Monitorizarea Calitatii Aerului In Municipiul Turnu Magurele

Monitorizarea calității aerului în municipiul Turnu Măgurele

Tabel 4.2 Indicatorii monitorizați de stația automată TR – 2 Turnu Măgurele

Tabel 4.3 Informații privind tehnicile de măsurare de stația automată TR – 2 Turnu Măgurele

Figura 4.4 Aparatura interior stație TR – 2 Turnu Măgurele

IV.4.1.1 NO2

NO2 provin în mare parte din transportul rutier sau din arderea combustibililor lichizi, solizi și gazoși în diferite instalații industriale. Oxizii de azot au un efect de acidifiere asupra multor componente ale mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele, dar și construcțiile și monumentele.

Formare dioxidului de azot: N2 + O2→ 2NO

2NO + O2→ 2NO2

și

NO2 +hΰ → NO + O*

O* + O2 → O3

O3 + NO → NO2 + O2

Concentrațiile de NO2 din aerul înconjurător se măsoară folosind V.L. orară pentru protecția sănătății umane (200 µg / m3), valoare care nu trebuie să fie depășită mai mult de 18 ori / an și valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg / m3).[13]

În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR – 2 Turnu Măgurele au fost efectuate 8 299 măsurători medii orare pentru dioxidul de azot. Valoarea limită orară, care este 200 µg / m3, nu a fost depășită în punctul de control TR – 2 Turnu Măgurele.[14]

Tabel nr. 4.4 NO2 la stația automată TR – 2 inclusă în RNMCA

Figura 4.5 Evoluția NO2 la stația TR – 2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4.6 Evoluția mediilor anuale 2010-2014 de NO2 la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele

Din analiza datelor din anul 2014, obținute din monitorizarea dioxidului de azot, se constată că valorile maxime orare u fost mult sub valoarea limită orară pentru protecția sănătății ( 200 µg / m3).

IV.4.1.2 SO2

SO2 este un gaz foarte reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor lichizi și a combustibililor fosili sulfuroși, în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere.

SO2, poate afecta atât mediul prin efectul de acidifiere cât și sănătatea populatiei prin efecte asupra sistemului respirator.

Concentrațiile de SO2 din aer se măsoară folosind valoarea V.L. pentru protecția sănătății umane (350 µg / m3), valoare care nu trebuie depășită mai mult de 24 ori / an și valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125 µg / m3), valoare care nu trebuie depășită mai mult de 3ori / an.[13]

În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR – 2 Turnu Măgurele au fost efectuate 7808 măsurători medii orare pentru dioxidul de sulf. Valoarea limită orară este de 350 µg / m3 și nu a fost depășită.[14]

Tabel nr. 4.5 – SO2 la stația automată TR – 2 inclusă în RNMCA

Figura 4.7Evoluția orară a SO2 la stațiaTR – 2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4.8Evoluția zilnică a SO2 la stația TR – 2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4.9 Evoluția mediilor anuale 2010-2014 de SO2 la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele

Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea dioxidului de sulf, se constată că valorile maxime orare s-au situat mult sub valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane ( 350 ug/m3).

IV.4.1.3 CO

CO este un gaz foarte toxic care afectează capacitatea organismului de a reține oxigenul, fiind letal în concentrații desebit de mari. Acesta provine din surse naturale sau antropice, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât din instalații energetice, industriale, cât și în instalații rezidențiale și mai ales din arderi în aer liber

Formarea monoxidului de carbon:

2C + O2→ 2CO

2CO + O2→ 2 CO2

Concentrațiile de CO din aerul înconjurător se evaluează folosind V.L. pentru protecția sănătății umane (10 mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore . [13]

În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR – 2 Turnu Măgurele au fost înregistrate 7445 măsurători medii orare pentru monoxidul de carbon. Valoarea limită de 10 mg/m3 maximă zilnică a mediilor de 8 ore nu a fost depășită în niciun punct de control.[14]

Tabel nr. 4.6 – CO la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele inclusă în RNMCA

Figura 4.10Evolutia CO la stația TR – 2 Turnu Măgurele în anul 2014

Fiura 4.11 Evoluția mediilor anuale 2010-2014 de CO la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele

Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea monoxidului de carbon, se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentrațiilor pe 8 ore s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică pentru protecția sănătății umane (10mg/m3).

IV.4.1.4 O3

O3 se găsește în mod natural în concentrații extrem de mici în atmosfera joasă. Spre deosebire de ozonul stratosferic, este deosebit de toxic, având o acțiune puternic iritantă asupra căilor repiratorii, ochilor și are potential cancerigen. De asemenea, ozonul are efect toxic și pentru vegetație, determinând inhalarea fotosintezei și producerea de leziuni foliate, necroze.

O3 este un poluant secundar deoarece nu este emis direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influența radiațiilor ultraviolete, prin reacții fotochimice în lanț între o serie de poluanți primari

Formarea fotochimică a O3 depinde în principal de factorii meteorologici și de concentrațiile de precursori NOx și COV. În atmosferă au loc reacții în lanț complexe, multe dintre acestea concurente în care O3 se formează și se consumă, astfel încât concentrația O3 la un moment dat depinde de o mulțime de factori, precum raportul dintre NO și NO2 din atmosferă, prezența compușilor organici volatili necesari inițierii reacțiilor dar și de factori meteorologici: temperaturi mari și intensitatea crescută a luminii solare care beneficiaza reacțiile de formare a O3, precipitații, care contribuie la scăderea concentrațiilor de O3 din aer.

Așa se explică faptul că în zonele rurale unde traficul este redus și emisiile din arderi mai mici, concentrațiile de ozon sunt mult mai ridicate în mediul urban.

Formare ozonului: NO2 + hΰ→ NO + O*

O*+ O2 → O3

O3 + NO → NO2 + O2

Ca urmare a complexității proceselor fizico-chimice din atmosferă și a strânsei lor dependențe de factorilor meteorologici a variabilității spațiale și temporale a emisiilor de precursori, a creșterii transportului ozonului și precursorilor săi la distanță mare, inclusiv la scară inter-continentală în emisfera nordică, precum și a variabilității schimburilor dintre stratosferă și troposferă, concentrațiile de ozon în atmosfera joasă foarte sunt variabile în timp și spațiu, fiind totodată foarte greu de controlat.

Concentrațiile de O3 din aerul înconjurător se evaluează folosind pragul de alertă (240 µg / m3 măsurat timp de 3 ore consecutiv) ca medie a concentrațiilor orare, pragul de informare (180 µg / m3) ca medie a concentrațiilor orare și valoarea țintă pentru protecția sănătății umane ( 120 µg / m3) calculată ca valoare maxima zilnică a mediilor pe 8 ore (medie mobilă), care nu trebuie depășită mai mult de 25 ori / an calendaristic.[13]

În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR – 2 Turnu Măgurele s-au înregistrat 7417 măsurări medii orare pentru ozon și nu s-au înregistrat depășiri ale valorii limită pentru protecția sănătății umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120 µg/mc).[14]

Tabel nr. 4.7 Ozon la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele inclusă în RNMCA

Figura 4.12 Evolutia O3 la stația TR – 2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura 4.13 Evoluția mediilor anuale 2010-2014 de O3 de la stația automată

TR – 2 Turnu Măgurele

Din analiza datelor aferente anului 2014 obținute din monitorizarea ozonului, se constată că valorile maxime zilnice ale mediilor concentrațiilor pe 8 ore s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică pentru protecția sănătății umane (120 µg / m3).

IV.4.1.5 Pulberi în suspensie – fracțiunea PM10

Particulele în suspensie ( PM10 și PM2.5) din atmosferă sunt poluanți ce se transportă pe distanțe lungi. Provin din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, erupții vulcanice sau din surse antropice ca: arderile din sectorul energetic, procesele de producție, șantierele de construcții, transportul rutier, sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele care utilizează combustibili solizi.

Acestea pot conține particule de carbon, metale grele, oxizi de fier, sulfați dar și alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene.

Concentrațiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic din aerul încojurător se evaluează folosind valoarea limită zilnică (50 µg / m3), care nu trebuie depășită mai mult de 35 ori / an și valoarea limită anuală (40 µg / m3).[13]

În anul 2014, la stația automată de monitorizare a calității aerului TR – 2 Turnu Măgurele s-au înregistrat 235 probe medii zilnice pentru indicatorul pulberi în suspensie fracțiunea PM10. La stația TR – 2 Turnu Măgurele, prelucrările statistice ale concentrațiilor medii zilnice au evudențiat o concentrație medie anuală de 22,18 µg / m3 și o valoare maximă determinată 58.51 µg / m3. Valoarea limită zilnică de 50 µg / m3 a fost depășită pentru 3 probe, cu o frecvență a depășirii de 0,83%.[14]

Tabel nr.4.8 PM10 la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele incluse în RNMCA

Figura 4.14 Evoluția PM10 la stația TR – 2 Turnu Măgurele în anul 2014

Figura.4.15 Evoluția mediilor anuale 2010-2014 de pulberi în suspensie PM 10 de la stația automată TR – 2 Turnu Măgurele

Din analiza datelor semnificative din anul 2014, obținute din monitorizarea pulberilor în suspensie–fracțiunea PM10, se constată că au existat 2 depăsiri ale valorile maxime zilnice (50 µg/mc).

IV.4.1.6 Pulberi sedimentabile

Pulberile sedimentabile sau praful sunt reprezentate de particule cu diametrul de 20 µm și densități care favorizează depunerea acestora conform legii gravitației. După ce sunt trimise în aer, acestea se depun pe sol, vegetație..

Stabilitatea în atmosferă a acestor pulberi este determinată de mărimea particulelor, iar în absența curenților de aer se sedimenteaza cu o viteză uniformă..

În anul 2014 s-au efectuat 27 determinări manuale ale pulberilor sedimentabile (probe medii lunare) în municipiul Turnu Măgurele prelevate în următoarele puncte de control:

Stația Meteo Turnu Măgurele;

Abator Turnu Măgurele.

Figura.4.16 Evoluția mediilor lunare de pulberi sedimentabile 2014 în Turnu Măgurele

Facem precizarea că nu s-au înregistrat depășiri ale concentrației maxime admisibile de pulberi sedimentabile (17 g/m2*lună) în conformitate cu STAS 12574 / 87, în anul 2014 în municipiul Turnu Măgurele.

Concluzii:

Monitorizarea calității aerului în municipiul Turnu Măgurele prin stația automată TR – 2 din cadrul RNMCA în perioada 2010-2014, a evidențiat următoarele depășiri:

Pulberi în suspensie fracțiunea PM10 gravimetric :

în anul 2010, au fost depistrate un număr de 17 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc) conform Legii nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală fiind de 34,76 µg/mc.

în anul 2012, au fost depistrate un număr de 2 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc) conform Legii nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală fiind de 27,22 µg/mc.

în anul 2013, au fost depistrate un număr de 2 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc) conform Legii nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală fiind de 28,25 µg/mc.

în anul 2014, au fost depistrate un număr de 3 depășiri ale valorii limită zilnice (50 µg/mc) conform Legii nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală fiind de 22,18 µg/mc.

Cele mai importante surse potențiale de poluare cu pulberi în suspensie sunt reprezentate de traficul rutier, diferite procese industriale pe fondul condițiilor meteorologice defavorabile dispersiei (calm atmosferic).

Ozon ( O3):

în anul 2012 au fost depistrate un număr de 3 depășiri a valorii – țintă pentru protecția sănătății umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120 µg/mc) conform Legii nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală fiind de 45,85 µg/mc.

în anul 2013 au fost depistrate un număr de 2 depășiri a valorii- țintă pentru protecția sănătății umane (valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore – 120 µg/mc) conform Legii nr. 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, valoarea medie anuală fiind de 40.15 µg/mc

Cauza: O3 nu este un poluant emis, ci un poluant secundar care se formează sub acțiunea razelor solare asupra oxizilor de azot și a compușilor organici volatili, la distanță de sursele de poluare.

Precizam că, deși s-au înregistrat depășiri ale valorii limită, respectiv valorii -țintă pentru indicatorii pulberi în suspensie (PM10) și ozon, nu s-a depășit numărul admis de depășiri prevăzut de legislația în vigoare.

Referințe bibliografice:

NEGULESCU Maria – Protecția mediului înconjurator;

SAFTA V. V. – Note de curs la disciplina Ingineria Calității Aerului-UPB, an universitar 2013-2014;

SIMION Gabriela Cristina- Monitorizarea și Controlul Factorilor de Mediu;

*** Enciclopedia geografică a României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982;

*** Hotărârea nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului;

*** http://www.apmtr.anpm.ro;

*** http://www.mmediu.ro;

*** http://www.eea.europa.eu/ro;- Agentia Europeana de Mediu;

*** www.ucar.edu; COMET Program;

*** Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

*** Ordinul 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului in vederea facilitarii informarii publicului;

*** OUG nr. 195/2005 modificată, completată și aprobată prin Legea 265/2006 cu modificări și completări;

*** Raport anual – calitatea Aerului în România;

*** Raport anual privind starea mediului în județul Teleorman;

*** Raport calitatea aerului în județul Teleorman;