,7,2 m3/h,(apa cu eventuale urme de benzina de
extractie,care se impurifica cu uleiul pierdut in cadrul sectiei):
7,2 m3/h 9.406 h/an=67.723 m3/an
12.228 m3/an +67.723 m3/an=79.951 m3/an
La aceste ape se adauga cantitatea de condens rezultata din procesul tehnologic de condens
care este evacuat impreuna cu apele de la condensatorul C 30.
Cantitatea de condens rezultata este de 6 m3/h,pentru functionarea unei linii de extractie:
6 m3/h b9.406 h/an=56.436 m3/an
79.951 m3/an +54.436 m3/an=136.387 m3/an
3. Apele evacuate din cuvele turnurilor de racire,ape curate din punct de vedere a incarcarii
poluante:
542.994 m3/an-136.387 m3/an=406.607 m3/an
Cantitatea totala de apa necesara turnurilor de racire este de 225 m3/h,in cadrul functionarii
unei singur e linii de extractie.
225 m3/h 9.406 h/an=2.116.350
m3/an
Cantitatea de apa recirculata in procesul tehnologic este:
2.116.350 m3 /an- 406.607 m3/an = 1.709.743 m3/an
Deci un grad de recirculare,r = 81 %
Apele evacuate de la sectia extractie au ur matoarea componenta:
– ape menajere 1.22 m3/an= 0.051 l/s;
– ape uzate tehnologic 67.723 m3/an+ 56.436 m3/an=124.159 m3/an = 5.89 l/s;
– ape de racire 406.607 m3/an+ 12.228 m3/an =
418.835 m3/an = 19.87 l/s.

36
Tabel4.2.I ncarcarea poluanta de ape uzate tehnologic la s ecția extracție[ 5]

Data
prelevarii
probei Incarcarea poluanta

CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
10.04.2006 59,7 163,0 106,0 157,0
12.04.2006 43,8 56,0 90,0 58,0
17.04.2006 36,5 50,3 20,0 51,0
18.04.2006 26,4 71,0 60,0 69,0
19.04.2006 37,0 50,4 46,0 48,0
22.04.2006 36,0 52,0 795,0 49,0
23.04.2006 27,0 31,0 68,0 38,0
24.04.2006 28,0 34,6 29,0 60,0
25.04.2006 29,0 30,0 243,0 33,0
26.04.2006 20,8 68,0 86,0 42,0
MEDIA 34,4 60,6 89,0 60,5

Cantitatea totala de poluanti evacuata in apele uzate de la sectia extractie este;

– CBO 5 4.692 kg/an;
– Materii in suspenise 12.138 kg/an;
– Substante extractibile 8.251 kg/an.

 Secția Rafinărie
În cadrul secției, care a funcționa t 223 zile/an și a produs 40.683,7 t ulei rafinat/an sunt
utilizate următoarele tipuri de ape:
1. Ape de la desulfurizare, preluate din conducta Rafinărie, ape utlizate pentru consum
menajer și la instalația de vid aferentă operației de desmucilaginare.
Cerința de apă a fost de 58.288 m3/an, din care:
– consum menajer, 2.119 m3/an:
0,250 m3/om zi x 37 om x 223 zile/an = 2.119 m3/an

– consum tehnologic, 56.169 m3/an:
58.288 m3/an -2.119m3/an = 56.169 m3/an
1. Apă dedurizată preluată de la centrala termică, utilizată în procesul tehnologic de rafinare
al uleiului (neutralizare, scindare, desm ucilaginare).
– răcire compresor, 0,5 m3/h:
0,5 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 2.676 m3/an

37

– apa evacuată de la operația de scindare (consum 2,56 m3/h):
2,56 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 13.701 m3/an

– apa evacuată de la decantoarele de mucilagii, 1,15 m3/h (decan toarele mucilagiilor are un
ciclu de 72 h, deci evacuarea apei se va face la terminarea aceastuia):
1,45 m3/h x (223 : 3) zile/an x 24 h = 2.587 m3/an

– apa evacuată de la operația de neutralizare (consum 3,56 m3/h):
3,56 m3/t ulei rafinat x 24 h x 223 zile /an = 19.053 m3/an

– apă de la operația de dezodorizare (14,8 m3/h)
14,8 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 79. 210 m3/an
– apa evaporată în atmosferă de la turnul de răcire aferent secției 19.267 m3/an
Cantitatea totală de apă dedurizată evacuată este:
2.676 m3/an + 2.587 m3/an + 13.701 m3/an + 19.053 m3/an + 79.210 m3/an = 117. 227 m3/an

2. Abur și apă de umectare, care sunt evacuate sub formă de condens odată cu apele uzate
tehnologic.
– aburul necesar instalației de vid de la desmucilaginare (consum 0,55 m3/h):
0,25 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 1.388 m3/an

– aburul necesar încălzirii reactorului de scindare ( consum specific 0,38 m3/h):
0,38 m3/h x 223 zile/an x 24 h = 2,034 m3/an
– aburul consumat in cadrul operatiei de neutralizare(consum specific 2.3 m3/h)
1,75 m3/h x2 4 h x 223 zile/an= 9.366 m3/an
Cantitatea totala de abur si apa de umectare evacuata impreuna cu apele uzate este:
1,388 m3/an + 2,034 m3/an + 9,366 m3/an = 12,738 m3/an
Cantitatea totala de ape uzate tehnologic evacuate in cadrul sectiei de rafinarie est e
186,134 m3/an , adica 9,66 l/s.
Apele uzate evacuate in canalizarea unitatii astfel:
60,183 m3/an in cuva barometrica a instalatiei de vid aferenta operatiei desmucilaginare si
de aici prin cele doua separatoare de grasimi aflate in faza sectiei cana lizarea pluviala (loc de
prelevare – uscare rafinarea veche;

38

Tabel4.3.Incarcarea poluanta a apelo r uzate evacuate in canalizare[ 5]

Data prelevarii
probei Incarcarea poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO – Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
6.05.2006 32,9 45,0 228,0 96,0
8.05.2006 12,6 20,3 448,0 15,0
15.02.2006 71,8 132,0 107,0 154,0
16.05.2006 10,5 22,0 680,0 29,0
MEDIA 31,7 55,0 366,0 73,5

pH-ul acestor ape variaza intre 6,5 si 7.
Cantitatea totala de poluanti evacuate cu aceste ape este:
– CBO 5 1,908 kg/an;
– Suspensii 22,027 kg/an;
– Substante extractibile 4,423 kg/an.
La aceste ape se adauga apele reziduale rezultate de la operatia de decantare mucilagiilor,
ape care sunt evacuate in cel de al doilea decantor aferent sectiei.
Cantit atea este de 2,587 m3/an ( 0,13 l/s ).
Din canalizarea pluviala aceste ape ajung in statia de pompare SP 3.
– 125,951 m3/an in separatorul de grasimi aferent sectiei de rafinare iar de aici prin
canalizare de ape uzate la separatorul de grasimi aferent sect iei de pompare SP.
Tabe14.4. Incarcarea poluanta a apelor la intr area in separatorul de grasimi[ 5]

Data prelevarii
probelor Incarcare poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile mg/l
8.05.2006 2,198 3,108 2,524 1,776
15.05.2006 650 996 248 908
27.06.2006 3,275 5,200 1,092 4,768
28.06.2006 2,903 3,167 1,054 2,673
5.07.2006 4,001 6,090 3,427 3,265
8.07.2006 7,325 10,765 6,752 6,792
9.07.2006 6,432 9,006 6,451 6,248
MEDIA 3,826 5,476 3,078 3,781
pH-ul acestor ape are valori cuprinse 2,5 – 4,5.
Cantitatea totala de poluanti evacuata este:
– CBO 5 481.888 kg/an;
– Suspensii 387.677 kg/an;
– Substante extractibile 467.220 kg/an.

39
Tabel4.5. Incarcarea poluanta a apelor la iesi rea din separatorul de grasimi[ 5]

Data prelevarii
probelor Incarcare poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
8.05.2006 1,700 4,645 3,290 4,50
15.05.2006 3,253 5,087 6,492 3,12
27.06.2006 1,674 2,010 1,903 2,14
28.06.2006 1,049 2,009 1,275 1,43
5.07.2006 4,527 6,381 3,729 4,31
8.07.2006 9,100 14,396 8,438 8,96
9.07.2006 5,321 7,659 4,832 5,12
MEDIA 3,803 6,027 4,280 4,23

Randamentul acestui separator este practic nul,iar datorita acumularii substantelor grase
care se oxideaza in timp,apele au o incarcarepo luanta mai mare la iesire decat cea la intrare.
 Sectia de imbuteliere
Sectia de imbuteliere are in componenta 2 linii de imbuteliere sticle ½ l, una KOMA 143,cu
o capacitate maxima de 8.800 butelii/h, si una tip AZUR,cu o capacitate de 6.000 butelii/,si o linie
de imbuteliere in sticle tip PET de 11.Incepand din anul 2007 va functiona doar linia de imbuteliere
in sticle tip PET de 11.[3]
In cursul anului 2006 sectia a functionat astfel,timp de 181 zile:
– Imbuteliere sticle ½ l ,182 zile cu o productie de 16.635.000
sticle,productie de 990.900 sticle/an;
– Imbuteliere sticle tip PET pe linia PET,140 de zile/an,cu o productie
9.468.000 sticle/an.
Consumul de apa in cadrul sectiei a fost de : 72.013 m3/an.
In cadrul sectiei se consuma;
Apa rece provenita de la desulfurizarea prin conducta Rafinarie:
– 21.739 m3/an
Apa calda dedurizata,provenita de la centrala termica ,utilizata pentru clatirea finala a
sticlelor(cantitate refolosita in faza de preclatire a sticlelor), umplerea cuvelor de lesie si
completarea lor:
-50.274 m3/an
Apa utilizata in sectie este repartizata astfel:
Consum menajer:
0,18 m3/om zi x 124 om x 181 zile/an= 3,942 m3/an
Consum tehnologic:
72,013 m3 /an – 3,942 m3/an= 68,071 m3/an 4,3 l/s

40
Tabel4.6. Incarcarea poluanta a apelor uzate ev acuate din sectia imbuteliere[ 5]

Data prelevarii
probei Incarcarea poluanta

CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
3.06.2006 965,0 1.379,0 234,0 664,0
5.06.2006 543,0 318,0 121,0 367,0
7.06.2006 96,0 105,0 114,0 63,0
10.06.2006 29,0 43,0 55,0 58,0
12.06.2006 27,0 39,0 58,0 47,0
14.06.2006 24,0 33,0 44,0 35,0
17.06.2006 31,0 47,0 48,0 32,0
20.06.2006 43,0 58,0 83,0 34,0
26.06.206 30,0 38,0 58,0 28,0
27.06.2006 41,0 56,0 47,0 26,0
28.06.2006 59,0 70,0 74,0 54,0
MEDIA 31,5 74,0 64,5 42,0
Apele sunt evacuate prin canalizare de ape uzate intr -un separator de grasimi aferent
sectiei apoi la statia de pompare.
Cantiatea de poluanti evacuata cu aceste ape este:
– CBO 5 2.118 kg/an;
– Suspensii 4.337 kg/an;
– Substante extractibile 2.824 kg/an.

Centrala termica
Centrala termica are in dotare 5 cazane de abur,o instalatie aferenta de demineralizare a
apei,o instalatie de dedurizare a apei calde utilizata la sectia rafinarie si una pentru sectia
imbuteliere.
Cantitatea totala de abur furnizata de centrala termica pe anul 2006 a fost 111.10 t din care
12.894 t pentru terti consumatori.
Sursele de apa sunt:
– Apa de la o alta societate 480.000 m3/an;
– Apa din conducta Rafinarie 279.690 m3/an.
Total = 759.690 m3/an. Consumu l de apa de la centrala termica
este repartizat astfel:

1. Apa dedurizata pentru rafinare si imbuteliere,apa se evacueaza ca apa uzata in cadrul
sectiilor respective:
Cantitatea de apa dedurizata consumata in cadrul sectiei de rafinare este: – 136.494 m3/an.

41
Cantitatea totala de apa dedurizata consumata in cadru l sectiei de imbuteliere este : –
50.274 m3/an
Cantitatea to tala de apa dedurizata este de: – 186.2768 m3/an.

2. Apa consumata pentru aburul livrat la terti (12.894 t/an )
Consumul de apa pentru umecta rea aburului produs,4 % din total cantitate
12.894 m 3/an x 0.04= 567 m3/an
Cantitatea de apa eliminata odata cu purja de abur 10 % din total cantitate:
12.894 m3/an x 0.1= 1.289,4 m3/an
Cantitatea totala de apa consumata pentru producerea aburului liv rat in terticonsumatori
este:
12.894 m3/an + 567 m3/an + 1.289,4= 14.750 m3/an

3. Apa consumata pentru aburul produs (98.286 t/an)
Consumul de apa pentru umectarea aburului produs.4 % din total cantitate:
98.286 m 3/an x 0.04 = 3.931 m 3/an
Consumul de apa eliminata odata cu purja de abur,10 % din total cantitate:
98.286 m 3/an x 0.1= 9.829 m 3/an
Cantitatea totala de apa necesara producerii aburului este :
98.286 m 3/an + 3.931 m 3/an +9.829 m 3/an = 112.046 m 3/an
Cantitatea totala de apa pierduta prin purjare este : 10.222 m 3/an( 9.829 m 3/an purja +
393 m 3/an apa aferenta purjei )
La centrala termica ,este returnat condensul de la sectiile de Imbuteliere si Prese.
Condensul returnat reprezinta 80% din cantitatea totala de abur transimisa la sectii le
respctive.Cantitatea de abur necesara celor doua sectii este 19.186 t/an.
Cantitatea de condens returnata este :
19.186 t/an x 0.8= 15.349 m 3/an
Cantitatea totala de apa consumata pentru producerea aburului :
112.46 m 3/an – 15.349 m 3/an= 96.679 m 3/an
4 .Consum de apa pentru nevoi menajere:
0.15 m 3/om zi x 27 omx305 zile/an =2.059 m 3/an
Apa uzata tehnologic evacuata de la centrala termica ,este apa utilizata pentru
regenerarea,spalarea si afanarea coloanelor de schimb ionic.Cantitatea evacuata es te:
759.690 m 3/an – (96.697 m 3/an +2.059 m 3/an + 14.750 m 3/an+186.768 m 3/an)=459.461 m
3/an. [5]
Evacuarea apelor se face prin 2 puncte in canalizarea de ape uzate industriale.

42
Tabel4.7.Incarcarea poluanta a apelor pentru nevoile menajere[ 5]

Data prelevarii Incarcarea poluanta
CBO5
mg O2/l CCO -Cr
mg O2/l Suspensii mg/l
13.05.2006 8.5 11.5 79
14.05.2006 9.2 8.9 86
16.05.2006 6.8 11.5 185
17.05.2006 10.4 15.3 99
MEDIA 8.7 11.8 112
4.2.Graficul indicatorilor de apa uzata functie de sectii ale societatii de producere uleiuri

Fig4.1.Graficul indicatorilor de apa uzata la sectia prese[conform tabel 4.1]

43

Fig4.2.Graficul indicatorilor de apa uzata in cadrul sectiei de extractive[conform tabel 4.2]

Fig4.3.Graficul indicatorilor de apa uzata evacuate in canalizare[conform tabel 4.3]

44

Fig4.4.Graficul indicatori lor de incarcarea poluanta a apelor la intrarea in separatorul de
grasimi[conform tabel 4.4]
Fig4.5.Graficul indicatorilor de incarcarea poluanta a apelor la iesirea din separatorul de
grasimi[conform tabel 4.5]

45

Fig4.6.Graficul indicatorilor de incarca rea poluanta a apelor uzate evacuate din sectia
imbuteliere[conform tabel 4.6]

Fig4.7.Graficul indicatorilor de incarcarea poluanta a apelor pentru nevoile menajere[conform
tabel 4.7]

46
4.3.Stația de preepurare
Societatea este prevăzută cu instalații de preepurare secvențială, pentru apele uzate
tehnologic rezultate din diverse faze ale procesului și o instalație de preepurare finală pentru apele
uzate de pe întreaga platformă industrială.
Aceasta este prevăzută cu o rețea de canalizare în sistem diviz or:
– pentru ape pluviale și ape de răcire;
– pentru ape uzate tehnologic și ape menajere.
Apele pluviale și cele de răcire sunt prevăzute a fi evacuate prin intermediul stației de pompare
SP2, într -un bazin de retenție (V = 3.000 m3) și de aici direct în rece ptorul natural (în râu).
Apele uzate tehnologic și cele menajere, erau dirijate spre instalația de preepurare locală și
apoi, prin intermediul altei stați de pompare, SP1, în canalizarea orașului, spre stația de epurare.
Preepurarea apelor uzate se realize ază prin procedee de pretratare care constau în reținerea
materiilor în suspensie de dimensiuni mari și medii, reținerea grăsimilor și/sau uleiurilor și
uniformizarea debitului și concentrațiilor.
 Îndepărtarea materiilor grosiere în suspensie
Materiile gr osiere în suspensie sunt reprezentate de resturi vegetal, de bucăți de lemn
și/sau hârtie. Îndepărtarea acestora se realizează prin trecerea apelor reziduale prin grătare
metalice cu spații adecvate între bare, care permit reținerea suspensiilor respec – tive. De obicei se
folosesc grătare fine, cu spații între bare de 10 -25mm și grătare rare, cu spații între bare de 51 –
64mm. În funcție de necesități, se pot folosi și grătare cu spații mai largi, de 100 -150mm. Pentru
suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi și site rotative, site plane vibratoare, instalații de
predecantare etc.
 Separarea grăsimilor și/sau a uleiurilor
Grăsimile și uleiurile influențează defavorabil procesul de decantare al apelor reziduale.
Prin separare, acestea pot fi recuperate și superior valorificate. Separatoarele de grăsimi
sunt bazine în care se asigură o circulație lentă la partea superioară, unde datorită diferenței de
densitate grăsimile și uleiurile se separă.Separarea grăsimilor și/sau a uleiurilor ente un proces
foarte im portant în industria uleiurilor.
Uniformizarea debitelor și concentrației apelor reziduale se realizează în bazine de
distribuție și colectare a apei prevăzute cu: conducte perforate de distribuție, șicane,
compartimente, sisteme de aerare mecanică (aerato are de suprafață, agitatoare cu elice etc.) cu
viteze de cca 15 rot/min. sau sisteme de aerare pneumatică cu un debit specific de aer de cca 6
m3/m2/h, dispozitive pentru curățirea eventualelor depuneri, sistem de evacuare a apei
uniformizate.
Epurarea ape lor reziduale din industria alimentară se realizează mecanico -chimic și
biologic. În cazul apelor puternic poluate, însă, se aplică și o postepurare.
Instalația de preepurare secvențială a apelor rezultate din unele faze ale procesului
tehnologic, sunt fo rmate din separatoare de grasimi.

47
Aceste faze sunt:

-presarea;

-extracția uleiului din broken cu solvenți;

-rafinarea uleiului brut;

-îmbutelierea uleiului.[3 ]
4.4. Instalații de desprăfuire
Instalațiile de desprăfuire se realizează cu scopul asig urării condițiilor de puritate ale
aerului. Praful rezultat din diferite etape ale procesului tehnologic este captat local, transportat
pneumatic prin rețele de conducte și separat înainte de evacuare aerului, pentru a limita poluarea
exterioară sau în ved erea recuperării dacă prezintă interes în procesul productiv. Acestea se
compun din dispozitiv de captare (gură de aspirație), conductă de transport, separator de praf și
ventilator sau suflantă. Separatorul de praf și ventilatorul pot fi grupate în agrega te de filtrare –
exhaustare.

Fig.4.8 Rețea ramificată pen tru instalații de desprăfuire[ 9]
1 – guri de captare; 2 –conductă de transport; 3 – ventilator; 4 – separator de praf
(ciclon); 5 – evacuare praf.
Separatoarele de pr .af au rolul de a reține ma teriale în s uspensie în cazul instalațiilor
de transport pneumatic și în cazul instalaților de desprăfuire, în scopul limitării poluării
mediului înconjurător. Alegerea unui separator de praf, este în funcție de natura, forma și
dimensiunea particulelor ce urmează a fi reținute, de eficiența sau gradul de desprăfuire
necesar, de instalațiile auxiliare pe care le necesită un separator, costul de investiție și
exploatare, precum și de dimensiunile, forma utilajului tehnologic deservit.
Clasificar ea separato arelor de praf
După modul de funcționare separatoarele de praf se clasifică în:
Separatoare umede – la care se manifestă suplimentar și tensiunea superficială
a peliculelor, spumelor și picăturilor, iar prin umectare se modifică și proprietăți ca
adere nță, tendință de aglomerare, încărcare electrostatică etc. Efectele suprapuse
determină o creștere a eficienței de separare și micșorarea diametrului minim al
particulelor reținute, de exemplu scrubere cu autopulverizare, scrubere venturi,
multicicloane um ede, filtre umede.

48
Separatoare uscate – în funcție de fenomenul dominant ce acționează
asupra materialului se deosebesc tipurile cu:
– depunere, separarea se face sub acțiunea greutății proprii, de exemplu:
camere de depunere;
– inerțiale, separarea se reali zează datorită inerției particulelor cu masa
mai mare decât a aerului, care se lovesc de obstacole, șicane și cad la partea
inferioară, de exemplu camere cu șicane, separatoare cu inele conice;
– centrifugale, la care forța centrifugă proiectează particulele pe
suprafața laterală a separatorului, de exemplu cicloane, multicicloane;
– filtre, care rețin praful sub acțiunea unui ansamblu de fenomene
(difuzia, inerția, efectul de sită, adeziunea etc.), diferențiate în funcție de
dimensiunea particulelor și de stru ctura materialului filtrant; filtrele electrice
rețin particulele ca urmare a acțiunii forțelor electrostatice.
Cele mai des utilizate separatoare sunt cicloanele, datorită construcției relativ simple,
exploatării ușoare, a gradului de separare ridicat, m ai ales pentru particule mari și debite
specifice mari.
Ciclonul (fig.4.2) – este alcătuit dintr -o manta cilindrică din tablă, de diametru D prevăzut
cu un racord tangențial. La partea inferioară se termină cu o parte conică cu orificiu de evacuare
a praf ului (cu rol de buncăr pentru colectarea materialului separat din curentul de aer). La partea
superioară este prevăzut cu un cilindru de diametru d, care pătrunde în interiorul corpului
cilindrului principal, pe o înălțime h.
Aerul încărcat cu praf este in trodus tangențial, datorită mișcării elicoidale descendente în
cilindrul mare, particulele prin forța centrifugală Fc și frecare de interiorul mantalei, sunt frânate
în mișcarea lor și se depune la p Cilindrului interior poate fi cu înălțime mare, ajungând până la
partea de inferioară, însă mișcarea fluidului este caracterizată de un impuls mvR constant, iar
diametrul cilindrului interior este d = (1/2 … 1/3)D astfel, pierderea de presiune în mișcarea
ascendentă crește de 4 … 9 ori.
Din acest considerent în ălțimea h se limitează la o valoare h ³Ø, unde Ø reprezintă
diametrul ștuțului de racord.artea inferioară, aerul se evacuează prin tubul interior central. Pentru
o bună separare, viteza de intrare în ciclon se alege între 14 … 25 m/s.
Dacă ventilatorul se poate monta înaintea ciclonului, ștuțul cilindrului interior, se
terminăcu o căciulă de protecție. În caz contrar, el este racordat pe aspirația exhaustorului.
Pentru micșorarea vitezei se poate prevedea la intrarea în ciclon o clapetă, care
accentueaz ă transformarea forței de inerție în forță de depunere.

49
Fig.4.9. Schema unui ciclon clasic[ 9]
1- aerul poluant; 2 – cămașa filtrului;
3- pastila de praf; 4 – colector de praf; 5 – aer curat; 6 – tija centrală
Cicloanele se pot lega în serie sau paralel. Leg area în serie nu îmbunătățește substanțial
gradul de separare dar se adoptă atunci când nu este permisă întreruperea în funcționare a
cicloanelor, astfel dacă primul ciclon se înfundă, separarea continuă în al doilea.
În situațiile în care dimensiunile pa rticulelor sunt foarte diferite, se folosește ca primă
treaptă de separare un ciclon cu diametrul mai mare ( pentru particulele mari) și un ciclon cu
diametrul mai mic (pentru celelalte particule). De obicei este avantajoasă montarea cicloanelor în
serie c u alte separatoare pentru particule fine. Prin înserierea lor se obțin rezultate bune, eficiența
instalației de desprăfuire ajunge la 93% sau se înseriază separatoare din clase diferite, caz în care
fiecare lucrează în domeniul lui optim de reținere. Gradu l de separare a cicloanelor crește cu
forța centrifugă, cu masa particulelor, cu viteza de rotire a particulelor, determinată de viteza de
intrare tangențială a amestecului și cu scăderea diametrului mantalei ciclonului. Din aceste
considerente se realizea ză cicloane cu diametre până la maxim 1 metru. Creșterea eficienței cu
scăderea diametrului a condus la realizarea unor baterii de cicloane, alcătuite din mai multe
cicloane cu diametre mici de 50 – 250 mm, formând multicicloanele (fig.4.3 ).

Fig.4. 10. Schema unei baterii de cicloane[ 9]
a – ciclon; 1 – aer poluat; 2 – gura de evacuare aer curat; 3 –
colector de praf.

4.5. Separatoare de grasimi utilizate în prelucrarea apelor uzate
În cazul deversării apelor uzate cu grasimi în conductele de canaliza re se poate ajunge în
situația înfundării acestora, pentru a se evita aest lucru sunt folosite separatoarele de grăsimi.

50
Un separator de grasimi este definit ca o unitate sau un ansamblu de unități care au rolul
de separare a grasimilor din apele uzate și de reținere a grasimilor separate, care cuprinde în
general o trapă de namol, o cameră de separare a grasimilor și dacă este necesar o zonă de
liniștire, un punct de prelevare a probelor.

Fig.4.11. Construcț ia unui separator de grasimi.[1 7]

Principiul de funcționare al separatoarelor de grăsimi este descris de următorul proces:
Apele menajere sau reziduale ajung în zona trapei de nămol unde are loc separarea grosierului cu
ajutorul pereților despărțitori special proiectați ulterior, datorită diferenței de densitate față de
apă, grasimile sunt separate și depozitate în zona de depozitare a grasimilor. Apa separată astfel
de grasimi și namol, ajunge spre evacuare unde, cu ajutorul unui alt perete despărțitor cu rol de
deversor, are loc ultimul proces de decantare a suspensiilor fine.
Separatoarele de grăsimi folosite de socetatea producătoare de ulei vegetal:
– separatoarele aferente secției extracție, S1 și S2;
– separatoarele aferente secției de rafinare, S3 și S4;
– separatorul aferent secției de îmbuteliere , S5;
– separatorul aferent secției de presare, S6;
– separatorul aferent stației de pompare SP2, S7;
– separatorul aferent stației de pompare SP1, S8.

51
 S1- este un separator cu două compartimente, care primește apele de la vasele florentine
de extracție, ape cu urme de benzină. În acest separator sunt reținute urmele de benzină și
este prevazut pentru situațiile în care au loc deversări accidentale de benzină din secție,
pentru recuperarea benzinei în cazul opririi accidentale a secției, sau în urma unui
acciden t tehnologic.

Fig. 4.12. Schema funcțională a separatorului S1[ 5]
 S2 – este un separator de grasimi prevazut cu două compartimente și rigola de
colectare a uleiului. Acest separator preia o parte din apele evacuate de la
secția rafinare și apele rezul tate în urma operației de decantare a mucilagiilor.
Apele rezultate de la decantarea mucilagiilor sunt ape cu o încărcare poluantă
mare.

52

Fig.4.13. Schema funcțională a separatorului S2[ 5]

 S3- este un bazin de acumulare a apelor evacuate de la coloan ele barometric, în urma
operației de retehnologizare a instalației vechi de rafinare cu o alta noua, de tip
Kirschfield, modificându -se astfel circuitul apei. În acest separator sunt acumulate doar
apele rezultate de la instalația de vid aferentă operației de uscare a uleiului purificat, ape
cu o încărcare poluantă redusă. Aceste ape sunt apoi dirijate spre separatorul S2.

53
Fig.4.14. Schema f uncțională a separatorului S3.[ 5]
Randamentul de epurare al acestor separatoare este de doar 20%. Din următoar ele
motive:
-debitul de ape care trece prin separator în unitatea de timp este mai mare decât cel
prevăzut prin proiectare;
-utilizarea incorecta a acestora (ex. în S2 înălțimea apei era mult mai mare decât
înălțimea utilă proiectată, bașa de acumulare a substanțelor grase fiind inundată. Acest fapt are
ca rezultat acumularea substanțelor grase la suprafață. Deoarece îndepărtarea lor se face
sporadic, cu ajutorul vidanjei, au loc fenomene de autooxidare și degradare ceea ce are ca efect
reducerea randame ntului de preepurare);
-operațiile de întreținere nu se realizează periodic, ci doar atunci când se poate, sau când
s-au încărcat foarte mult .
 S 4 – în acest separator intră trei tipuri de ape uzate:
– apele rezultate de la operația de scindare, ape cu încă rcare poluantă mare;
– apele rezultate de la operația de dezodorizare, ape cu încărcare poluantă
– scăzută;
– o parte din apele rezultate de la operația de extracție (apele de la
– hidrocicloane), ape cu încărcare poluantă scăzută.

54

Fig. 4.15. Schema funcționa lă a separatorului S4.[ 5]
 S5 – în acest separator intră apele de la secția de îmbuteliere a uleiului. Acest separator a
fost prevăzut pentru liniile de îmbuteliere sticle de 0.51, în cazul îmbutelieril uleiului în
sticle tip PET de la această secție, nu s e vor mai evacua decât ape de răcire, ape curate
din punct de vedere al încărcării poluante.
Randamentul acestui separator este cuprins între 20 – 30%.

55

Fig.4.16. Schema funcțională a separatorului S5[ 5]
 S6 – Apele evacuate de la secția de p resare a semințelor de floarea – soarelui sunt ape de
răcire, ape cu o încărcare poluantă scăzută. Separatorul a fost prevăzut pentru evacuarea
apelor de spălare a benzilor transportoare și eventuale accidente tehnologice.

Fig.4.17. Schema funcțională a separatorului S6[ 5]
 S7 – Separatorul aferent stației de pompare SP2, separator prevăzut cu grătare pentru
reținerea substanțelor grosiere și două căi de trecerea apei în vederea reținerii
substanțelor grase.

56

Fig.4.18. Schema funcțională aseparator ului S7[ 5]

 S8 – separatorul aferent stației de pompare SP1, acesta preia aproape întreaga cantitate de
ape uzate de pe platformă, și apoi prin intermediul stației de pompare SP 1 să trimită
aceste ape în bazinul de retenție .

57
Capitolul V :MONITORI ZAREA DEȘEURILOR
În urma desfășurării procesului tehnologic rezultă urmatoarele tipuri de deșeuri:
– coaja de semințe de floarea -soarelui, 12.784.4 t/an, utilizată drept combustibil în
cadrul centralei termice. În urma operației de ardere rezultând cenu să (9%). -1.151 t/an;
– mucilagii (0,45% raprtat la uleiul brut), – 258.580 kg/an;
– nămol rezidual. – 132.617 kg/an:
– cioburi de sticla, – 105.400 kg/an;
– fier vechi, – 152.690 kg/an;
– bronz. – 43 kg/an;
– fontă., – 10.950 kg/an;
– cupru, -258kg/an.
Cantitatea de g unoi este de 2.560 m3/an, din care circa 1.676 m3 reprezintă cenușă
rezultată de la centrala termică, mucilagiile și nămolul rezidual. Restul este constituit din deșeuri
menajere rezultate de la cantina aferentă societății.
Cioburile de sticlă si fierul v echi sunt valorificate prin intermediul societățlor de profil.
Depozitarea deșeurilor se face în pubele metalice asigurate de unitatea prestatoare.
Depozitarea deșeurilor metalice se face în vrac, neacoperit, iar transportul se realizează
cu mijloace aut o speciale. În incinta unități există mai mu lte locuri de depozitare:
– lângă depozitul de ulei pe o platformă betonată cu următoarele dimensiuni: L = 45m, l =
18 m;
– lângă calea ferată pe o platformă parțial betonată și parțial acoperită cu dimensiunile: L =
50 m, l = 15 m.
Uleiul mineral uzat este depozitat în butoaie și este reutilizat în cadrul socetății.
Transportul deșeurilor se face în containăre asig urate de o socetate de profil.
Pe lângă gospodărirea deșeurilor,în cadrul fabricii are loc și gosp odărirea substanțelor
toxice si periculoase.
Societatea deține două grupe de produse și substanțe toxice:
– produse destinate procesului tehnologic și întreținere;
– produse destinate dezinsecței și deratizării.
Substanțele toxice utilizate în procesul tehno logic și în cadrul laboratorului de analize
sunt neutralizate in cea mai mare parte.
Substanțele toxice utilizate anual sunt,în procesul tehnologic :
– soda caustică. 145.294 kg;
– acid sulfuric 242.060 kg;
– acid fosforic intern 42.405 kg;
– acid fosforic import 9.600 kg.
Aceste substanțe sunt utilizate în procesul tehnologic la operațiile de desmucilaginare,
neutralizare și scindare, ele sunt neutralizate în timpul acestuia
În laboratorul CTC pentru efectuarea analizelor:
– eter etilic 222 1;
– eter d e petrol 695 1;
– acetona. 257 1;
– alcool etilic 2271;

58
– fosfat trisodic 480 kg.
Aceste substanțe sunt neutralizate în urma reacțiilor chimice care au loc sau sunt regăs ite
în apele uzate evacuate.[8]
Desfasurarea activitatii determina obtinerea urmatoare le tipuri de deseuri:
– corpuri solide rezultate din sortarea semintelor oleaginoase inainte de prelucrare;
– deșeuri tehnologice rezultate din instalația de extracție si rafinare;
– uleiuri uzate rezultate de la utilaje si mijloacele de transport;
– deșeuri din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic;
– deseuri menajere.
Din procesul de productie rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
a) deseuri tehnologice
-deșeurile din faza de sortare a semințelor, coji de seminte, 30 t/zi se depoziteaza in saci
intr-o magazie prevazuta in zona de depozitare si se livreaza la FNC sau direct catre ferme
zootehnice;
-deșeuri rezultate din instalația de rafinare se vor colecta separat in recipienti metalici
care se vor amplasa intr -o magazie din zona de depozitare si vor fi livrate ca materii prime catre
diversi utilizatori: sapun lichid 1 – 2 t/zi si ceara 1t/zi, acizi grasi 50 kg/zi;
-namol 1t/zi care este depozitat temporar pe o platforma betonata imprejmuita fiind
utilizat de societatea care realizeaza investitia ca ingrasamant agricol.
b) Din activitatile conexe rezulta urmatoarele categorii de deseuri:
-uleiurile uzate de la utilaje si mijloace de transport vor fi colectate în recipienti adecvati
si vor fi preluate de societati specializat e in baza unui contract de prestari servicii 10 -20 l/luna;
-baterii de acumulatori 3 -4 buc/an; – anvelope uzate 5 -6 buc/an;
-piese uzate, deseuri metalice 10 -50 kg/luna;
-deșeurile din hârtie si cartoane, PVC, polietilena, material plastic (cca 20 kg/ zi) sunt
depozitate temporar in saci din materiale adecvate, acestia fiind preluati de o societate
specializata in baza unui contract de prestari servicii.
Deșeurile vor fi depozitate temporar în spații special amenajate până la preluarea
acestora de soc ietati specializate in baza unor contracte de prestari servicii.
c) deseurile menajere vor fi colectate in europubele care se vor amplasa pe o platforma betonata
special destinata.
Indicele mediu zilnic de producere a deseurilor este de 0,35 kg/persoana. Imed. = 0,35
kg/persoana.zi x 54 persoane angajate = 18,90 kg/zi. Vdmed = 18,90 kg/zi x 200 zile de lucru =
3.780 kg/an.
Preluarea deseurilor menajere se va face in baza unui contract cu o societate specializata
pentru prestari servicii de salubritate.
În afara acestor deșeuri (menajere și cele rezultate din activitatea productivă), în
cantitățile estimate, in incinta nu se produc și nu se vor depozita alte tipuri de deșeuri.
Prin implementarea sistemului de management al deșeurilor se prevede păstrare a evidenței
tuturor materialelor valorificabile, a deșeurilor și eliminarea de pe amplasament conform HG
856/2002.
Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG 170/2004.
Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor HG
662/2001, cu modificarile și completarile ulterioare.

59
Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG 1057/2001
privind regimul bateriilor și acumulatorilor care conțin substanțe periculoase.
Toate deseurile vor fi depozitate in recipienti adecvati care se vor pastra in magazii care
se vor construi in concordanta cu cerintele impuse de categoria acestora; de aici vor fi preluate
de societati specializate fie ca subprodusi pentru fabrici de sapun, cosmetice. [18]

60
Concluzii
Prezenta lucrare de cercetare științifică cumulează o serie de rezultate, atât teoretice cât și
experimentale privind m onitorizarea factorilor de mediu la o societate producatoare de ulei
vegetal. Valorile indicatorilor de inc ărcarea poluant ă a apelor uzat e evacuate din sec țiile de
produc ție a uleiurilor vegetale înregistrate în perioada aprilie – iulie 2016 sunt anal izate în raport
cu normativele în vigoare.
Principalele contribuții personale privind studiul monitorizarii mediului in producerea
uleiurilor vegetale sunt:
 sintetizarea principalelor aspecte generale legate poluare dar și combatere a acesteia ;
 calculul indicatorilor de a pă uzată pentru fiecare sec ție în parte ;
 realizarea grafic elor pentru fiecare indicator de ap ă uzată;
 realizare tabelelor privind încarcare poluant ă a apelor uza te tehnologic de la fiecare sec ție de
producere a uleiului într-o anu mită perioad ă de timp.
În urma analizei planului de monitorizare stabilit pe baza caract eristicilor tehnice și
social -geografice a le societății producătoare de ulei s -au evidențiat următoarele aspecte:
Urmărirea fluxului tehnologic de obținere a uleiului vegetal, este important pentru
stabilirea sursele de poluanți;
Modul de prelevare al probelor de aer, apă, sol și frecvența lor se face surselor de poluare
după o analiză a factorilor de mediu implicați și a cauzelor de impact asupra acestora;
Este necesară e fectuarea calculului statistic al datelor obținute, pentru evaluarea
impactului de mediu a procesului tehnologic de produc ere a uleiului vegetal;
Evaluarea efectului și tehnologiilor de lucru a mijloacelor alese pentru reducerea poluării
datorate procesului tehnologic, conduce la utilizarea instalațiilor de desprăfuire în secțiile de
producție și a separatoarelor de grăsim i pentru reținerea uleiurilor și benzinei în scopul
preepurării apelor uzate tehnologice evacuate de către societate.
Rapoartele obținute au condus la următoarele concluzii:
La secția de prelucrare a materiei prime factorul de mediu cel mai afectat este calitatea
aerului, datorită pulberilor emise la un nivel ridicat, pentru remedierea calității, s -a luat măsura
utilizării instalațiilor de desprăfuire;
În cadrul secției rafinărie cât și secției extracție, factorului de mediu apă, îi este afectată
calia tea datorită cantității mari de materii în suspensie, măsura adoptată pentru îmbunătățirea
calității apei, este folosirea unei stații de preeepurare, ce are în compone nța sa 8 separatoare de
grăsimi .

61
Bibliografie
1. Coordonator: prof. dr. ing. Constantin BANU, Manualul Inginerului de industrie
alime ntară vol. ll”, , Editura Tehnică București 1999
2. Găgeanu Paul și colectiv, Studiu tehnologic privind extragerea uleiurilor vegetale în
vederea obținerii combustibilului tip “biodiesel”, INMA București, decembri e 2007;
3. Gabriela Simion ,Monitorizarea și controlul factoril or de mediu”, Enitura Matrix 2012.
4. Raport privind studiul de evaluarea a impactului asupra mediului “Fabrica de extractie
uleiuri vegetale” Timisoara, elaborator S.C. Tellus Adviser S.R.L
5. Documentatie tehnica SC Ulcom International
6. Mircea Dobriceanu, Gheorghe Eugen Subțirelu, Dan Selisteanu, Robert Funduneanu
Monitorizarea factorilor de mediu, tehnici și s isteme”, Editura Universitaria, Craiova
2009.
7. G. Simion, A. Colan, M.F Dutu, Monitoring of Environmental Factors at Vegetable Oils
Producing Units ISSN 1454 – 8003 Proceedi ngs of 2012 International Conference of
Hydraulics and Pneumatics – HERVEX
8. Acord de mediu,”Agentia de regionala pentru protectia mediului Timisoara”
9. Olga BANCEA ,SISTEME DE VENTILARE IN DUSTRIALĂ”, EDITURA
POLITEHNICA TIMIȘOARA – 2009
10. Studiu documentar la o socetatea comercială de obtinere a uleiurilor vegetale din
Giurgiu “OLEOMET”
11. www_RegieLive_ro_TEHNOLOGIA_DE_OB TINERE_A_ULEIURILOR_
VEGETALE
12. http://extractive.wikispaces.com/file/view/Fabricarea+ulei ului+de+floar ea- soarelui.pdf
13. http://www.scritube.com/geografie/ecologie/CONC EPTUL -DE-
POLUARE15125616.php
14. http://facultate.regielive.ro/referate/ecologie/factorii -de-mediu-si-sanatatea –
148734.html
15. http://facultate.regielive.ro/referate/ecologie/factorul -de-mediu -procedee -si- instalatii –
pentru -protectia -mediului -158554.html
16. SAhttps://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industr ia-alimentara/valoarea -superioara -a-
deseurilor -in-industria -uleiurilor -vegetale -133880.htmlhttp://a pmcl
17. .http://www.fosa.ro/descriere -separatoare -grasimi.php
18. https://www.academia.edu/8907191/SCHEMA_TEHNOLOGIC%C4%82_DE_FABRI
CARE_A_ULEIULUI_RAFINAT_D E_FLOAREA -SOARELUI