Modulul IV Arderea produselor ceramice [304408]

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MODULUL: Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei

CLASA :a-XII –a

DOMENIUL: Materiale de costrucții

NIVELUL : 3

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

Autor: prof. [anonimizat] – profesor grad didactic I, [anonimizat] :

[anonimizat] – [anonimizat], nivelul 3, clasa a XII –a ruta directă și clasa a XII-a ruta progresivă.

Domeniul: MATERIALE DE CONSTRUCȚII

Calificarea: [anonimizat] 3 [anonimizat] a XII-a, domeniul de pregătire: Materiale de construcții.

[anonimizat] o mai bună motivare a elevului și o creștere a interesului acestuia pentru cunoștințele și abilitățile ce se formează în domeniul tehnic.

[anonimizat].

[anonimizat] 3 de calificare. Acest modul reprezintă o aprofundare și în același timp o continuare a modululelor Fasonarea articolelor de sticlă și Crearea produselor de sticlă unicat parcurs la nivelul 2 de calificare în clasa a XI-a.

[anonimizat], constituie baza privind clasificarea produselor după domeniul de utilizare; să definească proprietățile produselor din industria sticlei; să reprezinte grafic schemele tehnologice de fabricare a produselor din industria sticlei; să explice procesele tehnologice pe baza schemelor tehnologice; să identifice noile tehnologii și elementele de modernizare din industria sticlei; să argumenteze eficiența aplicării noilor tehnologii și a elementelor de modernizare; să identifice avantajele și dezavantajele procedeelor de fabricare a [anonimizat]-se astfel atingerea competențelor necesare pentru calificarea Tehnician în industria materialelor de construcții.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a activităților, [anonimizat] ,probleme și alte materiale pe care o să le descoperiți citind acest AUXILIAR CURRICULAR !

[anonimizat], calificarea „Tehnician în industria materialelor de construcții”, [anonimizat].

Activitățile, exercițiile, experimentele propuse și rezolvate urmăresc atingerea criteriilor de performanță în condițiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregătire Profesională și în Curriculum în vederea evaluării competențelor din unitățile de competență .

Ce este „GHIDUL PROFESORULUI”

… un material auxiliar de lucru care are drept scop orientarea activității profesorului și stimularea creativității lui.

… un material care cuprinde informații ce vin în sprijinul profesorului.

… un material ce cuprinde câteva informații de ordin general cu privire la curriculumul școlar, materiale didactice, exemple de folii pentru retroproiector, fișe conspect, fișe de lucru, indicații despre modalități de evaluare, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fișe de progres școlar, glosar cu termeni și cuvinte cheie și alte materiale pe care o să le descoperiți citind acest Ghid!

Partea a doua din material auxiliar oferă exemple de activități, aplicații, sarcini de lucru propuse elevilor, îndrumări privind modul de efectuare a activităților și perioada de timp pe care trebuie să o aloce fiecărei activități precum și îndrumări privind evaluarea între colegi, observarea celorlalți.

Acest ghid are la bază curriculumul pentru Școala de Arte și Meserii, nivelul 3 de calificare, domeniul de pregătire – Materiale de construcții; calificarea – Tehnician în industria materialelor de construcții.

Recomandări

Utilizând fișele de lucru și fișele conspect, în care sunt cuprinse informații despre grupele de produse din sticlă, elevii vor îndeplini sarcinile referitoare la: descrierea proprietăților produselor din sticlă, prezentarea procedeelor de fabricare a produselor din industria sticlei (vezi fișele conspect și fișele de lucru cuprinse în capitolul Materiale de referință pentru profesori).

Rețineți !

Valoarea fișelor conspect și a fișelor de lucru:

pentru a sprijini dezvoltarea abilităților de scriere;

ca îndrumare pentru activitățile de scris și luarea notițelor;

ca sprijin pentru recapitulare;

pentru a da instrucțiuni și pentru a evalua activitățile practice;

pentru clarificarea ideilor deja formulate;

pentru a descrie, de exemplu, utilajele, procedeele, metodele;

pentru a avea o înregistrare permanentă a informațiilor date;

pentru a furniza sau a testa cunoștințe;

ca ghid în activitățile orale.

Aplicați strategii de predare diferențiată sau predare individualizată care urmăresc obținerea performanței maxim posibile cum ar fi învățarea pas cu pas și evolutivă, învățarea între colegi, lucrul în grup, echipe de învățare.

Activitățile, propuse elevilor, se pot desfășura pe grupe. Lucrul pe grupe îi ajută pe elevi să își aplice cunoștințele în ritm propriu și să se inspire observând metodele de dobândire a cunoștințelor de curs ale colegilor.

Constituiți grupe eterogene (ca nivel de inteligență, ca stil de învățare, ca rezultate școlare)

STILURI DE ÎNVĂȚARE

Stilul auditiv / Ascultare

Își amintește ce spune sau ce aude

Vorbește tare cu el / ea însuși / însăși

Nu se descurcă întotdeauna cu instrucțiunile scrise

Nu se descurcă întotdeauna cu instrucțiunile scrise

Îi place să asculte pe alții citind ceva cu voce tare

Șoptește în timp ce citește

Îi plac discuțiile din clasă

Are nevoie să vorbească în timp ce învață lucruri noi

Stilul vizual / A vedea

Îl ajută dacă ia notițe sau dacă desenează ceva

Întâmpină dificultăți la concentrarea asupra unor activități verbale

Preferă să privească, decât să vorbească sau să treacă la acțiune

Este de multe ori bine organizat

Își amintește ce vede

Stilul practic

Își amintește ce face, împreună cu toate experiențele trecute

Îi plac recompensele cu caracter fizic

Îi place să atingă oamenii în timp ce vorbește cu ei

Le rezolvă efectiv problemele

Bate din picior / cu creionul în masă

Găsește modalități de a se deplasa

Își pierde interesul când nu este implicat în mod activ

Nu ortografiază bine

Are personalitate deschisă

Acum veți ști ce strategii de predare puteți să folosiți pentru a încuraja elevii să învețe mai eficient.

Unitatea de competență – competențe vizate

1. Unitatea de competență tehnică specializată 18: Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei

Competențe:

Identifică tipurile de produse din industria sticlei

Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Descrie noile tehnologii folosite în industria sticlei

Realizează produse de creație din sticlă

Argumentează avantajele și dezavantajele procedeelor de fabricare a produselor de sticlă

OBIECTIVE

După parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili:

Să definească produsele din industria sticlei;

Să clasifice produsele după domeniul de utilizare;

să enumere proprietățile pentru fiecare categorie de produse din industria sticlei;

să definească proprietățile produselor din industria sticlei;

să explice influența proprietăților asupra caracteristicilor produsului finit;

să reprezinte grafic schemele tehnologice de fabricare a produselor din industria sticlei;

să explice procesele tehnologice pe baza schemelor tehnologice;

să identifice particularitățile de fabricare a fiecărui tip de produse din sticlă;

să identifice noile tehnologii și elementele de modernizare din industria sticlei;

să argumenteze eficiența aplicării noilor tehnologii și a elementelor de modernizare;

să realizeze produse de creație din sticle colorate, suprapuse, împodobite la cald și prin adaosuri

Fișa de descriere a activității

Tabelul următor detaliază exercițiile incluse în Modulul – Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei.

Datele elevului sunt incluse pentru a fi folosite în întocmirea unei fișe care să evidențieze exercițiile realizate și datele relevante:

Semnătura elevului: __________________ Data: _____________________

Semnătura evaluatorului: ______________ Data: _____________________

FISA DE LUCRU

Valoarea fișelor de lucru

pentru a sprijini dezvoltarea abilităților de scriere;

ca îndrumare pentru activitățile de scris și luarea notițelor;

ca sprijin pentru recapitulare;

pentru clarificarea ideilor deja formulate;

pentru a furniza sau a testa cunoștințe;

ca ghid în activitățile orale;

pentru a avea o înregistrare permanentă a informațiilor date;

Fișele de lucru vor fi mai utile elevilor, dacă veți lua în considerare următoarele aspecte:

Așezarea în pagină – informațiile și sarcinile de lucru să fie ordonate și așezarea în pagină să fie cât mai simplă;

Explicațiile – dacă oferiți explicații orale înainte de a împărții fișele de lucru, sarcinile și informațiile de pe fișă vor fi mai ușor de înțeles. Verificați înțelegerea explicațiilor scrise. Elevii cu dificultăți de citire sau cu deficiențe de auz tind să aibă impresia că au înțeles. Este posibil ca elevii să nu dorească să recunoască faptul că nu au înțeles.

Clarificare – clarificarea oricăror cuvinte dificile sau tehnice poate împiedica problemele de înțelegere;

Limba – folosiți un limbaj simplu și clar; subliniați cuvintele și conceptele cheie (pentru toți elevii și în special pentru cei cu deficiențe de citire sau cei cu deficiențe intelectuale)

Calitatea tiparului – tiparul și reproducerea clară ușurează foarte mult citirea textului de către elevi; mărimea literelor să fie de 12; tipuri de litere cum ar fi Arial sau Comic Sans sunt mai ușor de citit (pentru toți elevii, în special cei cu deficiențe vizuale)

FIȘA pentru înregistrarea progresului elevului

este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor

pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fișe pe durata derulării modulului, acestea permițând evaluarea precisă a evoluției elevului, furnizând în același timp informații relevante pentru analiză.

FIȘA pentru înregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competență)

Numele elevului _________________________

Numele profesorului __

________________________

Competențe care trebuie dobândite

Aici se vor specifica competențelor prevăzute în Standardele de pregătire profesională, care trebuiesc dezvoltate și evaluate la modulul Procedee de fabricare în industria sticlei.

Activități efectuate și comentarii

Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activități efectuate de elev, materialele utilizate și orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.

Aplicare în cadrul unității de competență

Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul și-a însușit competențele tehnice generale, tehnice specializate și competențele pentru abilități cheie, raportate la cerințele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerințelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.

Priorități pentru dezvoltare

Partea inferioară a fișei este concepută pentru a menționa activitățile pe care elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a viitoarelor module. Aceste informații ar trebui să permită profesorilor implicați să pregătească elevul pentru ceea ce va urma.

Competențe care urmează să fie dobândite

În această căsuță, profesorii trebuie să înscrie competențele care urmează a fi dobândite. Acest lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleași competențe sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.

Resurse necesare

Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, rețete, seturi de instrucțiuni și orice fel de fișe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competențele cerute.

Modalități de evaluare

Evaluarea va urmări măsura în care elevul a dobândit competențele cerute conform criteriilor de performanță din Standardele de pregătire profesională.

Evaluarea se poate realiza folosind o gamă variată de metode tehnice și instrumente de evaluare.

Cum evaluăm?

Prin stabilirea clară și transparentă a parcursului: scopuri – obiective – instrumente de evaluare – rezultate – interpretare – comunicare.

Când evaluăm?

La începutul unui proces (predictivă) pe parcursul acestuia (formativă sau continuă), la finalul său (sumativă).

Cu ce evaluăm?

Cu instrumente de evaluare orală /scrisă/ practică;

Prin observație directă pe parcursul procesului;

Prin exerciții, probleme, eseuri, teme pentru acasă;

Prin proiecte, referate, teme pentru investigațiile individuale sau de grup;

Prin portofolii individuale;

Prin proceduri de autoevaluare, evaluare pe perechi și de grup, cu scopul creșterii reflecției metacognitive și al socializării.

Proiectul se încadrează în categoria instrumentelor alternative (moderne) de evaluare.

Ce este? Ce cuprinde? Competențele care se evaluează?

Derularea unui proiect

Procesul complex de derulare a unui proiect se poate structura în mai multe faze:

Startul proiectului – găsirea temei, identificarea unei probleme

Alegerea temei va avea în vedere interesele elevilor și punerea de acord a elevilor cu privire la tema proiectului. Impunerea unei anumite teme pentru proiect împotriva voinței participanților duce adesea la dezamăgiri din partea elevilor.

Pentru găsirea unei teme se poate apela la: „problematizare deschisă” , concurs de idei, brainstorming

Formularea obiectivelor – Dacă s-a constat că există un interes comun pentru tema proiectului, este nevoie să se formuleze obiectivele și să planifice activitatea grupului.

Trăsăturile unui obiectiv sunt:

este verificabil

este descris concret

este formulat pozitiv

este realizabil prin forțe proprii.

Formularea în comun a obiectivelor duce la identificarea diferitelor interese, se poate stabili un rezultat care trebuie realizat.

Planificarea – după formularea obiectivelor în scris urmează planificarea și pregătirea concretă a proiectului:

distribuirea responsabilităților în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se realizează în grup)

identificarea surselor de informare

stabilirea și procurarea resurselor (materialelor) necesare

stabilirea unui calendar al desfășurării activităților (analiza și distribuirea realistă a timpului necesar)

alegerea metodelor ce vor fi folosite.

Proiectul va decurge normal dacă celor implicați le este clar cine și ce sarcini are de îndeplinit.

Implementarea – în această etapă lucrările planificate vor fi realizate individual de elevi (individual, câte doi sau în grupe). Profesorii au rolul de coordonatori, moderatori și își folosesc competențele de specialitate în folosul proiectului.

Prezentarea – predarea prin proiecte este caracterizată prin faptul că toți participanții la proiect au posibilitatea de a-și prezenta unii altora rezultatele muncii, eventul chiar într-un cadru public, mai larg (părinților, profesorilor din școală sau din alte școli, altor persoane interesate).

Evaluarea – este un mijloc de control, supraveghere a activităților necesare în atingerea obiectivelor proiectului, având rolul de verificare a rezultatelor proiectului.

Evaluarea se poate face utilizând diverse Fișe de evaluare și autoevaluare, individuale. În condițiile în care dorim să realizăm evaluarea competențelor, prin realizarea unui proiect de către elevi sau un grup de elevi, evaluarea se va face pe baza unor criterii de evaluare referitoare la concepția și realizarea proiectului.

Pe parcursul desfășurării fiecărei etape a proiectului se face o monitorizare conform următoarei Fișe de monitorizare proiect si in același timp se va completa o Fișă individuală de urmărire a competențelor. Fișele individuale se prezintă elevilor la începutul derulării proiectului

FIȘA DE MONITORIZARE PROIECT

Cuvinte cheie / Glosar

Ancolare = operație tehnologică de unire a firelor în fibre cu ajutorul unei substanțe organice;

procedeu = modalitate de a obține un produs;

presare = acțiunea de a exercita o presiune asupra unui material (sticlă) pentru a-i da o formă;

tragere = acțiunea de a deplasa ceva (sticlă) și a o îndrepta spre o anumită direcție;

vâscozitate = proprietatea unui lichid de a opune rezistență la curgere

tensiune superficială = forță care ia naștere în interiorul unui corp supus unei forțe exterioare;

produs = bun material rezultat dintr-un proces de muncă;

identifică = constată, recunoaște;

operația = activitate efectuată de om sau utilaj în vederea atingerii unui anumit scop;

dispozitiv = ansamblu de piese legate între ele care îndeplinește o funcție bine determinată;

acționare = punere în mișcare;

semifabricat = produs cu un anumit grad de prelucrare care urmează a fi prelucrat în continuare;

laminare= obținerea printr-o singură operație plecând de la sticla fluidă, a unei foi de sticlă sau a unui covor continuu de sticlă. ajustare = acțiunea de a adapta, modifica un produs;

refractar = proprietatea unui material de a rezista la temperaturi înalte fără a-și schimba structura și compoziția;

suflare = acțiunea de a elimina aer cu o anumită forță (din plămâni sau mecanizat);

excentric = organ de mașină în formă de disc, fixat pe arbore rotativ și servește la transformarea mișcării circulare în mișcare rectilinie și invers;

a centra = a fixa o piesă sau unealtă pe mașină astfel încât axa de rotație a acesteia să coincidă cu axa de rotație a mașinii;

ring = cerc de metal (inel) care ajută la ghidarea poansonului în formă;

a detașa = a desprinde, a desface, a separa;

feeder = parte constructivă care face legătura între cuptor și mașina automată de fasonat

centrifugare= sticla topită cade pe un disc în rotație iar picăturile de sticlă se lovesc de pereți și se transformă în fibre

poanson( peglu)= bucată masivă de metal care apăsând pe sticlă o obligă să umple spațiul între acesta și formă ( matriță)

preformă = formă primară

Minidicționarul poate fi continuat de fiecare elev și atașat în portofoliul personal

MATERIALE DE REFERINȚĂ

pentru profesori

Acest capitol cuprinde o serie de folii de documentare, fișe conspect, fișe de lucru.

Identifică tipurile de produse din industria sticlei – fișă conspect

Definirea produselor din industria sticlei

Clasificarea produselor din sticlă

Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

– fișă conspect 1 –

Proprietățile produselor din sticlă pentru aparatura de laborator

rezistență mecanică

Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

– fișă conspect 2 –

Proprietățile produselor din sticlă pentru construcții

Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

– fișă de documentare 1-

Clasificarea proprietăților produselor din sticlă

B. Descrierea proprietății produselor din sticlă

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

– fișă conspect 1 –

Procedee de fabricare a produselor din sticlă

Clasificare

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

– fișă de documentare 1 –

Obținerea geamului prin tragere pe verticală cu debiteuză

PRINCIPIU

tragerea cu debiteuză

debiteuză

1.corpul debiteuzei; 2.pieptene de ridicare; 3.sticlă topită; 4. bulb de sticlă; 5. banda de sticlă;

Fenomenul de formare a foii de sticlă:

Inițierea plăcii se face cu ajutorul unui cadru de fier, de lățimea necesară, prevăzut la partea inferioară cu niște dinți(pieptene). Prin scufundarea dinților în sticla topită , aceasta se lipește și o dată cu ridicarea pieptenului se formează placa. Asupra benzii de sticlă încă fluide acționează , în afara de de forța care o trage în sus P, greutatea proprie G și tensiunea superficială F. Aceasta din urmă tinde să îngusteze banda și poate provoca întreruperea ei. Grosimea benzii este supusă influenței celor două forțe contrare P și F, având tendința să se micșoreze.

Pentru a se împiedica îngustarea benzii la suprafața sticlei se pot utiliza:

o duză din șamotă prevăzută cu capete conice( procedeul Fourcault)

două perechi de role dințate (procedeul Colburn)

dispozitive de susținere a marginilor( procedeul Pittsburg)

Îngustarea și subțierea benzii de sticlă după fasonare este împiedicată prin ridicarea rapidă a viscozității cu ajutorul a două răcitoare metalice , prin care circulă apă, dispuse de o parte și de alta a benzii la câțiva centimetri de nivelul sticlei.

1.intrare apă; 2.corp răcitor; 3.evacuare apă caldă; 4.intare apă; 5.corp superior; 6. evacuare apă caldă

Procesul tehnologic de tragere a geamului

se prinde sticla din fanta debiteuzei cu un pieptene metalic introdus prin mașina de tras

se ridică foaia de sticlă odată cu pieptenele și se introduc răcitoarele

se continuă tragerea prin valțurile mașinii de tras

se închide la ambele capete puțul de tras cu uși de șamotă

se reglează viteza de tragere a mașinii și forța de apăsare pe debiteuză, până se obține grosimea dorită în paralel cu reglarea regimului de lucru în mașina de tras

se reglează debitul de apă în răcitoare, astfel ca apa la ieșirea din răcitor să nu fie prea caldă (40 0C)

se reglează poziția definitivă a prinzătoarelor de margini ce menține în poziție fixă marginile puțin îngroșate ale benzii de sticlă.

ATENȚIE !

Sticla la ieșirea din debiteuză are o temperatură de 900-930 o C și intră în mașina de tras la o temperatură apropiată de 600 o C, urmând ca la ieșirea din mașină să aibă 35-4

Mașina de tras –părți componente:

are construcție metalică, verticală cu secțiune dreptunghiulară și o înălțime de 5-8 m

are 13-18 perechi de valțuri executate dintr-o îmbrăcăminte de azbest pe ax metalic

în interiorul mașinii sunt prevăzute pe cele două părți ale valțurilor baraje termice de căldură așezate înclinat față de banda de geam

în partea de jos a mașinii sunt jgheaburi colectoare de cioburi

la partea superioară sunt amplasate dispozitivele de zgâriere și rupere a benzii de geam.

Cu mașina de tras se realizează atât tragerea benzii de sticlă cât și răcirea acesteia. Banda de sticlă este supusă unui proces de răcire controlată ( recoacere) , pentru eliminarea tensiunilor interne formate prin răcirea ei bruscă la începutul fabricației, care se execută după o anumită curbă. Acesta explică înălțimea mare a mașinii de tras.

Capacitatea de tragere a mașinii Fourcault se determină cu relația

Q = η * V * L * t

V = viteza de tragere, în m /h

L = lățimea de bandă brută, în m

t = timpul de lucru efectiv, în h

η = randamentul de folosire al lățimii de bandă, η = 78 – 82 %

Durata de tragere este de 180 – 220 de h de funcționare neîntreruptă. După 160 de h de funcționare, calitatea sticlei începe să se înrăutățească datorită apariției fenomenului de cristalizare a sticlei din fanta debitezei, fenomen ce începe să se accelereze și obligă oprirea fabricației.

Diagrama de răcire a geamurilor în mașina de tras

Temperatura suprafeței benzii, în o C

Zonele de temperatură ale diagramei răcirii geamului:

I –zona de răcire de la temperatura bulbului ( 950 O C) până la temperatura începutului de recoacere (500 – 540 0 C)

II – zona de recoacere, care este cuprinsa între temperaturile de 500 până la 540 0 C și de 400 până la 350 0 C

III – zona de răcire, sub 350 0 C.

În zona I, sticla fiind în stare plastică se răcește puternic cu ajutorul răcitoarelor cu apă. Practic, această zonă se întinde de la bulb până la prima pereche de valțuri. În a II-a zonă, zona de recoacere, viteza de răcire trebuie să fie minimă. Lungimea acestei zone depinde de viteza de tragere și de grosimea benzii. Zona de recoacere se termină între cea de-a IV-a și a V-a pereche de valțuri. În zona de răcire se realizează răcirea benzii de sticlă cu o viteză mare.

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

– fișă de documentare 2 –

OBȚINEREA GEAMULUI PRIN LAMINARE

a . Linia tehnologică de fabricare cuprinde următoarele faze:

topirea amestecului în cuptor

laminarea sticlei

recoacerea sticlei în cuptoare tunel

tăiere, rupere, ambalare

b. tipuri de produse

geam laminat ornament geam laminat ornament

geam laminat armat geam laminat ornament

c. Caracterizarea produselor laminate din sticlă

d. laminarea continuă a sticlei plane

Sticla topită ajunge în zona de laminare a cuptorului sub ecranul refractar și curge pe buza de curgere între rulourile laminoare. Ecranul refractar împiedică ca gazele foarte calde să acționeze direct asupra laminorului. Sticla caldă, cu temperatura cuprinsă între 1100 și 1150 o C este delimitată în părțile laterale de piese de dirijare și intră între rulourile laminoare.

Rulourile laminoare constituie laminorul propriu-zis, se află așezate pe un șasiu cu lagăre și sunt antrenate de un motor de acționare și un variator de turație. Rulourile laminoare sunt executate din oțeluri refractare și răcite puternic la interior cu apă sub presiune. Banda de sticlă laminată la o temperatură de 520 – 580 o C este preluată de un covor de rulouri transportoare și intră într-un cuptor tunel de recoacere în care se deplasează tot pe role. Rolele cuptorului de recoacere sunt metalice sau metal căptușit cu azbest. Între instalația de laminat, rulourile transportoare și rolele cuptorului de recoacere există o acționare sincronă. Viteza de laminare este cuprinsă între 2,5 și 5 m / min, iar durata de lucru neîntreruptă a unui laminor este de 7 – 10 zile. După recoacere, are loc zgârierea și tăierea benzii de geam cu ajutorul unor rotițe tăietoare diamantate.

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

– fișă de documentare 3 –

Fabricarea geamului plan, lustruit pe baie de metal topit

Procedeul float – glass

Istoric: apare prima dată în 1959 în Anglia la firma Pilkington – Brothers – Limited.

Avantajele procedeului:

productivitate ridicată, utilizându-se cuptoare cu capacitate de 250 – 700 t / zi

calitate optică comparabilă cu geamul șlefuit

gama mare de grosimi, de la 2,4 la 10 mm

posibilități foarte largi de automatizare a întregului proces

Principiul procedeului

Schema de principiu a formării benzii de sticlă

forțe de tensiune superficială

forțe gravitaționale

forțe de tracțiune longitudinale

sensul de curgere

baia de plutire 6. banda de sticlă 7. role de tracțiune

Dacă o picătură de lichid de o densitate mai redusă cade pe un alt lichid de densitate mai ridicată, picătura se lățește până la o anumită formă și suprafață, după care fenomenul nu se mai dezvoltă.

Fenomenul de lățire se termină atunci când se creează un echilibru (egalitate) între tensiunea superficială a lichidului care se întinde și forțele gravitaționale.

Formarea benzii de sticlă depinde de tensiunile superficiale și de densitățile lichidelor în contact.

.

Alungirea foii de sticlă și deplasarea ei se realizează cu ajutorul forțelor de tracțiune. Grosimea benzii de sticlă se controlează cu role de tracțiune și cu acestea banda se poate îngusta sau lăți, creșterea de viteză trebuind a fi corelată cu îngustarea benzii de sticlă.

BAIA DE METAL

se utilizează staniul deoarece are cea mai slabă interacțiune cu sticla

la răcirea staniului, oxigenul din sticlă poate intra în interacțiune cu staniul, formând oxizi de staniu ce pot degrada suprafața inferioară a benzii de geam.

Linie de fabricație geam float – glass

1-încărcare cuptor, 2- topire sticlă, 3-lustruire pe baie de metal topit, 4-recoacere sticlă plană

Sticla topită se deversează pe jgheab în baia de plutire (baia de staniu). În zona primară are loc lărgirea sticlei până la echilibru (6,35 mm), trece în zona de îngustare a benzii cu rolele marginale. La partea inferioară a foii se folosește metalul topit, iar la partea superioară este încălzită electric cu electrozi verticali introduși prin acoperișul băii. Pentru a împiedica pătrunderea aerului în interior, în baie se introduce sub presiune un gaz inert (azot), iar la zona de ieșire din baie se prevăd arzătoare cu hidrogen care împiedică pătrunderea aerului spre interior.

Modul de formare continuă a benzii de sticlă

cuptor topire sticlă

4. jgheab de deversare a sticlei

7. zona de scoatere a sticlei de pe baie

8. cuptor de recoacere

9. zonă de sortare – tăiere – manipulare

10. baie de metal topit

Foaia de sticlă sub forma unui covor continuu se scoate de pe baie cu ajutorul unui sistem de role de desprindere și apoi pe rolele de transport în cuptorul de recoacere. După recoacere, covorul de sticlă se taie transversal și se dirijează către conveioarele de tăiere, sortare și ambalare.

Capacitatea de producție a procedeului float – glass variază de la 3 000 000 – 12 000 000 m2 / an, geam de 4 mm grosime.

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

FABRICAREA FIRELOR ȘI FIBRELOR DE STICLĂ

– fișă de conspect 2 –

DEFINIȚII

Firul de sticlă este produsul rezultat în urma fibrilizării topiturii de sticlă fie prin tragere , fie prin centrifugare sau suflare cu gaze.

Fibra de sticlă este un mănunchi continuu de filamente ( fire) legate prin intermediul unui agent de liere ( ancolare) obținute prin fibrilizarea topiturii de sticlă.

Vata de sticlă este o aglomerare de filamente scurte cu diametre între 14 μm și 25 μm.

A. Clasificarea firelor de sticlă în funcție de utilizări:

fire de sticlă continue ––fire textile

fire de sticlă discontinue––vată de sticlă

B. Compoziția sticlelor utilizate la fabricarea fibrelor de sticlă;

sticla E – sticlă cu conținut foarte mic de alcalii-cea mai cunoscută compoziție de sticlă.

domeniul de viscozitate este cuprins între 500 Poise și 1000 Poise.

Tipuri de sticlă mai puțin utilizate în fabricația de fire de sticlă

-sticla de tip A ( caracter alcalin , având un coeficient de elasticitate mai mic decât al sticlei E),

-sticla de tip C ( cu proprietăți intermediare între A și E ).

PROCEDEE TEHNOLOGICE DE FABRICARE A FIRELOR DE STICLĂ

Procedeele de tragere sunt acele procedee tehnologice în care fibrilizarea sticlei se realizează prin curgerea masei de sticlă topită prin filiere sau bile de sticlă și apoi tragerea lor pe tambur.

Procedeele de centrifugare sunt acele procedee tehnologice în care fibrilizarea se realizează prin dispersarea masei de sticlă topite sub formă de fire discontinue sub acțiunea forței centrifuge.

Procedeele de suflare sunt acele procedee tehnologice în care fibrilizarea se realizează prin pulverizarea masei de sticlă cu aer comprimat, aburi supraîncălziți sau gaze fierbinți.

Procedeele combinate sunt procedee tehnologice de tipul tragere și suflare sau centrifugare și suflare.

FABRICAREA FIRELOR ȘI FIBRELOR DE STICLĂ

fișă de conspect 3 –

Fabricarea firelor de sticlă prin tragere- principiu

1. Sticla topită este adusă din cuptor într-un canal de alimentare (feeder) prevăzut la partea inferioară cu mai multe filiere din aliaj Pt-Rh, având orificii calibrate. Prin orificiile filierei, sticla se scurge, sub influnța forței gravitaționale, formând inițial o picătură de sticlă.Picătura de sticlă se desprinde de filieră și antrenează după sine un filament de sticlă care este tras continuu pe un tambur metalic.

2. Filamentele de sticlă sunt grupate în mănunchiuri de grosime variabilă ( tip strand) prin tratare cu ancolant în instalația de ancolare și bobinare la diametre variabile prin intermediul tamburului de tragere.

Fabricarea vatei de sticlă prin suflare

– principiu-

Descrierea procesului tehnologic de obținere a vatei de sticlă

a. obținerea firelor scurte de sticlă

b. obținerea covorului de vată de sticlă

c. uscarea și întărirea covorului de vată de sticlă

d. finisarea /ambalarea covorului de vată de sticlă

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

FABRICAREA AMBALAJELOR DE STICLĂ

– fișă de conspect 4 –

Tipuri de ambalaje de sticlă

borcane, butelii, flacoane incolore și colorate de diferite capacități utilizate pentru păstrarea alimentelor, produselor farmaceutice, cosmetice sau tehnice.

Compoziția chimică a sticlei

este o sticlă silico – calco – sodică

pentru îmbunătățirea proprietăților mecanice și a stabilității chimice se adaugă 1 – 2 % Al2O3

.

Prezintă procedee de fabricare a produselor din sticlă

fișă de documentare 4 –

FASONAREA PRIN PRESARE-SUFLARE: Se aplică produselor cu gât larg ( borcane) la care diametrul gurii ajunge până la 120 mm.

FASONAREA PRIN SUFLARE-SUFLARE: Se aplică produselor cu gât îngust( butelii și flacoane)

Din anul 1903 când a apărut prima mașină automată cu primul alimentator automat (OWENS) a început p promovare a acestor mașini automate pentru fasonarea sticlei de ambalaj care au productivități de până la 600.000 buc /24 ore.

Avantajele mașinilor automatede obținere a sticlăriei de ambalaj:

Productivitatea ridicată, determinată de viteza de finalizare a principalelor faze tehnologice de fasonare, respectiv de modelare și fixarea formei articolului de sticlă.

Execuția corectă și precisă a obiectelor de sticlă.

Executarea ritmică și conform unui program bine stabilit a operațiilor din ciclul de fasonare de la alimentarea cu picătură până la obținerea produsului finit.

FASONAREA PRIN PRESARE-SUFLARE A BORCANELOR

1. Principiul metodei de fasonare:

Fasonarea bășicii și formarea gurii se execută prin presare , iar fasonarea corpului se realizează prin suflare cu aer comprimat.

2.Fazele fasonării pe mașina automată de presat-suflat cu masă rotativă sunt:

a. alimentarea formei cu sticlă prin picătură

b. inelul de gură se așează pe forma gata pregătită

c.executarea presării prin coborârea poansonului( peglului) în formă împingând sticla până în inelul de

gură și se obține fasonarea gurii la dimensiunile finite

d. poansonul se ridică iar masa rotativă se mișcă în continuare

e. se înlătură preformele , bășica rămâne liberă prinsă în inelul de gură, iar sub greutatea proprie se întinde până la forma de fund

f. forma finită pentru suflare se apropie și înconjoară bășica și se execută suflarea , produsul fiind fasonat la dimensiunile finite

g. răcirea produsului

h. scoaterea produsului din formă

ATENȚIE !

Automatizarea fasonării sticlăriei de ambalaj a fost condiționată de rezolvarea automatizării alimentării mașinilor de fasonat, operație extrem de importantă de care depinde în mare măsură productivitatea și calitatea produselor de ambalaj.

În prezent sistemul de alimentare cel mai des utilizată la mașinile automate de fade fasonare a sticlăriei de ambalaj este cel prin feeder cu picătură.

Descrie noile tehnologii folosite în industria sticlei

– fișă conspect –

Tehnologii noi

Fasonarea prin mulare

Centrifugarea

Extruderea

Presarea în forme a pulberii de sticlă de cuarț

Modernizări și avantaje

Obținerea de produse speciale : plăci de sticlă curbate pentru autovehicule, lentile Fresnel

Implementarea sistemului calității

Creșterea productivității muncii

Reducerea consumurilor specifice

Eliminarea sau diminuarea noxelor

Fasonarea prin mulare

Principiu:

– constă în încălzirea unor semifabricate din sticlă depuse pe forme speciale de mulare, la o temperatură egală sau mai ridicată decât temperatura de înmuiere a sticlei: semifabricatul se deformează, mulându-se pe forma metalică.

Fasonarea prin centrifugare

Principiu:

– prin turnarea unui șuvoi de sticlă topită pe un disc ce se rotește cu viteză mare, stcila este dispersată, obținându-se fibre scurte ce se prelucrează ca vată de sticlă. Dacă se supune centrifugării la o turație de 800 – 1200 ture / min o cantitate de sticlă topită introdusă într-o formă, atunci sticla umple foarte bine toate adânciturile formei.

– avantajul centrifugării față de presare este obținerea unei suprafețe de calitate foarte bună.

Exemplu: obținerea prin centrifugare a lentilelor Fresnel

Fasonarea prin extrudere

– metoda este aplicată pentru obținerea unor baghete de sticlă de calitate superioară

Alte metode de fasonare:

– presarea în formă a pulberii de sticlă de cuarț, urmată de sinterizare la peste 1500 0 C

– presarea la cald

– turnarea unei barbotine de sticlă de cuarț fin măcinată în forme de ipsos și apoi sinterizarea obiectelor obținute.

Realizează produse de creație din sticlă

fișă conspect –

Realizarea produselor de creație prin fasonare manuală la țeavă:

→ din sticle colorate

→ din sticle suprapuse

→ prin împodobire la cald

→ cu adaosuri

Realizarea produselor de creație prin fasonare manuală la țeavă:

→ din sticle colorate

→ din sticle suprapuse

→ prin împodobire la cald

→ cu adaosuri

Procedeul de suprapunere la cald a sticlelor

Realizarea suprapunerii din care unul este colorat și altul este incolor

Stratul colorat se obține din baghetă: se ia bagheta colorată, se încălzește până se înmoaie bine; pe țeava de suflat se culege o priză de sticlă incoloră și se suflă bășica; pe bășica rigidizată se lipește din bagheta colorată cantitatea de sticlă necesară realizării produsului; se fasonează obișnuit și se suflă în formă.

Procedeul pâlnie: constă în lipirea pe globul de sticlă incoloră a unui strat de grosime uniformă din sticlă colorată; pe o țeavă de suflat se formează o bășică de sticlă incoloră și pe alta din sticlă colorată; pe bășica incoloră se culege cantitatea de sticlă necesară obținerii produsului și se fasonează presuflându-se balonul; pe bășica colorată se culege o priză de sticlă colorată, dar mai mică; se suflă un balon, care este un cm mai mare decât balonul incolor; balonul colorat se introduce în cuptorașul de reâncălzire și se ânmoaie jumătatea superioară, apoi se scoate și se ridică țeava cu balonul în sus, iar prin aspirarea ușoară a aerului din balon, partea înmuiată se lasă în jos, formând o pâlnie, cu deschiederea în sus; se introduce în pâlnie balonul incolor care se suflă până la lipirea de pâlnie; acest balon se reîncălzește, se fasonează și se suflă în formă.

Sticla opal suprapusă

Articolele Gallé: constă în suprapunerea mai multor straturi de sticlă divers colorate, balonul format se fasonează mai departe și se suflă în formă; semifabricatele obținute se finisează prin gravare chimică simplă sau repetată, obținându-se articole cu compoziții în relief, divers colorate și de mare valoare artistică.

ATENȚIE !

La fasonarea articolelor din sticlă suprapusă, se ia în considerare următoarele caracteristici ale sticlei:

– coeficientul de dilatare termică

– temperatura

– tensiunea superficială

Straturile de sticlă ce se suprapun trebuie să aibă coeficienți de dilatare egali, neadmițându-se o diferență mai mare de 2%.

Temperatura straturilor de sticlă în momentul lipirii trebuie să fie apropiată, iar rigidizarea straturilor redusă, astfel sudarea lor nu este durabilă, și la răcire se fisurează.

Procedee de împodobire a articolelor de sticlă în timpul prelucrării la cald:

– prelucrarea articolelor colorate în degrade: articolele obținute se caracterizează prin scăderea culorilor de la un capăt la celălalt până devin incolore.

– prelucrarea articolelor din sticlă craclată: se urmărește obținerea unor fisuri pe suprafața produsului. După suflarea articolului în formă, acesta se rulează pe un pat de rumeguș umezit, se formează o rețea de microfisuri, iar după câteva secunde se introduce în cuptorașul de reîncălzire unde se ține până la atingerea punctului de înmuiere, rotindu-se țeava continuu. Din cuptoraș, se introduce repede într-un vas cu apă de 20 0 C, unde se ține 3-4 sec. Prin contactul cu apa, se formează fisuri (craclează), se scoate din apă, se introduce la reîncălzire 20-30 sec. Învârtindu-se țeava. După scoaterea din cuptoraș, articolul se suflă definitiv în formă.

– prelucrarea articolelor din sticlă marmorată: articolele se obțin prin combinarea sticlei opal cu cioburi mărunțite de diferite culori

– prelucrarea articolelor din sticlă filată: articolele se obțin prin lipirea pe o bășică incoloră a unei baghete colorate încălzite și lipite de bășică.

– prelucrarea articolelor din sticlă irizată: irizarea produselor se realizează prin tratarea suprafețelor cu vaporii unor substanțe irizante și se datorește refracției și interferenței razelor de lumină în pelicula superficială formată la suprafața produsului. Tratarea se face imediat după scoaterea produsului din formă, cu o pompă de gură sau de mână. Substanțele irizante folosite sunt:

– pentru irizarea incoloră, clorură de staniu

– pentru irizarea roșcată, 86% clorură de staniu, 8% azotat de stronțiu și 6% clorură de bariu

– pentru irizarea albastră, 76% clorură de stibiu, 7% azotat de stronțiu și 17% clorură de bariu

Intensitatea irizării variază cu temperatura și durata tratamentului.

– prelucrarea articolelor reticulare (atlas) : bășica opal presuflată înainte de rigidizare se presuflă într-o formă cu relief interior, obținându-se un balonaș cu proeminențe; pe o altă țeavă, se formează o pâlnie de sticlă incoloră sau slab colorată, în care se introduce balonașul și se lipesc cele două straturi prin reîncălzire, obținându-se o bășică stratificată cu bule de aer.

– prelucrarea articolelor liber fasonate:

Finisarea decorativă

– prin pictare: decorarea articolelor de sticlă prin aplicarea unor coloranți în scopul ridicării valorii estetice și comerciale a produselor

a. pictarea cu emailuri

b. pictarea cu metale

c. pictarea prin cementare

– prin prelucrare chimică a suprafețelor: înfrumusețarea sticlăriei de menaj și de iluminat prin lustruire sau crearea unor suprafețe sau desene matecare dau un efect plăcut și o difuzie a luminii.

Argumentează avantajele și dezavantajele procedeelor de fabricare a geamurilor prin tragere pe verticală

fișă de documentare –

Schema tragerii verticale prin procedeul cu debiteuză (secțiune longitudinală prin camera de tras)

procedeul Fourcault (secțiune longitudinală prin camera de tras)

procedeul Asahi (secțiune longitudinală prin camera de tras)

a. 1-sticla topită ; 2-camera de tras; 3-mașina de tras; 4-poduri refractare; 5-subpoduri refractare; 6- orifificiu arzător; 7- debiteuză; 8-consolă refractară; 9- apărătoare interioare

b-c procedeul Fourcault ( Asahi) -secțiune longitudinală prin camera de tras- 1. mașina detras; 2. rezistența de încălzire; 3. încălzire electrică debiteuză; 4. electrod metalic; 5. arzătoare cu gaz; 6. răcitoare; 7. pereți metalici; 8. sticlă topită; 9. consolă reglabilă.

Prezentări Powerpoint

Materialele alăturate reprezintă prezentări Powerpoint care ar putea fi utile în desfășurarea lecțiilor din acest modul.

Dând dublu click pe ele se vor deschide și le veți putea folosi la lecțiile cu aceleași titluri.

De asemenea puteți să le completați și să le transformați în funcție de ceea ce doriți să realizați pe parcursul lecțiilor.

Imaginile din aceste prezentări pot fi utilizate și pentru fișele de lucru în cadrul orelor de linstruire practică.

„

MATERIALE DE REFERINȚĂ

pentru elevi

Este destinat elevilor care se pregătesc să devină tehnicieni în industria materialelor de construcții.

Acest material conține sarcini de lucru care constau în:

căutarea de informații utilizând diferite surse (manuale, documente, pliante, pagini de Internet);

rezolvarea de exerciții și desfășurarea unor activități;

întocmirea unui portofoliu conținând toate exercițiile rezolvate și activitățile desfășurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea competențelor profesionale să fie cât mai adecvată.

Foarte important!

Inainte de a trece la rezolvarea exercițiilor și/sau a activităților propuse, citiți cu atenție sarcina de lucru.

Dacă nu ați înțeles sau dacă nu știți cum să rezolvați sarcina de lucru, solicitați sprijinul profesorului care vă îndrumă.

Profesorul va ține evidența exercițiilor pe care le-ați rezolvat și a activităților pe care le-ați desfășurat și va evalua progresul realizat.

Pentru rezolvarea exercițiilor și desfășurarea activităților propuse puteți folosi următoarele surse de informare:

Manual, revista Materiale de construcții

Regulamente de fabricație, broșuri și pliante privind materiile prime, utilajele specifice operațiilor de pregătire a materiilor prime, protecția și igiena muncii.

Adrese utile: www.materiale de constructii.ro

Competența 1: Identifică tipurile de produse din industria sticlei

Citiți cu atenție sarcina de lucru înainte de a trece la rezolvarea ei! Dacă întâmpinați greutăți cu înțelegerea sau rezolvarea sarcinilor de lucru, consultați-vă cu profesorul vostru! Profesorul va analiza exercițiile pe care le-ați rezolvat și activiățile pe care le-ați desfășurat și va evalua progresul realizat de fiecare în parte!

Pentru rezolvarea acestei activități, consultați cu atenție fișa conspect – Definirea produselor din industria sticlei. Clasificarea produselor din industria sticlei.

Gama largă de produse din industria sticlei existentă la ora actuală a impus clasificarea acestora, în grupe cu caracteristici comune sau apropiate.

Observați cu atenție imaginile de mai jos, în care sunt prezentate produse din industria sticlei.

A. Caracterizați fiecare produs având în vedere următoarele criterii:

a) domeniul de utilizare

b) o proprietate specifică tipului de produs

Timp de lucru: 20 minute; pentru fiecare tip de produs – 3 minute

B. Realizați o schemă de clasificare a produselor din sticlă prezentate, după modelul prezentat.

Timp de lucru: 15 minute

Consultați cu atenție fișa conspect – Definirea produselor din industria sticlei. Clasificarea produselor din sticlă.

Elevii își schimbă între ei fișa de lucru și fiecare o corectează pe cea a colegului.

Apreciați munca realizată de colegul vostru cu unul din calificativele: foarte slab, slab, suficient, bine, foarte bine.

Calificativul propus va fi validat de către profesor.

Competența 2 – Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

Sarcina de lucru se rezolvă în perechi de elevi;

Componența perechilor va fi stabilită de către profesor (având în vedere stilurile de învățare);

Elevul 1 – rezolvă sarcina de la punctul 2;

Elevul 2 – rezolvă sarcinile de la punctul 1 după care rolurile se inversează;

Sarcina de la punctul 3 se rezolvă împreună;

Se discută și se confruntă soluțiile găsite;

Elevul 2 prezintă fișa de lucru în fața clasei;

Fiecare elev completează fișa de planificare a sarcinii (vezi capitolul Anexe), pe care o atașază în portofoliul său.

Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, profesorul vă pune la dispoziție: compoziția chimică a unor sticle comerciale de geam pentru costrucții și sticlărie de laborator și mostre de produse.

Compoziția chimică a unor sticle comerciale

a) Observați și analizați mostrele de produse și realizați o prezentare a principalelor proprietăți ale acestora. Explicați influența compoziției chimice asupra proprietăților produsului finit. Argumentați răspunsul.

b) Observați și analizați mostrele de produse din sticlă și realizați o prezentare a principalelor proprietăți ale acestora.

Explicați influența compoziției amestecului de materii prime asupra proprietăților produsului.

Argumentați răspunsul.

c) Puneți în evidență proprietățile care diferențiază sticla din geam de sticlăria de laborator.

Timp de lucru: 30 minute

Consultați cu atenție materialul documentar pus la dispoziția voastră de către profesor – Proprietățile produselor din sticlă. Proprietățile produselor din sticlă.

Nu ezitați să cereți ajutorul profesorului dacă întâmpinati greutăți.

Elevul 2 prezintă fișa de lucru în fața clasei. Discuții la nivelul clasei despre soluțiile găsite. Colegii de clasă vor aduce completări la această fișă.

Bifați în rubrica „Realizat” dacă ați dat un răspuns corect și în rubrica „Nerealizat” dacă răspunsul vostru a fost greșit.

Activitatea 3

TEST DE AUTOEVALUARE

Lucrează individual!

Identifică tipurile de produse din industria sticlei

Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

Încercuiți litera A dacă afirmația este adevărată și litera F dacă afirmația este falsă.

Timp de lucru – 10 de minute

Se acordă 1 punct din oficiu

Total 10 puncte

Rescrieți enunțurile false în forma corectă.

Păstrați testul de evaluare în portofoliul personal.

Activitatea 4

TEST DE EVALUARE

Descrie proprietățile produselor din industria sticlei

Lucrează individual!

A.Încercuiți răspunsul corect :

1. Stabilitatea termică a produselor ceramice este proprietatea acestora de a rezista fără să se distrugă la:

încălzire

răcire

temperatura de ardere

variații bruște de temperatură

2. Stabilitatea chimică a sticlei este dată de:

a. rezistivitatea sticlei

b. compoziția sa oxidică

c. luciul sticlei

d. duritatea sticlei

3. Mărimea ce caracterizează proprietățile elastice ale sticlei este:

a. modulul de elasticitate

b. coeficientul de dilatare termică

c. coeficientul de conductibilitate termică

d. indicele de reflexie

4. Din categoria proprietăților optice ale sticlei face parte:

a.fragilitatea

b.dilatarea termică

c. conductibilitatea electrică

d. reflexia

5. Densitatea sticlei este masa unității de volum și se măsoară în:

a. W/m∙k

b. g/cm3

c. 1/șC

d. cal/gșC

B. Completați spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare :

a. Pentru mărirea stabilității chimice se realizează protejarea suprafeței de sticlă cu un strat transparent………………… la apă de ulei siliconic.

b. Sticla de cuarț nu………………. curentul electric, fiind un foarte bun izolator.

c Elasticitatea reprezintă proprietatea unui obiect din sticlă de a-și schimba forma și volumul în timpul aplicării uneia sau mai multor forțe și de a-și relua forma și volumul inițial când acțiunea acestor forțe ……………..

d. Sticla translucidă are proprietatea de a lăsa numai o parte din…………….să treacă mai departe.

e. Sticlele flint și crown sunt sticle …………………

..

C. În coloana A sunt indicate proprietăți termice ale sticlei iar în coloana B definiții. Scrieți pe foaia de examen, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B.

Timp de lucru–30 de minute

Păstrați testul de evaluare în portofoliul personal

Competența 3. Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Reține !

Tehnologia de fabricație a geamurilor prin tragere pe verticală cuprinde, în linii mari, aceleași faze: prepararea amestecului de materii prime, topirea amestecului de materii prime, omogenizarea, condiționarea termică, fasonarea geamului.

Construcția camerei de tras a geamului, diferită,conduce totuși la unele particularități tehnologice.

Procedeul Fourcault Procedeul Asahi

1. Precizați elementele constructive enumerate în schemele tehnologice.

2. Realizați o comparație între:

tehnologia de fabricație a geamurilor prin procedeul Fourcault

tehnologia de fabricație a geamurilor prin procedeul Asahi

3. Puneți în evidență asemănările și deosebirile semnalate la cele două tehnologii de fabricație: asemănările se vor trece în zona de intersecție a cercurilor, iar deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecției cercurilor.

Procedeul Fourcault

Timp de lucru 30 de minute.

După expirarea timpului elevii își schimbă între ei fișa de lucru și fiecare o corectează pe cea a colegului. Corectați cu roșu eventualele greșeli.

Comparați apoi cele două fișe de lucru și discutați cu colegul de bancă soluțiile propuse.

Se expun pe un panou toate fișele de lucru și se premiază cea mai complexă fișă de lucru.

Competența 3. Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Această activitate practică se va desfășura ținând cont de specificul agentului economic.

Reține!

Calitatea geamului depinde de modul cum se desfășoară fiecare fază a fluxului tehnologic de obținere a geamului prin tragere pe verticală.

Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru cuprinse în acest exercițiu, colectivul clasei se poate împărți pe grupe de 4 elevi. Componența grupelor va fi stabilită de către profesor (grupe eterogene, având în vedere stilurile de învățare).

În cadrul orelor de pregătire practică, fiecare grupă va avea sarcina să urmărească modul cum se realizează tragerea geamului pe verticală prin: procedeul Fourcault și procedeul Asahi.

Se alege un lider pentru fiecare grupă care să controleze desfășurarea activității.

Cu informațiile adunate fiecare grupă va întocmi o fișă de observație în care se vor regăsi:

a) o prezentare a procedeelor: Asahi, Fourcault

b) descrierea metodei de tragere pe verticală folosită;

c) o prezentare a defectelor întâlnite: defecte majore d) cauzele acestor defecte;

propuneri de remediere a defectelor identificate.

Timp de lucru două săptămâni.

Fișa de observație va fi prezentată întregii clase de către liderul grupei. Colegii de clasă vor putea aduce completări la această fișă. Profesorul monitorizează întreaga dezbatere pentru a fi sigur că informațiile se transmit corect.

Facultativ pot fi procurate și mostre de semifabricate cu cele mai frecvente defecte identificate.

Fiecare membru al echipei are sarcini precise, astfel încât contribuția individuală la realizarea sarcinii de grup poate fi evaluată.

Competența 3. Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Plăcile de geam de grosimi mari: ornament și armat fac parte din grupa produselor de geam laminat. Acest lucru impune anumite detalii tehnologice.

În figura de mai jos este prezentată schema tehnologică de fabricație a plăcilor de geam laminat ornament.

1. identificați elementele componente ale schemei care intervin în procesul tehnologic de fabricație a plăcilor de geam laminat;

2. descrieți procesul tehnologic de fabricație a plăcilor de geam laminat ornament folosind schema tehnologică;

3. evidențiați particularitățile tehnologice de fabricație a plăcilor de geam armat.

Sarcină facultativă:

Consultați următoarele site-uri: www.SC.GES.SA.ro, www.glass industry; și prezentați tendințele moderne în procesul tehnologic de fabricație a plăcilor de sticlă.

Timp de lucru 30 de minute

Solicitați ajutorul profesorului dacă aveți nelămuriri.

Dezbatere la nivelul clasei despre soluțiile găsite.

Competența 3: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Î

În imaginea de mai sus sunt prezentate tipuri de geamuri realizate dintr-o compoziție silico-calco-sodică.

În cadrul orelor de pregătire practică, fiecare elev va avea sarcina să

culeagă informații despre tipurile de geam fabricate în societatea respectivă și despre modul cum se inițiază și obține geamul.

Cu informațiile adunate se va întocmi o fișă de observație în care se vor regăsi:

a) o prezentare a tipurilor de geam fabricate în cadrul societății respective: tipul de produse, forma, dimensiunea acestora precum și procedeele de fasonare a acestor produse.

b) tehnologia de inițiere și obținere a geamurilor;

c) o prezentare a defectelor întâlnite: defecte majore și defecte care se pot remedia;

Timp de lucru – două săptămâni.

Se va realiza o dezbatere cu toată clasa pentru clarificarea informațiilor cuprinse în fișele de observație. Profesorul monitorizează întreaga dezbatere pentru a fi sigur că informațiile se transmit corect.

Temă

Alegeți termenii de specialitate din fișa de observație pe care ați realizat-o, îi notați în caiete, căutați explicațiile lor în dicționare (tehnice, explicative, etc.) și le notați în dreptul lor.

Fișa de lucru se păstrează în portofoliul personal, pentru identificarea progresului realizat.

Competența 3: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

1. Reprezentați, printr-o schemă, succesiunea principalelor

operații și faze care concură la obținerea unui produs de ambalaj din sticlă.

2. În tabelul de mai jos se regăsesc imagini cu utilajele necesare pentru realizarea unor operații și faze cuprinse în procesul tehnologic de fabricație a produselor de ambalaj.

Numiți aceste utilaje.

Fișa de lucru se păstrează în portofoliul personal pentru identificare progresului realizat.

Timp de lucru – 20 minute.

După expirarea timpului, elevii își schimbă între ei fișa de lucru și fiecare o corectează pe cea a colegului;

Apreciați munca depusă de colegul vostru prin unul din calificativele: foarte slab, slab, suficient, bine, foarte bine. Calificativul propus va fi validat de către profesor;

Comparați apoi cele două fișe de lucru și discutați cu colegul de bancă soluțiile propuse.

Test aplicativ – rebus

Rezolvând rebusul de mai jos, pe verticala înnegrită veți afla denumirea unui procedeu de obținere a geamului.

1. Procedeu de obținere a articolelor de ambalaj cu gât îngust

2. Material ceramic folosit la construcția pieselor de tragere

3. Este scufundată în sticla topită și inițiază banda de geam

4. Procedeu de obținere a geamului ornament

5. Dispozitiv pe care cade sticla topită și se obține vata de sticlă

6. După tragerea geamului în mașina de tras are loc această operație

7. Sunt realizate din oțel refractar și sunt răcite la interior cu apă

8. Mașina automată tip Roirant se folosește pentru obținerea acestor produse de sticlă

9.Geam de siguranță care are inclus în grosime o rețea de sârmă

Competența 3: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Fabricarea firelor și fibrelor de sticlă

1.În tabelul de mai jos arătați prin săgeți corespondențele corecte între cele două coloane.

2. Completați spațiile libere cu termenii care lipsesc din cadrul definițiilor

……………….este o grupare de fire elementare paralele ( nerăsucite) cu filamentul elementar de la 7-25 μm și ancolare compatibilă cu folosirea rășinilor poliesterice.

Sticla topită este adusă din cuptor într-un canal de alimentare ( feeder) prevăzut la partea inferioară cu mai multe………….din aliaj Pt-Rh cu orificii calibrate.

……………………este procedeul cel mai utilizat în prezent atât în Europa , cât și în Asia și Statele Unite pentru fabricarea firelor de sticlă continue.

3.Precizați utilizările firului roving după modelul:

4. Completați etapele tehnologice ale obținerii vatei de sticlă:

Competența 3: Prezintă procedeele de fabricare a produselor din industria sticlei

Completați schema următoare:

STICL

STICLA DE MENAJ

2.Identificați în imaginea de mai sus fazele de fasonare pe mașina automată de presat-suflat

3.Enumerați trei avantaje ale mașinilor automate pentru fasonarea sticlăriei de ambalaj.

4. Încercuiți în dreptul afirmației de mai jos și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că enunțul este adevărat sau litera F, dacă apreciați că enunțul este fals. Enunțurile false transformați-le în enunțuri adevărate.

a. A F Procedeul de fasonare prin suflare-suflare se aplică în special produselor cu gât îngust.

b. A F Mașinile automate pentru fasonarea sticlei de ambalaj au productivități de până la 6000 buc /24 ore.

c. A F Automatizarea fasonarii sticlei de ambalaj a fost mult timp condiționată de rezolvarea automatizării alimentării cu topitură de sticlă.

Activitatea 12

Competența 4

Descrie noile tehnologii folosite în industria sticlei

Test de evaluare –

1. Încercuiți litera A dacă afirmația este adevărată și litera F dacă afirmația este falsă:

a) A F Fasonarea prin mulare constă în încălzirea unor semifabricate din sticlă la o temperatură mai mică decât temperatura de înmuiere a sticlei. 0.5p

b) A F Prin mulare se obțin plăcile de sticlă curbate pentru autovehicule. 0.5p

c) A F Centrifugarea sticlei ,față de presare, prezintă avantajul obținerii unor suprafețe de bună calitate. 0.5p

d) A F Obținerea obiectelor din sticlă de cuarț, prin metodele obișnuite de fasonare, sunt foarte ieftine. 0.5p

2. Completați spațiile libere din textul următor:

Prin turnarea unui șuvoi de sticlă topită pe un disc ce se rotește cu viteză …………, sticla este dispersată , obținându-se fibre scurte ce se prelucrează ca …………de sticlă. Dacă se supune centrifugării la o turație de ……………….ture/min o cantitate de sticlă topită introdusă în formă, atunci sticla umple foarte bine………….formei. 2p

3. Enumerați avantajele și modernizările noilor tehnologii folosite în industria sticlei 2p

a)

b)

c)

d)

4. Pentru anumite sortimente de sticlă s-a încercat cu succes în ultimii ani, folosirea unor metode de fasonare utilizate în ceramică. Realizați un eseu despre tehnologia de fabricație a obiectelor din sticlă de cuarț, cu forme și dimensiuni precise, prin presare. (15 – 20 rânduri). 3p

Timp de lucru 30 minute

Din oficiu: 1 punct

Total 10 puncte

Păstrați testul de evaluare în portofoliul dumneavoastră.

Competența 5: Realizează produse de creație din sticlă

În imaginile de mai jos sunt prezentate diferite produse din sticlă decorative, realizate prin metode diferite.

1. Indicați pentru fiecare articol:

procedeul de fasonare;

procedeul de împodobire utilizat.

2. Pentru fasonarea produselor din sticlă se utilizează combinate mai multe procedee de fasonare.

Descrieți etapele care se parcurg pentru fasonarea acestor produse.

Timp de lucru 20 de minute.

Sarcina de lucru se rezolvă pe perechi de elevi;

Componența perechilor va fi stabilită de către profesor (având în vedere stilurile de învățare);

Fiecare elev rezolvă sarcinile de la punctul 1 și 2, apoi se discută și se confruntă soluțiile găsite;

Elevul 2 prezintă fișa de lucru în fața clasei. Colegii de clasă vor aduce completări la această fișa;

Fiecare elev completează fișa de planificare a sarcinii, pe care o atașează în portofoliul personal (vezi capitolul Anexe)

Competența 6

Argumentează avantajele și dezavantajele procedeelor de fabricare a produselor de sticlă

Activitatea poate fi una de recapitulare a cunoștințelor despre avantajele și dezavantajele procedeelor de fabricare a produselor din sticlă.

Fiecare oră are o temă (sau fiecare grupă):

procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin procedeul Fourcault;

procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin procedeul Asahi;

procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin procedeul float-glass;

procesul tehnologic de fabricare a geamurilor prin laminare.

Același tip de produs va fi analizat de către toate echipele pentru ca în final să se poată compara rezultatele.

Activitatea se desfășoară sub forma unui concurs între echipele de lucru.

Profesorul va fi moderatorul și arbitrul activității.

Etapele metodei sunt următoarele:

se formează grupele de 6 elevi;

se alege un lider care să controleze derularea acțiunii;

se împart activitățile între membrii grupului; fiecare elev din grupă primește o foaie de hârtie de formă pătrată ce se va constitui în final „o față a cubului”;

pe foaia de hârtie va fi scrisă cerința de lucru a fiecărui elev și anume:

fața 1 – caracterizarea produselor;

fața 2 – principiul de tragere;

fața 3 – construcția camerei de tras;

fața 4 – fasonarea geamurilor: descriere;

fața 5 – recoacerea geamului: parametrii regimului de recoacere, diagrama de recoacere, tipuri de cuptoare.

fața 6 – parametrii principali ai procesului:viteză de tragere, lățime de bandă, capacitate de tragere, calitate geam, productivitate.

liderul coordonează și verifică desfășurarea activității;

după rezolvarea sarcinii se construiește cubul;

cubul desfășurat va arăta astfel:

Lucrarea în forma finală va fi afișată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coală de hârtie mare sub formă de cub desfășurat)

Tot la final completați următorul chestionar:

NU UITA!

Numai o colaborare bună între membrii echipei va conduce la rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru.

DIAGRAMA GANTT

CORESPUNZĂTOARE PLANIFICĂRII PROIECTULUI

☺ SUCCES !

Sugestii metodologice

Sfaturi pentru proiectarea unei lecții reușite

Asigurați diversitatea conținuturilor.

Gradați cu atenție informațiile.

Fixați-vă un scop.

Nu supra/subestimați cunoștințele anterioare ale elevilor.

Țineți cont de încărcătura conceptuală a conținuturilor.

Redactați conținuturile la persoana a treia.

Când dați instrucțiuni sau explicați ceva *

Asigurați-vă că sunteți auzit. Vorbiți cu fața către elevi.

Puneți-vă întrebarea: “Utilizez cuvinte pe care ceilalți nu le înțeleg (de exemplu, termeni și expresii tehnice)?”. Scrieți cuvintele-cheie pe tablă.

Puneți-vă întrebarea: “Utilizez cuvinte care au sensuri diferite în contexte diferite?”

Verificați permanent dacă elevii înțeleg, rugându-i să repete ce ați spus sau adresându-le o întrebare. Nu întrebați “Ați înțeles?”, e posibil ca elevii doar să încuviințeze politicos.

Întrebări care încep cu: ce, când, de ce, cum etc. vă ajută să verificați mai eficient înțelegerea

Evitați frazele lungi, cu multe idei în plus față de ideile principale.

Folosiți exemple bazate pe experiențe sau lucruri pe care elevii le recunosc. Evitați să folosiți exemplele clasice, de exemplu rime, mituri, etc.; folosiți-le numai în cazul în care știți că elevii sunt familiarizați cu acestea.

Rezumați frecvent informațiile oferite.

Gândiți-vă că termenii tehnici nu sunt neapărat dificili atât timp cât îi folosiți consecvent și verificați dacă au fost înțeleși.

Repetați frecvent cuvintele-cheie. Elevii vor învăța repede cuvinte pe care le întâlnesc în mod regulat.

Încurajați elevii să folosească limbajul pe care îl preferă pentru a-i ajuta să-și clarifice ideile împreună cu ceilalți elevi

Folosiți succesiuni logice clare. Evitați digresiunile și anecdotele.

Folosiți imagini pentru a vă ajuta la clarificarea celor spuse.

Prezentați obiectivele la începutul cursului. La finalul acestuia, rezumați materia predată.

Informațiile noi trebuie oferite în mici “porții” între care sunt inserate sarcini sau activități.

Creați ocazii prin care elevii să vorbească și să folosească ei înșiși cuvintele-cheie.

* adaptare după lucrarea “Working with Language” (“Folosind limbajul”) de Tom Gorman și Alison Tate, 1993, cu acordul Fundației Naționale pentru Cercetare Educațională

Nu uitați să demonstrați elevilor cum se dobândește o deprindere înainte să-i puneți să o exerseze sau să o aplice !

Recomandări pentru :

PROIECTAREA ȘI DESFĂȘURAREA LECȚIILOR

Învățarea diferențiată

principiile generale ale diferențierii sunt:

sarcini care respectă elevul

grupare flexibilă

evaluare și ajustare continuă

Profesorul știe clar ce este important la materia lui folosind o varietate de strategii de instruire și management al clasei ca:

Principii cheie ale clasei diferențiate:

Profesorul înțelege, apreciază și clădește pe diferențele dintre elevi.

Evaluarea și învățarea sunt inseparabile.

Profesorul ajustează conținutul, procesul și produsul în funcție de disponibilitatea, interesul și profilul de învățare al elevului.

Toți elevii participă la lecții.

Elevii și profesorii sunt colaboratori în învățare.

Scopurile clasei diferențiate sunt dezvoltarea maximă și succesul individual.

Flexibilitatea este o caracteristică marcantă a clasei diferențiate.

Evaluarea – este un mijloc de control, supraveghere a activităților necesare în atingerea obiectivelor proiectului, având rolul de verificare a rezultatelor proiectului.

Prezentarea – predarea prin proiecte este caracterizată prin faptul că toți participanții la proiect au posibilitatea de a-și prezenta unii altora rezultatele muncii, eventul chiar într-un cadru public, mai larg (părinților, profesorilor din școală sau din alte școli, altor persoane interesate).

FIȘA DE MONITORIZARE PROIECT

Portofoliul elevului

Portofoliul face parte din categoria metodelor și instrumentelor alternative de evaluare, fiind numit și „cartea de vizită a elevului”.

Portofoliul se compune din materiale obligatorii și opționale, selectate de elev și / sau profesor și care reflectă participarea la derularea și soluționarea temei date; cuprinde o selecție dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă, care pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuțiilor personale. Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-si descoperi valoarea competențelor și eventualele greșeli. Portofoliul este un instrument care îmbină învățarea cu evaluarea.

Conținutul unui portofoliu poate fi următorul:

Lista conținutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fișe etc. și numărul paginii la care se găsește);

Argumentația care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului / grupului cu privire la subiectul respectiv;

Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:

Rezumate;

Eseuri;

Articole, referate, comunicări;

Temele de zi cu zi;

Fișe individuale de studiu;

Proiecte si experimente;

Rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;

Teste și lucrări semestriale;

Chestionare de aptitudini, stiluri de învățare;

Înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfășurată de elevi Observații, reflecții proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează

Autoevaluări ale elevului / grupului, alte materiale care reflectă participarea elevului / grupului la derularea și soluționarea temei date.

Soluțiile activităților

Activitatea 1

B. Realizați o schemă de clasificare a produselor din sticlă prezentate, după modelul prezentat.

Activitatea 2

a)

b)

Activitatea 3

1. F, 2. F, 3. F, 4. F, 5. A, 6. A, 7. F, 8. A, 9. A.

Activitatea 4

d, b, a, d, b

impermeabil, conduce, încetează, lumina, optice

1.a 2.c 3.b 4.d 5.e

Activitatea 5

1.elementele constructive enumerate în schema tehnologică a procedeului Fourcault:

1.sticla topită, 2. debiteuza, 3. valțuri de tragere, 4. banda de geam

elementele constructive enumerate în schema tehnologică a procedeului Asahi:

1.rulouri de tragere, 2.,3 răcitoare, 4. banda de geam, 5. valțuri, 6. sticlă topită

2.

Activitatea 6

Fiecare elev, în cadrul orelor de pregătire practică, va culege informațiile din sectoarele de fabricare a geamului.

Tipurile de geamuri fabricate vor fi funcție de specificul agentului economic.

Deși materiile prime folosite, rețeta de fabricație, variantele de preparare a materiilor prime sunt aceleași, metodele de fasonare se vor particulariza funcție de tipurile de geamuri.

Cu datele culese se va realiza o fișă de observație (se urmăresc cerințele cerute de profesor). După două săptămâni se va realiza o dezbatere cu toată clasa. Profesorul va fi moderatorul și arbitrul activității. Rolul profesorului este de a-i conduce pe elevi la feed-back, să-i facă să înțeleagă greșelile făcute, eficiența muncii și experiența câștigată.

Activitatea 7

1 Laminarea sticlei:

1.ecrane, 2.piesă laterală de dirijare, 3.rulouri laminoare, 4.rulouri transportoare, 5.masă tampon, 6. buză de curgere, 7.cuptor de topire

2. Sticla topită ajunge în zona de laminare a cuptorului sub ecranul refractar și curge pe buza de curgere între rulourile laminoare. Ecranul refractar împiedică ca gazele foarte calde să acționeze direct asupra laminorului. Sticla caldă, cu temperatura cuprinsă între 1100 și 1150 o C este delimitată în părțile laterale de piese de dirijare și intră între rulourile laminoare. Banda de sticlă laminată la o temperatură de 520 – 580 o C este preluată de un covor de rulouri transportoare și intră într-un cuptor tunel de recoacere.Pentru obținerea geamului ornament ruloul inferior are suprafața gravară și se produce imprimarea sticlei cu un anumit model.

3.Particularități tehnologice de fabricare a geamului armat:

-geamurile au introduse în interior o plasă de sârmă

-buza de curgere are o formă diferită pentru a se obține o sticlă mai fluidă

-rulourile laminoare au suprafețele netede

Activitatea 8

a. În ordinea apariției :

-geam ornament model fagure obținut prin laminare

-geam transparent obținut prin tragere pe verticală prin procedeul Fourcaultsau prin procedeul foat-glass

-geam armat cu sârmă cu ochiuri patrate obținut prin laminare

b.inițierea și obținerea geamului

Procedeul Fourcault

Inițierea plăcii se face cu ajutorul unui cadru de fier, de lățimea necesară, prevăzut la partea inferioară cu niște dinți(pieptene). Prin scufundarea dinților în sticla topită , aceasta se lipește și o dată cu ridicarea pieptenului se formează placa.

se prinde sticla din fanta debiteuzei cu un pieptene metalic introdus prin mașina de tras

se ridică foaia de sticlă odată cu pieptenele și se introduc răcitoarele

se continuă tragerea prin valțurile mașinii de tras

se închide la ambele capete puțul de tras cu uși de șamotă

se reglează viteza de tragere a mașinii și forța de apăsare pe debiteuză, până se obține grosimea dorită în paralel cu reglarea regimului de lucru în mașina de tras

se reglează debitul de apă în răcitoare, astfel ca apa la ieșirea din răcitor să nu fie prea caldă (40 0C)

se reglează poziția definitivă a prinzătoarelor de margini ce menține în poziție fixă marginile puțin îngroșate ale benzii de sticlă.

Procedeul float-glass

Sticla topită se deversează pe jgheab în baia de plutire (baia de staniu). În zona primară are loc lărgirea sticlei până la echilibru (6,35 mm), trece în zona de îngustare a benzii cu rolele marginale. La partea inferioară a foii se folosește metalul topit, iar la partea superioară este încălzită electric cu electrozi verticali introduși prin acoperișul băii. Pentru a împiedica pătrunderea aerului în interior, în baie se introduce sub presiune un gaz inert (azot), iar la zona de ieșire din baie se prevăd arzătoare cu hidrogen care împiedică pătrunderea aerului spre interior.

Laminarea sticlei

Sticla topită ajunge în zona de laminare a cuptorului sub ecranul refractar și curge pe buza de curgere între rulourile laminoare. Ecranul refractar împiedică ca gazele foarte calde să acționeze direct asupra laminorului. Sticla caldă, cu temperatura cuprinsă între 1100 și 1150 o C este delimitată în părțile laterale de piese de dirijare și intră între rulourile laminoare. Rulourile laminoare sunt executate din oțeluri refractare și răcite puternic la interior cu apă sub presiune. Banda de sticlă laminată la o temperatură de 520 – 580 o C este preluată de un covor de rulouri transportoare și intră într-un cuptor tunel de recoacere.

c.

Defecte care apar la obținerea geamului

bule de gaze

incluziuni transparente

ondulațiile optice

neuniformitatea grosimii geamului

Activitatea 9

1.succesiunea principalelor operații și faze care concură la obținerea :

buteliilor

-alimentarea prin picătură

-căderea picăturii

-intrarea în formă

-presarea

-presuflarea

-suflarea finală

-evacuarea din formă

-încălzirea și tăierea calotei

-transportul la recoacere

borcanelor

-alimentarea prin picătură

-montarea inelului de gură

-presarea sticlei în preformă

-obținerea semifabricatului și transferul lui în forma finală de suflare

-suflarea finală

-scoaterea produsului din formă

-transportul la recoacere

2.mașina Hartford 28 de obținere a buteliilor

mașina tip Lynch W.M10 de obținere a borcanelor

Test aplicativ – rebus

Activitatea 10

1. 1.c 2.a 3.d

2..firul roving

filiere

procedeul de tragere continuă a firelor de sticlă direct din topitură

4.

etapele tehnologice ale obținerii vatei de sticlă:

Activitatea 11

1.Completați schema următoare:

STICL

STICLA DE MENAJ

PROCEDEE DE FASONARE

2.

1. alimentarea formei de sticlă prin picătură

2.se așează inelul de gură pe preformă

3.presarea sticlei în preformă și deplasarea mesei rotative, se înlătură preformele:bășica rămâne liberă

4.formele finite se apropie și înconjoară bășica

5,6 execuția suflării în forma finită

7.,8 răcirea produsului în formă

9.se îndepărtează formele finite și produsul este scos cu ajutorul unei gheare

10. inelul de gură se închide

11,12 răcirea formelor

3.Avantaje:

Productivitatea ridicată

Execuția corectă și precisă a obiectelor de sticlă.

Executarea ritmică și conform unui program bine stabilit a operațiilor din ciclul de fasonare.

4. a. A b. F c. A

Activitatea 12

1. a. F b. A c. A d. F

2. mare, vată, 800-1200, adânciturile

3.Avantaje:

Obținerea de produse speciale : plăci de sticlă curbate pentru autovehicule, lentile Fresnel

Creșterea productivității muncii

Reducerea consumurilor specifice

Eliminarea sau diminuarea noxelor

4.Pentru obținerea unor obiecte din sticlă de cuarț, cu forme și dimensiuni precise, prin metodele obișnuite de fasonare sunt practic inutilizabile sau foarte scumpe.

Fazele obținerii obiectelor din sticlă de cuarț, cu forme și dimensiuni precise, prin presare( metodă utilizată în ceramică) sunt următoarele:

-pregătirea materiilor prime

-dozarea materiilor prime

-amestecarea

-topirea

-granularea sticlei topite

-măcinarea sticlei de cuarț

-pregătirea formelor

-presarea în forme a pulberii de sticlă de cuarț

-sinterizare la peste 1500 OC.

Activitatea 13

Fasonarea produselor

Prin suflarea manuală

a.formarea bășicii

Culegerea prizei

Fasonarea prizei pe placa de netezire

Suflarea bășicii

b.suflarea formei intermediare

Culegerea pe bășică a unei noi prize de sticlă

Preformarea în lingura de modelare

Presuflarea produsului

c.suflarea produsului în formă

B.Prin presarea manuală

a. culegerea prizei de sticlă

b. presarea

c. reîncălzirea

d. fasonarea

Activitatea 14

Activitatea se desfășoară prin împărțirea clasei în grupe de câte 6 elevi. Lucrul în echipă presupune respectarea unor reguli.

Această metodă de lucru poate fi folosită în fiecare situație în care grupuri restrânse de elevi planifică, organizează sau îndeplinesc împreună diverse sarcini.

Se va observa nivelul de interacțiune și cooperare într-o atmosefără familiară, de fiecare dată când elevii lucrează pe grupe.

În această activitate accentul cade pe discuție ca un instrument folosit în îndeplinirea sarcinilor de grup.

Activitatea 15

Acest model de învățare – proiectul cere profesorului să aibă un rol diferit de cel din învățarea tradițională.

Profesorul încetează să mai fie un transmițător de cunoștințe, devenind un facilitator, un sfătuitor (consilier) și un designer al învățării.

Profesorii provoacă, organizează și stimulează situațiile de învățare. Elevii sunt conduși către autoînvățare și sunt motivați să planifice independent și colectiv și să implementeze și evalueze procesul de învățare.

ANEXE

Nivelul 3

Lucrul în echipă

(în pereche)

PLANIFICĂ ACȚIONEAZĂ ANALIZEAZĂ

Confirmarea a ceea ce trebuie făcut

Nivelul 3

Lucrul în echipă

DECLARAȚIA COLEGULUI (care a făcut parte din echipă)

Lucrul în cadrul echipei pentru atingerea unor obiective stabilite

Identificarea progresului realizat și sugestii privind modalități de îmbunătățire a lucrului în echipă

Nivelul 3

Lucrul în echipă

(în cadrul unui grup)

PLANIFICĂ ACȚIONEAZĂ ANALIZEAZĂ

Confirmarea a ceea ce trebuie făcut

Nivelul 3

Lucrul în echipă

CONFIRMAREA MARTORULUI (CELUI CARE A ASISTAT)

Confirmarea a ceea ce trebuie făcut

BIBLIOGRAFIA

1. M.E.C. Planurile cadru , Standarde de Pregătire Profesională și

programele școlare în vigoare – www.edu.ro

2. Baltă, P. Tehnologia sticlei Editura tehnică ,1984

3. Chiaburu , Tehnologia sticlei Editura tehnică ,1976

E. , C.

4. Dinescu , A. Tehnologia materialelor de Editura didactică și

Băjău , G. construcții pedagogică ,1998

5. Popescu , G. Tehnologia materialelor de Editura didactică și

construcții pedagogică ,1980

6. Dinescu , A. Tehnologia materialelor de Editura didactică și

Popescu , G. construcții pedagogică ,1983

7. Barna , S. Utilajul și tehnologia fabricării Editura didactică și

Cerchez , M. și prelucrării sticlei pedagogică , 1982

Constantin , S.

Fara , M.

8. Moraru E. Tehnologia sticlei Editura didactică și

pedagogică, 1963

9. site- ul www.google.ro- imagini sticla

10. site- ul www.altavista.com

11. site- ul www.materiale de construcții