Modul de Abordare a Turismului In Cadrul Planului de Dezvoltare Regionala Nord Vest, Respectiv Planului de Dezvoltare Regionala Centru

Cuprins

Introducere 2

1. Revizuirea literaturii de specialitate 5

2. Teorie 10

3. Metodologie 12

4. Studiu de caz 13

4.1.Strategii- prezentare ( turism) 13

4.1.1. Prezentarea strategiei privind turismul din cadrul PDR Nord Vest 13

4.1.2. Prezentarea strategiei privind turismul din cadrul PDR Centru 16

4.2. Comparație Strategii 19

Concluzii 22

Bibliografie 23

Introducere

Tema lucrării mele este ”Modul de abordare al Turismului in cadrul PDR Centru respectiv PDR Nord-Vest” . În opinia mea , turismul este o ramură mult subdezvoltată în țara noastră. Conform unui raport detaliat al World Travel&Council , contribuția directă a serviciilor de turism și călătorie la PIB în 2013 a fost de 5,1%. Aceasta cifră a plasat țara noastră pe ultimul loc în Europa și pe locul 154 în lume. În acest context, consider că este foarte important modul în care este abordată această problemă în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regională, și soluțiile oferite pentru o schimbare a turismului în România. Am ales să analizez PDR Centru si PDR Nord-Vest deoarece consider că datorită diversității peisagistice, trăsăturilor fizico-geografice și patrimoniului cultural pe care aceste regiuni îl posedă, ar putea să atragă un număr mult mai mare de turiști.

Această lucrare dorește să ofere o imagine asupra situației actuale a turismului în cele două zone, dar și modul prin care se dorește îmbunătățirea acestuia. Totodată, doresc să fac și o comparație între cele două planuri, să observ dacă modul de abordare diferă, dacă direcțiile pe care se concentrează sunt variate, dacă există soluții clare și o strategie bine pusă la punct.

În contextul globalizării, turismul a devenit una dintre cele mai mari industrii ale lumii și unul dintre cei mai importanți factori de dezvoltare economică globală. În sensul acesta, se numără printre sectoarele aflate în ascensiune. Progresele înregistrate în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor au făcut posibilă integrarea virtuală a oamenirii, facilitând astfel o tendință de creștere a turismului care promite să se mențină stabilă.

Provocările cu care s-a confruntat industria turismului în ultimii ani au dus la o conștientizare a guvernelor la nivel global că este necesară conturarea unei noi viziuni și strategii pentru dezvoltarea acestui sector. În acest context s-a conturat conceptul ”New Tourism”, conform căruia parteneriatul dintre sectorul privat și autoritățiile publice îmbracă un nou sens, devenind coerent.

Turismul trebuie să devină o activitate economică prioritară în cadrul economiei naționale și în cadrul Strategiilor de dezvoltare durabilă, această industrie având potențialul de a genera creștere economică, locuri de muncă și un impact favorabil asupra imaginii țării în lume. Astfel, este necesară o responsabilizare și o implicare din partea autorităților naționale, regionale și locale pentru o dezvoltarea sustenabilă a turismului în România.

Pentru a putea atinge obiectivele propuse în această lucrare de cercetare voi revizui articolele de specialitate pe această temă, având în deosebi în atenție analizele referitoare la potențialul turistic și la felul în care acesta a fost sau nu valorificat în cadrul acestor regiuni. Pe lângă consultarea articolelor de specialitate, o sursă importantă de informații o vor reprezenta Planul de Dezvoltare Regională Centru, respectiv Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Voi urmări datele referitoare la turism și strategiile elaborate pentru fiecare regiune în parte. Intenționez să fac o analiză comparativă între modul în care este valorificat turismul în cadrul celor două regiuni.

Obiectivul cercetării îl reprezintă realizarea unei comparații între strategiile de dezvoltare regională a regiunii Nord-Vest respectiv Centru, din perspectiva turismului. Prima întrebare la care doresc a răspunde în cadrul acestei cercetării este dacă se poate deduce o strategie pe turism din cele două planuri de dezvoltare și care sunt acestea pentru fiecare regiune în parte. Un alt aspect care mă interesează este determinarea diferențelor din cadrul celor două strategii și care sunt factorii care duc la elaborarea unei strategii bune.

Am optat în principal pentru metode calitative, deoarece mi-au permis să obțin date mai bogate în conținut și mai de profunzime. Cercetarea mea nu este în totalitate calitativă, deoarece intervin și aspecte cantitative, am abordat și informații statistice cu privire la numărul de turiști prezenți în anii anteriori, capacitatea de cazare , numărul de stațiuni existente, numărul monumentelor istorice.

Am ales să fac o cercetare în cadrul strategiilor aceastor două regiuni deoarece opinia mea este că turismul nu este valorificat suficient comparativ cu alte regiuni cu un potențial turistic mai slab din alte State Membre UE. De aceea doresc să identific care sunt cauzele acestui fapt și dacă Planurile de Dezvoltare Regională din aceaste zone oferă strategii și soluțiii care să imbunătățească aceste aspecte pe termen lung și să crească astfel procentajul adus de turism în PIB-ul României.

În ceea ce privește structura lucrării, aceasta este alcătuită din patru capitole. În primul capitol am revizuit literatura, definind conceptul de dezvoltare durabilă din mai multe perspective literare. Un alt document urmărit este Strategia Europa 2020, cu obiectivele și măsurile propuse acolo. În capitolul următor am ales să prezentăm principalele teorii legate de cultură și natură, care îmbinate stabilesc potențialul industriei turistice dintr-o anumită regiune. Un alt element pe care l-am luat în considerare este legat de beneficiile aduse de turism în cadrul economiei unei țări. În capitolul următor am prezentat și descris metodele utilizate, punând accent pe felul în care am ales și structurat datele. Ultimul capitol corespunde studiului de caz, în cadrul căruia am prezentat strategia turismului din PDR Centru, respectiv PDR Nord-vest. Am efectuat și o analiză comparativă între cele două strategii pentru a evidenția factorii care duc la enunțarea unei strategii de succes.

Revizuirea literaturii de specialitate

„ Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compormite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

Am ales să incep cu acest citat deoarece, în opinia mea, rezumă cel mai bine obiectivele unei Strategii de dezvoltare durabilă. Totodată, am vrut să accentuez faptul că acest concept a apărut de o perioada mai lungă de timp, în cazul de față într-un document emis de Comisia Mondială pentru Mediu si Dezvoltare în anul 1987.

Conceptul de dezvoltare susținută( sustenabilă ) sau durabilă aparține teoriei noi a dezvoltării economice, ea însuși ramură relativ nouă a teoriei economice generale de care s-a desprins și individualizat ca un corp teoretic autonom la nivelul anilor 1950-1960. Dezvoltarea durabilă înseamnă satisfacerea necesităților generațiilor prezente, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități.Acesta este un obiectiv general al Uniunii Europene stipulat în Tratat si care guvernează toate politicile si activitățiile Uniunii. El se referă la menținerea capacității Pământului de a susține viața în toată diversitatea ei și este fundamentată pe principiul democrației, egalității între sexe, solidaritate, respectul față de lege și față de drepturile fundamentale, inclusiv libertatea și egalitatea de șanse pentru toți. Aceasta își propune îmbunătățirea continuă a calității vieții și a bunăstării pe Pământ, atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. În acest scop trebuie promovată o economie dinamică, care să asigure locuri de muncă și un înalt nivel de educație, ocrotirea sănătății, coeziune socială și teritorială și protecția mediului, într-o lume sigură, care respectă diversitatea culturală.

Conform autorului P. Guillaumont scopul suprem al dezvoltării este reprezentat de procesul social generalizat, iar acesta înseamnă atingerea unor obiective precum:

Eliminarea sărăciei și asigurarea unui nivel decent de trai pentru întreaga populație;

Promovarea progresului economic printr-o repartizare mai exactă a rezultatelor creșterii, scopul fiind eliminarea diferențelor intolerabile de avere si poziție socială;

Ridicarea standardului de viață prin creșterea generală a veniturilor, asigurarea unui nivel cât mai înalt de ocupare a forței de muncă, o mai bună educație și un acces mai mare la valorile culturale si umane;

extinderea gamei de alegeri economice și sociale atât pentru indivizi cât și pentru națiune, prin eliberarea din starea de dependență nu numai în relațiile cu alți oameni și alte state dar și față de ignoranța și mizeria umană în general;

îmbunătățirea performanțelor factorilor de producție și a producției însăși;

ameliorarea instituțiilor și înnoirea permanentă a cunoștințelor;

raționalizarea sistemului politic și a celui decizional;

Pentru a îmbunătății coordonarea politicilor la nivelul statelor membre, Consiliul European invită statele membre să elaboreze propriile lor strategii naționale de dezvoltare durabilă și subliniază importanța consultării între părțile interesate si invită statele membre să stabilească procese consultative naționale corespunzătoare.

Strategia Ue pentru Dezvoltare Durabilă, vine cu completări față de Strategia de la Lisabona și reprezintă un catalizator pentru cei ce elaborează politici publice si pentru opinia publică in general. Scopul principal este de a schimba comportamentul în societatea europeană și de impulsiona factorii decizionali publici si privați precum și a cetățenilor în implementarea elaborarea și monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile.

Uniunea Europeană și statele membre au sarcina de a implementa Strategia, implicând astfel toate componentele instituționale, la nivel comunitar si național.Este vitală conlucrarea cu partenerii sociali, comunitățile locale și cetățenii pentru a se îndeplini obiectivele vizate. Este promovată cooerența între toate politicile Uniunii Europene și între acțiunile de la nivel local, regional, național și global pentru a spori contribuția lor la obiectivul principal, dezvoltarea durabilă. Astfel, este supravegheată în permanență acțiunea autorităților responsabile la nivel local regional și național. Acestea sunt nevoite să susțină dezvoltarea durabilă prin măsurile lor și prin adaptarea lor la cerințele Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

Strategia Europa 2020 este construită pe baza a trei priorități care se susțin reciproc. Pentru ca statele membre să reușească să ajungă la o creștere inteligentă, durabilă și inclusivă, UE a trasat anumite obiective pe baza cărora să se construiască viitorul Europei:

1.Creștere inteligentă( smart growth): Uniunea Europeană iși propune dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaștere și pe inovare. Un prim obiectiv pentru realizarea acestui lucru este alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare. O rată de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul populației cu vârste cuprinse între 20-64 ani reprezintă un alt obiectiv major. Sunt vizate și performanțele pe plan educațional, astfel se dorește reducerea ratei abandonului școlar la mai putin de 10% și creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 ani.

2.Creștere durabilă: Uniunea Europeană își propune să promoveze o economie mai eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă. Pentru a o asigura , trebuie să reducă cu 20% până în anul 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990. UE este dispusă să reducă emisiile chiar și cu 30% cu condiția ca și alte țări dezvoltate să iși asume angajamente similare și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura posibilităților, în cadrul unui acord global. Alte obiective propuse în acest sens sunt : creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% și creșterea cu 20% a eficienței energetice.

3.Creștere economică favorabilă incluziunii: Obiectivele propuse la nivelul creșterii inteligente sunt valabile și aici. Un alt aspect pe care UE îl are în vedere este lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. Astfel, se dorește reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și excluziunii sociale.

Datorită discrepanțelor existente între regiunile mai dezvoltate și cele cu un grad mai scăzut de dezvoltare, încă din anul 1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, s-a vorbit despre necesitatea unei politici de coeziune. Astfel, coeziunea teritorială reprezintă obiectivul politic, iar politicile de dezvoltare regională reprezintă instrumente pentru atingerea acestuia. Rolul coeziunii teritoriale este de a adăuga o strategie pe termen lung procesului de exploatare a potențialului teritorial. Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial obiectivele de coeziune și competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective: amenajarea policentrică a teritoriului, o nouă relație urban-rural, accesul egal la infrastrcutura și cunoaștere, administrarea înțeleaptă a patrimoniului natural și cultural.

La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Naționale de Reformă. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007-2026 are ca principal obiectiv transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său cultural și natural.

Am ales să abordez această temă, deoarece s-au scris puține lucrări pe România, cu atât mai puțin studii de evaluare.

Teorie

Pentru a exemplifica mai bine importanța turismului în societatea modernă, o să prezint teorii legate de cultura și natură, care îmbinate oferă un cadru turistic oportun, aducând astfel beneficii financiare. Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric , precum și amenajarea și protejarea elementelor naturale duc la dezvoltarea potențialului turistic al oricărei regiuni.

Termenul de cultură a fost introdus în antropologia socială de către Eduard B. Tylor, care este considerat pionerul britanic al acestei discipline. El descrie cultura ca ” acel complex care include cunoașterea, credințele, artele, dreptul, morala, obiceiurile pe care si le-a insușit omul ca membru al societății”. Totuși, de-a lungul timpului s-a evidențiat faptul că nu există o definiție standard a culturii. De fapt, conform spuselor lui Abraham Moles cultura se pretează la o ” definiție deschisă”, oricând susceptibilă de corecturi și adăugiri.

Edgar Morin afirmă că ” omul este o ființă culturală prin natură pentru că este o ființă naturală prin cultură”. Așadar putem constata faptul că, cultura este un fel de a doua natură a omului, o natură secundară. Pentru om, cultura reprezintă mediul specific de existență. Prin cultură este definit modul uman de existență și este simbolul forței creatoare a omului, reprezentând un adevărat sistem de valori.

Termenul de cultură a fost preluat de mai toate limbile moderne din limba latină, unde cuvântul cultură avea înțelesul de cultivare a pământului dar și de cultivare a spiritului. Cultura nu este ceva adiacent condițiilor materiale, nu este un lux ci o latură indispensabilă a existenței umane, un sistem de creații care răspund unor cerințe existențiale concrete. Cultura este un patrimoniu al valorilor, un univers axiologic în care omul își dobândește demnitatea sa.

Patrimoniul cultural al unei regiuni include toate urmele activității umane descoperite in mediul înconjurător. Acestea sunt surse de informații de neînlocuit privind viața și ocupațiile oamenilor din diferite epoci si dezvoltarea aptitudinilor artisitice si tehnice de-a lungul timpului. Deoarece monumentele, siturile si mediile culturale sunt resurse care pot fi reînnoite, administrarea lor trebuie făcută pe termen lung. Monumentele si siturile culturale sunt surse de experiențe emoționale si estetice unice, iar din acest motiv societatea modernă nu are decât de căștigat din conservarea si utilizarea activă a patrimoniului sau.

Astfel, în corelare cu elementele naturale, cultura formează un element primordial din cadrul industriei turistice. Pentru a înțelege mai bine motivul pentru care este importantă formarea unei strategii de succes , în continuare o să exemplific câteva teorii referitoare la turism și beneficiile pe care le aduce.

În evoluția economiei mondiale , turismul ocupă un loc important, atât în comerțul internațional, cât și în economia națională din majoritatea statelor lumii. Țările Uniunii Europene acordă o mare importanță dezvoltării domeniului industriilor culturale și creative. Domeniul culturii și al industriilor creative se bucură de o atenție sporită din partea Comisiei Europene, fiindu-i dedicat un program special de sprijin începând din anul 2014. La nivelul Uniunii Europene industriile culturale și creative realizează 3,3% din P.I.B, fiind un catalizator al dezvoltării economice.

La fel ca în alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activitățiilor turistice. Între strategiile la nivel național și cele la nivel regional și local există o strânsă interdependență.

Datorită evoluției sale la nivel mondial, turismul a devenit pentru multe țări un factor important de dezvoltare socio-economică. Amploarea și complexitatea legăturilor dintre turism și restul ramurilor economiei naționale, impun guvernelor armonizarea acestora.

Contribuția turismului pe plan socio-uman este la fel de importantă ca cea din plan economic. Acțiunea resfrângându-se atât asupra turiștilor cât și asupra populației zonelor vizitate. Efectele se văd în planul consumului, instruirii și educației, utilizării timpului liber, calității mediului și a legăturilor dintre națiuni.

Una dintre sarcinile esențiale ce revin statului în domeniul privind dezvoltarea și promovarea turismului este definirea și elaborarea principiilor fundamentale ale politicii turistice, respectiv determinarea bazei deciziilor de luat ( statistici, studii ale serviciilor de specialitate) și a strategiei( concept, program).

Datorită condițiilor prezentate mai sus, poziția și contribuția turismului, ca ramură a sectorului terțiar, trebuie să o aibă în cadrul produsului intern brut al unei țări, efectele sale benefice pe plan social, cultural și a mediului, impun integrarea sa între prioritățiile pe care orice guvern le are când stabilește o strategie de dezvoltare economică.

Metodologie

Pentru a realiza lucrarea, am preluat informații generale privind tema lucrării, am prelucrat și interpretat ideile din bibliografia utilizată, prin analiză de conținut și analiză comparativă.

În lucrarea de față vom folosi ca metodologie colectarea de date și informații obținute în special din cadrul Planului de Dezvoltare Regională Nord-Vest, respectiv Planului de Dezvoltare Regională Centru. O să efectuăm o analiză pentru a stabili care este strategia de abordare a turismului din cadrul celor două Planuri. De asemenea, o sursă importantă este Strategia Europa 2020, din care am stabilit importanța și semnificația unei dezvoltări durabile.

Metoda principală utilizată în această lucrare științifică este studiul de caz, prin excelență o metodă calitativă. Studiul de caz este un document realizat și publicat în scopul prezentării modului în care a fost analizată și evaluată o situație, pentru a elabora și implementa decizii vizând soluționarea uneia sau mai multor probleme, în cadrul unei organizații, de regulă profitabile. În interceptarea cazului, cercetătorul are datoria de a face comparații cu alte cazuri asemănătoare.

Studiul de caz întreprins în cadrul aceste lucrări va avea în vedere stabilirea strategiei de abordare a turismului în cadrul PDR Centru și PDR Nord-Vest. Astfel, în prima parte o să fie un studiu descriptiv, prin care se prezintă principalele caracteristici desprinse din analiza textelor respective. Studiul are și o parte explicativă, în care o să incerc să stabilesc factorii care au influențat dezvoltarea unei strategii mai bune.

Analiza comparativă este o altă metodă pe care am utlizat-o în cadrul studiului de caz. Am abordat cele două strategii din perspectiva diferențelor de structură și de conținut. Astfel, am stabilit factorii care au influențat cele două strategii și modul în care a fost abordat turismul în fiecare dintre ele.

Cercetarea mea nu este în totalitate calitativă, deoarece intervin și aspecte cantitative, am abordat și informații statistice și reale. Prin intermediul cercetării cantitative am obținut informații exacte cu privire la situația turismului din fiecare regiune în perioada 2007-2013. Astfel, putem spune că am realizat o cercetare mixtă, care imbină atât elemente ale metodelor calitative cât și a celor cantitative pentru a demonstra cât mai bine ipotezele cercetării. În acest fel, metodele cantitative vin să susțină informațiile obținute pe cale calitativă, iar cele calitative explică informațiile cercetării cantitative

4. Studiu de caz

4.1.Strategii- prezentare ( turism)

4.1.1. Prezentarea strategiei privind turismul din cadrul PDR Nord Vest

Programul de dezvoltare regională Nord- Vest este structurat pe trei părți. Astfel, prima parte a documentului oferă o analiză cantitativă și calitativă a condițiilor existente. Se au în vedere toate domeniile de dezvoltare: resursele naturale, sistemul de așezări, structura socio – demografică a populației, infrastructura, mediul, economia, turismul, agricultura și dezvoltarea rurală , administrația și buna guvernanță. Astfel, pe baza acestor informații, a viziunii de dezvoltare și a obiectivelor din cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au fost formulate obiectivele, prioritățile și măsurile de dezvoltare ale regiunii Nord-Vest. Practic, aceasta este partea în care este formată strategia pentru perioada 2014-2020. În cea de-a treia parte se regăsesc informații cu privire la cadrul în care trebuie să se realizeze procesul de monitorizare și evaluare pe parcursul acestei perioade, permițând astfel luare unor măsuri rapide în cazul în care ar apărea probleme în derularea activităților în conformitate cu Planul de acțiune.

În prima parte a documentului, turismul este abordat prin primsa unei analize socio-economică. Astfel, sunt prezentate cele mai importante atracții turistice ale regiunii, de ordin natural și antropic, stațiunile turistice din regiune, tipurile și formele de turism practicate, infrastrctura și circulația turistică. Astfel, de aici putem afla date cantitative cu privire la volumul de investiții, capacitatea de cazare, numărul monumentelor istorice, numărul stațiunilor turistice atestate, numărul centrelor de informare turistică, precum și alte lucruri importante pentru turism. Sunt efectuate și comparații între anumite statistici. De exemplu, putem afla că Regiunea Nord-Vest se află pe locul 3 în clasamentul național al numărului de unități cu funcțiune de cazare turistică, sau că în perioada 2005-2011, în Transilvania de Nord s-au cazat mai puține persoane decât în Centru, Sud-Est și București-Ilfov. Pe baza acestei analize amănunțite și a tendințelor observate în domeniul turismului în anii anteriori este formată o strategie pe termen scurt, mediu și lung.

În începutul parții a doua sunt formulate obiectivele strategice de dezvoltare pe termen mediu și lung( 2034). Astfel, printre cele șase obiective putem observa că se dorește racordarea regiunii la fluxurile internaționale de mărfuri, turiști, investiții, informații și valori culturale și asigurarea rolului de deservire ca ”regiune logistică”, transformarea centrelor urbane în spații de influență și de atracție regională -și trans-regională. După aceea sunt formulate obiectivele strategice pe termen scurt ( 2020) .

Obiectivul general este creșterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională și integrată pentru diminuarea disparităților intra- și inter-regionale și creșterea standardului de viață regional. În continuare, sunt prezentate în detaliu obiectivele specifice. În cadrul acestora regăsim elemente care conturează o strategie pentru o dezvoltare a industrie turismului în zonă.

Astfel, primul obiectiv cu importanță majoră pentru creșterea fluxului de turiști se referă la creșterea accesibilității regiunii și a mobilității locuitorilor, mărfurilor și informațiilor. Astfel, deoarece regiunea nu dispune de o rețea de drumuri rapide și autostrăzi, se dorește o îmbunătățire semnificativa a infrastructurii de transport prin finanțarea proiectelor TEN-T. Îndeplinirea acestui obiectiv ar duce la crearea unor condiții mult mai bune de transport pentru persoanele care vor să viziteze regiunea. Proiectele care se încadrează la această prioritate vor fi finanțate în cadrul PO Infrastructura Mare, PO Regional, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală și PCT RO-HU prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

În cadrul obiectivului de creșterea calității vieții locuitorilor din regiune, una dintre priorități este dezvoltarea durabilă a turismului. Aici găsim măsuri și obiective legate de industria turismului, formându-se astfel o strategie pentru 2014-2020. Această prioritate va asigura creșterea nivelului de promovare și a potențialului turistic local ( balneo-termal, cultural, religios, montan, sportiv, de afaceri și evenimente, rural) și îmbunătățirea infrastructurii de turism. Proiectele care se încadrează la această prioritate vor fi finanțate în cadrul PO Regional, PO Competitivitate și Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

În continuare o să analizez măsurile propuse pentru dezvoltarea durabilă a turismului, partea cea mai importantă a strategiei. O primă măsură este promovarea și valorificarea economică a potențialului turistic cu specific local. Se dorește sprijinirea dezvoltării de branduri regionale, promovarea produselor turistice cu specific local și a activităților de marketing specifice. În opinia mea, unul dintre brandurile locale cu un potențial mult mai mare de promovare îl reprezintă ”Castelul lui Dracula” situat în județul Bistrița-Năsăud. Amenajarea obiectivelor turistice naturale, construirea infrastructurii necesare turismului montan, sportiv, balnear, rural, de afaceri și evenimente, crearea/reabilitarea și extinderea infrastructurii de agrement și introducerea acestora în circuitul turistic reprezintă alte măsuri prioritare pentru dezvoltare turismului.

O altă măsură dezvoltată în cadrul Planului este reabilitarea și conservarea patrimoniului construit și valorificarea prin turism a acestuia. Se dorește restaurarea, protecția și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural, istoric, religios și introducerea lor în circuitul turistic.

Printre celalălalte obiective mai găsim măsuri cum ar fi protejarea și conservarea mediului natural, creșterea eficienței și a calității serviciilor oferite, sau sprijinirea dezvoltării rurale durabile integrate. Măsuri care deși nu vizează în mod direct industria turismului cu siguranță ar ajuta la dezvoltarea acesteia.

În cea de-a treia parte a documentului găsim măsurile de evaluare. Indicatorii de realizare a obiectivelor strategice reprezintă principalul mod de evaluare a eficienței măsurilor propuse. Astfel, pentru prioritatea de dezvoltare durabilă a turismului indicatorii sunt : Obiective turistice nou introduse în circuite turistice, obiective turistice reabilitate/modernizate, infrastructuri sportive nou introduse în circuite turistice, stațiuni turistice modernizate, trasee de biciclete realizate, trasee turistice modernizate/reabilitate, produse de promovare dezvoltate, evenimente turistice realizate, programe de marketing teritorial dezvoltate, vizite la sit-urile/ariile protejate care beneficiază de sprijin și numărul turiștilor sosiți în regiune. Astfel, putem observa că în anul 2020 vor putea fi evaluate clar progresele pe baza acestor indicatori bine determinați și relevanți pentru industria turismului.

În opinia mea, strategia privind turismul în cadrul Planului de Dezvoltare Regională N-V este bine structurată pe anumite direcții clare. Este prezentat un raport pe perioada 2007-2013 din care putem culege date cantitative cu privire la indicatorii de realizare a obiectivelor strategice. Pe baza acestora, pentru perioada 2014-2020 s-au formulat obiective concrete, concise și s-au stabilit măsuri și metode de evaluare. Totuși, lipsesc abordările specifice, totul este la modul general, nu sunt prezentate proiecte concrete cu ajutorul cărora se vor îndeplini obiectivele. Așadar, consider că, formulări de genul ”se urmărește promovarea și valorificarea potențialului turistic”, fără a prezenta o strategie concretă de realizare a acestui lucru, nu sunt de ajuns pentru a determina o schimbare în bine a modului în care este exploatat turismul în regiune.

4.1.2. Prezentarea strategiei privind turismul din cadrul PDR Centru

Programul de Dezvoltare a Regiunii Centru este fundamentat pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a regiunii. Astfel, în capitolul al doilea al programului și anume analiza socio-economică, există un subcapitol dedicat turismului.

Este prezentat potențialul turistic al regiunii ca fiind ridicat și diversificat. La o primă lecturare am aflat că diversitatea peisagistică, ariile naturale protejate cu numeroase specii endemice de faună și floră, traseele rutiere spectaculoase și stațiunile montane fac din Regiunea Centru prima regiune a țării din punctul de vedere al potențialului turistic montan. În continuare, este prezentată situația privind turismul cultural, balnear, rural și de afaceri.

Mi se pare foarte interesant de menționat faptul că în această regiune se găsește cea mai mare densitate de stațiuni balneoclimaterice din România. Din punct de vedere al patrimoniului cultural și istoric, aici se regăsesc orașe ca Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș, Alba Iulia, Sighișoara, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc, toate acestea având un patrimoniu cultural complex. Mănăstirile, castelele și palatele din zonă reprezintă alte atracții turistice de o mare importanță și cu un mare potențial de promovare. Sunt prezentate și structurile de primire turistică, astfel aflăm că Regiunea Centru deține 37,9% din pensiunile agroturistice ale României , 34,4% din pensiunile turistice și 33,6% din numărul cabanelor. Deși numeric stă destul de bine, baza turistică din zonă este parțial invechită , calitatea serviciilor oferite turiștiilor fiind afectată. Un ultim aspect care mi se pare important de menționat este faptul că numărul de turiști cazați în anul 2012 reprezintă 21,4% din totalul turiștilor cazați în România, Regiunea Centru fiind pe primul loc la nivel național.

Am ales să fac un scurt rezumat al analizezi socio- economice privind turismul pentru a evidenția mai bine potențialul turistic al regiunii și importanța formulării unei strategii pe termen scurt, mediu și lung. Totodată, mi se pare important de menționat atenția care este acordată acestei analize în cadrul Planului de Dezvoltare Regională Centru, fiind extrem de bine detailiată și susținută cu cifre și statistici.

În capitolul patru, este prezentată Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, principalul document de planificare și programare la nivel regional. Obiectivul global este: ” dezvoltarea echilibrată a Regiunii Centru prin stimularea creșterii economice bazate pe cunoaștere, protecția mediului înconjurător și valorificarea durabilă a resurselor naturale precum și întărirea coeziunii sociale”. Strategia cuprinde șase domenii strategice de dezvoltare, fiecare dintre ele gupând un număr de priorități și măsuri specifice. Relevante pentru cercetarea noastră sunt domeniile:dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale; creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative.

Primul domeniu pe care o să îl am în atenție este dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale. Una dintre prioritățile referitoare la acesta este dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații și tehnico-edilitară la nivelul Regiunii Centru. Astfel, pentru perioada de programare 2014-2020 se propune : sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de transport( TEN-T), dezvoltarea unor sisteme de transport care respectă mediul și cu emisii scăzute de dioxid de carbon și promovarea unei mobilități urbane durabile. Se dorește ca până în anul 2020 să se creeze o infrastructură modernă, capabilă să preia un trafic în creștere rapidă. O altă prioritate benefică pentru turism este construirea aeroportului internațional din județul Brașov( Ghimbav), proiectul fiind deja început. Dacă s-ar reuși refacerea drumurilor și construirea unui nou aeroport în zonă, cu siguranță fluxul turișitilor ar crește considerabil iar beneficiile economice aduse de aceștia ar fi mult mai mari.

În cadrul domeniului care vizează creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative găsim strategia care se referă în mod direct la industria turistică. Avem din nou o descriere amănunțită a potențialului turistic din zonă și a infrastructurii. Obiectivul strategic este dezvoltarea sectorului turistic și a sectoarelor economice conexe prin valorificarea potențialului natural și antropic al Regiunii Centru și susținerea activităților culturale și recreative.

Direcțile de acțiune și măsurile propuse sunt structurate pe baza unor priorități specifice. Prima prioritate este punerea în valoare a patrimoniului natural și antropic. Astfel, pentru dezvoltarea turismului montan se vizează amenajarea unor trasee, căi de acces și locuri de vizitare( inclusiv peșteri). În felul acesta s-ar facilita accesul unor largi categorii de turiști în zonele cu potențial turistic natural ridicat.

Pentru dezvoltarea turismului balnear se impun intervenții pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii din stațiunile balneare și în direcția diversificării ofertetei prin dezvoltarea componentei de agrement și a celei de wellness și spa.

Datorită faptului că cuprinde o zonă montană atât de extinsă, Regiunea Centru atrage numeroși iubitori ai sporturilor de iarnă. Investițiile recente în dezvoltarea infrastructurii sportive și de agrement au avut rezultate îmbucurătoare. În perioada următoare se dorește susținerea în continuare a investițiilor ce vizează extinderea și modernizarea facilităților pentru practicarea diverselor sporturi de iarnă.

După cum precizam și mai sus, Regiunea Centru dispune de un patrimoniu cultural și istoric de importanță națională sau europeană. În prezent, starea fizică a multora dintre obiectele turistice este necorespunzătoare, semnalizarea obiectivelor turistice deficitară, iar centrele și punctele de informare turistică sunt insuficiente. Pentru a impulsiona turismul cultural din regiune vor fi întreprinse acțiuni concentrate de conservare, restaurare și punere în valoare a clădirilor cu arhitectonice și istorice. O altă măsură este susținerea activităților de promovare a obiectivelor culturale de o certă valoare.

Cea de-a doua prioritate este dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de primire și agrement în scopul îmbunătățirii și diversificării serviciilor turistice oferite. Se dorește continuarea susținerii investițiilor pentru modernizarea structurilor învechite de primire turistică pentru a putea asigura un confort sporit vizitatorilor. În zonele turistice care au în prezent o capacitate de cazare redusă se dorește construirea unor noi unități. Aceste măsuri sunt necesare datorită faptului că Regiunea Centru se situează pe primul loc la nivel național la numărul de turiști cazați într-un an, astfel asigurarea unor condiții mai bine și creșterea numărului locurilor de cazare ar duce la un flux de vizitatori și mai mare.

O altă prioritate este promovarea destinațiilor turistice din Regiunea Centru. Datorită rolului tot mai important pe care îl joacă în zilele noastre informarea și comunicarea în orice domeniu, se dorește intensificarea sprijinului pentru promovarea turistică a regiunii. Acest sprijin poate fi conturat printr-o serie de măsuri : tipărirea de materiale publicitare ( ghiduri, pliante, broșuri), promovarea prin mass media electronică ( producții TV, site-uri ) , și amenajarea de centre sau puncte de informare turistică. Vor fi susținute și participările actorilor regionali și locali la târgurile interne și internaționale de turism.

Ultima prioritate vizează dezvoltarea infrastructurii culturale, recreative și sprijinirea activităților culturale. S-a constatat faptul că finanțarea culturii, din fonduri publice sau private a fost până în prezent la un nivel insuficient și nu s-a făcut întotdeauna pe baza unor programe cooerente și pe perioade mai lungi. Regiunea Centru prezintă un potențial ridicat în ce privește succesul manifestărilor culturale. Marile centre urbane ale regiunii găzduind o serie de evenimente ce atrat tot mai mulți participanți. Un exemplu important este desemnarea Sibiului drept Capitală Europeană a Culturii în 2007, fapt care a oferit un imbold semnificativ dezvoltării tuturor activităților culturale din oraș. Fluxul turistic spre Sibiu a crescut în 2007, nefiind afectat de criza economică ce a debutat în 2008. Pornind de la aceste aspecte, se va sprijini în perioada următoare dezvoltarea infrastructurii culturale. Orașele mari cu un potențial cultural important vor fi principalele beneficiare ale măsurilor de sprijin pentru cultură, nefiind excluse nici localitățile mai mici cu vocație culturală.

În partea de final a Planului de Dezvoltare Regională centru regăsim indicatorii de monitorizare. Pentru strategia privind turismul, indicatorii de măsurare a eficienței măsurilor luate sunt: Ponderea turismului în Valoarea Adăugată Brută la nivel regional, Numărul de sosiri ale turiștilor în unitățile de primire turistică, număr căi de acces și locuri de vizitare amenajate, număr obiective din stațiuni balneare și montane amenajate, număr obiective de patrimoniu reabilitate, număr locuri de cazare modernizate, număr locuri de cazare înființate, număr centre/puncte de informare turistică create, număr materiale de promovare a obiectivelor și traseelor turistice, număr evenimente de promovare susținute, număr unități de cultură modernizate, număr centre cultural înființate, număr proiecte/evenimente culturale susținute.

4.2. Comparație Strategii

În subcapitolul anterior am stabilit că în fiecare dintre cele două Planuri de Dezvoltare Regională este conturată o strategie privind turismul. În cadrul acestui subcapitol doresc să fac o comparație între ele, punând accent pe modul în care sunt construite și pe factorii care influențează crearea unei strategii de succes.

O prima asemănare importantă este reflectată în modul în care sunt structurate Planurile. Astfel amândouă încep cu o analiză socio-economică în cadrul căreia este prezentată situația privind turismul din fiecare regiune. În cea de-a doua parte ambele au formulată strategia propriu zisă, conturată pe obiective generale, obiective specifice, priorități și măsuri propuse. În încheiere, sunt prezentate metodele de evaluare, indicatorii de măsurare a eficienței fiind prezenți în fiecare dintre strategii. Date fiind aceste asemănări, am stabilit o primă concluzie : din punct de vedere al modului în care sunt structurate abordările privind turismul cele două planuri urmează aceași pași.

Din punct de vedere al conținutului strategiilor, între cele două Planuri de Dezvoltare Regională există foarte multe diferențe. Acestea sunt influențate și de modul în care a fost valorificată industria turistică până în prezent. Astfel, dacă Regiunea Centru a fost prima la nivel național la foarte multe capitole, Regiunea Nord-Vest s-a situat de cele mai multe ori pe poziția a treia. Putem observa că datorită potențialului turistic montan și a patrimoniului cultural și turistic în cadrul Regiunii Centru industria turistică este mai dezvoltată.

În cadrul analizei socio-economică, în PDR Centru se acordă o mai mare atenție turismului, fiind oferite mult mai multe date cantitative decât în PDR Nord-Vest. Sunt descrise mai în detaliu zonele cu potențial turistic și orașele cu un patrimoniu cultural și istoric impotant. O altă diferență intervine la formularea obiectivelor. În cadrul PDR Nord-Vest sunt formulate și obiective pe termen lung ( 2034), iar în PDR Centru găsim doar obiective pe termen scurt ( 2020) . Consider că acest fapt se datorează faptului că în regiunea Centru există o bază mai solidă pe care să se dezvolte această ramură , în timp ce în regiunea Nord-Vest este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru atingerea anumitor obiective. Între obiectivele pe termen scurt, priorități și măsurile propuse există atât asemănări cât și deosebiri importante. O primă asemănare este reprezentată de atenția care se acordă infrastructurii de transporturi. Ambele Planuri propun sprijinirea unui spațiu european unic al transporturilor de tip multimodal prin investiții în rețeaua transeuropeană de transport( TEN-T). Acest fapt nu este o surpriză deoarece în ambele regiuni există probleme cu rețeaua de drumuri rapide și autostrăzi. O diferență pe care am sesizat-o în cadrul obiectivelor privind infrastructura este faptul că în regiunea Nord- Vest se acordă o mai mare atenție reabilitării transportului feroviar, în timp ce în regiunea Centru există un proiect de dezvoltare a transportului aerian.

O diferență importantă este reprezentată de domeniul la care este încadrat turismul. Astfel, în cadrul strategiei Nord-Vest , obiectivul de dezvoltare durabilă a turismului îl regăsim la creșterea calității vieții locuitorilor din regiune. În cadrul strategiei Centru a fost creat un domeniu separat pentru industria turistică și anume creșterea atractivității turistice regionale, sprijinirea activităților culturale și recreative. Putem observa din nou că în PDR Centru turismul are un rol mai important, fiind una dintre cele mai importante ramuri economice din zonă.

Datorită aspectelor subliniate în paragraful anterior, la nivel de măsuri și priorități existe diferențe majore între cele două strategii. În cadrul regiunii Nord-Vest sunt prezentate destul de succint obiectivele și măsurile propuse. Se dorește sprijinirea dezvoltării de branduri regionale, promovarea produselor turistice cu specific local și a activităților de marketing specifice. Acestea priorități sunt doar precizate, nefiind propuse măsuri prin care să se îndeplinească. În schimb, în cadrul PDR Centru prioritățile sunt mult mai bine prezentate, fiind oferite măsuri concrete care vor fi luate la nivelul regiunii în perioada 2014-2020 pentru îmbunătățirea turismului. O altă diferență ține de numărul priorităților și de felul în care acestea sunt racordate la realitatea din teritoriu. În cadrul PDR Centru măsurile și prioritățiile sunt diversificate și structurate pe mai multe moduri de acțiune, în timp ce în PDR Nord-Vest, strategia este conturată pe două obiective majore: o mai bună promovare a turismului și o refacere a patrimoniului cultural.

O asemănare dintre modul de abordare a celor două planuri sunt indicatorii de monitorizare a obiectivelor. Astfel, se evidențiază faptul că metodele de evaluare a eficienței sunt aceleași în fiecare dintre regiuni. Diferențele intervin la nivelul indicatorilor. Din nou, datorită diferențelor din abordarea obiectivelor și măsurilor, intervin deosebiri între Planuri. În cadrul PDR Centru, numărul indicatorilor este mai ridicat și sunt structurați pe mai multe direcții față de PDR Nord-Vest.

Modul în care este abordat turismul diferă între cele două planuri de dezvoltare regională. Dacă la nivel de structură asemănările sunt destul de multe, la nivel de conținut intervin multe diferențe. Datorită lucrurilor evidențiate mai sus, concluzia noastră este că în cadrul PDR Centru strategia privind turismul este conturată mai bine, direcțiile de acțiune sunt mai multe, iar măsurile vor fi mai eficiente.

.

Concluzii

Turismul este una dintre ramurile economice care au cunoscut cea mai rapidă expansiune în ultimele decenii. Beneficiile economice ale acestei industrii fiind multiple. Generarea de noi locuri de muncă crearea unei cereri suplimentare de servicii și bunuri de consum ajută la stimularea sectorului tețiar al economiei. Localitățile turistice tind să aibă o infrastructură edilitară și de servicii mai bine dezvoltată.

În prezent ponderea turismului în produsul intern brut al României este redusă, atât la nivel național cât și la nivel regional. Pe baza unei strategii bine formulate, cu obiective , măsuri și priorități bine stabilite, contribuția turismului la PIB ar putea să se dubleze. Sectorul transporturilor și infrasructura serviciilor de cazare influențează și ele calitatea serviciilor ofer turiștilor.

Pe baza studiului de caz, am constatat că atât în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest cât și în Planul de Dezvoltare Regională Centru este formulată o strategie pentru dezvoltarea durabilă a turismului. Sunt formulate obiective generale și specifice , corelate cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Măsurile și prioritățile propuse vin și ele în concordanță cu măsurile și planurile de acțiune propuse în principalul document ce vizează dezvoltarea durabilă în cadrul UE pe perioada 2014-2020.

După ce am efectuat o analiză comparativă, am constatat faptul că strategia de dezvoltare durabilă a turismului din cadrul PDR Centru este mai amplă, mai bine structurată, iar măsurile propuse sunt mai concrete. Considerăm că unul dintre factorii care influențează acest aspect sunt rezultatele înregistrate de industria turistică în anii precedenți. Am observat că în cadrul regiunii Centru se pune mai mult accent pe turism, în vreme ce în cadrul regiunii Nord Vest, accentul se pune pe alte ramuri de activitate, dezvoltarea turismului fiind un obiectiv pe termen mai lung ( 2034) .

Din punct de vedere al limitei cercetării , am identificat faptul că lucrarea de față a cercetat doar aspectul turismului, în vreme timp ce , cele două Planuri de Dezvoltare Regională au în vedere mult mai multe aspecte. Din cauză că noi am cercetat strategia unei singure ramuri economice, nu putem extrapola faptul că strategia de dezvoltare a regiunii Centru este mai bună decât cea a regiunii Nord-Vest.

Bibliografie:

Cărți :

Bogdan, Băcanu, Management strategie în turism- concepte și studii de caz, Editura Polirom, 2009

Edgar, Morin, Le paradigme perdu: la nature humaine, Editions du Seuil, Paris, 1973

Ion, Pohoață, Strategii si politici europene de dezvoltare durabilă , Iași, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”

Mihai Manoliu, Cristina Ionescu, Dezvoltarea durabilă și protecția mediului, H.G.A, București, 1998

Mioara, Borza, Marketing turistic sustenabil, Editura Tehnopress, 2014

Moles , Abraham, Sociodinamica culturii, Editura științifică, București, 1974

Petru, Iluț, Abordarea calitativă a sociomanului- concepte și metode, Polirom, Iași, 1997

Documente oficiale :

Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru 2014-2020, disponibilă online: http://www.adrcentru.ro/Lista.aspx?t=ADElaborare%20PDR%202014-2020

Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2014-2020, disbonbilă online : http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Planul-de-dezvoltare-regionala-2014-2020/00001614/hfvs3_PDR%202014-2020%20Transilvania%20Nord%20vers_febr_2014.pdf

Strategia ”Europa 2020”, disponibilă online : http://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, disponibilă online: http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_snddfinalromana2008.pdf

Articole de specialitate:

Comisia Europeană, Introducere în politica de coeziune a UE 2014-2020, iunie 2014

Uniunea Europeană, Politica regională a Uniunii Europene, o sursă de inspirație pentru țările din afara UE? ,august 2009, Oficiul pentru publicații oficiale al Uniunii Europene, Luxemburg.

Site-uri oficiale :

http://ec.europa.eu/europe2020

http://turism.gov.ro/en/

http://www.mdrap.ro/