Modul de Intocmire Si Prezentare a Bilantului Contabil Si Analiza Acestuia
MODUL DE ÎNTOCMIRE ȘI PREZENTARE A BILANȚULUI CONTABILUI ANALIZA ACESTUIA
361.1 – Contabilitate
TEZA DE MASTERAT
CUPRINS
INTRODUCERE
Actualitatea temei reiese din modificările intervenite în reglementările contabile. Aici se are au în vedere noul Plan general de conturi contabile și noile Standarde Naționale de Contabilitatea, care sunt în vigoare începând cu 01.01.2014 și utilizabile cu titlu de recomandare, iar începând cu 01.01.2015 vor fi utilizate de către toate entitățile economice în mod obligatoriu.
Bilanțul reprezintă doar un formular din întreg setul Situațiilor financiare elaborate de către entitățile economice, însă importanța temei rezidă și din faptul că anume Bilanțul, ca document de sinteză, include în componența sa informații privind întreg patrimoniu al entității economice, iar odată ce au intervenit modificări în modul de evaluare, recunoaștere, determinare a amortizării și uzurii, respectiv intervin modificări și în procedura de completare a acestuia.
O altă caracteristică a bilanțului, care-i sporește importanța, este faptul că Bilanțul trebuie să ofere o imagine fidelă, clară si completă a poziției financiare a entității economice, a performanței, modificărilor capitalului propriu și fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii aferente exercițiului financiar încheiat. Prin urmare, de corectitudinea întocmirii lui, de completitudinea informației prezentate în acesta, depinde în mare parte, calitatea informației ce poate fi preluată din el de către diferiții utilizatori ai bilanțului.
Viabilitatea entității economice în condițiile concurențiale de piață, performanțele acesteia obținute în procesul desfășurării activității economico – financiare depind în mod esențial de oportunitatea și argumentarea deciziilor manageriale. Elaborarea deciziilor economice bine chibzuite neapărat este precedată de etapa analizei informaților conținute în diferite surse de date și, în primul rând, în bilanț [40, p. 5].
Situațiile financiare, inclusiv bilanțul, care trebuie să prezinte perspectiva corectă și reală asupra poziției financiare a unei entități, sunt punctele cheie ale oricărei piețe de capital. Prăbușirea neașteptată a unei firme cotate riscă să submineze credibilitatea informației financiare prezentate pe piață și în sistemul de reglementare care funcționează pentru a-i proteja pe investitori.
Modelul “bilanț contabil” precum și analiza acestuia, rămân în atenția specialiștilor pentru a le valorifica potențialul în managementul performant al activității umane [27, p.9].
Bilanțul reflectă influența faptelor economice asupra situației financiare a entității și respectiv asupra elementelor patrimoniale, care în cadrul companiei sunt grupate în clase mari:
active imobilizate;
active circulante;
capital propriu;
datorii pe termen lung;
datorii curente.
Astfel, activele, datoriile și capitalul propriu reprezintă elemente legate nemijlocit de evaluarea situației financiare a entității în bilanț.
Bilanțul reprezintă, de fapt, un procedeu al metodei contabilității de reflectare, generalizare și grupare ordonată, în formă valorică, la o anumită dată, a activelor și pasivelor entității economice.
În practica economică o deosebită importanță se acordă analizei bilanțului. Analiza dată, prin aplicarea instrumentelor și procedeelor specifice oferă managerilor, investitorilor și creditorilor un sprijin absolut necesar pentru elaborarea și fundamentarea deciziilor corespunzătoare.
Scopul lucrării constă în prezentarea procedurii de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț, efectuarea analizei în baza datelor conținute în bilanț, depistarea neajunsurilor cu privire la întocmirea bilanțului și a anexei la acesta, stabilirea aspectelor slabe ale entității ținând cont de totalitatea indicatorilor ce se vor calcula, precum și elaborarea unor propuneri privind înlăturarea neajunsurilor, îmbunătățirea modului de ținere a contabilității, precum și a situației financiare a entității economice.
Pentru atingerea scopului menționat, am formulat următoarele sarcini:
Determinarea pașilor premergători întocmirii bilanțului și a anexei la bilanț;
Relevarea modului de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț;
Efectuarea analizei bilanțului al S.R.L. „Lombard de Lux” cu evidențierea:
analizei patrimoniului de activ;
analizei surselor de finanțare a patrimoniului societății;
analiza echilibrului financiare al S.R.L. „Lombard de Lux”.
Elaborarea recomandărilor privind înlăturarea neajunsurilor depistate cu privire la modul de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț;
Formularea propunerilor cu privire la îmbunătățirea situației financiare a S.R.L. „Lombard de Lux”.
Realizarea sarcinilor propuse va permite înlăturarea neajunsurilor ce țin de întocmirea bilanțului și anexei la acesta, precum și perfecționarea conținutului lor, pentru obținerea unor informații mai vaste și mai obiective ale situației patrimoniale și financiare ale societății.
Scopul și problemele investigate au determinat structura lucrării care cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie și anexe.
În Introducere se argumentează actualitatea științifică a temei, se definește scopul, sarcinile tezei, se argumentează importanța și valoarea științifică a tezei.
În Capitolul I. se abordează teme cu referire la esența și importanța bilanțului; caracteristica structurală a acestuia; caracteristica actelor normative ce reglementează procedura de întocmire și prezentare a acestuia.
Capitolul II. este destinat generalizării informației cu privire la pașii premergători întocmirii bilanțului, modul de întocmire și prezentare a acestuia, precum și modul de întocmire și prezentare a anexei la bilanț. La fel, în acest capitol autorul a prezentat modificările survenite în procedura de întocmire a bilanțului potrivit prevederilor noilor Standarde Naționale de Contabilitate.
Capitolul III. vizează teme referitoare la necesitatea analizei situației financiare în baza bilanțului; analiza patrimoniului S.R.L. „Lombard de Lux”; analiza echilibrului financiar al entității.
În Concluzii și recomandări sunt prezentate generalizări privind modul de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț, sunt formulate propuneri cu privire la îmbunătățirea situației financiare a S.R.L. „Lombard de Lux”, adică pașii concreți ce trebuie să-i întreprindă pentru a-și ameliora situația financiară.
În calitate de suport metodologic pentru elaborarea lucrării au servit actele normative și legislative în vigoare, precum și lucrările autorilor autohtoni și străini menționați în Bibliografia lucrării.
Pentru ilustrarea modului de întocmire a Bilanțului contabil și a Anexei la acesta au fost folosite informații din evidența contabilă a S.R.L. „Lombard de Lux”.
Entitatea a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, de pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova la data de 2 martie 2011 (Anexa 1).
S.R.L. „Lombard de Lux” își are sediul în municipiul Chișinău, str. G. Vieru 5. Societatea are o structură internă ce presupune existența unui organ suprem de deliberare și decizie, a unui organ executiv și a unui organ de control, după cum urmează:
Adunarea generală a asociaților.
Administratorul.
Cenzorul.
Societatea a fost constituită cu scop de a exercita activități lucrative neinterzise de lege ce prevăd:
activități cu metale prețioase și pietre prețioase;
funcționarea caselor de amanet (Anexa 2).
În serviciul contabil activează un singur contabil ce asigură controlul și oglindirea pe conturile contabile a tuturor faptelor economice avute loc pe parcursul perioadei de gestiune în termenele stabilite; prezintă informația operativă și dările de seama în termene stabilite de lege; poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile; semnează împreună cu directorul întreprinderii diferite document.
CAPITOLUL I. BILANȚUL – SINTEZĂ A FLUXURILOR INFORMAȚIONALE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII
1.1. Esența și importanța bilanțului
Contabilitatea își aduce o contribuție deosebită l în economie, dat fiind faptul, că prin întregul său l conținut, îmbină armonios teoria l abstractă l cu realitatea fenomenelor studiate. Contabilitatea furnizează, prin mecanismul l sistemului de conturi, un l sistem de informații corelat și verificat, înlăturând l complet subiectivismul și promovând l exactitate în reflectarea fenomenelor l economico – financiare.
De cantitatea și calitatea informaților l furnizate prin intermediul sistemului l informațional economic l depinde elaborarea l unor decizii corecte, care să corespundă realității l și să contribuie la rezolvarea multiplelor și complexelor probleme economico – financiare.
Prin urmare, l putem afirma faptul că informațiile furnizate l de sistemul informațional contabil dețin un rol destul l de important în cadrul sistemului l informațional economic, deoarece prin conținutul său, informația contabilă este exactă, completă și neîntreruptă, caracterizând mărimea și fluxurile l valorice ce iau naștere în cadrul procesului reproducției sociale și prin intermediul l cărora se exercită l funcția financiar – contabilă a l întreprinderii [27, p.15].
Pentru a-și atinge obiectivele, contabilitatea utilizează atât procedee care furnizează informații l operative, cât l și procedee care l permit, periodic, l efectuarea unei analize l aprofundate a activității desfășurate.
Pentru a putea l satisface cerințele informaționale l ale analizei financiare, contabilitatea a fost confruntată cu necesitatea elaborării unui procedeu propriu, ce l ar permite generalizarea și sintetizarea datelor și informațiilor, l ceea ce a condus la crearea l Bilanțului contabil. Bilanțul contabil l reprezintă un document l oficial utilizat la încheierea exercițiului financiar și asigură o imagine fidelă, l clară și completă a patrimoniului, a situației financiare și a l rezultatului obținut [27, p. 16].
Noțiunea de bilanț este l foarte veche. Nu se l cunoaște precis l când și cine a creat l acest instrument contabil. La fel ca contabilitatea, bilanțul contabil este o operă anonimă l l a care și-au adus contribuția l generații pi generații de autori, l practicieni și teoreticieni din l vechi timpuri [29, p. 55].
Potrivit l prevederilor noilor Standarde Naționale de Contabilitate, bilanțul prezintă poziția financiară a entității și include informații aferente soldurilor existente la data raportării privind:
activele – resurse economice l identificabile și controlabile l de către entitate ce provin din l fapte economice trecute din a căror utilizare se așteaptă obținerea l unor beneficii economice;
capitalul propriu – mărimea l rămasă în activele entității după l scăderea datoriilor;
datoriile – obligații l actuale ale entității provenite din fapte l economice trecute a l căror stingere contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii economice [16].
Bilanțul l contabil este conceput l ca un instrument l de sinteză prin care se prezintă activele și pasivele întreprinderii l la închiderea l exercițiului. Arhitectura activului l și pasivului dă expresie mai multor l criterii cum sunt: natura economică l a activelor și natura juridică a pasivelor; lichiditatea l activelor și exigibilitatea pasivelor; activul – destinația sau l utilizarea resurselor, pasivul – originea l sau proveniența l resurselor [38, p.155].
Pentru a putea l răspunde la cerințele pentru care a fost creat, l bilanțul contabil a fost conceput l și structurat l ca un set de modele (situații de l sinteză). Ținând cont de definirea l noțiunii de model, care din punct de vedere economic reprezintă o schemă abstractă și simplificată, destinată reprezentării l elementare a proceselor și l fenomenelor economice, se l poate afirma că bilanțul contabil a dobândit l atributul de model de bază, deoarece posedă, pe de o parte, o structură deosebită l și are un conținut propriu, iar pe de altă parte, se întocmește într-o formă sistematică și după o proced o procedură l stabilită pe baza normelor l metodologice l unice [27, p.16].
Astfel, putem spune că bilanțul contabil are rolul de a generaliza periodic datele contabilității l curente l și de a stabili pe această l cale o serie de indicatori economico – financiari sintetici, ceea ce îi conferă caracterul de model contabil și informațional, l dar și de model de gestiune a valorilor materiale și bănești l delimitate patrimonial. Bilanțul contabil furnizează informații l de reflectare și l control asupra relațiilor de echilibru privind starea și mișcarea patrimoniului. Pe baza l lui se fundamentează decizii privind alocarea, l finanțarea, l utilizarea și recuperarea fondurilor.
Totodată pe baza bilanțului se l organizează controlul asupra realizării deciziilor, se asumă drepturi și obligații, l se stabilesc răspunderi cu privire la gospodărirea și l dezvoltarea patrimoniului [27, p.17].
Obiect a numeroase l studii și analize, bilanțul contabil l a fost multilateral cercetat l pentru a i se stabili originea, tehnicile și l funcțiile atât în perioada cristalizării l contabilității ca sistem, cât și cu prilejul l folosirii acestui calcul de sinteză l în procesul analizei economico – financiare a unităților l patrimoniale [35, p.146]. Spre deosebire de cont și sistemul de l conturi, prin care se asigură descrierea și analiza morfologiei financiare a patrimoniului, bilanțul realizează sintaxa acestei structuri [35, p.145].
Bilanțul contabil l se întocmește cu l scopul de a familiariza utilizatorii l cu informații despre situația financiară a întreprinderii.
Potrivit viziunii diferitor autori, bilanțul contabil apare ca:
Document contabil de sinteză, l ce reprezintă la un moment l dat atât relația de egalitate care există între soldurile l activului și pasivului, cât și l situația netă a exercițiului financiar [36, p.39];
Tablou l recapitulativ care prezintă periodic elementele de activ l și de pasiv, cât și situația l financiară a unei unități l economice (adică, l mijloacele economice, sursele de constituire a acestora și rezultatele financiare ale activității unei unități economice la un moment l dat) [34, p.39];
Document contabil în l care se înscriu în expresie bănească activele (mijloacele economice) totale ale unei unități economice, pe de o parte, l și pasivele (sursele) acesteia, pe de altă parte; l între active și pasive existând o egalitate permanentă determinată de principiul contabilității în partidă dublă, l bilanțul întocmindu-se periodic, servind la evidența și analiza l schimburilor intervenite în situația patrimonială a unității, precum l și a rezultatelor l financiare ale l activității acesteia [25, p.43].
Bilanțul contabil mai poate fi definit în felul următor: Bilanțul l contabil reprezintă o grupare a mijloacelor întreprinderii pe l tipuri și surse l de formare a acestora în expresie l bănească la o dată determinată.
Esența acestei definiții este următoarea:
Gruparea mijloacelor l pe tipuri și l surse de formare a acestora. Acest lucru este necesar pentru ca l utilizatorii de informații să-și poată imagina de l ce mijloace dispune întreprinderea, care este structura și starea acestora. Dat fiind faptul că l unele mijloace intră la întreprindere pe seama surselor proprii iar altele pe seama surselor împrumutate, e important ca utilizatorii de informații să știe acest l lucru pentru a putea aprecia l posibilitățile finanțării l întreprinderii, situația financiară l stabilă sau instabilă a acesteia.
Expresia bănească. Aceasta l din l urmă dă posibilitate de a grupa mijloacele după anumite criterii, de a prezenta în bilanțul contabil sub l formă generalizată atât mijloacele, cât și sursele de formare a acestora, l de a calcula l totalurile.
Prezentarea la o l dată determinată. Prezentarea l dualistă a patrimoniului l întreprinderii poate avea loc numai la o dată determinată. Pregătirea zilnică a l informației pentru întocmirea l bilanțului contabil necesită l mari cheltuieli de muncă l și timp, ducând, astfel, la scumpirea l informației furnizate. Însă acest lucru nu este atât de necesar, dat fiind faptul că l utilizatorii vor să ia cunoștință de situația financiară a întreprinderii periodic, la expirarea l unei perioade determinate a l activității economice (trimestrului, semestrului, anului). Din l aceste considerente l bilanțul contabil se întocmește l și se prezintă la data solicitată: anual, semianual [2].
Prin urmare, bilanțul la data l întocmirii nu reflectă utilizarea mijloacelor, ci starea acestora. Trebuie l de menționat faptul l că bilanțul contabil l reflectă doar mijloacele de care dispune întreprinderea, datele cărora nu se obțin prin calcule, ci cu l ajutorul evidenței l integrale, exacte și sistematice. l Informația urmează a fi l inclusă în bilanțul contabil numai după ce aceasta a fost perfectată l cu documentele primare și reflectată în l conturile contabile în baza unor anumite metode de evaluare, toate acestea permit l ca bilanțul contabil să oglindească l real și obiectiv situația patrimoniului, l să cuprindă mai exact și integral l toate mijloacele întreprinderii și l sursele de formare a acestora [41, p.53].
Bilanțul contabil, prin structura sa și prin modul de grupare a indicatorilor, oferă posibilitatea de a aprecia situația financiară l a întreprinderii de către diferiți l utilizatori ai informației contabile (vezi figura de mai jos) l și trebuie să răspundă necesităților de l informare a utilizatorilor, furnizând l totodată, datele necesare elaborării prognozelor.
Fig. 1.1. Utilizatorii informației contabile [elaborat de autor]
Indicatorii cuprinși în bilanț îndeplinesc l funcția de generalizare a datelor furnizate de contabilitate. Prin urmare, l putem afirma faptul că bilanțul l contabil îndeplinește în primul rând o funcție tehnico – contabilă, manifestată prin deschiderea și închiderea conturilor și, l respectiv, prin controlul înregistrărilor în partidă dublă. Sfera de cuprindere a bilanțului l se extinde în procesul de analiză, el l dobândind atribuții economico – financiare cu caracter informațional – documentar de control gestionar, l de analiză și previziune [27, p.18].
Utilizatorii informației conținute în bilanțul contabil au posibilitatea:
de a obține l un volum maxim de informație l cu privire la întreprinderea în cauză;
de a aprecia l rezultatul activității l acesteia;
de a analiza situația financiară a ei etc.
Bilanțul contabil apare l ca un mijloc de comunicație, datorită căruia:
conducătorii au posibilitatea de a aprecia locul întreprinderii lor în sistemul întreprinderilor analogice, corectitudinea l alegerii strategiei de activitate, eficacitatea utilizării resurselor l etc.;
auditorii primesc indicii l pentru a putea alege soluția corectă în procesul de auditare, pentru a-și planifica controlul, l pentru a depista părțile slabe, dar totodată, l posibilele intenționate sau neintenționate greșeli l cu privire la ținerea contabilității;
analiticii stabilesc direcția analizei financiare.
Caracteristicile l specifice ce-i sporesc rolul informațional, sunt determinate de faptul că bilanțul contabil nu se rezumă numai la l prezentarea condensată a seriilor de date aferente perioadei de gestiune anterioare și, respectiv, ale perioadei de gestiune l curente, ci pe baza lui se procedează la analiza proceselor și l fenomenelor economico – financiare, se l identifică relațiile cauză – efect dintre acestea, se l stabilesc măsuri de reglare a activității.
Prin urmare putem afirma faptul l că bilanțul contabil se prezintă ca un sistem de indicatori, capabili să l măsoare performanțele economico – financiare ale l întreprinderii atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ. Indicatorii l bilanțului contabil trebuie să fie concepuți în așa fel, l încât să permită caracterizarea l multilaterală a fenomenelor și proceselor economico – sociale, l să scoată în evidență și să l măsoare influența anumitor categorii de factori asupra acestora.
Bilanțul este alcătuit din două părți, și anume: partea stângă numită – activ, și partea dreaptă numită – pasiv.
Atât activele cât l și pasivele au semnificații de ordin l juridic, economic și financiar. În tabelul ce urmează sunt prezentate activele și pasivele ținând cont de cele l trei aspecte:
Tabelul 1.1. Activele și pasivele privite din mai multe ipostaze
[elaborat de autor, adapat după 39, p. 171]
Din punct de vedere juridic bilanțul l se definește ca reprezentarea datelor de ansamblu a drepturilor și a l obligațiilor unei entități economice. Bilanțul l cuprinde elemente l de patrimoniu care se pot evalua l monetar. În activ, elementele fac obiectul dreptului de proprietate (terenuri, mijloace fixe) sau dreptului de creanță (ale clienților, personalului). Elementele pasivului se referă la dreptul de l proprietate asupra capitalului l inițial și l acumulat în anii precedenți (rezerve), acumulat la finele anului (rezultatul) și obligațiile, datoriile (datorii către l bănci, către furnizori, către bugetul l de stat).
Din punct de l vedere economic, elementele pasivului bilanțului sunt resursele aflate la dispoziția entității economice, mijloace de finanțare care apar l sub formă de: resurse stabile (capital, rezerve, rezultat) și l rambursabile l (credite bancare, datorii către furnizori, datorii l față de bugetul de stat). Iar elementele activului reflectă utilizări ale bunurilor economice.
Din punct de l vedere financiar, activele sunt grupate după gradul de lichiditate, de la active pe termen lung la mijloace bănești, iar pasivele – după l gradul de exigibilitate, de la l capital propriu la datorii [39, p.98].
Ținând cont de datele ce le conține, bilanțul îndeplinește trei funcții principale:
Fig. 1.2. Funcțiile Bilanțului [elaborat de autor, adaptat după 29, p.70]
Funcția de generalizare a informațiilor l contabile reprezintă o manifestare o procedeului generalizării în cadrul metodei contabilității și este l determinată de modul în care bilanțul sistematizează l și grupează l informațiile contabile după o structură bine determinată, care este unică și obligatorie pentru toate întreprinderile.
Astfel, în bilanț l se transpun datele din fiecare cont, ceea ce permite contabilizarea tuturor activelor și pasivelor întreprinderii.
Funcția de informare l este esențială și reflectă locul bilanțul în l cadrul sistemului contabil informațional și l rolul important pe care acesta îl deține, funcție asigurată datorită indicatorilor conținuți l în acesta.
Funcția dată rezultă din analiza datelor l prezentate în bilanț care astfel este l transformat într-un instrument de l gestionare eficientă și conducere a l întreprinderii. Datorită naturii sintetice și generalizatoare, datele din bilanțul contabil prezintă integral situația l agentului economic în momentul respectiv.
Astfel, conform datelor din bilanț se l creează imaginea despre mărimea și structura patrimoniului întreprinderii, gradul de finanțarea a acestuia din mijloacele proprii și sursele împrumutate, ponderea posturilor de activ și pasiv în l volumul total etc. Obținând astfel l de date din bilanț l conducerea întreprinderii poate l lua decizii importante în ceea ce l privește lichidarea neajunsurilor și dezvoltarea aspectelor l pozitive ale activității sale.
Funcția de analiză reprezintă de fapt o continuare și o l desfășurare a funcției de informare. Ea se bazează pe constatarea factorilor care l influențează indicatorii bilanțului, stabilirea valorii acestei l influențe.
Funcția l dată se realizează prin verificarea l diverselor interconexiuni care trebuie să fie asigurate între datele bilanțului propriu-zis, l capitolele și posturile acestuia sau între l bilanț și anexele lui l ori alte formulare l de rapoarte financiare.
Funcția de analiză deține un rol l important în procesul gestionării întreprinderii, l permițând calculul l diverșilor indicatori cu privire la situația patrimonială a întreprinderii, capacitatea de plată a acesteia, starea l decontărilor cu l cumpărătorii și furnizorii etc., l ceea ce dă posibilitate l conducerii întreprinderii de a depista neajunsurile și de a l concretiza pașii de diminuare sau lichidare a acestora.
1.2. Caracteristica structurală a bilanțului
Bilanțul se prezintă sub forma unui tablou, format din două părți: partea din stânga denumită activ, iar cea din dreapta pasiv. În forma cea mai simplă bilanțul se prezintă astfel:
Tabelul 1.2. Structura bilanțului [elaborat de autor, adaptat după 16]
În practica contabilă există bilanț în formă orizontală și bilanț în formă verticală.
Principala particularitate a bilanțului l constă în egalitatea activelor și pasivelor, adică total activ trebuie să fie egal cu total pasiv. l Schematic:
A = P (1.1.)
unde:
A – active totale;
P – pasive totale.
După cum a fost menționat în paragraful precedent, bilanțul este alcătuit structural din 5 capitole (vezi figura de mai jos).
Fig. 1.3. Capitolele Bilanțului [elaborat de autor, adaptat după 17]
Descrierea cărora se va prezenta în continuare:
Active pe termen lung (active imobilizate) sunt activele pe termen lung (mobilizări) sunt active deținute pentru a fi utilizate pe o l perioadă mai mare de un an în activitatea entității sau pentru a fi transmise în folosință terților. În componența acestora, l potrivit prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate noi, se includ:
Imobilizări necorporale – l imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, identificabile și controlabile de entitate.
Imobilizări corporale – imobilizări l sub formă de l mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuție și resurse minerale. Din categoria acestora fac parte: mijloacele fixele – imobilizări l corporale transmise în exploatare, l valoarea unitară a cărora depășește plafonul valoric l prevăzut de legislația fiscală sau pragul de semnificație stabilit de entitate în politicile contabile; resursele minerale – imobilizări l l corporale sub l forma de costuri capitalizate ale l lucrărilor de explorare l (pregătire spre extracție), pentru care este l demonstrată fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială; terenurile – imobilizări corporale sub formă l de teritorii funciare (de pământ) deținute de entitate cu l drept l de proprietate l sau primite l l în arendă financiară (leasing financiar) pentru a fi l folosite l în activitatea entității.
Active biologice l l imobilizate – activele biologice mature care asigură obținerea multiplă a produselor agricole și/sau a activelor biologice adiționale pe parcursul unei perioade ce depășește un an (de exemplu, viile, l livezile, plantațiile l de pomușoare l roditoare, culturi multianuale l de flori, de furaje, legumicole, l vacile, ovinele, l porcinele, l cabalinele adulte) precum l și activele biologice imature care se află în l perioada de pregătire spre utilizare după destinație (de exemplu, viile și livezile plantate, până la l transferarea lor l în categoria pe rod), precum și l amortizarea și deprecierea acestora.
Investiții financiare pe termen lung – care includ valoarea activelor sub formă de valori mobiliare, cote de participație în capitalul social al altor entități l și alte investiții deținute de entitate în scopul l exercitării controlului, l obținerii l veniturilor sau altor l beneficii economice.
Investiții imobiliare – proprietate l imobiliară deținută, mai degrabă în scopul închirierii și/sau pentru creșterea valorii entității, l decât pentru l a fi: utilizată în producție, pentru furnizarea de bunuri, l prestarea l serviciilor sau în scopuri l administrative. Acestea cuprind proprietățile imobiliare l deținute de l către l entitate: în scopul creșterii valorii; pentru a fi transmise l în leasing operațional; l în baza l unui contract de leasing financiar și l transmise în leasing operațional; pentru l a fi utilizate în viitor l într-un mod încă l nedeterminat.
Creanțe și avansuri acordate pe termen lung – l prevede în componența sa creanțele – drepturi l ale entității ce decurg din fapte economice l în l rezultatul unor l evenimente trecute și din stingerea cărora se așteaptă intrări (majorări) l de resurse; și avansuri – plăți efectuate în l contul procurării l ulterioare a bunurilor, serviciilor.
Alte active imobilizate [16].
Active curente i (active circulante) sunt activele constituite din:
Stocuri – includ în componența sa valoarea: materiilor prime și materialele de bază – bunuri care participă l direct la l fabricarea produselor l și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial; obiectelor de mică valoare și scurtă durată – bunuri valoarea unitară a l cărora nu l depășește plafonul stabilit l de legislație sau pragul l de semnificație prevăzut în politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un l an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu, îmbrăcăminte l și l încălțăminte specială, dispozitive de protecție, construcții și dispozitive provizorii, l inventar sportiv și turistic și alte l obiecte similare); l uzura obiectelor de l mică valoare și scurtă l durată; producției în curs de execuție – bunuri care nu au trecut toate l stadiile de prelucrare i prevăzute în procesul tehnologic; produselor – bunuri care au parcurs l în întregime stadiile procesului de producție și nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entității, și pot fi depozitate în vederea vânzării sau livrate direct l cumpărătorilor; mărfurilor – bunuri l procurate de entitate în vederea revânzării sau produse transmise spre vânzare magazinelor proprii; activelor biologice circulante – animale la creștere și îngrășat care includ unele l grupe de active biologice mature (de exemplu, iepuri de casă, animalele l cu blană, păsările adulte) l și imature, l cum ar fi animalele tinere l (de exemplu, vițeii, purceii, miei) și animalele rebutate din cireada (turma) de baza și trecute la îngrășat [16].
Creanțe i comerciale și calculate – reprezentate de: creanțe l comerciale – creanțele privind bunurile vândute, serviciile prestate și lucrările executate; corecții (provizioane) privind creanțele compromise; avansuri acordate – plăți efectuate în contul procurării ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucrărilor; i creanțe ale bugetului – apar în cazul achitării la buget în avans sau a unei sume mai mari decât suma cuvenită; creanțe ale personalului – datoriile i angajaților față i de întreprindere (privind l avansurile acordate în contul i salariului, sumele acordate titularilor de avans, creanțele privind recuperarea prejudiciului material etc.)
Numerar include: casa – i suma banilor în numerar; conturi curente în monedă națională – numerar aflat în conturi la l bănci în valută națională; conturi curente în valută străină – numerar aflat în conturi la i bănci în valută străină; alte conturi bancare – numerar pe i carduri bancare, i acreditive; transferuri de numerar în expediție – numerar transferat prin l oficiile poștale, prin intermediul i serviciului de încasare a băncilor comerciale etc.; documente bănești – îmbracă forma i cecurilor, foilor de odihnă, etc.
Investiții financiare curente – descrise mai l sus și alte active circulante [16].
Capitalul propriu reprezintă i sursele proprii de finanțarea i activității entității economice i și se compune din:
Capital social și suplimentar reprezentat l de: capitalul social – valoarea totală a părților sociale ale proprietarilor entității (cote ale capitalului social i (acțiuni, cote de participație etc. în funcție de i forma juridică de organizare a entității) care l acordă proprietarilor entității drepturi i stabilite de statutul acesteia și de l legislația în vigoare); capital suplimentar – cuprinde i diferențele dintre valoarea aporturilor proprietarilor în capitalul social al entității și i valoarea nominală a părților sociale; diferențele dintre valoarea de retragere și i valoarea nominală sau de înstrăinare a părților sociale (acțiunilor) proprii retrase i și ulterior anulate sau înstrăinate; capital nevărsat – sumele cuvenite întreprinderii dar i nedepuse de fondatori; capital neîregistrat – capital depus până la înregistrarea de i stat a societății pe acțiuni; capital retras – părțile sociale achiziționate, răscumpărate sau dobândite de entitate i de la deținătorii sau succesorii acestora.
Rezerve, categorie care include în componența sa: i capital de rezervă – constituirea cărora este obligatorie prin legislație; rezerve i statutare – prevăzute de statutul întreprinderii; alte rezerve – create în baza deciziei i fondatorilor întreprinderii.
Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) care i include: profit nerepartizat al anilor precedenți – suma rămasă după utilizarea i profitului pentru achitarea dividendelor, formarea rezervelor; profitul net al i perioadei de gestiune l – diferența dintre veniturile și cheltuielile curente ale entității i recunoscute în perioada de l gestiune curentă; profit utilizat al perioadei de gestiune i – profit utilizat până la închiderea l exercițiului financiar.
Elemente de capital l propriu – această categorie i include în componența sa valoarea fondurilor de autofinanțare; valoarea i subvențiilor aferente activelor imobilizate (subvenții primite sub formă de i active l imobilizate sau de mijloace bănești i destinate pentru procurarea/crearea și/sau dobândirea în alt l mod a i acestor active) ș.a.
Rezultat l financiar total include i un singur element – rezultatul financiar total – cont ce permite determinarea profitul net (pierderii) la finele l perioadei i de gestiune [16].
Datoriile pe termen lung – sunt sursele străine de finanțare a activității entității economice preluate fie de la persoane juridice i fie de la persoane l fizice și au termenul de rambursare mai mare de 1 an. În componența acestora se includ:
Datorii financiare pe termen lung include: l credite bancare pe termen lung – sume contractate i de la bănci pentru necesitățile l întreprinderii sau pentru salariați; împrumuturi pe i termen lung – sume i împrumutate l de la persoane i fizice sau juridice; datorii pe termen lung privind l leasingul financiar – datorii i aferente l bunurilor primite în leasing financiar.
Alte datorii pe termen lung include: datorii l comerciale pe termen lung – datorii față de furnizori l privind bunurile și i serviciile procurate; avansuri i primite pe termen lung – datorii față de cumpărători privind avansurile i primite în contul livrării l ulterioare de bunuri și servicii; i venituri anticipate l pe l termen lung – subvenții i destinate acoperirii costurilor/cheltuielilor perioadelor i precedente, l curente sau viitoare; finanțări și încasări cu destinație specială – includ l numerarul și/sau valoarea l activelor l i primite (de primit) de la alte entități și/sau i persoane fizice pentru i realizarea unor l misiuni speciale (de exemplu, programe, i proiecte); provizioane – constituite pentru acoperirea l cheltuielilor (pierderilor) i eventuale (reparația și deservirea în i cursul l perioadei de garanție a bunurilor vândute); i datorii privind bunurile primite i în gestiune – apar în cazul primirii bunurilor de l la alte entități i (fondatori, organele administrației publice) în gestiune temporară [16].
Datoriile pe termen scurt – sunt sursele i străine de finanțare i a activității entității economice preluate fie de l la persoane juridice fie de la persoane fizice l și au i termenul de rambursare mai mic de 1 an. În componența acestora se includ:
Datorii financiare curente – descrise mai sus.
Datorii comerciale l curente include: datorii comerciale – sume datorate l pentru bunurile sau i serviciile procurate; datorii i față de părțile afiliate – sume datorate întreprinderilor i asociate; avansuri primite curente – sume l încasate i de la cumpărători în l vederea livrării ulterioare l acestora bunuri i sau servicii.
Datorii calculate curente include: datorii față de personal privind retribuirea muncii – datoriile salariale; datorii față de i personal privind alte operații – i îndemnizațiile pentru incapacitatea i temporară de muncă, ajutoarele materiale, i recuperarea cheltuielilor privind deplasările în interes de serviciu, procurările de bunuri și servicii i efectuate de către angajați pentru entitate, l utilizarea bunurilor i personale în scopuri i de serviciu etc.; datorii privind asigurările sociale și medicale – cuprind datoriile față de bugetul asigurărilor sociale de i stat și fondurile asigurării i obligatorii de asistență medicală; datorii l față de buget – angajamentele entității față i de bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale privind impozitele și taxele i generale de stat și locale; venituri anticipate curente – sumele i calculate în perioada de gestiune curentă, dar l care urmează a fi încasate și se înregistrează i ca majorare concomitentă a numerarului sau creanțelor și a datoriilor i curente; datorii față de proprietari – datoriile privind dividendele calculate i și alte operații; finanțări și i încasări cu l destinație specială – includ i numerarul și/sau valoarea activelor i primite (de primit) de la alte entități și/sau persoane fizice pentru realizarea i unor misiuni speciale (de exemplu, programe, proiecte); provizioane curente – constituite pentru acoperirea i cheltuielilor (pierderilor) eventuale privind: litigiile, amenzile și i penalitățile, despăgubirile, daunele și alte l datorii incerte, fonduri create cu scopul de a fi utilizate pentru achitarea concediilor, reparația l utilajelor, etc.
Alte datorii curente se referă la datoriile preliminate – sume calculate i anticipat ce urmează a fi achitate; datorii l privind asigurarea bunurilor și a persoanelor – datoriile privind l asigurarea obligatorie și benevolă a patrimoniului și i personalului; datorii l curente privind i bunurile l primite în i gestiune economică – apar în cazul primirii bunurilor de la l alte entități i (fondatori, organele administrației publice) în i gestiune temporară [16].
Elementele bilanțului l contabil se caracterizează prin echilibrul ce există între ele, care poate fi prezentat prin intermediul ecuațiilor. Cu ajutorul ecuațiilor bilanțului contabil se pot compara capitalurile proprii cu l datoriile agentului l economic, ca rezultat determinându-se gradul de asigurare a independenței financiare a întreprinderii. Analizată din acest punct de vedere ecuația relevă c apacitatea întreprinderii de a face față achitării obligațiilor și l de a asigura reproducția lărgită a patrimoniului pe seama surselor l proprii [33, p.538].
Ținând cont de cele trei elemente componente ale bilanțului contabil (activele, capitalul propriu și datoriile) ecuația generală a acestuia poate fi prezentată:
sub formă de diferență: activ – datorii = capital propriu;
sub formă de secțiuni separate: activ = capital propriu + datorii.
Avantajul economic viitor l întruchipat în activ este un potențial al întreprinderii alocat direct sau indirect în l afluxul mijloacelor bănești sau al echivalentelor acestora. Potențialul poate fi productiv, adică să fie o parte a activității operaționale a întreprinderii, poate să îmbrace o formă de l convertibilitate în mijloace bănești sau l echivalentele acestora sau să l reducă refluxul (retragerea) mijloacelor bănești.
1.3. Caracteristica actelor normative ce reglementează modul de întocmire și prezentare a bilanțului
Principalele acte în conformitate cu care se întocmește și prezintă bilanțul sunt : S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, “Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare”.
Standardul național de contabilitate nr.5 “Prezentarea rapoartelor financiare” este elaborat în baza standardului internațional de contabilitate nr.5 “Informațiile care trebuie să fie publicate în rapoartele financiare”, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1977, și a proiectului standardului internațional de contabilitate E 53 “Prezentarea rapoartelor financiare”.
Standardul dat prevede informația care trebuie dezvăluită în rapoartele financiare: bilanțul contabil, raportul de profit și pierderi, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor bănești, anexele la rapoartele financiare, nota explicativă.
Prezentul standard stabilește principiile pregătirii și prezentării bilanțului, dezvăluind cerințele față de structura și conținutul acestuia, stabilind formularul său, modul de întocmire și prezentare.
Standardul se extinde asupra tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de antreprenoriat și sunt înregistrate în Republica Moldova, precum și asupra filialelor, reprezentanțelor și altor subdiviziuni structurale ale acestora, situate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotarele ei [6].
Potrivit acestui standard, bilanțul trebuie să reflecte obiectiv situația patrimonială a întreprinderii, anume din acest motiv, standardul dat prevede principiile generale de care trebuie să se țină cont la întocmirea bilanțului contabil, acestea sunt [6]:
Continuitatea activității – presupune faptul că la pregătirea bilanțului contabil conducerea trebuie să aprecieze activitatea întreprinderii în ceea ce privește posibilitățile funcționării continue a acesteia, adică capacitatea întreprinderii de a-și continua activitatea într-un viitor previzibil. Bilanțul contabil trebuie să fie întocmit în baza acestui principiu numai în cazul în care conducerea nu are intenție să lichideze întreprinderea sau să reducă esențial dimensiunile activității ei.
Specializarea exercițiilor – presupune că la întocmirea bilanțului contabil, activele, datoriile și capitalul propriu se determină anume potrivit acestui principiu. Aplicarea acestui principiu în contabilitate asigură constatarea tuturor rezultatelor operațiilor și evenimentelor în bilanțul contabil vizavi de perioada în care s-au produs.
Politica de contabilitate – pentru prezentarea obiectivă a informațiilor în bilanțul contabil, politica de contabilitate trebuie să fie dezvăluită de întreprindere astfel, încât conținutul informațiilor din bilanțul contabil să corespundă prevederilor tuturor standardelor naționale de contabilitate respective, iar în cazul lipsei unor stipulații speciale, acestea trebuie să fie: importante, veridice, comparabile cu informațiile furnizate de alte întreprinderi din aceeași ramură, clară. Politica de contabilitate reprezintă un sistem de principii, baze, reguli și proceduri, acceptate de către conducerea întreprinderii pentru ținerea evidenței contabile, întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare.
Esențialitatea – prezintă un factor important la luarea deciziilor privind necesitatea publicității informațiilor, obținute ca rezultat al unei operații sau eveniment concret, în bilanțul contabil. Postul care nu este suficient de esențial și este reprezentat prin suma totală în bilanțul contabil trebuie să fie dezvăluit în anexe.
Casarea – activele și datoriile nu se sting reciproc, cu excepția cazurilor în care stingerea este prevăzută sau permisă de standardele naționale de contabilitate. Reciprocitatea stingerii posturilor din bilanțul contabil, cu excepția cazurilor în care o asemenea stingere reflectă esența operației sau evenimentului, reduce posibilitatea utilizatorilor de a înțelege operațiile efectuate. Activele se indică în bilanțul contabil fără rectificări valorice.
Permanența prezentării – presupune faptul că clasificarea articolelor din bilanțul contabil nu variază de la o perioadă de gestiune la alta.
Comparabilitatea informației – în bilanțul contabil se publică toată informația comparabilă în raport cu perioada precedentă, cu excepția cazurilor în care standardele naționale de contabilitate admit sau prevăd alte reguli.
Întreprinderile prezintă bilanțul contabil potrivit formularului aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Pentru asigurarea unei clarități și comparabilități a datelor din bilanțul contabil, este necesară furnizarea unor informații suplimentare publicate în anexa la bilanțul contabil.
Potrivit S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, bilanțul contabil este un raport privind situația patrimonială și financiară a întreprinderii la data de raportare [6]. Acest standard prevede subdivizarea activelor și datoriilor în active și datorii pe termen lung și curente (pe termen scurt).
Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare cuprind interpretările principiilor și regulilor de contabilitate, adoptate în practica mondială și aprobate de Comitetul Standardelor Internaționale de Contabilitate. Aceasta poartă un caracter teoretic general și nu este un standard național de contabilitate (S.N.C.). În cazul apariției contradicțiilor între bazele prezente și S.N.C. se acorda prioritate S.N.C. Prevederile prezentelor baze pot fi utilizate la studierea noului sistem de contabilitate. Bazele conceptuale determină noțiunile care stau la baza pregătirii și prezentării bilanțului contabil utilizatorilor.
În Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare sunt examinate:
obiectivul rapoartelor financiare;
caracteristicile calitative care determină utilitatea informației în rapoartele financiare;
determinarea elementelor rapoartelor financiare, modul de constatare și evaluare a acestora;
noțiunea și concepția de menținere a capitalului [3].
Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare enumără utilizatorii informațiilor conținute în bilanțul contabil:
investitorii actuali și potențiali;
creditorii;
furnizorii și alți creditori comerciali;
salariații întreprinderii;
cumpărătorii;
organele fiscale și administrative, inclusiv guvernul și instituțiile guvernamentale;
publicul etc. [3].
Ei utilizează rapoartele financiare pentru obținerea informației în conformitate cu interesele sale în domeniul activității de întreprinzător.
În acest act dat se definesc principalele caracteristici calitative ale bilanțului contabil (care fac informația utilă pentru beneficiarii acestuia): claritatea, importanța, veridicitatea, comparabilitatea informației, importanța relativă, imaginea fidelă, prioritatea conținutului asupra formei, neutralitatea, prudența, definitivarea etc.
Pe lângă toate acestea, Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare caracterizează totalitatea elementelor bilanțului contabil (active, datorii și capital propriu) [3].
CAPITOLUL II. MODUL DE ÎNTOCMIRE ȘI PREZENTARE A BILANȚULUI CONTABIL ÎN CADRUL S.R.L. „LOMBARD DE LUX”
2.1. Pași premergători întocmirii Bilanțului contabil
Exigențele conținutului informațional al bilanțului sunt foarte mari, iar regulile de întocmire foarte precise [33, p.537]. Anume din acest motiv pentru întocmirea bilanțului contabil (și a celorlalte rapoarte financiare) în cadrul S.R.L. „Lombard de Lux” se desfășoară o activitate amplă de pregătire cu scopul de a verifica oportunitatea, plenitudinea și obiectivitatea datelor care vor fi incluse în acesta.
Prin urmare, lucrările premergătoare se desfășoară în următoarea ordine:
Se verifică înregistrările l din conturi a tuturor operațiunilor economico – financiare avute loc pe parcursul perioadei de gestiune pentru care se întocmește bilanțul contabil;
Se desfășoară inventarierea l patrimoniului S.R.L. „Lombard de Lux” precum și a surselor de finanțare a acestuia;
Se verifică concordanța dintre l înregistrările contabile și realitatea constatată la inventariere, se stabilesc diferențele de inventar;
Se înregistrează în conturi toate l diferențele constatate;
Se determină rezultatele financiare ale exercițiului (închizându-se conturile ce nu trebuie să aibă solduri finale (Anexa 23, 24, 25, 26, 27));
Se întocmește Balanța de verificare (a rulajelor și soldurilor) (Anexa 29);
Se întocmește bilanțul contabil și anexele la acesta (Anexa 30).
Primul pas constă în verificarea corectitudinii reflectării în contabilitatea a tuturor operațiunilor economico – financiare și corespunderii datelor contabilității analitice cu rulajele și soldurile conturilor contabilității sintetice.
În acest caz trebuie să se țină cont de faptul că Planul de conturi contabile [9] e construit după principiul unei reglementări stricte a conturilor de activ și pasiv, prin urmare, conturile din clasele 1 “Active pe termen lung”, 2 “Active curente”, 7 “Cheltuieli” și 8 “Conturi ale contabilității de gestiune”, cu excepția conturilor de regularizare, sunt conturi de activ, iar conturile din clasele 3 “Capital propriu”, 4 “Datorii pe termen lung”, 5 “Datorii pe termen scurt” și 6 “Venituri”, cu excepția celor de regularizare, sunt conturi de pasiv.
Mai concret, în vederea realizării acestei prime misiuni, S.R.L. „Lombard de Lux”S.R.L. a verificat reflectarea în contabilitate a tuturor operațiunilor întreprinse de aceasta pe parcursul perioadei de gestiune, bazându-se în principal pe documentele justificative.
În complexul lucrărilor premergătoare întocmirii bilanțului contabil, o semnificație deosebită o are inventarierea generală a patrimoniului întreprinderii. Ținând cont de prevederile Regulamentului privind inventarierea [15], S.R.L. „Lombard de Lux” efectuează inventarierea generală a activelor și pasivelor o dată pe an, urmărind verificarea și confruntarea datelor contabile, în cazul existenței efective a mijloacelor întreprinderii.
Prin urmare, l inventarierea activelor nemateriale, stocurilor de mărfuri și materiale și mijloacelor bănești a fost efectuată pe locurile de aflare și pe gestionarii la care se păstrează bunurile, prin înregistrarea soldurilor acestora în listele de inventariere. Prin intermediul inventarierii se pot depista:
Discordanțe privind activele l curente (plusuri, lipsuri în limita normelor stabilite ale perisabilității naturale, lipsuri ce depășesc normele stabilite ale perisabilității naturale, lipsuri l și pierderi în l urma calamităților naturale sau a altor situații excepționale);
Discordanțe privind l activele pe termen lung (plusuri, lipsuri și pierderi în urma calamităților naturale sau a altor situații l excepționale).
Ca urmare a finisării inventarierii, în baza listelor de inventariere și datelor contabile se întocmesc situații comparative în care se confruntă l soldurile efective cu cele conform datelor contabilității, l determinându-se astfel, rezultatele inventarierii. În caz de necesitate se întocmesc procese-verbale, l în baza cărora se fac înregistrări în conturile l contabile [15].
În cazul în care, inventarierea denotă careva abateri de la l informațiile prezentate de contabilitate, acestea din urmă l se înregistrează în felul următor:
Plusurile de active curente se trec la veniturile activității operaționale ale întreprinderii:
debit contul 211 “Materiale”
debit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”
debit contul 231 “Investiții pe termen scurt în părți nelegate”
debit contul 241 “Casa”
credit contul 612 “Alte venituri operaționale”
Lipsurile de bunuri materiale, în limita normelor stabilite ale perisabilității naturale, se trec la alte cheltuieli operaționale prin formula contabilă:
debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”
credit contul 211 “Materiale”
credit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”
Lipsurile de active curente ce depășesc normele stabilite ale perisabilității naturale, precum și pierderile aferente deteriorării bunurilor, se reflectă prin formula contabilă:
debit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale”
credit contul 211 “Materiale”
credit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”
credit contul 231 “Investiții pe termen scurt în părți nelegate”
credit contul 241 “Casa”
Lipsurile și pierderile în urma calamităților naturale sau a altor evenimente excepționale se înregistrează în contabilitate în felul următor:
debit contul 723 “Pierderi excepționale”
credit contul 211 “Materiale”
credit contul 213 “Obiecte de mică valoare și scurtă durată”
credit contul 231 “Investiții pe termen scurt în părți nelegate”
credit contul 241 “Casa”
Dat fiind faptul că în urma inventarierii generale efectuate în cadrul S.R.L. „Lombard de Lux” nu s-au înregistrat nici plusuri nici lipsuri, rezultă că în contabilitatea acesteia nu se fac nici un fel de înregistrări contabile.
Următorul pas prevede l întocmirea balanței de verificare, l care are scopul de a verifica corectitudinea înregistrărilor în conturile contabile a operațiunilor economico – financiare, precum și scopul de a verifica menținerea egalității l permanente între activul și pasivul patrimonial. Balanța de verificare a conturilor l sintetice cuprinde toate conturile folosite de agentul economic pe l parcursul exercițiului economico – financiar și se bazează pe o serie de corelații și egalități valorice care trebuie să existe între elementele structurale ale conturilor individuale l și pe totalul l conturilor utilizate de unitatea l patrimonială.
Tipurile de egalități care se pot stabili în cadrul balanței de verificare sintetice au la bază elementele structurale ale contului:
∑SiD = ∑SiC – totalul soldurilor inițiale debitoare trebuie să fie egal cu totalul soldurilor inițiale creditoare;
∑RD = ∑RC – totalul rulajelor debitoare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor creditoare;
∑SfD = ∑SfC – totalul soldurilor finale debitoare trebuie să fie egal cu totalul soldurilor finale creditoare.
Principalele erori ce pot fi l depistate cu ajutorul balanței de verificare sunt:
Erori în l calculul rulajelor sau stabilirea eronată a soldurilor;
Erori privind interpretarea diferită a unei operații l economice;
Erori privind neînregistrarea l sau înregistrarea repetată a unor operații pe cont;
Erori de înregistrare diferită ca mărime a operațiunilor l în conturile l corespondente [33, p. 455].
S.R.L. „Lombard de Lux” a întocmit mai întâi balanțe de verificare pe fiecare cont în parte (Anexele 3-28), apoi Balanța de verificare generalizatoare (Anexa 29).
În vederea determinării rezultatului financiar al exercițiului, contabilitatea «X» S.R.L. întreprinde măsuri de închidere a conturilor de venituri și cheltuieli prin trecerea sumelor acumulate în conturile respective în contul 351 “Rezultat financiar total”, care este destinat generalizării informației cu privire la veniturile și cheltuielile realizate în cursul anului de gestiune și determinării rezultatului financiar din toate tipurile de activități ale societății, inclusiv posturile excepționale.
Potrivit informației prezentate în Raportul de profit și pierderi (Anexa 30), se observă că pe parcursul anului de gestiune, S.R.L. „Lombard de Lux” a obținut venituri din vânzarea mărfurilor și din prestarea serviciilor de amanet, alte venituri operaționale suportând totodată cheltuieli privind prestarea serviciilor, cheltuieli generale și administrative, alte cheltuieli operaționale (Anexa 30). Astfel, la finele anului de gestiune curent, contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” a făcut următoarele înregistrări:
Cu privire la închiderea conturilor de venituri:
debit contul 611 “Venituri din vânzări” – 426532 lei
debit contul 612 “Alte venituri operaționale” – 1013 lei
credit contul 351 “Rezultat financiar total” – 427545 lei
Cu privire la închiderea conturilor de cheltuieli:
debit contul 351 “Rezultat financiar total” – 257727 lei
credit contul 711 “Costul vânzărilor” – 102313 lei
credit contul 713 “Cheltuieli generale și administrative” – 114848 lei
credit contul 714 “Alte cheltuieli operaționale” – 40566 lei
După perfectarea acestor înregistrări conturile de evidență a veniturilor și cheltuielilor se închid și la începutul anului următor nu au sold.
Făcând diferența între creditul și debitul contului 351 “Rezultat financiar total” se determină profitul contabil al perioadei de gestiune (169818 lei) care împreună cu economia privind impozitul pe venit formează profitul net al perioadei de gestiune în sumă de 156992 lei. Formula contabilă este.
debit contul 351 “Rezultat financiar total” – 156992 lei
credit contul 333 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” – 156992 lei
Ca urmare a efectuării operațiunii date, contul 351 “Rezultat financiar total” a fost închis, nereflectându-se în rapoartele financiare întocmite pentru anul de gestiune, iar suma profitului net al anului de gestiune a fost reflectat în postul 590 “Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” al bilanțului contabil. Așadar, toate aceste măsuri premergătoare vor servi ca suport pentru întocmirea ulterioară a bilanțului contabil și a Anexei la bilanțul contabil.
2.2. Întocmirea Bilanțului contabil și a anexei la acesta în cadrul S.R.L. „Lombard de Lux”
În vederea întocmirii bilanțului contabil, S.R.L. „Lombard de Lux” (dar și toate celelalte entități economice ce desfășoară activitate de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova) se conduce de următoarele cerințe:
Bilanțul contabil se întocmește potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.
În bilanț se compară rezultatele exercițiilor N-1 și N (anul de gestiune precedent (N-1) și curent (N)).
Posturile bilanțiere sînt grupate după destinație.
Nu se admit compensări reciproce între posturile de activ și pasiv.
Posturile înscrise în bilanț trebuie să corespundă datelor înregistrate în contabilitate și puse de acord cu situația reală de la inventar.
Evaluarea în bilanț a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate [5].
Completarea bilanțului contabil înseamnă, de fapt, prelucrarea și transpunerea datelor din bilanțul contabil precedent și din balanța de verificare a conturilor sintetice (Anexa 29).
Mărimea fiecărui element patrimonial (fie de activ, fie de pasiv) se determină potrivit unei formule, în felul următor:
Fig. 2.1. Formula de calcul a soldului final al elementelor patrimoniale [elaborat de autor]
În vederea întocmirii bilanțului contabil, contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” se conduce de prevederile:
Bazelor conceptuale privind pregătirea și prezentarea rapoartelor financiare;
Standardul Național de Contabilitate nr.5 “Prezentarea rapoartelor financiare”;
Alte Standarde Naționale de Contabilitate ce prevăd modul de reflectare a elementelor patrimoniale în bilanț.
Întocmirea bilanțului contabil constă în completarea consecutivă a posturilor acestuia (active pe termen lung, active curente, capital propriu, datorii pe termen lung, datorii pe termen scurt), utilizând informația din bilanțul contabil precedent și balanța de verificare a conturilor sintetice (Anexa 29).
La aprecierea faptului, dacă postul corespunde definiției activului, datoriei sau capitalului propriu, trebuie să se acorde atenție esenței ascunse și realității economice a postului, dar nu numai formei juridice a acesteia [3].
Prin urmare, întocmirea bilanțului contabil începe cu completarea posturilor de activ. Se va prezenta în continuare doar procedura de completare a posturilor aferente activelor de care S.R.L. „Lombard de Lux” dispune.
În contabilitate și bilanțul contabil activele se împart în două grupe: active pe termen lung și active curente.
Activele pe termen lung au o durată de funcționare utilă mai mare de un an și cuprind activele nemateriale, activele materiale pe termen lung și activele financiare pe termen lung [9].
Activele nemateriale (imobilizări necorporale) sunt reprezentate în cadrul S.R.L. „Lombard de Lux” de cheltuieli de constituire și licență de activitate. Valoarea acestora se reflectă în rândul 010 al bilanțului contabil, suma fiind 2858 lei (Anexa 30). Această valoare trebuie să coincidă cu soldul final al contului aferent reflectării activelor nemateriale la finele anului 2013 preluată din Balanța de verificare pe contul 111 „Active nemateriale” (Anexa 3) și din Balanța de verificare pe toate conturile (Anexa 29).
Activelor nemateriale le este caracteristic faptul că pe parcursul perioadei de exploatare utilă a lor, li se calculează amortizarea. Aceasta din urmă reprezentând repartizarea sistematică a valorii activelor nemateriale pe perioade de gestiune în decursul duratei de funcționare utilă. Contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” calculează amortizarea activelor nemateriale potrivit metodei liniare. Valoarea amortizării acumulate a activelor nemateriale se reflectă pe postul 020 “Amortizarea activelor nemateriale” al bilanțului contabil. Prin urmare, potrivit înregistrărilor din bilanțul contabil al S.R.L. „Lombard de Lux” se observă că amortizarea acumulată a tuturor activelor nemateriale de care dispune aceasta, alcătuiește 1727 lei (Anexa 4, 29, 30).
Indicatorul postului 030 “Valoarea de bilanț a activelor nemateriale” se determină ca diferența dintre indicatorii rândurilor 010 “Active nemateriale” și 020 “Amortizarea activelor nemateriale”. Valoarea de bilanț a activelor nemateriale ale S.R.L. „Lombard de Lux” reflectată în bilanțul contabil al acesteia, constituie 1131 lei (Anexa 30).
Dat fiind faptul că, S.R.L. „Lombard de Lux” nu mai dispune de alte active pe termen lung, rezultă că rândul 180 care reflectă valoarea totală a activelor pe termen lung va fi completat în baza rândului 030 „Valoarea de bilanț a activelor nemateriale” și va constitui – 1131 lei (Anexa 30).
O deosebită importanță în activitatea S.R.L. „Lombard de Lux” o dețin activele curente. Acestea se caracterizează prin faptul că participă la procesul de prestare a serviciilor cu întreaga lor valoare de utilitate, se consumă și își transmit valoarea în costul serviciilor prestate.
Activele curente, la rândul lor, se împart în stocuri de mărfuri și materiale, conturi ale debitorilor privind operațiunile de comerț și alte operațiuni, investiții financiare și mijloace bănești.
În bilanțul contabil al S.R.L. „Lombard de Lux” stocurile de mărfuri și materiale sunt reprezentate de materiale și mărfuri.
Contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” ține cont de modul și regulile de evaluare, precum și de includere a valorilor materiale în componența stocurilor de mărfuri și materiale, prevederi care sunt reglementate de S.N.C. 2 “Stocurile de mărfuri și materiale” [4].
Din informația prezentată în bilanțul contabil al S.R.L. „Lombard de Lux”, se depistează faptul că aceasta, la finele perioadei de gestiune dispune de materiale, valoarea cărora se reflectă în rândul 190 și constituie 2378 lei (Anexa 30). Această valoare trebuie să coincidă cu soldul final al contului aferent reflectării materialelor la finele anului 2013 preluată din Balanța de verificare pe contul 211 „Materiale” (Anexa 5) și din Balanța de verificare pe toate conturile (Anexa 29).
S.R.L. „Lombard de Lux” a dispus pe parcursul anului 2013 și de obiecte de mică valoare și scurtă durată, însă dat fiind faptul că potrivit prevederilor S.N.C. 2 „Stocuri de mărfuri și materiale” în contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” pentru ele a fost calculată uzura în proporție de 100% în bilanțul contabil în rândul 210 se indică valoarea nulă: valoarea de intrare a obiectelor de mică valoare și scurtă durată (Anexa 6) este identică cu uzura acumulată pentru acestea (Anexa 7).
Mărfurile reprezintă o altă componentă a stocurilor și cuprind bunurile achiziționate în vederea revânzării în aceeași stare. Valoarea de bilanț a mărfurilor, prezentată pe postul 240 “Mărfuri”, se reflectă la costul sau valoarea realizabilă netă a stocurilor de mărfuri.
Conform datelor prezentate, S.R.L. „Lombard de Lux” include pe postul 240 “Mărfuri” suma de 2242 lei (Anexa 30), care coincide cu soldul final al contului aferent reflectării mărfurilor la finele anului 2013 preluată din Balanța de verificare pe contul 217 „Mărfuri” (Anexa 8) și din Balanța de verificare pe toate conturile (Anexa 29).
Valoarea totală a stocurilor de mărfuri și materiale existente în întreprindere, reflectată pe postul 250 “Total subcapitolul , se determină ca suma indicatorilor din următoarele rânduri: 190 + 200 + 210 + 220 + 230 + 240. Prin urmare, valoarea totală a stocurilor de mărfuri și materiale existente la finele perioadei de gestiune în proprietatea S.R.L. „Lombard de Lux” alcătuiește 4620 lei (Anexa 30).
În subcapitolul 2.2 “Creanțe pe termen scurt” sunt reflectate creanțele pe termen scurt și cuprind datoriile diferitelor persoane fizice și juridice cu termenul de achitare nu mai mare de un an. În componența acestora se includ creanțele: aferente facturilor comerciale ale părților nelegate și legate, privind decontările cu personalul, privind decontările cu bugetul, precum și avansurile acordate, taxa pe valoarea adăugată de recuperat și alte creanțe pe termen scurt. Contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” ține cont de prevederile S.N.C. 17 “Contabilitatea arendei (chiriei)” [11] și S.N.C. 18 “Venitul” [7] ce reglementează modul de creare și de repartizare a creanțelor pe termen scurt.
Creanțele pe termen scurt ale S.R.L. „Lombard de Lux”se reflectă în rândurile 260 – 340 ale bilanțului contabil. Posturile date se completează ținându-se cont de categoria de creanțe.
Informația prezentată în bilanțul contabil al S.R.L. „Lombard de Lux” atestă faptul că aceasta are creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale în mărime de 582764 lei, creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul – 316 lei (Anexa 30). Sumele indicate în acest paragraf coincide cu soldul final al conturilor aferente (Anexa 9, 29).
Pe parcursul anului, în contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” au fost reflectate și creanțele personalului, însă dat fiind faptul că soldul final al contului aferent este zero (Anexa 10) rezultă că și în bilanț, în rândul 320 se înscrie o valoare nulă (Anexa 30).
Valoarea totală a creanțelor întreprinderi se reflectă în rândul 350 “Total capitolul 2.2.” și se calculează prin însumarea sumelor înscrise în rândurile 260 – 340. În perioada de gestiune, suma totală a creanțelor S.R.L. „Lombard de Lux” alcătuiește 583080 lei (Anexa 30).
Investițiile financiare pe termen scurt reprezintă valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor unități, pe un termen nu mai mare de un an. Trebuie de menționat că după direcțiile de investire investițiile financiare pe termen scurt se împart în investiții în părți nelegate și investiții în părți legate. Contabilitatea S.R.L. „Lombard de Lux” se conduce de prevederile standardelor ce reglementează modul de raportare a investițiilor la investiții pe termen scurt în părți nelegate sau legate, componența și regulile rectificării valorii lor.
Ținând cont de informația prezentată de S.R.L. „Lombard de Lux” în bilanțul său contabil, se observă că posturile destinate reflectării investițiilor sunt completate, și anume cu valoarea investițiilor pe termen scurt în părți nelegate – 668258 lei. Această valoarea este înscrisă în rândul 360, și respectiv totalul grupei înscris în rândul 390 coincide cu valoarea investițiilor în părți nelegate, deoarece S.R.L. „Lombard de Lux” nu dispune de alte investiții (Anexa 30). Această valoare trebuie să coincidă cu soldul final al contului aferent reflectării investițiilor la finele anului 2013 preluată din Balanța de verificare pe contul 231 (Anexa 11) și din Balanța de verificare pe toate conturile (Anexa 29).
Mijloacele bănești sunt valori economice care îmbracă forma sau îndeplinesc funcția de bani. Structural ele se pot găsi sub formă de: numerar în casierie; disponibil în contul curent în valută națională și străină; disponibil bănesc în acreditive; transferuri bănești în expediție; documente bănești etc. reflectându-se în subcapitolul 2.4 “Mijloace bănești” din bilanțul contabil.
Pentru reflectarea mijloacelor bănești, în bilanțul contabil sunt destinate rândurile 400 – 430. Suma totală a mijloacelor bănești se înregistrează pe postul 440 “Total subcapitolul și se determină ca suma posturilor cuprinse în acest subcapitol, adică a următoarelor rânduri: 400 + 410 + 420 + 430. Suma mijloacelor bănești aflate la dispoziția S.R.L. „Lombard de Lux” este reflectată de mijloace bănești aflate în casierie – 23198 lei (Anexa 12, 30) și mijloace bănești aflate în contul curent în valută națională – 100 șei (Anexa 13, 30).
E necesar de menționat faptul că în componența activelor curente, pe lângă elementele menționate anterior, sunt incluse și alte active pe termen scurt, înregistrate în subcapitolul 2.5 “Alte active curente”, postul 450. Acest subcapitol cuprinde cheltuielile anticipate curente și alte active pe termen scurt neevidențiate anterior.
Valoarea altor active curente de care dispune S.R.L. „Lombard de Lux” constituie 1669 lei (Anexa 14, 30).
Valoarea totală a activelor curente existente la întreprindere la sfârșitul perioadei de gestiune se înregistrează pe postul 460 “Total capitolul și se determină ca suma indicatorilor conținută în rândurile 250, 350, 390, 440, 450. Făcând calculele necesare se obține că suma totală a activelor curente în perioada de gestiune, la S.R.L. „Lombard de Lux”, constituie 1280925 lei (Anexa 30).
Indicatorul postului 470 “Total general – activ” reflectă suma indicatorilor din capitolele 1 și 2, adică a rândurilor 180 +460 care trebuie să fie egală cu suma reflectată în postul 980 “Total general – pasiv”. La S.R.L. „Lombard de Lux” suma totală a activelor aflate în gestiunea ei alcătuiește 1282056 lei și este egală cu mărimea pasivelor (Anexa 30).
Capitalul propriu reflectă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor și este format din capitalul statutar și secundar, rezerve, profitul nerepartizat al anilor precedenți, profitul net al perioadei de gestiune și diferențele din reevaluarea activelor pe termen lung [33, p.546]. Capitalul propriu se reflectă în bilanțul contabil în capitolul 3 “Capital propriu”.
Capitolul 3 al bilanțului contabil este destinat reflectării separate a tuturor componentelor capitalului propriu.
Prin urmare, subcapitolul 3.1 “Capital statutar și suplimentar” este destinat reflectării informației cu privire la: capitalul statutar, capitalul suplimentar, capitalul nevărsat, capitalul retras, pe posturile 480 – 510.
Suma care reflectă capitalul statutar în bilanțul contabil depinde de evaluarea activelor și datoriilor. De obicei, suma totală a capitalului social poate să corespundă cu valoarea venală totală a părților sociale ale întreprinderii sau cu suma care poate fi primită prin vânzarea activelor nete pe părți sau a întreprinderii în întregime în baza principiului continuității [3].
Capitalul statutar și suplimentar al S.R.L. „Lombard de Lux” e prezentat doar de capitalul statutar, care alcătuiește 302120 lei (Anexa 29); anume această sumă se înscrie și pe postul 520 “Total subcapitolul (Anexa 30).
O altă componentă a capitalului propriu o constituie rezervele. Uneori crearea rezervelor este prevăzută de statut sau legislația în vigoare pentru a proteja suplimentar întreprinderea și creditorii acesteia contra unor pierderi eventuale. Pentru reflectarea lor, în bilanțul contabil este prevăzut subcapitolul 3.2 “Rezerve” și mai concret, posturile 530 – 550. Postul 560 “Total subcapitolul este destinat generalizării informației cu privire la rezerve și se calculează prin suma algebrică a posturilor din subcapitolul dat. Până la momentul de față, S.R.L. „Lombard de Lux” nu a creat rezerve, prin urmare, posturile menționate rămân necompletate.
Un alt subcapitol component al capitalului propriu este subcapitolul 3.3 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)”. Acesta este destinat reflectării informației cu privire la: corectarea rezultatelor perioadelor precedente, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) a anilor precedenți, profitul net (pierderea netă) a perioadei de gestiune, profitul utilizat al anului de gestiune. Pentru înregistrarea informației date, servesc posturile 570 – 600 din bilanțul contabil.
Indicatorul postului 610 “Total subcapitolul generalizează informația cu privire la profitul întreprinderii și se calculează în felul următor: suma dintre corectarea rezultatelor perioadelor precedente, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) a anilor precedenți, profitul net (pierderea netă) a perioadei de gestiune diminuată cu profitul utilizat al anului de gestiune.
Conform datelor cuprinse în bilanțul contabil al S.R.L. „Lombard de Lux”, se observă că valoarea corectărilor anilor precedenți constituie -10219 lei; suma profitului nerepartizat a anilor precedenți constituie -26944 lei (Anexa 15), pe când suma profitului net al perioadei de gestiune alcătuiește 156992 lei (pentru determinarea sumei profitului net s-a ținut cont de valoarea veniturilor și cheltuielilor înregistrate pe parcursul perioadei de gestiune (Anexa 23, 24, 25, 26, 27)). Prin urmare, totalul subcapitolului dat va fi egal cu suma acestor trei componente și va constitui 119829 lei (Anexa 30).
Datoriile sunt obligațiile reale ale S.R.L. „Lombard de Lux”, luate în baza evenimentelor anterioare calcului, care se va încheia cu retragerea de la întreprindere a resurselor ce constituie purtători de avantaje economice [33, p.546]. Acestea se împart în datorii pe termen lung și datorii pe termen scurt.
S.R.L. „Lombard de Lux” nu dispune de datorii pe termen lung.
Pentru reflectarea în bilanțul contabil a datoriilor pe termen scurt este destinat capitolul 5 „Datorii pe termen scurt”.
Astfel, datoriile financiare pe termen scurt se conțin în bilanțul contabil în subcapitolul 5.1. În componența acestora se cuprind creditele bancare și împrumuturile pe termen scurt, cota curentă a datoriilor pe termen lung și alte datorii financiare pe termen scurt. Totalul datoriilor financiare pe termen scurt se reflectă pe postul 820 “Total subcapitolul , mărimea căruia se determină ca suma indicatorilor din rândurile 780 + 790 + 800 + 810.
S.R.L. „Lombard de Lux” are împrumuturi pe termen scurt, de aceea, în bilanțul contabil al acesteia, posturile date sunt completate cu valoarea împrumutului contractat – 856493 lei (Anexa 30). Această valoare trebuie să coincidă cu soldul final al contului aferent reflectării împrumuturilor contractate la finele anului 2013 preluată din Balanța de verificare pe contul 513 (Anexa 16) și din Balanța de verificare pe toate conturile (Anexa 29).
Datoriile comerciale pe termen scurt cuprind datoriile privind facturile comerciale ale părților nelegate și legate, precum și avansurile primite. Acestea se înregistrează în bilanțul contabil în subcapitolul 5.2 “Datorii comerciale pe termen scurt”. În postul 860 “Total subcapitolul se reflectă suma totală a datoriilor comerciale pe termen scurt din rândurile 830 + 840 + 850. Neachitându-se permanent la timp pentru toate bunurile procurate de la alți agenți economici, sau pentru serviciile prestate ei de către alte societăți, S.R.L. „Lombard de Lux” la finele anului de gestiune are o datorie în sumă de 3341 lei față de întreprinderile cu care conlucrează (Anexa 17, 30).
Datoriile pe termen scurt calculate cuprind datoriile privind retribuirea muncii, asigurările, decontările cu bugetul, plățile extrabugetare, precum și datoriile față de personal privind alte operațiuni, față de fondatori și alți participanți, rezervele pentru cheltuieli și plăți preliminate, alte datorii pe termen scurt.
Suma totală a datoriilor pe termen scurt calculate se reflectă pe postul 960 “Total subcapitolul și se determină ca suma totală a datoriilor calculate pe termen scurt reflectate în rîndurile 870 + 880 + 890 + 900 + 910 + 920 + 930 + 940 + 950.
Suma totală a datoriilor pe termen scurt calculate ale S.R.L. „Lombard de Lux” constituie 273 lei, fiind reprezentată doar de: datorii privind decontările cu bugetul (Anexa 20, 30). S.R.L. „Lombard de Lux” a înregistrat pe parcursul anului și datorii față de personal privind retribuirea muncii și datorii față de Compania Națională de Asigurări în Medicină [51] – pentru primele obligatorii se asigurare medicală calculate conform prevederilor legii aferente și datorii față de Casa Națională de Asigurări Sociale [52] – pentru contribuțiile se asigurare socială calculate conform prevederilor legii aferente, precum și alte datorii pe termen scurt, însă dat fiind faptul că S.R.L. „Lombard de Lux” a achitat toate aceste datorii până la închiderea exercițiului financiar (Anexa 18, 19, 21), de aceea în rândurile bilanțului destinate pentru reflectarea acestor datorii nu se înscrie nimic.
Suma totală a datoriilor pe termen scurt se reflectă pe postul 970 “Total capitolul și se determină ca suma indicatorilor din rândurile 820 + 860 + 960. și constituie, în cadrul S.R.L. „Lombard de Lux” – 860027 lei (Anexa 30).
Indicatorul postului 980 “Total general – pasiv” se determină ca suma totală a pasivului bilanțului și anume a indicatorilor conținuți în rândurile 650 + 770 + 970. Prin urmare, făcând calculele necesare, obținem că suma totală a pasivului bilanțului contabil alcătuiește 1282056 lei, fiind egală cu suma activelor S.R.L. „Lombard de Lux” (Anexa 30).
Trebuie de menționat că unul din principalele obiective ce se urmărește în bilanțurile contabile constă în furnizarea de informații în domeniul situației financiare, a evoluției acesteia, care prezintă utilitate pentru toate categoriile de utilizatori (investitori, salariați, împrumutători, furnizori și diverși creditori, clienți, guvern și diverșii lui reprezentanți, public) în luarea de decizii pentru strategii curente și de perspectivă. Reflectarea detaliată a indicatorilor privind activitatea desfășurată și situația economico – financiară se face în anexele la bilanț care cuprind mai multe formulare. În anexe întreprinderea trebuie să asigure specificarea ulterioară a fiecărui post de bilanț, conform caracterului acestuia.
Anexa la bilanțul contabil reprezintă o parte componentă a raportului financiar anual care conține informația privind existența și mișcarea (modificarea) activelor și pasivelor întreprinderii în cursul anului de gestiune.
S.R.L. „Lombard de Lux” întocmește anexa la bilanțul contabil potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova (Anexa 30).
Destinația anexei date constă în dezvăluirea informației suplimentare, care este importantă pentru utilizatori în scopul luării deciziilor economice respective.
Pentru sistematizarea informațiilor conținute în anexă, aceasta se grupează în cinci capitole și trei note informative:
date generale – în aceasta S.R.L. „Lombard de Lux” indică numărul de înregistrare al entității la Camera Înregistrării de Stat; mărimea capitalului statutar (302120 lei); informații cu privire la licența de activitate; informați privind numărul de angajați (2 angajați); valoarea remunerării pe parcursul anului 2013 (57782 lei); etc.;
existența și mișcarea activelor pe termen lung – aici se prezintă informații detaliate cu privire la componența activelor pe termen lung de care dispune S.R.L. „Lombard de Lux” (cheltuieli de constituie și licență de activitate), precum și informații privind valoarea de intrare a acestora, amortizarea calculată pe parcursul perioadei de gestiune; amortizarea acumulată și valoare de bilanț a activelor nemateriale. Această valoare trebuie să coincidă cu cea indicată în posturile activului bilanțier;
existența și mișcarea activelor curente – aici este inclusă informația cu privire la structura și mișcarea materialelor și mărfurilor de care dispune S.R.L. „Lombard de Lux”; la mărimea și structura creanțelor și investițiilor pe termen scurt;
starea și modificarea datoriilor pe termen lung – nu se completează deoarece S.R.L. „Lombard de Lux” nu are datorii pe termen lung;
starea datoriilor pe termen scurt – acest compartiment este destinat pentru reflectarea structurii datoriilor pe termen scurt ce le are S.R.L. „Lombard de Lux” cu indicarea termenului de rambursare a acestora (la care termenul nu a sosit, cu termen expirat);
notă informativă privind valorile și datoriile contabilizate în conturile extrabilanțiere – nu se completează, deoarece S.R.L. „Lombard de Lux” nu dispune de astfel de datorii;
notă informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu bugetul de stat, bugetele unităților administrativ – teritoriale și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență socială – include informația detaliată privind sumele datorate bugetului de către S.R.L. „Lombard de Lux” și creanțele bugetului;
notă informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat – include informații privind sumele calculate și achitate de către S.R.L. „Lombard de Lux” aferente contribuțiilor de asigurări sociale;
notă informativă privind datoriile și creanțele aferente decontărilor cu fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală – include informații privind sumele calculate și achitate de către S.R.L. „Lombard de Lux” aferente contribuțiilor de asigurări medicale.
Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova “Cu privire la perfecționarea sistemului statistic”, S.R.L. „Lombard de Lux” (și toți ceilalți agenți economici ce desfășoară activitate de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova) prezintă bilanțul contabil (și celelalte formulare ale rapoartelor financiare):
proprietarilor (asociaților, participanților, acționarilor);
Serviciului situațiilor financiare [2].
Situațiile financiare se prezintă și altor autorități publice, instituții financiare și utilizatori interesați, în baza acordului cu entitatea.
Periodicitatea pentru prezentarea raportului financiare este reflectată în figura de mai jos:
Fig. 2.2. Prezentarea Situațiilor financiare (Raportului financiar), inclusiv a Bilanțului [elaborat de autor, adaptat după 2]
S.R.L. „Lombard de Lux” făcând parte din categoria entităților economice prezintă raportul financiar o singură dată în an, până la 31 martie a anului următor anului de gestiune. Spre exemplu, pentru anul 2013, S.R.L. „Lombard de Lux” a prezentat Raportul financiar la 20 februarie 2014 (Anexa 30).
Potrivit prevederilor noilor Standarde Naționale de Contabilitate [16], cerințele privind întocmirea Situațiilor financiare (Raportului financiar) sunt altele, precum și structura Bilanțului este alta.
Bilanțul este alcătuit doar din 5 capitole (fără grupe):
Active imobilizate
Active circulante
Capital propriu
Datorii pe termen lung
Datorii curente
calculându-se pentru fiecare capitol totalul și apoi totalul activului patrimonial și pasivului patrimonial.
Pentru activele caracteristic cărora le este calcularea amortizării, în bilanț nu se mai reflectă valoarea amortizării acumulate, ci doar valoarea contabilă a loc, care se determină prin diferența dintre valoarea de intrare a activelor și amortizarea acumulată. Cheltuielile de constituire se derecunosc prin debitarea contului 335 „Rezultat din tranziția la noile reglementări contabile”. Valoarea producției în curs de execuție se prezintă cumulativ cu valoarea produselor. Numerarul din casieri se prezintă cumulativ cu numerarul din conturile curente în valută națională și străină. Rezervele, cele trei categorii (capital de rezervă, rezerve statutare și alte rezerve) se prezintă într-un singur post de bilanț. Datoriile față de personal privind retribuirea muncii și datoriile față de personal privind alte operații, la fel se prezintă cumulativ.
În Anexa 32, autorul prezintă Bilanțul S.R.L. „Lombard de Lux” întocmit potrivit cerințelor noilor Standarde Naționale de Contabilitate.
Rezerve privind conținutul și structura bilanțului potrivit noilor cerințe nu se vizualizează la o primă etapă a studiului acestora. Însă, dacă se va dori a analiză și o evaluare a activității entităților economice, analistul se va confrunta cu o serie de dificultăți:
prezentarea cumulativă a anumitor elemente patrimoniale va îngreuia procesul de analiză, fiind necesară consultarea altor surse pentru obținerea informației detaliate;
elaborarea, de sine stătătoare a structurii, volumului și forme de prezentare a informațiilor din anexa la Bilanț va conduce la divergențe dintre conținutul acestor anexe pentru diferite entități economice. Prin urmare, în cadrul unor analize complexe, când se va urmări analiza comparativă a entităților economice, va exista riscul de neobținere a anumitor informații.
CAPITOLUL III. ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE A S.R.L. „LOMBARD DE LUX”
ÎN BAZA BILANȚULUI
3.1. Necesitatea analizei situației financiare în baza bilanțului
Informația economică reprezintă un element indispensabil al progresului fiind prezentă în toate domeniile de activitate. În contextul dezvoltării economiei de piață și al sporirii gradului de complexitate al acesteia, informația economică trebuie să se dezvolte corespunzător, astfel încât să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situația patrimonială a entităților economice și rezultatele activității economico-financiare desfășurate.
Valorificarea eficientă a informației economice se poate realiza doar în cadrul unui sistem informațional economic în care contabilitatea este o componentă de bază.
Activitatea contabilă are o contribuție importantă în economie prin conținutul său, care îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate [31]. Aceasta furnizează un sistem de informații corelat și verificat, nelăsând loc subiectivismului și promovând rigurozitate și exactitate în reflectarea fenomenelor economico-financiare. Importanța comunicării manageriale a crescut pe măsură ce firma și-a extins granițele, iar globalizarea tot mai accentuată a piețelor de capital impune utilizarea, în toată lumea, a unui limbaj unic în contabilitate, fapt realizat prin normalizare și armonizare.
Cea mai puțin costisitoare și cea mai răspândită metodă de comunicare managerială o constituie situațiile financiare, inclusiv bilanțul, care de fapt reprezintă nucleul sintezelor contabilității. Utilizatorii informației din situațiile financiare caută să aprecieze rentabilitatea întreprinderii, în general, dar și riscul de nelichiditate al acesteia.
Fiecare entitate economică, indiferent de dimensiune, sector de activitate sau formă de proprietate, se confruntă cu o serie de probleme privind cerințele mediului în care își desfășoară activitatea, îmbunătățirea performanțelor economico-financiare și capacitatea concurențială în raport cu alte entități. Analiza bilanțului are un rol important în realizarea acestor obiective, contribuind, prin metodele și tehnicile utilizate, la cunoașterea stării diferitelor fenomene, identificarea factorilor și cauzelor care provoacă anumite disfuncționalități și luarea măsurilor corespunzătoare pentru reglarea și optimizarea rezultatelor economico-financiare ale fiecărei entități economice [32, p. 112].
În condițiile unei economii de piață, fiecare societate, indiferent de mărime, obiect de activitate trebuie să își îmbunătățească performanțele economico – financiare și capacitatea concurențială în raport cu celelalte entități aflate în concurență. Aceasta se realizează prin folosirea analizei bilanțului ca instrument al managementului intern.
Prin urmare, necesitatea analizei bilanțului decurge din nevoia de cunoaștere a fenomenelor și proceselor din economie, din viața unei societăți. Prin intermediul analizei bilanțului, întregul este descompus în părțile sale componente, după care acestea sunt studiate individual, se determină factorii care le generează și se formulează concluzii cu privire la prezentul și viitorul activității entității analizate. Sinteza reprezintă reuniunea componentelor într-un tot unitar, iar caracterizarea deplină a unei activități sau fenomen presupune îmbinarea celor două, ca mijloace ale cunoașterii.
Analiza bilanțului reprezintă un instrument eficace la dispoziția factorilor de decizie din întreprindere care permite diagnosticarea stării de performanță și echilibru financiar al întreprinderii la încheierea exercițiului, propunându-și să stabilească punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea elaborării strategiei de menținere și dezvoltare a întreprinderii. De asemenea, ea poate face obiectul preocupărilor partenerilor economici și financiar – bancari ai firmei, în vederea fundamentării unor posibile acțiuni de cooperare cu respectiva întreprindere.
Prin cunoașterea post – faptică, curentă și previzională a activității entității economice, a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza bilanțului contribuie la cunoașterea continuă a eficienței utilizării resurselor [28, p. 12].
Analiza bilanțului urmărește diagnosticarea situației financiare pentru fundamentarea politicii economico – financiare și a strategiei întreprinderii.
La nivelul întreprinderii analiza bilanțului reprezintă un instrument necesar luării deciziilor pe baza studierii situației existente, în vederea identificării disfuncționalităților (pierdere, insolvabilitate, etc.) și elaborării unor programe prin care se asigură redresarea sau ameliorarea situației economico-financiare (vezi Fig. 3.1.).
Fig. 3.1. Analiza, ca instrument necesar adoptării deciziei [elaborat de autor]
Deci, analiza nu se limitează la aprecierea stării diferitelor fenomene, ci constituie parte organică a gestiunii previzionale, respectiv managementului strategic (vezi Fig. 3.2.).
Fig. 3.2. Rolul analizei în sistemul de management [elaborat de autor]
Analiza bilanțului servește în continuare ca instrument de elaborare a deciziilor, de reglare a sistemului în scopul valorificării maxime a resurselor pe care le are la dispoziție entitatea economică.
Indicatorii de bază calculați în analiza bilanțului entității se referă la: indicatori ai structurii patrimoniului; indicatori ai echilibrului financiar; indicatori ai lichidității, etc.
3.2. Analiza patrimoniului S.R.L. „Lombard de Lux” în baza bilanțului
Deoarece analiza în continuare se va efectua în baza raportului financiar al S.R.L. „Lombard de Lux”, noțiunile utilizate vor fi cele prevăzute încă în Standardele Naționale de Contabilitate valabile pe teritoriul Republicii Moldova până la 31.12.2014.
Analiza situației patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de către S.R.L. „Lombard de Lux”, indiferent de sursele de finanțare a acestora.
Necesitatea analizei situației patrimoniale rezultă din importanța informațiilor obținute în urma analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen de către utilizatorii numeroși ai bilanțului.
Analiza situației patrimoniale oferă utilizatorilor bilanțului posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte:
Care este mărimea totală a activelor controlate de către S.R.L. „Lombard de Lux”;
Crește ori descrește în dinamică patrimoniul aflat la dispoziția S.R.L. „Lombard de Lux”;
Care este componența patrimoniului întreprinderii;
Cu ce destinație se folosesc activele disponibile ale S.R.L. „Lombard de Lux”;
Aduc ori nu aduc venit activele controlate de întreprindere, etc.
Pentru studierea structurii patrimoniului S.R.L. „Lombard de Lux” se folosește pe larg metoda verticală, ce cuprinde calcularea ponderii fiecărui element component în totalul activului. În acest caz se întocmește următorul tabel.
Tabelul 3.1. Analiza structurală a activelor S.R.L. “Lombard de Lux” [elaborat de autor]
În baza analizei prezentate în tabelul de mai sus se constată că totalul activelor S.R.L. “Lombard de Lux” se majorează în dinamică cu 383364 lei, fapt ce se apreciază pozitiv.
Totodată, se mai urmărește că entitatea nu dispune de loc de active materiale pe termen lung, ceea ce o impune la cheltuieli suplimentarea cu arenda încăperilor pentru desfășurarea activității.
Factorul care a favorizat această majorare sunt activele curente, care majorându-se cu 384018 lei au condus la majorarea indicatorului rezultativ cu aceeași sumă.
Factorii detaliați ce au influențat pozitiv asupra mărimii activelor totale sunt în primul rând investițiile pe termen scurt, care au favorizat majorarea activelor totale în anul 2013 față de anul 2012 cu 269204 lei.
Factorii cu influență negativă sunt activele nemateriale, valoarea de bilanț a cărora a scăzut în anul 2013 față de anul 2012 cu 654 lei din cauza majorării amortizării pentru acestea. Alt factor care a condus la diminuarea în dinamică a activelor totale sunt alte active curent.
La general, dinamica activelor entității, pe clase și grupe, poate fi apreciată pozitivă.
Pentru analiza activelor, poate fi folosită și o altă metodă – metoda ratelor. În acest caz se calculează și se interpretează o varietate mare de coeficienți, cu ajutorul cărora se analizează structura activelor după diferite criterii. Coeficienții calculați sunt [40, p. 132]:
1. Rata imobilizărilor – reflectă cota activelor pe termen lung în totalul activelor. Nivelul mai mare decât 2/3 al acestui indicator creează dificultăți privind achitarea datoriilor curente. Formula de calcul este:
RIM = ATL / TA (3.1.)
unde:
RIM – rata imobilizărilor;
ATL – active pe termen lung;
TA – total active.
2. Rata activelor curente – arată cota activelor curente în totalul patrimoniului și se calculează după formula:
RAc = AC / TA (3.2.)
unde:
RAc – rata activelor curente;
AC – active curente.
Situația când coeficientul dat este mai mare decât rata imobilizărilor caracterizează modificările structurale în favoarea activelor curente și se explică prin depășirea ritmului creșterii activelor curente asupra ritmului creșterii activelor pe termen lung.
3. Rata compoziției tehnice a activelor – reflectă cota mijloacelor fixe în totalul activelor, calculîndu-se după următoarea formulă:
RCTA = MFVAL.BIL. / TA (3.3.)
unde:
RCTA – rata compoziției tehnice a activelor;
MFVAL.BIL. – mijloacele fixe la valoarea de bilanț (valoarea mijloacelor fixe diminuată cu uzura acestora).
4. Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe – arată măsura în care au fost reînnoite mijloacele fixe ale întreprinderii. Coeficientul dat se calculează după formula:
CRMF = MFINTRATE / MFSF. (3.4.)
unde:
CRMF – coeficientul reînnoirii mijloacelor fixe;
MFINTRATE – valoarea mijloacelor fixe intrate pe parcursul perioadei de gestiune;
MFSF – valoarea de inventar a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.
5. Rata medie de acumulare a uzurii mijloacelor fixe, se calculează:
RMAUMF = UCAL. / MFSF. (3.5.)
unde:
RMAUMF – rata medie de acumulare a uzurii mijloacelor fixe;
UCAL. – uzura mijloacelor fixe calculată în cursul perioadei de gestiune;
MFSF. – valoarea de inventar a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune.
În cazul în care indicatorul dat întrece coeficientul reînnoirii mijloacelor fixe însemnă că întreprinderea a utilizat o parte din sursele proprii de finanțare destinate reînnoirii mijloacelor fixe pentru alte scopuri.
6. Rata activelor perfect lichide – reflectă cota activelor întreprinderii care se află într-o formă absolut lichidă și pot fi utilizate imediat pentru achitarea datoriilor sau alte scopuri, se calculează în felul următor:
RAPL = MB / TA (3.6.)
unde:
RAPL – rata activelor perfect lichide;
MB – mijloace bănești.
Pentru a analiza toți acești indicatori aferenți situației S.R.L. „Lombard de Lzx” precum și evoluția lor în dinamică, se poate întocmi un tabel ce va generaliza toți acești indicatori:
Tabelul 3.2. Analiza activelor S.R.L. “Lombard de Lux” prin metoda ratelor
[elaborat de autor]
Știindu-se că se apreciază negativ nivelul mai înalt al imobilizărilor decât 0,67, s-ar putea aprecia drept pozitivă situația S.R.L. “Lombard de Lux” în ceea ce privește acest indicator, deoarece mărimea acestuia este mai mică decât plafonul cerut. Totuși, după cum a fost menționat mai sus, este prea mic acest indicator din cauză că activele materiale pe termen lung lipsesc cu desăvârșire, entitatea fiind nevoită să apeleze la arendarea spațiilor pentru desfășurarea activității sale.
Prin urmare, coeficienții: rata compoziției tehnice, coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe și rata medie de acumulare a uzurii mijloacelor fixe sunt nuli.
Rata activelor perfect lichide înregistrează, și ea, un nivel destul de scăzut, însă pentru a formula o concluzie obiectivă privind suficiența numerarului este necesară analiza mărimii și dinamicii acestuia paralel cu analiza mărimii și dinamicii datoriilor pe termen scurt. Deoarece, nici insuficiența numerarului, nici surplusul acestuia nu se apreciază pozitiv, însă ca să se poată determina, dispune sau nu S.R.L. “Lombard de Lux” de lichidități insuficiente, mărimea acestora trebui corelată cu mărimea datoriilor pe termen scurt, adică a acelor datorii ce au termenul de achitare în limita unui an.
Formarea patrimoniului necesar pentru desfășurarea activității economico – financiare a întreprinderii se efectuează pe seama diferitor surse de finanțare. Din punct de vedere al conținutului economic, sursele de finanțare a activelor reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor agentului economic. În bilanțul contabil acestea se reflectă în interiorul pasivului și de aceea pentru desemnarea lor în practica economică se aplică noțiunea de pasive.
Analiza surselor de finanțare a activelor (pasivelor) S.R.L. “Lombard de Lux” oferă utilizatorilor bilanțului posibilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:
De unde provin activele controlate ale S.R.L. “Lombard de Lux”;
Care surse de finanțare, proprii sau împrumutate prevalează la formarea patrimoniului întreprinderii;
Care este mărimea și structura surselor proprii de finanțare;
Cum se caracterizează datoriile S.R.L. “Lombard de Lux”,
Cât de costisitoare este pentru întreprindere atragerea mijloacelor împrumutate, etc.
În vederea analizei pasivelor, la prima etapă, se calculează un șir de coeficienți [40, p. 171]:
1. Coeficientul de autonomie – reflectă pe de o parte cota capitalului propriu în suma totală a pasivelor, iar pe de altă parte – ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în suma totală a activelor întreprinderii. Potrivit părerii preponderente a specialiștilor, nivelul îndestulător al acestui indicator este – 0,5. Coeficientul de autonomie se calculează potrivit formulei:
CA = CPr / TP (3.7.)
unde:
CA – coeficientul de autonomie;
CPr – capital propriu;
TP – total pasive.
2. Coeficientul de atragere a surselor împrumutate – caracterizează structura surselor de finanțare a activelor din punct de vedere al cotei surselor împrumutate, el dimensionează nivelul de îndatorare a întreprinderii și în mod normal oscilează între 0 și 0,5. Formula de calcul este:
CASÎ = (DTL+DTS) / TP (3.8.)
unde:
CASÎ – coeficientul de atragere a surselor împrumutate;
DTL – datorii pe termen lung;
DTS – datorii pe termen scurt;
TP – total pasive.
3. Coeficientul corelației între sursele proprii și împrumutate – reflectă suma mijloacelor bănești atrase revenită la un leu capital propriu. Cu cât mărimea lui e mai mare cu atât e mai riscantă situația financiară a întreprinderii, punctul critic se consideră 1; se calculează potrivit formulei:
CC = (DTL+DTS) / CPr (3.9.)
unde:
CC – coeficientul corelației între sursele proprii și împrumutate;
CPr – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung;
DTS – datorii pe termen scurt.
4. Rata solvabilității generale – caracterizează gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea. E evident faptul că nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie mai mic de 2. Se calculează în baza următoarei formule:
RSG = TP / (DTL+DTS) (3.10.)
unde:
RSG – rata solvabilității generale;
CPr – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung;
DTS – datorii pe termen scurt;
TP – total pasive.
Mărimea și dinamica coeficienților respectivi în baza bilanțului S.R.L. “Lombard de Lux” sunt prezentați în tabelul următor:
Tabelul 3.3. Analiza coeficienților structurii surselor de finanțare a activelor S.R.L. “Lombard de Lux” [elaborat de autor]
La o primă vizualizare a tabelul se constată că nici unul dintre indicatorii supuși analizei (nici în anul 2012 nici în anul 2013) nu se încadrează în limitele recomandate.
Spre exemplu, coeficientul de autonomie, se apreciază pozitiv doar în cazul în care mărimea acestuia depășește mărimea datoriilor, adică când acesta înregistrează o cotă mai mare de 0,5. Însă, în cazul S.R.L. “Lombard de Lux” se observă că coeficientul de autonomie este de 0,31 în anul 2012 și 0,33 în anul 2013. Pozitiv se apreciază doar tendința de majorare a acestuia.
Dat fiind faptul că ceilalți indicatori se calculează în raport cu capitalul propriu, rezultă că cele spuse pentru coeficientul de autonomie este valabil și pentru ei, și anume:
coeficientul de atragere a surselor împrumutate – este mai mare decât nivelul maxim admisibil, doar înregistrează o dinamică pozitivă de diminuare;
coeficientul de corelație dintre sursele proprii și cele împrumutate este mult mai mic decât pragul cerut (1) ceea ce se explică prin faptul că sursele străine de finanțare prevalează asupra celor proprii;
rata solvabilității generale – din nou, mult mai mică decât nivelul recomandat.
Pentru o analiză mai detaliată a acestor indicatori se trece la analiza separată a structurii și dinamicii capitalului propriu și analiza dinamicii și structurii datoriilor S.R.L. “Lombard de Lux” .
Capitalul propriu se caracterizează ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor.
Însă, de obicei, în procesul desfășurării activității economico – financiare S.R.L. “Lombard de Lux” pe lângă folosirea capitalului propriu apelează și la surse străine de finanțare. Astfel, mărimea, componența și evoluția acestor datorii apărute, determină în mod direct stabilitatea situației financiare și dependența întreprinderii de partenerii de afaceri.
În figura de mai jos se prezintă componența surselor de finanțare a patrimoniului S.R.L. „Lombard de Lux”:
Fig. 3.3. Structura surselor de finanțare [elaborat de autor]
O deosebită atenție se acordă structurii capitalului propriu și evoluției acestuia, cu scopul de a depista îmbunătățirea sau deprecierea calității capitalului propriu din punct de vedere structural:
Tabelul 3.4. Analiza structurii capitalului propriu S.R.L. “Lombard de Lux”
[elaborat de autor]
În dinamică, evoluția mărimii capitalului propriu se apreciază pozitiv, deoarece orice entitatea trebuie să tindă să-și majoreze sursele proprii de finanțare. Majorarea capitalului propriu cu 146773 lei se datorează unicului factor – profit nerepartizat, care majorându-se în anul 2013 cu 146773 lei a condus la acoperirea pierderilor perioadelor precedente și înregistrarea unui profit de 119829 lei în anul 2013. Din câte se observă, capitalul statutar și suplimentar rămâne neschimbat; rezerve entitatea nu a format; capital secundar, de asemenea nu are.
Pentru analiza datoriilor S.R.L. “Lombard de Lux” se utilizează metoda verticală de apreciere a structurii acestora după conținutul economic:
Tabelul 3.5. Analiza structurii datoriilor după conținutul economic ale S.R.L. “Lombard de Lux” [elaborat de autor]
În rezultatul analizei datoriilor se observă că datoriile cresc în dinamică cu 860107 lei. Această creștere este datorată majorării în dinamică a datoriilor financiare pe termen scurt în anul 2013, de la 593510 lei în anul 2012 la 856493 lei.
Apelarea S.R.L. “Lombard de Lux” la surse străine de finanțare nu se apreciază negativ, însă dat fiind faptul că nivelul de îndatorare pe care îl are entitatea este destul de înalt, S.R.L. “Lombard de Lux” ar trebui să urmărească permanent capacitatea de a face față datoriilor scadente.
Patrimoniul S.R.L. “Lombard de Lux” poate fi analizat nu numai la valoarea de bilanț, dar și la valoarea netă a acestuia, folosindu-se noțiunea de patrimoniul net (sau active nete). În practica economică internațională se aplică două variante de definire și calculare a patrimoniului net [40, p. 134]:
Potrivit primei abordări, patrimoniul net reprezintă valoarea activelor diminuată cu mărimea datoriilor și se calculează în felul următor:
PNET = TA – DTL – DTS (3.11.)
unde:
PNET – patrimoniul net,
TA – total active;
DTL – datorii pe termen lung;
DTS – datorii pe termen scurt.
A doua abordare determină patrimoniul net ca valoarea activelor diminuată cu mărimea datoriilor pe termen scurt, formula de calcul fiind:
PNET = TA – DTS (3.12.)
unde:
PNET – patrimoniul net,
TA – total active;
DTS – datorii pe termen scurt.
Rezultatul obținut în urma aplicării acestei formule, conform datelor bilanțului, va coincide cu valoarea capitalului permanent.
În Republica Moldova se aplică prima metodă de calcul a patrimoniului net. Printr-o definiție, putem spune: patrimoniul net reflectă mărimea activelor controlate de către entitate, care sunt formate numai pe seama surselor proprii de finanțare și nu sunt împovărate de datorii.
Calculul și analiza factorială a patrimoniului net al S.R.L. “Lombard de Lux” se poate face cu ajutorul tabelului:
Tabelul 3.6. Analiza factorială a patrimoniului net a S.R.L. “Lombard de Lux”
[elaborat de autor]
Dat fiind faptul că patrimoniul net este reprezentat de acea cotă a activelor care sunt finanțate din contul surselor proprii de finanțare, rezultă că orice majorare în dinamică a acestora se va aprecia pozitiv. Prin urmare, în cazul S.R.L. “Lombard de Lux” se urmărește că nivelul acestor active este cu 148810 lei mai mare decât în anul 2012. La majorarea în dinamică a patrimoniului net a influențat pozitiv valoarea activelor care au crescut în anul 2013 față de anul 2012 cu 383364 lei. Însă, majorarea în dinamică a datoriilor pe termen scurt au condus la diminuarea activelor nete cu 234554 lei, prin urmare, creșterea primară sub influența activelor totale a fost umbrită de influența negativă a datoriilor pe termen scurt (și anume a datoriilor financiare pe termen scurt).
3.3. Analiza echilibrului financiar al S.R.L. „Lombard de Lux”
Echilibrul financiar reflectă asigurarea resurselor necesare pentru desfășurarea activității pe de o parte, și respectarea obligațiilor de plată ale întreprinderii către terți pe de altă parte.
Analiza echilibrului financiar este concepută ca o etapă de restructurare a întreprinderii în vederea îmbunătățirii, consolidării sau salvării situației financiare. Asigurarea echilibrului financiar necesită o sincronizare între ritmul cheltuielilor de aprovizionare și consumurilor de producție pe de o parte, și cel al vânzării producției și încasării pe de altă parte. Nerespectarea acestei cerințe se reflectă în lipsa capacității de plată a întreprinderii, respectiv apariția creditelor nerambursate la scadență și a datoriilor neachitate la termen față de furnizori, față de stat.
Incapacitatea de plată poate avea diferite consecințe asupra mai multor participanți la relațiile de piață (vezi figura de mai jos).
Fig. 3.4. Consecințele negative ale incapacității de plată
Prin urmare, în caz de dezechilibru financiar, de insuficiență de mijloace bănești, întreprinderea:
contractează împrumuturi;
reduce volumul aprovizionărilor;
decalează termenele de achitarea a datoriilor;
renunță la unele materiale aflate în stoc peste necesar;
impulsionează desfacerile (vânzările);
accelerează lichiditatea unor imobilizări,
pentru ca până la urmă să-și majoreze nivelul lichidităților și să facă față datoriilor scadente.
Pentru a nu se ajunge la o astfel de situație, se impune, efectuarea la timp și cu responsabilitate maximă a analizei echilibrului financiar, a aprecierii nivelului de lichiditate, a aprecierii gradului de solvabilitate.
Echilibrul financiar al S.R.L. “Lombard de Lux” va fi determinat în baza a trei indicatori generalizatori:
Fondul de rulment.
Solvabilitatea entității.
Lichiditatea bilanțului [42].
Fondul de rulment – excedentul de resurse financiare permanente asupra activelor pe termen lung folosit pentru acoperirea nevoilor curente.
Solvabilitatea este o altă formă a echilibrului financiar a unui agent economic și exprimă aptitudinea acestuia de a face față angajamentelor sale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung din contul tuturor activelor de care dispune (indiferent de sursa de finanțare a acestora).
Lichiditatea este capacitatea entității economice de a transforma în orice moment activele sale (cu costuri minime) în mijloace bănești, necesare pentru a-și onora obligațiile pe termen scurt la necesitate.
Regula echilibrului financiar minim poate fi prezentată sub forma a două egalități [44]:
ATL = Cperm (3.13.)
AC = DTS (3.14.)
unde:
ATL – active pe termen lung;
AC – active curente;
Cperm. – capital permanent (capital propriu plus datorii pe termen lung);
DTS – datorii pe termen scurt.
Adică, activele pe termen lung se finanțează din contul capitalului permanent, iar activele curente – din contul datoriilor pe termen scurt. Respectarea regulii echilibrului minim adesea nu e suficientă, de aceea e necesară o oarecare marjă de siguranță, adică trebuie ca mărimea activelor curente să fie mai mare ca mărimea datoriilor pe termen scurt, și prin urmare, mărimea capitalului permanent trebuie să fie mare decât mărimea activelor pe termen lung. Anume această marjă reprezintă fondul de rulment (vezi figura de mai jos).
Fig. 3.5. Prezentarea schematică a Fondului de rulment [elaborat de autor]
În continuare se prezintă calculul și aprecierea fondului de rulment al S.R.L. “Lombard de Lux”:
Tabelul 3.7. Dinamica mărimii reale a fondului de rulment a S.R.L. “Lombard de Lux”
[elaborat de autor]
Fondul de rulment al S.R.L. “Lombard de Lux” are o mărime pozitivă atât în anul 2012 cât și în anul 2013 (273391 lei și respectiv 420818 lei), fapt care se apreciază pozitiv. Pozitivă se apreciază și tendința de majorarea în dinamică a fondului de rulment.
Potrivit primei formule de calcul, activele curente sunt cele ce au favorizat majorarea în dinamică a fondului de rulment, iar datoriile pe termen scurt au condiționat diminuarea în dinamică a acestei marje de siguranță.
Potrivit formulei a doua de calcul, factorul cu influență pozitivă este capitalul propriu, care majorându-se a condus la majorarea în dinamică a fondului de rulment cu aceeași sumă, pe cînd diminuarea cu 654 lei a reprezentat de asemenea un factor cu influență pozitivă asupra fondului de rulment.
În vederea determinării nivelului de solvabilitate al S.R.L. “Lombard de Lux”, care reflectă capacitatea acesteia de a-și achita totalitatea datoriilor utilizând totalitatea activelor de care dispune, este necesar de calculat și apreciat următorii doi indicatorii care au fost deja apreciați în cadrul analizei surselor de finanțare, și anume: coeficientul de autonomie și rata solvabilității generale.
În literatura de specialitate există următoarele noțiuni aferente lichidității:
lichidități – active sub formă lichidă (mijloace bănești în casierie, în conturi bancare);
lichiditatea Bilanțului– capacitatea de transformare a activelor în lichidități;
lichiditatea întreprinderii – capacitatea întreprinderii de a transforma activele în lichidități și de a atrage mijloace bănești din exterior (datorită nivelului înalt al atractivității investiționale și a poziției dominante pe piață) cu scopul onorării obligațiilor pe termen scurt [23, p. 24].
Prin urmare, lichiditatea are o influență deosebită asupra solvabilității întreprinderii, deoarece, insuficiența lichidității duce la amânarea plăților, și ca rezultat – declararea insolvabilității.
În figura ce urmează este redată dependența dintre solvabilitatea și lichiditatea întreprinderii.
Fig. 3.6. Interdependența dintre solvabilitatea și lichiditatea entității economice
[elaborat de autor]
Totuși, dependența între lichiditate și solvabilitate nu este una directă, deoarece nu întotdeauna suficiența lichidității implică și solvabilitatea entității economice. Acest fapt se datorează diferenței dintre perioada de timp la care se referă indicatorii de lichiditate și solvabilitate. Solvabilitatea – se referă la o perioadă îndelungată de timp și are în vedere onorarea obligațiilor atât pe termen lung cât și pe termen scurt; iar lichiditatea – la o perioadă scurtă de timp și are în vedere doar onorarea datoriilor pe termen scurt.
Prin urmare, întreprinderile, în funcție de nivelul lichidității și a gradului de solvabilitate, se pot împărți în 4 grupe (vezi figura de mai jos):
Fig. 3.7. Clasificarea entităților economice în funcție de suficiența lichidităților și gradul solvabilității [elaborat de autor]
Pentru a putea aprecia lichiditatea S.R.L. „Lombard de Lux” și a o clasa în unul din cadrele prezentate mai sus, în continuare se propune analiza lichidității.
În vederea analizei lichidității Bilanțului S.R.L. „Lombard de Lux” se vor utiliza 2 metode:
Analiza Bilanțului prin clasarea activelor și pasivelor;
Analiza-expresă a Bilanțului.
Prima metodă de analiză a lichidității Bilanțului: în acest sens totalitatea activelor se grupează în funcție de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace bănești:
A1 – active perfect lichide (numerar);
A2 – active ușor realizabile (produse finite, mărfuri, investiții și creanțe pe termen scurt);
A3 – active lent realizabile (stocuri de mărfuri și materiale (cu excepția produselor finite și mărfurilor), alte active curente);
A4 – active greu realizabile (active pe termen lung).
Analiza lichidității implică și clasarea surselor de finanțare a activelor (adică clasarea pasivelor) după scadență (după gradul de exigibilitate):
P1 – datorii urgente, cele scadente cu termenul de plată expirat;
P2 – datorii pe termen scurt, cu termenul de plată neexpirat;
P3 – datorii pe termen lung;
P4 – capitalul propriu.
Clasările respective și examinarea corelațiilor existente între grupele evidențiate permit aprecierea lichidității Bilanțului. Trebuie de menționat faptul că, Bilanțul se consideră absolut lichid dacă [40, p. 301]:
A1 ≥ P1 ; A2 ≥ P2 ; A3 ≥ P3 ; A4 ≤ P4 (3.15)
În scopul acestei analizei lichidității bilanțului S.R.L. „Lombard de Lux” se întocmește următorul tabel:
Tabelul 3.8. Clasarea și a pasivelor S.R.L. „Lombard de Lux” [elaborat de autor]
Dacă se verifică inegalitățile cerute se obține:
Anul precedent – 2012:
A1 >P1 ; A2 > P2 ; A3 > P3 ; A4 < P4 (3.16)
Anul curent – 2013:
A1 >P1 ; A2 > P2 ; A3 > P3 ; A4 < P4 (3.17)
Inegalitățile de mai demonstrează faptul că, bilanțul S.R.L. „Lombard de Lux” este a fost absolut lichid în anul 2012 și este absolut lichid și în anul 2013. Adică, entitatea nu dispune deloc de datorii expirate, ceea ce vorbește despre faptul că S.R.L. „Lombard de Lux” ține cont de prevederile contractuale și achită în termeni datoriile scadente; dispune de suficiente mijloace bănești și active ce ușor se transformă în lichidități pentru a-și putea achita datoriile pe termen scurt; nu dispune de datorii pe termen lung; capitalul propriu este mai mare decât activele pe termen lung.
A doua metodă de analiză a lichidității Bilanțului contabil – este cea în baza coeficienților. În acest caz, coeficienții calculați sunt [40, p. 324]:
1. Lichiditatea curentă, care presupune comparația activelor curente cu datoriile pe termen scurt. Indicele dat arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în suma deplină. Calculul lichidității curente se face în baza formulei:
Lc = AC / DTS (3.18)
unde:
Lc – lichiditatea curentă;
AC – active curente;
DTS – datorii pe termen scurt.
Însă, dat fiind faptul că, indicatorul dat nu ține cont de componența activelor curente (acestea putând avea o dimensiune suficientă, dar o structură inadecvată), analiza lichidității se completează prin calcularea și interpretarea lichidității intermediare și absolute.
2. Lichiditatea intermediară, reprezintă în sine un caz particular al lichidității curente, ce constă în excluderea din componența activelor curente a stocurilor de mărfuri și materiale precum și a altor active curente. Indicatorul dat reflectă cota datoriilor pe termen scurt pe care întreprinderea este capabilă să le achite prin mobilizarea mijloacelor bănești, investițiilor pe termen scurt și creanțelor pe termen scurt, formula de calcul fiind:
Li = (MB + ITS + CTS)/ DTS (3.19)
unde:
Li – lichiditatea intermediară;
MB – mijloace bănești;
ITS – investiții pe termen scurt;
CTS – creanțe pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.
3. Lichiditatea absolută, presupune compararea celor mai lichide active curente cu datoriile pe termen scurt, caracterizând astfel, cota datoriilor pe termen scurt pe care întreprinderea este capabilă să le achite imediat utilizând numai mijloacele bănești disponibile la moment. Acest indicator se calculează potrivit formulei:
La = MB / DTS (3.201)
unde:
La – lichiditatea absolută;
MB – mijloace bănești;
DTS – datorii pe termen scurt.
Tabelul 3.9. Calculul coeficienților lichidității [elaborat de autor]
În literatura de specialitate circulă diverse păreri cu privire la parametrii de apreciere a lichidității. În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile optimale, cel mai des întâlnite, ale lichidității curente, intermediare și absolute, de către autor în literatura de specialitate.
Însă se observă cu primii doi indicatori nu se încadrează în aceste intervale. Coeficientul lichidității curente este mai mic decât nivelul optim ceea ce se apreciază negativ, deoarece o insuficiență de lichidități îi poate crea dificultăți S.R.L. „Lombard de Lux” privind achitarea datoriilor scadente din contul activelor curente totale.
Lichiditatea intermediară, deja depășește aproximativ de 2 ori nivelul optim, din nou – situație care s-ar putea aprecia negativ. Însă aici părerea autorului este alta: dat fiind faptul că activitatea de bază a S.R.L. „Lombard de Lux” este activitatea cu materiale prețioase, adică nici o activitate de producere și comerț direct cu materiale prețioase, rezultă faptul că nivelul înalt al acestui indicator nu poate fi apreciat ca unul negativ, ca o structură inadecvată a activelor, deoarece aceasta nu are în ce active materiale să investească.
Lichiditatea absolută este unicul coeficient caracteristic activității S.R.L. „Lombard de Lux” care corespunde intervalului optim prezentat în sursele de informație. Prin urmare, entitatea nu întâlnește dificultăți la achitarea datoriilor scadente din contul numerarului disponibil, fapt care se apreciază pozitiv.
În rezultatul analizei solvabilității și lichidității S.R.L. „Lombard de Lux” se constată că entitatea face parte din categoria entităților cadrului 2, adică la momentul de față se caracterizează ca fiind lichidă dar insolvabilă, ceea ce înseamnă că pe viitor, dacă nu va planifica cash-flow-ul său, va avea riscul de a intra în insolvabilitate. Prin urmare, propunerea autorului constă în urmărirea permanentă a lichidităților sale prin planificarea cash-flow-ului.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Bilanțul este acel document care trebuie să ofere o imagine fidelă, clară si completă a poziției financiare a entității economice aferente exercițiului financiar încheiat. Prin urmare, de corectitudinea întocmirii lui, de completitudinea informației prezentate în acesta, depinde în mare parte, calitatea informației ce poate fi preluată din el de către diferiții utilizatori ai bilanțului. Actualitatea temei reiese din modificările intervenite în reglementările contabile. Aici se are au în vedere noul Plan general de conturi contabile și noile Standarde Naționale de Contabilitatea, care sunt în vigoare începând cu 01.01.2014 și utilizabile cu titlu de recomandare, iar începând cu 01.01.2015 vor fi utilizate de către toate entitățile economice în mod obligatoriu.
Bilanțul reprezintă doar un formular din întreg setul Situațiilor financiare elaborate de către entitățile economice, însă importanța temei rezidă și din faptul că anume Bilanțul, ca document de sinteză, include în componența sa informații privind întreg patrimoniu al entității economice, iar odată ce au intervenit modificări în modul de evaluare, recunoaștere, determinare a amortizării și uzurii, respectiv intervin modificări și în procedura de completare a acestuia.
Îndeplinind pe rând sarcinile propuse:
Determinarea pașilor premergători întocmirii bilanțului și a anexei la bilanț;
Relevarea modului de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț;
Efectuarea analizei bilanțului al S.R.L. „Lombard de Lux” cu evidențierea:
analizei patrimoniului de activ;
analizei surselor de finanțare a patrimoniului societății;
analiza echilibrului financiare al S.R.L. „Lombard de Lux”.
Elaborarea recomandărilor privind înlăturarea neajunsurilor depistate cu privire la modul de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț;
Formularea propunerilor cu privire la îmbunătățirea situației financiare a S.R.L. „Lombard de Lux”,
autorul a reușit să-și atingă scopul: prezentarea procedurii de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț, efectuarea analizei în baza datelor conținute în bilanț, depistarea neajunsurilor cu privire la întocmirea bilanțului și a anexei la acesta, stabilirea aspectelor slabe ale entității ținând cont de totalitatea indicatorilor ce se vor calcula, precum și elaborarea unor propuneri privind înlăturarea neajunsurilor, îmbunătățirea modului de ținere a contabilității, precum și a situației financiare a entității economice.
Potrivit prevederilor noilor Standarde Naționale de Contabilitate, bilanțul prezintă poziția financiară a entității și include informații aferente soldurilor existente la data raportării privind:
activele – resurse economice identificabile și controlabile de către entitate ce provin din fapte economice trecute din a căror utilizare se așteaptă obținerea unor beneficii economice;
capitalul propriu – mărimea rămasă în activele entității după scăderea datoriilor;
datoriile – obligații actuale ale entității provenite din fapte economice trecute a căror stingere contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii economice [16].
Pentru a putea întocmi bilanțul său, S.R.L. „Lombard de Lux” parcurge anumite etape:
Verifică înregistrările din conturi a tuturor operațiunilor economico – financiare avute loc pe parcursul perioadei de gestiune pentru care se întocmește bilanțul contabil;
Desfășoară inventarierea patrimoniului S.R.L. „Lombard de Lux” precum și a surselor de finanțare a acestuia;
Verifică concordanța dintre înregistrările contabile și realitatea constatată la inventariere, se stabilesc diferențele de inventar;
Înregistrează în conturi toate diferențele constatate;
Determină rezultatele financiare ale exercițiului (închizându-se conturile ce nu trebuie să aibă solduri finale (Anexa 23, 24, 25, 26, 27));
Întocmește Balanța de verificare (a rulajelor și soldurilor) (Anexa 29);
Întocmește bilanțul contabil și anexele la acesta (Anexa 30).
Pe parcursul urmăririi modului de completare a bilanțului în cadrul S.R.L. „Lombard de Lux” autorul nu a observat nici o deviere de la prevederile actelor normative și legislative în vigoare.
Un alt compartiment al lucrării este analiza bilanțului, în acest sens a fost analizată structura patrimonială a S.R.L. „Lombard de Lux” și au fost constatate următoarele:
întreprinderea nu are spațiul său propriu pentru desfășurarea activității, apelând la arendă;
sursele proprii de finanțare sun sub nivelul optim (nivel optim 0,5), iar coeficientul de atragere a surselor împrumutate, respectiv este mai mare decât nivelul optim, fapt ce poate influența negativ asupra stabilității financiare a entității;
pe parcursul anului 2013 entitatea a reușit să înregistreze un rezultat financiar pozitiv acoperind pierderile anului precedent;
patrimoniul net crește în dinamică;
fondul de rulment crește în dinamică;
în rezultatul analizei solvabilității și lichidității S.R.L. „Lombard de Lux” se constată că entitatea face parte din categoria entităților cadrului 2, adică la momentul de față se caracterizează ca fiind lichidă dar insolvabilă, ceea ce înseamnă că pe viitor, dacă nu va planifica cash-flow-ul său, va avea riscul de a intra în insolvabilitate.
Prin urmare, pentru a nu intra în proces de insolvență, propunerea autorului constă în urmărirea permanentă a lichidităților sale prin planificarea cash-flow-ului.
În concluzii se poate afirma că întreaga activitate se desfășoară conform prevederilor legislației în vigoare; contabilitatea se organizează la cel mai înalt nivel; bilanțul contabil este întocmit doar după pașii premergători întocmirii acestuia; nu există nici o divergență dintre informația conținută în balanțele de verificare pe conturi în parte cu informația conținută în balanța de verificare generalizatoare, cu atât mai mult cu informația conținută în bilanț.
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI HOTĂRÂRILE GUVERNULUI
Codul Fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. ed. spec.
Legea contabilității. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34.
II. INSTRUCȚII ȘI MATERIALE METODOLOGICE
Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 088.
Standardul Național de Contabilitate 2 “Stocurile de mărfuri și materiale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.88-91.
Standardul Național de Contabilitate 3 “Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1997, nr. 88–91.
Standardul Național de Contabilitate 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88–91.
Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88–91.
Standardul Național de Contabilitate 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88-91.
Planul de conturi contabile al activității economico – financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 93-97.
Standardul Național de Contabilitate 21 “Efectele variațiilor cursurilor valutare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 16 din 29.01.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1999, nr. 35–38.
Standardul Național de Contabilitate 17 “Contabilitatea arendei (chiriei)”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 32 din 03.03.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 27-28.
Standardul Național de Contabilitate 8 “Profitul (pierderea) net (a) al perioadei de gestiune, erorile esențiale și modificările Politicii de Contabilitate”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr.68 din 19.11.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.234.
Standardul Național de Contabilitate 10 “Eventualități și evenimente ale activității economice care survin după data de întocmire a bilanțului , aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 68 din 19.11.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.234.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaționale de Contabilitate și Interpretări la 1 ianuarie 2005. București: CECCAR, 2005. 2422 p.
Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor. Nr. 60 din 29.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 166-169.
Standarde Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor. Nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.
Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 119 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară la situația din 09.10.2013. http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport (vizualizat 17.02.2014).
III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE
Andronic B. Performanța firmei. Abordare transdisciplinară în analiza microeconomică. Iași: Polirom, 2000. 583 p.
Bădescu A. ș.a. Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. București: Economică, 2014. 240 p.
Bărbulescu C. Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică. Strategii și politici de redresare și dinamizare a activității. București: Economică, 2002. 320 p.
Borlea S. Analiza performanței financiare și a riscului întreprinderii. Zalău: Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, 2013. 55 p.
Buglea A. Analiza situației financiare a întreprinderii. Timișoara: Mirton, 2004. 351 p.
Bușe L., Radu F., Siminică M. Analiza economico-financiară a firmei. Ediția a II-a. Craiova: Scrisul Românesc, 2003. 375 p.
Cojocaru C., Călin G., Cojocea A. Analiză economico – financiară (manual complementar). București: Economica, 2003. 116 p.
Dumbravă M. Model de analiză a performanței firmei. În: Revista „Economie teoretică și aplicată”, vol. XVIII (2010), nr. 8 (549). p. 105-119.
Georgescu N. Analiza bilanțului contabil. București: Economică, 1999. 304 p.
Georgescu N. Diagnostic economico-financiar. București: Economică, 2002. 274 p.
Grigoroi L., Lazari L., autor colectiv: Agenția de stat pentru protecția proprietății industriale a Republicii Moldova, autor colectiv: Institutul de proprietate industrială. Bazele contabilității. Chișinău: Cartier, 2003. 300 p.
Kirțescu C., Dobrescu E. Monedă. Mică enciclopedie. București: Enciclopedică, 2002. 298 p.
Mihai L. Analiza situațiilor financiare și ce așteptări să avem de la acestea. http://drconsultants.ro/analiza-situatiilor-financiare/ (vizualizat 07.04.2014).
Moldoveanu G. Analiza și comportament organizațional. București: Economică, 2005. 320 p.
Nederiță A., Bucur V., Carauș M. Contabilitatea financiară. Chișinău: ACAP, 2003. 640 p.
Niță C., Popescu M.. Dicționar de marketing și de afaceri. București: Economică, 1999. 370 p.
Ristea M. Noul sistem de contabilitate. București: Economică, 1994. 364 p.
Rusu G. Dicționar explicativ, bănci, finanțe, comerț internațional cu indexuri de termeni în limbile rusă și engleză. Chișinău: Asociația Princeps, 200. 241 p.
Spataru L. Analiza economico – financiară. Instrument al managementului întreprinderilor. Ediția a II-a. București: Economică, 2010. 600 p.
Stoian A., Țurlea E. Auditul financiar contabil. București: Economică, 2001. 224 p.
Trașcă M., Văideianu H. Noțiuni de contabilitate. Craiova: Reprograph, 2003. 212 p.
Țiriulnicov N., Paladi V. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: Tipografia Centrală, 2004. 384 p.
Țurcanu V., Bejerean E. Bazele contabilității. Chișinău: ASEM, 2003. 267 p.
IV. SURSE STATISTICE, PRACTICE ȘI INTERNET
Analiza economico-financiară a firmei pe baza bilanțului financiar. h http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=7480 (citat 22.01.2014).
Bilanț contabil lung. ht http://www.cabinetexpert.ro/2014-04-25/bilant-contabil-lung-la-31-12-2013-model-nota-explicativa-13-si-nota-explicativa14.html(citat 11.03.2014).
Bilanț contabil: elaborare și analiză. http://www.faracontabilitate.ro/utile/bilant-contabil-elaborare-si-analiza/#axzz33n3MFsvW (citat 22.04.2014).
Bilanț contabil? http://www.business24.ro/articole/bilant+contabil (citat 21.02.2014).
Bilanțul contabil. https://www.bcrclubantreprenori.ro/ghid/afiseaza/281/bilantul-contabil/ (citat 03.04.2014).
Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. http://www.statistica.md/ (citat 17.02.2014).
Cine trebuie să semneze bilanțul? http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33247/ Cine-trebuie-sa-semneze-bilantul-Doua-semnaturi-fara-de-care-nu-poti-depune-situatiile-financiare-anuale.html (citat 12.12.2013).
Definiție bilanț contabil. ht http://www.comunicatedepresa.ro/bilant-contabil/definitie/ (citat 13.12.2013).
Întocmirea și depunerea bilanțului aferent anului 2013. http://www.financiarul.ro/2014 /02/11/intocmirea-si-depunerea-bilantului-aferent-anului-2013/ (citat 30.04.2014).
http://www.cnam.md/ (citat 12.05.2014).
http://cnas.md/ (citat 12.05.2014).
BIBLIOGRAFIE
I. ACTE LEGISLATIVE ȘI HOTĂRÂRILE GUVERNULUI
Codul Fiscal al Republicii Moldova. Nr. 1163 din 24.04.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005, nr. ed. spec.
Legea contabilității. Nr. 113 din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34.
II. INSTRUCȚII ȘI MATERIALE METODOLOGICE
Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 088.
Standardul Național de Contabilitate 2 “Stocurile de mărfuri și materiale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.88-91.
Standardul Național de Contabilitate 3 “Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1997, nr. 88–91.
Standardul Național de Contabilitate 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88–91.
Standardul Național de Contabilitate 18 “Venitul”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88–91.
Standardul Național de Contabilitate 12 “Contabilitatea impozitului pe venit”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88-91.
Planul de conturi contabile al activității economico – financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 93-97.
Standardul Național de Contabilitate 21 “Efectele variațiilor cursurilor valutare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 16 din 29.01.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1999, nr. 35–38.
Standardul Național de Contabilitate 17 “Contabilitatea arendei (chiriei)”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 32 din 03.03.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 27-28.
Standardul Național de Contabilitate 8 “Profitul (pierderea) net (a) al perioadei de gestiune, erorile esențiale și modificările Politicii de Contabilitate”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr.68 din 19.11.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.234.
Standardul Național de Contabilitate 10 “Eventualități și evenimente ale activității economice care survin după data de întocmire a bilanțului , aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 68 din 19.11.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.234.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară, inclusiv Standarde Internaționale de Contabilitate și Interpretări la 1 ianuarie 2005. București: CECCAR, 2005. 2422 p.
Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor. Nr. 60 din 29.05.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 166-169.
Standarde Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor. Nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.
Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor. Nr. 119 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.
Standarde Internaționale de Raportare Financiară la situația din 09.10.2013. http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport (vizualizat 17.02.2014).
III. MONOGRAFII, ARTICOLE, MANUALE
Andronic B. Performanța firmei. Abordare transdisciplinară în analiza microeconomică. Iași: Polirom, 2000. 583 p.
Bădescu A. ș.a. Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. București: Economică, 2014. 240 p.
Bărbulescu C. Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate economică. Strategii și politici de redresare și dinamizare a activității. București: Economică, 2002. 320 p.
Borlea S. Analiza performanței financiare și a riscului întreprinderii. Zalău: Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, 2013. 55 p.
Buglea A. Analiza situației financiare a întreprinderii. Timișoara: Mirton, 2004. 351 p.
Bușe L., Radu F., Siminică M. Analiza economico-financiară a firmei. Ediția a II-a. Craiova: Scrisul Românesc, 2003. 375 p.
Cojocaru C., Călin G., Cojocea A. Analiză economico – financiară (manual complementar). București: Economica, 2003. 116 p.
Dumbravă M. Model de analiză a performanței firmei. În: Revista „Economie teoretică și aplicată”, vol. XVIII (2010), nr. 8 (549). p. 105-119.
Georgescu N. Analiza bilanțului contabil. București: Economică, 1999. 304 p.
Georgescu N. Diagnostic economico-financiar. București: Economică, 2002. 274 p.
Grigoroi L., Lazari L., autor colectiv: Agenția de stat pentru protecția proprietății industriale a Republicii Moldova, autor colectiv: Institutul de proprietate industrială. Bazele contabilității. Chișinău: Cartier, 2003. 300 p.
Kirțescu C., Dobrescu E. Monedă. Mică enciclopedie. București: Enciclopedică, 2002. 298 p.
Mihai L. Analiza situațiilor financiare și ce așteptări să avem de la acestea. http://drconsultants.ro/analiza-situatiilor-financiare/ (vizualizat 07.04.2014).
Moldoveanu G. Analiza și comportament organizațional. București: Economică, 2005. 320 p.
Nederiță A., Bucur V., Carauș M. Contabilitatea financiară. Chișinău: ACAP, 2003. 640 p.
Niță C., Popescu M.. Dicționar de marketing și de afaceri. București: Economică, 1999. 370 p.
Ristea M. Noul sistem de contabilitate. București: Economică, 1994. 364 p.
Rusu G. Dicționar explicativ, bănci, finanțe, comerț internațional cu indexuri de termeni în limbile rusă și engleză. Chișinău: Asociația Princeps, 200. 241 p.
Spataru L. Analiza economico – financiară. Instrument al managementului întreprinderilor. Ediția a II-a. București: Economică, 2010. 600 p.
Stoian A., Țurlea E. Auditul financiar contabil. București: Economică, 2001. 224 p.
Trașcă M., Văideianu H. Noțiuni de contabilitate. Craiova: Reprograph, 2003. 212 p.
Țiriulnicov N., Paladi V. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: Tipografia Centrală, 2004. 384 p.
Țurcanu V., Bejerean E. Bazele contabilității. Chișinău: ASEM, 2003. 267 p.
IV. SURSE STATISTICE, PRACTICE ȘI INTERNET
Analiza economico-financiară a firmei pe baza bilanțului financiar. h http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=7480 (citat 22.01.2014).
Bilanț contabil lung. ht http://www.cabinetexpert.ro/2014-04-25/bilant-contabil-lung-la-31-12-2013-model-nota-explicativa-13-si-nota-explicativa14.html(citat 11.03.2014).
Bilanț contabil: elaborare și analiză. http://www.faracontabilitate.ro/utile/bilant-contabil-elaborare-si-analiza/#axzz33n3MFsvW (citat 22.04.2014).
Bilanț contabil? http://www.business24.ro/articole/bilant+contabil (citat 21.02.2014).
Bilanțul contabil. https://www.bcrclubantreprenori.ro/ghid/afiseaza/281/bilantul-contabil/ (citat 03.04.2014).
Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. http://www.statistica.md/ (citat 17.02.2014).
Cine trebuie să semneze bilanțul? http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_33247/ Cine-trebuie-sa-semneze-bilantul-Doua-semnaturi-fara-de-care-nu-poti-depune-situatiile-financiare-anuale.html (citat 12.12.2013).
Definiție bilanț contabil. ht http://www.comunicatedepresa.ro/bilant-contabil/definitie/ (citat 13.12.2013).
Întocmirea și depunerea bilanțului aferent anului 2013. http://www.financiarul.ro/2014 /02/11/intocmirea-si-depunerea-bilantului-aferent-anului-2013/ (citat 30.04.2014).
http://www.cnam.md/ (citat 12.05.2014).
http://cnas.md/ (citat 12.05.2014).
ANEXE
ADNOTARE
la teza de masterat a studentei Soltan Maria
cu tema: „Modul de întocmire și prezentare a bilanțului contabilui analiza acestuia”
Specialitatea: 361.1 – Contabilitate
Locul susținerii: orașul Chișinău, Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Structura lucrării: introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 52 surse, 60 pagini text de bază (până la Bibliografie), 32 anexe, 12 figuri, 11 tabele.
Cuvinte cheie: bilanț, situație financiară, raport financiar, active, pasive, capital propriu, datorii, lichiditate, solvabilitate, echilibru financiar.
Scopul lucrării: prezentarea procedurii de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț, efectuarea analizei în baza datelor conținute în bilanț, depistarea neajunsurilor cu privire la întocmirea bilanțului și a anexei la acesta, stabilirea aspectelor slabe ale entității ținând cont de totalitatea indicatorilor ce se vor calcula, precum și elaborarea unor propuneri privind înlăturarea neajunsurilor, îmbunătățirea modului de ținere a contabilității, precum și a situației financiare a entității economice.
Obiectivele lucrării:
Determinarea pașilor premergători întocmirii bilanțului și a anexei la bilanț;
Relevarea modului de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț;
Efectuarea analizei bilanțului al S.R.L. „Lombard de Lux” cu evidențierea:
analizei patrimoniului de activ;
analizei surselor de finanțare a patrimoniului societății;
analiza echilibrului financiare al S.R.L. „Lombard de Lux”.
Elaborarea recomandărilor privind înlăturarea neajunsurilor depistate cu privire la modul de întocmire a bilanțului și a anexei la bilanț;
Formularea propunerilor cu privire la îmbunătățirea situației financiare a S.R.L. „Lombard de Lux”.
În calitate de suport metodologic pentru elaborarea lucrării au servit actele normative și legislative în vigoare, precum și lucrările autorilor autohtoni și străini menționați în Bibliografia lucrării.
ANNOTATIONS
au thèse de maîtrise de Mme Soltan Maria sur le thème
„Compilation et présentation du bilan et son analyse”
Spécialité: 361.1 – Comptabilité
Place pour soutenance: Chisinau, Université Libre Internationale de Moldova.
Structure: introduction, trois chapitres, les conclusions et recommandations, bibliographie de 52 sources, 60 pages de texte principal (jusqu'à Bibliographie), 32 annexes, 12 figures, 11 tables.
Mots-clés: bilan, états financiers, rapport financier, les actifs, passifs, capitaux propres, la dette, la liquidité, la solvabilité, l'équilibre financier.
Le but: présentation de la procédure de compilation du bilan de et l'annexe et l'analyse de bilan; détecter les lacunes sur le bilan et son annexe, déterminer les points faibles de l'entité en tenant compte de tous les indicateurs seront calculée; l'élaboration de propositions pour éliminer les lacunes, l'amélioration de la tenue des comptes et la situation financière de l'entité économique.
Objectifs de travail:
Déterminer les étapes précédant la compilation du bilan;
Présentation de la préparation du bilan et l'annexe au bilan;
Analyse du bilan;
Développement des recommandations pour éliminer les lacunes identifiées sur la compilation du bilan et l'annexe au bilan;
Formuler des propositions sur l'amélioration de la situation financière de S.R.L. „Lombard de Lux”.
À l'appui méthodologique pour le travail a servi les actes normatifs et législatifs en vigueur, ainsi que les œuvres de locaux et étrangers auteurs cités dans la bibliographie.
LISTA ABREVIERILOR
S.R.L. – societate cu răspundere limitată
S.N.C. – Standarde Naționale de Contabilitate
CNAM – Compania Națională de Asigură în Medicină
CNAS – Casa Națională de Asigurări Sociale
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Modul de Intocmire Si Prezentare a Bilantului Contabil Si Analiza Acestuia (ID: 143279)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.