Modul 18 – Proiec ția cinematografic ă 2D, 3D, 4D [611748]

Modul 18 – Proiec ția cinematografic ă 2D, 3D, 4D
– Aparate de proiec ție – clasice cu pelicul ă,
– Aparate de proiec ție moderne – Videoproiectoare,
– Proiec ția 3D – Proiec ția stereoscopic ă, Polarizarea luminii,
– Proiec ția 4D.

Aparate de proiec ție clasice cu pelicul ă

Aparatul de proiec ție cinematografic ă are rolul de a proiecta pe un ecran imaginile de p e
film și de a transforma fonograma (sunet optic) în semnal e electrice ce se transmit instala ției de
redare a sunetului. Pentru a se ob ține imaginea cinematografic ă pe ecran, aparatul este prev ăzut cu
mecanisme care asigur ă fie transportul intermitent al peliculei, fie un t ransport continuu corelat cu
un dispozitiv de compensare optic ă.

Aparate de proiec ție moderne – Videoproiectoare

Un videoproiector (cunoscut și sub numele de proiector digital) este un proiecto r de
imagine care prime ște un semnal video și proiecteaz ă imaginea corespunz ătoare pe un ecran de
proiec ție. Proiectoare video conven ționale au înlocuit proiectoarele de film

Proiec ția 3D – Proiec ția stereoscopic ă, Polarizarea luminii

Înc ă de la apari ția cinematografului, au existat preocup ări și căut ări permanente pentru
găsirea unor noi forme de exprimare, care s ă creeze ambian ța realit ăților cunoscute de spectator,
dîndu-i în acela și timp acestuia senza ția unei particip ări mai active la desf ăș urarea spectacolului.
Au ap ărut astfel:
– proiec ția panoramic ă,
– proiec ții pe ecrane multiple,
– proiec ția sferic ă,
– poliecranul.

PROIEC ȚIA STEREOSCOPIC Ă
Stereoscopia, senza ția de vedere în relief sau, cu alte cuvinte, senza ția de profunzime a
cîmpului vizual, de volum al obiectelor, se datore ște vederii noastre binoculare (cu doi ochi).
Cele dou ă imagini, sunt proiectate pe un acela și ecran, cu ajutorul a dou ă dispozitive de
proiec ție, prev ăzute cu filtre de polarizare pe obiectiv.
În aceste condi ții, spectatorii (dota ți și ei cu ochelari de polarizare) v ăd imaginea captat ă
cu obiectivul din dreapta, numai cu ochiul drept și imaginea obiectivului din stînga, numai cu
ochiul sfîng, și percep imaginile proiectate, în relief.

FENOMENUL DE POLARIZARE A LUMINII
Lumina este un fenomen de natur ă electromagnetic ă. Ea se propag ă … deci un spa țiu sub
form ă de oscila ții (unde) electromagnetice. Oscila țiile care alc ătuiesc un fascicol de lumin ă, se
produc într-o infinitate de plane care au ca linie comun ă de intersec ție direc ția de propagare a
luminii.

Proiec ția 4D

Film 4D? Pic ături de ap ă, cea ță , vânt, mirosuri, vibra ții, mi șcarea scaunului toate acestea
le po ți experimenta în timpului unui film 4DX. Pe lâng ă ochelarii 3D, la 4D e ști transpus în film
prin efectele senzoriale suprapuse experien ței vizuale. Astfel, în func ție de subiectul filmului,
scaunele se mi șcă, vântul bate, vapori de ap ă sunt pulveriza ți din sp ătarul din fa ță sau mirosuri
specifice sunt împr ăștiate în aer pentru a completa experien ța de realism care ai parte la un astfel
de film.

Similar Posts

  • Citologie cervico-vaginală – Frotiu de tip inflamator Coordonator științific LECT. Dr. CRISTINA MĂTANIE Absolvent COHN ESTER ANDREEA 2017 1 CUPRINS… [614832]

    UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE BIOLOGIE LUCRARE DE LICENȚĂ Citologie cervico-vaginală – Frotiu de tip inflamator Coordonator științific LECT. Dr. CRISTINA MĂTANIE Absolvent: [anonimizat] 2017 1 CUPRINS CAPITOLUL I ANATOMIA SISTEMULUI GENITAL FEMININ ………………………………. 3 I.1 ORGANELE GENITALE INTERNE ………………………………………………………………………. 4 I.1.1 OVARELE …………………………………………………………………………………………………………………. 4 I.1.2 TROMPELE UTERINE ………………………………………………………………………………………………. 6 I.1.3 UTERUL ……………………………………………………………………………………………………………………. 7 I.1.4…

  • Lucrarea își propune realizarea unui studiu riguros referitor la importanța lucrărilor fotogrammetrice, respectiv metodologia și etapele generării… [302656]

    Cap 1 1. Noțiuni introductive 1.1 [anonimizat]. [anonimizat] s-a ales comuna Ususău din județul Arad; [anonimizat]. Modul în care a [anonimizat]. Astfel în primul capitol intitulat “Noțiuni introductive” se vor regăsi date cu caracter general și informațional privind materia de bază Fotogrammetria și înregistrarea fotografică denumită și fotograma. Făcând trecerea la următorul capitol “Proiectarea sesiunii…

  • 2 Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Științe Juridice și Administrative Specializare: Drept LUCRARE DE LICENȚĂ RELUAREA… [615611]

    UNIVERSITATEA Creștină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Științe Juridice și Administrative Specializare: Drept LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator Științific: Conf. Univ. Dr. Radu Marius Eugen Absolvent: [anonimizat] 2020 -Fiat iustitia, et pereat mundus- 2 Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Științe Juridice și Administrative Specializare: Drept LUCRARE DE LICENȚĂ RELUAREA URMĂRIRII PENALE Coordonator Științific: Conf. Univ. Dr….

  • Prof. univ.dr. Cristi SPULB ĂR MANAGEMENT BANCAR Manual universitar Craiova – 2016 2 Avertisment Acest suport de curs are la bază cartea Management… [606558]

    1 Prof. univ.dr. Cristi SPULB ĂR MANAGEMENT BANCAR Manual universitar Craiova – 2016 2 Avertisment Acest suport de curs are la bază cartea Management bancar, Edi ția a doua, 2008 și manualul universitar Management bancar , 2013 , autor prof.univ.dr Cristi Spulbăr, lucrări apărute la Editura Sitech Craiova. Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate…

  • Lucraredelicență [630593]

    UNIVERSITATEABABEȘ-BOLYAI FacultateadeȘtiințeEconomiceșiGestiuneaAfacerilor Lucraredelicență Absolvent: [anonimizat], Conf.univ.dr.BejuDanielaGeorgeta 2020 UNIVERSITATEABABEȘ-BOLYAI FacultateadeȘtiințeEconomiceșiGestiuneaAfacerilor FinanțeșiBănci Lucraredelicență CardurileBancaredinRomânia Absolvent: [anonimizat], Conf.univ.dr.BejuDanielaGeorgeta 2020 1Cuprins Abrevieri……………………………………………………………………………………………………………………2 Listatabelelorșifigurilor……………………………………………………………………………………………3 Introducere………………………………………………………………………………………………………………..4 1.Cardulbancar………………………………………………………………………………………………………..5 1.1Aparițiaprimelorcarduri………………………………………………………………………………………5 1.2Aspecteteoreticeprivindcardurilebancare……………………………………………………………..7 1.2.1Definireașiconținutulcardului…………………………………………………………………….7 1.2.2Caracteristiciletehnologicealeunuicard……………………………………………………..8 1.2.3Avantajeleșidezavantajeleplățilorprinintermediulcardului…………………………9 1.3Principaleletipuridecarduribancare…………………………………………………………………..12 1.4Operațiunilefăcutecuajutorulunuicardbancar……………………………………………………13 1.4.1Emiterea,acceptareașiutilizareacardului…………………………………………………..13 1.4.2Operațiunideretragerenumerarșioperațiunicucardullacomercianți………….15 1.4.3Operațiunifrauduloase……………………………………………………………………………..18 2.PiațacardurilordinRomânia………………………………………………………………………………..25 2.1EvoluțiapiețeicardurilordinRomânia…………………………………………………………………25 2.2Principaliiofertanțidepepiațabancară……………………………………………………………….26 2.2.1BancaTransilvani……………………………………………………………………………………..27 2.2.2BancaComercialăRomână………………………………………………………………………..30 2.2.3BancaRomânăpentruDezvoltare……………………………………………………………….34 2.3Analizapiețeicardurilor…………………………………………………………………………………….35 2.3.1Analizacardurilordecredit………………………………………………………………………..35 2.3.2Analizacardurilordedebit………………………………………………………………………….38 2.3.2Analizacardurilorco-branded…………………………………………………………………..41 2.4OfertacardurilorBRD……………………………………………………………………………………….43 2.4.1Carduripentrupersoanefizice…………………………………………………………………….43 2.4.2Carduripentrupersoanejuridice…………………………………………………………………45 3.Studiudecazprivindacordareacarduluidecredit-StandardBRD………………………47 3.1Oscurtăprezentareacarduluidecredit-standard……………………………………………..47 3.2Comisioaneleșitarifelecardului……………………………………………………………………..48 3.3Analizaeliberăricarduluidecredit………………………………………………………………….48 3.3.1Informațiidespresolicitant……………………………………………………………………48 3.3.2Analizabonități……………………………………………………………………………………49 Concluzii………………………………………………………………………………………………………………….52 Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………53 Anexe……………………………………………………………………………………………………………………….54 2Abrevieri CVV…

  • ,,Carol Davila București [304949]

    Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” București Facultatea de Medicină LUCRARE DE LICENȚĂ STUDIU ANATOMIC ASUPRA VASCULARIZAȚIEI INTESTINULUI SUBȚIRE Coordonator științific Prof. Dr. Filipoiu Florin Mihail Îndrumător științific Asist. Univ. Dr. [anonimizat]: [anonimizat] 2020 [anonimizat]-[anonimizat], atât de absorbție a [anonimizat]. Cel mai frecvent această structură este afectată de bolile inflamatorii intestinale și patologia legată…