Modul de Intocmire Si Analiza a Bilantului Contabil al Entitatii Economice

Economie

Modul de Intocmire Si Analiza a Bilantului Contabil al Entitatii Economice

Byadmin ianuarie 1, 2024

BORDENIUC IRINA

MODUL DE ÎNTOCMIRE ȘI ANALIZĂ A BILANȚULUI CONTABIL AL ENTITĂȚII ECONOMICE (S.R.L. „Vladius Stil”)

PROIECT DE LICENȚĂ

CUPRINS

Abstract

Proiectul de licență intitulat „Modul de întocmire și analiză a bilanțului contabil al entității economice”, elaborat de către studenta Bordeniuc Irina în anul 2014, Chișinău, are ca punct de plecare analiza în timp și spațiu a teoriilor cu privire la metodologia întocmirii și prezentării bilanțului și reflectarea lor în practica contabilă actuală. Cuvintele – cheie utilizate sunt: bilanț, analiză, patrimoniu, lichiditate, inventariere, pierdere, datorii.

Obiectivul lucrării rezidă în determinarea procedeelor de întocmire a bilanțului, analiza principalilor indicatori ai activității S.R.L. „Vladius Stil” în baza datelor conținute în bilanț, depistarea riscurilor și punctelor slabe ale societății la capitolul întocmirii și prezentării bilanțului și elaborarea recomandărilor care ar ameliora neajunsurile constatate.

Structura proiectului de licență permite o organizare logică a problematicii complexe a raportării financiare în contextul economic actual, fiind compusă din introducere, doua capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din surse și anexe.

În Introducere sunt prezentate actualitatea temei abordate, importanța, scopul și obiectivele propuse, precum și metodologia cercetării.

În Capitolul I, intitulat „Bilanțul – tablou al situației patrimoniului și instrument de sinteză” se descriu teoriile și concepțiile de bază aferente întocmirii bilanțului contabil, precum și formularea propriului punct de vedere referitor la tema abordată.

În Capitolul II, intitulat „Modul de întocmire și analiză a bilanțului contabil al S.R.L. Vladius Stil” se prezintă procedurile de elaborare și analiză a bilanțului al S.R.L. „Vladius Stil”, se generalizează pașii premergători întocmirii bilanțului contabil și a anexei la acesta, precum și modalitate de calculare a principalilor indicatori ai activității S.R.L. „Vladius Stil” în baza datelor din bilanțul contabil.

Rezultatele cercetării creionează relevanța surselor bibliografice utilizate și originalitatea rezultatelor proprii obținute, reflectă un studiu comparativ al implementării cadrului teoretic privind bilanțul contabil în practica întocmirii acestuia la S.R.L. „Vladius Stil”.

Spre final, sunt elaborate recomandări privind înlăturarea lacunelor depistate în procesul întocmirii bilanțului contabil și al anexei la acesta. În mare parte, aceste recomandări țin de nerespectarea pașilor premergători întocmirii bilanțului contabil.

Annotation

Undergraduate project, untitled “Preparation and analysis of the economic balance sheet”, prepared by the student [anonimizat] in 2014 year, Chișinău, has as starting point time and space analysis of theories regarding the methodology of preparation and presentation of the balance sheet and their application on current accounting practice. The key – words that were used are: balance sheet, analysis, patrimony, liquidity, inventory, loss, liabilities.

The objective of this work lies in the definition of procedures for preparing the balance sheet and the tag to it, analysis of the main indicators of the S.R.L. „Vladius Stil” based on data contained in the balance sheet, identifying risks and weaknesses of the society regarding preparation and presentation of the balance sheet, developing recommendations that will improve company’s activity.

Project license structure allows logical organization of the complex issues of financial reporting in the current context and consists of introduction, two chapters, conclusions and recommendations, bibliography of sources and tags.

The Introduction presents the actuality of the topic, its importance, purpose and objectives, research methodology and review of the specialty literature.

In Chapter I, entitled “Balance sheet – theoretical concepts”, is presented the theoretical framework of the topic, there are described the basic theories and concepts related to balance sheet, there is, also, formulated my point of view on the topic addressed.

Chapter II, entitled “Applied study on preparation, presentation and analysis of the balance sheet”, presents some procedures of preparation and analysis of balance sheet, there is a general presentation of S.R.L. „Vladius Stil”, there are nominated the preliminary steps of preparing the balance sheet and its tag, there is indicating, also, the manner of calculating the main activity’s indicators of the S.R.L. „Vladius Stil” based on data from the balance sheet.

The research’s results outline the relevance of the bibliographic used sources and the originality of the results obtained by my own, reflects a comparative study of implementation of the theoretical framework on the balance sheet into the practice of S.R.L. „Vladius Stil”.

In the end, are nominated some recommendations regarding the gaps which were found out during the preparation of the balance sheet and its tag. Mostly, these recommendations are related to failures identified in the steps preceding the preparation of the balance sheet.

LISTA ABREVIERILOR

S.N.C. – Standarde Naționale de Contabilitate;

M.O. – Monitorul Oficial;

U.E. – Uniunea Europeană;

S.R.L. – Societate cu Răspundere Limitată.

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Egalitate patrimonială……………………………………………………………………………………….15

Fig. 1.2. Clasificarea bilanțurilor după diferite criterii………………………………………………………..17

Fig. 2.1. Schema relațiilor de sold……………………………………………………………………………………24

Fig. 2.2. Dinamica elementelor patrimoniale ale S.R.L. “Vladius Stil”…………………………………34

Fig. 2.3. Analiza echilibrului financiar……………………………………………………………………………..36LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1. Bilanț – prezentare verticală I………………………………………………………………………..12

Tabelul 1.2. Bilanț – prezentare verticală II……………………………………………………………………….13

Tabelul 1.3. Bilanțul orizontal conform Directivei a IV-a a Uniunii Europene……………………….13

Tabelul 1.4. Bilanțul vertical conform Directivei a IV-a a Uniunii Europene…………………………14

Tabelul 2.1. Forma balanței de verificare utilizată la S.R.L. “Vladius Stil”……………………………21

Tabelul 2.2. Analiza echilibrului financiar…………………………………………………………………………35

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei studiate decurg din circumstanțele actuale în care se află economia curentă a Republicii Moldova și reformele care au loc astăzi în domeniul contabilității. Respectiv, integrarea în spațiul economic european necesită reforme ce țin de calitatea, volumul și transparența datelor contabile. Informațiile conținute în bilanțul contabil și anexa la acesta sunt importante și necesare atât la nivelul unei întreprinderi, adică la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic. De aceea, aceste informații sunt pilonul în baza căruia se iau decizii economice la toate etapele și nivelele de gestiune ale entității, inclusiv ale ramurilor economice per ansamblu.

Evoluția economiei mondiale se răsfrânge în mod decisiv asupra dezvoltării contabilității, astfel că în prezent, are loc o amplă mișcare de armonizare contabilă pe plan internațional care vizează, în primul rând, modul de întocmire și prezentare a datelor contabile în conturile anuale.

Bilanțul contabil reflectă atât structura juridică, cât și cea economică a patrimoniului S.R.L. „Vladius Stil”. Patrimoniul economic este efectul patrimoniul juridic, iar patrimoniul juridic este cauza patrimoniul economic [12, p. 844].

Elaborarea documentelor de sinteză și de raportare contabilă reprezintă un proces complex care se reflectă prin prisma unui șir de etape, unele dintre ele fiind premergătoare, altele constituind întocmirea propriu – zisă a bilanțului. Bilanțul contabil asigură o reprezentare clară, fidelă și amplă a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatului exercițiului financiar al S.R.L. „Vladius Stil”. Iată de ce acesta reprezintă documentul oficial folosit la finisarea anului de gestiune.

Scopul proiectului de licență este de a fixa rolul și locul bilanțului contabil printr-o analiză corespunzătoare a posturilor acestuia și a deciziilor luate în baza sa, de a accentua importanța informațiilor contabile transparente, viabile, credibile și relevante în reflectarea poziției reale și performanțelor S.R.L. „Vladius Stil”.

Obiectivele propuse spre îndeplinire în cadrul proiectului de licență sunt:

Studierea concepțiilor teoretice referitoare la bilanțul contabil;

Analiza componentelor bilanțului contabil;

Cercetarea documentelor contabile utilizate la întocmirea bilanțului contabil;

Studierea etapelor premergătoare întocmirii bilanțului contabil;

Cercetarea modului de întocmire a bilanțului contabil conform noilor Standarde

Naționale de Contabilitate;

Examinarea particularităților Anexei la bilanțul contabil;

Depistarea lacunelor aferente întocmirii bilanțului contabil la S.R.L. „Vladius Stil”;

Elaborarea recomandărilor care ar înlătura lacunele depistate;

Analiza indicatorilor calculați în baza informațiilor din bilanțul contabil;

Analiza comparativă a întocmirii bilanțului contabil conform S.N.C. și I.F.R.S.;

Aprecierea performanțelor S.R.L. „Vladius Stil” în baza indicatorilor calculați.

Metodologia cercetării implică atât metode tipice tuturor științelor economice ca comparația, verificarea, observația, interviul, cât și procedee specifice științei contabilității ca metoda de analiză balanțieră, metoda substituției, contul, dubla înregistrare. Metodele de cercetare respective fac posibilă cuprinderea în sfera ei de cercetare a tuturor elementelor patrimoniale, în expresie bănească, privite din punct de vedere al provenienței și al destinației [6, p. 40]. Tehnicile și metodele specifice științei contabile atribuie bilanțului contabil contribuțiile unui calcul considerabil fundamentat pe priceperea realității situației S.R.L. „Vladius Stil”.

Revizuirea literaturii de specialitate a impus cercetarea monografiilor, actelor normative și articolelor aferente temei studiate atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Bibliografia a fost pe deplin explorată și valorificată. Explorarea informațiilor respective a detectat faptul că rămân a fi nesoluționate un șir de probleme de ordin metodologic și normativ. Spre exemplu, lipsesc recomandările referitoare armonizarea cerințelor de întocmire a bilanțurilor contabile ale întreprinderilor autohtone cu cerințele specificate de I.F.R.S. Alte lacune au fost depistate cercetând noile S.N.C., întrucât există numeroase neconcordanțe între cerințele impuse și realitatea practică contabilă, cum ar fi reflectarea incompletă a informațiilor despre debitorii rezidenți și creditorii rezidenți în Anexa la bilanțul contabil.

Potrivit definiției, bilanțul contabil reprezintă un model de reprezentare a situației, mișcării și transformării patrimoniului conceput și structurat ca un set de modele, denumit și „contul general al patrimoniului” [10, p.56]. Prin urmare, cercetarea metodologiilor de întocmire a bilanțului contabil și înlăturarea neajunsurilor depistate reprezintă o prerogativă imperioasă urmărită prin realizarea proiectului de licență propriu – zis.

CAPITOLUL I. BILANȚUL – TABLOU AL SITUAȚIEI PATRIMONIULUI ȘI INSTRUMENT DE SINTEZĂ

Definirea conceptului de bilanț

Întrucât de la 1 ianuarie 2014 în Republica Moldova au intrat în vigoare noile Standarde Naționale de Contabilitate, în continuare vor fi utilizate noțiunile potrivit prevederilor acestor standarde. O listă completă cu noțiunile care au fost modificate este prezentată în Anexa 1.

Bilanțul rilanțul reprezintă o creație a contabilității în partidă dublă ce garantează o înfățișare deslușită, fidelă și amplă a patrimoniului unei entități economice. Dinamica economico – socială a ultimelor secole a determinat o extindere istorică a conceptelor aferente bilanțului. Pe traseul acestei extinderi, acestuia i s-au atribuit numeroase funcții de către specialiștii în domeniul contabilității. Prin întregul său conținut, acest tablou al situației patrimoniale a unei entități economice îmbină proporționat și echilibrat cadrul teoretic extins cu realitatea proceselor și fenomenelor economice care au loc în cadrul entității.

Cu toate că contabilitatea în partidă dublă are o existență îndelungată, analizarea și măsurarea periodică a patrimoniului începe abia în secolul al XIX-lea în cadrul marilor întreprinderi comerciale și industriale. Acest lucru era posibil cu ajutorul bilanțului.

Toate funcțiile și clasificările tipurilor de bilanț au fost precedate de numeroase teorii aferente acestuia. Aceste teorii nu au drept scop explicarea sau fundamentarea tehnicii întocmirii bilanțului, ci ele urmăresc să arate scopul bilanțului, iar în funcție de acesta să fundamenteze conținutul lui și modul de evaluare a acestui conținut, astfel încât acesta să devină principalul sistem de informații și date în munca de analiză și conducere a entității economico – sociale reflectate în el [12, p. 383].

Teoriile cu privire la bilanț sunt multiple și se deosebesc în funcție de diverse criterii care au stat la baza întocmirii lor.

Inițial, termenul de bilanț vine de la cuvântul italienesc „bilancia” (cu originea în latină, bi – cu două și lanx – taler), adică „două talere”, simbolizând astfel o balanță cu două talere: valori de mărime egală stau față în față și se egalează reciproc. Într-unul din talere apare valoarea activului, iar în celălalt, valoarea pasivului [6, p. 55].

Terminologia „Bilanț contabil” se motivează prin aceea că modelul bilanțului caracterizează patrimoniul în plenitudinea sa și asigură deplinătatea și eficiența economică a utilizării resurselor proprietarului de patrimoniu. Prin urmare, bilanțul reprezintă o reliefare fidelă în cuantum monetar a valorii bunurilor patrimoniale ale unei întreprinderi, în corelație cu sursele de finanțare ale acestora.

Cele mai vechi definiții ale bilanțului contabil îl descriu drept o operă anonimă la care și-au adus contribuția generații și generații de autori, practicieni și teoreticieni din vechi timpuri [1, p. 105]. Însușirile sale informative și documentare au fost accentuate de Jaques Savary în anul 1673, numindu-l un instrument de control al înregistrărilor contabile și de cunoaștere a situației economico – financiare a întreprinderii [11, p. 353].

În disputa privind multitudinea definițiilor date bilanțului, în literatura contabilă română au fost elaborate și repartizate definiții generale ale bilanțului și definiții contabile ale acestuia, fapt determinat de caracterul juridic, dar și economic pe care îl are acest document sintetizator. Astfel, în definițiile generale ale bilanțului se precizează că acesta este o situație patrimonială definitivă, care prezintă în formă contabilă activul și pasivul patrimoniului unei persoane, împreună cu rezultatele care au modificat forma inițială a patrimoniului [3, p. 97]. În definiția contabilă este indicat că bilanțul e contul patrimoniului persoanei, alcătuit din activ și pasiv rezultat de soldurile situației finale a tuturor conturilor [13, p. 62].

Un alt autor român, C.G. Demetrescu, în lucrarea sa „Istoria contabilității”, apreciază bilanțul contabil drept o situație întocmită sub formă contabilă, după un anumit plan, cuprinzând activul și pasivul unei întreprinderi, precum și rezultatele obținute până la o anumită dată [2, p.321].

Autorul român Tr. Tămășan consideră că bilanțul contabil este un produs al contabilității, în care se finalizează munca contabilă, prin centralizarea datelor din evidența curentă [18, p. 99].

Cercetând definițiile menționate, devine clar că bilanțul nu este privit omogen de către cercetătorii și specialiștii științelor economice și juridice, astfel încât, unii îl apreciază ca fiind o sinteză a tuturor egalităților de schimb, care la finele anului de gestiune ajunge sa ne redea o imagine clară și generală a patrimoniului, iar alții apreciază bilanțul drept o succintă prezentare a tuturor elementelor din contul întreprinderii.

Bernard Colasse, în articolul său „Cele trei vârste ale contabilității” concluzionează că contabilitatea reprezintă istorie: cărțile contabile au vocația de a păstra urma unui anumit număr de evenimente cu consecințe economice. Viața organizațiilor și, în special, a întreprinderilor constituie un material de alegere, din păcate puțin exploatat pentru a face istorie; aceasta face din istoria contabilității istoria unei istorii și îi conferă o armă proprie pentru a seduce cercetătorul [5, p. 11]. Astfel, din istoria contabilității se desprinde elementul central sintetizator, și anume bilanțul sub diferite aspecte – modele elaborate și utilizate în diferite state.

Bilanțul a pătruns în sfera teoriei și practicii economice ca un procedeu de sintetizare în expresie bănească a relațiilor de echilibru între activul și pasivul patrimoniului, la un moment dat. Ulterior, în dependență de gradul de dezvoltare a economiei statului, circumstanțele juridice, fiscale și vamale, conținutul, funcțiile și modelul de întocmire a bilanțului au fost diversificate de la stat la stat.

Principalele elemente care se disting de la stat la stat sunt ordonarea activelor și pasivelor și modalitate de înscriere a rezultatelor obținute în bilanț. Aranjarea activelor după gradul lor de lichiditate și a pasivelor după exigibilitate reprezintă o alegere universală. Această opțiune la rândul ei, este interpretată în modalități distincte în diferite țări.

Potrivit concepției americane, bilanțul nu se întocmește și prezintă după un model standard. Întreprinderile americane îl pot prezenta fie în format orizontal în cont (Anexa 2), fie în format vertical în listă simplă. Indiferent de modalitate de prezentare, bilanțul american include trei mase valorice: assets (active), liabilities (pasive) și shareholders equity (capital propriu).

Formatul orizontal pune accentul pe importanța elementelor pe termen scurt ale patrimoniului, iar formatul vertical pune în lumină prioritatea creditorilor față de proprietari.

Prezentarea verticală se realizează prin doua variante:

Prin punerea în evidență a capitalurilor proprii, accentuând partea creditorilor în activul întreprinderii. Deci, terții au prioritate legală în fața proprietarilor. O astfel de reprezentare este exemplificată în Tabelul 1.1. Bilanț – prezentare verticală I.

Tabelul 1.1. Bilanț – prezentare verticală I [17, p. 372]

Prin plasarea în prim – plan a fondului de rulment. Pentru evidențierea acestuia se utilizează prezentarea patrimoniului sub forma prezentată în Tabelul 1.2. Bilanț – prezentare verticală II.

Tabelul 1.2. Bilanț – prezentare verticală II [17, p. 373]

Conform prevederilor Directivei a IV-a a Uniunii Europene, unul din modelele de întocmire a bilanțului conform acestei directive înfățișează un format orizontal, activul fiind alcătuit din 6 rubrici, notate de la A la F, iar pasivul fiind compus din 5 rubrici, notate de la A la E.

Tabelul 1.3. Bilanțul orizontal conform Directivei a IV-a a U.E. [19, p. 293]

Formatul vertical de prezentare a bilanțului, reflectă elementele patrimoniale sub forma unei liste.

Tabelul 1.4. Bilanțul vertical conform Directivei a IV-a a U.E. [19, p. 294]

Capital subscris nevărsat

Cheltuieli de constituire

Active imobilizate

Active circulante

Conturi de regularizare

Datorii cu scadență mai mică de un an

Active circulante (inclusiv E), exclusiv datoriile cu scadență mai mică sau egală cu un an

Suma totală a elementelor de activ după deducerea datoriilor, cu scadență mai mare de un an

Datoriile cu scadență mai mare de un an

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Conturi de regularizare

Capitaluri proprii

Concepția britanică aferentă sistemului contabil și elementelor sale se caracterizează prin doua însușiri: simplitate și specificitate. Autorii britanici propun doua modele de bilanț, întreprinderile fiind libere să aleagă modelul care răspunde necesităților specifice genului lor de activitate [2, p.321].

Cea mai specifică deosebire de celelalte sisteme contabile, constă în aceea ca întreprinderile britanice dispun de posibilitatea de a transfera în Anexă o parte a informațiilor prevăzute în bilanț. În concepția britanică de asemenea sunt prevăzute modelul orizontal și vertical de prezentare a bilanțului, dintre care cel mai des utilizat este modelul vertical, adică sub forma unei liste.

În sistemul britanic, rolul Anexei la bilanț este mai accentuat comparativ cu rolul acesteia în celelalte sisteme contabile, deoarece economia britanică este una de tip bursieră, iar în Anexă sunt descrise o serie de informații cu caracter prioritar. Prin legislație, întreprinderile britanice sunt obligate să comunice informații prin intermediul acestei anexe.

Dubla reprezentare este determinată de faptul că reflectarea, urmărirea și controlul averii agenților economici nu se pot limita doar la modul de utilizare a bunurilor materiale și bănești, în activitatea desfășurată de aceștia, ci este necesar să se urmărească și relațiile de proprietate. Faptul că aceste bunuri aparțin cuiva, că sunt în posesia unei persoane fizice sau juridice, deci să se reflecte regimul juridic al bunurilor [3, p. 70]. Prin urmare, caracteristicile dublei reprezentări sunt reflectate în metoda contabilității prin intermediul bilanțului. Rezultă că, bilanțul este o reprezentare a utilizărilor și resurselor de care dispune o unitate patrimonială la un moment dat [4, p. 71].

UTILIZĂRI = RESURSE

ACTIV = PASIV

Fig. 1.1. Egalitate patrimonială [4, p. 71]

Deci, bilanțul are două părți, partea stângă activ, ce cuprinde componența mijloacelor economice concrete și partea dreaptă pasiv, care reflectă sursele lor de finanțare. Din moment ce între suma mijloacelor economice și suma resurselor de proveniența a acestora trebuie să existe o egalitate perfectă, rezultă că această egalitate trebuie sa fie prezentă și între valoarea activului și valoarea pasivului bilanțului. Elementele componente ale activului sunt împărțite și grupate în cadrul bilanțului în dependență de gradul lor de lichiditate în active imobilizate și cele circulante.

Spre deosebire de active, elementele pasivului sunt grupate în bilanț după gradul lor de exigibilitate în resurse proprii și resurse împrumutate. Atât activul, cât și pasivul bilanțului reflectă și caracterul juridic a patrimoniului, adică drepturile și obligațiile care apar ca urmare a existenței și folosirii patrimoniului economic. În activul bilanțului se reflectă drepturile de creanță ale întreprinderii, dreptul față de asociați pentru capitalul subscris și nevărsat, drepturi intervenite în relațiile economice ca urmare a cedării valorilor bănești sau materiale altor persoane terțe etc. Aceste drepturi au, totuși, un caracter temporar, deoarece aceste se transformă din nou în mijloace concrete. În pasivul bilanțului sunt reflectate obligațiile față de acționari și asociați, obligațiile față de terți pentru valorile materiale și bănești avansate de către aceștia.

Conceptul economico – juridic cuprins în egalitatea de bilanț A = P, înlesnește posibilitatea de a formula noi legități ale mișcărilor de valori, judecăți noi în legătură cu transformările continue ce se produc în structura activului și pasivului [13, p. 29].

Funcțiile, tipologia bilanțului și studiul legislației aferente

Fiind elementul care reflectă toate elementele patrimoniului unei entități economice și toate mișcările acestora, bilanțul îndeplinește numeroase funcții, printre care cele mai importante sunt:

Funcția de informare;

Funcția de analiză;

Funcția de generalizare a informațiilor contabile;

Funcția de previziune.

Funcția de informare este esențială pentru locul bilanțului în sistemul informațional contabil și pentru demonstrarea rolului important pe care îl ocupă în cadrul acestuia. Ea rezultă din analiza datelor prezentate în bilanț, care, astfel, este transformat într-un instrument de gestionare eficientă și conducere a întreprinderii [6, p. 57]. Datele înregistrate în bilanț oferă informații referitoare la mărimea și tipul tuturor mijloacelor economice de care dispune entitatea, ponderea diferitor elemente sau grupe de elemente patrimoniale, ponderea surselor proprii și a celor împrumutate în totalul surselor de finanțare etc. În baza acestor informații managerii entităților iau decizii importante care orientează corect activitatea întreprinderii.

Pentru ca bilanțul să-și realizeze funcția de informare, acesta trebuie sa fie real, datele înscrise să fie exacte și să aibă caracter legal.

Funcția de analiză este o continuare și o desfășurare a funcției de informare. În baza datelor din bilanț se analizează situația patrimonială și financiară a întreprinderii, capacitatea de plată a acesteia, starea decontărilor cu cumpărătorii și furnizorii [6, p. 57].

Aceasta este o funcție foarte importantă pentru managerii unității patrimoniale, din moment ce aceasta își găsește concretizarea în situația de gestiune, în cadrul căreia se analizează toți indicatorii economico – financiari ai activității întreprinderii.

Funcția de generalizare a bilanțului reprezintă o exprimare a metodei generalizării în cadrul științei contabile, a procesului cunoașterii contabile și o manifestare a momentului final al fluxului de prelucrare a informațiilor și datelor într-o unitate patrimonială.

Funcția de previziune a rezultat din funcția de analiză, și drept urmare, presupune că conducerea, pe baza cunoașterii și analizei evoluției fenomenelor din trecut poate să prevadă evoluția viitoare a întregii activității, această previziune devenind cheia eficienței.

În bilanț se preiau date individuale din fiecare cont contabil [16, p. 28]. Datele respective sunt grupate și sistematizate în funcție de natura lor astfel încât să se obțină o bază sintetică care generalizează întreaga masă a informațiilor economico – financiare care au intrat și au fost prelucrate în cadrul întreprinderii. Astfel, generalizând informațiile prin intermediul bilanțurilor la nivelul fiecărei întreprinderi, se obține o generalizare totală la nivelul ramurii economice naționale.

Numeroasele funcții pe care le deține și particularitățile specifice determinate de caracterul activității economice a entităților, au determinat existența clasificării bilanțurilor după mai multe criterii prezentate în figura 1.2. „Clasificarea bilanțurilor după diferite criterii”:

Fig. 1.2. Clasificarea bilanțurilor după diferite criterii [elaborat de autor]

După statutul juridic al întreprinderii se cunosc:

Bilanțul inițial – acesta se întocmește la înființarea unei entități, atunci când fondatorii pun la dispoziție mijloacele bănești sau materiale în calitate de aporturi pentru exercitarea unui obiectiv comun;

Bilanțul curent – acesta se realizează în cursul activității agentului economic, în limitele și termenele impuse prin legislația în vigoare la momentul respectiv. Se întocmește în baza informațiilor și datelor conținute în balanța de verificare, în baza soldurilor conturilor;

Bilanțul final – se întocmește atunci când întreprinderea este pe calea lichidării sau cesionării activității. Acesta se bazează pe inventar și pe datele preluate din conturi și include atât mijloacele economice în dubla reprezentare, cât și rezultatele financiare finale ale entității.

După perioada de întocmire se cunosc:

Bilanț anual – se realizează la sfârșitul anului de gestiune în baza informațiilor din conturi și presupune o verificare prealabilă a datelor scriptice cu situația de facto. Aceasta are loc prin inventariere;

Bilanț intermediar – se realizează și se prezintă la finele fiecărui trimestru.

După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale se cunosc:

Bilanț primar – care se întâlnește la nivelul unităților patrimoniale, fiind întocmit exclusiv pe baza datelor din conturi;

Bilanț consolidat – care este întocmit la nivelul grupurilor de întreprinderi;

Bilanț centralizat – reprezintă bilanțurile întocmite la nivelul ministerelor, departamentelor, economiei naționale în ansamblu.

Din punct de vedere al reglementărilor legale deosebim:

Bilanț comercial – este întocmit în legătură cu oglindirea situației unității patrimoniale pe baza regulilor activității gestionare, luându-se în calcul averea consumată, înlocuită și estimarea ei în cadrul inventarierii pentru a nu supraevalua sau subevalua realitatea;

Bilanț fiscal – este întocmit în baza dispozițiilor fiscale și are rolul de fundament pentru calcularea impozitelor veniturilor obținute.

Principalele acte normative și legislative în baza cărora agenții economici din Republica Moldova întocmesc și prezintă bilanțul, sunt: Legea Contabilității cu modificările în vigoare de la 01.01.2014, S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”, Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare.

Legea contabilității cu modificările intrate în vigoare de la 01 ianuarie 2014 prezintă componentele situațiilor financiare complete: bilanțul, situația de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de numerar, notele la situațiile financiare; și componentele situațiilor financiare simplificate: bilanțul, situația de profit și pierdere, nota explicativă. Această lege de asemenea, prezintă cerințele generale pentru întocmirea notelor explicative la situațiile financiare și toți indicatorii pe care trebuie să-i conțină.

S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare” a fost elaborat în baza directivelor U.E., Cadrului general conceptual pentru raportare financiară, I.A.S. 1 „Prezentarea situațiilor financiare” și I.A.S. „Situația fluxurilor de trezorerie” [15, p.1].

Acest standard stabilește formularele și modul de întocmire a situațiilor financiare, printre care și bilanțul. Reglementează completarea și prezentarea bilanțului complet și simplificat (Anexa 2), care implică modificări semnificative față de forma simplificată și cea completă veche a bilanțului (Anexa 3). Acest standard explică detaliat ce informație trebuie să se includă în fiecare post bilanțier. Bilanțul prezintă poziția financiară a agentului economic și include informații de o semnificație majoră. Prin urmare, prezentul standard specifică următoarele reguli necesare a fi respectate la întocmirea bilanțului: totalul activelor este echivalent cu suma totalurilor capitalului propriu și datoriilor; activele sunt prezentate în bilanț în ordinea creșterii lichidității lor, iar datoriile în ordinea creșterii exigibilității acestora, bilanțul se întocmește conform formularului indicat în anexa 1 la prezentul standard.

Pentru asigurarea unei imagini mai clare și mai corespunzătoare realității este necesar de a se prezenta informații suplimentare în cadrul Anexei la bilanț (Anexa 4).

Conform S.N.C. 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”, bilanțul contabil reprezintă un raport privind situația patrimonială și financiară a întreprinderii la data de raportare. Acest standard prevede subdivizarea activelor și datoriilor în active și datorii pe termen lung și curente.

Standardul, cu aplicare până la 31.12.2014 enumeră totodată elementele principale ale bilanțului contabil: active nemateriale, active materiale, active financiare, stocuri de mărfuri și materiale, conturile debitorilor privind operațiile de comerț și alte operații, investiții financiare, mijloace bănești, capital propriu, datorii financiare, conturile creditorilor privind operațiile comerciale și alte operații.

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare includ interpretările regulilor și principiilor de contabilitate adoptate în teoria și practica mondială. De asemenea, sunt examinate: scopul rapoartelor financiare, caracteristicile calitative ce determină utilitatea datelor prezentate în rapoartele financiare, determinarea elementelor rapoartelor financiare etc. Se enumeră de asemenea, utilizatorii informației din bilanț: creditorii, investitorii actuali și potențiali, managerii, inspectoratul fiscal și alte organe ale statului, salariații entității etc.

Regulamentul privind inventarierea prezintă detaliat modul de efectuare a inventarierii patrimoniului și modul de reflectare a diferențelor depistate în cadrul acesteia. Obiectivul acestui regulament este stabilirea situației reale a patrimoniului unei entități, în special înainte de întocmirea bilanțului. Regulamentul stabilește regulile de inventariere pentru fiecare componentă a patrimoniului entității, prezintă formulele contabile care sunt necesare a fi înregistrate la depistarea diferențelor de inventar.

CAPITOLUL II. MODUL DE ÎNTOCMIRE ȘI ANALIZĂ A BILANȚULUI

S.R.L. „VLADIUS STIL”

Etapele premergătoare întocmirii bilanțului S.R.L. „Vladius Stil”

Din motiv că S.R.L. „Vladius Stil” pe parcursul anului ținut evidența contabilă conform Standardelor Naționale de Contabilitate încă în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova, dar care urmează a fi abrogate începând cu 01.01.2015, prezentul capitol al proiectului de licență va conține noțiunile vechi, în corespundere cu acestea.

Sistemul contabil are responsabilitatea de a furniza o imagine clară, fidelă și completă a patrimoniului. Pentru a face față acestei sarcini S.R.L. „Vladius Stil” desfășoară o activitate riguroasă și amplă de pregătire înainte de a întocmi bilanțul contabil propriu – zis, care constă dintr-o serie de etape premergătoare importante.

În vederea prelucrării și transpunerii datelor în bilanțul contabil la S.R.L. „Vladius Stil” întreprinde următoarele măsuri:

Îl întocmește conform formularului unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova;

În cadrul bilanțului, compară rezultatele anului precedent cu rezultatele anului curent;

Grupează posturile din bilanț după destinație;

Nu admite compensări reciproce între posturile de activ și pasiv;

Completează posturile bilanțului în corespundere cu datele înscrise în contabilitate și existente în situația de facto.

Egalitățile matematice care se concretizează în bilanțul contabil al S.R.L. „Vladius Stil” nu admit abateri, acestea având o semnificație economică, dar și juridică. Pentru a confirma, încheia și concluziona aceste egalități înainte de întocmirea bilanțului se desfășoară succesiv următoarele etape:

Se verifică înscrierile din conturile tuturor operațiunilor financiare și economice efectuate pe parcursul anului;

Se întocmește prima Balanță de verificare înainte de inventariere;

Are loc inventarierea mijloacelor bănești și materiale din cadrul patrimoniului S.R.L. „Vladius Stil”, precum și a surselor de finanțare a acestora;

Se verifică corespunderea datelor înregistrate în conturi cu datele reale constatate la inventariere, stabilindu-se diferențele de inventar;

Se înscriu în conturi diferențele constatate și se execută toate regularizările: armonizarea, delimitarea în timp a cheltuielilor și a veniturilor;

Se determină rezultatele financiare ale exercițiului;

Se întocmește bilanțul contabil.

Prima etapă premergătoare a întocmirii bilanțului contabil, are un rol deosebit deoarece, fără aducerea la zi a înregistrărilor în cadrul conturilor, nu se pot stabili corect soldurile conturilor și nu se poate efectua închiderea sau preluarea în bilanțul contabil al S.R.L. „Vladius Stil” a conținutului acestora. Pentru aceasta s-a analizat jurnalele – ordere pentru toate conturile pe care entitatea le utilizează (Anexa 5), s-a verificat reflectarea în contabilitate a tuturor operațiunilor care au avut loc, bazându-se preponderent pe documentele justificative.

În a doua etapă are loc punerea de acord a evidenței sintetice cu cea analitică. Această operațiune de control a sumelor înscrise în conturile contabile se asigură cu utilizarea balanțelor de verificare, care permite nu numai identificarea eventualelor erori de înregistrare, dar și corectarea acestora pentru a echilibra concordanța între conturile sintetice și conturile analitice. Balanța de verificare (Anexa 6) include toate conturile folosite de S.R.L. „Vladius Stil” pe parcursul activității economico – financiare și în relația acestor conturi există trei tipuri de egalități:

Suma soldurilor inițiale debitoare ale conturilor contabilității S.R.L. „Vladius Stil” este egală cu suma soldurilor inițiale creditoare;

Suma rulajelor debitoare este egală cu suma rulajelor creditoare;

Suma soldurilor finale debitoare este egală cu suma soldurilor finale creditoare.

În cadrul S.R.L. „Vladius Stil” se utilizează următoarea formă de întocmire a balanței de verificare:

Tabelul 2.1. Forma balanței de verificare utilizată la S.R.L. „Vladius Stil”

[elaborat de autor]

A treia etapă – inventarierea, reprezintă în sine un ansamblu de informații de verificare faptică a existenței elementelor patrimoniului sub aspect cantitativ, calitativ și valoric. Inventarierea se realizează, în cadrul S.R.L. „Vladius Stil”, de către organele competente, iar rezultatele înregistrate se consemnează și se confirmă documentar. Inventarierea se află într-o interdependență cu celelalte procedee ale contabilității. Astfel, toate operațiunile economice se consemnează în cadrul documentelor de rigoare, iar datele din aceste documente se înregistrează în conturile contabile ale S.R.L. „Vladius Stil”. Informațiile furnizate de conturile respective sunt verificate cu ajutorul balanței de verificare și se confruntă cu informațiile reale prin intermediul inventarierii.

Această etapă premergătoare a întocmirii bilanțului contabil asigură realismul, fidelitatea și o mai prețioasă utilitate finală a datelor furnizate de sistemul contabil.

La întocmirea bilanțului contabil al S.R.L. „Vladius Stil” pentru anul de gestiune 2013, nu a fost efectuată inventarierea elementelor patrimoniale. Prin urmare, a fost încălcată o regulă importantă a întocmirii bilanțului contabil, iar principalele consecințe ale acestei încălcări sunt:

Nu poate fi apreciată real mărimea elementelor patrimoniale, deci corespunderea acestora cu datele înscrise în bilanț;

Nu sunt depistate eventualele lipsuri sau surplusuri ale elementelor patrimoniale, deci lipsesc și înregistrările contabile care ar trebui întocmite, ceea ce denaturează mărimea activelor și pasivelor înscrise în bilanț;

În cazul în care S.R.L. „Vladius Stil” are creanțe termenul cărora în curând va depăși termenul de prescripție extinctivă, acest lucru poate rămâne în umbră, ceea ce ar însemna pierderi nejustificate din cauza neatenției și neefectuării inventarierii la timp;

Întrucât, datele din bilanț nu sunt 100% reale, pe baza acestuia managerii nu mai pot lua decizii viabile;

Pe baza acestui bilanț nu mai poate fi efectuată analiza reală a activității economico – financiare a S.R.L. „Vladius Stil”, deci calculul indicatorilor activității nu vor reflecta realitatea.

În cazul în care la efectuarea inventarierii s-ar fi depistat surplusuri de materiale, spre exemplu, atunci în contabilitate s-ar fi înregistrat în felul următor:

Se reflectă surplusul de materiale depistate la inventariere:

debit contul 211 „Materiale”;

credit contul 612 „Alte venituri operaționale”.

Dacă la o eventuală inventariere s-ar fi depistat lipsuri de materiale, atunci în contabilitate s-ar fi înregistrat:

Se reflectă lipsurile de materiale depistate la inventariere:

debit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale”;

credit contul 211 „Materiale”.

Se reflectă lipsurile de materiale depistate la inventariere cauzate de calamități naturale:

Debit contul 723 „Pierderi excepționale”;

Credit contul 211 „Materiale”.

Întrucât, la S.R.L. „Vladius Stil” nu a fost efectuată inventarierea, etapa a patra și a cincia nu și-au avut rostul, deci balanța de verificare existentă înainte de inventarierea patrimoniului rămâne aceeași.

A cincia etapă, închiderea conturilor de venituri și cheltuieli și determinarea rezultatului financiar total, se realizează cu ajutorul contului 351 „Rezultatul financiar total”, în care s-au acumulat pe parcursul anului de gestiune suma tuturor veniturilor și a cheltuielilor. Astfel, au fost întocmite următoarele formule contabile:

Se reflectă închiderea conturilor de venituri (Anexa 6):

debit contul 611 „Venituri din vânzări” – 62058,00 lei;

credit contul 351 „Rezultat financiar total” – 62058,00 lei.

Se reflectă închiderea conturilor de cheltuieli (Anexa 6):

debit contul 351 „Rezultat financiar total” – 66475,19 lei;

credit contul 711 „Costul vânzărilor” – 31667,61 lei;

credit contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 26896,17 lei;

credit contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” – 6049,67;

credit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” – 1861,74 lei.

După închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, acestea la începutul anului de gestiune următor nu au sold.

Determinarea rezultatului financiar total are loc prin scăderea sumei cheltuielilor din suma veniturilor și se reflectă astfel:

Se reflectă rezultatul financiar total obținut în anul de gestiune (Anexa 6):

Debit contul 333 „ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune – 4417,19 lei;

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” – 4417,19 lei.

Soldul contului 351 „Rezultat financiar total”, după reflectarea cheltuielilor privind impozitul pe venit reprezintă profitul net al anului de gestiune și se trece în contul 333 „Profit net al perioadei de gestiune”.

Prin urmare, în urma desfășurării activității sale în anul de gestiune, S.R.L. „Vladius Stil” a obținut o pierdere în cuantum de 4417 lei. În pofida prezenței acestei cifre în bilanțul contabil, nu putem afirma cu certitudine că această cifră corespunde realității, întrucât nu a fost efectuată inventarierea care să confirme corectitudinea datelor din conturile contabile la finele anului.

Executând acest proces premergător, S.R.L. „Vladius Stil” și celelalte întreprinderi întocmesc bilanțul contabil (Anexa 7) după o machetă unică, ceea ce permite Ministerului de Finanțe să poată întocmi bilanțul general pe ansamblul economiei naționale.

Modul de întocmire al bilanțului S.R.L. „Vladius Stil”

Mărimea fiecărui element al patrimoniului S.R.L. „Vladius Stil” se determină pe baza relației de sold, conform căreia soldul final al elementului bilanțier este egal cu soldul la începutul perioadei de raportare a elementului respectiv plus creșterea în timpul perioadei de raportare a acestuia și minus micșorarea elementului în timpul perioadei de gestiune.

Mărimea elementelor patrimoniale se determină pe baza relației de sold, astfel:

Fig. 2.1. Schema relațiilor de sold [9, p. 538]

Conform prevederilor Bazelor conceptuale privind pregătirea și prezentarea rapoartelor financiare, activele sunt resursele controlate de S.R.L. „Vladius Stil” și rezultate din evenimentele anterioare care vor genera în viitor, după cum se prevede, un aflux de avantaje economice. La S.R.L. „Vladius Stil” activele cuprind următoarele elemente:

Active nemateriale;

Active materiale;

Active financiare;

Stocuri de mărfuri și materiale;

Creanțe privind operațiunile de comerț și alte operațiuni;

Mijloace bănești.

Activele nemateriale reprezintă imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, identificabile și controlabile de S.R.L. „Vladius Stil”, printre acestea se numără doar cheltuielile de constituire, valoarea cărora de 3775,20 lei a fost complet amortizată în anul de gestiune.

Valoarea activelor nemateriale este inclusă în capitolul 1 al bilanțului contabil „Active materiale pe termen lung”, în subcapitolul 1.1. „Active nemateriale”, rândul 010.

Recuperarea valorii de intrare a activelor nemateriale prevede includerea acesteia în componența cheltuielilor sau costurilor S.R.L. „Vladius Stil” prin calcularea amortizării. Contabilitatea întreprinderii calculează amortizarea activelor nemateriale utilizând metoda soldului progresiv. Valoarea amortizării acumulate la finele anului se reflectă în rândul 011 „Amortizarea activelor nemateriale”, conform balanței de verificare – 3775,20 lei.

Activele materiale pe termen lung, cunoscute ca active fixe tangibile, includ bunurile materiale de folosință îndelungată în activitatea S.R.L. „Vladius Stil” și se găsesc sub formă de terenuri, construcții speciale, mașini, utilaje, clădiri etc. În bilanț, activele materiale pe termen lung se reflectă în rândul 020 „Active materiale pe termen lung” al Capitolului 1. În rândul 021 „Uzura și epuizarea activelor materiale pe termen lung” se reflectă uzura acumulată la finele anului de gestiune calculată prin metoda liniară. Conform bilanțului, aceasta reprezintă 0 lei, întrucât întreprinderea nu dispune de active materiale pe termen lung.

Activele financiare pe termen lung, denumite și investiții financiare sau de portofoliu ale S.R.L. „Vladius Stil”, cuprind valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor unități pe un termen mai mare de 12 luni, sub formă de acțiuni, cote de participație, obligațiuni procurate, împrumuturi acordate [9, p. 542]. Aici se mai includ și creanțele, activele amânate privind impozitul pe venit și avansurile acordate pe termen lung sau scurt. Împreună acestea sunt reflectate în bilanț în capitolul 1 „Active pe termen lung”, subcapitolul 1. 5. „Active financiare pe termen lung”.

Pentru evaluarea, reevaluarea și determinarea componenței activelor financiare pe termen lung, sistemul contabil al S.R.L. „Vladius Stil” se ghidează de prevederile S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”, S.N.C. 25 „Contabilitatea investițiilor”, S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”, S.N.C. 18 „Venitul” și prevederile Codului Fiscal al Republicii Moldova.

Conform rândului 030 „Active financiare pe termen lung” din bilanțul contabil al S.R.L. „Vladius Stil”, rezultă că entitatea nu dispune de active financiare pe termen lung, adică nu a acordat avansuri pe termen lung, nu a realizat investiții pe termen lung în anul de gestiune etc.

Postul 040 „Total capitolul reflectă suma tuturor activelor nemateriale și materiale pe termen lung minus uzura și amortizarea elementelor de activ respective. Astfel, totalul activelor pe termen lung la S.R.L. „Vladius Stil” constituie 0 lei, deoarece unicul activ pe termen lung de care dispunea entitatea a fost casat în timpul anului de gestiune.

Spre deosebire de alte categorii de bunuri aflate la S.R.L. „Vladius Stil”, stocurile de mărfuri și materiale se caracterizează prin faptul că sunt destinate pentru a fi comercializate pe parcursul desfășurării normale a activității, sunt în curs de execuție în procesul desfășurării obișnuite a activității sau sunt sub formă de materii prime, materiale consumabile sau materiale de bază care urmează a fi utilizate în procesul de producție sau în scopuri gospodărești.

Pentru determinarea modului de evaluare și de includere a valorilor materiale în componența stocurilor de mărfuri și materiale, S.R.L. „Vladius Stil” se conduce de prevederile S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri și materiale”. Conform datelor din balanța de verificare, în componența stocurilor S.R.L. „Vladius Stil” se includ următoarele valori economice:

Materii prime și materiale de bază;

Ambalaje și materiale pentru ambalat;

Produse finite;

Obiecte de mică valoare și scurtă durată;

Mărfuri.

Acestea sunt reflectate în Capitolul 2 „Active curente”, subcapitolul 2.1. „Stocuri de mărfuri și materiale”. Întrucât S.R.L. „Vladius Stil” este o întreprindere de alimentație publică, aceasta reflectă în acest post și stocurile de materii prime în bucătărie, magazie și bufet.

Valoarea totală a stocurilor de mărfuri și materiale la S.R.L. „Vladius Stil”, conform bilanțului contabil este de 26789 lei, aici incluzându-se: 3269,18 lei materiale și 23519,23 lei mărfuri.

Valoarea de bilanț a obiectelor de mică valoare și scurtă durată se calculează în cadrul aceluiași post al bilanțului, 050 „Stocuri de mărfuri și materiale”, și nu în posturi diferite ca în cazul uzurii activelor materiale pe termen lung. Aceasta lipsește întrucât entitatea nu dispune de obiecte de mică valoare și scurtă durată, conform datelor din balanța de verificare.

Produsele se reflectă în bilanț la costul efectiv al acestora. Mărfurile reprezintă o altă componentă a stocurilor de mărfuri și materiale la S.R.L. „Vladius Stil”, care constituie bunurile cumpărate pentru a fi comercializate în aceeași stare. Valoarea de bilanț a acestora se reflectă la costul sau valoarea realizabilă netă, fără adaosul comercial. De asemenea, în acest post S.R.L. „Vladius Stil” reflectă și mărfurile aflate în bufet, bucătărie și magazie. Valoarea acestora la finele anului este de 23519,23 lei.

Conturile debitorilor privind operațiunile de comerț și alte operațiuni, numite și creanțele S.R.L. „Vladius Stil”, reprezintă valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să primească un echivalent, [9, p. 544].

Din categoria acestora fac parte:

Clienții;

Cambiile primite;

Creanțele bugetului;

Avansurile primite;

Creanțele personalului.

În capitolul 2 „Active curente”, subcapitolul 2.2. „Creanțe pe termen scurt” sunt reflectate creanțele pe termen scurt aferente facturilor comerciale din contul cărora se scade automat creanțele dubioase, creanțele părților legate și avansurile pe termen scurt acordate. Contabilitatea S.R.L. „Vladius Stil” se conduce de prevederile S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)” și S.N.C. 18 „Venitul” cu privire la reglementarea modului de creare și repartizare a creanțelor pe termen scurt.

Conform postului 060 „Creanțe pe termen scurt” din bilanțul contabil, S.R.L. „Vladius Stil” nu deține creanțe pe termen scurt întrucât achitarea pentru marfa realizată are loc direct prin casierie.

Creanțele pe termen scurt privind decontările cu bugetul se indică într-un post al bilanțului separat și anume în postul 070 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. Conform bilanțului contabil, valoarea acestora la S.R.L. „Vladius Stil” este de 6603 lei. Aici se includ 9,80 lei creanțe pe termen scurt privind impozitul pe venit și 6593,42 lei creanțe privind Fondul social.

Investițiile pe termen scurt reprezintă valorile financiare pe termen scurt investite de S.R.L. „Vladius Stil” în patrimoniul altor agenți economici, pe un termen nu mai mare de 12 luni. Ele se găsesc sub formă de:

Obligațiuni;

Depozite;

Împrumuturi acordate;

Titluri de valoare cu lichiditate înaltă;

Alte investiții pe termen scurt etc.

Acestea se reflectă în bilanțul contabil în Capitolul 2 „Active curente”, în rândul 080 „Investiții pe termen scurt”.

S.R.L. „Vladius Stil” se conduce de prevederile S.N.C. 25 „Contabilitatea investițiilor” pentru a determina modul de raportare a investițiilor la investițiile pe termen scurt și pentru a determina modalitatea de rectificare a valorii lor. Investițiile în părți legate și nelegate se reflectă în cadrul aceluiași post de bilanț, de rând cu celelalte tipuri de investiții pe termen scurt. Astfel, conform bilanțului, la S.R.L. „Vladius Stil” nu se înregistrează investiții pe termen scurt în anul de gestiune.

Mijloacele bănești ale S.R.L. „Vladius Stil” reprezintă valori economice care îmbracă forma sau îndeplinesc funcția de bani. Acestea se reflectă în bilanțul contabil în capitolul 2 „Active curente”, în postul 090 „Mijloace bănești”, unde se includ:

Numerarul în casierie;

Disponibilul în contul curent în valută națională și străină;

Disponibilul în conturile speciale la bănci;

Transferurile bănești în expediție;

Documente bănești.

Conform bilanțului contabil, la finele anului de gestiune S.R.L. „Vladius Stil” dispunea de mijloace bănești în valoare de 1358 lei, mai exact acestea sunt mijloacele bănești în contul curent în valută națională.

Celelalte active curente ale entității se includ în subcapitolul 2.6. „Alte active pe termen scurt”. Aici se reflectă creanțele pe termen scurt ale personalului, creanțele calculate, alte creanțe, cheltuielile anticipate curente și alte active curente. Conform bilanțului, valoarea altor active pe termen scurt este de 355 lei cheltuieli anticipate curente.

Totalul activelor curente la S.R.L. „Vladius Stil” se reflectă în rândul 110 „Total capitolul , unde se calculează suma algebrică a posturilor ce alcătuiesc acest capitol: 050, 060, 070, 080, 090, 100. Astfel, la S.R.L. „Vladius Stil” valoarea totală a activelor curente este de 35105 lei.

Indicatorul postului 120 „Total general – activ” reflectă valoarea tuturor activelor aflate la întreprindere, care se determină ca sumă primelor două capitole. Astfel, S.R.L. „Vladius Stil” dispune de 35105 lei active totale.

Capitalul propriu este mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor și este format din capitalul statutar și secundar, rezerve, profitul nerepartizat al anilor precedenți, profitul net al perioadei de gestiune și diferențele din reevaluarea activelor pe termen lung, [nederita, p. 546]. Acesta se reflectă în bilanțul contabil în capitolul 3 „Capital propriu”. În cadrul acestuia are loc o reflectare separată a componentelor capitalului propriu.

Capitalul statutar al întreprinderii, prezentat în postul 130 „Capital statutar”, este de 5400 lei conform bilanțului contabil. Postul bilanțier al capitalului secundar, 220 „Capital secundar”, este necompletat, întrucât întreprinderea nu a înregistrat subvenții sau diferențe din reevaluarea activelor pe termen lung. Posturile corespondente capitalului nevărsat, 140 „Capital nevărsat” și celui retras, 150 „Capital retras” nu sunt completate, dată fiind lipsa operațiunilor economice care ar influența aceste elemente ale patrimoniului.

Toate rezervele entității sunt reflectate în același post bilanțier 160 „Rezerve”, conform căruia valoarea totală a acestora la S.R.L. „Vladius Stil” este de 0 lei pentru anul 2013.

Rândul 180 „Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) a anilor precedenți”, indică o pierdere de 18215 lei, iar pierderea anului de gestiune fiind de 4417 lei.

Indicatorul postului 230 „Total capitolul se calculează ca suma algebrică a tuturor posturilor anterioare din acest capitol și reflectă suma totală a capitalului propriu al S.R.L. „Vladius Stil”. Prin urmare valoare acestuia la finele anului de gestiune 2013 este de – 17232 lei.

Datoriile reprezintă obligații reale ale S.R.L. „Vladius Stil” care decurg din fapte economice anterioare și prin stingerea cărora se așteaptă să rezulte o diminuare de resurse care încorporează beneficii economice. În bilanțul contabil al S.R.L. „Vladius Stil” datoriile se grupează după conținutul economic și după termenul de achitare.

În funcție de conținutul economic, în bilanțul contabil distingem:

Datorii comerciale;

Datorii financiare;

Datorii calculate.

În funcție de termenul de achitare, în bilanț distingem:

Datorii pe termen lung;

Datorii pe termen scurt.

Capitolul 4 „Datorii pe termen lung” reflectă suma totală a datoriilor pe termen lung create în cadrul relațiilor de decontare ale S.R.L. „Vladius Stil” cu alte persoane fizice și juridice.

Subcapitolul 4.1. „Datorii financiare pe termen lung” include creditele bancare pe termen lung, creditele bancare pe termen lung pentru salariați, împrumuturi pe termen lung, alte datorii financiare pe termen lung. Conform bilanțului entitatea nu are datorii financiare pe termen lung în anul de gestiune.

Subcapitolul 4.2. „Datorii pe termen lung calculate” include datoriile de arendă pe termen lung, veniturile anticipate pe termen lung, finanțări și încasări cu destinație specială, avansuri pe termen lung primite, datorii amânate privind impozitul pe venit, alte datorii pe termen lung calculate. Conform bilanțului S.R.L. „Vladius Stil” nu are datorii pe termen lung calculate.

Indicatorul postului 260 „Total capitolul reflectă valoarea totală a datoriilor pe termen lung, care se calculează ca suma celor doua subcapitole din cadrul acestui capitol. Prin urmare, întrucât entitatea nu are datorii pe termen lung calculate și financiare, valoarea totală a datoriilor pe termen lung la S.R.L. „Vladius Stil” este de 0 lei.

Capitolul 5 „Datorii pe termen scurt” include datoriile comerciale, datoriile financiare și cele calculate cu termen mai mic de 12 luni.

Datoriile financiare pe termen scurt se conțin în subcapitolul 5.1. „Datorii financiare”. Mărimea acestora la S.R.L. „Vladius Stil” este de 25488 lei, fiind reprezentate de împrumuturi pe termen scurt de la personalul întreprinderii.

Datoriile comerciale pe termen scurt se conțin în postul 280 „Datorii comerciale”. Valoarea lor la finele anului de gestiune, conform bilanțului, este de 5996 lei datorii pe termen scurt privind facturile comerciale de achitat în țară.

Postul 290 „Datorii privind retribuirea muncii” indică valoarea de 0 lei. Obligațiile pe termen scurt privind asigurările se reflectă în postul 300 „Datorii privind asigurările”, valoarea cărora este de 706 lei. Datoriile față de bugetul statului se reflectă în postul 310 „Datorii privind decontările cu bugetul”, mărimea cărora este de 1323 lei.

Ultimul post din acest capitol include celelalte datorii pe termen scurt calculate, postul 320 „Alte datorii calculate”. Aici se includ datoriile față de personal privind alte operațiuni – 5823,53 lei, datorii pe termen scurt privind arenda curentă – 13000 lei, datorii privind plățile extrabugetare, datorii față de fondatori și alți participanți, provizioane aferente cheltuielilor și plăților preliminare și alte datorii pe termen scurt. Mărimea acestui post bilanțier este de 18824 lei.

Valoarea totală a datoriilor pe termen scurt se reflectă în indicatorul 330 „Total capitolul , unde este specificată suma de 52337 lei.

Indicatorul 340 „Total general – pasiv” reflectă valoarea totală a datoriilor pe termen lung și datoriilor pe termen scurt și a capitalului propriu. Acesta se calculează ca suma algebrică a capitolului 3 „Capital propriu”, capitolului 4 „Datorii pe termen lung” și capitolului 5 „Datorii pe termen scurt”. Conform bilanțului, valoarea generală a pasivului este de 35105 lei.

O informație mai detaliată cu privire la mișcare, intrarea sau ieșirea elementelor patrimoniale se găsește în anexa la bilanțul contabil. În anexă întreprinderea trebuie să asigure o specificare ulterioară a fiecărui post de bilanț, conform caracterului acestuia. S.R.L. „Vladius Stil” nu întocmește o astfel de anexă, deoarece face parte din categoria întreprinderilor mici care utilizează forma simplificată a bilanțului contabil.

Este important de menționat faptul că unul din obiectivele majore care se urmărește în bilanțurile anule ale S.R.L. „Vladius Stil” este furnizarea de informații autentice, care să prezinte utilitate pentru toate categoriile de utilizatori. Totuși, prin cercetarea efectuată nu se poate afirma că obiectivul a fost atins, dată fiind lipsa inventarierii ca etapă premergătoare întocmirii bilanțului contabil. În consecință, datele și analiza efectuată în baza bilanțului contabil al S.R.L. „Vladius Stil” nu satisfac caracterul util necesar utilizatorilor de informație.

Studiu de caz: întocmirea bilanțului S.R.L. „Vladius Stil” conform cerințelor noilor S.N.C.

Din 01 ianuarie 2015 agenții economici din Republica Moldova, inclusiv S.R.L. „Vladius Stil” sunt obligați să țină contabilitatea după Standardele Naționale de Contabilitate intrate în vigoare la 1 ianuarie 2014. Acest fapt implică o serie de modificări atât la nivelul noțiunilor, cât și la nivelul metodologiilor de calcul și reflectare în conturile contabile [7].

Conform noilor S.N.C. bilanțul reprezintă poziția financiară a S.R.L. „Vladius Stil” și include informații aferente soldurilor existente la data raportării privind elementele patrimoniale. Astfel, în bilanț activele sunt prezentate în ordinea creșterii lichidității acestora, iar datoriile în baza creșterii exigibilității.

În bilanțul de tip nou al S.R.L. „Vladius Stil”, activele se structurează după gradul lichidității în:

Active circulante, care reprezintă activele ce se așteaptă a fi consumate în ciclul normal de activitate al S.R.L „Vladius Stil”, vândute sau primite în termen de 12 luni;

Active imobilizate, care cuprind toate celelalte active cu excepția celor circulante.

În funcție de exigibilitate, datoriile se structurează în bilanț astfel:

Datorii curente, care includ datoriile care urmează a fi achitate sau decontate în termen de 12 luni de la data raportării;

Datorii pe termen lung, care cuprind toate celelalte datorii cu excepția celor curente.

Astfel, în bilanțul conform noilor S.N.C., S.R.L „Vladius Stil” nu va completa următoarele rânduri: 020 „Imobilizări corporale în curs de execuție”, 030 „Terenuri”, 040 „Mijloace fixe”, 050 „Resurse minerale”, 060 „Active biologice imobilizate”, 070 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”, 080 „Investiții financiare pe termen lung în părți afiliate”, 090 „Investiții imobiliare”, 100 „Creanțe pe termen lung”, 110 „Avansuri acordate pe termen lung”, 120 „Alte active imobilizate”, 150 „Active biologice circulante”, 160 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 170 „Producția în curs de execuție și produse”, 180 „Mărfuri”, 190 „Creanțe comerciale”, 200 „Creanțe ale părților afiliate”, 210 „Avansuri acordate curente”, 230 „Creanțe ale personalului”, 240 „Alte creanțe curente”, 260 „Alte elemente de numerar”, 270 „Investiții financiare curente în părți neafiliate”, 280 „Investiții financiare curente în părți afiliate”, 330 „Rezerve”, 370 „Profit utilizat al perioadei de gestiune”, 380 „Alte elemente de capital propriu”, 400 „Credite bancare pe termen lung”, 410 „Împrumuturi pe termen lung”, 420 „Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”, 430 „Alte datorii pe termen lung”, 440 „Total datorii pe termen lung”, 450 „Credite bancare pe termen scurt”, 480 „Datorii față de părțile afiliate”, 490 „Avansuri primite curente”, 510 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, 530 „Venituri anticipate curente”, 540 „Datorii față de proprietari”, 550 „Finanțări și încasări cu destinație specială curente”, 560 „Provizioane curente”.

Sumele respective pentru posturile completate pentru începutul și sfârșitul anului vor fi:

010 „Imobilizări necorporale” – 1953 lei și 0 lei;

130 „Total active imobilizate” – 1953 lei și 0 lei;

140 „Materiale” – 495 lei și 3269 lei;

180 „Mărfuri” – 16733 lei și 23519 lei;

220 „Creanțe ale bugetului” – 1047 lei și 6603 lei;

250 „Numerar în casierie și la conturi curente” – 12092 lei și 1358 lei;

290 „Alte active circulante” – 307 lei și 355 lei;

300 „Total active circulante” – 30673 lei și 35105 lei;

310 „Total active” – 32626 lei și 35105 lei;

320 „Capital social și suplimentar” – 5400 lei în ambele coloane;

350 „Pierdere neacoperită a anilor precedenți” – 18215 lei în ambele coloane;

360 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune – 4417 lei;

390 „Total capital propriu” – 12815 lei și 17232 lei;

460 „Împrumuturi pe termen scurt” – 20000 lei și 25488 lei;

470 „Datorii comerciale” – 5779 lei și 5996 lei;

500 „Datorii față de personal” – 12020 lei și 5823 lei;

520 „Datorii față de buget” – 644 lei și 1324 lei;

570 „Alte datorii curente” – 7000 lei și 13000 lei;

580 „Total datorii curente” – 45443 lei și 52338 lei;

590 „Total pasive” – 32626 lei și 35105 lei.

Principalele deosebiri atestate în cadrul elaborării acestui studiu comparativ sunt:

În bilanțul de tip nou amortizarea imobilizărilor necorporale nu este inclusă într-un post aparte, comparativ cu forma bilanțului vechi;

În prima coloană se scriu datele de la finele anului precedent și în a doua coloană datele anului curent, adică invers față de bilanțul vechi;

Valoarea de bilanț a mijloacelor fixe este înscrisă automat fără a fi reflectat un post aparte pentru uzură;

Multe dintre elementele patrimoniale care fac parte din aceeași grupă au fost unite în același post bilanțier, spre exemplu activele amânate privind impozitul pe venit au fost incluse în postul 120 „Alte active imobilizate”, toate tipurile de rezerve au fost cumulate într-un singur post bilanțier etc.

În contextul noilor modificări, o deosebită discordanță este prezentată de faptul că aplicarea noilor S.N.C. nu este obligatorie până la data de 1 ianuarie 2015, cu toate acestea prezentarea situațiilor financiare, printre care și bilanțul, conform Legii Contabilității este cerută obligatoriu în corespundere cu cerințele noi [8, p. 25].

Deci, pe parcursul anului 2014 S.R.L. „Vladius Stil” va ține contabilitatea conform Standardelor Naționale de Contabilitate vechi, dar va fi obligată să prezinte rezultatele acestui an conform S.N.C. noi, ceea ce este lipsit de o logică practică.

Cu toate acestea, tranziția la noile Standardelor Naționale de Contabilitate și respectiv, întocmirea bilanțului după cerințele acestora în cadrul S.R.L. „Vladius Stil” va fi una mai puțin complicată, deoarece entitatea nu înregistrează un volum foarte mare și complicat de operațiuni.

Analiza activității economico – financiare desfășurate de către S.R.L. „Vladius Stil” în baza bilanțului

Analiza bilanțului constă în descompunerea componentelor sale cu scopul de a depista influența fiecăreia asupra structurii acestuia, de a determina mărimea și încadrarea în limitele optime a principalilor indicatori ai activității economico – financiare a S.R.L. „Vladius Stil”.

Pentru calcularea indicatorilor de bază ai activității S.R.L. „Vladius Stil” se vor utiliza datele din bilanțul contabil prezentat la 01.01.2014.

Analiza economico-financiar are o semnificație importantă în gestiunea S.R.L. „Vladius Stil”, în realizarea obiectivelor fundamentale ale acesteia. Analiza rapoartelor financiare prin utilizarea instrumentelor și procedeelor specifice oferă managerilor, investitorilor și creditorilor un sprijin absolut necesar pentru elaborarea și fundamentarea deciziilor corespunzătoare. Este un instrument care permite formularea unor judecăți cu caracter calitativ și cantitativ privind starea, dinamica și perspectivele S.R.L. „Vladius Stil”.

Astfel, în continuare este prezentată dinamica elementelor patrimoniale din bilanțul contabil al S.R.L. „Vladius Stil” analizând anii 2012 și 2013:

Fig. 2.2. Dinamica elementelor patrimoniale ale S.R.L. „Vladius Stil”

[elaborat de autor]

Conform graficului, unele elemente ale bilanțului contabil s-au majorat, altele s-au diminuat. Astfel, în anul 2013 S.R.L. „Vladius Stil” nu dispune de active pe termen lung comparativ cu anul 2012, când dispunea de active pe termen lung în sumă de 1953 lei, această sumă fiind reprezentată de cheltuielile de constituire.

Suma activelor curente s-a majorat de la 35105 lei la 30673 lei, deci cu 4432 lei. Suma activelor curente ale anului de gestiune include materiale de bază și materie primă, ambalaje și materiale pentru ambalat și mărfuri la prețul de cost.

Pierderea înregistrată în capitolul 3 al bilanțului contabil „Capital propriu” este cu 4417 lei mai mare față de anul precedent.

Datoriile pe termen lung lipsesc de la S.R.L. „Vladius Stil” atât în anul de gestiune, cât și în anul curent.

Datoriile pe termen scurt în anul de gestiune au înregistrat o majorare de la 45441 lei în anul 2012, la 52337 lei în anul 2013, adică cu 6896 lei mai mult.

Pentru aprecierea activității economico – financiare a S.R.L. „Vladius Stil” sunt necesari a fi studiați indicii lichidității și rata solvabilității generale care, împreună analizate reflectă echilibrul financiar al entității.

Tabelul 2.2. Analiza echilibrului financiar [elaborat de autor]

În urma analizei echilibrului financiar al S.R.L. „Vladius Stil”, se concluzionează că nu există concordanță dintre activele curente și sursele de acoperire a lor, ceea ce se apreciază negativ. Întreprinderea nu face față obligațiilor sale, rata solvabilității generale fiind foarte mică, de 0,67, cu 0,05 mai puțin față de perioada precedentă.

Lichiditatea curentă este cu 0,01 mai mare decât în anul precedent, cu toate acestea, nivelul ei este foarte nesatisfăcător, ceea ce înseamnă ca întreprinderea nu dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. Lichiditatea absolută în anul curent se încadrează în intervalul optim, față de anul precedent. Lichiditatea intermediară nu se încadrează în intervalele optime, ceea ce înseamnă ca prin mobilizarea mijloacelor bănești, a investițiilor pe termen scurt și a creanțelor S.R.L. „Vladius Stil” nu este capabilă sa achite o cotă semnificativă a datoriilor pe termen scurt.

Rezerva întreprinderii constă în lipsa investițiilor pe termen scurt, lipsa creanțelor. Se recomandă a se revizualiza modalitatea de încasare a datoriilor de la cumpărători, atragerea clienților mai mari.

Dacă întreprinderea va lua în calcul recomandările respective, aceasta va fi capabilă, în anul următor sa-și achite datoriile pe termen scurt în termenele stabilite.

Această informație poate fi prezentată și în formatul unei diagrame:

Fig. 2.3. Analiza echilibrului financiar [elaborat de autor]

În Anexa 9 este analizat bilanțul contabil structural mai detaliat, calculându-se ponderea fiecărui element în totalul activelor sau pasivelor.

În urma analizei structurale a bilanțului contabil al S.R.L. „Vladius Stil”, se observă o majorare a patrimoniului entității, ceea ce se apreciază pozitiv.

Activele pe termen lung reprezintă 0 lei, din cauza casării activelor nemateriale, care reprezentau unicul post de activ din categoria respectivă. Activele curente s-au majorat cu 4432 lei față de anul precedent. Capitalul propriu are valori negative, cu toate ca în dinamică, față de anul precedent, se observă o mică ameliorare. Datorii pe termen lung nu sunt, iar datoriile pe termen scurt s-au majorat cu 6896 lei față de anul precedent, această creștere fiind condiționată de majorarea datoriilor financiare cu 5488 lei mai mult față de anul trecut.

Rezervele întreprinderii constau în lipsa rezervelor din care ar putea fi acoperite pierderile anilor precedenți. La rândul lor, rezervele nu sunt constituite din cauza că întreprinderea nu gestionează corect mijloacele disponibile, nu investește, respectiv nu obține rezultate favorabile.

Dacă întreprinderea va apela la investitori și va gestiona corect mijloacele respective, aceasta va majora activele, va diminua datoriile și pierderile.

Date fiind rezultatele nesatisfăcătoare ale analizelor, se concluzionează că S.R.L. „Vladius Stil” nu este capabilă să achite datoriile la termenele scadente, nu are o activitate rentabilă și, în consecință, nu obține profit. Această lipsă de lichiditate are consecințe destul de îngrijorătoare:

Imposibilitatea întreprinderii de a face procurări atunci când apare o ofertă favorabilă;

Pentru clienții întreprinderii pot apărea neajunsuri ca întârzierea mărfii;

Pentru creditorii S.R.L. „Vladius Stil” apar probleme ce țin de încasarea veniturilor ce li se cuvin pentru sumele de bani împrumutate;

Șanse mici de a contracta un credit de la bancă, dat fiind faptul ca banca pune accent pe mărimea și dinamica indicatorilor de lichiditate [14, p. 6].

Această stare de ansamblu, în perioadă scurtă de timp, va duce la incapacitate de plată, respectiv la starea de faliment. De aceea, pentru prevenirea situației date se recomandă:

Respectarea regulilor de întocmire a bilanțului, pentru a preveni efectuarea unei analize bazată pe date eronate;

Aprovizionarea de la aceiași furnizori pentru a obține careva reduceri datorită fidelității;

Asigurarea unui control riguros a mărfurilor la depozit, date fiind cantitățile de materie primă alterate, deci trecute la cheltuieli, din cauza condițiilor nefaste de păstrare;

Asigurarea respectării politicii de aprovizionare, pentru a evita situația în care la întreprindere se procură mai multă marfă decât se vinde.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Bilanțul are menirea de a generaliza periodic datele din contabilitatea curentă a S.R.L. „Vladius Stil” și de a fixa pe această cale o serie de indicatori economico – financiari, ceea ce îi atribuie caracterul de model informațional și de gestiune a valorilor materiale și bănești de care dispune întreprinderea. Astfel, anume bilanțul dezvăluie și pune în evidență raporturile cauzale dintre valorile materiale și bănești și finanțarea acestora, dintre acestea și drepturile și obligațiile S.R.L. „Vladius Stil” aferente.

Rezultatele cercetării au dezvăluit o serie de abateri de la prevederile legislației în vigoare în ceea ce privește întocmirea bilanțului. Aceste abateri au determinat consecințe cu efect negativ asupra activității S.R.L. „Vladius Stil”, după cum se poate observa în paragraful aferent calculului indicatorilor activității economico – financiare a întreprinderii.

Cercetând modalitatea de întocmire a bilanțului în cadrul S.R.L. „Vladius Stil” s-a constatat o încălcare majoră a etapelor premergătoare întocmirii lui, și anume etapa inventarierii. Dat fiind faptul că aceasta nu s-a realizat, datele din bilanț nu pot fi considerate drept autentice, reale. Nu se cunoaște cu siguranță dacă într-adevăr mărimea activelor și pasivelor înscrise în bilanț corespunde situației de facto. La o eventuală inventariere s-ar fi depistat surplusul sau lipsa unui anumit element patrimonial, fie vorba de o datorie restantă pe care S.R.L. „Vladius Stil” trebuie să o achite, fie vorba despre un surplus de stoc de mărfuri neluat la evidență de către contabilitatea întreprinderii.

Indicatorii calculați în baza datelor din bilanț nu se încadrează în limitele optime. Spre exemplu indicatorii lichidității, ratei solvabilității generale, fondului de rulment. Prin intermediul analizei bilanțului s-a constatat că:

Suma activelor imobilizate în anul de gestiune s-a diminuat;

Suma activelor circulante în anul de gestiune s-a majorat;

Mărimea datoriilor pe termen scurt s-a majorat, comparativ cu suma datoriilor pe termen lung care rămâne a fi 0 lei.

Rata solvabilității generale s-a diminuat față de anul precedent;

Lipsesc rezervele;

Lipsesc creanțele pe termen scurt;

Indicatorii lichidității curente, intermediare și absolute de asemenea, s-au micșorat.

Deci, comparativ cu anul 2012, situația S.R.L. „Vladius Stil” nu s-a îmbunătățit, ci dimpotrivă, s-a înrăutățit, indicatorii reflectând pierderi la fiecare leu de active investit.

S.R.L. „Vladius Stil” își desfășoară activitatea fiind influențată de factori externi ca cei economici, sociali, politici asupra cărora nu poate avea nici o influență directă, în schimb ea poate acționa asupra factorilor gen clienți, furnizori, concurenți direcționându-le influența pozitivă asupra activității sale.

Prin urmare, se recomandă următoarele:

Efectuarea inventarierii în calitate de etapă premergătoare a întocmirii bilanțului și respectiv, întocmirea balanței de verificare după inventariere. Astfel, datele din bilanț vor fi autentice, vor reflecta situația reală a S.R.L. „Vladius Stil”;

Întreprinderea trebuie să își revizuiască componența activelor circulante, pentru a garanta o structură adecvată a acestora, pentru a putea activa mai eficient și a obține profit;

S.R.L. „Vladius Stil” trebuie să ajungă la un numitor comun cu arendatorul încăperii, întrucât plata pentru arendă este prea mare. O posibilitate ar fi reducerea unei părți din arendă în schimbul unor mărfuri comercializate de întreprindere;

Realizarea unei campanii de promovare a întreprinderii, date fiind șansele reale de a obține clienți întrucât barul se localizează la intersecția unor drumuri populate și nu are concurenți prin preajmă;

Întreținerea relațiilor de fidelitate cu furnizării pentru a dispune pe viitor de reduceri;

Constituirea rezervelor, întrucât situația economico a întreprinderii nu are prognoze buna în circumstanțele actuale.

Neajunsurile constatate sunt explicate de faptul că S.R.L. „Vladius Stil” este o întreprindere relativ nouă, și nu a reușit la momentul actual să dispună de toate mijloacele necesare, cum ar fi o încăpere, fără a apela la arendă. Majoritatea datoriilor sunt împrumuturi pe termen scurt de la personalul întreprinderii, dar pe măsură ce entitatea va progresa datorită relațiilor bazate pe fidelitate cu furnizorii, datorită campaniei de marketing, aceasta va fi în stare să obțină profit și din acest profit să întocmească rezerve și de asemenea, va putea contracta credite de la bancă, dată fiind ameliorarea indicatorilor activității sale.

Prin urmare, bilanțul S.R.L. „Vladius Stil” întocmit pentru anul 2013 nu reușește să redea o imagine clară și fidelă a realității, din cauza lipsei inventarierii drept etapă premergătoare a întocmirii acestuia. Totuși, trecerea la noile Standarde Naționale de Contabilitate, poate reprezenta o posibilitate de a începe cu picior drept reflectarea corectă a datelor din înregistrările contabile în cadrul bilanțului și respectiv, îmbunătățirea indicatorilor activității sale.

BIBLIOGRAFIE

Colasse B. Contabilitate generală vol. II. Iași: Moldova, 1995. 302 p.

Demetrescu C. Istoria contabilității. București: Editura Științifică, 1972. 520 p.

Epuran M., Băbăiță V. Bazele contabilității. Timișoara: Editura de Vest, 1994. 155 p.

Feleagă N. Controverse contabile. București: Editura Economică, 1996, 460 p.

Feleagă N., Ionașcu I. Contabilitate financiară. București: Editura Economică, 1993. 320 p.

Grigoroi L., Lazari L. Bazele teoretice ale contabilității. Ediția a III-a revăzută. Chișinău: Cartier, 2005. 264 p.

http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=7480 (vizualizat 15.05.2014).

Legea contabilității. Nr.113 din 27 aprilie 2007. În: M.O. al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34.

Nederița A. ș.a. Contabilitate financiară. Ediția a II-a. Chișinău: ACAP, 2003. 640 p.

Nederiță A. Aspecte generale privind conținutul și modul de implementare a noilor acte normative contabile. În: Monitorul Fiscal, nr. 2, 2014, p. 26.

Paraschivescu M., Păvăloaia W., Toma C. Contabilitate și modele de analiză economică. Iași: Fundația Academică „Gheorghe Zane”, 1993. 360 p.

Petriș R. Contabilitate generală vol. II. Iași: Editura Economică, 1988. 350 p.

Rusu D., Bănățeanu Gh. Reflecții asupra metodei de cunoaștere în știința contabilității. În: Revista de Contabilitate, nr. 10-12, 1989, p. 29.

Soltan A. Politica de creditare a băncilor comerciale. În: Symposia Professorum, Seria Economie, ULIM, 2001, p. 26-32.

Standarde Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerul Finanțelor. Nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.

Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerul Finanțelor. Nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 88-91.

Ștefănescu T. Curs de contabilitate în partidă dublă. București: Editura Economică, 1999. 400 p.

Tămășan T. Bazele științifice ale contabilității. București: Editura Științifică, 1973. 150 p.

Voina D. Contabilitate generală. Iași: Academica, 1947. 350 p.

ANEXE