Modul de Utilizare al Facebook Ului de Catre Persoane cu Tendinte Narcisiste

=== 7a9f480f9be97ccf869089dbd7ba538906a8154c_677855_1 ===

CAPITOLUL 3

PARTE PRACTICĂ – STUDIU CORELAȚIONAL

3.1. Obiective

3.1.1. Obiectiv

Acest studiu a căutat să examineze relația dintre tendințele narcisiste și modul de utilizare al Facebook-ului de către persoanele care prezintă astfel de tendințe.

Vom analiza tipul de personalitate al subiecților incluși în studiu și modul în care aceștia utilizează Facebook-ul, pentru ca apoi să verificăm existența uneri corelații în cazul persoanelor care prezintă tendințe narcisiste de personalitate.

Investigarea relației dintre narcisism și comportamentul pe Facebook este importantă, deoarece Facebook devine din ce în ce mai mult o parte importantă din viața oamenilor. Mai mulți cercetători au găsit o relație între narcisism și frecvența utilizării Facebook (Buffardi & Campbell, 2008; Mehdizadeh, 2010; Ong et al., 2011). Alți cercetători au descoperit că narcisismul este asociat cu numărul de prieteni pe care participanții îi au pe Facebook (Bergman, Fearrington, Davenport și Bergman, 2011). Aceste constatări sugerează că, în contextul interacțiunilor de pe Facebook, persoanele narcisiste interacționează cu mai multe persoane decât media.

Unele cercetări sugerează că oamenii sunt evaluați nu doar prin propriile lor profiluri, ci și prin comentariile pe care ceilalți le fac pe profilele lor (Walther, Van Der Heide, Kim, Westerman și Tong, 2008). Comportamentul negativ al persoanelor narcisiste pe Facebook s-ar putea reflecta asupra prietenilor acestora.

3.1.2. Ipoteze

Ipoteza principală a studiului este: Anticipăm că subiecții care postează mai frecvent statusuri, poze sau comentarii pe Facebook prezintă trăsături narcisiste de personalitate, concretizate într-un scor mai ridicat la narcisism, comparativ cu subiecții care postează mai rar.

Ipotezele de lucru sunt :

Anticipăm că persoanele narcisiste utilizează mai frecvent Facebook-ul decât utilizatorii medii.

Anticipăm că persoanele narcisiste postează mai frecvent fotografii, statusuri și comentarii, decât utilizatorii medii.

Anticipăm că persoanele narcisiste au un număr mai ridicat de prieteni în listele de Facebook, comparativ cu ceilalți utilizatori.

Anticipăm că există o diferență în funcție de sex la persoanele narcisiste în ceea ce privește modul de utilizare al Faceebook-ului.

Anticipăm că există o diferență în funcție de vârstă la persoanele narcisiste în ceea ce privește modul de utilizare al Faceebook-ului.

Anticipăm că există o diferență în funcție de profesie la persoanele narcisiste în ceea ce privește modul de utilizare al Faceebook-ului.

3.2. Metodologie

Variabilele cercetării

Variabila independentă este reprezentată de tipul narcisist de personalitate, caracterizat printr-un simț exagerat al propriei importanțe sau unicități, incapacitate de acceptare a criticilor și așteptarea admirației și favorurilor, fără a resimți obligația reciprocității.

Variabila dependentă este reprezentată de modul de utilizare a Facebook-ului, exprimată în:

frecvența utilizării rețelei sociale;

număr de postări (fotografii și statusuri);

număr de comentarii;

număr de prieteni în listă.

3.2.2. Instrumentele cercetării

În cadrul acestei cercetări, am utilizat următoarele instrumente:

1. Chestionar privind utilizarea Facebook-ului, alcătuit din 31 întrebări privind modul de utilizare al Facebook-ului.

Chestionarul este alcătuit din întrebări semiînchise și închise, în general subiecții trebuind să aleagă între mai multe variante de răspuns.

Am verificat validitatea chestionarului prin intermediul coeficientului Alpha-Cronbach și am obținut următorul rezultat:

Valoarea de 0,841 indică o validitate bună a chestionarului.

2. Inventarul ETP duo v3 (Constantin et all., 2018, sub tipar) reprezintă un instrument de evaluare a tulburărilor de personalitate, realizat conform DSM-5 (APA, 2013), pe baza a patru caracteristici de bază:

1. pattern-uri de gândire rigidă, extremă și distorsionată (gândire);

2. pattern-uri de răspunsuri emoționale problematice (afect);

3. dificultăți de control al impulsurilor (comportament);

4. probleme interpersonale semnificative (relaționare).

Inventarul a fost construit și validat pe populație românească, cu scopul identificării de tulburări de personalitate din punctul de vedere a două modele concurente (duo) în diagnostic: DSM-V și ICD 10.

Itemii inventarului reprezintă afirmații, având două variante de răspuns posibile – Adevărat/ Fals, precum și o variantă de răspuns intermediară – ”?” – destinată celor care nu se pot decide sau nu se regăsesc în nici una dintre cele două variante dihotomice.

Inventarului ETP duo este format din 132 de itemi, câte 11 itemi pentru fiecare dintre cele 7 tulburări de personalitate definite asemănător în DSM-V și în ICD 10:

tulburarea de personalitate paranoidă;

tulburarea de personalitate schizoidă;

tulburarea de personalitate histrionică;

tulburarea de personalitate dependentă;

tulburarea de personalitate borderline;

tulburarea de personalitate antisocială/ disocială;

tulburarea de personalitate evitantă/ anxioasă;

tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiv/ anankastă);

și pentru cele 3 tulburări de personalitate care se regăsesc doar în DSM V:

tulburarea de personalitate narcisistă;

tulburarea de personalitate schizotipală);

sau doar în ICD 10:

tulburarea de personalitate (impulsivă).

Inventarul conține și două scale suplimentare, una pentru depresie, și alta pentru anxietate.

Chestionarul ETP duo v3, fiind în etapa de optimizare și dezvoltare, poate fi folosit doar în scop de diagnostic preliminar, rezultatele sale fiind confirmate/ verificate prin utilizarea unor metode de diagnostic suplimentare.

3.2.3. Participanți

Am aplicat cele două chestionare pe un număr de 355 subiecți, cu vârste de peste 16 ani, din București. Aceștia sunt repartizați pe sexe astfel: 101 subiecți (80,2%) sunt de gen feminin și 25 subiecți (19,8%) sunt de gen masculin.

Distribuția subiecților în funcție de gen:

33 subiecți (26,2%) au între 16 și 20 ani, 73 subiecți (57,9%) au între 21 și 25 ani, 8 subiecți (6,4%) au între 26 și 30 ani, 9 subiecți (7,2%) au între 31 și 40 ani și 3 subiecți (2,4%) au peste 40 ani.

Prezentăm mai jos distribuția subiecților în funcție de intervalul de vârstă:

Din punct de vedere al profesiei, observăm că 90 subiecți sunt studenți, 26 sunt angajați, 7 subiecți sunt elevi și 3 sunt casnice.

Prezentăm mai jos distribuția subiecților în funcție de profesie:

81 de subiecți sunt absolvenți de liceu, 24 sunt absolvenți de facultate (licență), 8 subiecți sunt absolvenți de master, 7 subnt absolvenți de studii gimnaziale (8 clase), 2 subiecți sunt absolvenți de studii post-liceale, 2 subiecți sunt absolvenți de studii post-universitare (doctorat), un subiect este absolvent de studii primare (4 clase) și un subiect este absolvent de școală profesională.

Prezentăm mai jos distribuția subiecții în funcție de ultimele studii absolvite:

3.2.4. Procedura

Vom analiza pentru început răspunsurile subiecților în ceea ce privește utilizarea Facebook-ului, realizând o analiză a răspunsurilor pentru fiecare întrebare.

În continuare, vom interpreta rezultatele la testul de personalitate, vom identifica subiecții cu scoruri ridicate la scala de narcisism și le vom corela cu răspunsurile la întrebările privind diversele aspecte legate de utilizarea Facebook, pentru a vedea dacă există corelații semnificative între acestea.

3.3. Rezultate/ analiza datelor

3.3.1. Analiza statistică a rezultatelor

Întrebați cât de frecvent utilizează Facebook-ul, subiecții au răspuns în felul următor: marea majoritate a subiecților, respectiv 123 de persoane (97,6%) utilizează Facebook-ul de câteva ori pe zi, 2 subiecți (1,6%) utilizează Facebook-ul o dată pe zi și un singur subiect (0,8%) afirmă că utilizează Facebook-ul de câteva ori într-o lună.

Facebook-ul a devenit o parte componentă a vieții de zi cu zi, ceea ce se reflectă și în rezultatele obținute.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența utilizării Facebook-ului:

În ceea ce privește durata alocată utilizării Facebook-ului, s-au obținut următoarele rezultate: 33 dintre subiecți (26,2%) au estimat că utilizează Facebook-ul mai mult de 3 ore în fiecare zi. 31 de subiecți (24,6%) alocă zilnic o jumătate de oră utilizării Facebook. 29 de subiecți (23%) petrec între una și trei ore pe Facebook, iar 21 de subiecți (16,7%) utilizează Facebook-ul mai puțin de 15 minute odată. 12 subiecți (9,5%) utilizează Facebook-ul timp de aproximativ o oră.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în funcție de timpul alocat utilizării Facebook:

În ceea ce privește frecvența de postare a fotografiilor cu propria persoană, s-au obținut următoarele rezultate: 67 subiecți (53,2%) au ales varianta de răspuns 2, respectiv o frecvență redusă a fotografiilor cu propria persoană. 38 subiecți (30,2%) au ales varianta de răspuns ”3”, respectiv o frecvență relativă. 12 subiecți (9,5%) au ales varianta de răspuns 1, respectiv foarte rar, 7 (5,6%) subiecți au ales varianta de răspuns 4, respectiv o frecvență ridicată și 2 subiecți (1,6%) au ales varianta de răspuns 5, respectiv foarte frecvent.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența de postare a fotografiilor cu propria persoană pe Facebook:

În ceea ce privește frecvența de actualizare a informațiilor de profil, s-au obținut următoarele rezultate: 79 subiecți (62,7%) au ales varianta de răspuns 2, respectiv o frecvență redusă a actualizării informațiilor de profil. 29 subiecți (23%) au ales varianta de răspuns ”1”, respectiv foarte rar. 13 subiecți (10,3%) au ales varianta de răspuns 3, respectiv o frecvență medie și 5 subiecți au ales varianta de răspuns ”4”. Respectiv o frecvență ridicată.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența actualizării informațiilor de profil pe Facebook:

În ceea ce privește frecvența de schimbare a fotografiei de profil, s-au obținut următoarele rezultate: 83 subiecți (65,9%) au ales varianta de răspuns 2, respectiv o frecvență redusă a modificării fotografiei de profil. 25 subiecți (19,8%) au ales varianta de răspuns ”3”, respectiv o frecvență medie. 13 subiecți (10,3%) au ales varianta de răspuns 1, respectiv foarte rar, 4 subiecți (3,2%) au ales varianta de răspuns ”4”, respectiv o frecvență ridicată, și un singur subiect a ales varianta ”5”, respectiv foarte des.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența modificării forografiei de profil pe Facebook:

Referitor la etichetarea fotografiilor în care subiecții apar, s-au obținut următoarele rezultate: 51 subiecți (40,5%) au ales varianta de răspuns 1, respectiv etichetează foarte rar fotografiile în care apar, 45 subiecți (35,7%) au ales varianta de răspuns ”2”, respectiv fac acest lucru cu o frecvență redusă, 19 subiecți (4%) au ales varianta de răspuns 4, respectiv fac acest lucru destul de des și 6 subiecți (6%) au ales varianta de răspuns ”5”, respectiv foarte des.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența etichetării fotografiilor în care apar pe Facebook:

La întrebarea privind frecvența acceptării unei cereri de prietenie pe Facebook de la o persoană necunoscută, atât timp cât nu pare un profil fals, s-au obținut următoarele rezultate: 49 de subiecți (38,9%) au ales varianta de răspuns 1, respectiv acceptă foarte rar cereri de prietenie de la persoane necunoscute, 45 de subiecți (35,7%) au ales varianta de răspuns ”2”, respectiv fac acest lucru cu o frecvență redusă, 21 subiecți (16,7%) au ales varianta de răspuns ”3”, fac acest lucru uneori, 8 subiecți au afirmat că acceptă destul de des cereri de prietenie de la persoane necunoscute, alegând varianta ”4” și 3 subiecți (2,4%) au ales varianta de răspuns ”5”, respectiv acceptă astfel de cereri de prietenie foarte des.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența acceptării unor cereri de prietenie de la persoane necunoscute, atât timp cât nu sunt profiluri false:

La întrebarea privind frecvența comentariilor la statusul unei persoane care a spus ceva negativ despre respondent, s-au obținut următoarele rezultate: 73 de subiecți (57,9%) au ales varianta de răspuns 1, respectiv fac foarte rar comentarii la statusul unei persoane care a afirmat despre ei ceva negativ, 33 de subiecți (26,2%) au ales varianta de răspuns ”2”, respectiv fac acest lucru cu o frecvență redusă, 13 subiecți (10,3%) au ales varianta de răspuns ”3”, fac acest lucru uneori, 3 subiecți (2,4%) au afirmat că fac destul de des comentarii la statusurile unor astfel de persoane, alegând varianta ”4” și 4 subiecți (3,2%) au ales varianta de răspuns ”5”, respectiv fac astfel de comentarii foarte des.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește frecvența comentariilor la statusurile unor persoane care au făcut afirmații negative la adresa subiecților:

La întrebarea dacă subiecții folosesc Facebook-ul pentru a afla ce spun alte persoane despre ei, s-au obținut următoarele rezultate: în cea mai mare parte, subiecții nu folosesc Facebook-ul în scopul aflării a celor spuse de alții despre ei, respectiv 83 subiecți (65,9%) afirmă că nu fac deloc acest lucru, 29 subiecți (23%) fac acest lucru rar, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 11 subiecți (8,8%), doar 2 subiecți (1,6%) afirmând că fac des acest lucru și un subiect (0,8%), foarte des.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă folosesc Facebook-ul pentru a afla ce spun alții despre ei:

La întrebarea dacă subiecții citesc noile postări pentru a vedea dacă au fost menționați, s-au obținut următoarele rezultate: în cea mai mare parte, subiecții nu folosesc Facebook-ul în scopul de a afla dacă au fost menționați, respectiv 75 subiecți (59,9%) afirmă că nu fac deloc acest lucru, 32 subiecți (25,4%) fac acest lucru rar, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 17 subiecți (13,5%), doar un subiect (0,8%) afirmând că face des acest lucru și doi subiecți (1,6%), foarte des.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții citesc noile postări pentru a vedea dacă au fost menționați:

Întrebați dacă pentru ei este important să afle dacă cineva a spus ceva rău despre ei, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu consideră important să afle dacă cineva a spus ceva rău despre ei, respectiv 66 subiecți (52,4%) afirmă că nu are nicio importanță, 24 subiecți (19%) spun că are foarte puțină importanță, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 30 subiecți (23,8%), doar doi subiecți (1,6%) afirmând că pentru ei este important și 4 subiecți (3,2%), că este foarte important.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții consideră important că o persoană a spus ceva rău despre ei pe Facebook:

La întrebarea dacă de obicei știu ce se spune despre ei pe Facebook, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu sunt la curent cu ceea ce se spune despre ei pe Facebook, respectiv 42 subiecți (33,3%), 21 subiecți (16,7%) afirmă că sunt foarte puțin la curent cu aceasta, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 40 subiecți (31,7%), 14 subiecți (11,1%) afirmă că sunt în mare măsură la curent cu acest lucru și 9 subiecți (7,1%) că sunt întotdeauna la curent.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții știu în general ce se spune despre ei pe Facebook:

La întrebarea dacă de folosesc Facebook pentru a oferi sprijin emoțional persoanelor cunoscute care se simt triste, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu folosesc Facebook cu scopul oferirii de suport emoțional, 39 subiecți (31,0%) neavând deloc acest scop, 26 subiecți (20,6%) afirmă că folosesc foarte puțin Facebook în acest scop, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 47 subiecți (37,3%), 9 subiecți (7,1%) afirmă că folosesc în mare măsură Facebook în acest scop și 5 subiecți (4,0%) că folosesc întotdeauna Facebook pentru aceasta.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții folosesc Facebook cu scopul oferirii de support emoțional persoanelor cunoscute atunci când sunt triste:

La întrebarea dacă, atunci când o persoană adaugă un status trist, subiecții trimit imediat comentarii de consolare, aceștia au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu fac niciodată acest lucru – 66 subiecți (52,4%), 31 subiecți (24,6%) fac foarte rar acest lucru, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 20 subiecți (15,9%), 6 subiecți (4,8%) afirmă că fac des astfel de comentarii de consolare și 3 subiecți (2,4%) afirmă că fac întotdeauna astfel de comentarii la adăugarea unui status trist.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții trimit imediat un comentariu de consolare atunci când cineva postează un status trist:

La întrebarea dacă pentru ei este important să-și înveselească prietenii atunci când aceștia postează un status din care reiese că sunt în dificultate, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu fac niciodată acest lucru – 57 subiecți (45,2%), 29 subiecți (23,0%) fac foarte rar acest lucru, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 30 subiecți (23,4%), 6 subiecți (4,8%) afirmă că consideră des acest lucru important și 4 subiecți (3,2%) afirmă că consideră aceasta foarte important.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă pentru subiecți este important să-și înveselească prietenii atunci când aceștia postează un status din care reiese că sunt în dificultate:

La întrebarea dacă încearcă să-și facă prietenii să se simtă mai bine prin comentarii atunci când au o zi proastă, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu fac niciodată acest lucru – 63 subiecți (50,0%), 24 subiecți (19,0%) fac foarte rar acest lucru, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 31 subiecți (24,6%), 5 subiecți (4,0%) afirmă că fac des acest lucru și 3 subiecți (2,4%) afirmă că fac aceasta foarte des .

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții încearcă să-și facă prietenii să se simtă mai bine prin comentarii atunci când au o zi proastă:

La întrebarea dacă postează întotdeauna un status legat de ceea ce îi deranjează atunci când sunt triști, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu fac niciodată acest lucru – 98 subiecți (77.8%), 18 subiecți (14.3%) fac foarte rar acest lucru, pe cele 3 niveluri medii de frecvență se află în total 8 subiecți (6.4%), 1 subiect (0,8%) afirmă că face des acest lucru și 1 subiect (0,8%) afirmă că face aceasta foarte des .

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții postează întotdeauna un status legat de ceea ce îi deranjează atunci când sunt triști:

La întrebarea dacă postează un comentariu pe Facebook legat de o persoană care le-a provocat tristețe, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu fac niciodată acest lucru – 109 subiecți (86,5%), 13 subiecți (10.3%) fac foarte rar acest lucru, 1 subiect (0,8%) face acest lucru uneori, 2 subiecți (1,6%) afirmă că fac des acest lucru și 1 subiect (0,8%) afirmă că face aceasta foarte des .

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții postează un comentariu pe Facebook legat de o persoană care le-a provocat tristețe:

La întrebarea dacă postarea unui status pe Facebook este o modalitate mai bună de a se descărca atunci când ceva îi deranjează, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții nu fac niciodată acest lucru – 102 subiecți (81,0%), 16 subiecți (12,7%) fac foarte rar acest lucru, pe cele trei niveluri medii de află în total 6 subiecți (4,8%), 1 subiect (0,8%) afirmă că face des acest lucru și 1 subiect (0,8%) afirmă că face aceasta foarte des .

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții consideră că postarea unui status pe Facebook este o modalitate mai bună de a se descărca atunci când ceva îi deranjează:

La întrebarea dacă se simt mai bine postând un status pe Facebook despre ceva care îi deranjează, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții afirmă că nu fac niciodată acest lucru – 98 subiecți (77,8%), 20 subiecți (15,9%) fac foarte rar acest lucru, pe cele trei niveluri medii de află în total 7 subiecți (5,4%), 1 subiect (0,8%) afirmă că face des acest lucru și 1 subiect (0,8%) afirmă că face aceasta foarte des .

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții se simt mai bine postând un status pe Facebook despre ceva care îi deranjează:

La întrebarea dacă utilizează Facebook pentru ca oamenii să știe că sunt supărați din anumite motive, subiecții au dat următoarele răspunsuri: în cea mai mare parte, subiecții afirmă că nu fac niciodată acest lucru – 111 subiecți (88,1%), 10 subiecți (7,9%) fac foarte rar acest lucru, pe cele trei niveluri medii de află în total 4 subiecți (3,2%) și 1 subiect (0,8%) afirmă că face des acest lucru.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește răspunsul la întrebarea dacă subiecții utilizează Facebook pentru ca oamenii să știe că sunt supărați din anumite motive:

La întrebarea privind numărul de prieteni din lista de pe Facebook, subiecții au dat următoarele răspunsuri: 8 subiecți (6,4%) au sub 100 de prieteni în listă, 16 subiecți (12,8%) au între 101 și 200 de prieteni, 37 subiecți (46,62%) au între 200 și 500 prieteni, 32 subiecți (40,32%) au între 501 și 1000 prieteni, 25 de subiecți (31,5%) au între 1001 și 2000 prieteni, 5 subiecți (4,0%) au între 2001 și 3000 prieteni și 3 subiecți (2,4%) au între 3001 și 4000 de prieteni în lista Facebook.

Prezentăm mai jos distribuția rezultatelor în ceea ce privește numărul de prieteni pe Facebook:

Referitor la acordarea accesului către pagina de Facebook, s-au obținut următoarele rezultate: 49 subiecți (38,9%) au acordat acces către pagina lor de Facebook, în timp ce 77 subiecți nu au făcut acest lucru.

Prezentăm în continuare corelațiile între scorurile obținute la scala de narcisism și întrebările chestionarului referitor la modul de utilizare al Facebook.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența postării de forografii proprii pe Facebook:

Coeficientul de corelație este de .086, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența postării fotografiilor proprii și narcisism, pentru lotul studiat. Desigur, trebuie luat în considerare faptul că scorurile subiecților la scala de narcisism nu au fost dintre cele mai ridicate.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența actualizării informațiilor de profil Facebook:

Coeficientul de corelație este de .054, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența actualizării informațiilor de profil și narcisism, pentru lotul studiat. Trebuie luat în considerare faptul că persoanele narcisiste, conform datelor din literatură, caută să-și alcătuiască un ”brand” personal, ceea ce justifică faptul că nu-și vor modifica frecvent informațiile de profil, odată ce profilul a fost construit așa cum și-au dorit.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența schimbării fotografiei de profil pe Facebook:

Coeficientul de corelație este de .086, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența actualizării fotografiei de profil și narcisism, pentru lotul studiat. O cauză ar putea fi cea menționată anterior, legat de informațiile de profil, precum și faptul că persoanele narcisiste vor păstra un timp îndelungat o fotografie pe care o consideră cea mai reușită.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența etichetării fotografiilor în care persoana apare pe Facebook:

Coeficientul de corelație este de .201, cu p<0,05, ceea ce arată existența unei corelații semnificative pozitive, persoanele narcisiste etichetând frecvent fotografiile în care apar pe Facebook. O motivație este reprezentată de dorința de popularitate și de a fi admirate și identificate de ceilalți.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența acceptării cererilor de prietenie de la persoane necunoscute pe Facebook:

Coeficientul de corelație este de .057, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența acceptării cererilor de prietenie pe Facebook și narcisism, pentru lotul studiat. Există persoane narcisiste care se tem de posibilele critici (temere cel mai adesea inconștientă), motiv pentru care nu acceptă cereri de prietenie decât de la persoane cunoscute de care sunt relativ sigure că le vor valida.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența adăugării de comentarii la starea pe Facebook a unei persoane care a spus ceva rău despre subiect:

Coeficientul de corelație este de .183, cu p<0,05, ceea ce arată existența unei corelații semnificative pozitive, persoanele narcisiste comentând frecvent statusurile unor persoane care au spus ceva rău despre ele. O persoană narcisistă va urmări și comenta postările unei persoane care a avut o opinie negativă și nu a validat-o corespunzător.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și utilizarea Facebook pentru ca subiectul să afle ce s-a spus despre el:

Coeficientul de corelație este de .083, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între utilizarea Facebook pentru ca subiectul să afle ce s-a spus despre el și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste utilizează Facebook mai ales pentru validare, evitând să afle eventuale comentarii negative la adresa lor.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența citirii postărilor noi de către subiect pentru a vedea dacă a fost menționat:

Coeficientul de corelație este de .089, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența citirii postărilor noi de către subiect pentru a vedea dacă a fost menționat și narcisism,pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și importanța aflării de către subiect dacă s-a spus ceva rău despre el:

Coeficientul de corelație este de .078, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între importanța aflării de către subiect dacă s-a spus ceva rău despre el și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și faptul că subiectul știe ce se spune despre el pe Facebook:

Coeficientul de corelație este de .160, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între faptul că subiectul știe ce se spune despre el pe Facebook și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și utilizarea Facebook cu scopul de a oferi sprijin emoțional persoanelor cunoscute când sunt triste:

Coeficientul de corelație este de .097, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între utilizarea Facebook cu scopul de a oferi sprijin emoțional și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și adăugarea comentariilor de consolare:

Coeficientul de corelație este de .123, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între utilizarea Facebook cu scopul de a oferi sprijin emoțional și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și importanța înveselirii prietenilor aflați în dificultate prin comentarii:

Coeficientul de corelație este de .178, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între importanța înveselirii prietenilor aflați în dificultate prin comentarii și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste sunt în general egocentrice și mai puțin deschise orientării spre alte persoane.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența încercării de a face oamenii să se simtă mai bine prin adăugarea de comentarii:

Coeficientul de corelație este de .120, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența încercării de a face oamenii să se simtă mai bine prin adăugarea de comentarii și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste sunt în general egocentrice și mai puțin deschise orientării spre alte persoane.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența postării de statusuri despre lucrurile care deranjează subiectul:

Coeficientul de corelație este de .213, cu p<0,05, ceea ce arată existența unei corelații semnificative pozitive, persoanele narcisiste postând frecvent statusuri legate de lucrurile care le deranjează, fiind foarte centrate pe sine și așteptând consolare și validare.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența postării de comentarii despre lucrurile care provoacă tristețe:

Coeficientul de corelație este de .115, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența postării de comentarii despre lucrurile care provoacă tristețe și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste sunt în general centrate pe lucrurile care le fac să apară într-o lumină mai bună.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și frecvența postării de statusuri cu scopul de a se descărca:

Coeficientul de corelație este de .112, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între frecvența postării de statusuri cu scopul de a se descărca și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste se cenzurează în legătură cu aparițiile lor publice, pentru a nu se pune într-o lumină proastă.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și faptul că persoana se simte mai bine sacă postează pe Facebook un status legat de ceva care o deranjează:

Coeficientul de corelație este de .161, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între faptul că persoana se simte mai bine dacă postează pe Facebook un status legat de ceva care o deranjează și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și folosirea Facebook de către subiect cu scopul de a-i informa pe ceilalți despre faptul că un lucru îl deranjează:

Coeficientul de corelație este de .076, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între folosirea Facebook de către subiect cu scopul de a-i informa pe ceilalți despre faptul că un lucru îl deranjează și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și numărul de prieteni pe Facebook:

Coeficientul de corelație este de .138, ceea ce arată absența unei corelații semnificative, nu există o corelație între numărul de prieteni pe Facebook și narcisism, pentru lotul studiat.

Redăm în tabelul de mai jos corelația obținută între scala de narcisism și oferirea accesului la profilul Facebook:

Coeficientul de corelație este de .201, cu p<0,05, ceea ce arată existența unei corelații semnificative pozitive, persoanele narcisiste oferind mai frecvent decât ceilalți acces spre profilul lor de Facebook.

Constatăm că ipotezele cercetării se confirmă parțial.

Discuții

În urma aplicării chestionarului privind modul de utilizare a Facebook-ului, am constatat că marea majoritate a subiecților (97,6%) utilizează Facebook-ul de câteva ori pe zi, fiind doar 3 persoane care au răspuns că utilizează Facebook-ul o dată pe zi sau mai rar. Facebook-ul a devenit o parte componentă a vieții de zi cu zi, ceea ce se reflectă și în rezultatele obținute.

Din punct de vedere al duratei, aproximativ un sfert dintre subiecți au estimat că utilizează Facebook-ul mai mult de 3 ore în fiecare zi, tot un sfert au apreciat că utilizează Facebook-ul între o oră și trei ore pe zi și un alt sfert că folosesc zilnic Facebook-ul timp de o jumătate de oră, restul subiecților utilizând Facebook pentru durate mai reduse.

Peste jumătate dintre subiecți au afirmat că postează fotografii cu propria persoană destul de rar, iar o treime că fac acest lucru cu o frecvență medie. 9,5% dintre subiecți au afirmat că postează astfel de fotografii foarte rar, 5,6% dintre subiecți postează fotografii ale propriei persoane des și doar 1,6% au afirmat că postează fotografii care îi înfățișează foarte des.

Informațiile de profil de pe Facebook sunt actualizate destul de rar de cea mai mare parte din subiecți (62,7%), iar aproape un sfert dintre respondenți au afirmat că actualizează foarte rar aceste informați. Doar 5 persoane au afirmat că își actualizează des informațiile de profil.

Circa 66% dintre subiecți au afirmat că își schimbă rar fotografia de profil, doar cinci subiecți afirmând că fac acest lucru des și foarte des. În ceea ce privește etichetarea fotografiilor în care subiecții apar, cea mai mare parte a subiecților (circa 75%) își etichetează fotografiile în care apar, doar 10% dintre subiecți afirmând că fac acest lucru des și foarte des.

În ceea ce privește frecvența acceptării unei cereri de prietenie pe Facebook de la o persoană necunoscută, atât timp cât nu pare un profil fals, cea mai mare parte a subiecților (circa 74%) acceptă rar și foarte rar astfel de cereri, doar 9% dintre subiecți acceptând astfel de cereri de prietenie des și foarte des. Majoritatea subiecților, în proporție de aproape 85% fac rar sau foarte rar comentarii la statusul unei persoane care a spus ceva negativ despre respondent, doar 6% dintre subiecți afirmând că fac acest lucru des și foarte des.

Pentru aproape 90% dintre subiecți, Facebook nu este utilizat cu scopul de a afla ce spun alte persoane despre ei, doar 3 persoane afirmând că acesta constituie principalul scop al utilizării Facebook. Aceeași situație se întâlnește în ceea ce privește citirea noilor postări pentru a vedea dacă au fost menționați, importanța aflării dacă cineva a spus ceva rău despre ei, cunoașterea a ceea ce se spune despre ei pe Facebook.

Nici oferirea de sprijin emoțional persoanelor cunoscute care se simt triste nu constituie un scop principal al utilizării Facebook pentru mai mult de jumătate dintre subiecți, aceștia trimițând rar și foarte rar comentarii de consolare, nefiind foarte important să înveselească aceste persoane sau să-și facă prietenii să se simtă mai bine prin comentarii atunci când au o zi proastă.

Peste 90% dintre subiecți nu au obiceiul de a posta întotdeauna un status legat de ceea ce îi deranjează atunci când sunt triști sau legat de o persoană care i-a indispus, sub 2% dintre cei intervievați făcând acest lucru des și foarte des. Facebook-ul nu este văzut ca o modalitate de descărcare decât de 1,6% dintre subiecți, care consideră că se simt mai bine postând un status pe Facebook despre ceva care îi deranjează, în timp ce doar 4% dintre subiecși consideră Facebook ca pe un instrument de a-i informa pe ceilalți asupra faptului că sunt supărați.

Două treimi din subiecți au sub 500 de prieteni în lista de Facebook, dintre care 6,4% au sub 100 de prieteniLa întrebarea privind numărul de prieteni din lista de pe Facebook, restul având peste 500 de prieteni, dintre care doar 2,4% au peste 3000 de prieteni, până la limita maximă de 5000 de prieteni impusă de Facebook.

Doar 38,9% au dat examinatorului link-ul spre pagina lor de Facebook, restul preferând să păstreze discreția. De remarcat că în ceea ce privește adresa de e-mail, nu a reprezentat o problemă comunicarea acesteia, toți subiecții comunicândi-și adresa de e-mail.

În urma calculării coeficienților de corelație Pearson între scala de narcisism a chestionarului ETP și diversele aspecte vizate de întrebările chestionarului privind modul de utilizare al Facebook, am putut verifica ipotezele de la care am pornit în cercetare. Astfel, am constatat că nuu există o corelație între frecvența postării fotografiilor proprii și narcisism, pentru lotul studiat. Desigur, trebuie luat în considerare faptul că scorurile subiecților la scala de narcisism nu au fost dintre cele mai ridicate.

De asemenea, nu a fost identificată o corelație semnificativă între frecvența actualizării informațiilor de profil și narcisism, pentru lotul studiat. Trebuie luat în considerare faptul că persoanele narcisiste, conform datelor din literatură, caută să-și alcătuiască un ”brand” personal, ceea ce justifică faptul că nu-și vor modifica frecvent informațiile de profil, odată ce profilul a fost construit așa cum și-au dorit. La fel se întâmplă și în cazul actualizării fotografiei de profil. O cauză ar putea fi cea menționată anterior, legat de informațiile de profil, precum și faptul că persoanele narcisiste vor păstra un timp îndelungat o fotografie pe care o consideră cea mai reușită.

Am observat că există o corelație semnificativă pozitivă între scala de narcisism și frecvența etichetării fotografiilor în care subiecții apar pe Facebook, persoanele narcisiste etichetând frecvent aceste fotografii. O motivație este reprezentată de dorința de popularitate și de a fi admirate și identificate de ceilalți.

Nu am identificat o corelație semnificativă între frecvența acceptării cererilor de prietenie pe Facebook și narcisism, pentru lotul studiat. Există persoane narcisiste care se tem de posibilele critici (temere cel mai adesea inconștientă), motiv pentru care nu acceptă cereri de prietenie decât de la persoane cunoscute de care sunt relativ sigure că le vor valida.

O corelație semnificativă pozitivă a fost identificată între scala de narcisism și comentarea frecventă a statusurilor unor persoane care au spus ceva rău despre ele. O persoană narcisistă va urmări și comenta postările unei persoane care a avut o opinie negativă și nu a validat-o corespunzător.

Nu s-a identificat o corelație între utilizarea Facebook pentru ca subiectul să afle ce s-a spus despre el și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste utilizează Facebook mai ales pentru validare, evitând să afle eventuale comentarii negative la adresa lor.

De asemenea, nu s-a identificat o corelație între frecvența citirii postărilor noi de către subiect pentru a vedea dacă a fost menționat și narcisism,pentru lotul studiat și nici între importanța aflării de către subiect dacă s-a spus ceva rău despre el și narcisism sau între faptul că subiectul știe ce se spune despre el pe Facebook și narcisism, pentru lotul studiat.

Între scala de narcisism și utilizarea Facebook cu scopul de a oferi sprijin emoțional și narcisism sau utilizarea Facebook cu scopul de a oferi sprijin emoțional și narcisism nu s-a constatat existența unei corelații semnificative. De asemenea, narcisismul nu corelează cu importanța înveselirii prietenilor aflați în dificultate prin comentarii. Persoanele narcisiste sunt în general egocentrice și mai puțin deschise orientării spre alte persoane. Aceeași motivație justifică neidentificarea unei corelații între scala de narcisism și frecvența încercării de a face oamenii să se simtă mai bine prin adăugarea de comentarii.

O corelație semnificativă pozitivă s-a identificat între scala de narcisism și postarea de statusuri legate de ceea ce deranjează persoana. Persoanele narcisiste postând frecvent statusuri legate de lucrurile care le deranjează, fiind foarte centrate pe sine și așteptând consolare și validare.

Între frecvența postării de comentarii despre lucrurile care provoacă tristețe și narcisism nu s-a identificat o corelație semnificativă pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste sunt în general centrate pe lucrurile care le fac să apară într-o lumină mai bună.

Am constatat absența unei corelații semnificative între frecvența postării de statusuri cu scopul de a se descărca și narcisism, pentru lotul studiat. Persoanele narcisiste se cenzurează în legătură cu aparițiile lor publice, pentru a nu se pune într-o lumină proastă. De asemenea, nu există o corelație între faptul că persoana se simte mai bine dacă postează pe Facebook un status legat de ceva care o deranjează și narcisism și nici între folosirea Facebook de către subiect cu scopul de a-i informa pe ceilalți despre faptul că un lucru îl deranjează și narcisism, pentru lotul studiat.

Nu am constatat existența unei corelații semnificative între numărul de prieteni pe Facebook și narcisism, pentru lotul studiat. În schimb, am constatat existența unei corelații semnificative pozitive între scala de narcisism și oferirea link-ului de acces spre profilul propriu de Facebook. Persoanele narcisiste oferind mai frecvent decât ceilalți acces spre profilul lor de Facebook.

Ipoteza principală a studiului de la care am pornit a fost aceea că anticipăm că subiecții care postează mai frecvent statusuri, poze sau comentarii pe Facebook prezintă trăsături narcisiste de personalitate, concretizate într-un scor mai ridicat la narcisism, comparativ cu subiecții care postează mai rar. Această ipoteză s-a confirmat doar parția, așa cum reiese din datele prezentate mai sus.

Concluzii

Cеrcеtarеa dе față arе o sеriе dе limitе, lеgatе în spеcial dе numărul dе subiеcți dеstul dе rеdus (126), comparativ cu amploarеa utilizării Facеbook. Facеbook, raportеază pеstе un miliard dе utilizatori pе zi, cееa cе a dus, еvidеnt, la transformări majorе atât la nivеl cultural, social sau еconomic.

Narcisismul traducе, dе fapt, o părеrе foartе bună pе carе o au oamеnii dеsprе еi, iar acеst fеnomеn a dеvеnit unul dе intеrеs pеntru cеrcеtători. Unii dintrе cеi carе folosеsc social mеdia sunt pеrsoanе carе-și folosеsc profilul pеntru a sе promova, în căutarеa clară dе atеnțiе și afirmarе.  Acеștia sunt cеi carе ocupă foartе mult spațiu în fееd-urilе dе Facеbook, sprе еxеmplu.

Rеcеnt, cеrcеtătorii au abordat acеastă problеmă a narcisismului în strânsă lеgătură cu sеlfiе-urilе. Pеrsoanеlе narcisisе își fac mai multе sеfliе-uri, pеtrеc mult timp pе social mеdia, sе simt binе și își dorеsc din cе în cе mai multă promovarе.

Altе studii carе prеsupunеau măsurarеa narcisismului vеrsus utilizarеa social mеdia, s-a constatat că narcisiști pеtrеc mai mult timp pе social mеdia, dar și că social mеdia еstе mult mai ofеrtantă pеntru narcisiști. O concluziе a acеstor studii a fost că social mеdia susținе nascismul prin ofеrirеa acеstor armе pе carе acеstе pеrsoanе lе prеfеră.

Pе dе altă partе, еxistă și studii carе susțin că еxistă bеnеficii clarе asupra dеzvoltării copiilor carе au contact cu acеstе platformе dе social mеdia, acеștia dеvеnind mult mai comunicativi și mai rеcеptivi la problеmеlе cеlor din jur, еmpatizеază mult mai mult cu priеtеnii lor din listă.

O sеriе dе spеcialiști considеră narcisiștii sunt crеatori dе succеs alе platformеlor dе social mеdia. Еi crееază lеgături întrе oamеni și gеnеrеază contеnt. Dеși unеori dеranjеază, еi sunt cеi carе stau la baza acеstеi dеzvoltări incrеdibilе a cееa cе noi numim astăzi social mеdia.

Anexa 1

Caracteristicile lotului de subiecți:

Distribuția în funcție de gen:

Distribuția în funcție de vârstă:

Distribuția în funcție de profesie:

Distribuția în funcție de studiile absolvite:

Anexa 2:

Rezultate chestionar de comportament online:

Rezultate item 1, ”Cât de frecvent utilizați Facebook-ul?”:

Rezultate item 2. ”Care este durata alocată utilizării Facebook-ului?”:

Rezultate item 3, ”Cât de des postați statusuri pe Facebook?:

Rezultate item 4, ”Cât de des postați fotografii cu dvs. pe Facebook?”:

Rezultate item 5, ”Cât de des vă actualizați informațiile profilului dvs. de Facebook?”:

Rezultate item 6, ”Cât de des vă schimbați fotografia de profil pe Facebook?”:

Rezultate item 7, ”Cât de des îți etichetezi fotografiile în care apari pe Facebook?”:

Rezultate item 8, ”Cât de des acceptați o cerere de prietenie de la o persoană necunoscută pe Facebook (presupunând că nu pare a fi un profil fals)?”:

Rezultate item 9, ”Cât de des adăugați comentarii la starea cuiva dacă a spus ceva negativ despre tine pe Facebook?”:

Rezultate item 10, ”Folosesc Facebook-ul pentru a vedea ce spun oamenii despre mine”:

Rezultate item 11, ”Îmi place să citesc noile postări de pe Facebook pentru a vedea dacă prietenii m-au menționat”:

Rezultate item 12, ”Este important să știu dacă cineva spune ceva rău despre mine pe Facebook”:

Rezultate item 14, ”Folosesc Facebook pentru a oferi sprijin emoțional persoanelor pe care le cunosc atunci când se simt triste”:

Rezultate item 15, ”În cazul în care văd că cineva și-a actualizat statusul pe Facebook iar acesta indică faptul că persoana este tristă, adaug comentarii care să o consoleze”:

Rezultate item 16, ”Este important pentru mine să încerc să-mi înveselesc prietenii comentând la actualizările statusului pe Facebook atunci când se pare că se simt în dificultate”:

Rezultate item 17, ” Încerc să-i fac pe oameni să se simtă mai bine comentând la statusul lor de pe Facebook atunci când pot spune că au o zi proastă”:

Rezultate item 18, ”Ori de câte ori sunt supărat, postez un status despre ceea ce mă deranjează”:

Rezultate item 19, ”Dacă ceva mi-a provocat o stare de tristețe, de obicei postez un comentariu legat de acesta pe Facebook”:

Rezultate item 20, ”Postarea unei actualizări a statusului pe Facebook este o modalitate bună de a mă descărca atunci când ceva mă deranjează”:

Rezultate item 21, ”Mă simt mai bine dacă postez un status pe Facebook despre ceva care mă deranjează”:

Rezultate item 22, ”Folosesc Facebook pentru ca oamenii să știe că sunt supărat în legătură cu ceva”:

Rezultate item 23, ”Câte persoane aveți în lista de prieteni?”:

Rezultate item 24, ”Sunteți de acord să oferiți accesul către pagina dumneavoastră de Facebook?”: