Modificarea Climatului Global Si Efectele Asupra Mediului Inconjurator

Modificarea climatului global și efectele asupra mediului înconjurător

Motto

Michel Jarraud, secretarul general al OMM, a declarat: „Dacă dorim să păstrăm planeta pentru generațiile viitoare, trebuie să acționăm rapid pentru stoparea de noi emisii de gaze cu efect de seră”.

CUPRINS

Cap 1: Descrierea fenomenului de modificare a climatului global

Cap 2: Istoricul variabilitatii climei la nivel global

Studii geologice

Analize ale vegetatiei si cercetari dendrocronologice

Nivelul apelor, marilor si oceanelor

Evolutia climei in ultimii o mie de ani

Cap 3: Explicatia stiintifica a cauzelor care produc incalzirea globala

Cap 4: Efectele modificarii climatului global asupra mediului

Efectele modificarii climei la nivel global

Efectele modificarii climatului global asupra marilor si oceanelor

Efectele modificarii climatului global asupra plantelor si animalelor

Efectele modificarii climatului global asupra producției vegetale

Efectele modificarii climatului global asupra în Romania

Cap 5: Analiza modificarii climei in anul 2014 în Romania

6 Concluzii

PARTEA I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STUDIUL SCHIMBARILOR CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL

CAPITOLUL I

DESCRIEREA FENOMENULUI DE MODIFICARE A CLIMATULUI GLOBAL

Modificarea climatului global preocupă întreaga lume, constituie una din cele mai mari provocări ale acestui secol, alături de poluare și folosirea energiei nucleare, ultimele două fiind de altfel cauze importante ale fenomenului de modificarea a climei la nivel mondial.

Modificarea climatului global include atat cresterea temperaturii medii globale numita “incalzire globala” cat si alte schimbari ale vremii, cum sunt tipurile de vant, cantitatea de precipitatii, si tipul si frecventa evenimentelor meteorologice extreme.

Mediul inconjurator si sistemul socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei,care se modifica intr-un ritm alert si va avea un efect devastator asupra mediului inconjurator.

Oamenii si ecosistemele sunt capabili sa se adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp.

În prezent, încălzirea globală afectează toate continentele, iar efectele sale se vor inrautati serios în viitor, în lipsa unor măsuri hotarate de reducere a poluării în general și a emisiilor de gaze cu efect de seră în special. Acestea sunt doar o parte din concluziile noului raport întocmit de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC).

Oamenii de știință avertizează că efectele cele mai rele nu vor întarzia să apară.

CAPITOLUL II

ISTORICUL MODIFICARII CLIMATULUI GLOBAL

Modificarile climei au preocupat de multa vreme specialistii care incearca sa stabileasca legaturi intre activitatea solara si clima Pamntului pe de o parte si activitatea umana pe de alta parte. Tragedia Groenlandei arata ca aceasta se poate modifica rapid si uneori cu consecinte dezastruoase. Populatia este vulnerabila la schimbarile de clima unde climatul este la limita existentei, mai ales daca este atat de rece incat se pot cultiva doar putine plante. In asemenea regiuni o mica deteriorare a climei face agricultura imposibila. Daca acesti locuitori nu au alta sursa de hrana si daca nu pot migra spre alte locuri, mai ospitaliere, situatia acestora va fi asemanatoare vikingilor din Groelanda.

Clima s-a schimbat in trecut si nimic nu sugereaza ca ea nu se va schimba si in continuare. Unele modificari sunt foarte mici si de aceea acestea nu se pot pune in evidenta de la un an la altul.

Clima planetei s-a modificat de mai multe ori in Nordul Americii si Europei. Probabil ca au fost mai multe glaciatiuni si poate temperatura a fost mai mare decat in prezent.

In prezent volumul total de gheata de pe pamant este ceva mai mare de 25 de milioane de metri cubi. Dacă temperatura globala ar crește astfel încat să topească gheața existenta, nivelul oceanului planetar s+ar ridica cu 65m.

Analiza modificarii climei se realizeaza folosind rezultatele obtinute din urmatoarele surse:

-studii geologice,

-analiza vegetatiei

-dendrocronologie

-.nivelul apelor marilor, etc.

Studii geologice

Studiile geologice arata ca avansarea si retragerea ghetarilor este unul din factorii majori ai schimbarii climatului global.

Cercetarile geologice sugereaza ca o perioada glaciara a aparut cu 700 mil de ani in urma, alta cu 300 mil de ani, cea mai recenta fiind epoca Pleistocena care a fost in urma 2 mil ani. In urma cu circa 65 de mil de ani pamantul a fost mai cald si nu a existat calota de gheata. Apoi, acum circa 55 mil de ani pamantul a intrat intr-o perioada de racire, ulterior aparand si gheata care a acoperit Antartica, si s-a acumulat pe varful muntilor din Emisfera Nordica. Cel mai recent ghetar din America de Nord a atins max de lungime acum circa 18 000-22000 de ani in urma. In acel timp nivelul marii era probabil cu 85 de metri mai mic decat acum, apoi gheata a disparut din America de Nord. Astfel ca acum circa 7000-5000 de ani clima era cu un grad mai calda decat in prezent. Datorita perioadei favorabile de dezvoltare a plantelor ea este denumita perioada de clima optica. Apoi, acum circa 5000 de ani a inceput o perioada de racire timp in care ghetarii alpini au revenit dar nu si calotele de gheata continentale.

Analize ale vegetatiei si cercetari dendrocronologice

Modificarile din structura plantelor dau informatii destul de bune despre modificarea climei. Studiul polenului fosil din sol arata distributia plantelor specifice in diferite conditii climatice. Polenul fosil al unei plante de tundra colectat dintr-un sediment din New England si datat ca avand 12000 de ani arata ca si clima acestui tinut a fost mult mai rece decat astazi.

Alte evidente sunt datorate cercetatorilor din domeniile dendrocronogice care analizeaza inelele copacilor, cresterea inelelor fiind corelata cu variatiile de precipitatii si de temperatura.

Nivelul apelor, marilor si oceanelor

Nivelul apelor, marilor si oceanelor s-a modificat si aceasta da informatii despre avansarea si retragerea ghetarilor, despre modificarile privind temperatura, despre modificarea climei legate de nivelul apelor, dau informatii si documente despre seceta, inundatii si modificarea culturilor agricole.

Temperatura apei din oceane crește odată cu cea a aerului la nivel global. Odata ce apa se incalzeste creste nivelul oceanelor. Conform datelor oferite IPCC, nivelul apei la nivel mondial a crescut 3,1 milimetri in fiecare an intre 1993 si 2003. Acesta crestere este datorata in proporție de 50% din cauza incalzirii apei. Astfel se ajunge la topirea ghetarilor si calotelor glaciare, acestea contribuind cu 25%.

In ultima suta de ani nivelul oceanului planetar s-a ridicat cu 20 centimetri, iar pana in anul 2100 se preconizeaza o crestere cu 1-2 metri peste nivelul actual și aceasta crestere poate sa se accelereze datorită topirii calotei glaciare din Groenlanda intr-un ritm crescut.

Figura topirea ghetarilor intr-un ritm alert 1994-2012 (http://scinews.ro/antarctica-pierde-rapid-gheata/)

Evolutia climei in ultimii 1000 de ani

In ciuda multor surse, cunoasterea climei trecutului este incompleta in acest moment.

Cercetarile estimeaza ca de circa 1000 de ani Emisfera Nordica este relativ calda si uscata. In acest timp s-au cultivat viile indicand veri calde si uscate si absenta unor primaveri reci. In aceasta perioada linistita de cateva sute de ani vikingii au colonizat Islanda si Groelanda. In jurul anului 1200, clima Europei a inceput sa arate variatii extreme, aparand secete si inundatii mari, vanturi puternice reci urmate de altele calde, timp in care viile si asezarile vikingilor au suferit. Europa a trecut printr-o foamete severa in anul 1300.

In jurul anului 1500 media de temperatura a inceput sa scada timp de circa 300 de ani, aceasta perioada denumindu-se mica Era glaciara. Ea a dus la cresterea marimii ghetarilor alpini, iernile au fost lungi si severe, verile scurte si umede, suprafetele cultivate s-au micsorat si, coloniile de vikingi din Groelanda au pierit. In timpul acestei perioade, anul 1816 a fost cu vreme deosebit de rea, fiind cunoscuta ca “anul fara vara” Bibliografie (Ahrens, 1991) .

In ultimii ani ai secolului al- XIX-lea temperatura din Emisfera Nordica a inceput sa creasca din nou.

Grafic cu temperatura intre anii 1900-2014

CAPITOLUL III

EXPLICAREA FENOMENULUI DE INCALZIRE GLOBALA

Conform legilor fizicii temperatura medie nu se schimba spontan deoarece caldura primita de la Soare trebuie sa se conserve. Factorii fizici cum ar fi schimbarile in activitatea solara, schimbarile in orbita pamantului nu pot explica incalzirea globala si de aceea s-a emis ipoteza ca aceasta schimbare este datorata poluarii, în special a cresterii concentratiei gazelor din atmosfera (cu deosebire CO2).

Datorita activitatilor umane sunt emise in atmosfara cantitati mari de, metan(CH4),oxizi de azot (NO2) si fluorocarbonatii (ClFC5).

Se estimeaza ca 50 % din CO2 emis in atmosfera ramane acolo, iar 50% este preluat de ocean si ecosistemul terestru. (Oancea, 2010)

Continutul crescut al gazelor din atmosfera, in special a celui de CO2 modifica absorbtia si emisia de radiatii infrarosii producand asa numitul “efect de sera”.

Efectul de sera este fenomenul de incalzire a suprafetei Pamantului datita absorbtiei radiatiei termice (radiatii infrarosii) de catre gazelle de sera din atmosfera. Radiatia absorbita este emisa in toate directiile. O parte a acestei radiatii termice este intoarsa catre pamant sau in partea inferioara a atmosferei. Din aceasta cauza se produce o crestere a temperaturii medii globale care este cunoscuta cu termenul de “incalzire globala”.

Nivelul natural al gazelor atmosferice a fost suplimentat dramatic in ultimii o suta de ani de emisii rezultate in urma activitatilor umane, ca de exemplu arderea combustibililor fosili, diverse activitati industriale si practicarea agriculturii intensive.

Din 1896, cand a fost masurata pentru prima data de catre S.Arrhenius si pana in prezent, efectul de sera a determinat o crestere medie globala a temperaturii atmosferice, dupa unele cercetari, cu 0,6 grade Celsius. Conform ultimelor estimari, cresterea temperaturii atmosferice a fost mai accentuata in America de Nord, in zona ecuatoriala si in Asia.

Evidenta schimbarii climei o reprezinta cresterea sistematica de aproximativ 30% a nivelului de CO2 fata de nivelul preindustrial de 280 de parti per million (Courtillot, 2007). (Figura)

Figura Variatia continutul de CO2 (Courtillot, 2007) (http://sciences.blogs.liberation.fr/home/files/Courtillot07EPSL.pdf)

Raportul concentratiilor de O2 si N2 s-a micsorat datorita cresterii arderilor din combustibilii fosili, in care O2 se combina cu C pentru a forma CO2. Oceanele au devenit mai acide, ducand la o crestere a nivelului de CO2 atat in atmosfera, cat si in ocean.

Studii efectuate din satelit au raportat, de asemenea, schimbari in caracteristicile spectrale ale caldurii radiate de Pamant.

Nivelul global al marii este in crestere, atat datorita faptului ca apa mai calda are un volum mai mare, cat si din cauza topirii ghetarilor. Stratul de gheata de pe mare in Arctica s-a micsorat substantial de cand au inceput masuratorile prin sateliti, iar intinderea zapezii a scazut si ea.

Organizația Meteorologică Mondială, agenție specializată în cadrul ONU, afirma că media lunară a concentrației de dioxid de carbon din atmosferă a depășit pentru prima dată valoarea de 400 ppm în luna aprilie 2014, în întreaga emisferă nordică. Din anul 2012, stațiile de monitorizare din regiunile polare, parte a rețelei Global Atmosphere Watch, au început să relateze depășiri ale pragului de 400 ppm în timpul sezonului maxim, evaluat a fi primăvara, înainte ca dezvoltarea vegetației să asimileze o parte a dioxidului de carbon.

Figura:

Concentratiile lunare de dioxid de carbon martie-aprilie 2014/imagine WMO (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera/)

Michel Jarraud, secretarul general al Ocand au inceput masuratorile prin sateliti, iar intinderea zapezii a scazut si ea.

Organizația Meteorologică Mondială, agenție specializată în cadrul ONU, afirma că media lunară a concentrației de dioxid de carbon din atmosferă a depășit pentru prima dată valoarea de 400 ppm în luna aprilie 2014, în întreaga emisferă nordică. Din anul 2012, stațiile de monitorizare din regiunile polare, parte a rețelei Global Atmosphere Watch, au început să relateze depășiri ale pragului de 400 ppm în timpul sezonului maxim, evaluat a fi primăvara, înainte ca dezvoltarea vegetației să asimileze o parte a dioxidului de carbon.

Figura:

Concentratiile lunare de dioxid de carbon martie-aprilie 2014/imagine WMO (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera/)

Michel Jarraud, secretarul general al OMM, a declarat: „Dacă dorim să păstrăm planeta pentru generațiile viitoare, trebuie să acționăm rapid pentru stoparea de noi emisii de gaze cu efect de seră” (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera)

CAPITOLUL III

EFECTELE MODIFICARII CLIMATULUI GLOBAL

2.1 Golf-Stream-ul si modificarea climei

In septembrie 2003 oceanografii au identificat un rau urias de apa dulce in Atlantic, rau care s-a format datorita topirii calotei polare (Lazar, 2009). Cercetatorii atentioneaza asupra perturbarii Golf-Stream-ului, care ar putea produce o iarna vesnica in Emisfera Nordica.

In conditiile incalzirii globale, calotele polare se topesc si cantitati mari de apa dulce ajung in Oceanul Atlantic amestecandu-se cu apa de la ecuator astfel ca diferenta de salinitate scade puternic.

Unele observatii au aratat ca intre 2004-2005 Arctica a pierdut 14% din gheturile permanente, care rezista de la un an la altul. Stratul de gheata de deasupra Groelandei sufera, de asemenea, modificari. Studiul modificarii Golf-Stream-ului a aratat ca acesta si-a micsorat viteza doar de doua ori in ultimii 10.000 de ani. Ultima scadere a vitezei a Golf-Stream-ului a fost probabil acum 8200 de ani si a facut ca Anglia sa aiba cea mai aspra clima, mai aspra decat cea a Siberiei de acum.

Se pare ca indienii Anasazi au disparut complet din canionul Chaco din New Mexico pentru ca in anul 1300 Golf-Stream-ului a inceput sa scada in viteza si a fost o perioada de 47 de ani fara precipitatii. Aceste aspecte sugereaza ca Gulf-Stream-ului si-ar putea modifica miscarea, fara a mai ajunge in nordul Europei si cosecinta ar fi racirea Europei de nord a carei clima este mai blanda datorita acestui curent cald. In acest caz, ar trebui evacuate tari ca Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda pentru a nu ramane inghetate, fapt ce ar cauza emigrari in masa.

2.2 Efecte ale schimbarii climei asupra ecosistemelor

Chiar daca poate parea redusa, cresterea temperaturilor medii a condus la schimbari climatice semnificative, fiind afectate la scara globala toate ecosistemele.

Ecosistemele polare s-au modificat vizibil in ultimii 100 de ani. Specialistii sustin ca doar in ultimii 30 de ani s-a inregistrat reducerea cu 40% a calotei glaciare arctice. De aseamenea populatiile de ursi polari si de penguin imperiali s-au redus la jumatate. Mai mult decat atat padurea boreala inainteaza in Alaska, spre nord, cu 100 de km, pentru fiecare grad Celsius.

Cresterea temperaturii globale va conduce la o incalzire mai accentuata in regiunile polare decat cele ecuatoriale, cu implicatii considerabile asupra ecosistemelor polare, asupra vietii salbatice din zona si asupra locuitorilor.

Ecosistemele aride (desert, savanna, stepa, etc) au de asemenea au foarte mult de suferit. Se considera ca speciile caracteristice au atins déjà pragul critic de adaptabilitate si sunt intr-un declin considerabil. Se poate vorbi despre teritorii extinse cu grad inalt de vulnerabilitate, asa numitele hot spot (regiuni de mare biodiversitate), cum este de exemplu aria denumita Succulent Karo (ecoregiunea de desert situata de-a lungul coastei din vestul Nambilei si Africei de Sud).

Ecosistemele acvatice sunt afectate de incalzirea globala deopotriva cele din ape dulci si cele marine. Se apreciaza ca in ultimii 20 de ani, aproximativ 20% din speciile de pesti de apa dulce au devenit amenintate cu disparitia. De asemenea, majoritatea mamiferelor marine sunt pe listele speciilor periclitate. Marea bariera de corali, considerata padurea tropicala a marilor deoarece adaposteste peste 25% din speciile marine, este serios amenintata cu disparitia, datorita accentuarilor de degardare a coralilor (albire), mult mai frecvente in ultimii 50 de ani, consecinta directa a modificarii climei.

In ecosistemele forestiere atat diversitatea floristica cat si cea faunistica sunt amenintate. In present, se apreciaza ca peste 50% dintre primate si 9% dintre speciile de plante lemnoase sunt in pericol de disparitie.

Ecosistemele alpine sunt afectate si ele de schimbarile climatice. Modificarile climei provoaca retragerea si uneori chiar disparitia de specii. De exemplu, in Muntii Alpi multe dinte speciile de plante alpine au migrat ascendent inaintand aproximativ 4 metri la fiecare 10 ani iar unele specii care populau numai varfurile muntoase, déjà au disparut.

Este posibil ca rezistenta numeroaselor ecosisteme sa fie anihilata in timpul acestui secol datorita unei combinatii fara precedent dintre schimbarile climatice, perturbatile convexe (inundatii, incendii necontrolate, acidifierea oceanelor, etc) si alti factori de schimbare la scara planetara (poluarea, fragmentarea sistemelor natural, exploatarea irationala a resurselor, etc).

Daca incalzirea medie a suprafetei globului depaseste 1,5-2,5 grade Celsius riscul de disparitie ale speciilor vegetale si animale studiate va fi de 20-30%. Conform predictiilor, o incalzire medie a suprafetei terestre cu mai mult de 1.5-2,5 grade Celsius, asociata cu o crestere a asociatiei de CO2 in atmosfera, va antrena schimbari importante in strucura si functionarea ecosistemelor, in interactiunile ecologice ale diferitelor specii, in aria lor de reparatie.

(http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole/instalatii/conf_nov_2008-Ardelean_Niculita_2)

Astfel primaverile timpurii afecteaza lanturile trofice, pradatorii par a fi mai lenti decat organismele care le sunt inferioare in lantul trofic in ceea ce priveste adaptarea la schimbarea anotimpurilor.

Acest declin general al ecosistemelor poate fi redus prin adaptarea de masuri prin care sa se diminuieze emisiile de gaze de sera. Aceste masuri trebuie luate cat mai rapid deoarece chiar daca in final se va obtine diminuarea si stabilizarea concentratiei gazelor care produc efecte de sera, datorita inertiei sistemului climatic, pentru o perioada de timp nedeterminata, clima va continua sa se incalzeasca.

Figura:

2.3 Efectele hidrologice ale modificarii climei

Asa cum am aratat si in paragraful anterior, modificarea climei va duce la o accelerare a fenomenelor de pierdere a unei parti din masa ghetarilor si o reducere a stratului de zapada. Aceasta va duce la reducerea potentialului hidroelectric, se vor modifica caracteristicile sezoniere ale curgerii apei provenita din munti, ca de exemplu in Himalaya. (http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole /instalatii/conf_nov_2008-Ardelean_Niculita_2).

Modelele curente ale modificari climei arata o crestere a cantitatii de apa in regiunea musonului Indian si o descrestere in regiunea Amazonului si unele parti din Africa tropical. Evaporarea si precipitatiile vor creste cu circa 3 pana la 15%, ceea ce va conduce la o intensificare considerabila a ciclului hidrologic. Zonele intinse de seceta se vor extinde.

Incalzirea va modifica propietatile fizice, chimice si biologice ale lacurilor si cursurilor de apa, cel mai adesea in detrimentul speciilor de apa dulce. In acelasi timp se poate inregistra o salinizare a apei de irigatii, din zona estuarelor si a sistemelor de apa dulce.

Fixarea carbonului antropic emis in epoca industrializarii, a scazut ph-ul oceanelor cu aproximativ 0,1 unitati. Potrivit progrozelor, ph-ul mediul al suprafetei oceanice va atinge valori mai mici cu 0,14-0,35 unitati, in cursul acestui secol, fapt ce are efecte negative asupra biosferei marine.

Un nou studiu NASA aduce mai multe detalii despre consecințele viitoare viitoare asupra planetei privind topirea ghetarilor. Analizând datele culese timp de 40 de ani, cercetătorii afirmă că sectorul din Marea Amundsen al calotei glaciare din Antarctica de Vest a trecut de „punctul fără întoarcere”, topirea ghețarilor fiind un fenomen de “neoprit”.

Calota glaciară din Antarctica de Vest conține suficientă gheață pentru a ridica nivelul global al oceanelor cu 1,2 m, iar topirea acesteia este mai rapidă decât se estimase până acum.

Un studiu, coordonat de către cercetători ai universității Newcastle, spunand că, pe măsură ce calota glaciară Antarctică se topește, scoarța terestră se ridică. Eliberată de greutatea gheții, Peninsula Antarctică se ridică într-un ritm “nemaivazut” de 15mm pe an.

2.4 Efectele ale modificarii climei in fiziologia plantelor

Diferitele specii au diferite raspunsuri la cresterea concentratiei CO2 (acestea fiind acumularea cu modificari ale temperaturii si radiatiilor UV) deoarece CO2 este factorul determinat in fotosinteza. Acest gaz, dupa difuzia in stomatele plantelor, este transformata prin fotosinteza in hidrati de carbon. O crestere a CO2 din mediu ambiant forteaza mai mult CO2 sa intre in flanta, care implicat va reduce apa din plante. Astfel, dublarea concentratiei de CO2 va reduce conductanta stomatei cu 30-60%, functie de specie. In aceste conditii fotosinteza poate creste la temperatulra optima, ducand la o crestere a productiei; la modificarea temperaturii si continut ridicat de CO2, insa cresterea plantei se reduce. Aceste efecte sunt diferite dupa stadiul de dezvoltare al plantei. Cercetarile au aratat de exemplu ca bumbacul este puternic afectat de marirea concentratiei de CO2, in timp ce graul este mai putin afectat.

Efectul ozoanelor are de asemenea un efect negativ in dezvoltarea plantelor. Ceea ce este necunoscut marimea acestui efect la scara locala sau efectele combinate ale diferitilor factori.

2.5 Efectele modificarii climatului global asupra agriculturii

Potrivit raportului IPCC 2014 privind schimbarile climatice ritmul creșterii recoltelor cultivate a încetinit, punându-se problema dacă producția de alimente va putea asigura în viitor necesarul unei populații în creștere. Schimbările de temperatură și modificarea domeniului ploilor ar putea face ca prețurilor alimentelor sa creasca cu procente între 3% și 84%, până în 2050.

Culturile de grâu sunt cele mai afectate de încălzirea vremii, deoarece acestea sunt mai sensibile la căldură. Se estimeaza că recoltele de grâu vor scădea cu 2% pe decadă în cazul unei încălziri cu două grade Celsius. Într-o variantă mai pesimistă, încălzirea și lipsa apei vor putea diminua recoltele cu 25%, între 2030 și 2049.

Dintre toate segmentele economiei, agricultura este cea mai sensibila la clima. Daca CO2 atinge concentratii duble fata de cele din perioada preindustriala si daca nu sunt luate masuri de prevenire, productia medie a culturilor va scadea cu singuranta. De asemenea, dispunerea zonelor climatice si de vegetatie catre latitudini si altitudini mai mari vor necesita adaptari considerabile. Perioadele de crestere pentru anumite culturi se vor scurta cu trei pana la patru saptamani in unele zone, dar vor creste in altele. Cresterea continutului de CO2, associate cu modificarile de azot, nivelului de ozon din troposfera, continutului de radiatii UV pot avea un impact puternic asupra productiei agricole.

In ecosistemele agricole, schimbarile climatice precum si capacitatea redusa de adaptare la stresul hidric si biotic ale plantelor cultivate are consecinte dramatice, mai ales la nivelul tarilor mai putin dezvoltate, cu economie preponderant agrara. In acelasi timp, agricultura influenteaza direct schimbarile climatice

Se apreciaza ca aproximativ 20% din emisile de gaze de sera sunt rezultate din activitati agricole. Se preconizeaza ca schimbarile climatice pot reduce productivitatea agricola la aproximativ o treime. Agricultura se afla in fata unei mari dileme, de a se adapta modificarilor climatice, dar a alege caile de a se dezvolta, cand modificarile climei se vor materializa.

Misiunea principala a agriculturii viitorului este de a se asigura securitatea si siguranta alimentara a populatiei globale (in crestere spre 9 miliarde de locuitori, in 2050), de a corela armonios masurile de crestere cantitativa si calitativa a productiei agricole destinate alimentatiei, cu protejarea ecosistemelor si decuplarea cresterii economice de degradarea mediului. Atingerea dezideratului de dezvoltare durabila este absoluta necesara in conditiile schimbarilor climatice globale, restrangeri drastice a biodiversitatii speciilor de organism implicit a resurselor genetice de valoare, inca neexploatate pe deplin, proceselor de degradare, erodare si poluare a solului, diminuarii resurselor de apa dulce.

Desi suprafata globului pamantesc acoperita de apa este de 71% numai 2,5 din volumul total revine apei dulci. Ca urmare a exploziei demografice, a incalzirii globale planetare, a intensificarii utilizarii apei la nivel mondial in tot mai multe domenii de activitate, resursele de apa dulce disponibile scad treptat si substantial. Astfel, de la 7000 m3 ce reveneau in anul 2000 pe an per cap de locuitor, se estimeaza o diminuare de pana la 5.100m3 pe an per cap de locuitor in anul 2025. Dintre principalele sectoare care folosesc cantitati mari de apa, agricultura se detaseaza cel mai mare utilizator de apa dulce, o evaluare facuta in anul 2000 indicand ca aceasta a folosit 67% din totalul apei dulci disponibile iar pentru anul 2025 se prevede o crestere a cerintelor de apa ale agriculturiide 1,2 ori. Viitoarele schimbari ale climei vor accelera extinderea desertelor ceea ce ne vor antrena in continuare o scadere a precipitatiilor in aceste zone .

Figura efectul modificarii climei

3. Efectele modificarii climei in Romania

In Romania, la nivelul perioadei 1900-2000, fluctuatia multianuala a temperaturii medii din aer, precum si a cantitatilor medii anuale de precipitatii evidentiaza o variabilitate semnificativa de la un an la altul, tendinta de evolutie reliefand un trend ascendant al temperaturii si unul descendent al componentei hidrice.

La nivelul secolului al XX-lea, efectele incalzirii globale estimeaza o crestere a temperaturii medii anuale de 0,3 grade Celsius, in aproape toata tara. Cresterile fiind mai accentuate in sud-est cu valori de 0,8 grade Celsius la statiile Bucuresti-Filaret si Constanta. Cresterile sunt mai reduse in partea centrala si de nord a tarii cu exceptia depresiunii Baia Mare unde au fost puse in evidenta valori de 0,7 grade Celsius.

S-au constatat incalziri semnificative in anotimpul de iarna si vara (cea mai pronuntata fiind la Bucuresti-Filaret, cu 1,9 grade Celsius), iar toamna racirea a fost mai accentuata in regiunile vestice ale tarii.

Analiza anomaliilor de temperatura ale celor mai calde veri obtinute pe baza datelor de la 94 de statii in perioada 1967 si de la 14 statii in perioada 1901-2007 este reprezentata in succinct in tabelul 14 (Busuioc, 2007).

Sub aspectul precipitatiilor, s-a constatat o tendinta de scadere a cantitatilor anuale in special in centrul tarii, iar in anotimpul de iarna, scaderea precipitatiilor s-a semnalat in majoritatea regiunilor, mai pronuntata fiind in cele sudice si vestice. In anotimpul de primavara si vara s-a constatat o tendinta cu caracter regional, iar toamna, cantitatea de precipitatii a crescut in special in regiunile nord-estice, nord-vestice si a scazut in restul teritoriului. Ca urmare a incalziri globale se mai pot mentiona urmatoarele schimbari in producerea unor fenomene metereologice in sezonul cald sau rece al anului:

-cresterea frecventelor zilelor tropicale;

-scaderea frecventelor zilelelor de iarna;

-cresterea medie a temperaturii maxime in timpul iernii si verii (cu pana la 2 grade Celsius in sud si sud-est);

-scaderea semnificativa a grosimii stratului de zapada in nord-est si vest;

-cresterea frecventei anuale de producere a fenomenelor atmosferice din sezonul rece (bruma, polei, chiciura).

Astfel, schimbarile climatice produse la nivelul global, asociate cu amplificarea poluarii, defrisarile padurilor, au determinat o amplificare a procesului de uscaciune. Ca urmare, unele zone cu risc ridicat la seceta tind sa fie afectate de aridizare si chiar de desertificare (disparitia covorului vegetal si degradarea solului). In tara noastra teritoriu cu risc ridicat fata de fenomenul de seceta, cu o tendinta de aridizare si chiar desertificare, cuprinde suprafete mari din Dobrogea si sudul Campiei Romane.

Inregistrarile metereologice pe o perioada mai mare de 100 de ani indica o tendinta evidenta de desertificare pe o suprafata de 3 milioane ha in Dobrogea, Estul Munteniei si sudul Moldovei, din care 2,8 milioane ha de teren arabil (20% din fondul agricol al Romaniei).

In anii extrem de secetosi, fenomenul de seceta poate cuprinde aproape intreg teritoriul tarii noastre, aspect care au fost descris in cadrul capitolului “Riscuri Climatice”.

La nivelul perioadei 1961-2000, analizele evidentiaza deficite pluviometrice mari in anii 1982, 1983, 1992, 1993 si mai recent, in ultimi ani, respectiv, 2000, 2001, 2002 si 2003. Vara anului 2000 a fost cea mai secetoasa. Asa cum am aratat deja, aceasta situatie a fost insotita de temperaturi foarte ridicate, acestea find depasitte doar de anomaliile termice din vara anului 1946.

Rezulta ca, la nivelul teritoriului agricol al tarii noastre, potentialul termic natural este mai bogat fata de cel hidric, factor limitativ cu efect negativ asupra productivitatii culturilor de camp. In perioada 1991-2005, ani favorabili sub aspectul conditiilor agrometereologice atat pentru culturile cerealiere de toamna, cat si pentru cele prasitoare se considera a fi indeosebi anii 1995, 1996 si 1999. In ani 2000, 2001, 2002 si 2003, 2007 potentialul productiv al culturilor agricole au fost semnificativ diminuat datorita fenomenului de seceta, anul 2007 fiind considerat an de varf, exesiv de secetos, atat pentru cerealiere, cat si pentru prasitoare. In anul 2005, teritoriul agricol al tarii noastre a fost afectat ca urmare a precipitatiilor exentare care au produs calamnitatea partiala sau totala a culturilor agricole pe suprafete intinse.

3.1 Efecte locale ale incalzirii globale

Datele inregistrate la principalele statii metereologice din tara cat si la statiile metereologice din Carpatii Meridionali si Occindentali, situate la altitudini cuprinse intre 1090 si 2504m, pentru perioada 1961-2000 pun in evidenta urmatoarele:

-tendinta de crestere a temperaturii medii globale a aerului la nivelul suprafetei terestre, cu o accelerare in ultimii 25 de ani, la inaltime;

-o crestere usoara a temperaturii medii anuale si o descrestere a cantitatiilor de precipitatii penrtu zonele montane;

-o crestere usoara a temperaturii medii anuale la statia de pe varful Omul (aflat la 2504m) si o crestere evidenat la stana de vale pentru intervalul 1979-2000;

-topirea getarului de la Scarisoara si reducerea acestuia cu 2,0m in ultimii 100 de ani, din care cea mai importanta reducere a fost semnalata in ultimii 25 de ani;

-cresterea nivelului apei in diferite sectiuni aflate pe coasta Marii Negre cu pana la 45 de cm intr-o perioada de 130 de ani

-producerea unei temperaturi exteme, cum au fost cele inregistrate pe data de 5 iulie 2000 la statia Giurgiu (43,5 grade Celsius) si la Bucuresti de 42,4 grade Celsius, in anul 1984;

-producerea in anul 2002 a tornadei de la Facaieni.

In privinta precipitatiilor, se semnaleaza diferentieri regionale semnificative cu o usoara tendinta de crestere in sud, vest si est si cu scaderi anuale in restul teritoriului.

Este evident accentuarea caracterului torential al precipitatiilor care se manifesta prin caderea unor cantitati mari de precipitatii in perioadele scurte de timp urmate de perioadele indelungate de seceta. Chiar si in anii secetosi precipitatiile produc viituri de amploare in timpul primaverii cand sunt combinate cu topirea zapezilor si in timpul verii.

Dintre cea mai distrugatoare a fost viitura de pe un afluient al Paraului Maren (Muntii Retezat), din 11 iulie 1999 care s-a solidat cu 13 victine, 21 persoane ranite si 2 blocuri de locuinte distruse. Alternanta rapida a unor perioade ploioase cu perioade secetoase, constituie un alt argument al modificarii climei. Un exemplu semnificativ in acest sens este anul 2000 cand dupa o primavara in care s-au inregistrat viituri majore a urmat o perioada foarte secetoasa in lunile iunie si iulie.

3.2 Tendinte ale modificari hidroclimatice in Romania

Estimarea evolutiei climei pentru teritoriul tarii s-au realizat cu ajutorul modelelor climatice de circulatie generala (MCG). Aceste studii se bazeaza pe aplicarea unor modele de circulatie generala a atmosferei si a unor scenarii climatice, fiind folosite date privind cantitatile lunare de precipitatii si temperaturiile medii lunare ale aerului. Scenariile climatice se bazeaza pe diferite ipoteze referitoare la ritmul de crestere al cantitatilor de CO2 in atmosfera si la consecintele efectului de sera.

Pe baza analizei tendintele de evolutie a precipitatiilor din ultimul secol au fost puse in evidenta patru perioade extreme de ploioase (cu 175mm peste medie) si cinci perioade secetoase (cu 180mm sub medie).

Pentru acelasi interval temperaturile medii anuale sunt caracterizate printr-o tendinta de crestere a temperaturii pentru intregul teritoriu al Romaniei.

Potrivit scenariilor globale in Romania in perioada 1991-2099 fata de 1961-1990 se prevede o crestere a temperaturii medii a aerului in Romania de aproximativ 2 grade Celsius. In timpul ierni de 3,5-4,3 grade Celsius, in anotimpul de vara (3,5 grade Celsius in nordul tarii si respective 4,3 grade Celsius in sud). In ceea ce priveste precipitatiile, se pare ca schimbarile sunt mai putin semnificative, vara se vor inregistra deficite, iar in timpul iernii, excedente usoare in nord-vest si deficite in regiunile sud-vestice ale tari noastre.

Ca si consecinte, printe cele mai importante tendinte de modificare a regimului hidrologic estimate pentru teritoriul romaniei sunt:

-cresterea evaporatiei in lunile de vara datorita cresterii temperaturii aerului;

-reducerea debitelor minime datorita cresterii evaporatiei si scaderea precipitatiilor vara, cu o reducere de 15-25% a scurgerii minime a raurilor, cu implicatii asupra cresteriii riscurilor de poluare si a restrictiilor impuse in alimentare cu apa.

-producerea mai devreme a viiturilor rezultate di topirea zapezilor si reducere viiturilor mixte (zapada, ploaie) de primavara prin desincronizarea topirii stratului de zapada de producerea ploilor de primavera;

-scaderea umiditatii solului in sezonul de vegetatie cu pana la 20-30%, avand ca efect cresterea stresului hidric asupra plantelor si scaderea productiei agricole.

3.3 Recomandari pentru agricultura tarii noastre in conditiile schimbarilor climatice

In decenile urmatoare, implicatiile incalzirii globale in agricultura, privind aprovizionarea cu apa si biodiversitatea, vor fi foarte evidente.

Incalzirea globala va avea ca efect, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor extreme, in special seceta si inundatiile.

In Romania, agricultura s-a confruntat frecvent cu seceta, un fenomen endemic acutizat recent, care afecteaza 3,97 milioane ha, din care 2,87 milioane ha reprezinta teren arabil din principalele zone agricole ale tarii, cu precadere cele din sud si sud-est.

Vremea lipsita de precipitatii insotita de temperaturi crescute peste media multi anuala, lipsa de apa, vantului, caldura, care exercita influente nevative asupra solului, asupra apei din sol, de la suprafata solului si a celei freatice, cu consecinta asupra vegetatiei spontane, pasunilor si fanetelor, plantatiilor de pomi si vita-de-vin, padurilor si, mai ales, asupra recoltelor plantelor de camp. Cresterea frecventei si duratei secetei determina nu numai diminuarea zonelor favorabile ci si a sistemelor de exploatatie Agricola si a tehnologiilor implicate, a sortimentelor de genotimpuri de plante si animale, a sistemelor de asigurare a protectiei organismelor vii si a mediului.

Cauzele care conduc la aceste fenomene sunt legate atat de clima cat si de interventii umane, respectiv utilizarea irationala a terenurilor si resurselor de apa, practicile agricole necorespunzatoare, despaduririle si poluarea aerului si solului in agricltura. De aceea in ani extreme de secetosi, practica agricultura curenta recomanda:

-fixarea sortimentelor de soluri si hibrizi la inceputul fiecarui an agricol si o tehnologie corespunzatoare in functie de rezerva de apa a solului la semanat;

-cultivarea unui numar mare de variatii (genotipuri), cu perioada de vegetatie diferita pentru o mai buna valorificare a conditiilor climatice, indeosebi a regimului de umiditate, preveninduse pierderi insemnate de recolte, precum si esalonarea lucrarilor agricole;

-alegerea corecta a epocii de semanat, tendinta fiind catre semanatul mai timpuriu al porumbului, indeosebi in primaverile secetoase. Acest aspect este tot mai evident datorita calitatii semintelor pentru semanat si a tratamentelor acestora asigurandu-se astfel dezvoltarea unui sistem radicular mai profund. In perioada de seceta plantele pot utiliza apa din stratul sub arabil al solului;

-conditii mai favorabile pentru polenizare, fecundare, formarea boabelor si o maturare mai timpurie cu efect asupra productiei;

-aplicarea unui sistem minim de lucrari ale solului pentru conservarea si pastrarea apei pe terenurile cu un deficit mare de apa in sol;

-introducerea cu rigozitate a masurilor agrofitotehnice de “lupta”cu seceta precum si irigarea culturilor agricole.

Pe termen lung, planurile care se impun pentru prevenirea si diminuarea efectelor schimbarilor climatice includ programe de reimpadurire, reducerea poluarii, refacerea si modernizarea lucrarilor antierozionale, precum si extinderea celor de amenajare si ameliorare a solurilor nisipoase etc.

Principalul mijloc de concentrare a secetei si a fenomenului de desertificare, care se extinde global, o reprezinta sistemele de irigare din care a ramas potential utilizabil in anul 2007 circa 700.000 ha. Apa va deveni “cheia de bolta”a dezvoltarii durabile si prezentului si viitorului tarii noastre in particular dar si a omenirii in general.

Abordarea problemelor referitoare la impactul schimbarilor climatice necesita insa in continuare date si analize stiintifice de specialitate, managementul riscului in agricultura incluzand in principal actiuni privind gestionarea si conservarea resurselor de mediu, precum si luarea unor decizii corecte in perspective.

Cercetarea Agricola romaneasca trebuie sa ofere material biologic, plante si animale, cu toleranta crescuta la schimbarile climatice globale, tehnologii agricole diversificate si performante pentru culturi agricole conventionale si noi biotehnologii ecologice, sisteme de protectie a culturilor si mediul inconjurator, sisteme perfectionate de valorificare a apei, in special a irigatiilor. Ramane doar ca beneficiarii acestora, agricultorii, sa le foloseasca, sa le puna in practica.

3.4 Productia Agricola mondiala si evolutia acesteia

Analiza productiei agricole intre anii 1961-1990 este prezentata in tabelul 15.

Concluzile privind productia agricola ce rezulta din aceste date sunt urmatoarele:

-In America de Nord si Europa suprafata arabila este in scadere;

-In Asia a fost atinsa limita superioara a suprafetelor arabile si, ca urmare, a fost necesara cresterea suprafetei irrigate si culturi intensive;

-In America Latina cresterea suprafetei arabile se face cu costuri mari si numai prin defrisarea padurilor, ce are ca efect schimbarea climei;

-Exista discrepanta mare intre continente, in timp ce in Africa populatia crreste foarte mult, productia creste foarte incet;

-Productia de alimente a crescut mai repede decat populatia globala in Europa si America;

Conform recentelor studii ale FAO pentru viitor se prevede ca rata de crestere a suprafetei agricole va fi negativa in urmatoarele doua decade.

De asemenea se prevad si urmatoarele tendinte:

1) productia de cereale va continua sa creasca;

2) septelul va continua sa se mareasca in tarile in curs de dezvoltare;

3) radacinoasele, cartofii, legumele si plantatiile isi vor mentine importanta;

4) productia de plante oleaginoase va suferi o rapida crestere in tarile in curs de dezvoltare;

5) multe tari in curs de dezvoltare vor deveni in mod sigur importatori agricoli.

Aceasta prognoza implica angajarea tarilor pentru folosirea cat mai rationala a pamantului, in gasirea unor noi surse de apa precum si cunoasterea celor mai bune metode de preintampinare a riscurilor climatice produse de modificarea climatului global.

4. Efectele modificarii climei la nivel global in agricultura si alimentatie

Dezbaterea privind modificarea climatului global este una din cele mai profunde problemele ale timpului nostru. ONU si FAO au manifestat un interes deosebit si au format grupuri de lucru privind modificarea climei.

Obiectivele grupului de experti sunt:

-sa analizeze efectele nivelului de CO2, radiatie UV, concentratiei de ozon, cresterea temperaturii si modificarea raportului precipitatiilor si evapotranspiratiei, asupra cresterii plantelor si a productiei agricole;

-sa aduca la cunoastere statelor, efectele individuale sau combinatiei ale modificari climei si sa descrie aceste procese;

-sa indentifice globurile din cunostintele prezente si sa se orienteze spre nevoile stringent de cercetare necesare.

Conform previziunilor expertilor incalzirea globala va avea urmatoarele consecinte asupra populatiei:

1. zonele agricole vor fi ingustate datorita cresterii temperaturii;

2. cresterea foametei in Africa si Asia;

3. in Europa, tarile mediteraneene vor fi afectate de seceta si canicula, Alpii vor pierde 1/3 din statiunile de ski iar tarile nordice vor avea ierni mai blande dar vor fi amenintate de inundatii

4. America Latina va pierde 50% din suprafetele agricole;

5. in America de nord va fi canicula si tot mai multe tornade;

6. in Asia va fi seceta, inundatii catastrofale si eroziunea liroralului cu efecte catastrofale asupra agriculturii;

7. cresterea productiei agricole la latitudini mijlocii, datorita cresterii fotosintezei va impune fertilizari judicioase in regiunile agricole:

a) in tarile cele mai dezvoltate productiei agricole se va diminua (cu circa 10% la cerealele ceea ce va implica import de cereale);

b) un mare risc este in regiunile tropicale si subtropicale si cel mai mare risc in Africa Sud-Sahariana;

c) cresterea nivelului oceanelor, disparitia unor specii din flora si fauna globului cu implicatii asupra populatiei;

d) Artica va pierde ingheturile vesnice.

Pentru micsorarea emanatiilor de CO2 aceste organisme propun o intense exploatare a energiei nucleare iar ecologistii cer folosirea energiei eoliene si solare.

În cadrul conferinței de presă susținută la Yokohama în data de 31 martie 2014, Rajendra K. Pachauri, președintele IPCC, a afirmat că schimbările climatice vor afecta toți locuitorii planetei. În timp, efectele se vor agrava cu consecințe directe asupra rezervelor globale de hrană.

4.1 Problema incalzirii globale in atentia forurilor international

Problema incalziri globale este in atentia lumii stiintifice de mai bine de 40 de ani. Incepand cu anul 1976 Congresul Organizatiiei Meteorologice Mondiale (OMM) a atras atentia comunitatii international asupra schimbarii climatice si a impactului acestora astfel ca in anul 1979 a avut loc prima conferinfa mondiala asupra climei. In anul 1990 cea de a doua conferinta asupra climei iar in anul 2009 cea de a treia conferinta.

Pornind de la problema grava a schimbarilor climatice la scara planetara, OMM si Programul National Unite Pentru Mediu (UNEP) au creat in anul 1988 Grupul de experti interguvernamental asupra evolutiei climatului, IPCC(Intergovernamental Panel of Climat Change),din care pot sa faca parte toti membrii ONU si al OMM

(http://instal.utcb.ro/conferintaa2010/conferintaa2008/articole/instalatii/confanova2008aArdeleanaNiculitaa2.pdf)

In data de 14 decembrie 2006 la Geneva era data publicitatii, Declaratia OMM despre starea climei la nivel global, anul 2006 fiind cel mai cald din istoria masuratorilor.

IPCC are ca misiune evaluarea clara si obiectiva a informatiilor de ordin stiintific, etnic si socio-economic care sunt necesare pentru o mai buna intelegere a fundamentarii stiintifice a riscurilor datorate schimbarilor climatic de origine umana, decelerare mai precisa a consecintelor posibile si propunerea unor evenimente strategii de adaptare si atenuare. Aceste evaluari sunt bazate pe publicatii stiintifice si tehnice a caror valoare stiintifica este larg recunoscuta.

IPCC a fost colaureat al premiului Nobel pentru pace in anul 2007.

La redactarea “Bilantului 2007 asupra achimbarilor climatice” au participat 500 autori principali si 2000 de colaboratori stiintifici.

Conform celui de al patrulea Raport de Evaluare de la Consiliu Interguvernamental al schimbarii Climatice, IPCC, elaborate in 2007, (www.ipcc.ch/) temperatura globala medie, estimate folosind mii de termometre individuale imprastiate pe tot globul, a crescut cu 0,74+-0,18 grade Celsius in ultimii 100 de ani, cea mai mare crestere fiind dupa 1976.

Pe baza rezultatelor cercetarilor stintifice si observatiile privind schimbarile climatic la nivel global, precum si a reviziunilor realizate pe baza utilizarii modelelor climatice acest raport a ajuns la urmatoarele concluzii principale:

http://www.anpm.ro/files2/SCHIMBARI%20CLIMATICE_200910164615671.pdf)

-cei mai caldurosi 15 ani la nivel global au fost inregistratte in ultimele doua decade, anii 1998 si 2005 fiind reprezentativi in acest sens;

-temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape un 1 grad Celsius, mai mult decat rata globala de incalzire de 0, 74 grade Celsius;

-in prezent,concentratia gazelor cu efect de sera din atmosfera depaseste valorile inregistrate in ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indica o crestere fara precedent;

-pana in anul 2100, temperatura globala poate creste cu 1 pana la 6, 3 grade Celsius, iar nivelul Oceanului planetar va creste cu 10 pana la 58 cm;

-s-a inregistrat frecventa aparitiei si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane), s-au schimbat modelele regionale climatice si de precipitatii (valuri de caldura, secete, inundatii), iar tendintele indica o crestere graduala in urmatorii ani;

-scadera grosimii si a extinderii ghetarilor din zona artica (cu 40% in ultimii 30 de ani) si posibilitatea disparitiei complete a acestora, pana in anul 2100;

-retragerea ghetarilor din zone montane (Muntii Alpi, Himalaya, Anzi) si posibilitatea disparitiei a peste 70% din ghetarii continentali;

-dezvoltarea unor mutatii la nivelul biosistemelor: inflorirea timpurie a unor specii de plante, disparitia unor specii de amfibieni, etc;

-daca nu se interprind actiuni de reducere, nivelul emiselor de gaze cu efect de sera in anul 2030 va avea o valoare cu 25-90% mai mare fata de nivelul actual, cele mai importante cresteri provenind din sectorul transporturi. Cel putin doua treimi din cresterea emisiilor la nivel global va proveni din tarile in curs de dezvoltare emisiile pe cap de locuitor in anul 2030 vor fi semnificativ mai mari in tarile dezvoltate decat in tarile in curs de dezvoltare;

-limitarea cresterii temperaturii medii globale la 2 grade Celsius peste valoarea pre-industriala, pana in anul 2050, necesita o reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de cel putin 50% fata de nivelul actual;

-pana in anul 2030, scenariile privind reducerea emiisilor pot fi atinse cu un cost care reprezinta doar 3% din PIB-ul, costurile fiind mai mari dupa anul 2030.

4.2 Aspectele etice in energetice ale modificarii climatului global

Pe langa problemele stiintifice, exista si aspecte etice, precum cele associate aspectului ca tarile bogate poarta cea mai mare reponsabilitate pentru emisiile marite de CO2, dar ca ele sunt cel mai putin afectate.

De asemenea, mai sunt consideratiile energetice, si intrebarea daca sursele de energie regenerabile pot inlocui surse fosile. De aceea consideratiile economice privind schimbarile climatice sunt strans legate de optiunile energetice si emisiile de gaze cu efect de sera.

4.2 Masuri necesare in conditiile modificarii climatului global

Studiile modificarii climatului global au scos in evidenta ca trebuie luate o serie de masuri dintre care cele mai importante sunt:

-sunt necesare studii si experimente privind implacatiile modificarii climatului;

-o serie de soluri vor fi nefavorabile productiei vegetale si este necesara ca aceastea sa fie cartografiate;

-sa se studieze efectele pe termen lung asupra diferitelor plante;

-agronomii si climatologii trebuie sa lucreze impreuna pentru optimizarea cresterii si pentru selectie, folosind ingineria genetica;

-sa se evalueze bilantul continutului de apa in regiunile vulnerabile ale lumii si sa se dezvolte resurse de apa judicioase;

-sa se dezvolte modele globale si bazele de date;

-sa se furnizeze mai multe informatii in anumite regiuni;

-exista o lispsa de date privind efectul schimbarii climei asupra speciilor pomicole si ecosistemelor padurilor;

-conventii privind consecintele emisiilor de gaze.

In legatura cu acest ultim deziderat, se cunoaste ca exista o reala preocupare in lumea intreaga, majoritatea tarilor semnand tratatul de la Kyoto legat de continutul permis al emisiei de gaze.

4.3 Legislatie privind modificarea climatului global

Conferinta de la Rio (3-13 iunie 1992) a fost considerata Conferinta Secolului pentru problemele mediului. La aceasta conferinta au participat 181 de state, inclusiv Romania. Ziua de 4 iunie 1992 a fost destinata dezabterilor cu privire la variatiile climatice care produc calamitati naturale si schimbari globale ale mediului, care au ca efect modificari ecologice si de biodiversitate a speciilor.

Prin Legea nr.24/1994, Romania a ratificat Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice fiind prima tara din Anexa 1 care a semnat Protocolul de la Kyoto din 1997 si l-a ratificat prin Legea nr.3/2001. Acest protocol cere tarilor sa reduca emisiile de CO2, fapt ce ar reduce temperatura cu 0,28 grade C pana in 2050. Valoarea tinta adoptata de Romania este o reducere de 8% in perioada 2008-2012 fata de anul de baza 1989.

Ratificat de 163 de tari, a caror emisii in atmosfera reprezinta 60% din emisiile de gaze, acest protocol nu a fost semnat de SUA si Australia.

Recent unii cercetatori au remarcat in plus ca trebuie facute tot mai multe investigatii deoarece multe gaze poluante care apar in domeniul transporturilor nu sunt trecute in protocolul de la Kioto (Fuglestvedt, 2010).

In 1996, s-a infiintat Comisia Nationala pentru Schimbari Climatice iar in iulie 2005 a fost aprobata Strategia Nationala a Romaniei privind Schimbari Climatice. De asemenea, prin Legea nr. 111/1998, Romania a aderat la Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii, conventie adoptata la Paris in 17 iunie 1994, data de 17 iunie fiind declarata Ziua Desertificarii si Secetei, la nivel mondial.

Pentru a lupta impotriva schimbarilor climatice, in decembrie 2008 Parlamentul European a adoptat pachetul legislativ “Energie-Schimbari Climatice” prin care la nivel European s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:

-reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in anul 2020 (fata de anul 1990) si cu 30% in situatia in care se ajunge la un acord la nivel international;

-o pondere a energiilor regenerabile in consumul de energie al UE de 20% pana in anul 2020, incluzand o tinta de 10% pentru biocombustibili utilizati in transporturi;

-cresterea eficientei energetice cu 20% pana in anul 2020.

In 2009 a fost adoptata Directiva 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE in vederea imbunatatirii si extinderii sistemului comunitar de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de sera si ea face parte din pachetul legislativ care se va aplica tuturor Statelor Membre incepand cu anul 2013.

(http://www.mediuconstanta.ro/monitoring/anual/Raport%202009/Capitol%203%20Raport%20Constanta%202009.pdf).

4.4 Concluzii privind modificarea climei si posibile scenarii

La nivel global, conform studiilor efectuate, se asteapta pentru deceniile urmatoare o incalzire, ca rezultat al cresterii concentratiei de CO2 din atmosfera precum si a modificarilor importante in regimul precipitatiilor.

Astfel, raportul comisiei de specialitate estimeaza o crestere a temperaturii medii globale cu 1-6 grade C, pana in anul 2100, functie de scenariul de emisie, acesta fiind de 2-10 ori mai pronuntata fata de perioada actuala.

Se estimeaza ca incalzirea globala a pamantului va provoca o crestere a nivelului marilor si oceanelor restrangand suprafata uscatului in toate tarile costiere, cu efecte directe si indirecte asupra agriculturii: in unele zone oamenii ar putea fi fortati sa se mute la altitudini mai mari, se vor diminua terenurile agricole, etc.

Cantitatea de precipitatii va inregistra tendinte de crestere (descrestere), diferentieri semnificative producandu-se indeseobi la nivel regional. Va fi probabil o incalzire generala, cu un raspuns foarte puternic in Arctica si pe continente. In zona subtropicala ar putea fi mai multe perioade de seceta, iar la latitudinile mai mari se asteapta o crestere a precipitatiilor. Ghetarii se pot topi, reducand rezerva de apa potabila pentru o mare parte din populatia lumii. Sezonul uraganelor din 2005 a produs un numar fara precedent, cel putin in istoria moderna, a ciclonilor tropicali in Caraibe si Atlanticul de Nord, din care unele au dus la un numar mare de victime si daune substantiale.

In consecinta, rapoartele expertilor sugereaza ca vor fi mai multe inundatii si mai multe perioade de de foamete.

Aceste rezultate se obtin pe baza unor modele teoretice care sa explice evolutia climei planetei. Intrebarea care se pune este daca se poate avea incredere in modele climatice globale? Aceste modele nu sunt perfecte, dar in momentul de fata sunt cele mai bune instrumente disponibile pentru realizarea unor predictii pentru viitor. Modelul climatic global incorporeaza tot ceea ce stim despre sistemul climatic in termeni de legi fizice si date empirice si ofera o imagine cuprinzatoare prin intermediul metodelor numerice rulate pe calculatoare mari. Unele ecuatii care descriu procesele nu pot fi rezolvate exact, dar aproximatiile constituie o reprezentare buna.

Modelele de circulatie generala arata ca modificarea temperaturii va fi inegal distribuita pe glob: temperatura va fi mai ridicata la latitudini mari decat la ecuator; aceste metode prevad o modificare a precipitatiilor, unele regiuni obtinand precipitatii mai mari si altele mai mici.

Si la noi in tara exista astfel de preocupari privind elaborarea unor modele pe baza unor softuri ce permit evaluarea schimbarilor climatice din Romania pentru anii care vin. Unul dintre acestea este MAGICCSCENGEN care estimeaza ca, pana in anul 2050, cele mai mari cresteri de temperatura vor fi in nordul si vestul tarii (1,96-2 grade C) iar cantitatile de precipitatii vor scadea cu circa 2,4% fata de perioada 1960-1990 in partea de sud a tarii.

(http://193.26.129.71/promotie2007/Scenarii_Climatice_pentru_Romania_Ioana_Colfescu.pdf).

Raportat la o scara mai ampla de timp, pamantul ar trebui sa se plaseze in cadrul unei perioade interglaciare lungi, dar se pune intrebarea daca omul nu a schimbat, involuntar, prin activitatile sale, evolutia climatica spre incalzire, modificand bugetul energetic planetar. Astfel, responsabilitatea privind schimbarile climatice este atribuita in proportie inca greu de stabilit, ciclului planetar normal si activitatilor antropice, producatoare de emisiuni de gaze cu efect de sera.

Se pune intrebarea si daca, atunci cand lumea va fi mai calda, vor fi uragane mai multe si mai dese, deci daca vom asista la cresteri in activitatea ciclonilor tropicali? Raportul de Evaluare al IPCC descrie o tranzatie catre o lume cu o clima mai calda, topirea ghetarilor si a ghetii arctice.

Dar climatul nu este mereu in schimbare? Exista oameni de stiinta care argumenteaza ca aceasta modificare a climatului nostru are un comportament ciclic natural punand intrebarea: De unde stim ca incalzirea curenta nu este doar o parte dintr-un ciclu natural, precum iesirea dintr-o scurta era glaciara?

Figura: Predictii privind evolutia incalzirii globale

(http://scinews.ro/schimbarile-climatice-efectele-incalzirii-globale/)

Carbonul

Raportul IPCC 2014 este cel de-al cincilea document realizat de peste o sută de experți ONU în domeniul schimbărilor climatice. Raportul estimeaza că energia regenerabilă va trebui să-și crească proporția în mixul de energie de la 30% la 80% până în anul 2050. Iar pe termen lung, energia traditională va trebui sa fie investita în tehnologii de captare și stocare a carbonului (CCS), fie să se renunțe la acest tip de energie “în mod complet, până în 2100.

5. Anul 2014 cel mai calduros an inregistrat vreodata

Organizația Meteorologică Mondială a confirmat 2014 ca fiind cel mai călduros an din istoria înregistrată, avertizând asupra tendinței globale ascendente de încălzire ca fiind mai importantă decât recordul unui an. In timp ce diferențele dintre cei mai călduroși ani pot fi neimportante, este important de precizat că 14 din cei mai călduroși 15 ani, începând din 1850, au fost înregistrati după anul 2000, acesta fiind un semnal de alarma, asupra modului cum evolueaza clima si schimbarile ei.

Analizand calculelor OMM, temperatura medie globală a aerului în anul 2014 a fost cu 0,57 grade Celsius mai mare decât media pe termen lung de 14 grade Celsius, calculată pentru perioada de referință 1961 – 1990. Astfel, temperaturile au fost cu 0,55 grade Celsius peste medie în 2010 și cu 0,54 grade Celsius în 2005.

Anul 2014 a fost cel mai călduros an si cu luna mai cea mai calduroasa din istorie, în absența unui fenomen El Niño complet dezvoltat. Anterior, anul 1998, considerat cel mai călduros an din secolul XX, a avut valori record pe fondul unui El Niño puternic. În 2014 au fost atât valuri de căldură și secetă în unele regiuni, cât și ploi torențiale și inundații de proportii în alte regiuni ale Pământului. OMM vine în contextul negocierilor din cadrul Conferinței de la Geneva (9 – 14 februarie 2015) pentru elaborarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, prevazuta, a fi semnată în decembrie 2015 la Paris.

Figura: Anul 2014 temperatura globala (http://scinews.ro/2014-cel-mai-calduros-an/)

5.1 Solutii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Un nou raport întocmit de Biroul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (IPCC) precizeaza că, emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut la valori fără precedent. Conform expertilor, emisiile au crescut mai rapid in perioada 2000 și 2010 decât în cele trei decenii precedente, aproape jumătate din emisiile de dioxid de cardon din perioada 1750 – 2010 se datorează ultimilor 40 de ani.

Figura: emisi de gaze

(http://scinews.ro/reducerea-emisiilor-de-gaze-cu-efect-de-sera)

Pentru a limita încălzirea globală cu 2 grade Celsius, emisiile de gaze cu efect de seră trebuiesc reduse cu 40 până la 70%. In 2100 emisiile de gaze ar trebui să tindă către zero și ar putea fi necesare măsuri de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă.

Concluzia generală a raportului este că emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse. Pentru indeplinirea acestui obiectiv IPCC susține un sistem de măsuri care să vizeze toate aspectele ale vieții social-economice. De asemenea, IPCC se exprima pentru o acțiune globală de atenuare a schimbărilor climatice înaintea anului 2020, măsurile urmatoare având o eficiență estimată mult mai redusă.

5.2 Resurse de apa dulce

 Ecosistemele de apă dulce se schimbă rapid din cauza unor factori, cum ar fi urbanizare și schimbările climatice. În ultimii 50 de ani, creșterea economică și a populației au dus la mai multe schimbări rapide în structura si functia ecosistemelor de apă dulce decât în ​​orice altă perioadă de timp comparabilă a istoriei umane (MEA, 2005).

Figura:

5.3 Europa-schimbari climatice

Cresterile cele mai mari de temperatură se înregistrează în Europa în partea sudică a continentului și în regiunile arctice; iar cele mai accentuate scăderi ale cantității precipitațiilor tot în partea sudică, creșterile caracterizând nordul și nord-vestul continentului. Creșterile inregistrate ale profunzimii și frecvenței valurilor de căldură și a inundațiilor, precum și modificările ce vor da nastere în distribuția unor boli infecțioase și a polenului vor produce efecte negative asupra sănătății umane.

Schimbările climatice manifesta și o presiune adițională asupra ecosistemelor, ceea ce duce la deplasarea spre nord și spre zonele de altitudine mai ridicată a multor specii de plante și animale. Ele afectează în mod negativ agricultura, industria forestieră, producerea energiei electrice, turismul și infrastructura în general.

Regiunile cele mai vulnerabile din Europa sunt:

-Sudul Europei și bazinul mediteranean (datorită extinderii valurilor de căldură și a frecvenței secetelor);

-zonele muntoase (datorită topirii în zone din ce în ce mai largi a zăpezii și a gheții);

-zonele de coastă, deltele și luncile inundabile (datorită creșterii nivelului mărilor și a sporirii frecvenței precipitațiilor abundente, a inundațiilor și a furtunilor);

-nordul îndepărtat al Europei și regiunea arctică (datorită creșterii temperaturilor și a topirii gheții). (http://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/intro) .

5.4 Recifile de corali vor disparea din cauza acidificarii Oceanelor

Recifele de corali de pe întreaga planeta ar putea disparea până la sfârșitul secolului din cauza faptului că oceanele devin din ce în ce mai acide, avertizează cercetătorii. Noi dovezi provenite de la fisuri vulcanice sugerează un viitor intunecat pentru recifele din lume, cele mai bogate ecosisteme marine.

Acest studiu a demonstrat că diminuarea diversității și a structurii recifelor se datorează schimbării pH-ului apei de la 8.1 la 7.8. Cercetatorii noului studiu susțin că scăderea pH-ului sub valoarea de 7.8 ar putea avea efecte dezastruoase pentru corali. Experții în schimbările climatice preconizeaza că până la sfârșitul secolului, aciditatea oceanelor va crește din cauza emisiilor de dioxid de carbon.

Grupul de experți privind schimbările climatice (IPCC) a estimat că mărirea nivelului concentrației de dioxid de carbon va scade pH-ul oceanelor de de la valoarea actuală de 8.1, până la cea de 7.8.

Cand aciditatea crește în apropierea fisurilor vulcanilor, învelișul coralilor rămâne permanent, dar se schimbă dramatic. În loc să asigure un mediu diferit, cu o varietate de tipuri de corali, zona a devenit stapanita de corali masivi în formă de bolovani.

"Datele noastre oferă încă o dată dovezi care demonstrează că este necesară o trecere rapidă spre un viitor scăzut în emisii de CO2 pentru a reduce la minimum riscul de pierderi a funcțiilor ecosistemelor de recife de corali, nu numai din cauza schimbărilor climatice, dar și din cauza creșterii nivelului de aciditate a oceanelor", explică cercetătorii. (http://www.descopera.ro/dnews/8298417-recifele-de-corali-vor-disparea-din-cauza-acidificarii-oceanelor).

Figura Corali :(http://www.descopera.ro/dnews/8298417-recifele-de-corali-vor-disparea-din-cauza-acidificarii-oceanelor) .

Bibliografie

Oancea S., Despre atmosfera, vreme si clima, Editura Pim, Iasi, 2010

Concentrația de CO2 din atmosferă atinge valori record

Courtillot V., Gallet Y., Le Mouel J-L., Fluteau F., Genevey A., Are there connections between the Earth’s magnetic field and climate?, Earth and Planetary Science Letters, 253, 2007, 328-339

(http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole/instalatii/conf_nov_2008-Ardelean_Niculita_2)

Figura 1 Topirea ghetarilor http://scinews.ro/antarctica-pierde-rapid-gheata/)

Figura 2 Variatia continutului de CO2 (Courtillot, 2007) (http://sciences.blogs.liberation.fr/home/files/Courtillot07EPSL.pdf)

Figura 3 concentratiile lunare de dioxid de carbon martie-aprilie 2014/imagine WMO (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera/)

Figura 4 Concentratiile lunare de dioxid de carbon martie-aprilie 2014/imagine WMO (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera/)

(http://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/intro)

Recifele de corali vor dispărea din cauza acidificării oceanelor

(http://scinews.ro/reducerea-emisiilor-de-gaze-cu-efect-de-sera

(http://193.26.129.71/promotie2007/Scenarii_Climatice_pentru_Romania_Ioana_Colfescu.pdf)

(http://www.mediuconstanta.ro/monitoring/anual/Raport%202009/Capitol%203%20Raport%20Constanta%202009.pdf)..

http://www.anpm.ro/files2/SCHIMBARI%20CLIMATICE_200910164615671.pdf)

(www.ipcc.ch/)

Bibliografie

Oancea S., Despre atmosfera, vreme si clima, Editura Pim, Iasi, 2010

Concentrația de CO2 din atmosferă atinge valori record

Courtillot V., Gallet Y., Le Mouel J-L., Fluteau F., Genevey A., Are there connections between the Earth’s magnetic field and climate?, Earth and Planetary Science Letters, 253, 2007, 328-339

(http://instal.utcb.ro/conferinta_2010/conferinta_2008/articole/instalatii/conf_nov_2008-Ardelean_Niculita_2)

Figura 1 Topirea ghetarilor http://scinews.ro/antarctica-pierde-rapid-gheata/)

Figura 2 Variatia continutului de CO2 (Courtillot, 2007) (http://sciences.blogs.liberation.fr/home/files/Courtillot07EPSL.pdf)

Figura 3 concentratiile lunare de dioxid de carbon martie-aprilie 2014/imagine WMO (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera/)

Figura 4 Concentratiile lunare de dioxid de carbon martie-aprilie 2014/imagine WMO (http://scinews.ro/concentratia-de-co2-din-atmosfera/)

(http://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/intro)

Recifele de corali vor dispărea din cauza acidificării oceanelor

(http://scinews.ro/reducerea-emisiilor-de-gaze-cu-efect-de-sera

(http://193.26.129.71/promotie2007/Scenarii_Climatice_pentru_Romania_Ioana_Colfescu.pdf)

(http://www.mediuconstanta.ro/monitoring/anual/Raport%202009/Capitol%203%20Raport%20Constanta%202009.pdf)..

http://www.anpm.ro/files2/SCHIMBARI%20CLIMATICE_200910164615671.pdf)

(www.ipcc.ch/)