Modulul 3 – Tipuri de mecanisme ale comerțului electronic [625111]

Modulul 3 – Tipuri de mecanisme ale comerțului electronic

Comerțul electronic trebuie abordat deopotrivă din perspectiva tranzacției de cumpărare și a celei
de vânzare. În funcție de aceste aspecte, se disting actorii participanți la tranzacțiile comerciale,
respectiv cumpărătorul, care poate să fie o firmă sau u n consumator individual, și vânzătorul – o firmă
sau o persoană. Acești actori au determinat conturarea a două mecanisme de bază ale comerțului
electronic, ce se manifestă mai pregnant, și anume:
· business -to-consumer (B2e) , care include toate interacțiun ile dintre comercianți și cumpărătorii
de produse și servicii;
· business -to-business (B2B), mecanism în cadrul căruia toate interacțiunile se desfășoară între
entități economice, incluzând furnizorii și ceilalți parteneri comerciali;
Pe lângă cele două me canisme, întâlnite foarte des în realitatea economică și literatura de
specialitate, unii specialiști'" au mai identificat și:
· consumer -to-consumer (e2e), în care consumatorii tranzacționează direct cu alți consumatori. De
cele mai multe ori astfel de int eracțiuni apar în cazul licitațiilor online și a comunităților virtuale;
· consumer -to-business (e2B), mecanism în cadrul căruia un consumator inițiază activități de
comerț cu diferite firme;
· Aceste două tipuri de mecanisme sunt mai rar întâlnite, dar este important să fie identificate
separat, pentru că ambele sunt dezvoltate de către firme intermediare, astfel că ele pot fi
încadrate tot în categoria B2C.
· business -to-government (B2G), prin care o firmă oferă servicii solicitate de guvern sau alte
institu ții ale sale;
· government -to-business (G2B) , în care guvernul interacționează cu firmele (sau cetățenii) prin
intermediul portalurilor guvernamentale;
· employee -to-employee (E2E) , salariații fiind considerați un tip distinct de consumatori, care
folosesc , în special, Intranetul și Extranetul pentru cererea și transmiterea informațiilor fie în
interiorul organizațiilor din care fac parte, fie pentru stabilirea legăturilor cu angajații firmelor cu
care se află Într -un parteneriat strategic;

· e-consortium, reprezintă o modalitate prin care diferite firme oferă împreună serviciu altor firme sau
consumatorilor, deși acest tip de mecanism este considerat mai mult un model al comerțului
electronic pe Internet, așa cum se va vedea din descrierile ulterioare.
După această enumerare a principalelor mecanisme ale comerțului electronic, în funcție de participanții
la tranzacțiile comerciale, le vom detalia pe cele considerate a deține ponderea cea mai importantă în totalul
operațiunilor derulate prin Internet, respectiv business -to-consumer, business -to-business și business -to-
government .

Mecanismul business -to-consumer
Interacțiunile business -to-consumer implică tranzacțiile asociate cumpărării produselor și serviciilor.
Tranzacțiile cu amănuntul sunt cele mai răspândite. Exemplele pleacă de la cataloagele online până la
căutarea și cumpărarea de autoturisme. Alte funcții fac referire la operațiunile banc are de acasă, prin care o
persoană are posibilitatea de a -și plăti facturile în mod electronic 42.
Segmentul business -to-consumer a avut o evoluție destul de lentă datorită securității cu privire la
protecția informațiilor transmise prin intermediul Inter netului. Pe măsură ce aspectele privind securitatea au
fost rezolvate, încrederea clienților a crescut, ca și volumul tranzacțiilor.
Acest tip de interacțiune a devenit din ce în ce mai răspândită, astfel că multe din legăturile directe
dintre firme și co nsumatori au fost înlocuite cu interacțiunea dintre persoană și calculator, care, adesea,
presupune ca un consumator sau un salariat al unei firme să folosească un script sau un format predefinit
pentru a interacționa.

Exemplu:
Utilizarea unui ATM (Autom ated Tel ler Machine) presupune selectarea dintr -o listă de opțiuni
și/sau introducerea unor informații specifice într -o secvență predefinită.
În mod similar, secvențele predefinite de operații pot să apară atunci când se verifică telefonic
timpul de sosir e al unui avion sau când se contactează un birou de ajutor (Help Desk) sau un centru
de service pentru consumatori în vederea obținerii de asistență.
Interacțiunile consumator -calculatorul -furnizorului reduc nevoile de resurse umane pentru oferirea
servic iilor și, ca atare, scad costurile cu personalul antrenat în oferirea de informații suplimentare sau de
asistență.

Mecanismul business -to-business

Interacțiunile business -to-business pot să acopere întregul ciclu de viață al multor tranzacții economice.
Ele se adresează achiziții lor, controlului stocurilor, facturării și plăților. Interacțiunile cuprind căutarea
potențialilor furnizori, cataloage de produse și posibilitatea de a coma nda bunuri și servicii. Furnizorii primesc
comenzile, urmăresc și coordonează livrarea, facturează și oferă asistență consumatorilor. Schimbul
electronic de date (EDI) joacă un rol esențial în punerea la dispoziție a unui proces universal, standardizat
pentru aceste tranzacții business -to-business și de efectuare a plăților prin intermediul unei rețele private
sigure .
o organizație B2B este orientată, în primul rând, spre oferirea de informații, date ȘI conectivitate cu
alte organizații, pentru un produs sau o funcție sau pe o anumită piață.
Interacțiunile business -to-business sunt facilitate de procesele electronice automatizate. În aceste
interacțiuni, ieșirile unei aplicații de pe un calculator devin intrări pentru o aplicație de pe un alt
calculator și declanșează o anumită operație.
Exem plu:
1. Sistemul stocurilor de la un supermarket ține evidența mișcărilor de stocuri. Când stocul unui produs
scade sub un nivel predefinit, aplicația privind stocurile generează o comandă, transmisă
automat, în mod electronic , către furnizorul preferat pe ntru acel produs.
2. Sistemul de primire a comenzilor de la furnizor preia comanda de la supermarket.
Aplicația verifică stocul existent în cadrul firmei și generează o comandă, transmisă automat
către depozit. În cazul producției de tip Just -in-Time , comanda merge direct la producție,
astfel încât cantitatea din produsul cerut de supermarket să poată fi realizată.
3. Sistemul de gestiune de la depozitul furnizorului acceptă comanda pentru produsul solicitat și
generează .. etichete" ( reprezentând și un marcaj/înregistrare în baza de date a stocurilor de
produse) pentru încărcare și livrare. Datele de pe eticheta de livrare sunt folosite și ca intrări
În sistemul propriu de încasări.
4. Sistemul de Încasări generează o factură, transmisă electronic către sistemul de plăți de la
supermarket.
5. Sistemul de plăți declanșează plata direct către contul bancar al furnizorului.
Facilitarea electronică a interacțiunii persoană -persoană poat e fi realizată prin intermediul e –
mailului, faxului electronic sau voice -mailului, care presupun existența comunicațiilor și schimbului de
informații fără a mai fi necesar ca ambele părți să fie prezente fizic în același loc și în același timp. Acest
tip d e interacțiune sprijină schimbul de informații de -a lungul granițelor geografice și în diferite zone
temporale.
Mecanismul B2B este mijlocul prin care afacerile electronice sunt posibile și reprezintă elementul
central în ceea ce privește posibilitatea de integrare la nivelul proceselor și activităților economice,
precum și a sistemelor informaționale. Fără această integrare realizarea unui lanț valoric fără întreruperi
nu ar fi posibilă.

Pentru că modelele B2C și B2B sunt cele care aduc cea mai ma re valoare în totalul tranzacțiilor pe
Internet, prezentăm principalele lor elemente de diferențiere în tabelul următor .

Tabel – Diferențe ale modelelor B2C și B2B

Caracteristici B2C B2B
Nivelul de adoptare
Mic spre mediu
Mare spre foarte mare
Mult mai complexă, procesul de
cumpărare implicând mai mulți
participanți (utilizatorii, res ponsabilii
cu achizițiile, furnizorii).
Complexitatea în decizia de
cumpărare . Relativ simplă, fiind o decizie
individuală sau sub diverse influențe Mult mai complex, direct sau prin
intermediul unui vânzător cu ridicata,
agent sau distribuitor
Canalul
Relativ simplu – direct de la un
vânzător cu amănuntul Volum și valoare similare. .
Caracteristicile cumpărăturilor
Valoare redusă și volum mare, sau
valoare mare și volum mic Transmiterea comenzilor repetate
este mai des întâlnită

Mecanismul business -to-government
Pe Internet, prin conceptul B2G (o variantă a termenului B2B) firmele și instituțiile guvernamentale
pot folosi site -urile Web pentru a schimba informații și pentru a realiza tranzacții comerciale mult mai
eficient decât sunt efectuate în varianta obișnuit ă". De exemplu, un site Web ce sprijină serviciile B2G
poate să pună la dispoziția firmelor:
· un singur spațiu de localizare a aplicațiilor și formularelor de declarare a taxelor și
impozitelor pentru unul sau mai multe niveluri guvernamentale (oraș, regi une, țară etc.);
· abilitatea de a transmite formularele completate și efectuarea plăților;
· informații actualizate despre companii;
· răspunsuri la diferite întrebări specifice domeniul tranzacțional dintre firme și instituțiile
guvernamentale.
Mecanismul B2G poate să includă și servicii de e -procurement, prin care firmele identifică necesarul
de achiziții al instituțiilor guvernamentale sau acestea pot solicita oferte de la firme. De asemenea, B2G
poate să sprijine ideea de mediu de lucru virtual prin care o firmă și o instituție publică pot să
coordoneze activitățile ce se desfășoară la nivelul unui proiect contractat, prin utilizarea în comun a unui
site pentru desfășurarea întâlnirilor online, revizuirea planurilor și controlul modului de derulare a
proie ctului.

Resurse
Oprea , D., Airinei, D., Fotache, M. (coord.), Sisteme Informaționale pentru Afaceri, Editura Polirom, Iași, 2002
Oprea, D., Dumitriu, F., Meșniță, G., Proiectarea sistemelor informaționale, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 2006
Oprea, D., Meșniță, G. – Sisteme i nformaționale pentru manageri, Polirom, Iași, 2002
Oprea, D., Meșniță, G., Dumitriu, F., Analiza sistemelor informaționale, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 2005
Meșniță, G., Sisteme Informaționale Contabile în contextul Globalizării, ed. Junimea, Iași, 2002
Popescul, D., Comerț & afaceri mobile, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007
*** – The B2B Challenge: Building A Management Team For Large -Jndustry, www.russreyn.comldownloads/b2b.pdf
*** – Dejinition of E -Commerce, www.servicemachine.orgistartlDefinit ion/2, 1997
Kennedy, D.M. – Key Legal Concerns In E -Commerce: The Law Comes to the New Frontier, 2000,
www.denniskennedy.com
*** – Introduction New Economy, www.comp.nus.edu.sg
43 Rudings, M. – The EjJect Of Electronic Commerce On The Business -To-Business Operating Environment,
www.rudings.comfThe_Effects_oCElectronic_Commerce.pdf, 1998
*** – Definition of E-Commerce, www.servicemachine.orgistartlDefinition/2, 1997
Plant, R. – eCommerce jormulation ojStrategy, Prentice Hali PTR, Upper Sadd le River, NJ 07458, 2000
Chaffey, D. – E-Business and E -commerce Management, Prentice Hali, Financial Times, Harlow, England, 2002