Modul de funcționare a sistemului bipartidist în Statele Unite [627971]

1

Modul de funcționare a sistemului bipartidist în Statele Unite

Profesor coordonator: Blaga Vlad, Mihai Făgețe l,
Lect. univ. dr. Braic Călin, Sadowski Armand
Simona Vrânceanu

2016

2

3
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
1) Evoluția sistemului bipartidist din Statele Unite ………………………….. ………………………….. ………….. 5
2) Lobby -ul Israelian și politica externă ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
3) Ultimele două alegeri prezidențiale din America ………………………….. ………………………….. …………. 5
4) O privire de ansamblu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13

4
Introducere

Prima parte a lucrării s -a concentrat pe explicarea procesului istoric în urma căruia s -a format
sistemul bipartidist în America.
În continuare am căutat să arătăm cum grupurile de lobby au influențat în mod decisiv felul în care
a fost definit „interesul național” a celei mai mari puteri a lumii. Pentru a realiza acest lucru, ne –
am axat pe un singur exemplu concret, și anume influența Israelului în formularea politicii externe
americane în Orientul Mijlociu. Scopul nostru a fost de a arăta că mediul socia l și politic intern
poate influența, în mod considerabil, luarea deciziilor ce au consecințe asupra întregului sistem de
state. Din 2006 și până în prezent, Israelul a ignorat 45 de rezoluții ale Consiliului de Securitate
ale ONU, acest lucru reprezentând 45,9% din totalul rezoluțiilor ce au fost aprobate pentru întreaga
lume.1 În ultimii trei ani de zile, relațiile dintre Israel și Washington s -au răcit, pe fondul sfidării
administrației Obama de către Benyamin Netanyahu.2 Din punctul nostru de vedere, Statele Unite
nu ar fi ajuns de la bun început în poziția să susțină un asemenea stat dacă nu ar fi existat rolul
major jucat de către grupurile de lobby în sistemul bipartidist american. Nu trebuie să pierdem din
vedere faptul că lobby -ul este legiferat î n amănunt, transparența fiind o condiție obligatorie pentru
derularea unor asemenea acțiuni.
Capitolul al treilea s-a axat pe analiza cazurilor particulare a ultimelor alegeri din Statele Unite.
Merită remarcat aici modul în care s -au derulat campaniile electorale, discuțiile evitând orice
trimiteri la problemele politice reale. Secretarul de Stat a exprimat foarte bine această idee: "There
are times when it steps out of any norm that I've known, and I ran for president in 2004," Kerry
said. "I could never have imag ined debates that were not focused real issues. So, it's been a real
change."3 Mai mult, este interesant de văzut care este impactul alegerilor asupra imaginii Statelor
Unite în lume. Din nou, Kerry face niște observații interesante: "The way it's made it difficult for
me is that when you sit down with some foreign minister in another country, or with the president
or prime minister of another country, and you say, 'hey, we really want you to move more
authoritatively towards democracy,'" Kerry said. "They look at you. You know, they're polite, but

1
http://www.humanrightsvoices.org/EYEontheUN/priorities/actions/body/?ya=1&sa=1&u=344&un_s=0&ul=1&tp=
1&tpn=Resolution
2 http://www.the -american -interest.com/2015/02/16/how -bad-are-u-s-israeli -relations/
3 http://www.usnews.com/news/politics/articles/2016 -11-01/john -kerry -blasts -us-election

5
you can see the question in their head and in their eyes. And in their expression. It's hard."4 Nu
putem să nu observăm că discursul public a renunțat la orice standarde, specifice oricărui om de
stat care se resp ectă. De asemenea, ni s -a părut important să ne axăm analiza și pe principalele
scandaluri din jurul ultimelor alegeri, deoarece multe au constat în acuze serioase legate de
corupție, un element ce ar putea afecta în mod negativ orice sistem democratic. Nu putem să nu
facem refererire și la opinia publică în acest caz, foarte mulți oameni simțindu -se ne reprezentați
de către principali i candidați . Sistemul bipartidist oferă avantaje legate de coerență
guvernamentală, dar are și momente în care își arată limi tele.

1) Evoluția sistemului bipartidist din Statele Unite
2) Lobby -ul Israelian și politica externă
3) Ultimele două alegeri prezidențiale din America

4 Ibidem

6
4) O privire de ansamblu

Izolarea sistemul ui de partide de restul angrenaj ului socio -economic dintr -o țară ar crea o falsă
înțelegere a modului în care funcționează democrația. Prin urmare, dincolo de concluzii, acest
capitol va încerca să pună în relație sistemul bipartidist cu alți factori perturbatori ai sistemului
politic american. Trecând dincolo de analiza istorică, a politicii externe sau a ultimelor alegeri,
credem că există cauze sistemice mai profunde care provoacă erodarea democrației americane.
Lucrarea de față este un eseu care nu -și propune să epuizeze discuția . Scopul fundamental critic al
acestei încercări este de a enunța câteva variabile menite să stârnească o dezbatere și să -l îndemne
la meditație pe cititor. Pentru a realiza acest deziderat, am îmbina t datele calitative cu cele
cantitative. Vastitatea subiectului ne -a determinat să preluăm cea mai mare parte a datelor
cantitative, deoarece nu dispunem de o echipă de cercetare care să se ocupe de acest subiec t timp
de mai mulți ani. Cercet area noastr ă incipient ă își asumă mai mult un rol interpretativ. Ea nu este
lipsită de importanță fiindcă își asumă o viziune globală holistică , adică o abordare inter și
transdisciplinară .
Prima chestiune pe care dorim să o aducem în discuție este inegalitatea de veni turi și inegalitatea
de capital din societatea americană. Așa cum știm din lucrările lui Platon și Aristote l, inegalitatea
economică a pus probleme sistemului democratic încă din antichitate. Platon considera democrația
cel mai prost sistem de guvernare dintre toate tocmai fiindcă inegalitatea dintr -o asemenea
societate duce, în mod inevitabil, către populism și tiranie. Alegerea lui Trump și înfrângerea lui
Hillary a redeschis această dezbatere în mediul intelectual american.5 Ideea unei repetări ciclice a
istoriei se regăsește tot mai mult în articolele de specialitate, alături de amenințarea că facem
acele ași greșeli ca în perioada interbel ică.6 Nu este obiectivul nostru d e a ne pronunța asupra
validității acestor temeri, dar nu putem să nu observăm tiparul inegalității economice și al
populismului. În fond, soluția oferită de Aristotel este tocmai controlarea inegalităților extreme
dintre bogați și săraci.
A sosit momentul să susținem aceste judecăți de valoare cu date concrete. Cartea „ Capitalul în
secolulul al XXI -lea” este cea mai potrivită pentru a ilustra modul în care este structurată societatea

5 http://nymag.com/daily/intelligencer/2016/04/america -tyranny -donald -trump .html
6 http://www.huffingtonpost.com/tobias -stone/history -tells -us-what -will-brexit -trump_b_11179774.html?

7

americană. Economistul francez Thomas Pikkety a lucrat peste 15 ani la ace astă lucrare , tradusă
în engleză în 2014, și având la dispoziție o echipă compusă din zeci de doctoranzi de la École
normale supérieure . Teza lui este susținută și de către laureații premiului Nobel pentru economie,
Paul Krugman și Joseph Stiglitz. Premisa de la care pleacă cercetarea este una simplă, reprezentată
de formula r >g, adică rata randamentul ui capitalului este mai mare decât creșterea economică
generală. Pe scurt, acest lucru înseamnă că diferențele dintre bogați și săraci se vor adânci și mai
mult pe viitor. Demonstrarea acestei teorii s -a făcut prin analizarea istorii ine galității eco nomice
din ultimele trei secole, punându -se accent pe cazul Fra nței, Angliei și Statelor Unite, țări care au
cele mai complete arhive fiscale.7

7 Studiul lui Pikkety este atât de amplu încât majoritatea graficelor și tabelelor nu au încăp ut în carte. Pentru a
facilita dezbater ile pe tema inegalității, acesta a publicat pe internet toate datele cantitative . De acolo am preluat
și noi tabelul : http://piketty.pse.ens.fr/files/capital21c/en/pdf/supp/TS10.1.pdf

8
Până la Revoluția Industrială, societatea era predominant agrară. Asta însemna că pământul era
principalul motor economic, generând un progres material foarte lent . În trecut, creșterea
economică era de 0,1%. Moștenirea juca un rol central în societate, randamentul capitalului fiind
mult mai important decât investițiile și producția. Noi credem că Revoluția Industrială a redus
diferențele dintre săraci și bogați. În opinia autorului, impactul asupra vieții marilor mase de
oameni a fost minor. În jurul anului 1910, în Europa și Statele Unite, s -au atins cifre record, ce nu
au fost atins e până azi, în ceea ce privește inegalitatea. Cei mai bogați 10% dintre fracezi dețineau
88,5% din avuția națională, în timp ce primii 1% aveau 60,5% din capital . Pentru Anglia, cifrele
sunt de 92% pentru cei mai bogați 10% și 69% pentru cei mai bogați 1% . Contrar așteptărilor,
societatea americană era ceva mai egalit ară decât cea europeană, înregistrând procente de 81,1%
și 45,1%.
Thomas Piketty susține că, înainte de Primul Război Mondial, „visul american” ar fi fost imposibil.
Un om care începea cu o afacere mică și ar fi muncit din greu întreaga lui viață, nu ar fi putut
niciodată să ajungă din urmă pe cei care trăiau din randamentul capitalului. Practic, în condițiile
în care economia per ansamblu creștea foarte greu, iar demografia cunoștea progrese modeste,
oamenii bogați puteau să -și tripleze averea în d oar zece ani de zile, fără să fie nevoie să muncească.
Aceștia puteau pur și simplu să trăiască și să facă profit din rentele propietăților pe care le dețineau.
Ceea ce a zguduit cu adevărat ordinea economică a fost Pr imul Război Mondial. Prima conflagrație
mondială a antrenat întreaga populație, ducând la ruina multor mari propietari. Dezvoltarea
economiei și reformarea sistemului democratic au sprijinit combaterea inegalității. Noile
descoperiri medicale, precum antibioticul, au făcut ca omenirea să cunoască o explozie
demografică. Din punct de vedere economic, s -a intrat î ntr-o nouă eră. Distribuția capitalului
pentru Franța interbelică arăta că primii 10% dețineau 80% din venitul național, în timp ce primii
1% aveau 47,4%. Anglia înregistra 85% și 55%, în timp ce Statele Unite 73,4% și 43,7 %.
Cifrele ne arată clar o scădere drastică a averilor primilor 1%. Pe ce acest fond s -a putut dezvolta
„generația pierdută” americană interbelică. Trendul a continuat și după Al Doilea Război Mondial.
Primii 10% din Franța mai aveau în propietate doar 72,8% din capital, iar elit a de 1% ajunsese la
33,4%. Pentru Marea Britanie, s -au înregistrat statistici de 76% și 47,2%. Statele Unite a atins
nivelul de 65,7% și 29%. Acest trend egalitar s -a realizat în niște condiții excepționale. Demografia
a explodat, ducând la risipirea moștenirii și la creștere a consumului. Creșterea consumului a

9
generat locuri de muncă și o creștere economică ce depășea rata randamentului capitalului. Mai
mult, în Statele Unite, guvernările Roosevelt ce puneau accent pe „ The New Deal ” și mandatul lui
Kennedy ce a declarat război sărăciei și discriminării rasiale, au determinat politicul să intervină
în economie. În timp, toate aceste condiții excepționale s -au erodat. P olitica neolib erală de non –
interveție în economie a avut câștig de cauză. Nu au mai existat războaie majore care să într erupă
acumularea excesivă de capital. Din punct de vedere demografic, natalitatea este în scădere în
societățile dezvoltate. Americanii ar avea și ei un trend demografic negativ dacă nu s-ar baza pe
valul de imigranți. Chiar dacă există țări în care sporul natalității este încă foarte mare, la nivel
global, creșterea populației se va stabiliza în jurul anului 2050.8
Situația inegalității din Statele Unite în anul 2010 se prezenta în felul următor: primii 10% dețineau
71,5% din capita lul țării, în timp ce primii 1% aveau 33,8%.9 Aceste cifre sunt comparabile cu
nivelul atins în 1930. Merită remarcat și faptul că Europa anului 2010 este mult mai egalitar ă decât
America, înregistrând procente de 63,9% și 24,4%. Fenomenul de față reprezintă o inversare a
stării de fapt de la începutul secolului XX. Într-un interviu luat recent, Pikkety a declarat că este
foarte probabil ca nivelul inegalității din Statele Unite să fie și mai mare decât cel prezentat în
carte.10 Datele s -au bazat pe arhivele statului și nu au luat în calcul evaziunea fiscală și co nturile
offshore. Scandaluri precum Pa nama Papers au accentuat această suspiciune.
În concluzie, Piketty consideră că prezentul ne oferă o situație ciclică , o întoarcere către nivelurile
inegalităților extreme d e la sfârșitul secolului al XIX -lea. Pentru autor, inegalitatea nu este o
problemă în sine. Parafrazând u-l pe George Washington , inegalitatea este justificabilă numai dacă
este întemeiată pe utilitatea publică. Problema apare atunci c ând inegalitățile extreme subminează
idealul meritocratic al democrației, funcționarea i ndependentă a instituțiilor statului, sau atunci
când creșterea ec onomică generală este încetinită din cauza unor politici ce apără interesele unor
minorități oligarhice . Este important de subliniat că distrubuția bunurilor nu a fost un proces pur
economic, istoria și politica jucând un rol foarte i mportant în modul în care s -a structurat avuția.
Acest lucru înseamnă că orice proces economic nu este inevitabil , inden tificarea unor cauze

8 Situația demografică globală este prezentată aici: http://piketty.pse.ens.fr/files/capital21c/en/pdf/F2.2.pdf
9 Se poate vedea aici evoluția decilei superioare între 1910 și 2010:
http://piketty.pse.ens.fr/fi les/capital21c/en/pdf/supp/TS0.I.1.pdf
10 Această dezbatere dintre Thomas Piketty , Paul Kr ugman și Jose ph Stiglitz din 6 Martie 2015 este doar un
exemplu: https://www.youtube.com/watch?v=Si4iyyJDa7c&t=2421s

10

oferind noi posibilități . Economistul francez sugerează două soluții pentru remedi erea
inegalităților excesive . În primul rând, toate declarațiile de avere, conturile bancare secrete, situația
companiilor multinaționale, camp aniile e lectorale și acțiunile private de lobby trebuie să devină
mult mai transparente și accesibile publicului larg. În opinia noastră, această propunere este una
validă. În al doilea rând, Pikkety sugerează că impunerea unui imp ozit progresiv pe avere ar
controla acumulările de capital. De această dată nu putem să dăm dreptate autorului, deoarece o
taxare progresivă pe capital ar putea deveni injustă, iar o aseme nea politică nu poate fi aplicată la
nivel global, orice măsură eficientă trebuind luată în funcț ie de contextul cultural specific. Totuși,
dezbaterea provocată de Piketty rămâne în picioare , aspectele enunțate mai sus fiind în strânsă
legătură cu viața politică americană.11

A sosit momentul să arătăm care sunt consecințele inegalității economice asupra modului de
funcționare a sistemului bipartid ist american. Să începem cu începutul. James M adison, unul din
principalii autori ai Constituției Statelor Unite, considera că datoria partidelor politice era de a
lupta împotriva răului. „The great object of political parties should be to combat the evil: 1. By
establishing a political equality among all. 2. By withholding unnecessary opportunities from

11 Inegalitatea veniturilor: http://pik etty.pse.ens.fr/files/capital21c/en/pdf/F0.I.1.pdf

11
a few, to increase the inequality of property, by an immoderate, and especially an unmerited,
accumulation of riche s. 3. By the silent operation of laws, which, without violating the rights of
property, reduce ext reme wealth towards a state of mediocrity, and raise extreme indigence
towards a state of comfort .”12 Cazurile de acest fel sunt mult e, așa că vom mai insista numai asupra
a încă unui exemplu. Este vorba despre un alt părinte fondator al Statelor Unite, Thomas Jefferson .
Iată ce scria în jurnalul său, atunci când se afla în Franța : „I am conscious that an equal division
of property is impracticable. But the consequences of this enormous inequality producing so
much misery to the bulk of mankind , legislators cannot invent too many devices for subdividing
property, only taking care to let their subdivi sions go hand in hand with the natural affections of
the human mind .”13 El sugerează și o soluție, similară cu cea a lui Piketty: „Another means of
silently lessening the inequality of property is to exempt all from taxation below a certain point,
and to tax the higher portions of property in geometrical progression as they rise.”14 Trebuie
menționat că gânditorii citați mai sus , care au prevăzut pericolul inegalității, erau profund
conservatori, în sensul întruchipat azi de partidul republican, care susține că este moștenitorul
acelor valori. Credem că sensul cuvintelor părinților fonda tori a fost suficient de clar , comentariile
fiind de prisos. Să vedem acum care au fost consecințele ignorării avertismentelor date de aceștia.

12 http://www.washingtonsblog.com/2015/04/founding -fathers -warned -inequality.html
13 Ibidem
14 Ibidem

12
E. Lanțuri cauzale

Capacitate
militară Pib per
capita Stabilitate
politică
ăs Resurse
naturale
Putere Soft Power
Tehnologie Inițiativă
strategică
Securitate
militară Inovație
Putere
economică Nivel de
educație Libertate

13
Bibliograf ie

2016. A Brief History of the American Two Party System. Accessed November 11, 2016.
http://www.davidkabraham.com/OldWeb/Beliefs/America/twopartysystem.htm.
Blog, Washingtons. 2015. The Founding Fathers Fought Against Inequality. April 21. Accessed November
15, 2016. http://www.washingtonsblog.com/2015/04/founding -fathers -warned -inequality.html.
Chomsky, Noam. 2008. Intervenții. București: Vellant.
—. 2013. Noi creăm viitorul. Ocupație. Intervenții. Imperialism. Rezistență. București: Corint .
Garfinkle, Adam. 2015. How bad are U.S. -Israeli relations? February 16. Accessed November 8, 2016.
http://www.the -american -interest.com/2015/02/16/how -bad-are-u-s-israeli -relations/.
2016. Human Rights Actions. Resolutions & Decisions (2003 -2015). Access ed November 8, 2016.
http://www.humanrightsvoices.org/EYEontheUN/priorities/actions/body/?ya=1&sa=1&u=344&
un_s=0&ul=1&tp=1&tpn=Resolution.
John J. Mearsheimer Stephen M. Walt. 2008. Lobby -ul israelian și politica externă a Statelor Unite.
București: Antet.
Kissinger, Henry. 2015. World Order. Reflections on the Character of Nations and the Course of History.
București: Penguin.
Mills, Curt. 2016. Downright Embarrassing: Kerry Blasts U.S. Election. November 1. Accessed November
9, 2016. http://www.usnews.com /news/politics/articles/2016 -11-01/john -kerry -blasts -us-
election.
Notes, Spark. 2016. The American Two -Party System. Accessed November 12, 2016.
http://www.sparknotes.com/us -government -and-politics/american -government/political –
parties/section2/page/3/.
Piketty, Thomas. 2014. Capital in the 21st century . March . Accessed November 8, 2016.
http://piketty.pse.ens.fr/en/capital21c2.
—. 2015. Capitalul în secolul XXI. București: Litera CEO Must Read.
—. 2014. Income inequality in the United States, 1910 -2010. Accessed November 15, 2016.
http://piketty.pse.ens.fr/files/capital21c/en/pdf/F0.I.1.pdf.
—. 2014. Table S10.1. Concentration of wealth in Europe and in the USA, 1810 -2010 (series used for
figures 10.1 -10.6) . Accessed November 8, 2016.
http://piketty.pse. ens.fr/files/capital21c/en/pdf/supp/TS10.1.pdf.
Preda, Cristian. 2010. Introducere în Știința Politică. București: Polirom.

14
Stone, Tobias. 2016. History Tells Us What Will Happen Next With Brexit And Trump. November 11.
Accessed November 14, 2016. http://w ww.huffingtonpost.com/tobias -stone/history -tells-us-
what -will-brexit -trump_b_11179774.html?
Sullivan, Andrew. 2016. America Has Never Been So Ripe for Tyranny. May 1. Accessed November 19,
2016. http://nymag.com/daily/intelligencer/2016/04/america -tyranny -donald -trump.html.
Teodorescu, Bogdan. 2010. Cinci Milenii de Manipulare. București: Tritonic.
Tocqueville, Alexis de. 1996. Democracy in America. Wordsworth Editions Ltd.
2016. U.S. History Two Parties Emerge. Accessed November 10, 2016.
http://www.ushist ory.org/us/19c.asp.

15

“There are many men of principle in both parties in America, but there is no party of
principle. The American Republic will endure until the day Congress discovers that it can bribe
the public with the public's money. ” – Democracy in America, Alexis de Tocqueville