Modul de Reflectare a Craciunului In Presa Scrisadoc

=== Modul de reflectare a craciunului in presa scrisa ===

Universitatea din București

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Masterat Jurnalism Tematic

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Lector univ. dr. Valentin Vâlcu

Absolvent: Laura Blendea

București, 2016

Universitatea din București

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Masterat Jurnalism Tematic

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MODUL DE REFLECTARE A CRĂCIUNULUI

ÎN PRESA SCRISĂ

Coordonator științific:

Lector univ. dr. Valentin Vâlcu

Absolvent: Blendea Laura

București, 2016

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………..4

Partea teoretică

Capitolul I

1.1 Relevanța mass-media în societate …………………………………….………5

1.2 Influența mass-media………………………………………………………….5

1.3 Funcțiile socio-culturale ale mass-media……………………………………..6

Capitolul II

2.1 Conținutul cotidienelor………………………………………………………..9

2.2 Tipologia publicațiilor analizate………………………………………………9

2.3 Relația între imagini și text…………………………………………………..11

2.4 Caracteristicile sărbătorii………………………………………………………12

Capitolul III

3.1 Teoria încadrării……………………………………………………………….13

3.2 Teoria învățării sociale………………………………………………………..13

Capitolul IV

4.1 Marketing social………………………………………………………..…….14

4.2 Scopul activității publicațiilor………………………………………….……..15

4.3 Gestionarea publicității…………………………………………………….…15

Partea de cercetare

Capitolul V

5. 1 Scopul cercetării…………………………………………………………….17

5.2 Obiectivele cercetării………………………………………………………..17

5.3 Ipoteze teoretice…………………………………………………………….18

5.4 Analiza datelor………………………………………………….…………..18

5.5 Analiza teoretică……………………………………………………………18

Capitolul VI

6.1 Luna Cadourilor………………………………………………….…….…….19

6.2 Industrializarea sărbătorii…………………………………………….……..19

Capitolul VII

7.1 Tematica articolelor…………………………………………………………20

7.1.1 Știri utilitare……………………………………………………………….20

7.1.2 Cazuri sociale……………………………………………………………..21

7.1.3 Analiza editorială-consumerism……………………………………….….22

7.1.4 Tematica religioasă……………………………………………………….24

7.1.5 Tradiții…………………………………………………………………….26

7.1.6. Personajul Moș Crăciun……………………………………………….…28

7.2 Reflectarea Crăciunului în publicații…………………………………….….29

7.2.1 Importanța titlului și a subtitlului în cotidienele analizate …………………29

7.2.2 Fotografii cu elemente simbolice pentru Crăciun………………………….30

7.3 Contribuția publicațiilor în convingerea clienților…………………………..33

7.3.1 Influența tentei comerciale din articole………………………………….…33

7.3.2 Analiză reclame………………………………………………………….….34 Capitolul VIII

8.1 Verificare ipoteze………………………………………………………………37

Concluzii……………………………………………………………………………39

Bibliografie………………………………………………………………………..40

Anexa I…………………………………………………………………………….41

Anexa II……………………………………………………………………………44

Anexa III…………………………………………………………………………..46

Anexe articole……………………………………………………………………….47

Introducere

Lucrarea „Modul de reflectare a Crăciunului în presa scrisă” își propune să descopere tendințele publicațiilor în ceea ce privește reflectarea sărbătorii Crăciunului, să evidențieze aspectele accentuate în acest sens și pe cele mai puțin tratate. De asemenea, am vrut să aflu care este nivelul consumerismului redat în cele trei publicații analizate de mine. Acest fenomen este de actualitate și cred că l-am arătat într-un mod corespunzător.

Am decis să aleg această temă pentru lucrarea de disertație deoarece lucrurile s-au schimbat în presa scrisă și am vrut să observ care este modul de abordare în prezent în ceea ce privește reflectarea Crăciunului.

Am prezentat conceptul de mass-media, am făcut referire la funcțiile socio-culturale ale acesteia și am evidențiat trăsăturile sărbătorilor. Am folosit teoria încadrării și a învățării sociale pentru a reda comportamentele pe care oamenii le imită de Crăciun, am analizat relația dintre imagine și text și am scos în evidență modul de gestionare a publicității și valorile mass-media.

În partea de cercetare practic sunt prezentate toate etapele de analiză parcurse, prin care am confirmat și infirmat ipotezele teoretice. Pe lângă identificarea scopului, obiectivelor și ipotezelor teoretice, am analizat pe larg titlurile, fotografiile, reclamele și conținutul, am interpretat datele și am redat rezultatele cercetării.

Metoda principală folosită de mine a fost analiza teoretică (codarea deschisă, codarea axială, codarea selectivă). Prin toți acești pași, am arătat modul de reflectare a Crăciunului în presa scrisă, așa cum mi-am propus.

Partea teoretică

Capitolul I

1.1 Relevanța mass-media în societate

Mass – media a devenit foarte importantă în societatea în care trăim astăzi și totodată are o putere decizională în ceea ce privește dezvoltarea lumii contemporane. Media a intervenit în toate domeniile vieții și înțelegerea și crezurile oamenilor sunt formate cu ajutorul ei.

Potrivit cercetătorului media James Lull, comunicarea este “o întâlnire conceptuală de bază unde se intersectează stimulentele interpersonale și tehnologice, politice și economice și ambițiile socio-culturale, de divertisment și de informare, mediul local și influențele globale, forma și conținutul, substanța și stilul”.( James, 1999, p. 10)

Conform specialiștilor în comunicare, aproape toate procesele sociale vizează procese de comunicare. Mass-media a devenit în timp o subsocietate, care are puterea de a schimba aspectul social al vieții și de a direcționa anumite reprezentări sociale pe care indivizii și le creează. Astfel, ea influențează toți oamenii și toate structurile care fac parte din societate.

Prezența mass-media se poate evidenția în politică, în economie, în domeniul social și nu numai. Practic, ea a intervenit în toate ariile. „Media are propria ei industrie și viață și nu trebuie să uităm faptul că ideile sunt primii agenți în schimbarea socială și în evoluție”. (Alterman, 2008, p. 17)

1.2 Influența mass – media

Mass- media este cunoscută ca fiind a patra putere în stat, în urma determinării rolului acesteia de către specialiști din diferite domenii. Mijloacele de comunicare sunt definite ca “ suporturi tehnologice folosite în transmiterea mesajelor media către un public”. (John Street, 1997, p. 14) Conceptul de ”comunicare de masă” a primit următoarea definiție: “orice formă de comunicare, relevantă pentru public, unde mesajele sunt unilaterale prin folosirea unei infrastructuri tehnologice”. (Alterman, 2008, p. 44)

Legătura dintre mass – media si societate este foarte importantă. Ea influențează atitudinile și modul de comportare al indivizilor, și le oferă, de cele mai multe ori, un răspuns la nevoile și aspirațiile lor.

Media creează și dezvoltă relații și legături între indivizi ce provin din culturi și medii diferite. „Ei au o forță unificatoare, crează o viziune globală și apropie culturile diferite, creând un sens de solidaritate în jurul oamenilor”. (Graber, 2006, p. 89) Tinerii sunt cei care pot urmări cel mai mult modelele culturale regăsite în mass-media, pe care le pot adopta sau nu.

“ Nu este vorba despre ce fac oamenii care lucrează în media, ci despre ce fac oamenii cu media” (Alterman, 2008, p. 20). Cei care se decid să consume anumite produse culturale o fac în funcție de nevoile și interesele lor.

1.3 Funcțiile socio-culturale ale mass-media

Funcția de informare

“Oamenii evaluează pe baza informațiilor pe care le primesc prin mass-media, importanța evenimentelor ce ar putea să îi afecteze în mod direct, anticipează unele tendințe ale vieții economice, sociale sau politice și iau în urma acestor mesaje decizii personale”(Coman, 2004, p. 83 ). Deși oamenii primesc mesaje media în fiecare zi, doar unele dintre ele pot fi de folos în timp real. Celelalte au rolul însă de a forma un întreg repertoriu cultural al individului, prin informațiile primite.

Informația instrumentală

Aceste stiri ii ajută pe indivizi să își programeze viața de zi cu zi mai bine. În ziua de astăzi, mass-media este plină de informații utilitare. Această funcție are un rol important pentru cititor, deoarece în funcție de o știre văzută, acesta poate să nu plece de acasă pentru că s-a anunțat o furtună, sau în funcție de alta, poate ocoli cele mai aglomerate locuri din oraș.

Informația de prevenire

Tot Mihai Coman adaugă informația de prevenire, care după părerea mea, se întrepătrunde cu cea instrumentală. Ea relatează cititorilor o posibilă viziune legată de o întâmplare sau de un eveniment. ”În această categorie ar putea intra starea vremii, prognozele economico-financiare, informațiile de prevenire a unor boli precum și mesajele ce anunță modificări ce ar putea afecta activitatea locuitorilor dintr-o unitate teritorială”. (Mihai Coman, 2004, p. 86) Aceste genuri de informații îi ajută pe indivizi să aleagă corect în activitățile zilnice.

Funcția de interpretare

Foarte multe texte jurnalistice oferă și însemnătatea faptelor relatate. Astfel, indivizii s-au obișnuit ca informațiile să le fie prezentate ierarhic, pentru a le putea adopta și în viața de zi cu zi dacă este necesar. De exemplu, editorialul oferă o explicație mai bună unei probleme iar comentariul este părerea personala a celui care îl scrie. Acesta poate interpreta o situație, din orice unghi dorește. Tot la categoria opinii se mai încadrează cronica, pamfletul, caricatura, documentarele sau diverse sinteze.

Funcția de „legătură”

Aceasta este văzută de Coman (2004) ca o punte între milioanele de oameni din întreaga lume care urmăresc aceleași produse mass-media. Odată ce indivizii urmăresc aceleași știri, ei vor ajunge să adopte aceleași atitudini, în urma primirii informațiilor.

Mass-media oferă astfel oamenilor care nu se cunosc neapărat și care nu au aceeași religie și nu stau în același oraș sau țară, un liant cu caracter informațional. De cele mai multe ori, oameni care nu se cunosc dar care se află împreună în anumite împrejurări (în autobuz) pot crea un dialog pe baza unui produs mass-media, cum ar fi o revistă sau un ziar.

Funcția de culturalizare

„Odată cu apariția și dezvoltarea mass-media, valorile și modelele culturale au fost transmise prin intermediul acestora, mai ales către copii, care au început să își formeze gândirea și comportamentul în funcție de mesajele mediatice”.(Coman, 2004, p.93)

Felul în care sunt prezentate știrile sunt luate de bune de indivizi. Aceștia se bazează pe informațiile primite și acționează în comunitatea în care trăiesc conform acestora. De exemplu, filmele – documentare sau alte articole informative au rolul de a forma indivizii pe partea culturală. Din fiecare mesaj mediatic, un individ poate culege informațiile folositoare care îl ajută să întreprindă cât mai bine anumite acțiuni.

Funcția de divertisment

Anumite produse mass-media reprezintă răspunsul nevoii oamenilor de relaxare și de odihnă. Cei mai mulți indivizi scapă de grijile cotidiene stând în fața calculatoarelor și televizoarelor sau răsfoind ziare și reviste.

Tot Coman (2004) spune că mass-media sunt furnizori de bunuri, care vând divertisment la prețuri mici și că prin această ușurință de acces la mass-media, atât din punct de vedere financiar, cât și cantitativ, acestea sunt privite de indivizi ca fiind cele mai importante procuratoare de entertainment.

În prezent, tot mai multe produse media sunt transformate în generatoare de divertisment și spectacol, în timp ce educarea prin informare, pierde teren tot mai mult.

Informațiile au ajuns să fie prezentate în ziua de astăzi tot mai mult însoțite de multe fotografii colorate și de titluri șocante, ce prezintă sportivi, politicieni și mondenități.

Capitolul II

2.1 Conținutul cotidienelor

Din acest punct de vedere, Roland Cayrol (Cayrol, 1991, citat în Petcu, 2000) propune următoarele tipuri de publicații: cele de informare generală și politică (The Observer, L’Express, Newsweek, Dilema veche, 22 și Foreign Policy), cele economico-financiare, la rândul lor generaliste și specializate (The Economist, Capital), cele destinate femeilor (feminină, casă și decorațiuni, familie și “a inimii”- Elle și în general, revistele de modă ), presa pentru bărbați, cele destinate copiilor și tineretului (reviste ilustrate de benzi desenate sau anumite publicații cu diferite tematici, precum muzică, cinematografie sau IT), cele confesionale ( tratează subiecte legate de viața spirituală) și cele de divertisment (reviste cu tematică sportivă, de promovare a științei, de artă, de hobby, turism, magazine de media, programe TV și în general, publicații de loisir).

2.2 Tipologia publicațiilor analizate

Publicațiile sportive

În ziua de astăzi, tot mai multe ziare abordează numeroase subiecte sportive, observându-se o tendință ascendentă. “O relatare sportivă oferă posibilitatea unei experiențe imaginare a cititorilor care nu au putut participa sau urmări competiția. Așadar, relatările ar trebui să conțină descrieri vii ale momentelor-cheie din timpul evenimentului”. (Andrews, 2006, p. 61)

Și cei care au fost la un meci sunt interesați să vadă interpretarea și analiza partidei pentru a afla cum influențează rezultatul locul echipei respective în clasament. Acoperirea subiectelor sportive este considerată esențială pentru bunăstarea mass-media.

Andrews (2006, p.8) spune că piața ziarelor britanice este cea mai competitivă din lume, lucru dovedit de numărul paginilor dedicate sportului. Avantajul principal al difuzării și publicării sportului este că oferă același număr de pagini sau aceeași durată de transmisie, fără să se țină cont de celelalte domenii din mass-media.

Deși este previzibil în ceea ce privește calendarul evenimentelor, sportul atrage prin emoțiile transmise în timpul unui meci sau prin abordarea unică a descrierii jocului și a atmosferei de pe un stadion. Eu am ales să analizez Gazeta Sporturilor, publicație care are o tendință de tabloidizare. Cel mai probabil, din motive financiare, presa scrisă sportivă se vede obligată să adopte anumite modalități de atragere a cititorului, nu tocmai deontologice profesional. În ultimul timp se poate constata folosirea unor titluri spectaculoase, cu multe figuri de stil și alte moduri psihologice de percepere a mesajului mediatic.

Publicațiile de calitate (quality)

Acestea tratează teme cu influență socială, precum evenimente politice ale vieții naționale sau internaționale, situații economice și sociale, pentru care informațiile sunt bine verificate, echilibrate și serioase.

Conform lui Popa (2007-2008, p.34), presa de calitate oferă un ansamblu de informații asupra unui subiect, „mizând pe instrucția cititorilor și pe faptul că aceștia au răgazul și răbdarea de a urmări dezvoltarea unei demonstrații sau a unei idei”. Fotojurnalismul este evitat de exemplu în conținutul ziarelor britanice, franceze sau germane.

Un ziar de calitate este redactat de jurnaliștii proprii, este aplecat către analiză, de regulă are un format mare, un aspect mai serios, conservator, cu volume vaste de text, cu un stil obiectiv și un limbaj mai formal. Cu alte cuvinte, conținutul și editorialul sunt elementele definitorii ale acestui tip de cotidian. În Marea Britanie se disting Daily Telegraph sau The Guardian. La noi în țară se încadrează în această tipologie Adevărul, Dilema Veche, România Liberă sau Evenimentul Zilei.

În România, foarte multe publicații care erau inițial de calitate, se îndreaptă în prezent către tabloidizare. Publicul țintă al acestor ziare este format din persoane cu un nivel intelectual înalt, cărora le pasă de bunul mers al problemelor care au impact asupra societății. Ziarul de calitate ales de mine pentru analiză este Adevărul.

Publicațiile populare (tabloide)

În cadrul acestor ziare, evenimentele sunt prezentate într-o manieră expeditivă, sumară, pentru care se folosesc numeroase fotografii, ilustrații sau caricaturi.

Acest tip de publicație tratează subiecte de tip senzațional iar informațiile sunt exagerate, preluate din zvonuri și neverificate din trei surse, așa cum ar trebui. În Marea Britanie se poate identifica The Sun și Daily Mirror iar în România Libertatea, Click, Can-Can, Viva și Spy. Articolele se axează pe poveștile oamenilor iar cititorii lucrează de obicei, în clasa de mijloc. În general, articolele sunt mult mai subiective iar limbajul este mai puțin formal.

„Cuvântul „tabloid” are două semnificații: un ziar cu format mic și un caracter senzațional și popular. Aceste ziare au multe imagini, cu articole care se focusează pe diferite forme de divertisment, cum ar fi povestiri ale crimelor, tragedii umane, bârfe sau comicuri”. (Gossel, 2008, p.775).

Nu mai este o noutate că titlurile acestor tipuri de publicații nu au nicio relevanță pentru text și că editorii se folosesc de aceste tertipuri doar pentru a atrage atenția cât mai multor cititori. Mai mult, headline-urile sunt scrise cu litere mari și colorate și au caracter senzaționalist. “Jurnaliștii din presa populară folosesc titluri care sunt mai apropiate pentru cititori și le atrag atenția, prin formulări directe, prin apostrofarea vedetelor, pseudo-vedetelor sau a oamenilor politici”. (Aszalos, 2011, p. 153).

2.3 Relația dintre imagini și text

Se referă la legătura dintre fotografii și semnificațiile lor în presa scrisă. În media printată, imaginea sprijină povestea și textul. Teoria relației dintre text și imagine a apărut prima dată la Roland Barthes, în eseul „Mesajul fotografic”, unde autorul privește ziarele ca pe „un complex de mesaje concurente, centrat pe fotografii și înconjurat de text, titlu, subtitlu, expunere și pe însăși denumirea ziarului” (Barthes, 1977, p.15).

Acesta expune două forme paradigmice ale interacțiunii: în prima, imaginea ilustrează textul, și în cea de-a doua, textele încarcă fotografiile și le împovărează cu morală, cultură și imaginație.

Vedem foarte rar o fotografie care să nu fie însoțită de text. Până când și operele de artă dintr-o galerie de perete sunt invadate de limbaj, chiar dacă sunt adăugate doar câteva cuvinte. Astfel, cele două structuri se întrepătrund.

Prin urmare, fotografia reprezintă o lume a relatării, a cauzei și efectelor, a activităților și a consecințelor. Imaginile sunt un suport al textului. Foarte multe publicații în ziua de azi pun accent mai mult pe fotografii.

2.4 Caracteristicile sărbătorii

Sărbătoarea este privită ca o pauză de la activitățile cotidiene și este fixată într-un calendar tradițional.”Spațiile sunt deturnate de la utilizările cotidiene, sunt luate în stăpânire de participanți și sunt împodobite cu flori, steaguri, decoruri de lemn și hârtie, adică elemente efemere, care dispar imediat după sărbătoare”.(Coman, 2008, p. 218)

În cazul Crăciunului vorbim despre brazi împodobiți, beteală, globuri, îngerași, oameni de zăpadă și nelipsitul personaj Moș Crăciun, care aduce cadouri. Crăciunul este marcat în calendar, în fiecare an, la data de 25 decembrie. Locul unde se vestește sărbătoarea Crăciunului în primă instanță este biserica, după care casa devine spațiul de sărbătoare pentru toți membrii familiei. Sărbătoarea implică distracția, care este concretizată prin serbări la școală și grădiniță, petreceri la locul de muncă sau reîntâlniri cu cei dragi. Râsul și lipsa de griji sunt manifestări semnificative, fiind întreruperi de la regimul normal de muncă și seriozitate.

În aceste momente de sărbătoare se generalizează consumul excesiv de alimente și băutură. „De cele mai multe ori, excesele alimentare sunt dublate de excese verbale, sonore, figurative și comportamentale…mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare cu duhurile strămoșilor”. (Coman, 2008, p. 219) Astfel, se consideră că sacrul este îmbinat cu profanul iar spiritualitatea cu nevoile fizice ale indivizilor.

Tot în cartea lui Coman (2008, p. 219) găsim informația precum că în diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri în scenă ale momentelor inițiale, prin intermediul cărora oamenii retrăiesc clipele sacre ale începuturilor. De Crăciun, preotul le povestește credincioșilor despre faptele, suferințele, sacrificiile și miracolele făcute de Tatăl și de Fecioara Maria, dar mai ales despre nașterea lui Iisus. Cu ocazia sărbătorii, sunt respectate anumite rituri de schimb, precum cadourile, vizitele sau donarea anumitor bunuri.

Capitolul III

3.1 Teoria încadrării

Erving Goffman (1974) spunea că prin intermediul teoriei încadrării, indivizii își ierarhizează așteptările în funcție de întâmplările precedente ale unei experiențe noi și că afecțiunea are o pondere mai mare decât gândirea. Astfel, oamenii își realizează propriile scheme cu ajutorul cărora reușesc să introducă și să analizeze evenimentele noi, pe baza celor trăite anterior. De exemplu, un individ care a dăruit și a primit un cadou de Crăciun, se va aștepta ca și anul viitor să primească daruri de la persoana respectivă, și la rândul său, va cumpăra cadouri pentru aceasta.

Aceste întâmplări sunt ordonate în mintea unui individ prin reprezentări fixe. În fiecare mesaj receptat de o persoană prin intermediul televizorului, radioului sau al publicațiilor mediatice se identifică elementele definitorii ale “cadrelor” fixe pentru recunoașterea tipologiei acelui eveniment. Indivizii își realizează aceste încadrări cu ajutorul stereotipurilor, tipizărilor, schematizărilor sau prejudecăților.

Atât indivizii cât și jurnaliștii au în conștiință aceste schițe mintale care îi ajută să dea sens anumitor întâmplări și să le trieze în funcție de caracteristici. În breasla jurnalistică, de multe ori acest lucru este nociv, deoarece cadrele interpretative reflectă doar anumite aspecte ale unui eveniment, iar altele sunt tratate ca fiind nesemnificative.

3.2 Teoria învățării sociale

Această teorie explică modul în care oamenii preiau noi moduri de comportament, prin adoptarea modelelor din societate, în urma observației lor. „Actorii care întruchipează oameni reali în mediile vizuale, auditive, sau ale căror acțiuni sunt prezentate în scris, pot servi ca modele pentru alții care vor să-i imite”( Bandura et alii, 1960, citat în De Fleur și Ball-Rokeach, 1999).

Această teorie a învățării sociale se pliază foarte bine pe subiectul pe care îl analizez deoarece personajele mondene și cele politice întruchipate în articolele din presa scrisă pot influența indirect modificări de atitudine și de comportament în ceea ce privește dăruirea unor cadouri persoanelor dragi și mai ales ajutorarea unor săraci sau categorii defavorizate în perioada Crăciunului. În anumite împrejurări, membrii publicului care urmăresc astfel de roluri și personaje pot încerca, și în final adopta modelul lor de comportament, într-un mod mai mult sau mai puțin constant. Luăm ca exemplu, un articol din publicația sportivă Gazeta Sporturilor, în care se relatează faptul că un fotbalist și-a pus la licitație echipamentul sportiv iar banii strânși îi va dona copiilor orfani din centrele de plasament. Cititorul presei scrise se poate identifica cu modelul prezentat și îi poate urma exemplul. Acest lucru arată faptul că mass-media este un instrument în cadrul procesului de socializare, sub forma modelării.

Capitolul IV

4.1 Marketing social

„Organizațiile care practică marketingul social nu se străduiesc să sporească cererea pentru produsele lor în rândul anumitor grupuri-țintă de consumatori, așa cum o fac unele întreprinderi. De cele mai multe ori, ele se străduiesc să influențeze imaginea și comportamentul grupurilor- țintă, uneori împotriva voinței lor” (Grigoruț et alii, 2011, p. 8).

Acest concept face referire la faptul că un individ va acționa așa cum i se spune, doar dacă mai întâi, va înțelege utilitatea acelei acțiuni. Ulterior, va și învăța cum trebuie să procedeze pentru a efectua acel lucru.

Publicitatea socială

Prin intermediul publicității sociale, publicul țintă este încurajat să accepte punctul de vedere al celui care inițiază și controlează acțiunea de promovare, care se presupune că știe cel mai bine de ce are nevoie consumatorul. De exemplu, în tabloidul Libertatea se regăsește un articol în care cititorii sunt îndemnați să cumpere un cadou inedit: ”În loc de un cadou cu fițe, ia-i ceva să se amuze. HO HO HO..ce moș mișto”. Articolul invită la cadouri trăsnite precum boxeri de Moș Crăciun, minigolf pentru WC, sau obiecte cu tentă sexuală. În Adevărul, regăsim un articol referitor tot la cadouri, cu titlul ”Cumpără-i un dar ca unui milionar”, care este adresat românilor bogați, iar textul intitulat „Tu cum le urezi Crăciun Fericit celor dragi? Cărțile poștale au devenit oficial istorie” îndeamnă la socializare.

Ziua de Crăciun se încadrează atât în marketingul social (oamenii cumpără cadouri), cât și în cel clasic, prin costurile cadourilor oferite. Marketingul social este folosit de grupuri și persoane iar schimburile nu solicită eforturi bănești mari (felicitări sau mesaje de Crăciun).

4.2 Scopul activității publicațiilor

Coman (2004, p. 29) distinge publicațiile comerciale, care au în vedere obținerea profitului și care nu depind de o sursă publică de finanțare. Conținutul lor variază în funcție de reacțiile publicului, care pot impune atitudini politice sau persoane publice.

Influența publicului se manifestă direct prin cumpărarea ziarului, sau indirect, prin creșterea sau scăderea ofertelor de publicitate, a căror valoare este legată de mărimea audienței. La rândul lor, publicațiile comerciale sunt autonome sau integrate în grupuri economice mai mari.

Se mai pot identifica publicațiile non-profit, ale căror surse de finanțare vin din partea structurilor guvernamentale, a partidelor, a ONG-urilor sau altor organizații.

4.3 Gestionarea publicității

Gestionarea publicității ține tot de organizarea structurală a publicației, fie că este ziar sau revistă. Ea vizează aspectele legate de raportul dintre prețul de cost și prețul de vânzare a publicației respective. Diferența este acoperită din încasările rezultate din publicitate (spațiu publicitar).

Conform lui Mihai Coman (2004), la un cotidian central, câștigurile din publicitate sunt de circa 40% – 80%, iar numărul paginilor unei publicații este fixat și în funcție de numărul de pagini publicitare, estimate sau vândute. Publicitatea este diseminată în toate paginile ziarului.

Prețul publicității variază în funcție de tipul de publicație (ziar sau revistă), de modalitatea de prezentare (color sau alb-negru), de pagina pe care este amplasată reclama și de locul reclamei în pagină. Se pune însă sub semnul întrebării o problemă etică, aceea dacă un anumit tip de publicitate afectează independența ziarului sau contravine liniei politicii redacționale. În acest sens, Coman (2004) oferă ca recomandare calcularea ponderii financiare a clienților și diversificarea lor, concomitent cu mărirea numărului lor.

Bertrand (2001, p. 135) afirma despre ziare că sunt produse fabricate în serie, de aceea trebuie calculate, pe lângă costurile totale de apariție a unei publicații, și costul mediu pe exemplar tipărit. Orice întreprindere asociază două tipuri de costuri: cele fixe, formate din salariile personalului, obligații și cheltuieli de întreținere, și cele variabile, dependente de cantitatea vândută. Cu cât o publicație are o producție mare, cu atât ea realizează economii, dar mai ales, își permite să cumpere materii prime și să acopere alte cheltuieli de tipărire. Scăderea tirajului duce la creșterea costului mediu pe exemplar.

Partea de cercetare

Capitolul V

5.1 Scopul cercetării

Scopul general al analizei documentelor este de a vedea cum anume este reflectat Crăciunul în presa scrisă, care sunt rolurile pe care le îndeplinesc articolele referitoare la această sărbătoare și care este tendința acesteia: de religiozitate sau afectiv-comercială.

Îmi doresc să descriu și să explic anumite fenomene regăsite în cele trei publicații alese și analizate de mine.

5.2 Obiectivele cercetării

Să observ principiile pe care se bazează presa scrisă atunci când tratează teme legate de Crăciun.

Să văd dacă religiozitatea mai este redată în ziare sau accentul este pus mai mult pe aspectul comercial și pe cel afectiv-emoțional.

Să observ cum are loc procesul de publicitate și dacă sunt mai multe reclame în perioada sărbătorilor.

5.3 Ipoteze teoretice

1. Presa scrisă abordează în preajma Crăciunului subiecte legate de consumul excesiv.

2. Reclamele devin mai mari și mai multe în această perioadă a anului.

3.Cazurile sociale sunt prezentate în jurul Crăciunului mai mult decât în alte intervale de timp ale anului.

4. Aspectele religioase sunt redate în paginile ziarelor într-o proporție nesemnificativă în perioada Crăciunului.

Aceste ipoteze, care se doresc a fi confirmate și care să ofere anumite legături cauzale au fost formulate înainte de intrarea în terenul de cercetare și reformulate pe parcursul cercetării. Am folosit ca metodă de cercetare analiza documentelor.

Documentele sunt texte sau obiecte care oferă informații despre un fenomen social. „Printre acestea se numără și materialele de presă (ziare, radio, tv, site-uri specializate). Articolele din ziare constituie și ele o reflectare a faptelor care se petrec în jurul nostru”. (Yin, 2005, p.109)

Am încercat formularea următoarei teorii: analiza documentelor va arăta gradul de implicare în sărbătoarea religioasă și în cea comercială, prin articolele și reclamele regăsite în publicații.

5.4 Analiza publicațiilor

Am ales ziarul quality Adevărul, cotidianul sportiv Gazeta Sporturilor și tabloidul Libertatea, pe care le-am analizat timp de șase zile: 25 noiembrie 2014, 23 decembrie 2014, 24 decembrie 2014, 29 decembrie 2014, 30 decembrie 2014 și 23 aprilie 2015. Din totalul de 609 articole regăsite în ziarele alese, 69 fac referire la Crăciun. Libertatea are cele mai multe articole referitoare la Crăciun: 41. Adevărul a abordat 20, iar Gazeta Sporturilor doar opt.

5.5 Analiza teoretică

Pentru a interpreta datele găsite am decis să fac analiză teoretică, care are ca și proceduri codarea deschisă, codarea selectivă și cea axială. Am decis să aleg codarea deschisă, linie cu linie (vezi Anexa I) pentru a mă ajuta să selectez ceea ce era cel mai important, să reduc datele și în acest fel să iasă la suprafață ideile și înțelesurile date de articole. După realizarea acestei codificări, a urmat codificarea axială (vezi Anexa II), sub forma unei scheme care să reunească categoriile și subcategoriile identificate în urma codării deschise.

La final, cu ajutorul codării selective (vezi Anexa III) am încercat să găsesc categoria cea mai importantă. “Acest proces de selectare a categoriei centrale leagă sistematic categoriile, validează relațiile dintre ele și umple categoriile care necesită rafinare și dezvoltare suplimentară”. (Strauss și Corbin,1990, apud. Scârneci, 2006)

La cele trei ziare analizate, categoria cea mai importantă a fost reprezentată de excese, care sunt de mai multe feluri. Astfel s-au distins excesele alimentare și alcoolice, cele financiare (cumpărături, cadouri), urările identice transmise prin intermediul sms-urilor și a Facebook-ului și ornamentele (instalații, obiecte decorative).

La analiza articolelor cu referire la Crăciun am avut în vedere în principal titlurile, fotografiile și frecvența și dimensiunea reclamelor. De asemenea, am făcut o distincție între știrile de divertisment și cele utilitare.

Capitolul VI

6.1 Luna Cadourilor

Așa cum se regăsește și în partea teoretică, de Crăciun au loc transferuri reciproce de daruri sau distribuirea comunitară de alimente și alte bunuri: „Ajutoare pentru copii”, „Vârsta a treia petrece a-ntâia cu piftie și muzică populară: Mamele de la Centrul Casa din Tei au avut un meniu special de Crăciun și așa vor avea și de Revelion”.

6.2 Industrializarea sărbătorii

Pe lângă sărbătorile tradiționale au apărut noi forme de construcție sărbătorească, generate de „industrializarea sărbătorii”. Manifestările religioase s-au transformat în sărbători comerciale („Impresarul i-a confiscat cadoul de la moșu`. Inna s-a bucurat doar două zile de el”), amplificate către spectaculos, pentru atragerea turiștilor, mai ales în zonele de munte („După ninsoarea de Crăciun, toate pârtiile sunt deschise”, „Stațiunile unde s-a strigat „Pârtieee”!”).

Crăciunul a beneficiat de o prezentare limitată în ziarul Gazeta Sporturilor (opt articole) iar Libertatea a dedicat cel mai amplu spațiu acestui segment (41). Adevărul a alocat 20 de texte din totalul de 69 de articole dedicate Crăciunului.

Grafic nr.1 privind numărul de articole cu referire la Crăciun în publicațiile analizate

Capitolul VII

7.1 Tematica articolelor

7.1.1. Știri utilitare

În publicațiile analizate de mine, în cea mai mare parte se regăsesc știri utilitare, precum ce spitale sunt deschise de Crăciun, ce autobuze circulă, cum va fi vremea, care este cursul valutar, cum se curăță corect electronicele, ce măști îți poți face acasă pentru un ten frumos de sărbători sau ce leacuri se folosesc pentru mahmureală. Cele mai multe astfel de știri se regăsesc în Libertatea: 14 articole.

Grafic nr. 2 privind conținutul utilitar cu referire la Crăciun a publicațiilor analizate

7.1.2 Cazuri sociale

În ziarele analizate de mine s-a pus accent și pe prezentarea cazurilor sociale, pe familii sărace care nu au bani de lemne și de mâncare de Crăciun. În aceeași categorie intră și cazurile prezentate, în care unii copii bolnavi au nevoie de bani pentru operații. În această perioadă a anului se face referire pe petrecerea precară a sărbătorilor, pentru a sensibiliza oarecum cititorii.

Aceste știri au fost redate cel mai mult de tabloidul Libertatea: cinci articole. În Adevărul s-au regăsit două, iar în Gazeta Sporturilor unul singur.

Grafic nr. 3 privind regăsirea cazurilor sociale în publicațiile analizate

Cea de-a treia ipoteză teoretică a lucrării de disertație face referire la cazurile sociale care sunt prezentate mai mult în preajma Crăciunului, față de alte momente din timpul anului.

7.1.3 Analiza editorială

Excese și degradare a tradițiilor

În editorialele din Libertatea și într-unul din Adevărul se vorbește despre excesele pe care românii le fac cu prilejul sărbătorilor de iarnă, fie că este vorba despre mâncare, băutură, cadouri sau mesaje standard trimise către toată agenda. Gazeta Sporturilor nu a reflectat această idee în niciunul din cele 12 comentarii și cele patru editoriale regăsite în ziarele analizate de mine. În tabloid se evidențiază trei editoriale dintr-un total de șase, cu referire la degradarea obiceiurilor și consumerism. Același subiect este tratat și în ziarul quality, unde din șase editoriale și opt comentarii, această tematică a fost abordată într-un editorial și un comentariu.

Tabel nr. 1 privind situația editorialelor și comentariilor cu tematică sărbătorească

În ediția din 24 decembrie 2014, în Adevărul au fost abordate două teme legate de Crăciun. Unul din comentarii a fost scris de Radu Preda, teolog și președinte IICCMER, care a tratat subiectul „Un Crăciun în celulă” prin prisma unui bărbat condamnat la 20 de ani muncă silnică. În schimb, șeful secției publiciste Adevărul a vorbit „Despre nimic, de sărbători”, prin care a transmis că toate activiățile pe care românii le întreprind de Crăciun și cu ocazia acestuia sunt fade, lipsite de sens și de înțeles: ”..bietul Hrușcă abia se mai aude, parcă miorlăind, din tranzistorul de pe taraba cu jucării chinezești. Nici măcar linul nu mai e lin..”, „cu un rictus punem sub brad pentru cei dragi pachete otrăvite. Crăciunul a devenit spațiul sacru al unui consumism letal”, „Au venit Sărbătorile, dar nu simțim nimic”, „Nu mai știm nici să dăruim, nici să primim daruri.”

În editorialul lui Alice Năstase din 24 decembrie regăsit în tabloidul Libertatea găsim analizată tema “Omul bun și porcul copt”, care reflectă ideea de bunătate în preajma Crăciunului, într-un mod ironic, cu aluzii la medicii care cer șpagă, la fumătorii înrăiți și alcoolicii care cheltuiesc mulți bani pe sănătate (ajung la spitale unde costurile de acordare a îngrijirilor sunt de o mie de ori mai mari decât viciile de sărbători): ”în spiritul zilelor bune, îi iertăm și îi binecuvântăm, că oameni sunt și ei, ca și noi”, “Și nici nu contează că spiritul Crăciunului înseamnă să fii generos și bun, tolerant și iubitor, blând, supus și înțelegător, nu-i așa?”.

Simona Catrina a scris pe 29 decembrie, tot în tabloidul analizat de mine, un editorial dedicat celor care au făcut abuz de alcool și mâncare de Crăciun, cu numele ”Iată, vin bețivi nervoși, florile dalbe”: ”A mai trecut un Crăciun în care cheful a fost sinonim cu îmbuibarea..”, “..cei care trăiesc cu impresia că, pentru sănătatea dumneavoastră, trebuie să consumați cel puțin doi litri de alcool pe zi”, “petrecerile și sărbătorile creștine se reduc la crăpelnițe care se lasă cu apeluri la SMURD..”.

Editorialul semnat de Alice Năstase în ziarul Libertatea de pe 30 decembrie face referire la mesajele standard trimise de Crăciun și Revelion: ”Ștafeta gândurilor leneșe”: „E semn de dragoste și prețuire să trimiți un sms, același, tuturor celor din agenda telefonică!?”, „..mesajul reluat an de an…care oferă..o promisiune la fiecare grijă și o banalitate la fiecare Crăciun, de la mai mulți expeditori”, „abonații trândavi preiau mesajul primit și mi-l trimit mie, mai departe, într-o ștafetă a gândurilor leneșe”.

Excesul alimentar și cel de băuturi reprezintă prima ipoteză teoretică a lucrării de disertație. Aceasta spune că presa scrisă abordează în preajma Crăciunului subiecte legate de consumul excesiv.

7.1.4 Tematica religioasă

Frecvența cuvintelor religioase în cele trei publicații analizate

În articolele analizate de mine apar termeni și sintagme precum „Nașterea Domnului”, „Nașterea lui Hristos”, „Nașterea lui Iisus”, „Biserica”, „Iisus s-a născut”, „..zi de naștere a lui Iisus Hristos”, „De fapt, când s-a născut Hristos?”, „..două dovezi solide că Nașterea nu s-a petrecut iarna” , „Nașterea a avut loc vara sau toamna”, „Nașterea Domnului a avut loc în septembrie”, „Nașterea nu ar fi avut loc în anul 0, ci mai devreme, în anul V, VI sau VII î. Hr.”, „..această dată plasează Nașterea după moartea lui Irod”, „..Regele Mesia”, „Regele va fi puternic”, „..nașterea unui Rege” sau „Pruncul”. Mai apar și cuvinte precum „Bethleem”, „Ierusalim”, „Iosif”, „Maria” sau „magii”.

Chiar dacă însumarea termenilor care fac referire la Nașterea lui Iisus ajunge la 30, mare parte din ei repetându-se, cei mai mulți dintre ei se regăsesc într-un singur articol (Adevărul), întins pe o pagină întreagă și care pune la îndoială veridicitatea informațiilor despre Nașterea lui Iisus. În celelalte articole, apar pe alocuri termeni specifici semnificației Crăciunului, care doar punctează acest lucru într-un alt context.

În concluzie, Crăciunul nu este abordat din punct de vedere al religiei în articolele analizate. În ziarul Adevărul chiar este pus sub semnul întrebării momentul nașterii Sale („Nașterea lui Hristos, un moment misterios”). Și colindele cântate de interpreți renumiți sunt criticate: ”Ce cântă Hrușcă nu are legătură cu colindele”(Adevărul). În Gazeta Sporturilor nu s-a evidențiat niciun aspect religios legat de sărbătoarea Crăciunului.

În ziarul Adevărul din data de 30 decembrie este prezentată sărbătoarea de Sfântul Vasile, care este abordată din punct de vedere al ritualurilor și superstițiilor.

În ziarul Libertatea din 23 aprilie, deși nu are legătură cu Crăciunul, se vorbește despre sărbătorirea Sfântului Gheorghe. Tot în tabloidul analizat de mine, în aceeași zi este abordată știrea cu titlul „La Botoșani se chefuiește de Sfântul Gheorghe”, care redă tradiția cetățenilor de a mânca sarmale și cozonaci și de a bea vin, deoarece sărbătoarea coincide cu Zilele Municipiului Botoșani. Cu alte cuvinte, consumerismul este promovat și cu prilejul altor sărbători din timpul anului.

Faptul că aspectele religioase sunt redate în paginile ziarelor analizate de mine într-o proporție nesemnificativă în perioada Crăciunului este cea de-a patra ipoteză teoretică a lucrării de disertație.

7.1.5 Tradiții

În Libertatea apare o singură poză în care legenda acesteia arată cum copiii i-au colindat pe preoți în Biserică.

La acesta se adaugă două articole, care reflectă păstrarea tradițiilor: „Am fost în satul lui Moș Crăciun”(„Crăciuneii copți se pun lângă icoane”, „..de Crăciun sărbătorim Hramul, facem horă, așteptăm cu toții oaspeți, dar cel mai mult, și clipa când ne vin colindătorii”) și unul cu tăierea porcului („ Tăierea porcului este sportul-rege în sezonul rece”).

Și în ziarele sportive se evidențiază unele tradiții: „Florescu lovește din nou. După ce în 2011 s-a pozat cu capul unui porc sacrificat de Crăciun, jucătorul Astrei a făcut iar spectacol, la Ignatul din acest an”.

Urmărind și edițiile ziarelor din 29 și 30 decembrie am sesizat că de Revelion sunt mai multe tradiții redate în articole decât sunt de Crăciun, și tot în această perioadă, atenția editorilor se îndreaptă către sărbătoarea dintre ani, foarte puține articole fiind dedicate post sărbătorii de Crăciun.

7.1.6 Personajul Moș Crăciun

Mai mulți decât termenii religioși sunt cei care fac referire la Moș Crăciun: acesta apare în șapte articole din Libertatea, trei în Adevărul și unul în Gazeta Sporturilor.

Grafic nr. 4 privind reflectarea lui Moș Crăciun în publicațiile analizate

7.2 Reflectarea Crăciunului în publicații

7.2.1 Importanța titlului și a subtitlului

Pentru că cititorii diverselor tipuri de publicații diferă, în articole se folosește un stil și un limbaj distinct pentru fiecare din ele.

Titlul

Headline-ul este o încapsulare a unui articol, într-un număr minim de cuvinte. Un headline scurt este foarte sugestiv pentru cititori. De exemplu, ne poate spune ce fel de știre este și cât de important este conținutul acesteia.

Headline-urile sunt importante pentru presă deoarece prima dată, cititorii au contact cu ele. Titlurile trebuie realizate astfel încât oamenii să le țină minte sau să le atragă atenția (“În loc de-un cadou de fițe, ia-i ceva să se amuze. Ho,ho,ho..ce moș mișto!”). Impactul este produs de utilizarea aliterațiilor, a vocabularului emotiv (“Viață de câine”, “Familia care își petrece Crăciunul în pădure”), a întrebărilor retorice (“De unde poți închiria un Moș Crăciun?”,”Moșule, ești moldovean?”) sau a omiterii verbului “a fi” (”Nașterea lui Hristos, un moment misterios”). Jurnaliștii s-au obișnuit să creeze titluri de impact, cum ar fi asocieri metaforice, rime sau jocuri de cuvinte. De cele mai multe ori, semnificația titlului este deslușită de fotografia care acompaniază textul.

Headline-urile articolelor analizate în această disertație sunt foarte sugestive. Formulările sunt clare și precise și se referă la sărbătoarea Crăciunului (“Moș Crăciun, escortat de aviația americană”, “Cum și-au petrecut politicienii Crăciunul”, “Crăciunul fără zăpada îi dă bătăi de cap Moșului”), cu diverse oscilații ( “Ajutoare pentru copii”, “Temperaturi de primăvară în Ajunul Crăciunului”). Doar citindu-le, oamenii obțin informații despre cum este tratat articolul în întregime. Titlurile au și funcția de a convinge cititorul să adopte atitudinea ziarului despre un subiect anume.

Lead-ul

Acesta are de obicei un caracter descriptiv, răspunde la șase întrebări (cine, ce, când, unde, de ce și cum) și urmărește headline-ul, adesea cu font bolduit.

Exemplu aferent titlului și fotografiei de mai sus: “Pe principiul “băutura-i temelie, iar mâncarea- i fudulie”, românii par să-și trăiască viața pe șapte cărări! Cum obișnuim să ne aghezmuim la toate sărbătorile, nunțile, parastasele, plus toți sfinții din calendar, am ajuns printre fruntașii lumii la consumul de alcool.”

Intertitlul

Intertitlul, așa cum îi spune și denumirea, este de fapt o titrare în interiorul unui text. “Acesta accentuează un element al informației prezentate în text și este folosit pentru a atrage atenția și pentru a “sparge”un text greoi și lung” (Ionescu, 2008, p.14). Bune exemple din articolele analizate de mine sunt următoarele: ”Bilanțul risipei de Sărbători”, “Vânzările la ouă au explodat”, “Dăm pe gât 330 de pahar de tărie pe an”, “Micile magazine riscă falimentul” și “Excesul dăunează”.

Jurnaliștii apelează la cuvinte încărcate emoțional pentru a impresiona cititorii (“Fără alinare de Crăciun”), la lipsa de context și de informații specifice, la limbajul nedeterminat, cuvinte repetitive, sinonime, antonime și la alegerea de verbe, adverbe și adjective atractive.

7.2.2 Fotografii cu elemente simbolice pentru Crăciun

Ionescu (2008) spune că imaginile au și ele anumite funcții, precum cea informativă, documentară, decorativă, narativă, de divertisment și simbolică. Tot ea afirma că fiecare publicație are propria modalitate de ilustrație. De exemplu, unele cotidiane nu au deloc fotografii, însă folosesc diverse desene sau prezentări grafice. În alte publicații, imaginile sunt combinate cu caricaturi (se regăsesc mai mult în Gazeta Sporturilor).

Alte ziare folosesc mai mult fotoreportajul. Imaginile au nevoie de comentarii pertinente, astfel că legenda trebuie să fie explicată corect, și nu într-un mod care poate influența cititorul să adopte o idee a redactorului.

Această grijă pentru fotografie și explicația ei vine de la premisa că în general, imaginile au un efect puternic în ceea ce îl privește pe cititor. Imaginea îl poate convinge pe acesta dacă să citească articolul sau nu.

Pentru a reflecta situația fotografiilor în cele 18 ziare analizate, am realizat un tabel.

Tabel nr. 2 privind situația fotografiilor regăsite în publicațiile analizate

Trebuie precizat faptul că Adevărul, în data de 30 decembrie 2014 a avut 48 de pagini, dublu față de o ediție normală, de aici și numărul mare de fotografii.

Pentru a fi relevant însă pentru cercetarea mea am numărat fotografiile în care sunt afișate diverse simboluri ale Crăciunului: brazi împodobiți, porci tăiați, colindători, personajul Moș Crăciun, cadouri, icoane și decorațiuni.

Tabel nr. 3 privind situația fotografiilor cu referire la Crăciun

După cum se poate observa, cele mai multe imagini simbolice pentru Crăciun se regăsesc în Libertatea. În data de 24 decembrie, din cele 16, majoritatea fac referire la brazi împodobiți cu globuri și beteală. Ediția din 24 decembrie a tabloidului afișează colindători, cadouri haioase, brazi împodobiți și porc tăiați de Ignat.

Ziarul Adevărul din data de 29 decembrie ilustrează cinci poze cu politicienii care și-au petrecut Crăciunul în familie și care s-au fotografiat cu brazi împodobiți ce apar în spatele lor.

7.3 Contribuția publicațiilor în convingerea clienților

7.3.1 Influența tentei comerciale din articole

Încă din luna noiembrie apar articole care îndeamnă la cumpărat cadouri („Cumpără cadourile de pe acum”- Libertatea) și care te îndrumă „să profiți de vânzările angro”, ”să economisești pentru a avea mai mulți bani de sărbători”, te învață cum „să grupezi și să negociezi” și să „strângi cureaua la cheltuielile casei”.

Apoi, ne apropiem de Crăciun și tot în Libertatea am identificat articolul cu tema „În loc de-un cadou cu fițe, ia-i ceva să se amuze. Ho, ho,ho..ce moș mișto”, care propune câteva cadouri trăsnite pentru apropiații cititorilor, indicând și suma pe care aceștia ar putea-o investi. Pentru cele mai multe din ele, este divulgată și locația unde pot fi găsite (Cuier el și ea, fungift.ro-8 lei, Boxeri cu shopmania.ro- 50 de lei).

Articolul intitulat „Bei vin roșu, trăiești mai mult”, face referire la „iubitorii de vin roșu care pot consuma în această perioadă cu și mai multă plăcere licoarea lui Bachus..” iar acest consum înseamnă bani. Și în Adevărul apar astfel de articole:”Desuuri fosforescente pentru nopți efervescente”(Aurora-ultima linie de lenjerie intinmă lansată de LuminoGlow…), „Cumpără-i un dar ca unui milionar”(toate produsele indicate au alături marca și prețul exorbitant), „Conectivitatea dă ora exactă în 2015”( se vorbește despre Windows 10, ceasuri inteligente și smartphone-uri OneplusOne).

În Gazeta Sporturilor nu se regăsesc astfel de știri care îndeamnă la shopping.

Ziarele Libertatea și Adevărul au această înclinație spre prezentarea ofertelor și produselor, prin adoptarea unor titluri sugestive, care pot convinge ușor cititorii să le cumpere. Cel mai probabil, aceste două publicații aleg să facă și „publicitate socială”, pentru ca cititorii să simtă că investesc atunci când citesc articolele publicației.

7.3.2 Analiza reclamelor

Cu cât se apropie Crăciunul, cu atât mai mult își fac apariția reclamele cu referire la această sărbătoare. Acestea au încă din luna noiembrie inserate simboluri ce au legătură cu Crăciunul pentru a atrage atenția și a-i duce pe oameni cu gândul la sărbători, și totodată, să-i determine să se aprovizioneze din timp (mai ales reclamele Lidl): fulgi de nea, formule de genul „Arome de Sărbătoare” sau „Magia Sărbătorilor”.

Ziarul Adevărul:

Încă din luna noiembrie, apar reclame referitoare la Crăciun în ziarul Adevărul. În ediția din 25 noiembrie au fost publicate zece reclame cu referire la invitații la concerte de Crăciun (3) și concursuri cu multe premii: lozuri Click Magic, carnețelul cu magnet pentru lista de cumpărături, abonament Adevărul ( zece colecții de cărți și 30 de colecții de muzică), filme de aur din cinematografia rusă (patru DVD-uri cu ziarul Adevărul:15 lei). Se adaugă un anunț de meci, două reclame la rețele de telefonie (Telekom și Orange).

În imaginile cu smartphone-urile oferite de Orange cu 0 euro apar oameni de zăpadă și fulgi de nea. În publicație se mai poate evidenția o pagină întreagă de publicitate cu anunțuri, printre care este promovat și “Bucharest Christmas Market”, prin sloganul “Dăruiește, fii mai bun. Și tu poți fi Moș Crăciun”, târg care are și un scop caritabil pentru copiii aflați în grija unei asociații.

Din analiza realizată a reieșit faptul că în 25 noiembrie, când au fost redate zece reclame, și în 23 aprilie, când au fost 12 reclame (număr record pentru această publicație în această analiză), s-a făcut mai multă publicitate, decât în zilele din preajma Crăciunului (23 decembrie – cinci, 24 decembrie – șapte, 29 decembrie – șapte, 30 decembrie – șapte).

În cea mai mare parte, sunt prezentate proiecte europene, rețele de telefonie mobilă (trei), abonamentele Adevărul cu premii și colecții și emisiunile de pe canalul Prima Tv.

Urmează apoi promovarea de reviste istorice, filme, bănci și publicitate mascată în două din articole: programul Windows 10, ceasuri inteligente sau cadouri scumpe propuse, cărora li s-au divulgat mărcile.

Ziarul Libertatea

Pe 25 noiembrie, în Libertatea s-au regăsit 20 de reclame, un număr record pentru zilele în care am analizat reclamele. În data de 23 decembrie au fost 11 reclame, în 24 decembrie au fost nouă, în 29 decembrie 14 reclame, în 30 decembrie un număr de 11, iar în 23 aprilie au fost nouă.

În toate edițiile analizate, s-au evidențiat reclamele Lidl pentru alimente, băuturi, articole de îmbrăcăminte și de uz casnic, decorațiuni metalice, steluțe și furtun luminos pentru ornamentul casei și al bradului.

În aceste reclame s-au folosit cuvinte încărcate emoțional, care să atragă clienții: “Magia sărbătorilor se apropie” , “Arome de sărbătoare” sau “Sărbători Fericite”. De asemenea, frecventă a fost reclama la Golden Brau cu mesajul “Sărbători Perfecte? Nu. Sărbători Fericite”.

Colecțiile Libertatea cu volume de povești și cărți au fost promovate în toate edițiile, alături de programul Etno TV, care a avut mesajul “De sărbători petrece românește”.

Pilulele pentru potență și produsele naturiste sunt recomandate frecvent iar reclama la rețeaua de telefonie mobilă Orange se regăsește în aproape toate edițiile analizate.

S-au evidențiat cu ocazia sărbătorilor și cupoane de reduceri Kaufland, dar și o ofertă de cumpărare a unor pantofi în valoare de 150 de lei, cu posibilitatea de a câștiga un weekend la munte pentru două persoane. În paginile publicației Libertatea a apărut și o recomandare pentru o tabletă de la Flanco și o ofertă de reducere pentru consolele de gamming, în cadrul aceleiași firme.

Ziarul Gazeta Sporturilor

Și în cazul ziarului sportiv este aceeași situație: reclamele din preajma Crăciunului sunt mai puține decât cele din alte luni ale anului. Astfel, în 25 noiembrie au fost nouă reclame iar în 23 aprile au fost opt. În 23 decembrie s-a menținut numărul acestora la opt, însă pe 24 decembrie, au fost doar cinci reclame, iar pe 30 decembrie, doar șase. Excepție face ediția din 29 decembrie, când au fost promovate zece servicii, produse și emisiuni.

Majoritatea reclamelor face referire la casele de pariuri, la abonamentele GSP, la obiectivele turistice prin programul „Explorați Grădina Carpaților” – România Verde, OMV Petrom, Orange, Vodafone, Telekom și Bingo. Sunt recomandate revistele Top Gear și Science World, Zodiacul Chinezesc care poate fi achiziționat cu ziarul la prețul de 15 lei, colecția de cărți GSP “Intrigi de Alcov” și jocul Ferma animalelor – o colecție cu animale – la 17 lei cu GSP. S-a remarcat și reclama la Golden Brau (“Sărbători Perfecte? Nu, Sărbători Fericite”), Kiss Fm – Winter Kiss, Citroen, canalul Antena 1 (“De sărbători distracția intră în prelungiri”), HerbalLife, Cupa României Timișoreana, Cupa Coca Cola, reclamă la Adeziv-Flexuni-talon cu posibilitatea de a câștiga o Dacia sau filmul Marvel Răzbunătorii- 3 D și IMAX 3D.

Datele de mai sus infirmă din start ipoteza precum că de Crăciun sunt introduse mai multe reclame decât în alte perioade ale anului. În ceea ce privește mărimea reclamelor se poate observa o situație constantă. Reclamele nu sunt mai mari de Crăciun, chiar dacă unele dintre ele sunt de dimensiuni mai mari (Golden Brau, Idea Bank, Lidl).

Capitolul VIII

Verificarea ipotezelor

1.Presa scrisă abordează în preajma Crăciunului subiecte legate de consumul excesiv.

Prima ipoteză teoretică se confirmă prin editoriale mai ales, care reflectă această idee mai mult decât articolele. Se evidențiază gestul prin care oamenii trimit același mesaj prietenilor și cunoștințelor de Crăciun, cozile care se formează în magazinele mari pentru a asigura un Crăciun îmbuibat, cu multă mâncare și băutură pe masă.

Se vorbește totodată despre multele cadouri pe care copiii nu le mai apreciază, tocmai pentru că sunt în exces și nu le mai văd și simt valoarea. Într-unul din articolele tabloidului Libertatea, care are aproape o pagină întreagă dedicată excesului de alcool, abordează și alte feluri de exagerări: “vânzările la ouă au explodat”. Această știre arată că locul românilor în clasamentul mondial al băutorilor de alcool este pe locul V, cu peste 330 de pahare de tărie consumate pe an, de fiecare cetățean român. Acest consum excesiv face ca oamenii să uite semnificația cu adevărat importantă a Crăciunului, aceea de a te bucura împreună cu cei dragi de lucruri mărunte și nu de a te ospăta cu vârf și îndesat.

Așa cum este reflectat într-unul din editorialele marca Adevărul, în această perioadă a anului se pune accent pe oferirea cadourilor, în principal copiilor, prin intermediul personajului Moș Crăciun, care în ultimul timp primesc fel și fel de cadouri scumpe, din cauza cărora tradițiile de altădată își pierd semnificațiile. Nici nu se mai pune problema mersului la colindat, pentru care în urmă cu câțiva ani era întrecere.

2. Reclamele devin mai mari și mai multe în această perioadă a anului.

În ceea ce privește a doua ipoteză, conform căreia reclamele devin mai mari și mai multe se infirmă. Numărul reclamelor din publicațiile din preajma Crăciunului nu este mai mare decât cel din cotidianele din luna noiembrie, respectiv luna aprilie. Din contră, în cele două publicații din noiembrie și aprilie, pe alocuri, în funcție de zilele din jurul Crăciunului, se înregistrează mai multe reclame. Însă, este de remarcat faptul că publicitatea din preajma Crăciunului are o tentă comercială mai crescută decât în alte perioade ale anului: apar fulgi de nea, oameni de zăpadă în reclame, adică elemente îmbietoare care duc cu gândul la sărbătoarea Crăciunului.

În cazul celor trei publicații, reclamele nu sunt mai mari de Crăciun, ci au acest format și în restul anului. Chiar dacă se evidențiază două-trei reclame cu mărimea de o pagină, nu putem spune că reclamele sunt mai mari în această perioadă a anului.

3.Cazurile sociale sunt prezentate în jurul Crăciunului mai mult decât în alte intervale de timp ale anului.

Și această ipoteză s-a confirmat, deoarece în Gazeta Sporturilor și în Adevărul, în cele două cotidiane analizate în noiembrie și aprilie, nu s-a prezentat niciun caz social. Doar în ediția din 23 aprilie s-a remarcat în tabloidul Libertatea două astfel de situații: “Încolonarea și la tuns cu voi”- Câțiva frizeri din Arad vor să facă o faptă bună pentru 200 de copii și bătrâni” și „Medalie după medalie, în ritm de samba”- Jurnalul de Fapte bune- un proiect prin care 30 de copii talentați primesc timp de un an câte 1.000 de lei. În 25 noiembrie, tot în Libertatea s-a publicat un caz social al unui om al străzii, care dormea cu un câine, sub cerul liber („Viață de câine”).

În rest, Libertatea a prezentat în preajma Crăciunului cinci cazuri sociale, Adevărul două, iar Gazeta Sporturilor unul singur.

4. Aspectele religioase nu sunt redate în paginile ziarelor aproape deloc în această perioadă.

Am demonstrat că și această ipoteză este adevărată, deoarece nu se regăsesc multe informații despre nașterea lui Hristos în cele trei publicații analizate de mine. Doar în ziarul Adevărul este abordat un subiect ce are legătură cu acest moment, însă nu pentru a marca pozitiv sărbătoarea, ci pentru a pune sub semnul întrebării momentul nașterii lui Iisus: „Nașterea lui Hristos, un moment misterios”.

Tot în acest ziar se vorbește despre degradarea obiceiurilor ce au legătură cu Nașterea lui Iisus, și anume colindele. Cu foarte puține referințe la această sărbătoare mare a românilor este articolul din ziarul Libertatea, care reflectă păstrarea tradițiilor care au legătură cu religia: „ Am fost în satul lui Moș Crăciun”.

Concluzii

Lucrarea mea de disertație „Modul de reflectare a Crăciunului în presa scrisă” a reușit să descopere tendințele celor trei publicații analizate. Am evidențiat ce subiecte sunt tratate cu precădere în acestea și ce tematici sunt mai puțin abordate. Totodată, am arătat că în aceste ziare sunt tratate multe aspecte legate de consumul excesiv, din mai multe puncte de vedere, dar în special în ceea ce privește alimentația și băutura în această perioadă a anului.

Deși impresia mea la începutul cercetării era că reclamele sunt mai multe în preajma Crăciunului, prin analiza publicațiilor Adevărul, Libertatea și Gazeta Sporturilor, am demonstrat că m-am înșelat, și că aceeași tendință, există și în celelalte luni ale anului. În cele trei ziare apărute în 25 noiembrie și 23 aprilie s-au înregistrat mai multe reclame față de unele zile din jurul Crăciunului.

Și totuși, publicitatea din preajma Crăciunului are o tentă comercială mai crescută decât în alte perioade ale anului. În cazul celor trei publicații alese și analizate de mine, reclamele nu sunt mai mari de Crăciun, ci au acest format și în restul anului.

În legătură cu cazurile sociale am intuit bine faptul că în această perioadă se merge mai mult pe sensibilizarea cititorilor și pe realizarea faptelor bune. Au fost prezentate mai multe povești ale categoriilor defavorizate decât în alte perioade ale anului.

Așa cum bănuiam, aspectele religioase sunt redate într-o proporție nesemnificativă în paginile celor trei publicații, în perioada analizată, și nu pentru a reflecta semnificațiile Nașterii lui Iisus, ci pentru a cerceta veridicitatea informațiilor despre acest moment important pentru creștini.

În concluzie, lucrarea mea de disertație a reușit să confirme unele ipoteze teoretice și a urmărit obiectivele impuse de la bun început. Astfel, modul de reflectare a Crăciunului în cele trei publicații analizate de mine tinde spre prezentarea consumerismului și a categoriilor defavorizate din societate.

Bibliografie:

Alterman, Eric (2008),Understanding Media Semiotics

Andrews, Phil, (2006), Jurnalismul sportiv, Iași, Polirom

Aszalos, Cristian, (2011), Crampoanele României șchioape. Tabloidizarea presei sportive românești, Editura Eikon

Barthes, Roland, (1977), Image, Music, Text. The Photographic Message, New York, Ed. and trans. Stephen Heath, Hill

Bertrand, Jean-Claude, (2001), O introducere în presa scrisă și vorbită, traducere coordonată de Mirela Lazăr, Iași, Polirom

Coman, Mihai, (2004), Introducere în sistemul mass-media, ediția a II-a, rev. Iași, Editura Polirom

Coman, Mihai, (2001), Manual de jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare, vol I, , ediția a II-a, Volum coordonat de Mihai Coman, Iași, Polirom

Coman, Mihai, (2001), Manual de jurnalism.Tehnici fundamentale de redactare, vol II, , ediția a II-a, Volum coordonat de Mihai Coman, Iași, Polirom

Coman, Mihai, (2008), Introducere în antropologie culturală. Mitul și ritul, Iași, Editura Polirom

De Fleur, Melvine, Ball-Rokeach, Sandra, (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași, Editura Polirom, Iași

Goffman, Erving, (1974), Frame analysis: An Essay on the Organizațion of Experience, London, Harper and Row Press: http://www.scrigroup.com/management/cominicare/Comunicarea-politica11795.php

Gossel, Daniel,(2008) Tabloids in Encyclopedia of Political Communication, Thousand Oaks, SAGE Publication

Graber, Doris, (2006), Mass Media and American Politics, CQPress, Washington

Grigoruț, Cornel, Ploae, Victor, Zăgan Remus, Zaharia Răzvan, Micu, Adrian, (2011), Curs online Marketing universitar, București

Ionescu, Liana,(2008), Conceperea și elaborarea ziarului, curs disponibil online la adresa http://www.comunicare.ro/cursuri/u2/ConcepereaSiElaborareaZiarului.pdf (accesat la data de 17.02.15)

Lull, James, (1999), Mass – Media – Communication, Editura Samizdat

Petcu, Marian, (2000), Tipologia presei românești, Iași, Institutul European, Colecția Universitaria

Popa, Dorin, (2007-2008), Media Tipărite, curs disponibil online la adresa http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:-xoFo-MXmvAJ:https://dorinpopa.files.wordpress.com/2008/04/curs-m_mmedia-tiparite.doc+&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro (accesat la data de 20.03.15)

Scârneci, Florentina, (2006), Îndrumar de cercetare calitativă în științele socio-umane, ed. a 2-a, Brașov, Editura Universității Transilvania Brașov

Street, John, (1997), Politics and Popular Culture, Cambridge Polity

Șandor, Sorin, (2011), Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Cluj Napoca, Facultatea de Administrație și Management Public, Universitatea Babeș- Bolyai

Yin, Robert K., trad. Alupoaie Valentin, (2005), Studiu de caz, București, Polirom

Anexa 1

Codarea deschisă

Pentru că titlurile sunt foarte sugestive pentru conținutul articolelor le-am folosit la codarea deschisă. De asemenea, editorialele prezintă un interes aparte. Toate acestea fac referire la sărbătoarea Crăciunului.

Adevărul

Știri utilitare

“Temperaturi de primăvară în Ajunul Crăciunului”, “Cum scăpăm de mahmureală”, „Cumpără-i un dar ca unui milionar”, „Marii retaileri îi sufocă pe cei mici de Sărbători”, “Ingrediente de leac pe masa de sărbătoare”.

Știri informative

“Andrei, acasă de sărbători. Viorel Hrebenciuc, în arest”, , „Cum și-au petrecut politicienii Crăciunul”, „Stațiunile din țară unde s-a strigat „Pârtieeee”, „Anotimpul sinucigașilor:depresia de Crăciun a împins zeci de români să-și pună capăt zilelor”, „Putin le-a tăiat miniștrilor ruși vacanța de Crăciun”

Personajul Moș Crăciun

“ Moș Crăciun, escortat de aviația americană”, “ Legenda lui Moș Crăciun”, „Alex Ștefănescu recita în gând:”Te rugăm Moș Gerilă să ni-l aduci pe Moș Crăciun”.

Tradiții

“Văzduhul sună a voie bună: vremea colindelor”. „ Ce cântă Hrușcă nu are legătură cu colindele”

Cazuri sociale

“Familia care își petrece Crăciunul în pădure”, “Ajutoare pentru copii”.

Aspecte religioase

”Nașterea lui Hristos, un moment misterios”

Editoriale

„Un Crăciun în celulă”, „Despre nimic, de sărbători”- ”..bietul Hrușcă abia se mai aude, parcă miorlăind, din tranzistorul de pe taraba cu jucării chinezești. Nici măcar linul nu mai e lin..”, „cu un rictus punem sub brad pentru cei dragi pachete otrăvite. Crăciunul a devenit spațiul sacru al unui consumism letal”, „Au venit Sărbătorile, dar nu simțim nimic”, „Nu mai știm nici să dăruim, nici să primim daruri.”

Libertatea

Știri utilitare

“Cumpără cadourile de pe acum”, „Temperaturile vor scădea brusc în prima zi de Crăciun”, „În loc de-un cadou cu fițe, ia-i ceva să se amuze. Ho ho ho..ce moș mișto”, „Igluurile se deschid în Ajun”, „Dă-ți refresh de sărbători”, „ Sărbători cu bine.Evită pericolele din jurul bradului”, „De unde poți închiria un Moș Crăciun?”, ”Polițiștii pun frână vitezomanilor”, “Atenție, sarmalele ne îmbolnăvesc animalele”, “Doar spitalele de urgență și unele farmacii sunt deschise și de Crăciun”, “Vinul potrivit, la meniul potrivit. Cu ce stropim bucatele de Crăciun și de Revelion”, “Cum îți revii după ospățul de Sărbători-mâncatul peste măsură poate duce la afecțiuni serioase”, “Ai gătit mult în aceste zile? Scapă de microbii din bucătărie”, “Atenție la genți și buzunare- “în aceste zile”.

Știri informative

„Al patrulea Crăciun fără Mădălina aduce durere cruntă și multe neajunsuri pentru părinții ei”, “Milionarul Truică refuză de patru ani să fie de Crăciun cu fetele lui”, “Milioanele i-au stricat sărbătorile. Mihaela Borcea va petrece Crăciunul cu nasul în facturi”, “ S-a dat cu sania pe tocuri de 15 cm”, “Nelly Năstase și-a reunit familia în SUA. Fostul model va petrece Crăciunul alături de fiul ei”, “Cerșetorii care pot munci și stau cu mâna întinsă”, “De sărbători, se întețesc certurile pe telecomandă”, “Tu cum le urezi Crăciun Fericit celor dragi? Cărțile poștale sunt oficial istorie”, “Paranghelie porcească..puternic manelizată. Dan Bursuc și gașca lui au dat gata un porc de 100 kg în doar câteva ore”, “Liber la tristețe. Patronul stelist și-a petrecut sărbătorile la Palat…”, , „Hâââc! O rupem pe băutură. În topul mondial al alcoolicilor România este pe locul 5”, “Visul frumos s-a terminat:după ce a petrecut sărbătorile în sânul familiei, Becali se întoarce de astăzi în pușcărie”.

Personajul Moș Crăciun

“Oare ce mi-a adus moșul?”, “Crăciunul fără zăpadă îi dă bătăi de cap Moșului”, “ Moș Crăciun are interzis în casa Sandei Ladoși”, “Mi-e greu să îl joc pe Moș Crăciun. “Vărul” Șerban Pavlu a prins frica de copii”, “Impresarul i-a confiscat cadoul de la moșu”. Inna s-a bucurat doar două zile de el”.

Tradiții

“Tăierea porcului este sportul rege în sezonul rece”, “Moșule, ești moldovean? Satul în care este Crăciun 365 de zile pe an se află într-un raion de peste Prut”, “Crăciun tradițional ca la Miercurea-Ciuc. Luciu gătește și ungurește”.

Cazuri sociale

“Singuri pe lume le e mai bine. În prag de Crăciun, doi frați erau să fie aruncați în stradă chiar de mama lor”, “Ștefănuț speră ca Moșul să îi aducă banii de consultație”, „Încă luptă să trăiască- Veteranul de război Dumitru Șomlea are 101 ani și trăiește dintr-o pensie de 250 de lei”, „Fug în Maramureș de războiul de acasă: zeci de copii din Ucraina vin la noi de Sărbători”, ”Vârsta a treia petrece a-ntâia cu piftie și muzică populară: Mamele de la centrul casa din Tei au avut un meniu special de Crăciun și așa vor avea și de Revelion”, “Albă-ca-zăpada: micuța Kassandra și-a revenit după cea de-a 38-a operație și s-a bucurat de ninsoare”.

Aspecte religioase

,„I-au colindat pe preoți în Biserică”.

Editoriale

“Omul bun și porcul copt”- ”în spiritul zilelor bune, îi iertăm și îi binecuvântăm, că oameni sunt și ei, ca și noi”, “Și nici nu contează că spiritul Crăciunului înseamnă să fii generos și bun, tolerant și iubitor, blând, supus și înțelegător, nu-i așa?”.

”Iată, vin bețivi nervoși, florile dalbe” – ”A mai trecut un Crăciun în care cheful a fost sinonim cu îmbuibarea..”, “..cei care trăiesc cu impresia că, pentru sănătatea dumneavoastră, trebuie să consumați cel puțin doi litri de alcool pe zi”, “petrecerile și sărbătorile creștine se reduc la crăpelnițe care se lasă cu apeluri la SMURD..”.

”Ștafeta gândurilor leneșe”- „E semn de dragoste și prețuire să trimiți un sms, același, tuturor celor din agenda telefonică!?”, „..mesajul reluat an de an…care oferă..o promisiune la fiecare grijă și o banalitate la fiecare Crăciun, de la mai mulți expeditori”, „abonații trândavi preiau mesajul primit și mi-l trimit mie, mai departe, într-o ștafetă a gândurilor leneșe”.

Gazeta Sporturilor

Știri utilitare

„În fine se schiază. După ninsoarea de Crăciun toate pârtiile sunt deschise!”

Știri informative

„ Noaptea magilor. Dan Udrea a mijlocit pe DolceSport dialogul dintre cei doi- Keșeru și Sînmăritean”, „Remake de Crăciun. Unul din cei mai buni sportivi străini ajunși în România și-a înfrumusețat Sărbătorile cu o idee deosebită”.

Personajul Moș Crăciun

Caricatură cu Moș Crăciun: ”O, transfer frumos- „Costele, știu că a fost cuminte. Mi-ai scris că vrei fotbaliști! Poate data viitoare! Acum mai am în sac doar păpușa asta!”.

Tradiții

“Florescu lovește din nou. A făcut spectacol la Ignat”

Cazuri sociale

„Pantofi donați”.

Aspecte religioase: nu au fost abordate

Editoriale: nu au fost abordate editoriale sau comentarii cu această tematică

Anexa II- Codarea axială – a se vedea schema

Anexa III- Codarea selectivă- a se vedea schema

Anexe articole