Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, stud iul de caz în Zona Lac Bistrița [614988]

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, stud iul de caz în Zona Lac Bistrița

26
1.5. DATA CLIMATICE
1.5.1. Temperatură

Figura 18.1. Temperatura medie anuală (˚C)
Sursa: (http://www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro, http://www.weatherbase.com)
Temperat ura medie anuală cu valoarea ce a mai ridicată, conform graficului este de 11,7
˚C și se înregistrează în anul 2010. Temperatura medie a tuturor anilor este de 9,03 ˚C valorile
care depășesc sunt înregistrate în 2005 9,5˚C , 2010 11,7 ˚C, 2011, 2012 9,8 ˚C, 2014 10,9 ˚C și în
2015 10,5 ˚C (fig. 18.1.).

Figura 19.1. Temperatura minimă a nuală (˚C)
Sursa: (http://www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro, http://www.weatherbase.com)

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, stud iul de caz în Zona Lac Bistrița

27
Temperatura minimă anuală cu valoarea ce -a mai ridicată, c onform graficului este de -20,4˚C și
se înregistrează în anul 2012. Temperatura medie a tuturor anilor este de 13,51 ˚C valorile care depășesc
media sunt înregistrate în 2010 18,8˚C, 2 011 17,9˚C, 2012 20,4˚C, 2013 16,6 și 2015 17,8 (fig . 19.1.).
Valori care depășesc media tuturor anilor înregistrată în ultimi i 5-6 ani denotă o răcire a
temperaturi minime anuale .

Figura 20.1. Temperatura maximă anuală (˚C)
Sursa: (http://www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro, http://www.weatherbase.com)

Temperatu ra maximă anuală cu valoarea ce a mai ridicată, conform graficului este de
37,6˚C și se înregistrează în anu l 2005. Temperatura medie maximă a tuturor anilor este de
33.34 ˚C valorile care depășesc această limită sunt înregistrate în 2005 11,7 ˚C, 2006 34,5˚C, 2010
34,5˚C, 2012 10,9 ˚C, 2014 33,7˚C și în 2015 34,4 ˚C (fig. 20 .1.).

1.5.2. Date referitoare la umidita tea aerului

Umiditatea relativă a aerului valoarea medie ce -a mai ridicată conform graficului din (fig.
19.1.) este de 79 % înregistrată în anul 2008. Umiditatea relativă medie a tuturor anil or este de
74,81 % valorile care depășesc sunt înregistrate î n 2007 este de 76%, 2008 79%, 2010 77%,
2013 78% și, 2014 76%. Conform datelor obținute umiditatea relativă a aerului este în scădere
față de media tuturor anilor analizați.

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, stud iul de caz în Zona Lac Bistrița

28

Figura 21.1. Umiditate relativa a aerului (%) valoarea medie
Sursa: (http:// www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro, http://www.weatherbase.com )

Umiditatea relat ivă a aerului valoarea medie ce a mai ridicată conform graficului este de
79% înregistrată în anul 2008 . Umiditatea relativă medie a tuturor anilor este de 74,81 % valorile
care depășesc sun t înregistrate în 2007 este de 76%, 2008 79%, 2010 77%, 2013 78% și, 2014
76% (fig. 21.1.).

Figura 22.1. Umiditate relativa a aerului (%) valoarea minimă
(http://www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro, http://www.wea therbase.com )

Umiditatea relati vă a aerului valoarea minimă ce a mai ridicată conform graficului este de
30% înregistrată în an ul 2009 .
Umiditatea relativă medi e a tuturor anilor este de 18,5 % valorile care depășesc sunt
înregistrate în 2006 22%, 2008 28 %, 2009 30% și în 2010 21% (fig . 22.1.).

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, stud iul de caz în Zona Lac Bistrița

29

1.5.3. Date referitoare la vitez a vântului

Viteza vântului la 10 – 12 m deasupra solului în interv al de 10 minute are valoarea ce a mai
ridicată conform graficului de 9 m/s înregistrată în ani 2006 și 2011.
Viteza vântul ui la 10 -12 m deasupra solului în interval de 10 minute a tuturor anilor este de
7,18 m/s valorile care depășesc sunt înregistrate în 2006, 2011 9 m/s și în 2008, 2012, 2015 are
valoare de 8 m/s (fig . 23.1.).

Figura 23 .1. Viteza vântului la 10-12 m deasupra solului în interval de 10 minute (m/s)
Sursa: (http://www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro,

1.5.4. Date referitoare la precipitațiile medeii anuale

Precipitații le medii anuale au valoarea cea mai ridicată conform graficului de 708,11 mm/
m² înregistrată în anul 2010.
Precipitațiile medii anuale a tuturor anilor este de 473,74 mm/m2 valorile care depășesc
sunt înregistrate în 2009 569.97 mm/ m². 2010 708,11 mm/ m², 2011 490,15 mm/ m², 2013 506, 53
mm/m² și în 2015 634 mm/ m² (fig. 24.1.).

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, stud iul de caz în Zona Lac Bistrița

30

Figura 24.1. Precipitațiile medii anuale (mm/ mp)
Sursa: (http://www.tutiempo.net, www.meteoromania.ro, http://www.weatherbase.com)

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, studiul de caz în Zona Lac Bistrița

31
1.6. ZONA CLIMATICĂ DE REZISTENȚĂ A PLANTELOR LA FRIG

Este o zonă definită geografic, în care o anumită categorie de plante este capabilă de
creștere, așa cum sunt definite de condițiile climatice, inclusiv capacitatea acestora de a rezista
temperaturilo r minime ale zonei ( fig. 25 .1.). Spre exemplu, o plantă care este descrisă ca
"rezistentă la zona 10" înseamnă că planta poate rezist a la o temperatură minimă de -1°C (30 °F).
O plantă mai rezistentă, care este "rezistentă la zona 9" poate tolera o temper atură minimă de –
7°C (19 °F). Elaborat mai întâi pentru Statele Unite ale Americii de către Departamentul de
Agricultură (USD0A), utilizarea zonelor a fost ado ptată și de către alte națiuni
(https://en.wikipedia.org ).

Figura 25 .1. Harta Zona climatică de rezistență a plantelor la frig ,
(http://www.trumpetflowers.com )
Un exemplu extrem al acestui fenomen se poate vedea atunci când se compară
Insulele Shetland și sudul statului Alabama , ambele fiind în limita zonelor 8 și 9 și împărtășesc
aceeași minimă iarna, dar nimic altceva în climatele lor. În timpul verii, climatul subtropical

Moldovan Claudiu Valorificarea potențialului peisager al spațiilor de agrement abandonate, studiul de caz în Zona Lac Bistrița

32
umed din Al abama este de aproximativ cu 20 °C mai cald decât climatul temperat maritim din
Shetland, și există doar câteva plante similare care pot fi cultiva te în ambele locații. Datorită
climei sale maritime, Marea Britanie este în zona de căldură AHS 2 (având de la 1 până la 8 zile
cu temperaturi peste de 30°C sau 86 °F), în conf ormitate cu AHS (American Horticultural
Society), în timp ce Alabama este în zonele 7 -9 (de la 61 la 1 50 zile cu temperaturi peste 30 °C
sau 86 °F). Utilizatorii trebuie să combine zona de rezistență a plantelor la frig cu zona de căldură
pentru a obține o m ai bună înțelegere a plantelor ce pot fi cultivate într -o anumită locație.
O altă problemă este faptul că zonele climatice de rezistență a plantelor la frig nu iau în
considerare fiabilitatea stratului de zăpadă . Zăpada acționează ca un izolator față de frigul
extrem, protejând sistemul de rădăcini a plantelor în hibernare. În cazul în care stratul de zăpadă
este de încredere, temperatura reală la care sunt expuse rădăcinile nu va fi la fel de scăzut după
cum indică numărul zonei de rezistență. Ca exemplu, Quebec City din Canada este situ at în zona
4, dar se poate baza pe o acoperire de zăpadă semnificativă în fiecare an, ceea ce face posibilă
cultivarea plantelor evaluate în mod normal pentru zonele 5 sau 6. Dar, în Montr eal, situat la
sud-vest, în zona 5, este uneori dificil să cultive plante adaptate la zona din ca uza stratului de
zăpadă nesigur (https://en.wikipedia.org).
Alți factori care afectează supraviețuirea plantelor, deși nu sunt trecuți în zonele de
rezistență sunt: umiditatea solului, umiditatea, numărul de zile de îngheț și, mai rar, riscul unui
val de frig catastrofal. Evaluarea unor riscuri – probabilitatea de a avea temperaturi scăzute
deosebit de severe – de multe ori ar fi mai utile decât doar condițiile de mediu.
În cele din urmă, multe plante pot supraviețui într -o localitate, dar nu vor înflori dacă lungimea
zilei este insuficientă sau dacă au nevoie de vernalizare (o anumită durată de temperatură
scăzută). La plantele anuale, în momentul plantării poa te fi de multe ori ajustat pentru a le
permite creșterea dincolo de intervalul geografic obișnuit a acestora.
O cale alternativă de a descrie rezistența plantelor la frig, este de a utiliza "indicatorul
plantelor" (USDA a publicat de asemenea, o listă a ac estora pentru a se potrivi cu harta zonelor
de rezistență). În această metodă, se utilizează plante comune cu limite cunoscute pentru aria lor.
Cărțile de grădinărit de asemenea oferă mai multe informații cu privire la zonele climatice. De
exemplu, Sunset Books (asociată cu revista Sunset) a publicat o serie de cărți ce despart zonele
climatice mai mărunt decât zonele USDA. Ei identifică 45 de zone distincte în SUA, care
încorporează intervale de temperaturi în toate anotimpurile, precipitații, modele de vâ nt,
altitudine, și lungimea și structura sezonului de creștere (https://en.wikipedia.org ).