molar -incisiv (MIH): studiu familial ” Coordonator științific: Șef lucrări Dr. Albu Cristina -Crenguța Absolvent: Topală Serena Theodora București… [629622]

Universitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila” București
Facultatea de Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

„Sindromul de hipomineralizare
molar -incisiv (MIH): studiu familial ”

Coordonator științific:
Șef lucrări Dr. Albu Cristina -Crenguța
Absolvent: [anonimizat]
2020

2
CUPRINS

Introducere________________________________________________________________3

PARTEA GENERALĂ_____________________________________________________ 4
Capitolul I
1. Noțiuni de dezvoltare a dinților _________________________________________ 4
2. Cronologia erupției molarului unu permanent și a incisivilor __________________10
Capitolul II – Sindromul de hipomineralizare molar -incisiv (MIH) ___________________11
1. Definiție și terminologie _________________ _____________________________ 11
2. Etiopatogenie ________ _________________ ______________________________12
3. Epidemiologie_________________________ ______________________________14
4. Tablou clinic_________________________ _______________________________ 15
5. Diagnostic pozitiv __________________________________________________ _ 16
6. Diagnostic diferențial ___________________ ______________________________17
7. Tratament ___________________________ _______________________________ 17
8. Complicații____________________________ ________________ _____________ 19

PARTEA SPECIALĂ _______________________ _______________________________ 20
Capitolul III – CERCETAREA PERSONAL Ă_________________________________ __20
1. Material și metode de lucru ______________________ _______________________21
2. Prezentarea cazurilor clinice reprezentative
CAZUL FAMILIAL NR. I_____________________________________________ 26
CAZUL FAMILIAL NR. II____________________________________________ 38
CAZUL FAMILIAL NR. III_______________________________________ _____ 46
CAZUL FAMILIAL NR. IV_______________________________________ _____ 53
CAZUL FAMILIAL NR. V____________________________________ _________60
CAZUL FAMILIAL NR. VI___________________________________ _________ 67
3. Rezultate și discuții___________________________________________ ________ 74
Concluzii finale_______________________________________________________ _____ 79
Relevanța clinică și importanța studiului ____________________________________ ____ 79
Bibliografie ______ ____________________________ _____________________________ 80
Anexe: Lista tabelelor, Lista figurilor _________________________________________ __ 83

3
INTRODUCERE

MIH este acronim pentru termenul "molar incisor hypomineralisation" introdus în anul
2001 de către Weerheijm [39].
Studiile din ultimele două decenii efectuate pe molarii permanenți afectați de sindrom
MIH arată susceptibilitatea mare a acestora la carie, comparativ cu cei neafectați.
MIH este puțin cunoscut, leziunile variind de la un dinte la altul la nivelul acelui ași
pacient: [anonimizat].
Datorită rolului cheie al molarului unu permanent în dezvoltarea și funcționalitatea
aparatului dentomaxilar, protocolul de lucru privind acest dinte s -a schimbat drastic: dacă în
anii '60 prin simpla afec tare carioasă a acestuia, se recurgea la extracția lui, în prezent se
prioritizează conservarea dintelui pe arcadă [1].
Încadrarea leziunilor de tip MIH se face în ca tegoria anomaliilor de structură ale
smalțului.
Acest tip de anomalie nu pune în pericol viața pacientului dar compromit calitatea vieții
prin grăbirea grefării unui proces carios la acest nivel, lucru ce trebuie prevenit prin instituirea
timpurie a metodelor și tehnicilor de prevenție secundară.
Scopul studiului – identificarea intrafamilial ă a prevalenței leziunilor, optimizarea
serviciilor medicale de sănătate orală, de informare, educare și aplicare a măsurilor de
prevenție , prin identificarea modelelor de anomalii dentare familiale și pentru persona lizarea
tratamentului oro -dentar.
Obiectivul științific general al cercetării – transferarea cercetării în scopul dezvoltării
unui plan de tratament dedicat pacientului, în principal prin prevenție și secundar prin
diagnosticarea și tratamentul clinic aferent.
Obiectivele științifice specifice ale cercetării :
1. Identificarea intrafamilială a leziunilor de tip MIH
2. Stabilirea modului de transmitere genetică a leziunilor de tip MIH
3. Anticiparea complicațiilor leziunilor de tip MIH

4
PARTEA GENERALĂ

Capitolul I

1. NOȚIUNI DE DEZVOLTARE A DINȚILOR

Ontogeneza aparatului dento -maxilar are loc în 3 etape evolutive, din timpul vieții
intrauterine și se continuă postnatal, pe anumite perioade specifice pentru fiecare grup dentar
[6,7]:
● Etapa de organogeneză: săptămâna 0 -12 în viața intrauterină, cu 2 etape [36]:
● Stadiul de ou: 0 -2 săptămâni.
● Embiogeneza propriu -zisă: 2 -12 săptămâni.
● Etapa de morfogeneză: luna 4 viața intrauterină – 16 ani, postnatal :
● Intrauterină: 4 luni intrauterin – naștere.
● Postnatală: naștere – 16 ani.
● Etapa de modelare: 16 ani – sfârșitul vieții.

Dinții se dezvoltă din ectodermul și mezodermul primului arc branhial. Smalțul din
ectoderm , iar dentina, pulpa și cementul , din mezoderm [10].
Odontogeneza are loc în mai multe etape:
1. Creșterea și diferențierea celulară :
a. Inițierea ;
b. Proliferarea epitelială;
c. Histodiferențierea și citodiferențierea;
d. Morfodiferențierea;
e. Apoziția;
2. Calcificarea și mineralizarea țesuturilor.
3. Erupția dentară și creșterea radiculară.
4. Atriția.
Formarea dinților este rezultatul proceselor fiziologice de creștere – inițiere, proliferare
celulară, histo și citodiferențiere, morfodiferențiere și apoziție – care se suprapun în timp , cu

5
excepția procesului de inițiere, cu particularitatea faptului că în fiecare stadiu, deși se suprapun,
predomină doar un a numit tip de pr oces fiziologic.
În timpul dezvoltării, viitorul dinte își modifică forma parcurgând următoarele stadii
morfologice:
● Lamă dentară
● Mugure dentar
● Cupă
● Clopot
● Formarea matricei dentinei și a smalțului
În stadiul de lamă dentară dezvoltarea dentară e marcată de îngroșarea epiteliului oral
ce va forma două benzi epiteliale, câte una pentru fiecare maxilar. Aceste benzi se dispun sub
formă de potcoavă, iar ca poziție , corespund viitoarelor arcade dentare. Aceste îngroșări se
desfac într-o lama vestibulară dispusă extern, din care se va forma gingia și vestibulul bucal , și
o lamă dentară din care se vor forma mugurii dentari. Până la acest moment evolutiv lama se
prezintă sub o formă stratificată [31]:
● Supraiacent: celule turtite.
● Intermediar: celule cilindrice.
● Subiacent: un strat bazal reprezentat de celule înalte.
Organul dental se formează în câteva etape evolutive, începând din săptămâna a VI -a a
vieții intrauterine cu apariția lamei epiteliale primare, ce acoperă stomodeumul (gura
primitivă).
În săptămâna a 8 -a pe suprafața lamei dentare primare apar 10 formațiuni pentru fiecare
lamă (superioară și inferioară) care reprezintă mugurii dinților temporari [26]. Lingual de lama
dentară primară , apare lama dentară secundară , care va da naștere dinților permanenți.
Mugurii dinților succesionali se formează lingual de mugurii dinților tem porari
începând cu luna a 5 -a de viața intrauterină, pentru incisivii centrali , și se încheie în luna a 10 –
a postnatal cu premolarii.
Înapoia mugu rilor molarilor II temporari, din săptămâna a 16 -a vor începe să se
dezvolte și mugurii molarilor permanenți, dinții accesorali, primii molari , în luna a 4 -a
intrauterin, molarii secunzi , în primul an postnatal, iar molarii de minte , în jurul vârstei de 4 -5
ani.
Un alt rol al lamei dentare este reprezentat de legare a mugurilor dinților în formare de
epiteliul cavității bucale pentru o perioadă limitată de timp [23 ].

6
Lama dentară își începe activitatea din săptămâna a 6 -a a vieții intrauterine. Până la 4 –
5 ani prin funcționalitate secvențială , în diferite porțiuni ale sale , în trei faze distincte:
● Inițierea formării dinților temporari
● Inițierea formării dinților permanenți de înlocuire – dinții succesionali
● Inițierea formării molarilor permanenț i – dinților accesorali
Funcționalitatea secvențială este reprezentată de faptul că aceasta nu este activă în
totalitate, ci doar anumite porțiuni , la anumite momente , doar atunci când dau naștere organelor
dentare [32]. Dezintegrarea acesteia are loc la s fârșitul perioadei de clopot corespunzătoare
fiecărui mugure dentar. Prin fragmentare , se pierde legătura mugurilor cu epiteliul bucal,
aceștia continuându -și dezvoltarea în criptele osoase corespunzătoare [29].
Stadiul de mugure este stadiul inițial, caracterizat printr -un proces de proliferare egală,
prin invaginarea celulelor cilindrice de la periferie și a celulelor aplatizate, în profunzimea
mezodermului. Partea dist ală a mugurelui se aplatizează și avansează din ce în ce mai prof und,
ajungând să fie înconjurat în totalitate de țesut mezenchimal, constituind stadiul de cupă.
Spre sfârșitul acestei perioade se distinge stadiul de cupă . Prin procesul de
histodiferențiere evoluează două ansambluri celulare: la exterior – un ansamblu de celule
epiteliale formează organul smalțului, în interiorul cupei , celulele ectomezenchimale vor forma
organul dentinei sau papila dentară, iar în jurul cupei se formează sacul folicular din care se va
forma țesutul de susținere al dintelui – ligamentel e periodontale, cementul radicular și osul
alveolar. Aceste elemente constitutive caracteristice stadiului de cupă alcătuiesc împreună
germenele dentar.
Organul smalțului are un centru și o periferie, la baza clopotului, alcătuită din ep iteliul
adamantin e xtern, care se răsfrânge și se continua cu epiteliul adamantin intern. Acesta conține
toate elementele necesare dezvoltării unui dinte, asigurând următoarele funcții:
● Funcție morfogenetică ;
● Funcție de inducție;
● Formarea smalțului;
● Formarea joncțiunii dento -gingivale;
● Mișcări eruptive de emergență în cavitatea bucală, fără sângerare;
Treptat, înglobând parțial ectomezenchimul papilei dentare, celulele din porțiunea
profundă a organului smalțului vor prolifera, ajungând ca organul smalțului să aibă o formă de
clopot , marcat de procese evolutive precum: histodiferențierea, distrugerea lamei dentare (la
sfârșitul acestei etape) și morfodiferențierea.

7
Histodiferențierea – în stadiul de clopot coexistă celule dispuse în patru straturi
distincte:
1. Epiteliul a damantin extern :
a. Celule cubice cu citoplasmă puțină;
b. La periferie, cu rol de protecție;
2. Epiteliul adamantin intern:
a. Un singur strat de celule prismatice ;
b. Celulele acestui strat se vor diferenția în ameloblaste (adamantoblaste), ce
vor depune matricea smalțului;
3. Stratul intermediar:
a. Celule epiteliale turtite;
4. Reticulul stelat/ pulpa smalțului:
a. Celulele din centrul organului dentar, celule poligonale;
Celulele din straturile b. și c. realizează o unitate funcțională responsabilă de secreția
matricei smalțului.
Epiteliul adamantin intern și extern se întâlnesc la capetele clopotului în „bucla
cervicală”.
În concavitatea organului dentar se află papila dentară.
Fibrele sacului dentar se dispun circular în jurul organului dentar și sacului dentar.
Frag mentarea lamei dentare – are loc treptat, duce la pierderea legăturii mugurelui cu
epiteliul mucoasei orale, acesta continuându -și dezvoltarea în grosimea osului.
Morfodiferențierea începe în stadiul de clopot avansat, presupune o dispunere spațială
a celu lelor epiteliului dentar pentru a contura viitoare joncțiune smalț -cement în așa fel încât
se va prefigura forma și dimensiunea coroanei viitorului dinte.
Morfodiferențierea începe cu anumite predilecții în unele zone dictate genetic, ce
reprezintă centri i specifici fiecărui tip de dinte, diviziunea celulară se oprește și începe
diferențierea ce va duce la depunere de smalț.
Celulele ectomezenchimale de la periferia papilei se transformă în preodontoblaste apoi
în odontoblaste. După schițarea joncțiunii s malț-cement are loc și diferențierea ameloblastelor
din zona cervicală.
Așadar, cu formarea matricei dentinare viitorul dinte ajunge în stadiul coronar al
dezvoltării sale.

8
Stadiul coronar este marcat de apoziția matricilor organice și de mineralizarea acestora,
de care sunt răspunzătoare ameloblastele și odontoblastele (celule postmitotice implicate activ
în sinteza proteică).
Formarea matricii organice a smalțului și dentinei dispune de câtev a caracteristici [ 2]:
● Proces gradat și progresiv ce începe în anumite zone:
o Vârful cuspidului ;
o Marginea incizala;
o În final spre colet;
● Sensul de apoziție al matricilor:
o Centripet – de la joncțiunea smalț -dentină către papilă – pentru dentină;
o Centrifug – de la joncțiunea smalț -dentină către epiteliul dentar extern –
pentru smalț;
Cunoscând aceste lucruri se deduce că [18 ]:
● Ameloblastele se vor dispune la exteriorul smalțului depus (acestea împreună cu
celelalte structuri epiteliale vor dispărea complet după ce și -au îndeplinit rolurile în
dezvoltare) [ 4].
● Singura modalitate de reparare post -eruptivă a smalțului este prin
remineralizare spontană sau provocată.
● Odontoblastele se vor dispune la periferia camerei pulpare – ele vor continua să aibă
un rol neodentinogenetic cât timp dintele este vital.
Amelogeneza reprezintă procesul prin care s e depune și formează smalțul [33 ]. Ac esta
este diferit de celelalte țesuturi dure dentare, având origine ectodermică, cu o matrice organică
unică și un tipar diferit de mineralizare. Amelogeneza are loc în două etape:
1. Secreția matricei
Apoziția matricei organice urmată rapid de mineralizarea unei părți a acesteia. În
matricea organică se depun cristale de hidroxiapatită, fluoroapatită, carbonapatită
care se vor grupa formând prismele de smalț și substanța interprismatică [45 ].
2. Mineralizarea și maturarea
Mineralizarea parțială începe după secreția matricei organice, smalțul imatur din
această etapă având o consistență moale și fiind mineralizat doar 30%.
Maturarea are loc prin pierderea atât de apă și protein, cât și prin continuarea
creșterii cristalitelor, procentul de proteine scăzând de la 20 -50% la mai puțin de

9
1%. Într -un smalț matur normal procentul se situează între 0.01% și 1% și nu are
aceeași valoare pe toată suprafața [18 ].
Smalțul matur al dinților er upți conține 97% minerale și 3% apă și matrice organică.
Maturarea se face respectând același tipar al secreției organice: de la joncțiunea
smalț -dentină spre exterior și începând din anumite zone: marginea incizală/ vârful
cuspizilor spre colet, viteza d e maturare fiind de două ori mai rapidă decât cea a
secreției.
Amelogeneza este legată de activitatea ameloblastelor, acestea își modifică forma și
funcția pentru a fi apte de a secreta, organiza și apoi resorbi matricea organică. Ele parcurg
următoarele s tadii: morfogenetic, de hi stodiferențiere, secretor, de maturare, de protecție.
Dentinogeneza începe în stadiul de clopot avansat, este realizat de către odontoblaste.
Aceasta are de asemenea două faze:
1. Secreția matricei organice de predentină
2. Mineralizare a matricei organice
Matricea organică reprezintă aproximativ 22% din structura dentinei, e alcătuită din
proteine (colagenice: colagen de tip I și necolagenice: fosfoproteine, glicoproteine) și
proteoglicani. Colagenul dentinar realizează o rețea în ochii căreia se depun cristalele de
hidroxiapatită.
Secreția matricei organice se face de către od ontoblast în faza secretorie [8 ].
Mineralizarea matricei organice – procesul de transformare a predentine în dentină
începe atunci când s -a depus un strat de 4 μm de predentină.
Caracteristici ale formării dentinei:
● Dentina coronară se formează prima, apoi urmează formarea dentinei radiculare.
● Dentina primară fiziologică nu se mai formează după ce dintele a intrat în activitate,
ceea ce se depune se va numi „dentină secundară”, diferită de „dentina de reacție” care
se depune în scop de apărare față de agresi uni patologice sau iatrogene [20 ].
Formarea rădăcinii începe când coroana este forma tă. Teaca Hertwig joacă un rol
foarte important în formarea rădăcinii, aceasta este o structură epitelială cu rol inductor ce
prefigurează forma viitoarei rădăcini, dar și induce formarea dentinei radiculare. Tecii Hertwig
i se descriu două zone: diafragma epitelială, adică porțiunea terminală a tecii și teaca propriu –
zisă adică porțiunea coronară a tecii [20 ].

10
2. CRONOLOGIA ERUPȚIEI MOLARULUI UNU PERMANENT
ȘI A INCISIVILOR

O parte din mugurii dinților permanenți se formează în viața intrauterina, însă
mineralizarea acestora începe după naștere, excepție facand coroana primului molar
permanent, a cărui mineralizare începe în jurul nașteri i [21].
În viața intrauterină se formează mugurii primilor molari permanenți și mugurii
incisivilor după următoarea c ronologie:
● Luna 4 v.i.u. – mugurele molarului de 6 ani. ;
● Luna 5 v.i.u. – mugurii incisivilor permanenți ;
Perioada de formare a acestora se suprapune peste perioada de debut a mineralizării
coroanelor dinților temporari.

Momentul erupției incisivilor:
● 6-7 ani – incisivii centrali inferiori;
● 7-8 ani – incisivii centrali superiori și incisivii laterali inferiori;
● 8-9 ani – incisivii laterali superiori;

Momentul erupției molarilor: la 6 -7 ani.

Pentru incisivi:
● Debutul mineralizării coroanei: la 3 -4 luni;
● Încheierea mineralizării coroanei: la 4 -5 ani;
● Închiderea apexului:la 2 -3 ani după erupție;
Pentru primul molar permanent:
● Debutul mineralizării coroanei – are loc în jurul nașterii, moment materializat de
prezența liniei neonatale (localizată la nivelul v ârfului cuspizilor dacă mineralizarea
a debutat cu puțin timp înainte de nașterea propriu -zisă)
● Încheierea mineralizării coroanei: la 2 ½ -3 ani
● Erupția
● Închiderea apexului: la 3 -4 ani după erupție

11
Capitolul II

SINDROMUL DE HIPOMINERALIZARE MOLAR -INCISIV

1. DEFINIȚIE ȘI TERMINOLOGIE
Anomaliile de structura dentară sunt modificări microscopice sau macroscopice ale
țesuturilor dure dentare, de etiologie ereditara sau dobândite, consecutive unor erori în perioada
de odontogeneză. În funcție de tipul anomaliei, momentul apariției, durata și intensitatea
problemei, modificările sunt de natură structurala, afectează un dinte izol at sau întregul set de
dinți [16 ].
Primul caz raportat datează încă din anii ‘70 dar cu toate acestea termenul de MIH a
fost introdus de către Weerheijm et al. în 2001 [ 39], fiind apoi folosit de întreaga comunitate
științifică internațională dentară. Numele provine de la inițialele cuvintelor din limba engleză
ce exprima acest tip de hipomineralizare: molar incisor hypomineralisation.
Hipomineralizarile MIH reprez inta defecte calitative de mineralizare a smalțului ce
afectează cel puțin unul dintre primii molari permanenți cu sau fără interesarea incisivilor
permanenți, iar principala caracteristică a dinților afectați de leziunile MIH este aceea că
smalțul poros s e distruge foarte ușor sub acțiunea forțelor masticatorii, consecința imediată
fiind expunerea dentinei, fapt ce va facilita dezvoltarea carioasă [41]. Din acest motiv leziunile
de tip MIH sunt asociate cu o frecvență mare a cariile dentare și complicațiil e acesteia.
Termenul de "hipomineralizare molar incisiv" se folosește datorită frecvenței mari de
implicare și a incisivilor permanenți, mai ales la maxilar [ 38].
În 2003 în cadrul workshop -ului Academiei Europene de Stomatologie Pediatrică
(EAPD) s -a stabilit că în cadrul leziunilor MIH se includ [ 43]:
● Opacități bine delimitate
● Obturații atipice cu opacități la periferie
● Leziuni de hipomineralizare cu distrucția țesuturilor dure
● Absența primilor molari permanenți prin extracție datorită MIH
● Pierderea pos t eruptiva a smaltului
● Hipersensibilitatea dentară

12
2. ETIOPATOGENIE
Cu toate că numărul ipotezelor este destul de mare, etiologia MIH rămâne incertă,
acesta fiind multifactorială, iar pentru a emite anumite teorii este indispensabilă cunoaștere
amelogenezei.
Ipoteze:
Cauză genetică – Fiind o afectare a smalțului prin perturbarea amelogenezei (eta pă de
dezvoltare a smalțulu i sub control strict genetic) [3 ].
Amelogeneza este împărțită în trei mari etape, iar dezvoltarea dintelui este strict
genetică, fiind influențată și de factorii de mediu.
Odată ce smalțul s -a format, acesta nu mai este supus rem odelării (decât în urma unui
aport extern de fluor, care poate „înarma” cristalele de hidroxiapatită, formând fluorapatită),
așadar orice afectare a ameloblastelor va fi depistată ca un defect al smalțului matur [25].
Factorii sistemici care perturbă amelo blastele în faza secretorie se exprimă clinic prin
apariția unui smalț hipoplazic, mult mai subțire și inferior [5 ].
Perturbările în timpul ultimelor două etape ale amelogenezei conduc la depunerea unui
smalț moale, hipomaturat, hipomineralizat [45]. În f azele timpurii ale etapei de maturare,
ameloblastele sunt extrem de sensibile față de perturbările factorilor de mediu.
Mutațiile genetice au fost asociate cu diferite tipuri de amelogeneze imperfecte , la fel
și susceptibilitatea la carie a fost asociat cu variații genetice [ 12].
În 2013 s -a realizat primul studiu pentru determinarea asocierii apariției MIH și
expresia fenotipică a anumitor variații de nucleotide ale genelor implicate în formarea
smalțului.
● Analiza probelor ADN de la 234 c opii cu MIH și 171 de copii fără MIH din
populații diferite (Brazilia și Turcia) și compararea frecvenței genotipurilor și
fenotipurilor , a demonstrat că în dezvoltar ea MIH sunt implicate 5 gene [9, 15 ]:
⮚ Ameloblastina , Amelogenina , Enamelina , Tuftelina , Tuftelin + proteina 11
[30].
● Unele gene conferă protecție împotriva hipomineralizarii iar altele cresc
susceptibilitatea anomaliei [11 ].
● Atât ameloblastina cât și enamelina sunt implicate în MIH dar și în amelogenez a
imperfectă [40 ].
● Autorii recomandă extind erea studiului și la alte gene.

13
Tulburări perinatale de cauza maternă:
● Diabet zaharat matern
● Greața și vărsăturile prelungite
● Febră maternă prelungita
● Malnutriție
● Varicela (Tabelul nr. I ).

Tabelul nr. I. – Rezultatele studiului Lygidakis și colab., 2008, a supra etiologiilor perinatale[20 ].
Etiologie prenatală potențială Număr de cazuri cu MIH (%) Număr de cazuri fără MIH
(%)
Episoade repetate de febră maternă 12 (3.3%) 0 (0%)
Vărsături prelungite 5 (1.38%) 0 (0%)
Diabet matern 5 (1.38%) 0 (0%)
Malnutriție 2 (0.5%) 0 (0%)
Varicelă 1 (0.27%) 0 (0%)

Tulburari perinatale legate de naștere:
● Nașterea prematura, nastere prelungita/dificilă
● Hemoragia în timpul nașterii
● Nașterea prin cezariană
● Nașterea gemenilor (Tabelul nr. II ).
Tabelul nr. II. – Rezultatele studiului Lygidakis și colab. as upra etiologiilor perinatale [22 ].
Etiologie prenatală potențială Număr de cazuri cu MIH (%) Număr de cazuri fără MIH
(%)
Naștere prin cezariană 92 (25.5%) 8 (2.2%)
Naștere prelungită/ dificilă 34 (9.4%) 10 (2.8%)
Gemeni 29 (8%) 0 (0%)
Naștere prematură/ greutate mică 29 (8%) 5 (1.39%)
Hemoragie 1 (0.27%) 0 (0%)

14
Tulburări postnatale
● Bolile din primul an de viata al nou -nascutului ce determina hipoxie: astm bronșic,
pneumonii, bronșita, infecții ORL [14 ].
● Scăder ea calciului seric postnatal [34]:
o Fiziologic în primele 2 zile de viață – răspuns întârziat al paratiroidelor
imature.
o Sugarii cu risc:
⮚ Mama cu diabet;
⮚ Nou-născuții prematuri;
⮚ Victime ale asfixiei hipocalcemie neonatale;
● Febră prelungită.
● Tulburări ale metabolismului fosfo -calcic [27 ]:
o Insuficiență cronică renală netratată
o Malnutriția
o Malabsorbția
⮚ Intoleranța la gluten . Diaree
o Rahitism
● Tratamente medicale
o Antibioticele – Amoxicilina: perturba formarea smaltului
Factori de mediu
● Substanțele toxice ( după Weerheijm, zona geografică și data nașterii influențează
patologia MIH – influența dioxinelor și a bisfenolilor A)
● Dibenzo -p-dioxine par aclorurate in laptele matern [17 ].
● Fluorurile – afectează cristalele de smalț în timpul maturării inducând opacități
difuze , asociate cu nivelul de fluor din apa de băut sau suplimente [19, 35].

3. EPIDEMIOLOGIE

Primul studiu , efectuat de Koch și col ab., în 1987 , pe un lot de copii suedezi , raportează
o prevalență a MIH de 3,6 -25% [17]. Mai târziu, î n 2010, analiza efectuată de Jalevik, arată o
varietate mai mare a prevalenței cuprinsă î ntre 2,4 – 40,2% . Alte studii efectuate în perioada
1987 – 2001 , sunt greu de interpretat , deoarece scopul lor primar nu a fost cel de a determina
prevalența MIH, aceasta fi ind înregistrată secundar [44 ]. Cele mai recente studii arată că
prevalența MIH este în creștere.

15
4. TABLOU CLINIC

Momentul perfect de diagnosticare este în jurul vârstei de 8 ani [24 ]. Clinic, se
evidențiază :
● Opacități bine definite;
● Pierderea post eruptivă a smalț ului;
● Restaurări atipice;
● Hipersensibilitatea dentară;
● Extracția primilor molari permanenți , (Tabelul nr. III ).
Când sunt afectați doar incisivii nu trebuie diagnosticat un sindrom MIH [28 ].

Tabelul nr. III. – Clasificarea sindromului MIH

MIH ușor ● Opacități izolate;
● Opacități delimitate;
● Absența pierderii de smalț;
● Absența sensibilității și a cariei asociate;
● Afectarea incisivilor este puțin severă (dacă este prezentă);

MIH
moderat ● Restaurări atipice intacte și prezente;
● Opacita te delimitată situată în ⅓ ocluzală, fără luciu post -eruptiv;
● Prăbușirea post -eruptivă a smalțului, limitată la una sau două suprafețe,
fără implicarea cu spizilor;
● Sensibilitate dentară normală;
● Discomfort estetic;

MIH grav ● Prăbușirea post -eruptivă a smalțului;
● Hipersensibilitate dentară mare;
● Carii extinse asociate defectelor de smalț;
● Distrucții coronare cu posibilitate de afectare pulpară (infecții,
mortificări);
● Restaurari atipice defectuase;
● Discomfort estetic;

16
5. DIAGNOSTIC POZITIV

Tabelul nr. IV. – Criterii de diagnostic și aspectul clinic al sindromului MIH
(EAPD 2003, 2009)
După Bhaskar S.A. , Hedge S., 2014 [43 ].
Molarii unu
și incisivii
permanenți ● Hipomineralizarea smalțului este prezentă la unul până la patru molari
unu permanenți. Simultan, incisivii permanenți pot fi afectați.
● Afectarea a minim un molar unu permanent.
● Defectele pot fi văzute și la nivelul molarilor doi temporari, inc isivi și
la vârfurile caninilor [37 ].
● Severitatea este cu atât mai mare cu cât sunt afectați mai mulți dinți din
grupul molarilor de șase ani sau a incisivilor.
Dezintegrarea
smalțului ● Gradul de porozitate al zonei opace hipomineralizate variază.
● Smalțul sever afectat supus forțelor masticatorii se va dezintegra,
conducând la expunerea dentinei și dezvoltarea rapidă a cariilor.
Opacități
delimitate ● Dinții afectați prezintă clare opacități delimitate pe suprafețele ocluzale
și vestibulare ale coroanei.
● Defectele pot varia ca dimensiuni și culoare.
● Culoarea poate fi de la alb, crem sau galben , până la maroniu.
● Defectul poate fi neînsemnat sau poate să cuprindă o mare parte din
coroană.
● Se recomandă ca defectele mai mici de 1mm să nu fie semnalate.
Sensibilitate
dentinară ● Dinții afectați pot fi semnalați frecvent drept sensibili, de la stimuli cu
intensitate mică, până la senzații de hipersensibilitate spontană;
● Acești dinți sunt de obicei dificil de anesteziat .
Dinți
extrași ● Dinții extrași se descriu ca fiind afectați de MIH doar în cazurile în care
în fișa de observație au fost notați ca atare sau când omologii prezintă
opacități bine delimitate.
Restaurări
atipice ● Molarii unu permanenți și incisivii cu restaurări de întinderi
asemănătoare cu cele ale MIH -ului se consideră ca fiind afectați.
Severitatea
defectelor ● Severitatea se inregistrează ca ușoară sau severă pentru a ajuta
clinicianul.
● În formele ușoare – opacități delimitate ale smalțului fără dezintegrarea
lui, sensibilitate la stimuli externi de intensitate mică (aer, apă), dar nu
la periaj, ușoare probleme estetice (discromii ale incisivilor)
● În formele severe – opacităti delimitate cu dezintegrarea smalțului, ca rii,
hipersensibilitate persistentă sau spontană, probleme estetice
importante, care pot avea impact socio -psihologic.

17
6. DIAGNOSTIC DIFERENȚI AL

● Anomalii genetice :
o Amelogeneza imperfectă ;
o Dentinogeneza imperfectă ;
● Anomalii d obândite [36]:
o Fluoroza – este asociată cu ingestia de f luoruri în timpul amelogenezei. C linic
fluoroza se prezintă ca o opacitate difuză, liniară, în grupuri sau unite, fără un
contur clar. Severitatea variază de la modificări imperceptibile , până la
pierderea în totalitate a suprafeț ei externe a smalțului. Afectează dinții s imetric,
bilateral, diferit de afectarea din MIH , care este asimetrică. Dinții cu fluoroză
sunt cario -rezistenți , iar dinții afectați de MIH sunt cario -susceptibili.
o Caria dentar ă.
o Hipoplazii ale smaltului – defec te cantitative care scad grosimea stratului de
smalț.
⮚ De cauză sistemică :
● Toți dinții aflați în proces de dezvoltare vor fi afectați la acel
moment: cel puțin 2 dinți omologi, întotdeauna în număr egal și
simetric [37].
● La incisivi: hipoplazii caracterizate prin depresiuni liniare
orizontale întunecate: transpare dentina prin smaltul subțire .
● La molari: hipoplazia afectează cuspizii, care în mod normal sunt
ascuțiți .
⮚ De cauză locală:
● Dintele Turner

7. TRATAMENT

Înainte de tratamentul propriu -zis, leziunile identificate trebuie să îndep linească
următoarele cerințe [42 ]:
● Examinarea molarilor primi permanenți și a incisivilor: 12 dinți.
● Dintii se evaluază după umezire în prealabil.
● Momentul optim pentru examinarea dinților afectați de MIH este vârsta de 8 ani.

18
Pentru fiecare dinte se vor înregistra următoarele informații:
● Prezența sau absența zonelor opace bine delimitate.
● Fisuri apărute în urma dezintegrării smalțului.
● Restaurări at ipice.
● Extracții din cauza MIH (Tabelul nr. V.) , [13].

Tabel ul nr. V. – Plan de abordare în 6 etape a tratamentului, pentru o gesti onare de succes a
leziunilor sindromului MIH.

După William și colab., 2006 [42].
ETAPE PROCEDURI
1. Identificarea riscurilor ● Evaluarea istoricului medical pentru a
identifica factorul etiologic prezumtiv
2. Diagnostic prezumtiv (precoce) ● Examinarea radiologică a dinților
3. Remineralizarea și desensibilizarea ● Aplicări locale de fluor
4. Prevenirea cariilor dentare și
dezintegrarea smalțului post –
eruptiv ● Instituirea unui program corespunzător de
igienă, la domiciliul pacientului
● Reeducarea cariogenității și eroziunii, prin:
o Dietă
o Sigilarea șanțurilor și fosetelor
5. Restaurări sau extracții ● Restaurări:
o Intracoronare – din compozit
o Extracoronare – coroane prefabricate
din oțel inoxidabil
● Extracții – conștientizarea modificărilor
ocluzale postextracționale
6. Dispensarizare ● Monitorizarea marginilor restaurărilor
● Eventualitatea înlocuirilor restaurărilor intra/
extracoronare cu coroane de acoperire

19
Decizia privind tipul de tratament depinde de o serie de factori:
● Severitatea afecțiunii ;
● Vârsta dentară a pacientului ;
● Contextul social ;
● Așteptăr i.
Avantajul vremurilor noastre este dat de faptul ca modalitățile de tratament sunt
multiple, începând cu prevenția oricărei manifestări prin simpla sigilare a șanțurilor și fosetelor
retentive și instruirea pacientului sau aparținătorului, continuând cu restaurări și ajungând in
final, după caz, la până la extracție.
În funcție de severitatea afe ctării, direcțiile de tratament vor fi:
⮚ Leziuni MIH cu afectare ușoară:
o Prevenție
o Adeziv + sigilant de șanțuri și fosete
o Compozit de restautări
o Microabraziune, albire + sigilant pentru frontali
⮚ Leziuni MIH cu afectare medie și severă:
o Prevenție + controlul simptomelor
o Adeziv + sigilant pentru zona posterioară
o Microabraziune, albire + sigilant pentru frontali
o CIS pentru restaurări
o Compozit pentru restaurări
o Coroane metalice prefabricate
o Coroane de acoperire
o Dispozitiv corono -radicular acoperit de coroana
o Extracție ortodontică

8. COMPLICAȚII

● Grefare rapidă a leziunilor carioase cu evoluție rapidă
● Hipersensibilitate dentinară
● Intervenții terapeutice multiple
● Anxietatea pacientului

20
PARTEA SPECIALĂ

Capitolul III

CERCETAREA PERSONAL Ă

Scopul studiului se bazează pe studiul leziunilor de tip MIH, distribuția acestora la nivel
familial cu scopul îmbunătățirii serviciilor de sănătate orală, informarea pacienților despre
prezența acestei afecțiuni, educarea spre prevenție și limitarea gravității manifestăr ilor clinice ,
prin implementarea unui protocol terapeutic de prevenție pentru a reduce afectarea la nivel
dentar și împiedicarea apariției complicațiilor.
Acest studiu urmărește evidențierea importanței componentei genetice în aparitia
acestei afecțiuni, prin studiul modelului să u de distribuție în cadrul membrilor aceleiași familii,
dispuși pe mai multe generații, ce prezintă semne clinice asemănătoare, caracteristice MIH.
Obiectivele cercetării:
Obiectivul principal:
• Identificarea importanței factorului genetic în apariția leziunilor din cadrul sindromului
de hipomineralizar e molar -incisiv , prin studiul familial, posibilitatea predictibilității
apariției acestor leziuni, prevenția și diagnosticul lor pre coce, în scopul limitării
apariției complicaț iilor.
Obiectivele specifice:
• Determinarea prevalenței pacienților cu leziuni de tip MIH în funcție de vârsta și sexul
acestora, în lotul de studiu.
• Caracterizarea variabilității fenotipice a leziunilor de tip MIH cu agregare familială, în
lotul studiat.
• Studiul genetic familial al leziunilor de tip MIH, în lotul de studiu.

21
• Compararea rezultatelor obținute în prezentul studiu cu datele din literatura de
specialitate.
Lotul populațional este unul mixt, alcătuit din persoane aparținând ambelor sexe, cu
vârste cupri nse între 10 – 60 ani, ce s -au prezentat voluntar în cadrul unităților stomatologice
din București, pentru diagnostic și tratament de specialitate în intervalul: 20.11.2019 –
20.05.2020.
Screening -ul s-a realizat având î n vedere că: leziunile de tip MIH au o distribuție variată
la nivelul populației generale , iar m etodele de investigație sunt neinvazive, fiind reprezentate
de studiul fotografiilor intraorale, asociate cu investigații complementare.

1. MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU

Studiul observațional evaluează aspectul și manifestările orale generate de leziunile de
tip MIH, aspecte ce țin de sănătatea grupului populațional studiat, astfel încât observarea
pacienților are loc fără a modifica sau influența stilul de viață și compor tamentul acestora.
Epidemiologia descriptivă urmărește etalarea manifestărilor clinice specifice regăsite
la nivelul grupului populațional, selectat din cadrul clinicii Verte Clinique din București. Toți
pacienții și aparținătorii legali au semnat și comp letat consimțământul informat, aceștia și -au
dat acordul cu privire la includerea în studiul familial ce privește cercetarea leziunilor de tip
MIH și a modului acestuia de transmitere.
Lotul de studiu
Studiul observațional a fost realizat pe un lot popula țional de 187 de pacienți, dintre
care 102 de sex feminin și 85 de sex masculin, aceștia fiind pacienți ai clinicii dentare, ce s -au
prezentat solicitând servicii medicale stomatologice în perioada 20.11.2019 – 20.05.2020.
Datele privind anamneza, bolile a sociate și antecedentele medicale au fost obținute din
cadrul fișelor de observație ale pacienților, iar radiografiile pentru examenul complementar au
fost realizate la centrul radiologic FM Medident.
Pacienții au fost incluși în studiu pe baza criteriului selectiv, având vârste cuprinse între
10 – 60 de ani, mediul de proveniență fiind atât urban cât și rural.

22
Criterii de includere:
● Pacienți cooperanți cu leziuni de tip MIH, aparținând ambelor sexe, care au acceptat
includerea în studiu.
● Pacienț i cu leziuni de tip MIH, care s -au prezentat în clinică , în perioada selectată,
pentru consult/tratament de specialitate.
● Pacienții care nu au abandonat studiul pe parcursul derulării lui.
Criterii de excludere:
● Pacienți cu leziuni de tip MIH, necooperanți , pacienți care au refuzat includerea în
studiu;
● Pacienți cu leziuni de tip MIH și boli cronice debilizante grave (neoplasme în stadii
avansate, boli sistemice cronice acutizate/decompensate, boli autoimune severe și
decompensate, infecții active severe: H IV, COVID -19).
● Pacienți cu/fără l eziuni de tip MIH care nu s -au încadrat în intervalul de vârstă selectat.
● Pacienți care nu prezintă leziuni de tip MIH.
● Pacienții care au abandonat studiul pe parcursul derulării lui.
Loturile de pacienti:
1. Lotul populational, alcătuit din pacienți cu diverse afecțiuni stomatologice, care s -au
prezentat pentru diagnostic și tratament, în clinică , în perioada selectată (187 pacienți ).
2. Lotul de studiu, alcătuit din pacienți cu leziuni de tip MIH, care corespund cr iteriilor
de includere în studiu (23 pacienți ).
Pacienții au fost incluși în studiu pe baza criteriului selectiv, astfel încâ t lotul de studiu
a totalizat un număr de 23 pacienți.
Manifestările clinice ale leziunilor de tip MIH, în lotul de studiu, au variat în funcție
de:
● Gradul de afectare: ușor, mediu sau sever;
● Necesitatea restaurării leziunilor;
● Apariția complicațiilor;
● Necesitatea tratamentului de reabilitare orală .

23

UMF „Carol Davila” București
Facultatea de Medicină Dentară
Disciplina Genetică MD1

CONSIMȚĂMÂNT

Subsemnatul/a…………………………………………având CNP………………… …,
declar că sunt de acord cu folosirea în scop științific a rezultatelor investigațiilor clinice și
radiologice de către studentul/a………………………, din anul VI, seria III, din cadrul
Facultății de Medicină Dentară, UMF „Carol Davila” București, în vederea realizării tezei de
licență.
Mi s -a explicat, am înțeles și sunt de acord cu folosirea imaginilor fotografice sau
radiografice, astfel încât să nu mi se permită identificarea persoanei și să nu se utilizeze date
cu caracter strict personal.
Am primit o copie a acestui consimțământ.

Data Semnă tura
…………….…… ………………….

Prezentul consimțământ s -a încheiat în două exemplare, astfel:
Originalul se află în posesia studentului, iar copia este furnizată pacientul ui.

24
Metode de lucru:
În cadrul examenului și a evaluării clinice successive, am aplicat următoarele metode
de lucru:
● Examenul clinic – l-am realizat cu pacientul corect poziționat în scaunul unitului dentar,
iar ca materiale necesare, am folosit câmpuri de unică utilizare, mănuși de unică
folosință, depărtătoare, trusa de consultație. În cadrul examenului clinic, am parcurs
două etape:
• Examenul clinic extraoral – în cadrul căruia am analizat aspectul tegumentului,
simetria facială, proporția etajului feței, aspectul profilului.
• Examenul clinic intraoral – în cadrul căruia am efectuat palparea părților moi,
apelul dinților, am identifica t modificările structurale și am evaluat igiena
pacientului.
● Examenul radiologic – s-a materializat prin efectuarea de radiografii panoramice în
cadrul centrului de radiologie FM Medident din București.
● Examenul fotografic – realizat cu acordul pacienților , a fost necesar pentru a obiectiva
și diagnostica prezența leziunilor de tip MIH. Fotografiile intraorale, documente atașate
fișei pacientului, furnizează o serie amplă de informații fiind realizate din norme
diferite: normă frontală , în ocluzie și dezocl uzie, normă laterală , în ocluzie și
dezocluzie, normă maxilară indirectă și normă mandibulară indirectă. Pentru a le putea
realiza , am folosit depărtătoare, contrastoare, oglinzi intraorale și aparat fotografic.
● Analiza statistică – am efectuat -o în urma colectării datelor obținute și contorizarii
acestora, prin introducerea lor în programul Excel, în care am efectuat grafice și tabele
pe care ulterior le -am interpretat specific.
● Anamneza medicală și personală familială – ca metodă prin care pacientul oferă date
privind antecedentele personale și heredocolaterale ale părinților, a fost:
• Pozitivă – când afecțiunea am regasit -o și la alți membrii ai familiei.
• Negativă și informală – când pacientul a fost singurul afectat.
• Negativă și neinformală – când pacient ul s-a prezentat ca un caz sporadic.
● Alcătuirea arborelui genealogic – metodă de lucru specifică , am efectuat -o pe baza
datelor furnizate de ancheta familială, folosind semnele convenționale internaționale
(Fig.1).

25

Fig. 1 – Semne convenționale internaționale utilizate în el aborarea arborelui genealogic.
http://www.esanatos.com/boli/boli -genetice/Metoda -arborelui -genealogic -ce83256.php [46 ].

26
2. PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE REPREZENTATIVE DIN
LOTUL DE STUDIU

CAZUL FAMILIAL nr. I (MAMA ȘI DOUĂ DINTRE FIICE)

PACIENTA A.B. (FIICA CEA MARE)

1.Prezentarea pacientului
Pacienta A.B, de sex feminin, în vârstă de 27 de ani, necăsătorită, s-a prezentat la
cabinetul stomatologic pentru consultul periodic de 6 luni.
2.Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta este nemulțumită atât de aspectul restaurărilor de pe fețele ocluzale ale
molarilor 1 și 2 mandibulari, cât de aspectul estetic al p rimului molar maxilar situat în cadranul
2. Totodată, pacienta relatează faptul că , dintotdeauna a prezentat aceste demineralizări și un
smalț hipoplazic.
3.Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta este pri mul copil al familiei, care este alcatuită din 9 membrii, dispuși pe trei
generatii successive. Probanda este proaspată absolventă de studii superioare. P ărinții acesteia
sunt angajați, provin din mediul urban și au venituri medii.
4.Istoricul medical individual/familial
Manifestări dentare similare cu cele ale probandei se regăsesc la sora cea mai mică a
probandei (A.C), la mama acesteia (A.D) și la bunicul matern , însă cu manifestări clinice
diferite. Sora mai mică a probandei prezintă pe molarul de 6 ani inferior din cadranul 3 o
coroană m etalo -ceramică realizată în laborator.
5.Istoricul medical dentar
Pacienta se prezintă regulat la clinică, la un interval de 6 luni, pentru monitorizare și
igienizare, dar și atunci când apare o manifestare acută. Prezintă un status dentar bun și igienă
satisfăcătoare, menținută prin periaj.

27
6.Examinare locală intraorală: prezentarea fotografiilor
La nivelul zonei molare, atât la arcada superioară cât și la cea inferioară se observă
restaurări odontale incorect efectuate, ce nu respectă relieful cuspidian și zone hipoplazice care
favorizează grefare a rapidă a cariilor la acest nivel (Fig. 2).

Fig. 2 – Fotografii intraorale ale pacientei A.B., din normă frontală în ocluzie (e) și in
dezocluzie (b), precum și din normă lateral ă dreaptă în ocluzie (d). Fotografii intraorale din
normă laterală dreaptă în dezocluzie (a) cu evidențierea aspectului molarului de 6 ani.
Fotografii intraorale din normă laterală stângă ( c, f) cu evidențierea aspectului hipoplazic al
molarului de 6 ani.

28
De asemenea, se observă că pacienta prezintă zone de i ncongruență dento -alveolară ce
predispun la o carioactivitate mai intensă. I giena oro-dentară a probandei este satisfăcătoare
(Fig. 2, 3).

Fig. 3 – Fotografii intraorale ale pacientei A.B. , vedere directă din norma ocluzală pentru
arcada s uperioară (a) și inferioară (b). Acestea evidențiază aspectul hipoplazic al molarilor de
6 ani și restaurările realizate pe acești dinți de -a lungul timpului.
7. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma familială, cu debut în jurul vârstei de 8 –
9 ani. Pacienta relatează că primele probleme legate de molarii de 6 ani au apărut în copilărie,
iar în tot acest timp, dinții au fost ținuți în observație și au fost investiga ți specific. M anifestări
asemănătoare au fost evidențiate și la alți membrii ai familiei.
8. Studiu familial
Ancheta familială pozitivă a indicat faptul că nu este un caz singular. În familie există
și alți membrii ce prezintă aceeași afecțiune cu cea a proba ndului, respectiv bunicul ma tern,
mama probandei și sora cea mai mică a probandei.

29
9. Investigații genetice
Analiza arborelui genealogic al probandei A.D. indică agregarea familială a leziunilor
de tip MIH, ce sugerează o afectiune cu transmitere ereditară, a utozomal dominantă (Fig. 4).

Fig. 4 – Arborele genealogic al probandei III 7
10. Tratament
Pacientei i se recomandă refacerea restaurărilor de pe molarii de 6 ani sau monitorizarea
radiologică în continuare a acestora pentru a nu se complica cu o patologie pulpară. Ca metodă
terapeutică se poate recurge la acoperirea cu coroane fizionomice pentru a masca aspectul
hipoplazic.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv , forma ereditară, cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Persoanele afectate aparțin ambelor sexe, iar afecțiunea este prezentă în
trei generații succesive.

30
PACIENTA A.C. (FIICA CEA MICĂ)

1.Prezentarea pacientului
Pacienta A.C, de sex feminin, în vârstă de 22 de ani, necăsătorită, s-a prezentat la
cabinetul stomatologic pentru consultul periodic de 6 luni.
2.Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta este nemulțumită de aspectul coroanei fizionomice din cadranul trei și
totodată, relatează faptul că, dintotdeauna a avut aceste demineralizări și un smalț hipoplazic ,
care i -au creeat probleme estetice .
3.Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta este a l treilea copil al familiei, care este alcatuită din 9 membrii, dispuși pe trei
generatii successive.
Probanda este studentă. P ărinții acesteia sunt angajați, provin din mediul urban și au
venituri medii.
4.Istoricul medical individual/familial
Manifestă ri dentare similare se regăsesc la sora probandei, la mama acesteia și la
bunicul matern, însă cu manifestări clinice diferite.
Sora mai mare prezintă restaurări atât pe fața ocluza lă a molarilor 1 și 2 mandibulari,
cât și pe primul molar maxilar situate în cadranul 2.
Totodată, pacienta relatează faptul că, dintotdeauna a prezentat aceste demineralizări și
un smalț hipoplazic.
5.Istoricul medical dentar
Pacienta se prezintă regulat la clinică, o dată la 6 luni, pentru monitorizare și igienizare
profesi onală, dar și atunci când apare o manifestare acută.
Prezintă un status dentar bun și o igienă satisfăcătoare , menținută prin periaj corect,
zilnic .

31
6.Examinare locală intraorală: prezentarea fotografiilor
Fotografiile intraorale evidențiază aspectul hipoplazic al molarilor de 6 ani și coroana
de acoperire de pe dintele 3.6, (Fig. 5, 6).

Fig. 5 – Fotografii intraorale ale pacientei A.C., din normă frontală în ocluzie (a) și în
dezocluzie (b). Fotografii intraorale din normă laterală dreaptă , în ocluzie (c) și în dezocluzie
(d) cu evidențierea aspectului hipoplazic molarului de 6 ani. Fotografii intraorale din normă
laterală stângă , în ocluzie (e) și în dezocluzie (f).

32

Fig. 6 – Fotografii intraorale ale pacientei A.C., din normă ocluzală: v edere directă din norma
ocluzală pentru arcada superioară (a) și inferioară (b).
7. Investigații paraclinice
Radiografia panoramică evidențiază afectarea pulpară a molarilor de 6 ani mandibulari,
aceștia fiind tratați endodontic, iar molarul 3.6, acoperit de o coroană fizionomică metalo –
ceramică (Fig. 7).

Fig. 7 – Radiografie panoramică (a). Radiografie retroalveolară, cadranul 3 (b)

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma familială. Leziunile de t ip MIH
situate la nivel mandibular sunt tratate, prezentând multiple obturații. Afectarea molarilor nu
este însoțită de afectarea incisivilor.
9. Studiu familial
Ancheta familială pozitivă a indicat că probandul nu este un caz singular, în familie
existând și alți membrii ce prezintă aceeași afecțiune, respectiv sora mai mare a probandei,
mama acesteia și bunicul matern al probandei .

33
10. Investigații genetice
Analiza arborelui genealogic al probandei A.D. indică agregarea familială a leziunilor
de tip MIH, ce sugerează o afectiune cu transmitere ereditară (Fig. 8).

Fig. 8 – Arborele genealogic al probandei III 9
11.Tratament
Clinic , coroana de pe 3.6 are un aspect favorabil, apical nu există reacție inflamatorie
și nu există semne subiective care să oblige la refac erea acesteia. Pacienta necesită
dispensarizare periodică , materializat ă prin controale repetate la un interval de 6 luni, însoțite
de igienizări periodice.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară, cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Persoanele afectate aparțin ambelor sexe, iar afecțiunea este prezentă în
trei generații succesive.

34
PACIENTA A.D. (MAMA)

1.Prezentarea pacientului
Pacienta A.D, de sex feminin, în vârstă de 58 de ani, căsătorită, s-a prezentat la cabinetul
stomatologic necesitând tratamente stomatologice multiple.
2.Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta este nemulțumită de nu numai de aspectul estetic al lucrărilor protetice din
toate cele 4 cadrane, ci și de durere a ce apare la atingere a punții de mari dimensiuni din
cadranul 2.
3.Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta provine dintr -o familie numeroasă, alcatuită di n 9 membrii, dispuși pe trei
generații successive. Are două surori, mai mari și trei fiice. Părinții probandei sunt pensionari,
provin din mediul urban și au venituri mici.
4.Istoricul medical individual/familial
Anamnestic, pacienta afirmă că prezintă p usee de HTA, ținute sub control prin
tratament cronic cu beta blocante de canale de calciu.
5.Istoricul medical dentar
Pacienta prezintă un status dentar deficitar cu multiple edentații și leziuni carioase
incorect tratate sau netratate. Prezintă placa bacteriană și tartrul dentar , factori favorizanți ai
procesului cariogen .
Igiena orală deficitară, se poate îmbunătății prin însușirea unei t ehnici corecte de periaj
și prin folosirea mijloacelor auxiliare de igienă.
6.Examinare locală intraorală: prezentarea fotografiilor
Pacienta prezintă lucrări protetice fixe dispuse în toate cele 4 cadrane. De menționat că,
puntea din cadranul 2 este du reroasă la atingere.
De asemen ea, se evidenț iaza zone întinse de fațete de abraziune, care sunt localizate la
nivelul grupului frontal superior și inferior.

35

Fig. 9 – Fotografii intraorale ale pacientei A.D.: vedere frontală în dezocluzie (a, d), vedere
laterală dreapta în dezocluzie (b) , veder e laterală stângă în dezocluzie (e), vedere ocluzală:
mandibular (c) și maxilar (f).

36
7. Investigații imagistice complementare

Fig. 10 – Radiografie panoramică a pacientei A.D.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Pacienta prezintă leziuni de tip MIH, forma
familială, la care se a daugă lucrări protetice, edentații postextracționale, leziuni de atriție,
tratamente de canal, obturaț ii.
9. Studiu familial
Ancheta familială pozitivă a indic at că probandul nu este un caz singular, în familie
existând și alți membrii ce prezin tă aceeași afecțiune, respectiv , doua dintre fiicele sale (A.B.
și A.C.), precum și tatăl probandei.
10. Investigații genetice
Analiza arborelui genealogic al probandei A.D. indică agregarea familială a leziunilor
de tip MIH, ce sugerează o afecțiune cu transmitere ereditară, autozomal dominantă (Fig. 11) .

37

Fig. 11 – Arborele genealogic al probandei II 5

11. Tratament
Pacienta necesită ablația lucrărilor protetice defectuoase, refacerea dimensiunii
verticale de ocluzie pierdute prin fațetele de abraziune și intervenții chirurgicale de
augumentare osoasă , necesare inserării unor implanturi pentru a realiza unități masticatorii
funcționale.

Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară, cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Persoanele afectate aparțin ambelor sexe, iar afecțiunea este prezentă în
trei generații succesive.

38
CAZUL FAMILIAL nr. II (MAMA ȘI FIICA)

PACIENTA B.A. (MAMA)

1. Prezentarea pacientului
Pacienta B.A. de sex feminin, în vârstă de 48 de ani, se prezintă la medicul stomat olog
pentru un consult de rutină , acuzând durere la nivelul hemifeței stângi.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta acuză durere la nivelul dintelui 27, acesta prezentând o obturație coronară
voluminoasă, un pivot înșurubat și spații periapicale, mezial și distal de dinte, lărgite .
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta provine din mediul urban, este angajată cu venituri medii, lucrâ nd de multi ani
în cadrul aceleiași companii.
4. Istoricul familial/individual
Pacienta este fiica cea mare a unui cupl u caucazian, non -consangvin, este casatorită ș i
are trei copii, o fiică și doi fii, clinic sănătoși .
Manifestări orale simila re cu ale probandei prezintă atâ t mama acesteia, cât și cei trei
copii ai să i.
5. Istoric medical dentar
Pacienta prezintă igienă orală bună, multiple leziuni carioase tratate corect și incorect,
precum și restaurări indirecte , adaptate satisfăcător.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile intraora le, evidentiază prezenț a obturațiilor din material compozit, la
molarii de 6 ani superiori, iar inferior , se evidențiază prezența restaurărilor fixe fizionomice
mixte metalo -ceramice, dispuse în cadranele 3 și 4 (Fig. 12 și 13) .

39

Fig. 12 – Fotografii intraorale ale pacientei B.A.: vedere directă din normă ocluzală maxilară
(a) și din normă ocluzală mandibulară (b).

Fig. 13 – Fotografii intraorale ale pacientei B.A., din normă frontală în ocluzie (a) și în
dezocluzie (b), din normă laterală stângă (c) și din normă laterală dreaptă (d). În fotografiile
(b) și (d) se poate observa aspectul lucrării fixe din cadranul 4.

40
7. Investigații imagistice complementare

Fig. 14 – Radiografie panoramică a pacientei B.A.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Pacienta prezintă leziuni de tip MIH, forma
familială, complicat e cu extracția primilor molari mandibulari, 3.6 și 4.6., efectuată la varste
fraged e, după grefarea precoce a leziunilor carioase pe un teren hipomineralizat.

9. Studiu familial
Ancheta familială a fost pozitivă, în familie existâ nd și alți membrii cu aceeași
afecțiune, respectiv mama probandei, fiica și cei doi fii ai probandei.

10. Investigații genetice
Analiza arborelui genealogic al probandei B.A. indică agregarea familială a leziunilor
de tip MIH, ce sugerează o afecțiune cu transmitere ereditară, autozomal dominantă . (Fig. 15)

41

Fig. 15 – Arborele genealogic al probandei II.4

11. Tratament
Pacienta necesită în primul râ nd tratamentul parodontitei apicale de la nivelul a dintelui
2.7. Totodată , necesită realizarea de radiografii retroalveolare la nivelul dinților stâlpi ai
lucrărilor protetice conjuncte din cadranele 3 și 4, eventual refacerea tratamentelor endodontice
ale dinților 3.5 și 4.7, tratamente endodontice la nivelul dintilor 3.7 și 4.5, precum și refacerea
punților dentare.

Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară, cu transmitere genetică
autozomal dominantă. De remarcat ca, afectiunea este prezentă în trei generații succesive și
afectează în mod egal ambele sexe.

42
Pacientul B.B. (FIICA)

1. Prezentarea pacientului
Pacienta B.B., de sex feminin, în vârstă de 21 de ani, se prezintă la cabinetul
stomatologic pentru igienizare profesională periodică, dar și pentru un consult chirurgical de
specialitate având în vedere prezența molarilor 3 incluși și semiincluși.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta se prezintă nu doar pentru consult și igienizare periodică , ci și pentru o senzaț ie
neplacută de durere , indusă de excitanți termici și chimici, accentuată în special la dulce și
localizată la nivelul dintelui 2.7 .
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta necasatorită, studentă, provine dintr -o familie cu trei copii, probanda fiind fiica
cea mare a familiei și avand doi frați mai mici.
Părinții acesteia provin din mediul urban și au un statut socio -economic bun.
4. Istoricul familial/individual
Pacienta este clinic sănătoasă, cu stare generală bună.
5 Istoric medical dentar
Pacienta pre zintă igienă orală foarte bună, menținută prin periaj dentar corespunzator,
zilnic.
De-a lungul timpului i s -au efectuat tratamente pentru îndepărtarea cariei simple, care
în prezent, la nivelul dintelui 27 , s-a complicat cu o parodontită apicală.
6 Examinarea locală intraorală: prezentare fotografi i intraorale
Fotografiile intraorale evidențiază prezența materialului de restaurare provizoriu
consecutiv tratamentului parodontitei apicale ale dintelui 2.6, (Fig. 16).

43

Fig. 16 – Fotografii intraorale din normă frontală în ocluzie (a) și în dezocluzie (b), precum și
din normă laterală, dreapta și stânga , în ocluzie (c) și (d). Fotografii intraorale din norma
ocluzală ale pacientei B.B. (e) și (f), care evidențiază prezența materialului de restaurare
provizoriu consecutiv tratamentului parodon titei apicale, localizate la nivelul dintelui 2.6.

44
8. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică evidențiază prezența granulomului chistic apărut în urma
parodontitei apicale a dintelui 2.7, precum și multiple leziuni carioase tratate localizate la
nivelul grupului lateral (Fig. 17).

Fig. 17 – Radiografia panoramică a pacientei B.B.

9. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Pacienta prezintă hipomineralizări la
nivelul molarilor de 6 ani, primele probleme legate de molarii de 6 ani apărâ nd în jurul vârstei
de 10 ani.
În jurul vârstei de 16 ani, dintele 2 .7 s-a infiltrat bacterian, motiv pentru care a fost tratat
endodontic.
În acest moment, dintele 2 .7 prezintă o parodontită apicală cronică fibroasă.

10. Studiu familial
Ancheta familială pozitivă a indicat faptul că nu este un caz singular. În familie există
și alți membrii ce prezintă leziuni de tip MIH , respectiv mama probandei și cei doi frați mai
mici.

45
10. Investigații genetice
Analiza arborelui genealogic al probandei indică agregarea familială a leziunilor de tip
MIH, ce sugerează o afectiune cu transmitere ereditară (Fig. 18).

Fig. 18 – Arborele genealogic al probandei III.6

11.Tratament
Tratamentul de urgentă este reprezentat de tratarea parodontiei apicale cronice a
dintelui 2.7, tratarea cariilor simple, și eventual, sigilarea șanțurilor și fosetelor dinților
cuspidati .
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară, cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Persoanele afectate aparțin ambelor sexe, iar afecțiunea este prezentă în
trei generații succesive.

46
CAZUL FAMILIAL nr. III (MAMĂ ȘI FIU)

PACIENTA C.A. (MAMA)

1. Prezentarea pacientului
Pacienta C.A. de sex feminin, în vârstă de 32 de ani, s -a prezentat la cabinetul
stomatologic pentru consultul periodic de rutină și igienizare profesională, precum și acuze
dureroase localizate la nivelul hemimandibulei drepte .
2. Motivul prezentării la stom atolog
Pacienta acuză simptoma tologie dureroasă sub forma unei sensibilități cu caracter
tranzitoriu în perioadele de stress. D e asemenea , menționează că respirația rece declanșează o
senzație dureroasă la nivelul dinților inferiori. La acestea se adaugă ș i o durere de tip jenă, cu
caracter trecător localizată la nivelul hemifaței drepte .
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta provine din mediul urban, dintr -o familie cu 2 copii, având un frate mai mare
cu 3 ani. Este căsătorită ș i are un băiat în vârstă de 12 ani. Părinții probandei sunt pensionari,
cu un venit mediu.
4. Istoricul familial/individual
Pacienta nu prezintă afecțiuni generale care ar complica prognosticul tratamentului
dentar.
5. Istoric medical dentar
Pacienta prezintă status dentar complet, are o igienă satisfăcătoare, utilizează corect
tehnicile de periaj dar și mijloace le supliment are de igienizare (ața dentară și dușul bucal). În
perioada adolescenței i s -au realizat numeroase obturații de compozit pe dinții laterali, precum
și câteva devitalizări la nivelul premolarilor.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile intraorale evidențiază prezențelo r leziunilor carioase la grupele dentare
laterale, inferioare și superioare (Fig. 19).

47

Fig. 19 – Fotografii intraorale ale pacientei C.A. din normă frontală în ocluzie (a) și
dezocluzie (b) si din norma laterală , dreaptă și stângă (c, d). Fotografii intr aorale vedere
ocluzală directă , maxilară și mandibulară – cu evidențierea prezențelo r leziunilor carioase la
grupe le dentare laterale , inferior și superior.

48
7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică evidențiază multiple leziuni carioase tratate corect și incorect,
numeroase tratamente endodontice incorecte, leziune periapicală în dreptul dintelui 4.5,
resorbție osoasă orizontală la nivelul grupului dentar inferior (Fig. 20).

Fig. 20 – Radiografie panoramică a pacientei C.A.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . În urma examenului clinic s -au identificat
numeroase obturații de compozit aplicate pe molarii de 6 ani, aceștia prezentând indicație de
acoperire cu coroane total ceramice, cu păstrarea vitalității.
Acuzele dureroase în hemifața dreaptă confirmă diagno sticul de parodontită apicală
cronică fibroasă.

9. Studiu familial
Ancheta familială sugerează că probanda nu este un caz singular de grefare rapidă a
cariilor la nivelul molarilor de 6 ani , in familie fiind identificati mai mulți membri, cu leziuni
similare, mai precis fratele mai mare al probandei, mama acesteia și fiul probandei.

49
10. Investigații genetice
Analiza arborel ui genealogic al probandei indică agregarea familială a leziunilor de tip
MIH, ce sugerează o afectiune cu transmitere ere ditară (Fig. 21 ).

Fig. 21 – Arborele genealogic al probandei II 4

11. Tratament
Acoperirea cu coroane total ceramice a tuturor dintilor devitali, precum și a molarilor
de 6 ani, care, deși vitali, prezintă numeroase obturații care trebuie înlocuite, iar țesutul dentar
restant ar fi insuficient pentru a prelua și transmite mai departe într -un mod fiziologic presiunile
masticatorii.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară , cu transmitere genetică
autozomal dominan tă. Caz familial de sindro m de hipomineralizare, prezent î n trei generații
succesive ce afectează în mod egal ambele sexe.

50

PACIENTUL C.B. (FIUL)

1. Prezentarea pacientului
Pacient de sex masculin, minor, în vârstă de 12 ani, elev în clasa a -V-a.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacientul prezintă persistența pe arcada a dinților temporari 5.5, 5.4, 6.5, 7.4, 7.5, 8.3
și 8.5.
În urma consultului de specialitate realizat de către medicul ortodont s -a hotărât
extrac ția acestor dinți temporari, având în vedere că , succesorii permanenți ai acestora sunt
deja formați.
La actuala vizită , pacientul s -a prezentat la cabinetul stomatologic pentru extracția în
scop o rtodontic a dinților temporary persistenți pe arcadă peste vârsta normală de exfoliere.
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacientul este unicul copil al familiei. Părinții acestuia sunt salariați, cu venituri
superioare, ce provin din mediul urban.
4. Istoricul familial/individual
Pacientul nu prezintă afecțiuni generale ce pot influența negativ tratamentul
stomatologic.
5. Istoric medical dentar
După un episod de carie simplă pe molarii de 6 ani s -a recurs la realizarea de obturații
preventive cu rășină a șanturilor și fosetelor afectate, precum și la sigilarea zonelor neafectate ,
pentru a realiza pre venția acestui tip de leziune.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile in traorale ale pacientului evidențiază prezenț a smalțului hipoplazic și a
leziunilor carioase pe relieful dinților cuspidați (Fig. 22).

51

Fig. 22 – Fotografii intraorale ale pacientului C.B., vedere ocluzală directă

5. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică evidențiază persistența pe acrcadă a dinților temporari, peste
vârsta normală de exfoliere, m ugurii interosoși ai molarilor 3 și îngust area bazei apicale la
nivelul maxilarului superior (Fig. 23).

Fig. 23 – Radiografie panoramică a pacientului C.B.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Carii simple localizate pe molarii de 6 ani,
grefate pe un teren hipomineralizat.

52
9. Studiu familial
Ancheta familială sugerează că probandul nu este un caz singular, in familie fiind
identificati mai mulți membri, cu leziuni similare, mai precis mama probandului, fratele mamei
probandului și bunica maternă a acestuia (Fig. 24).
10. Investigații genetice

Fig. 24 – Arborele genealogic al pacientului III.6
11. Tratament
Se recomandă practicarea e xtracții lor în scop ortodontic și însușirea tehni cilor de
igienizare oro -dentară, specifice vârstei.
Particularitatea cazului
Sindrom de hi pomineralizare molar -incisiv, forma ereditară , cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Caz familial de sindrom de hipomineralizare, prezent în trei generații
succesive ce afectează în mod egal ambele sexe.

53
CAZUL FAMILIAL nr. IV (TATĂ ȘI FIU)

PACIENTUL D.A. (TATĂL)

1. Prezentarea pacientului
Pacient în vârstă de 52 de ani, de sex masculin, se prezint ă la cabinetul stomatologic
pentru reabilitare a completă a cavității bucale.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Motivul principal al prezentării este reprezentat de înlocuirea punților dentare vechi .
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacientul provine din mediul urban, venitul său fiind unul peste medie.
Acesta, este fiul cel mic al unei familii cauc aziene, non -consangvine, este căsătorit ș i
are un fiu.
Părinții probandului sunt persoane în vârstă , pensionare.
4. Istoricul familial/individual
Pacientul, anamnestic, relatează că prezintă angină pectoral ă, veche de 1 8 ani și
hipertensiune arterial, ambele compensate medicamentos.
5. Istoric medical dentar
Pacientul prezintă status dentar incomplet protezat fix prin punți dentare, realizate în
urmă cu câțiva ani, pe care dorește să le înlocuiască.
Extracția molarilor de 6 ani relatează că a fost realizată în adolescență ca urmare a
compl icației cariei dentare.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile intraorale evidențiază prezența a numeroase restaurări fixe fizionomice ș i
nefizionomice, starea parodonțiului marginal inferior, precum și prezența unui plan de ocl uzie
denivelat (Fig. 25).

54

Fig. 25 – Fotografii intraorale ale pacientului D.A.: vedere ocluzală indirectă maxilară (a) și
mandibulară (b). Fotografii intraorale în ocluzie din normă frontală (d), în ocluzie în vedere
laterală , dreaptă și stângă (e, f).

55
7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică obiectivează prezența edentațiilor din zona laterală, a lucrărilor
fixe, localizate tot în zonele lateral e, respectiv cadranele 2, 3 și 4, ce trebuie înlocuite, precum
și a numeroaselor leziun i carioase simple și complicate, tratate (Fig. 26).

Fig. 26 – Radiografie panoramică a pacientului D.A.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv caracterizat clinic prin absența molarilor de
6 ani mandibulari, pierduți în urma afectării carioase severe .
9. Studiu familial
Analiza familială pozitivă a indicat că probandul nu este un caz singular, în familie
existând și alți membri, care prezintă lezi uni de tip MIH, respectiv mama probandului, fratele
acestuia și fiul probandului (pacientul D.B.).
10. Investigații genetice
Analiza arborel ui genealogic al probandului indică agregarea familială a leziunilor de
tip MIH, ce sugerează o afectiune cu transmiter e ered itară (Fig. 27 ).

56

Fig. 27 – Arborele genealogic al pacientului II.4

11. Tratament
Tratamentul recomandat constă în igienizare profesională , ablația lucrărilor protetice
vechi, protezarea spațiilor edentate , prin implanturi dentare, refacerea tratamentelor
endodontice incomplete și protejarea dinților respectivi prin coroane de acoperire.
Particularitatea cazului
Sindrom de hi pomineralizare molar -incisiv, forma ereditară , cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Caz familial de sindrom de h ipomineralizare, prezent în trei generații
successive, ce afectează ambele sexe.

57
PACIENTUL D.B. (FIUL)

1. Prezentarea pacientului
Pacient în vârstă de 23 de ani , de sex masculin, se prezintă la medicul stomatolog pentru
igienizarea periodică profesională și consultație chirurgicală privind atitudinea terapeutică față
de dinții 2.8 și 3.8.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacientul prezintă incongruență dento -alveolară cu inghesui re, numeroase carii grefate
pe suprafețe le slab mineralizate localizate la nivelul dinților frontali, al căror aspect ar vrea să
îl îmbunătățească.
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacientul provine dintr -o familie mică, cu venituri importante, trăie ște în mediul urban
și este în prezent, student.
4. Istoricul familial/individual
Tatăl prezintă angină pectorală și hipertensiune arterială, iar mama, de a semenea,
hipertensiune arterială , afectiuni cronice, care sunt compensate medicamentos.
Pacientul este clinic sănătos, nu prezintă probleme de sănătate care ar putea influența
negativ tratamentul stomatologic.
5. Istoric medical dentar
Pacientului i-au fost extrași ultimii molari din cadranele 1 și 4, datorită incongruenței
dento -alveolare, pe care au produs -o.
De menționat, prezența a n umeroase carii simple și complicate , tratate și netratate.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografii le intraorale din normă laterală evidențiază leziunile hipoplazice de smalț.

58
Fotografii le intraorale din normă ocluzală evidențiază prezența modificărilor de
culoare, de natură carioasă și prezența restaurărilor din compozit (Fig. 28).

Fig. 28 – Fotografii intraorale ale pacientului D.B. din normă frontală în ocluzie (a) și
dezocluzie (b). Fotografii intraorale din normă laterală dreapta și stândă (c) și (d). Fotografii
intraorale din normă ocluzală, vedere directă mandibulară (e) și maxilară (f).

59
7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică evidențiază prezența leziunilor carioase simple precum și a
incongruenței dento -alveolare cu inghesuire, de la nivel mandibular (Fig. 29) .

Fig. 29 – Radiografie panoramică a pacientului D.B.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Incongruență dento -alveolară cu
înghesuire, multiple leziuni carioase simple tratate și netratate.
9. Studiu familial
Analiza familială pozitivă a indicat că probandul nu este un caz singular, în familie
existând și alți membrii, care prezintă leziuni de tip MIH, respectiv tatăl probandului, fratele
tatălui și bunica paternă a probandului.
10. Investigații genetice
Analiza arborel ui genealogic al probandului indică agregarea familială a leziunilor de
tip MIH, ce sugerează o afecț iune cu transmitere ered itară (Fig. 30 ).

60

Fig. 30 – Arborele genealogic al probandului III.6

11. Tratament
Se recomandă t ratarea leziunilor carioase prin metode directe, extracția în scop
ortodontic a molarilor trei din cadra nele 2 și 3, precum și consult de specialitate orthodontic,
în vederea aplicării unui aparat fix.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv , forma er editară cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Caz familial de sindro m de hipomineralizare, prezent î n trei generații
succesive ce afectează ambele sexe.

61
CAZUL FAMILIAL nr. V (MAMA ȘI FIICĂ)

PACIENTA E.A. (MAMA)

1. Prezentarea pacientului
Pacienta, de sex fem inin, în vârstă de 43 de ani, căsătorită .
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta se prezintă la medicul stomatolog datorită unor nemulțumiri lega te de aspectul
estetic, solicitâ nd o îmbunătățire a aspectului estetic dentar și al funcției masticatorii.
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta provine din mediul urban, are un statut socio -economic peste medie, este
căsătorită și are o fiica.
Părinții să i provin din mediul rural, sunt pensionari cu venituri medii.
4. Istoricul familial/individual
Pacienta este clinic sănătoasă, dar în familia sa, părinții sunt cunoscuti cu HTA cronică,
compensată medicamentos.
5. Istoric medical dentar
Pacienta prezintă status dentar complet.
În trecut a prezentat probleme dentare de natură carioasă, simple și complicate, care a u
debutat în perioada adolescenței și pusee carioase simple, care s -au complicat la nivelul dintelui
3.6, acesta fiind în prezent devital.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile intraorale evidențiază multiple leziu ni carioase tr atate, ce necesită
înlocuire, deoarece prezintă adaptare marginală deficitară și pigmentare (Fig. 31).

62

Fig. 31 – Fotografii intraorale ale pacientei E.A., din normă frontală în ocluzie (a), normă
laterală, dreapta și stânga (b) și (c) , precum și fotografii intraorale din normă ocluzală,
vedere directă , maxilară (d) și mandibulară (e).

63
7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică evidențiază multiple leziuni carioase simple și complicate, tratate
incorect și netratate, ce necesită reluarea actelor terapeutice (Fig. 32).

Fig. 32 – Radiografie panoramică a pacientei E.A.
8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Multiple leziuni carioase. Lucrări protetice
maxilare și mandibulare, localizate pe dinții laterali.
9. Studiu familial
Analiza familială pozitivă a indicat că probandul nu este un caz singular, în familie
existând și alți membri i, care prezint ă leziuni de tip MIH, respectiv tatăl și fiica probandei
(Fig. 33).
10. Investigații genetice

Fig. 33 – Arborele genealogic al probandei II 3

64
11. Tratament
În planul de tratament se va avea în vedere îndepărtarea contactelor premature, tratarea
proceselor carioase existente, înlocu irea obturațiilor defectuoase, p roteza rea dinților tratați
endodontic, pentru protecția acestora și îmbunătățirea esteticii dentare.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv , forma ereditară , cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Caz familial de sindrom de hipomineralizare, prezent în trei generații
successive, ce afectează ambele sexe.

PACIENTUL E.B. (FIICA)

1. Prezentarea pacientului
Pacienta E.B., de sex feminin, în vârstă de 20 de ani este necăsătorită .
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacienta se prezintă la cabinet ul stomatologic datorită unor acuze dureroase , cu
localizare la nivelul hemifeței drepte , în z ona mandibulară .
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacienta provine dintr -o familie cu o situație financiară bună și locuiește în mediul
urban.
4. Istoricul familial/individu al
Pacienta este clinic sănătoasă. Tatăl să u prezintă istoric de boală parodontală , în urma
căreia a pierdut numeroase unități masticatorii.
5. Istoric medical dentar
Tratamentele dentare ale probandei au început în jurul vârstei de 16 ani și s -au
materializ at, în special, în manopere de îndepărtare a cariei dentare și a complicațiilor acesteia.
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile intraorale evidențiază prezența unor restaurări deficitare de la nivelul
molarilor de 6 ani, atât sup erior cât și inferior, ce necesită înlocuire (Fig. 34).

65

Fig. 34 – Fotografi intraorale ale pacientei E.B. , din normă frontală în ocluzie (a) și normă
laterală în ocluzie, dreapta și stânga (b) și (c) . Fotografii intraorale, vedere ocluzală directă ,
maxilară (d) și mandibulară (e)

7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică evidenț iază leziuni carioase simple și complicate tratate (Fig.
35).

Fig. 35 – Radiografie panoramică a pacientei E.B.

66
8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Leziuni carioase simple și complicate
tratate. Restaurari deficitare la nivelul molarilor de 6 ani. Incongruența dento -alveolară cu
înghesuire.
9. Studiu familial
Analiza familială pozitivă a indicat că probandul nu este un ca z singular, în familie
existând și alți membri care prezintă leziuni de tip MIH, respectiv bunicul matern și mama
probandei (Fig. 36).
10. Investigații genetice

Fig. 36 – Arborele genealogic al probandei III.5.
11. Tratament
Tratamentul de urgență al parodontite apicale cronice localizate la nivelul dintelui 4.6,
tratarea cariilor simple netratate și a celor cu tratamente deficitare, consult de specialitate
ortodontic pentru incongruența dento -alveolară cu înghesuire.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv , forma ereditară , cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Caz familial de sindrom de hipomineralizare, pr ezent î n trei generații
successive, ce afectează ambele sexe.

67
CAZUL FAMILIAL nr. VI (TATĂ ȘI FIU)

PACIENTUL F.A. (TATĂL)

1. Prezentarea pacientului
Pacientul F.A., de sex masculin, în vârstă de 58 de ani, se prezintă la cabinet ul
stomatologic pentru o urgență , reprezentată de o fractură dentară și senzație de prurit localizat
la nivel gingival.
Ultima vizită la cabinetul stomatologic a avut loc în urmă cu 2 ani, moment la care i s –
a realizat o igienizare profesională.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacientul se prezintă la cabinet datorită unei fracturi la nivelul dintelui 2.3, precum și
pentru realizarea reabilităr ii orale a întregii cavități or ale.
3. Statusul socio -economic al pacientului
Pacientul provine din mediul urban, venitul familial fiind mediu. Acesta este de profesie
mecanic auto. Pacientul este unicul fiu al unui cuplu caucazian, non -consangvin, este căsătorit
și are doi fii.
4. Istoricul familial/individual
Pacientul prezintă diabet zaharat de tip II, hipertensiune arterială, compensata
medicamentos și este alergic la penicilină.
5. Istoricul medical dentar
Pacientului i s -au realizat, de -a lungul timpului, numeroase extracții dentare , datorită
complicațiilor cauzate de caria dentară.
Igienă orală a acestuia este satisfăcătoare, menținută prin periaj manual , cu periuta de
dinti soft, de două ori pe zi și prin utilizarea apei de gură.

68
6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografiile intraorale ale pacientului evidențiază edentații bimaxilare, fracturi ale
dintelui 2 .4, multiple leziuni de eroziune la nivelul grupului frontal superior, supraacoperire
mai mare de ½ a incisivilor inferiori, la care se adaugă un gradul foarte mare de inocluzie
sagitală frontală (Fig. 37).

Fig. 37 – Fotografii intraorale ale pacientului F.A., vedere ocluzală directă maxilară (a) și
mandibulară ( b), precum și vedere frontală în ocluzie (c).
7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică obiectivează prezența edentațiilor laterale în cadranele 1, 2 și
4, precum și prezența unei edentației terminale localizată în cadranul 3. De asem enea, se
evidențiază migrări dentare verticale și orizontale, consecutive edentațiilor , localizate la nivelul
dinților terminali, precum și denivelarea planului de ocluzie în zona frontală (Fig. 38) .

Fig. 38 – Radiografie panoramică a pacientului F.A.

69
8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv . Pacientul prezintă ultima complicație, cea
mai gravă, a sindromului de hipomineralizare, respectiv extracția molarilor de 6 ani. Caria
dentară nu a fost localizată doar la nivelul pr imilor dinți care erup în cavitatea bucală, ci aceasta
a afectat majoritatea dinților din zona laterală.
9. Studiu familial
Ancheta pozitivă familială a indicat faptul că nu este un caz singu lar, în familia acestuia
fiind ș i alti membrii ce prezinta leziun i de tip MIH, respectiv mama probandului și fiul cel mare
al acestuia (pacientul F.B.), (Fig. 39).
10. Investigații genetice

Fig. 39 – Arborele genealogic al probandului II.4

70
11. Tratament
Pacientul necesită un tratament complet de reabilitare orală pri n realizarea de coroane
solidarizate la nivelul grupului frontal maxilar (1.3 -2.2), și a unei proteze parțiale scheletate cu
două șei, ancorată prin croșete turnate la nivelul dințil or stâlpi. La mandibulă necesită, de
asemenea, o proteză parț ial scheletat ă cu două șei, ancorată prin croșete turnate.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară , cu transmitere gen etică
autozomal dominantă. Afecț iunea este prezentă în trei generatii succesive și afectează ambele
sexe. D e remarcat că, probandul prezintă ultima și a cea mai gravă complicație a sindromul de
hipomineralizare molar -incisiv , respectiv, extracția dentară.

PACIENTUL F.B. (FIUL CEL MARE)

1. Prezentarea pacientului
Pacient de sex masculin, în vârstă de 22 de ani, student, necăsătorit.
2. Motivul prezentării la stomatolog
Pacientul se prezintă pentru durere la rece, localizată la nivelul hemiarcadei inferioare,
ce nu cedează la antialgice.
Totodată, solicită refacerea morfo -funcțională a arcadelor întrerupte de edenta ții.
3. Statutul socio -economic al pacientului
Pacientul provine din mediul urban, dintr -o familie cu venituri medii, fiind fiul cel mare
al unui cuplu caucazian, non -consangvin.
4. Istoricul familial/individual
Ambii părinți prezintă pierderi dentare de cauză c arioasă. T atăl probandului și bunicul
patern prezintă leziuni de tip MIH.

71
5. Istoric medical dentar
Pacientul a prezentat precoce procese carioase, pe care le -a neglijat.
Cele localizate la nivelul molarilor de 6 ani, in cadranul 1 si 4, au evoluat, dinții
ajungând irecuperabili, motiv pentru care, aceștia au fost extrași la vârsta de 18 ani.
La nivelul dintelui 1.2 pacientul prezintă o coroană mixtă, metalo -ceramică, dintele
fiind devital, tot în urma unei complicații carioase.

6. Examinarea locală intraorală: prezentare fotografii
Fotografii le intraorale evidențiază edentațiile molarului de 6 ani, localizate în cadranele
1 și 4, precum și componenta nefizionomică a coroanei de acoperire mixte a dintelui 1.2 (Fig.
40).

Fig. 40 – Fotografii intraorale ale pacientului F.B. din normă laterală în ocluzie, dreapta și
stânga (a) și (b), precum și fotografii intraorale din normă ocluzală, vedere directă , maxilar
(c) și mandibular (d).

72
7. Investigații imagistice complementare
Radiografia panoramică obiectivează edentațiile molarului de 6 ani, localizate în
cadranele 1 și 4, consecutiv extracției molarilor de 6 ani, la care se adaugă multiple leziuni
carioase simple și complicate tratate (Fig. 41) .

Fig. 41 – Radiografia panoramică a pacientului F.B.

8. Diagnostic/ fenotip dentar
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv. Pacientul prezintă pulpită seroasă totală la
nivelul dintelui 4.5, policarii simple ș i complicate, tratate incorect ș i netratate, uzură dentară la
nivelul grupul ui frontal inferior, precum și malocluzie, datorate migrărilor dentare , consecutiv
edentațiilor molarilor de 6 ani. De asemenea, pacientul prezintă sindrom de hipomineralizare
molar -incisiv major, cu afectarea a trei din patru molari, doi dintre cei trei afectați fiind deja
extrași, iar unul prezentâ nd tratament endodontic. Din grupul incisiv, dintele 2.2 este de
asemenea devitalizat și este acoperit cu o coroană mixtă. Clinic s -au constatat leziuni carioase
incip iente pe grupul frontal inferior.
9. Studiu familial
Ancheta pozitivă familială a indicat faptul că nu este un caz singular, în familia acestuia
fiind și alti membrii ce prezintă leziuni de tip MIH, respect iv tatăl probandului și bunica patern ă
a acestuia (Fig. 42).

73
10. Investigații genetice

Fig. 42 – Arborele genealogic al probandului III.5
11. Tratament
Obiectivele tratamentului constau în tratarea procesului inflamator acu t de la nivelul
dintelui 4.5, î nchiderea breselor edentate prin tratament ortodontic, înloc uirea coroanei mixte
cu o coroană total ceramică localizată la nivelul dintelui 2.2, refacerea obturațiilor incorecte,
tratarea leziunilor carioase simple și încadrarea într -un program de dispensarizare o data la 6
luni.
Particularitatea cazului
Sindrom de hipomineralizare molar -incisiv, forma ereditară , cu transmitere genetică
autozomal dominantă. Afectiunea este prezentă în trei generatii succesive și afectează ambele
sexe.
De remarcat că, atât probandul, cât și tatăl probandului, prezintă ultima și a cea mai
gravă complicație a sindromul de hipomineralizare molar -incisiv , respectiv, extracția dentară.

74
3. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Lotul populațional este format dintr -un număr total de 187 de pacienți aparținând
ambelor sexe , dintre care , 23 de subiecți au îndeplinit criteriile d e includere în lotul de studiu.
Incidența pacienților cu leziuni de tip MIH, raportată la lotul populațional a fost de
12.2%, valoare c oncordantă cu datele menționate în literatura de specialitate (2.8 -40.2%), (Fig.
43).

Fig. 43 – Incidența pacienților cu hipomineralizări molar -incisive

Numărul pacienților care au îndeplinit criteriile de includere în lotul de studiu, a fost de
23, iar distribuția pe sexe a acestora este vizualizata grafic în Fig. 44, în care se observa ca 12
pacie nți au aparținut sexului feminin (52.2 %), iar 11 pacienți au aparținut celui masculin (47.8
%).

Fig. 44 – Distribuția pe sexe a pacienților înscriși în lotul de studiu

75
Pacienții incluși în lotul de studiu, aparținând unui intervalul larg de vârste, au fost
divizați pe grupe de vârstă, astfel:
– Pacienți i ce aparțin grupei de vârstă cuprinsă între 21 și 30 de ani – au fost cei mai
numeroși, reprezentâ nd 38.5% din totalul pacienț ilor incluși în lotul de studiu.
– Pacienți i ce aparțin grupei de vârstă cuprinsă între 51 – 60 de ani – au înr egistrat un
procent mai mic decât cei din grupa de vârstă precedentă , respectiv 23.1%,
– Pacienți i ce aparțin grupelor de vârstă cup rinse între 10 – 20 de ani și respectiv, 41 – 50
de ani – au înregistrat un procent egal , de 15 .4%.
– Pacienți i ce aparțin grupei de vârstă cuprinsă între 31 – 40 de ani – au fost ce i mai puțin
numeroși, reprezentâ nd 7.7% din totalul pacienților incluși în lotul de studiu (Fig. 45).

Fig. 45 – Distribuția pe grupe de vârstă a pacienților cu sindrom MIH

În raport cu frecvența cu care leziunile de tip MIH interesează molarii sau incisivii, am
constatat, luând în calcul cei patru molari de 6 ani și cei 4 incisivi centrali (superiori și inferiori)
că procentul cel mai mare este repreze ntat de afectarea molară evidențiată î n 79.6% din ca zuri,
spre deosebire de incisivi , care sunt afectați doar în 23.1% din cazuri (Fig. 46) .

76

Fig. 46 – Distribuția leziunilor de tip MIH la nivelul grupelor de dinți: molari, incisivi

Un criteriu important pe care l -am ur mărit în cadrul leziunilor de tip sindrom MIH, a
fost gradul de afectare dentară: ușoară, moderată sau severă (Fig. 47).
Astfel, pacienții din lotul de studiu au fost afectați d e leziunile de tip MIH, astfel:
– 38.5% din pacienții lotului de studiu au preze ntat – forma severă a leziunilor de tip MIH;
– 23% din pacienții lotului de studiu au prezentat – forma moderată a leziunilor de tip
MIH;
– 38.5% din pacienții lotului de studiu au prezentat – forma ușoară a leziunilor de tip
MIH;

Fig. 47 – Distribuția pacie nților raportată la severitatea afectării

77
Manifestările clinice s -au caracterizat printr -o mare variabilitate fenotipică, un pacient
prezentâ nd mai multe sau mai puține leziuni , în funcție de particularitățile individuale.
Cele mai frecvente manifestă ri clinice pe care le -am evidenț iat au fost:
– extracții consecutiv MIH – la 27% din pacienții lotului de studiu;
– prezența de restaurări atipice – la 27% din pacienții lotului de studiu;
– durere d entară sau sensibilitate dentară – la 4,34% din pacienții lotului de studiu;
– hipomineralizări – la 8.69% d in pacienții lotului de studiu, (Fig. 48) .

Fig. 48 – Ponderea manifestărilor clinice din cadrul sindromului de hipomineralizare
molar -incisiv

Pe baza datelor oferite de către pa cienți în cursul anchetei familiale , am construit
fiecărui pacient arborele genealogic , pentru a putea realiza studiul de tip familial și pentru a
analiza modul de transmitere a sindromului de hipomineralizare molar -incisiv , în familia
studiată.
În urma st udiul familial realizat am identifica t trei categorii de descendențe familiale
(Fig. 49):
– descendența familială mamă – fiică: 50%
– descendența familială tată – fiu: 33.3%
– descendența familială mamă – fiu: 16.7%

78

Fig. 49 – Determinarea descendenței familiale a sindromului MIH în lotul de studiu.

În urma studiului familial extins, am constatat că toți pacienții incluși în studiu,
indiferent de sex, prezintă în fiecare generatie, cel puțin un membru al familiei cu leziuni
specifice sindromului MIH, fa pt ce mi -a sugerat modelul unei transmiterii genetice autozomal
dominante (Fig. 50).

Fig. 50 – Modul de transmitere genetică al sindromului MIH în lotul de studiu.

79
CONCLUZII FINALE

1. Prevalența leziunilor de tip MIH în lotul populațional a fo st de 12.2%, valoare
concordantă cu datele menționate în literatura de specialitate (2.8 – 40.2%).
2. Sindromul de hipomineralizare molar -incisiv afectează cu predilecție persoanele de se x
feminin (47.8 % din cazuri), și grupul de vârste cuprins î ntre 21 – 30 ani (38.5% d in
cazuri).
3. Sindromul MIH afectează cu predilecție grupul d entar molar (79.6% din cazuri) ș i mai
puțin grupul incisiv (23.1% din cazuri).
4. Formele severe și moderate de leziuni sunt majorit are în cadrul sindromului MIH,
împreună , total izând 61.5% din cazuri .
5. Principalele manifestări clinice asociate sindromului MIH sunt reprezentate de extracția
dentară (27% din cazuri) și prezența restaurărilor atipice (27% din cazuri).
6. Studiul familial al sindromului MIH a indicat că descendența mamă – fiică a fost
majorit ară, (50% din cazuri), urmată de descendența tată – fiu (33.3% din cazuri) și, în
final, de descendența mamă – fiu (16.7% din cazuri).
7. Toți pacienții incluși în studiu, indiferent de sex, au prezentat în fiecare generatie, cel
puțin un membru al familiei c u leziuni specifice sindromului MIH.
8. Pe arborele genealogic, leziunile specifice sindromului MIH s -au transmis “pe
verticală” sau “în cascadă”, afectâ nd ambele sexe, în trei generații succesive, ceea ce
sugerează o transmitere genetic ă familială, autozomal dominantă .
9. Toate obiectivele studiului au fost realizate.

RELEVANȚĂ CLINICĂ ȘI
IMPORTANȚA STUDIULUI

Predictibilitat ea apariției leziunilor de tipul s indrom ului de hipomineralizare molar –
incisiv și diagnosticul timpuriu al acestora are o importanță deosebită în prevenirea afectării
carioase a molarilor de 6 ani și a incisivilor, contribuind astfel, la îmbunătățirea calității vieții
pacientului, printr -un tratament profilactic precoce și eficient, aplicat în scopul limitării
apariț iei complicatiilor.

80
BIBLIOGRAFIE

1. Alaluusua S. A etiology of molar -incisor hypomineralization: a systematic review.
European Archives of Paediatric Dentistry 2010; 11(2):53 –8
2. Allan, F. D. Essentials of Human Embryology, 2 nd e Oxford University Press, New York,
1969
3. Amerongen van WE, Kreulen C. M. Cheese molars: A pilot study of the etiology of
hypocalcifications in first permanent molars. ASDC J Dent Child 1995;62:266 -269
4. Avery, J.K. Development of the teeth. In: Essential s of Oral Hystology and Embriology. A
clinical approach. Mosby -Year Book, St. Louis, 1992.
5. Beentjes VEMV, Weerheijm KL, Groen HJ. Factors involved in the aetiology of Molar –
Incisor Hypomineralisation (MIH). Eur J Paediatr Dent 2002; 1: 9 –13.
6. Boboc G. Anoma liile Dentomaxilare. Editura Medicală, 1971.
7. Boboc G. Aparatul dentomaxilar.Formare și dezvoltare, Ed.Medicala, București, 1996
8. Davis W. L. Oral Histology: Cell Structure and Function. Saunders, 1986
9. Deutsch D, Leiser Y, Shay B, Fermon E, Taylor A, Rosenf eld E, et al. The human tuftelin
gene and the expression of tuftelin in mineralizing and nonmineralizing tissues. Connective
Tissue Research 2002;43(2 -3):425 –34.
10. Dorobaț V., Stanciu D. Ortodonție și ortopedie dento -facială. Ed Medicală, București, 2009
11. Gutiérrez S, Torres D, Briceño I, Gómez AM, Baquero E. Clinical and molecular analysis
of the enamelin gene ENAM in Colombian families with autosomal dominant
amelogenesis imperfecta. Genet Mol Biol. 2012; 35(3):557 –566. [PubMed: 23055792]
12. Jälevik B., Norén J .G. Enamel hypomineralization of permanent first molars: a
morphological study and survey of possible aetiological factors. International Journal of
Paediatric Dentistry, vol. 10, no. 4, pp. 278 –289, 2000.
13. Jälevik B., Möller M. Evaluation of spontaneous sp ace closure and development of
permanent dentition after extraction of hypomineralized permanent first molars.
International Journal of Paediatric Dentistry, vol. 17, no. 5, pp. 328 –335, 2007.
14. Johnson D, Kreji C, Hack M, Fanaroff A. Distribution of enamel defects and the association
with respiratory distress in very low birth weight infants. J Dent Res 1984; 63(1): 59 –64.
15. Jontel M, Linde A. Nutritional aspects on tooth formation. Wld Rev Nutr Diet 1986; 48:
114–136

81
16. Lonescu E. Anomaliile dentare. Editura Cartea Universitară, București, 2005
17. Koch G., Hallonsten A.L., Ludvigsson N., Hansson B.O., Holst A., Ullbro C.
Epidemiologic study of idiopathic enamel hypomineralization in permanent teeth of
Swedish children. Community Dentistry and Oral Epidemiology, v ol. 15, no. 5, pp. 279 –
285, 1987.
18. Langman, J. Medical Embryology, 4th e The Williams & Wilkins Company,
Baltimore, 1981
19. Leppäniemi A, Lukinmaa P -L, Alaluusua S. Nonfluoride hypomineralizations in the
permanent first molars and their impact on the treat ment need. Caries Res 2001; 35: 36 –40
20. Luca R. Pedodonție volumul. 1. București: Editura Cerna, 2003.
21. Luca, R. Pedodonție, volumul 2, Editura Cerma , București, 2003
22. Lygidakis NA, Dimou G, Marinou D. Molar -incisor -hypomineralisation (MIH). A
retrospective clinical study in Greek children. II. Possible medical aetiological factors. Eur
Arch Paediatr Dent 2008;9:207 -217.
23. McDonald R. E., Avery D. R. Dentistry for the Child and Adolescent, Ninth Edition, C.V.
Mosby Company, Saint Louis, 2011
24. Neves A .B. , Jorge R. C., Marien J .V., Simoes P ., Soviero V .M. Molar -incisor
hypomineralization: A challenge in the dental practice. Dentistry. 2015;5:307.
25. Patir A ., Seymen F ., Yildirim M ., Deeley K ., Cooper M .E., Marazita M .L., et al. Enamel
formation genes are associated w ith high caries experience in Turkish children. Caries
Research 2008;42(5):394 –400.
26. Podoleanu L ., Didilescu A ., Rusu M . Embriologie: note de curs – ed. a 2 -a. Editura
Tehnoplast Company S.R.L. București, 2004
27. Rehman Q ., Lane N.E. Effect of gl ucocorticoids on bone density. Medical and Pediatric
Oncology, vol. 41, no. 3, pp. 212 –216, 2003.
28. Raducanu A.M. Pedodonție: Îndrumar practic – ed a III -a revizuită și adăugită. Editura
BREN, București, 2015.
29. Remnick H. Embryology of the Face and Oral Cavity. Fairleigh D ickinson University
Press, Rutherford, N.J, 1970
30. Rodd H .D., Morgan C .R., Day P .F., Boissonade F .M. Pulpal expression of TRPV1 in molar
incisor hypomineralization. European Archives of Paediatric Dentistry 2007;8(4):184 –8
31. Rusu M. Anatomia dezvoltării orofac iale. Editura Infomedica, București, 2003
32. Severin E ., Albu C ., Albu D.F. Genetica umana: concepte si aplicatii practice (editia a -II-
a) – sub redactia Severin E. Ed. Medicala, ISSN 973 -39-0534 -8, Bucuresti, 2004

82
33. Severin E ., Albu C ., Ioachim I. Genetica umana: concepte si aplicatii practice (editia a -Ia).
Ed. Scripta, ISBN: 973 -8238 -07-2, Bucuresti, 2002
34. Suga S., Namiki Y ., Takahashi M ., Disturbed formation of dental hard tissues duecalcium
deficiency. Odontology 1990;78:813 -839.
35. Sui W., Boyd C ., Wright J .T., Altered pH regulation during enamel development in the
cystic fibrosis mouse incisor. Journal of Dental Research, vol. 82, no. 5, pp. 388 –392, 2003.
36. Thesleff I ., Vaahtokari A ., Partanen A .M. (February 1995). Regulation of organogenesis.
Common molecul ar mechanisms regulating the development of teeth and other
organs". The International Journal of Developmental Biology. 39 (1):35 –50.
37. Van Amerongen W .E., Kreulen C .M. Cheese molars: A pilot study of the etiology of
hypocalcifications in first permane nt molars. J Dent Child 1995;62:266 –269
38. Weerheijm K .L., Duggal M ., Meja` re I ., Papagiannoulis L ., Koch G ., Martens L .C., et al.
Judgement criteria for molar incisor hypomineralization (MIH) in epidemiologic studies: a
summary of the European meeting on MI H held in Athens 2003. European Journal of
Paediatric Dentistry 2003; 4(3):110 –3
39. Weerheijm K .L. Molar incisor hypomineralisation (MIH). European Journal of Paediatric
Dentistry 2003
40. Weerheijm K.L. Molar incisor hypomineralization (MIH): clinical presentat ion, aetiology
and management, Dental Update, vol. 31, no. 1, pp. 9 –12, 2004.
41. Whatling R ., Fearne J .M. Molar incisor hypomineralisation: a study of aetiological factors
in a group of UK children. Int J Paed Dent 2008;18:155 -234
42. William V ., Messer L .B., Burr ow M .F. Molar incisor hypomineralization: Review and
recommendations for clinical management. Pediatr Dent. 2006;28:224 –32
43. Williams J.K., Gowans A .J. Hypomineralised first permanent molars and the orthodontist.
Eur J Paediatr Dent 2003; 4:129 -132
44. Wogelius P., Haubek D., Poulsen S. Prevalence and distribution of demarcated opacities in
permanent 1st molars and incisors in 6 to 8-year-old Danish children. Acta Odontologica
Scandinavica, vol. 66, no. 1, pp. 58 –64, 2008.
45. Yamaguti P .M., Arana -Chavez V.E., Acevedo A.C., “Changes in amelogenesis in the rat
incisor following short -term hypocalcaemia,” Archives of Oral Biology, vol. 50, no. 2, pp.
185–188, 2005.
46. https://www.esanatos.com/boli/boli -genetice/Metoda -arborelui -genealogic -ce83256 .php

83
Anexe:
LISTA T ABELELOR

Tabelul nr. I. – Rezultatele studi ului Lygidakis și colab. ( 2008 ), asupra etiologiilor perinatale
ale sindromului MIH .
Tabelul nr. II. – Rezultatel e studiului Lygidakis și colab., asupra etiologiilor perinatale ale
sindromului MIH .
Tabelul nr. III. – Clasificarea sindromului MIH .
Tabelul nr. IV. – Criterii de diagnostic și aspectul clinic al sindromului MIH .
Tabelul nr. V. – Plan de abordare în 6 etape a tratamentului, pentru o gestionare de succes a
leziunilor sindromului MIH.

LISTA FIGURILOR

Fig. 1 – Semne convenționale internaționale utilizate în elaborarea arborelui genealogic.
Fig. 2 – Fotografii intraorale ale pacientei A.B., din normă frontală în ocluzie (e) și in
dezocluzie (b), precum și din normă laterală dreaptă în ocluzie (d). Fotografii intraorale din
normă laterală dreaptă în dezocluzie (a) cu evidențierea aspectului molarului de 6 ani.
Fotografii intraorale din normă laterală s tângă ( c, f) cu evidențierea aspectului hipoplazic al
molarului de 6 ani.
Fig. 3 – Fotografii intraorale ale pacientei A.B., vedere directă din norma ocluzală pentru
arcada superioară (a) și inferioară (b). Acestea evidențiază aspectul hipoplazic al molar ilor de
6 ani și restaurările realizate pe acești dinți de -a lungul timpului.
Fig. 4 – Arborele genealogic al probandei III 7 .
Fig. 5 – Fotografii intraorale ale pacientei A.C., din normă frontală în ocluzie (a) și în
dezocluzie (b). Fotografii intraorale din normă laterală dreaptă, în ocluzie (c) și în dezocluzie
(d) cu evidențierea aspectului hipoplazic molarului de 6 ani. Fotografii intraorale din normă
laterală stângă, în ocluzie (e) și în dezocluzie (f).
Fig. 6 – Fotografii intraorale ale pacientei A. C., din normă ocluzală: vedere directă din norma
ocluzală pentru arcada superioară (a) și inferioară (b).
Fig. 7 – Radiografie panoramică (a). Radiografie retroalveolară, cadranul 3 (b)
Fig. 8 – Arborele genealogic al probandei III 9 .

84
Fig. 9 – Fotografii i ntraorale ale pacientei A.D.: vedere frontală în dezocluzie (a, d), vedere
laterală dreapta în dezocluzie (b), vedere laterală stângă în dezocluzie (e), vedere ocluzală:
mandibular (c) și maxilar (f).
Fig. 10 – Radiografie panoramică a pacientei A.D.
Fig. 11 – Arborele genealogic al probandei II 5 .
Fig. 12 – Fotografii intraorale ale pacientei B.A.: vedere directă din normă ocluzală maxilară
(a) și din normă ocluzală mandibulară (b).
Fig. 13 – Fotografii intraorale ale pacientei B.A., din normă frontală în ocluzie (a) și în
dezocluzie (b), din normă laterală stângă (c) și din normă laterală dreaptă (d). În fotografiile
(b) și (d) se poate observa aspectul lucrării fixe din cadranul 4.
Fig. 14 – Radiografie panoramică a pacientei B.A.
Fig. 15 – Arborele gene alogic al probandei II.4 .
Fig. 16 – Fotografii intraorale din normă frontală în ocluzie (a) și în dezocluzie (b), precum și
din normă laterală, dreapta și stânga, în ocluzie (c) și (d). Fotografii intraorale din norma
ocluzală ale pacientei B.B. (e) și (f), care evidențiază prezența materialului de restaurare
provizoriu consecutiv tratamentului parodontitei apicale, localizate la nivelul dintelui 2.6.
Fig. 17 – Radiografia panoramică a pacientei B.B.
Fig. 18 – Arborele genealogic al probandei III.6 .
Fig. 19 – Fotografii intraorale ale pacientei C.A. din normă frontală în ocluzie (a) și dezocluzie
(b) si din norma laterală, dreaptă și stângă (c, d). Fotografii intraorale vedere ocluzală directă,
maxilară și mandibulară – cu evidențierea prezențelor leziunilor carioase la grupele dentare
laterale, inferior și superior.
Fig. 20 – Radiografie panoramică a pacientei C.A.
Fig. 21 – Arborele genealogic al probandei II 4 .
Fig. 22 – Fotografii intraorale ale pacientului C.B., ved ere ocluzală directă
Fig. 23 – Radiografie panoramică a pacientului C.B.
Fig. 24 – Arborele genealogic al pacientului III.6 .
Fig. 25 – Fotografii intraorale ale pacientului D.A.: vedere ocluzală indirectă maxilară (a) și
mandibulară (b). Fotografii intraor ale în ocluzie din normă frontală (d), în ocluzie în vedere
laterală, dreaptă și stângă (e, f).
Fig. 26 – Radiografie panoramică a pacientului D.A.
Fig. 27 – Arborele genealogic al pacientului II.4 .

85
Fig. 28 – Fotografii intraorale ale pacientului D.B. din normă frontală în ocluzie (a) și
dezocluzie (b). Fotografii intraorale din normă laterală dreapta și stândă (c) și (d). Fotografii
intraorale din normă ocluzală, vedere directă mandibulară (e) și maxilară (f).
Fig. 29 – Radiografie panoramică a pacientulu i D.B.
Fig. 30 – Arborele genealogic al probandului III.6 .
Fig. 31 – Fotografii intraorale ale pacientei E.A., din normă frontală în ocluzie (a), normă
laterală, dreapta și stânga (b) și (c) , precum și fotografii intraorale din normă ocluzală, vedere
directă, maxilară (d) și mandibulară (e).
Fig. 32 – Radiografie panoramică a pacientei E.A.
Fig. 33 – Arborele genealogic al probandei II .3.
Fig. 34 – Fotografi intraorale ale pacientei E.B., din normă frontală în ocluzie (a) și normă
laterală în ocluzie, drea pta și stânga (b) și (c) . Fotografii intraorale, vedere ocluzală directă ,
maxilară (d) și mandibulară (e)
Fig. 35 – Radiografie panoramică a pacientei E.B.
Fig. 36 – Arborele genealogic al probandei III.5.
Fig. 37 – Fotografii intraorale ale pacientului F.A., vedere ocluzală directă maxilară (a) și
mandibulară (b), precum și vedere frontală în ocluzie (c).
Fig. 38 – Radiografie panoramică a pacientului F.A.
Fig. 39 – Arborele genealogic al probandului II.4 .
Fig. 40 – Fotografii intraorale ale pacientului F.B. din normă laterală în ocluzie, dreapta și
stânga (a) și (b), precum și fotografii intraorale din normă ocluzală, vedere directă, maxilar (c)
și mandibular (d).
Fig. 41 – Radiografia panoramică a pacientului F.B.
Fig. 42 – Arborele genealogic al proba ndului III.5 .
Fig. 43 – Incidența pacienților cu hipomineralizări molar -incisive
Fig. 44 – Distribuția pe sexe a pacienților înscriși în lotul de studiu
Fig. 45 – Distribuția pe grupe de vârstă a pacienților cu sindrom MIH
Fig. 46 – Distribuția leziunilor de tip MIH la nivelul grupelor de dinți: molari, incisivi
Fig. 47 – Distribuția pacienților raportată la severitatea afectării
Fig. 48 – Ponderea manifestărilor clinice din cadrul sindromului de hipomineralizare molar –
incisiv
Fig. 49 – Determinarea descen denței familiale a sindromului MIH în lotul de studiu.
Fig. 50 – Modul de transmitere genetică al sindromului MIH în lotul de studiu.