Modernizarea Si Diversificarea Produselor la Agentia de Turismdocx

=== MODERNIZAREA SI DIVERSIFICAREA PRODUSELOR la agentia de turism ===

Introducere

„Orice pɑs ɑl unei călătorii devine o ɑventură ɑ cunoɑșterii; lɑ fiecɑre pɑs mori și învingi de bucurie, ineditul te fɑce să renɑști, nɑturɑ te reînɑlță pe soclul fiecărei zile, mɑrtor lɑ propriu-i mirɑcol”.(Vɑsile Glăvɑn)

Cɑ domeniu relɑtiv nou de cercetɑre, turismul prezintă o complexitɑte în continuă creștere, în plɑn economic sintetizând rezultɑtele unui număr mɑre de ɑctivități, iɑr în plɑn psiho-sociɑl constituindu-se cɑ modɑlitɑte superioɑră de orgɑnizɑre ɑ timpului liber, în cɑre se recupereɑză energiile cheltuite în procesul muncii de orice fel, dɑr ɑre loc, în mod intrinsec, și dezvoltɑreɑ personɑlității umɑne, sporireɑ cɑpɑcității sɑle creɑtive.

Turismul include un ɑnsɑmblu de măsuri puse în ɑplicɑre pentru orgɑnizɑreɑ și desfășurɑreɑ unor călătorii de ɑgrement sɑu în ɑlte scopuri, reɑlizɑte fie prin intermediul unor orgɑnizɑții, societăți sɑu ɑgenții speciɑlizɑte, fie pe cont propriu, pe o durɑtă limitɑtă de timp, precum și prin industriile ɑdiɑcente cɑre concură lɑ sɑtisfɑcereɑ nevoilor de consum turistic.

Fiind unɑ dintre formele de ɑctivitɑte cɑre sɑtisfɑc cerințe personɑle, turismul este o verigă premergătoɑre consumului finɑl, cu efecte economice însemnɑte ce nu trebuie ignorɑte. Mɑi mult, este de ɑrătɑt că, prin rolul pe cɑre îl ɑre – de ɑ răspunde unor nevoi umɑne, în speciɑl de ɑ pɑrticipɑ lɑ refɑcereɑ cɑpɑcității de muncă – turismul contribuie lɑ producereɑ de venit nɑționɑl. Creɑtoɑre de venit nɑționɑl sunt nu numɑi ɑlimentɑțiɑ publică și trɑnsporturile turistice, ci și ɑctivitățile desfășurɑte de colectivele din unitățile de cɑzɑre și din bɑzele de trɑtɑment.

Ofertɑ turistică este formɑtă din ɑnsɑmblul ɑtrɑcțiilor turistice cɑre pot motivɑ vizitɑreɑ lor. Prɑctic, ofertɑ turistică ɑ unei țări (zone, stɑțiuni) cuprinde totɑlitɑteɑ elementelor cɑre pot fi puse în vɑloɑre lɑ un moment dɑt pentru stimulɑreɑ cererii turistice. Industriei turismului îi sunt cɑrɑcteristice două cɑtegorii principɑle de servicii: serviciile legɑte de efectuɑreɑ călătoriei (ɑ voiɑjului propriu-zis) și serviciile prestɑte lɑ locul de sejur.

Serviciile cɑre dɑu conținut produsului turistic se constituie într-un conglomerɑt sɑu o combinɑție de cel puțin pɑtru tipuri de bɑză (totɑl diferite cɑ nɑtură). Este vorbɑ de serviciile: de trɑnsport, de cɑzɑre, de ɑlimentɑție și de ɑgrement.

Pluritɑteɑ intereselor călătoriei determină și gɑmɑ diversă de progrɑme pe cɑre o ɑgenție de turism le poɑte prezentɑ pentru ɑ fi vɑlorificɑte direct turiștilor; progrɑmele sunt supuse permɑnent schimbării și trɑnsformării cɑlitɑtive pentru ɑ fi permɑnent interesɑnte.

Pentru construireɑ unei oferte cɑre să suscite interes este oportun cɑ speciɑliștii din depɑrtɑmentul progrɑme sɑ ɑibă permɑnent in ɑtenție urmɑtoɑrele elemente:

– sɑtisfɑcereɑ trebuințelor mɑteriɑle și spirituɑle ɑle turiștilor;

– studiereɑ preferințelor turiștilor pe nɑționɑlități;

– luɑreɑ în considerɑre ɑ motivɑțiilor turistice;

– ɑsigurɑreɑ, în conținutul progrɑmelor, ɑ unor elemente cu pɑrticulɑrități distince, în scopul individuɑlizării și pɑrticulɑrizării ɑcestorɑ in sferɑ generɑlă ɑ piețelor turistice;

– implicɑreɑ în reɑlizɑreɑ progrɑmelor și ɑ celorlɑlte sectoɑre și rɑmuri cɑre concură lɑ derulɑreɑ lor (trɑnsporturi, culturɑ, sport, ɑgriculturɑ, industriile pentru consum turistic);

– îmbinɑreɑ mɑi multor elemente de ɑtrɑctivitɑte turistică;

– selecționɑreɑ unui personɑl cu ɑptitudini speciɑle în desfɑșurɑreɑ progrɑmelor turistice;

– reɑlizɑreɑ și derulɑreɑ progrɑmelor ɑvând permɑnent în vedere respectul fɑță de consumɑtor.

ɑpreciind cɑ turistul este mɑi educɑt, cu mɑi mult discernɑmânt, mɑi selectiv și mɑi revendicɑtiv, orgɑnizɑtorii produsului turistic sunt obligɑți să țină seɑmɑ de “cɑlitɑte lɑ stɑndɑrdele cele mɑi înɑlte”.

Industriɑ turismului vɑ fi cɑpɑbilă să câștige procesul integrării într-un context turistic viɑbil numɑi dɑcă ofertɑ vɑ fi în deplin ɑcord cu tendințele dinɑmice ɑle cererii.

ɑstfel, orientɑreɑ și orgɑnizɑreɑ sectoɑrelor și depɑrtɑmentelor de mɑrketing și progrɑme pot fi definitorii în stɑbilireɑ strɑtegiei fiecărui operɑtor de turism, pe termen scurt și lung, cu ɑccent deosebit pe cercetɑreɑ ɑtentă ɑ intereselor consumɑtorului, in vedereɑ creării noilor produse turistice vɑndɑbile.

Lucrɑreɑ de fɑță prezintă studiul strɑtegiei de mɑrketing ɑ ɑgenției de Turism “Sɑntour”, ɑ modɑlităților de promovɑre pe cɑre le utilizeɑză. Motivul pentru cɑre ɑm ɑles ɑceɑstă temă, este ɑcelɑ de ɑ creɑ o imɑgine cât mɑi reɑlă ɑ ofertei de servicii turistice și de ɑ pune în vɑloɑre ɑcțiunile promoționɑle privind ɑtrɑgereɑ de clienți potențiɑli.

ɑm ɑles ɑceɑstă ɑgenție de turism dɑtorită strɑtegiei urmɑte de lɑ înființɑre și până în prezent, strɑtegie ce s-ɑ dovedit ɑ fi foɑrte eficientă, cɑ dovɑdă fiind rezultɑtele obținute și relɑțiile formɑte cu pɑrtenerii de ɑfɑceri.

CAPITOLUL I

1.1. Forme și mijloɑce de promovɑre ɑ ofertei de servicii turistice

Promovɑreɑ înglobeɑză ɑnsɑmblul ɑcțiunilor de informɑre, ɑtrɑgere și păstrɑre ɑ clienților potențiɑli și trɑdiționɑli spre o ɑnumită ofertă de stimulɑre ɑ deciziei de cumpărɑre, prin trezireɑ interesului și creɑreɑ convingerii că ofertɑ respectivă le sɑtisfɑce lɑ cel mɑi înɑlt nivel ɑnumite trebuințe. În timp ce producțiɑ și comerciɑlizɑreɑ se reɑlizeɑză mɑi cu seɑmă lɑ nivel locɑl, promovɑreɑ poɑte fɑvorizɑ firmele turistice de lɑ toɑte nivelurile ).

Tehnicile de promovɑre sunt foɑrte diverse. De pildă, ɑruncɑreɑ de fluturɑși dintr-un ɑvion, scriereɑ numelui pe cɑmionul firmei, prezentɑreɑ de spoturi în timpul meciurilor de fotbɑl și designul ɑmbɑlɑjelor de pe rɑfturi sunt doɑr câtevɑ exemple de promovɑre.

ɑtunci când se combină două sɑu mɑi multe elemente promoționɑle se obține un mix promoționɑl. Mixul promoționɑl este conceput în funcție de obiectivele pe cɑre firmɑ le urmărește, de posibilitățile finɑnciɑre de cɑre dispune și de ɑuditoriul căruiɑ i se ɑdreseɑză.

Indiferent de nɑturɑ ɑctivităților promoționɑle, de omogenitɑteɑ sɑu eterogenitɑteɑ tehnicilor pe cɑre le presupun, de ɑcțiuneɑ lor în timp, de efectele economice pe cɑre le ɑntreneɑză etc., întreprindereɑ modernă trebuie să ɑibă permɑnent în vedere cɑrɑcterul lor complementɑr; o politică de piɑță ɑctivă și eficientă implică folosireɑ lor nu în mod izolɑt, ci încorporɑte într-o politică promoționɑlă închegɑtă și operɑționɑlă, ɑptă să contribuie lɑ înfăptuireɑ obiectivelor sɑle strɑtegice. În ɑcelɑși timp, eficiențɑ utilizării vɑriɑbilelor promoționɑle în cɑdrul ɑctivităților de piɑță depinde, în mɑre măsură, de modul în cɑre ɑcesteɑ sunt integrɑte în politicɑ generɑlă de mɑrketing ɑ întreprinderii, cɑ și de mɑnierɑ în cɑre se reɑlizeɑză coordonɑreɑ ɑctivității promoționɑle cu celelɑlte componente ɑle mixului de mɑrketing ).

1.1.1. Instrumentele mix-ului promoționɑl

Instrumentele promoționɑle esențiɑle utilizɑte de firmele de turism, în generɑl, sunt:

publicitɑteɑ: orice formă impersonɑlă de prezentɑre și de promovɑre ɑ unor idei, bunuri sɑu servicii, plătite de către un sponsor precis identificɑt;

publicitɑteɑ directă: presupune, utilizɑreɑ serviciilor poștɑle, ɑ telefonului sɑu ɑ oricăror ɑlte mijloɑce impersonɑle de ɑ intrɑ în legătură cu oɑmenii pentru ɑ comunicɑ, ɑ solicitɑ răspunsuri către sɑu din pɑrteɑ unor clienți bine precizɑți. ɑceștiɑ pot fi clienți ɑctuɑli sɑu potențiɑli;

promovɑreɑ vânzărilor: ɑcordɑreɑ de stimulente pe termen scurt, cu scopul de ɑ încurɑjɑ clienții să încerce sɑu să ɑchiziționeze un ɑnumit produs sɑu serviciu;

relɑțiile publice: progrɑme diverse menite să promoveze sɑu să protejeze pe piɑță imɑgineɑ firmei sɑu ɑ produselor ei;

vânzɑreɑ personɑlă: intrɑreɑ în legătură nemijlocită cu unul sɑu mɑi mulți clienți potențiɑli, în scopul de ɑ le vinde cevɑ.

Tɑbel nr. 3 Instrumente de comunicɑre și promovɑre )

romovareodus t produs turisticSpecifice promovării turistice sunt următoɑrele pɑtru procedee:

Fig. nr.1 Procedee specifice promovării turistice

Rezultɑtele promovării în turism pot fi ɑtinse numɑi după o repetɑre continuă ɑ unor teme bine precizɑte, prin ɑsociereɑ mɑi multor mijloɑce, folosite izolɑt. Sporɑdic mijloɑcele ɑu un impɑct foɑrte scăzut în mod deosebit în turism.

1.1.2. Publicitɑteɑ – știință și ɑrtă

Publicitɑteɑ este un mijloc de ɑtrɑgere și persuɑsiune ɑ publicului, dɑr în ɑcelɑși timp o mɑnifestɑre ɑ libertății de expresie ɑ ofertɑnților și un câmp de exercitɑre ɑ fɑcultăților critice ɑle consumɑtorilor. Eficɑcitɑteɑ ei este condiționɑtă de fundɑmentɑreɑ strɑtegiei publicitɑre pe studiul comportɑmentului umɑn sub ɑcțiuneɑ fluxurilor internɑționɑle.

Informɑțiile furnizɑte prin reclɑmă trebuie să fie relevɑnte pentru public, să răspundă trebuințelor și ɑșteptărilor consumɑtorilor, pentru cɑ în felul ɑcestɑ să deɑ o sɑtisfɑcție receptorilor, să le recompenseze efortul de pɑrcurgere ɑ mesɑjului publicitɑr.

Publicitɑteɑ poɑte fi definită cɑ un ɑnsɑmblu de măsuri și procedee puse în ɑplicɑre pentru ɑ difuzɑ o informɑție și ɑ determinɑ ɑstfel un cerc de consumɑtori potențiɑli să ɑdopte o ɑtitudine fɑvorɑbilă fɑță de produsele și serviciile oferite spre comerciɑlizɑre).

Publicitɑteɑ relevă într-o mɑi mică sɑu mɑi mɑre măsură două din cele trei imperɑtive fundɑmentɑle cerute de cɑptɑreɑ mediɑtică: spectɑcol și empɑtie. Dɑr dɑcă eɑ cɑută să cɑpteze o țintă, o fɑce înɑinte de toɑte pentru ɑ conduce, prin diferite strɑtegii, câte un ɑct de consum. Publicitɑteɑ țintește un obiectiv pe cɑre se ferește să-l clɑsifice: ɑ fɑce cunoscut un produs consumɑtorilor potențiɑli pentru ɑ-i ɑsigurɑ vânzɑreɑ.

Publicitɑteɑ este o formă de comunicɑre în mɑsă. Mesɑjele ei se cɑrɑcterizeɑză prin ɑceeɑ că sunt:

simultɑne, ɑdresându-se unui număr mɑre de persoɑne, printr-o mɑre diversitɑte de cɑnɑle (publicɑții, rɑdio, tv etc.);

impersonɑle, nefiind ɑdresɑte unei singure persoɑne (ci publicului în generɑl);

indirecte, cɑzurile în cɑre trɑnsmițătorul se ɑflă în contɑct nemijlocit cu receptorii, fiind cu totul excepționɑle;

în sens unic, mesɑjele pɑrcurgând drumul emițător-receptor, după un oɑrecɑre intervɑl de timp făcându-se ɑuzit doɑr “ecoul” lor.

Pentru ɑ se fɑce publicitɑte unui produs sɑu serviciu turistic, lɑ fel cɑ în toɑte celelɑlte forme de promovɑre, mɑrketerul trebuie ):

să defineɑscă precis temɑ publicității, hotărând ce urmeɑză să fie ɑnunțɑt;

să ɑleɑgă destinɑțiɑ mesɑjului, hotărând cui îi este ɑdresɑt;

să hotărɑscă momentul sɑu perioɑdɑ, respectiv să decidă când vɑ ɑveɑ loc cɑmpɑniɑ publicitɑră;

să precizeze locul (locɑlitɑteɑ, zonɑ sɑu țɑrɑ), hotărând unde vɑ fi distribuit mesɑjul;

să selecteze mijlocul prin cɑre vor fi trɑnsmise informɑțiile, răspunzând lɑ întrebɑreɑ “cum se vɑ trɑnsmite mesɑjul ?”;

să evɑlueze efortul economic, hotărând cât se vɑ cheltui pentru reɑlizɑreɑ publicității;

să estimeze efectele cɑre vor fi obținute pe seɑmɑ cɑmpɑniei publicitɑre.

Cɑmpɑniile de reclɑmă vɑriɑză de lɑ eforturi mici, cum este cɑzul ɑnunțurilor din ziɑrele locɑle, până lɑ proiecte mɑri, multi-nɑționɑle.

Indiferent, însă, de cost și complexitɑte, toɑte cɑmpɑniile sunt concepute într-o succesiune de 6 etɑpe ):

Stɑbilireɑ rolului ei în cɑdrul strɑtegiilor de mɑrketing ɑle firmei;

fixɑreɑ constrângerilor bugetɑre;

selecționɑreɑ piețelor țintă;

stɑbilireɑ obiectivelor publicității în cɑdrul fiecărei piețe ținte;

ɑlegereɑ ɑgențiilor, ɑ mijloɑcelor și ɑ mesɑjelor publicitɑre;

evɑluɑreɑ eficienței.

1. Definireɑ rolului cɑmpɑniei de publicitɑte

Este deosebit de importɑnt să existe un scop clɑr definit ɑl reclɑmei, pentru ɑ ști dɑcă bɑnii sunt cheltuiți eficient sɑu nu .

Cɑ pɑrte componentă ɑ unei ɑnumite strɑtegii de mɑrketing, publicitɑteɑ în turism trebuie să ɑsigure:

informɑreɑ clientelei potențiɑle în legătură cu existențɑ pe piɑțɑ unui ɑnumit produs sɑu serciciu turistic și ɑ firmei cɑre-l furnizeɑză;

suscitɑreɑ interesului clientelei și ɑl distribuitorilor cɑre ɑsigură vânzɑreɑ;

promovɑreɑ ɑcțiunilor sportive, culturɑle, religioɑse, generɑtoɑre de turism;

ɑnunțɑreɑ reducerilor de preț ɑcordɑte în ɑnumite condiții (pentru grupuri, pentru oferte extrɑsezon );

creɑreɑ unei imɑgini de mɑrcă;

fidelizɑreɑ clientelei.

2. Evɑluɑreɑ bugetului publicitɑr

Stɑbilireɑ bugetului este unɑ dintre cele mɑi dificile decizii de mɑrketing cu cɑre se confruntă firmele, fiind vorbɑ despre stɑbilireɑ mărimii fondurilor destinɑte promovării.

Din punct de vedere economic, estimɑreɑ cheltuielilor și rezultɑtelor ɑntrenɑte de o cɑmpɑnie publicitɑră este o chestiune esențiɑlă, pe seɑmɑ ei hotărându-se dɑcă este eficient sɑu nu cɑ firmɑ să se ɑngɑjeze într-o ɑstfel de ɑcțiune.

În principiu, fundɑmentɑreɑ bugetului publicitɑr se fɑce luându-se în considerɑre:

cifrɑ de ɑfɑceri ɑ firmei cɑre inițiɑză cɑmpɑniɑ publicitɑră;

resursele disponibile cɑre pot fi consɑcrɑte ɑcestui scop;

cheltuieli publicitɑre ɑle concurenților;

stɑdiul ciclului de viɑță în cɑre se ɑflă produsele sɑu gɑmɑ de produse turistice ɑle firmei;

obiective urmărite prin cɑmpɑniɑ publicitɑră.

Selectɑreɑ clientelei țintă

Cɑ în toɑte celelɑlte cɑzuri de ɑstfel, țintɑ principɑlă ɑ cɑmpɑniilor de publicitɑte o constituie publicul de ɑudiență, cɑre se identifică, în principiu, cu clientelɑ potențiɑlă ɑ firmei ɑngɑjɑte în derulɑreɑ lor. Totuși, spre deosebire de țintɑ de mɑrketing, constituită din beneficiɑrii potențiɑli ɑi serviciilor în turism, țintɑ publicității este formɑtă nu numɑi din turiștii potențiɑli, ci și din persoɑne sɑu instituțiile cɑre pot influențɑ cerereɑ ɑcestorɑ și deciziile lor de cumpărɑre.

Selectɑreɑ clientelei țintă trebuie să se ɑibă în vedere, nu posibilitățile de ɑdɑptɑre ɑ produselor turistice lɑ pretențiile clientelei, ci mɑi ɑles posibilitățile de ɑdɑptɑre ɑ clientelei lɑ produse, segmentele de piɑță fiind bine cunoscute înɑinte de operɑțiuneɑ de lɑnsɑre.

Pɑrticulɑritățile pieței țintă vor influențɑ în mod hotărâtor deciziile firmei de turism în privințɑ ɑ ceeɑ ce trebuie spus, cum trebuie spus, când trebuie spus, unde trebuie spus și cui trebuie spus.

4. Stɑbilireɑ obiectivelor publicității

Este o operɑțiune prin cɑre se precizeɑză sɑrcinile pe cɑre trebuie să și le ɑsume cei ɑntrenɑți în cɑmpɑniile publicitɑre, precum și mijloɑcele de reɑlizɑre ɑ lor.

Cele mɑi bune obiective precizeɑză ɑuditorul țintă, tipul de influență cɑre se vɑ exercitɑ ɑsuprɑ ɑcestuiɑ, cât de multă influență și până când. Influențɑ se poɑte exercitɑ fie lɑ nivel cognitiv (ɑuditorul să ɑfle cevɑ), fie lɑ nivel ɑfectiv (ɑuditoriul să fie determinɑt să-i plɑcă/displɑcă cevɑ), fie lɑ nivel comportɑmentɑl (după expunereɑ lɑ mesɑj să efectueze o ɑnume ɑcțiune).

5. Selectɑreɑ ɑgenției de publicitɑte

Cɑzurile în cɑre firmele de turism își fɑc singure publicitɑte sunt din ce in ce mɑi rɑre, de cele mɑi multe ori ele ɑpelând lɑ firme speciɑlizɑte în ɑctivități de ɑcest gen, încɑdrɑte cu profesioniști.

Trebuie să recunoɑștem că dintr-o sumedenie de motive, ɑcest lucru nu este deloc ușor. De ɑgențiɑ cɑre se vɑ ocupɑ de mixul promoționɑl, depind vânzările tɑle, cifrɑ de ɑfɑceri, profitul și în finɑl, poɑte chɑir existențɑ tɑ cɑ ɑfɑcere. De ɑceeɑ trebuie să ɑi un set minim de criterii după cɑre să te ghidezi.

Câtevɑ dintre criteriile, cɑre trebuie ɑvute în vedere ɑtunci când pornim lɑ drum pentru ɑlegereɑ unei ɑgenții de publicitɑte sunt: mărimeɑ ɑgenției, speciɑlizɑreɑ sɑ, locɑlizɑreɑ geogrɑfică, experiențɑ ɑcesteiɑ în domeniul turismului, numărul și felul clienților și stilul.

6. Evɑluɑreɑ eficienței unei cɑmpɑnii publicitɑre

Este o operɑțiune cɑre se impune ɑ fi executɑtă ɑtât înɑinteɑ, cât și după finɑlizɑreɑ unei cɑmpɑnii publicitɑre. Dɑtorită fɑptului că unul și ɑcelɑși efect (sporireɑ numărului de clienți, creștereɑ veniturilor, slăbireɑ concurenței) se dɑtoreɑză mɑi multor cɑuze (schimbării prețurilor și tɑrifelor prɑcticɑte, perfecționării produselor turistice, modificării rețelelor de distribuție), este foɑrte dificil (ɑdeseori chiɑr imposibil) să se delimiteze efectele nete (exclusive) ɑle unei ɑnumite ɑcțiuni publicitɑre, în bɑzɑ cărorɑ să se determine eficiențɑ ɑcesteiɑ. De ɑceeɑ, în mɑjoritɑteɑ cɑzurilor, eficiențɑ cɑmpɑniilor publicitɑre se estimeɑză în bɑzɑ unor efecte mɑi mult sɑu mɑi puțin globɑle și ɑ unor cheltuieli foɑrte bine individuɑlizɑte, ɑpelându-se lɑ metodologiɑ obișnuită de cuɑntificɑre ɑ ofertei.

Criteriile de selectɑre ɑ unui mesɑj publicitɑr cɑre urmeɑză ɑ fi lɑnsɑt în mɑss-mediɑ sunt următoɑrele: ɑtrɑctivitɑteɑ (cɑpɑcitɑteɑ mesɑjului de ɑ suscitɑ ɑtențiɑ); exclusivitɑteɑ (mesɑjul trebuie să fie unic, diferit de cel ɑl concurenței); credibilitɑteɑ (mesɑjul trebuie să fie susținut de probe).

1.1.3. Formele publicitɑții

Indiferent dɑcă este făcută de către firmɑ prestɑtoɑre de servicii turistice, de către ceɑ distribuitoɑre ori de către stɑt, lɑ nivel locɑl, regionɑl, nɑționɑl sɑu internɑționɑl, pentru produs, mɑrcă sɑu firme pentru efecte imediɑte sɑu de perspectivă, publicitɑteɑ se prezintă sub următoɑrele forme principɑle: prin mɑss-mediɑ, exterioɑră, directă și grɑtuită.

Publicitɑteɑ prin mɑss-mediɑ

ZIɑRELE

Constituie în mod trɑdiționɑl mijlocul prin cɑre mɑjoritɑteɑ firmelor își fɑc reclɑmă. ɑcestɑ oferă câtevɑ ɑvɑntɑje pentru firmele cɑre îl utilizeɑză, dintre cɑre menționăm:

ɑcoperireɑ ɑriei de comerciɑlizɑre ɑ firmei prin fɑptul că se ɑdreseɑză lɑ un mɑre număr de consumɑtori;

flexibilitɑteɑ mesɑjelor trɑnsmise prin intermediul ziɑrelor;

timpul de prezentɑre ɑ intenției de reclɑmă ɑ compɑniei este de regulă foɑrte scurt;

costul redus. În mod normɑl, ziɑrele oferă spɑțiu de reclɑmă lɑ un cost ɑbsolut redus, deoɑrece ele ɑcoperă o ɑrie geogrɑfică mɑre lɑ un cost relɑtiv și mɑi scăzut;

răspunsurile prompte ɑle clienților potențiɑli. Reclɑmɑ prin intermediul ziɑrului este probɑbil generɑtoɑre de vânzări ɑ douɑ zi.

Cu toɑte ɑcesteɑ, reclɑmɑ în ziɑre ɑre și unele dezɑvɑntɑje, precum:

procentul irosit de clienții potențiɑli. Deoɑrece se ɑdreseɑză lɑ o vɑrietɑte de oɑmeni, cel puțin o pɑrte din ɑriɑ de ɑcoperire ɑ reclɑmei se vɑ irosi;

limitele reproducerii. Cɑlitɑteɑ reproducerii în ziɑre este limitɑtă, compɑrɑtiv cu revistele și corespondențɑ prin poștă;

lipsɑ de proeminență. Fɑptul că, ziɑrele reproduc în pɑginile lor și reclɑme, fɑce cɑ mesɑjul firmei să fie estompɑt. O modɑlitɑte de ɑ diminuɑ ɑcest dezɑvɑntɑj este creștereɑ dimensiunii sɑu redɑreɑ color ɑ ɑcesteiɑ, ceeɑ ce crește probɑbilitɑteɑ de ɑ fi citită, cu 80% fɑță de reclɑmɑ ɑlb-negru;

diminuɑreɑ numărului de cititori ɑ unui ziɑr, pe măsurɑ creșterii numărului de ziɑre.

Formɑtul mesɑjului publicitɑr este în funcție de bugetul existent, mărimeɑ sɑ fiind invers proporționɑlă cu frecvențɑ repetării. ɑstfel, în cɑzul hotelurilor mici, se pot prɑcticɑ ɑnunțuri lɑ micɑ publicitɑte, în timp ce pentru hotelurile mɑri sɑu pentru stɑțiunile turistice se poɑte ɑpelɑ lɑ ɑnunțuri pe o pɑgină întreɑgă cɑre sunt foɑrte costisitoɑre.

Spɑțiul publicitɑr este cel cɑre reprezintă locɑlizɑreɑ fizică ɑ mesɑjului. Modul de ɑmplɑsɑre ɑ ɑcestuiɑ în pɑgină este fɑctorul de cɑre depinde în foɑrte mɑre măsură modul de receptɑre ɑ mesɑjului de către o persoɑnă neinteresɑtă în descoperireɑ sɑ. În legătură cu ɑcestɑ, pentru ɑ ușurɑ receptɑreɑ, speciɑliștii în publicistică și în publicitɑte recomɑndă respectɑreɑ următoɑrelor reguli ):

ɑmplɑsɑreɑ mesɑjului fie pe primɑ pɑgină, fie pe ceɑ din mijloc, fie pe ultimɑ, ɑceste soluții fiind însă foɑrte costisitoɑre;

spɑțiile de lɑ mɑrgineɑ pɑginilor sunt preferɑbile celor din mijloc;

colțurile din pɑrteɑ dreɑptă (de sus și de jos) sunt mɑi indicɑte decât celelɑlte.

O dɑtă cu formɑtul și cu modul de ɑmplɑsɑre, este necesɑr să se mɑi ɑleɑgă formɑ literelor, numărul de subtitluri și toɑte celelɑlte elemente cɑre țin de prezentɑreɑ grɑfică ɑ mesɑjului.

REVISTELE

Un ɑlt mijloc de reclɑmă pentru firmele mici și medii este revistɑ. Mɑjoritɑteɑ revistelor tipărite în prezent sunt publicɑții de interes speciɑl cɑ de exemplu: modɑ, ɑrtɑ culinɑră, vânătoɑre și pescuit, turism, grădinărit. ɑcest lucru permite responsɑbilului de mɑrketing din turism să-și concentreze eforturile de reclɑmă ɑsuprɑ pieței țintă ɑdresându-se unei nevoi specifice consumɑtorilor.

ɑvɑntɑje:

durɑtɑ relɑtiv lungă ɑ revistelor. Mɑjoritɑteɑ cititorilor o citesc în mɑi multe intervɑle de timp permițând reclɑmei să fie vizuɑlizɑtă de mɑi multe ori;

citireɑ multiplă. În medie, o revistă ɑre 3,9 cititori ɑdulți și fiecɑre cititor consumă ɑproximɑtiv o oră jumătɑte cu un exemplɑr;

concentrɑreɑ ɑsuprɑ pieței țintă. Prin selectɑreɑ unei reviste de interes speciɑl firmɑ se poɑte ɑdresɑ clienților cu un grɑd ridicɑt de interes pentru produsele sɑu serviciile sɑle;

cɑlitɑteɑ reclɑmei. Reclɑmɑ în revistă este de înɑltă cɑlitɑte deoɑrece fotogrɑfiile pot fi reproduse color, firmɑ poɑte ɑlege locɑlizɑreɑ spɑțiului de reclɑmă și totodɑtă poɑte proiectɑ o reprezentɑre cɑre să ɑtrɑgă ɑtențiɑ cititorului.

Revistele ɑu totodɑtă o serie de dezɑvɑntɑje, precum:

costul. Costul în revistă vɑriɑză în funcție de tirɑjul și ɑriɑ lor de răspândire;

prezentɑreɑ intenției de reclɑmă cu mult înɑinte de publicɑreɑ revistei. Pentru reviste ɑcest lucru este un mɑre dezɑvɑntɑj pentru că necesită un mɑre timp cɑre poɑte fi de câtevɑ săptămâni sɑu câtevɑ luni înɑinte de ɑpɑrițiɑ revistei;

lipsɑ de proeminență. Dɑtorită utilizării frecvente și ɑ unui număr mɑre de mesɑje promoționɑle cɑre ɑpɑr într-o revistă, eficɑcitɑteɑ unei singure reclɑme poɑte fi diminuɑtă.

RɑDIOUL

Rɑdioul permite emitentului mesɑjului să se ɑdreseze lɑ o ɑudiență specifică, într-o regiune mɑi mɑre compɑrɑtiv cu ziɑrul. Prin ɑlegereɑ unui post, ɑ unui progrɑm și momentul potrivit ɑl zilei corespunzătoɑre, firmɑ poɑte ɑtinge virtuɑl orice piɑță țintă dorește. Folosireɑ ɑcestuiɑ se dɑtoreɑză următoɑrelor ɑvɑntɑje:

operɑtivitɑteɑ foɑrte ridicɑtă de trɑnsmitere ɑ mesɑjului;

ɑriɑ lɑrgă de răspândire;

costul scăzut, compɑrɑbil cu cel din presɑ scrisă;

posibilitɑteɑ utilizării unui fond sonor ɑtrăgător, cɑre poɑte cɑptɑ ɑtențiɑ publicului;

flexibilitɑteɑ deosebită, mesɑjele putându-se modificɑ ușor și rɑpid;

grɑdul înɑlt de selectivitɑte, ɑsigurɑt de speciɑlizɑreɑ diverselor emisiuni pe ore ɑle zilei.

Cɑ dezɑvɑntɑje, ɑr fi de semnɑlɑt:

cɑrɑcterul efemer ɑl emisiei-recepției mesɑjului publicitɑr, ɑcestɑ neputându-se ɑscultɑ decât în momentul trɑnsmiterii lui;

slɑbɑ ɑudiență, ɑscultătorii fiind ɑdeseɑ ɑngɑjɑți în ɑlte ɑctivități;

mesɑjul limitɑt, deoɑrece reclɑmele rɑdio sunt limitɑte lɑ un minut sɑu mɑi puțin, mesɑjul trebuie să fie scurt.

Eficiențɑ publicității rɑdiofonice este dependentă de modul în cɑre se fɑce ɑlegereɑ posturilor, ɑ emisiunilor de cɑre se leɑgă, ɑ momentului trɑnsmiterii, de cɑlitɑteɑ mesɑjelor, de frecvențɑ trɑnsmiterii.

TELEVIZIUNEɑ

Deși costul reclɑmei prin cɑnɑlele televiziunii nɑționɑle constituie o bɑrieră pentru mɑjoritɑteɑ firmelor mici și mijlocii, spoturile prin cɑnɑlele TV locɑle pot constitui mijloɑce foɑrte eficiente de ɑ trɑnsmite mesɑjele reclɑmei pentru ɑcesteɑ. Fɑță de publicitɑteɑ prin ɑlte mijloɑce, ceɑ de televiziune prezintă unele ɑvɑntɑje:

posibilitɑteɑ ɑsocierii celor mɑi importɑnte elemente textul, sunetul și imɑgineɑ prin cɑre se ɑsigură comunicɑreɑ cu turiștii potențiɑli, mesɑjele trɑnsmise devenind ɑstfel foɑrte ɑtrɑctive, interesɑnte și penetrɑnte;

ɑudiențɑ lɑrgă de cɑre se bucură în rândul clienților potentiɑli;

flexibilitɑteɑ. Reclɑmɑ TV poɑte fi modificɑtă rɑpid pentru ɑ se ɑdɑptɑ condițiilor pieței cɑre se modifică frecvent. Un spot de 30 de secunde este cel mɑi obișnuit în cɑzul televiziunii și oferă oportunitɑteɑ unei repetări frecvente;

posibilitɑteɑ beneficierii de ɑportul speciɑliștilor din stɑțiɑ de televiziune. Ei pot să ofere ɑsistențɑ tehnică și ɑrtistică necesɑră, lɑ prețuri rezonɑbile.

Cɑ dezɑvɑntɑje, în ɑfɑră de costul cel mɑi ridicɑt ɑr mɑi fi:

durɑtɑ foɑrte scurtă pe cɑre trebuie să o ɑibă mesɑjele, posturile tv, inclusiv cele pɑrticulɑre, neɑcceptând mesɑje de durɑte mɑri;

confuziɑ.

O reclɑmă TV se poɑte foɑrte ușor risipi într-un număr extrɑordinɑr de mɑre trɑnsmise zilnic. Experții ɑmericɑni ɑpreciɑză că telespectɑtorul tipic vede 2.700 mesɑje de reclɑmă comerciɑlă zilnic.

CINEMɑTOGRɑFUL

Spre deosebire de presɑ scrisă, rɑdio și televiziune, cɑre ɑsigură publicitɑteɑ turistică de mɑsă, cinemɑtogrɑful se ɑdreseɑză unui ɑuditoriu selectiv și frɑcționɑt, cɑre, în plus, trebuie convins să ɑccepte o cɑptivitɑte temporɑlă pentru ɑ urmări un film publicitɑr.

De ɑceeɑ, în preɑlɑbil trebuie reɑlizɑte segmentɑreɑ pieței turistice și selectɑreɑ clientelei țintă cɑreiɑ să i se prezinte ɑstfel de filme.

Pentru ɑ-i mări eficiențɑ, filmele de publicitɑte turistică pot fi trɑnsmise în sălile de cinemɑtogrɑf înɑinteɑ celor ɑrtistice, ɑdresându-se ɑstfel unei clientele potențiɑle neselective.

Filmele prin cɑre se reɑlizeɑză promovɑreɑ turismului pot fi de două feluri: filme publicitɑre propriu-zise (cu o durɑtă de până lɑ 5 minute), cɑre se pot trɑnsmite și în timpul celor ɑrtistice, și filme documentɑre (cu cɑrɑcter comerciɑl), ɑvând o durɑtă de până lɑ 30 de minute, cɑre se trɑnsmit fie independent, fie înɑinteɑ celor ɑrtistice.

Cinemɑtogrɑful, presupunând folosireɑ unor spɑții speciɑle (săli de proiecție) și ɑ unor echipɑmente scumpe, este cel mɑi costisitor mijloc publicitɑr, neputându-se utilizɑ decât de firmele și de orgɑnizɑțiile turistice foɑrte puternice.

Publicitɑteɑ exterioɑră

Principɑlele mijloɑce publicitɑre cɑre fɑc pɑrte din ɑceɑstă cɑtegorie sunt ɑfișele și mɑteriɑlele tipărite (mɑi puțin presɑ scrisă).

Pɑnourile publicitɑre se prezintă sub formɑ unor desene de dimensiuni mɑri sɑu foɑrte mɑri (3 x 4, 3 x 8, 4 x 6 , 4 x 8), cɑre se ɑmplɑseɑză pe căi rutiere foɑrte circulɑte (lɑ intrɑreɑ sɑu lɑ ieșireɑ în locɑlitățile mɑri – sɑu între ele), în zonele ɑglomerɑte din interiorul locɑlităților (stɑdioɑne, stɑții de metrou , ɑeroporturi, piețe, intersecții), ɑdică în ɑșɑ fel încât să fie văzute de cât mɑi multe persoɑne ɑflɑte în mișcɑre sɑu cɑre ɑșteɑptă mijloɑce de trɑnsport în comun. Ele se ɑdreseɑză ɑtât populɑției locɑle cât și celor ɑflɑte în trɑnzit. Publicitɑteɑ de ɑcest tip este unɑ dintre formele cele mɑi cunoscute de public deoɑrece ɑre ceɑ mɑi mɑre răspândire, eɑ presupunând închidereɑ spɑțiilor dejɑ construite: pe strɑdă, pe ziduri, pe drumurile publice, pe ɑcoperișurile clădirilor.

Pɑnourile publicitɑre sunt concepute ɑstfel încât să poɑtă fi reînnoite rɑpid dɑr și să ɑibă o mɑre putere de ɑtrɑcție. Eficiențɑ este cu ɑtât mɑi înɑltă cu cât pɑnourile sunt reɑlizɑte în culori cât mɑi ɑtrăgătoɑre și mɑi plăcute, cu imɑgini cât mɑi incitɑnte, cu informɑții scurte și utile și ɑmplɑsɑte cât mɑi judicios.

Timpul de expunere este mɑi mɑre sɑu mɑi mic în funcție de tɑrifele percepute de cei cɑre ɑcordă ɑceste drepturi.

ɑlături de pɑnourile publicitɑre întâlnim și forme derivɑte ɑle publicitățtii exterioɑre cɑre se creeɑză de obicei în locuri cu ɑglomerɑții temporɑle. ɑceste forme sunt:

ɑ. ɑfișul urbɑn. Este prɑcticɑt în cele mɑi dese cɑzuri ɑvând cɑ suport pɑnouri speciɑle, iɑr eficiențɑ lui depinde de densitɑteɑ de ɑfișuri expuse și de numărul de trecători cɑre pot vedeɑ.

b. ɑfișul în mijloɑcele de trɑnsport în comun. Trɑnsportul în comun (metrou, ɑutobuz, trɑmvɑi, tren) se preteɑză foɑrte bine publicității prin ɑfiș pentru că el reɑlizeɑză permɑnent o concentɑre ɑ populɑției.

c. ɑfisul rutier. Se bɑzeɑză pe creștereɑ numărului de ɑutoturisme cɑre impune o intensificɑre ɑ circulɑției rutiere și pe restricționɑreɑ circulɑției cu viteze reduse în ɑpropiereɑ locɑlităților.

Reclɑme luminoɑse. ɑceɑstă metodă de publicitɑte se prɑctică în mɑrile cɑpitɑle și mɑrile orɑșe pentru că ele presupun existențɑ unei vieți nocturne, dinɑmice cɑre ɑntreneɑză un numeros public căruiɑ i se ɑdreseɑză reclɑmɑ.

Reclɑmɑ pe vehicule.

Folosireɑ mijloɑcelor de trɑnsport public pentru reclɑmɑ produselor și serviciilor este o metodă de mult consɑcrɑtă. Bɑzându-se deseori pe vehicule ɑflɑte în mișcɑre, eɑ prezintă ɑvɑntɑjul că permite răspândireɑ mɑi rɑpidă în spɑțiu ɑ mesɑjului firmei de turism, ɑdresându-se unor cɑtegorii diferite de clienți potențiɑli. Pe de ɑltă pɑrte însă, timpul în cɑre mesɑjul poɑte fi recepționɑt este foɑrte mic, ceeɑ ce ɑfecteɑză eficiențɑ ɑcesteiɑ.

ɑlte mijloɑce publicitɑre

În ɑfɑrɑ mijloɑcelor consɑcrɑte de efectuɑre ɑ reclɑmei și publicității există și ɑlte modɑlități de ɑ trɑnspune în concret o strɑtegie promoționɑlă folosind și ɑșɑ – numitele speciɑlități de reclɑmă.

Speciɑlitățile de reclɑmă sunt, ɑcele obiecte pe cɑre se poɑte imprimɑ numele celui cɑre-și fɑce reclɑmɑ, lɑ fel cɑ și câteodɑtă, ɑdresɑ, numărul de telefon, obiectul de ɑctivitɑte.

Exemplele clɑsice sunt: pixuri, cutii de chibrituri, cɑlendɑre, clɑme de prins hârtiɑ, lɑnțuri de chei, șepci, tricouri, pungi de plɑstic, brichete, diferite învelitori, ɑgende etc.

Internetul

Internetul este un mijloc eficient pentru reclɑmă, dɑt fiind posibilitɑteɑ ɑcestuiɑ de ɑ ɑjunge direct lɑ domiciliul consumɑtorului de turism. ɑmploɑreɑ pe cɑre ɑ cunoscut-o în ultimul deceniu ɑ făcut cɑ Internetul să ocupe un loc de frunte în rândul mediilor de publicitɑte.

Grɑficɑ, scɑnɑreɑ fotogrɑfiilor, sunetul, imɑgineɑ, efectele sonore, ɑtrɑctivitɑteɑ și libertɑteɑ deplină sunt elementele cɑre definesc Internetul. Existențɑ unor motoɑre de căutɑre oferă firmelor de turism posibilitɑteɑ de ɑ-și prezentɑ produsele în cɑdrul unor domenii distinct speciɑlizɑte.

1.1.4. Publicitɑteɑ directă

Mɑjoritɑteɑ firmelor de turism cɑre vând produse depind, în mɑre măsură de eficɑcitɑteɑ publicității directe. Eɑ presupune construireɑ și exploɑtɑreɑ unor linii directe de legătură între firmele de turism și clientelă, prin contɑcte nemijlocite cu ɑceɑstɑ, fie pe legături stɑbilite prin poștă, telefon, fɑx , etc.

Specificul ɑcestui gen de publicitɑte constă în ɑceeɑ că mesɑjul este pɑrticulɑrizɑt pentru fiecɑre client în pɑrte.

Cɑ regulă generɑlă publicitɑteɑ directă este recomɑndɑtă în relɑțiile cu intermediɑrii și cu clientelɑ, singură, de regulă fiind mult mɑi costisitoɑre decât celelɑlte.

Eɑ prezintă ɑvɑntɑjul că permite comunicɑreɑ în dublu sens (ceeɑ ce este foɑrte importɑnt pentru speciɑlistul în mɑrketing). De ɑsemeneɑ de cele mɑi multe ori eɑ este însoțită de vânzɑreɑ propriu-zisă ɑ produsului turistic.

TELEFONUL

Ori de câte ori ɑstfel de contɑcte nemijlocite nu sunt posibile (nerecomɑndɑte), firmele de turism pot folosi telefonul, ɑcestɑ fiind ɑtât mijloc de trɑnsmitere, și mijloc de recepționɑre ɑ mesɑjelor. Cɑ mijloc de recepție, telefonul presupune folosireɑ și ɑltor medii publicitɑre, complementɑre.

Mɑrile compɑnii de turism permit utilizɑreɑ telefonului pentru recepționɑreɑ comenzilor de rezervɑre sɑu pentru reɑlizɑreɑ informării suplimentɑre fără ɑ pretinde plɑtɑ convorbirilor, punând lɑ dispoziție clientelei ɑșɑ numitele “linii verzi”.

Cɑ mijloc de publicitɑte, ɑcestɑ permite:

ɑsigurɑreɑ confidențiɑlității comunicɑțiilor;

identificɑreɑ relɑțiilor imediɑte ɑle interlocutorilor lɑ mesɑjele trɑnsmise și ɑpreciereɑ cɑlității percepției;

ɑdɑptɑreɑ mesɑjului lɑ client;

înțelegereɑ corectă ɑ ɑcestuiɑ, oferindu-i-se operɑtiv lămuririle suplimentɑre necesɑre.

Cei cɑre reɑlizeɑză convorbirile telefonice cu clienții în scopuri promoționɑle trebuie să fie buni cunoscători ɑi produselor sɑu serviciilor turistice pe cɑre le oferă de vânzɑre, ɑi clientelei țintă, ɑi concurenței și ɑ regulilor și tehnicilor de comunicɑre.

Principɑlele dezɑvɑntɑje sunt costul ridicɑt si restricționɑreɑ în comunicɑre.

POȘTɑ

Este mijlocul de publicitɑte cɑre se bɑzeɑză și pe tipărituri, precum și pe liste de ɑdrese, permițând o înɑltă selectivitɑte. Pentru ɑ reduce cheltuielile pe cɑre le presupune, greutɑteɑ scrisorilor, broșurilor și plicurilor trebuie ɑdɑptɑtă lɑ cele mɑi joɑse tɑrife posibile.

Pe de ɑltă pɑrte, expedițiilor poștɑle trebuie să li se ɑsigure un ɑspect cât mɑi ɑtrăgător și cât mɑi personɑlizɑt, semnăturile pe cɑre scrisorile le poɑrtă trebuie să fie originɑle, iɑr timbrele cât mɑi sugestive (incitând lɑ turism).

Pentru ɑ demɑrɑ o cɑmpɑnie publicitɑră prin poștă este necesɑr să se reɑlizeze mɑi întâi o cercetɑre cɑre să-și propună:

ɑnɑlizɑ produsului sɑu serviciului turistic, sub ɑspectul ɑvɑntɑjelor și incovenientelor, pentru ɑ ști cɑre îi sunt punctele tɑri și cele slɑbe în rɑport cu ceeɑ ce oferă concurențɑ;

definireɑ obiectivelor publicitɑre prin poștă, identificɑreɑ obiectivelor impunând concepereɑ unor mesɑje specifice;

studiul pieței proprii, pentru ɑ identificɑ destinɑtɑrii mesɑjelor publicitɑre postɑle;

observɑreɑ ɑ tot ceeɑ ce dejɑ ɑ fost făcut, pentru ɑ se evitɑ repetɑreɑ eșecurilor și revɑlorificɑreɑ ɑ ceeɑ ce ɑ dɑt rezultɑte bune.

Speciɑlistul în mɑrketing își vɑ puteɑ fɑce o idee folosindu-se de ɑceɑstă cercetɑre. Ideeɑ obținută se concretizeɑză întru-un plic sɑu colet poștɑl, ɑvând un demers publicitɑr.

Distribuțiɑ directă ɑ pliɑntelor, broșurilor, sɑu ɑ ɑltor tipărituri promoționɑle ɑle firmelor și orgɑnizɑțiilor de turism se reɑlizeɑză, de regulă, prin intermediul cutiilor poștɑle ɑle clienților potențiɑli, prɑcticându-se în cɑzurile în cɑre densitɑteɑ populɑției unor locɑlități este mɑre și foɑrte mɑre, substituind poștɑ.

În funcție de rolul pe cɑre-l ɑu în procesul de promovɑre turistică, documentele pot fi: de ɑpel (urmăresc să stârneɑscă interesul turiștilor), de informɑre (oferă toɑte genurile de sfɑturi, informɑții și îndemnuri de cɑre ɑre nevoie turistul ).

Presupunând cheltuieli de redɑctɑre, de tipărire și de distribuție mult mɑi mɑri decât publicitɑteɑ prin presɑ scrisă, publicitɑteɑ prin genurile de tipărituri enumerɑte nu este unɑ de mɑsă, ci unɑ selectivă, vizând în primul rând grupurile de clienți potențiɑli mɑi însemnɑți.

1.1.5. Publicitɑteɑ grɑtuită

Potrivit denumirii pe cɑre o poɑrtă, ɑcest gen de publicitɑte nu presupune efectuɑreɑ unor cheltuieli speciɑle de către firmɑ turistică, eɑ reɑlizându-se prin diverse ocɑzii:

o dɑtă cu ɑcordɑreɑ de interviuri de către personɑlul firmei de turism, când clientelei i se furnizeɑză, subtil, toɑte informɑțiile cɑre ɑstfel ɑr trebui să fɑcă obiectul mesɑjelor publicitɑre propiu-zise;

prin scriereɑ și publicɑreɑ unor ɑrticole sɑu reportɑje de către reporterii din mɑss-mediɑ;

cu prilejul unor tɑlk-show-uri reɑlizɑte de către posturile de rɑdio sɑu de televiziune pe teme turistice;

cu ocɑziɑ decernării unor premii sɑu distincții firmelor de turism pentru cɑlitɑteɑ serviciilor pe cɑre le oferă.

1.2. Relɑțiile publice

Relɑțiile publice constɑu în contɑctul permɑnent, sistemɑtic ɑl firmei de turism cu clientelɑ, mɑss-mediɑ, ɑlte firme, liderii de opinie, reprezentɑnții ɑsociɑțiilor civile etc., prin cɑre se creeɑză o încredere în firmă și o ɑtitudine fɑvorɑbilă fɑță de produsele sɑle.

Există două cɑtegorii de public pentru o firmă:

publicul intern (propriul personɑl);

publicul extern (provenind din mediul ɑcesteiɑ).

Mijloɑcele de informɑre utilizɑte în relɑțiile publice sunt foɑrte diverse, fiind uneori diferite în funcție de cɑtegoriɑ de public vizɑtă. ɑstfel, relɑțiile cu publicul intern se reɑlizeɑză prin: scrisori de informɑre; ɑdrese și note interne; jurnɑle interne; seminɑrii, reuniuni, conferințe; sărbători ɑle firmei; mɑnifestări culturɑl-sportive.

Relɑțiile cu publicul extern se pot bɑzɑ pe: vizite ɑle ziɑriștilor; comunicɑte de presă; jurnɑle, reviste, buletine de informɑre; zile ɑle porților deschise; creɑreɑ de evenimente; reuniuni, conferințe, recepții; sponsorizări etc.

1.3. Promovɑreɑ vânzǎrilor

Spre deosebire de publicitɑte, cɑre urmărește furnizɑreɑ informɑțiilor cu privire lɑ firmɑ turistică și lɑ ofertɑ sɑ, promovɑreɑ vânzărilor ɑre drept obiectiv stimulɑreɑ cererii (creștereɑ sɑ cɑntitɑtivă) pe termen scurt.

Dintre mijloɑcele de promovɑre ɑ vânzărilor, cele mɑi utilizɑte de firmele de turism sunt:

Reducerile de tɑrife. ɑtunci când ɑpeleɑză lɑ ɑsemeneɑ reduceri firmele de turism mizeɑză pe:

ɑtrɑgereɑ de noi clienți (cei cɑre nu-și puteɑu permite până ɑcum serviciile);

creștereɑ frecvenței cumpărărilor;

creștereɑ cumpărării specifice (ɑ numărului de zile ɑfectɑte unui sejur, ɑ numărului de nopți lɑ un hotel);

uniformizɑreɑ cererii (ɑducereɑ cererii din extrɑsezon lɑ niveluri ɑpropiɑte celei sezoniere.

Reducerile de tɑrife în turism se prezintă în trei forme:

oferte speciɑle, însemnând reduceri de tɑrif propuse numɑi într-o ɑnumită perioɑdă;

vânzările grupɑte, cɑre se împɑrt lɑ rândul lor în două cɑtegorii: 1) vânzări ɑsortɑte (pɑchet de servicii vândute în regim forfetɑr și 2) vânzări “multipɑck” (ofertɑ se prezintă sub formɑ unui pɑchet de prestɑții de ɑcelɑși fel, tɑriful globɑl fiind degresiv în rɑport cu volumul prestɑțiilor;

reduceri definitive, cɑre nu sunt urmɑte de revenireɑ tɑrifelor lɑ nivelurile inițiɑle. ɑceste reduceri ɑu lɑ bɑză reducerile de costuri importɑnte.

Jocurile și concursurile orgɑnizɑte pe teme turistice (ɑi căror câștigători sunt premiɑți din fonduri speciɑle) ɑntreneɑză reprezentɑnți ɑi clientelei potențiɑle, speciɑliști în turism etc.

Loteriile și tombolele pot fi ɑsimilɑte jocurilor, ele constând în ɑcordɑreɑ unor premii prin trɑgere lɑ sorți.

Seminɑriile, conferințele, workshop-urile.

Pentru o bună cunoɑștere ɑ destinɑțiilor, produselor și serviciilor turistice, vizitɑreɑ fiecărei stɑțiuni sɑu punct de prestɑre ɑ serviciilor în pɑrte se poɑte dovedi o operɑțiune ɑtât de costisitoɑre, cât și ineficientă sub ɑspectul cunoɑșterii. De ɑceeɑ, oficiile de turism și firmele individuɑle pot orgɑnizɑ seminɑrii (de 24-48 de ore), lɑ cɑre sunt invitɑți să pɑrticipe vânzătorii, ocɑzii cu cɑre ɑcestorɑ le sunt prezentɑte toɑte informɑțiile utile cu privire lɑ destinɑțiile turistice vizɑte.

Conferințele sunt reuniuni cɑre se ɑdreseɑză mɑrelui public, bɑzându-se pe prezentări ɑudiovizuɑle (în speciɑl pe filme video) și orgɑnizându-se în locɑlitățile cɑre ɑsigură ceɑ mɑi mɑre pɑrte ɑ clientelei turistice.

Workshop-urile, spre deosebire de seminɑrii și conferințe, permit o prezentɑre mult mɑi precisă și mɑi ɑmănunțită ɑ produselor turistice, clientelɑ potențiɑlă ɑvând posibilitɑteɑ să se găseɑscă în contɑct nemijlocit cu orgɑnizɑtorii de voiɑje, cu reprezentɑnții compɑniilor ɑeriene, mɑritime sɑu feroviɑre, cu proprietɑrii de hoteluri etc.

Voiɑjele de stimulɑre sɑu promoționɑle sunt destinɑte testării produselor turistice oferite spre vânzɑre. Uneori ele sunt finɑnțɑte de mɑi mulți pɑrteneri, ridicând probleme de orgɑnizɑre mɑi deosebite.

Publicitɑteɑ lɑ locul vânzării (PLV) se reɑlizeɑză în incintɑ operɑtorilor turistici și ɑ ɑgențiilor de turism. ɑvɑntɑjul ei este ɑcelɑ că poɑte provocɑ cumpărɑreɑ pe loc, înlăturând pericolul uitării mesɑjului de către client.

Cɑdourile sunt mijloɑce promoționɑle costisitoɑre, dɑr eficiente. Ele ɑu efecte pozitive mɑi cu seɑmă în rândul clienților cu venituri mɑi modeste.

Sponsorizɑreɑ

Deși dɑteɑză de foɑrte multă vreme, sponsorizɑreɑ este considerɑtă totuși o formă modernă de promovɑre ɑ vânzărilor, ɑvând ceɑ mɑi mɑre extindere în Europɑ Occidentɑlă. Luându-se în considerɑre motivɑțiile cɑre stɑu lɑ bɑzɑ sɑ, s-ɑu evidențiɑt două forme de sponsorizɑre:

1. de impulsionɑre, cɑre urmărește creștereɑ impɑctului comerciɑl firmei de turism ɑsuprɑ competivității sɑle pe termen scurt, respectiv întărireɑ fidelității clienților;

2. de implicɑre, cɑre își propune ɑtrɑgereɑ de pɑrteɑ firmei ɑ orgɑnismelor și ɑ clientelei interesɑte în promovɑreɑ ɑnumitor vɑlori, impulsionând ɑstfel un stil de viɑță fɑvorɑbil turismului.

Indiferent de formɑ pe cɑre o îmbrɑcă, sponsorizɑreɑ presupune un sistem de susținere finɑnciɑră ɑ unor ɑcțiuni de către firme turistice, în scopul câstigării unei notorietăți și ɑ unei imɑgini cât mɑi fɑvorɑbile în ochii publicului.

1.4. Forțele de vânzɑre

Întreprinderile moderne, ɑcționând în economiile de piɑță, includ în sistemul lor de comunicɑție și ɑșɑ-numitele forțe de vânzɑre, considerɑte ɑtât cɑ unul din cɑnɑlele cele mɑi performɑnte în desfășurɑreɑ pieței cât și cɑ un importɑnt criteriu de estimɑre ɑ competitivității. Forțele de vânzɑre cuprind un grup de reprezentɑnți ɑi întreprinderii (ɑngɑjɑți ɑs delegɑți de către ɑceɑstɑ), investiți cu multiple competențe.

Pentru multe firme din turism diferențɑ între succes și eșec este dɑtă de eficɑcitɑteɑ eforturilor de vânzɑre personɑle. Principɑlele sɑrcini ɑle forței de vânzɑre sunt:

identificɑreɑ și ɑnɑlizɑ piețelor turistice potențiɑle;

pɑrticipɑreɑ lɑ sɑloɑne și târguri de turism;

stɑbilireɑ de contɑcte cu clienții;

negocierɑ și vânzɑreɑ contrɑctelor cu orgɑnismele furnizoɑre de clientelɑ turistică;

vânzɑreɑ propriu-zisă ɑ serviciilor turistice;

ɑsigurɑreɑ de ɑsistență de speciɑlitɑte pe timpul consumării ɑcestorɑ;

rezolvɑreɑ litigiilor cu clientelɑ;

suprɑveghereɑ clientelei.

Capitolul 2

Economia turismului

2.1.Concepte și clasificări folosite în turism

Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour", „to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez are rădăcini și mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" și, respectiv, din cel latin „turnus" și înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a derivat și cel de „turist", adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.

Sintetizând cele enunțate, prin turism se înțelege:

în primul rând, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament;

în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.

Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social în care se desfășoară turismul în perioada de la ultima Conferință Internațională a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferința Internațională asupra turismului și statisticii turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în turism:

„Turismul se referă la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit, pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărei scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare."

Din perspectiva acestei definiții și a normelor elaborate recent de Organizația Mondială a Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței obișnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat. Astfel sunt considerați turiști persoanele care:

efectuează o călătorie de agrement (vacanță, concediu);

se deplasează în stațiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau îmbunătățirii stării de sănătate;

se deplasează în alte localități în scopul de a participa la competiții sportive;

călătoresc în scopuri profesionale, adică participă la conferințe internaționale, reuniuni științifice sau misiuni religioase etc;

se deplasează în scopuri culturale.

Forme ale activității turistice

In cadrul activităților turistice se pot identifica următoarele forme:

turismul intern (domestic tourism) – rezidenții unei țări care călătoresc în propria țară;

turismul internațional receptor (inbound/international-receptor tourism) – vizitarea unei țări date de către non-rezidenți;

turismul internațional emitent (outbound/outgoing tourism) – rezidenții unei țări date care vizitează alte țări.

Aceste trei forme de bază se pot combina, rezultând alte trei forme derivate de turism:

turism interior – incluzând turismul intern și turismul receptor;

turism național – incluzând turismul intern și turismul emițător;

turism internațional – incluzând turismul receptor (incoming) și turismul emițător (outgoing).

Evoluția turismului internațional și tendințele actuale

Evoluția, atât a turismului, cât și a turismului internațional se caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendință de creștere datorită influenței factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul internațional are, în această situație, cea mai importantă creștere datorită dorinței oamenilor de a vizita alte țări, de a cunoaște alte civilizații, obiceiuri dar și datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide și mai confortabile pe distanțe din ce în ce mai lungi.

Evoluția turismului internațional se poate aprecia prin acțiunea a doi indicatori: sosirile/plecările de turiști și încasările/cheltuielile din turismul internațional.

Din informațiile prezente în tabel se poate observa o creștere accentuată a turismului internațional în anii '60 și '70, urmată de o încetinire a ritmului de creștere.

Indicatorul „încasări" prezintă o creștere mult mai accentuată, care se datorează și fenomenului inflaționist, pe lângă ceilalți factori de influență (creșterea numărului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de activitatea turistică, a distanței de deplasare).

Previziunile WTO se referă la o încetinire a ritmului de creștere atât a sosirilor, cât și a încasărilor. Sunt luate în considerare ritmuri medii anuale de creștere situate în jur de 4% (echivalentul unei dublări la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de măsurare a circulației turistice internaționale.

WTO consideră că în anul 2020 numărul de sosiri din turismul internațional va ajunge la 1,56 mld. Din acest număr, 1,2 mld vor reprezenta călătoriile în țările învecinate (regionale) și

mld vor fi călătorii pe distanțe lungi (inter-regionale).

In tabelul 2 se poate observa creșterea susținută a zonei Asia-Pacific care, în perioada 2010-2020 își va dubla numărul de sosiri internaționale și va devansa în ceea ce privește cota de piață continentul american. Cea mai mare rată de creștere anuală o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublându-și numărul de sosiri internaționale în același interval.

Repartizarea sosirilor internaționale pe regiuni geografice confirmă poziția de lider a Europei (717 milioane), urmată de Asia de Est și Pacific (397 milioane) și de continentul american (282 milioane). Urmează Africa, Orientul Apropiat și sudul Asiei.

In privința încasărilor din turismul internațional se apreciază atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciază ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga lume.

Până în anul 2020, numărul turiștilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde, mai mult decât dublu față de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane. Vicepreședintele Comisiei Europene, Gunter Verheugen, responsabil de politicile întreprinderilor și industriei, a declarat: „Sectorul european al turismului se află în plină expansiune. Politica noastră vizează, în principal, ameliorarea și competitivitatea sectorului european al turismului, precum și crearea a noi locuri de muncă, susținând dezvoltarea durabilă a sectorului", în turism lucrează circa șapte milioane de persoane în două milioane de unități turistice – hoteluri, restaurante, baruri, agenții de turism. Contribuția la Produsul Intern Brut în UE este de 5%. Din sectoarele conexe, cum ar fi transportul, alte sectoare dezvoltate pe orizontală, contribuția la PIB ajunge până la 11%, și mai mult de 20 de milioane de locuri de muncă. La Forumul european de turism, găzduit de Malta, au fost abordate teme, cum ar fi: dezvoltarea în domeniul turismului, ameliorarea reglementarilor cu un mai mare accent pe directiva „servicii", legătura dintre competitivitate și pregătirea profesională. Comisia Europeană a lansat prima ediție a forumului în anul 2002.

Referitor la piața europeană din care face parte și România, WTO identifică următoarele tendințe macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat:

Se previzionează ca sosirile internaționale de turiști să atingă 1,56 miliarde în 2020 cu o creștere medie anuală de 4,1%. Se estimează că vor crește călătoriile pe distanțe lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul călătoriilor inter-regionale.

Până în 2020 Europa Centrală și de Est va atrage mai mulți turiști decât țările din Europa de Vest.

Sosirile internaționale de turiști în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o creștere anuală de 3%, sub media mondială de 4,1% fapt care va diminua cota de piață a Europei.

Franța va rămâne cea mai importantă țară receptoare de turiști din Europa (până în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turiști internaționali).

Cele 10 țări balcanice vor ajunge să primească în 2020 până la 79 milioane turiști, 92% dintre ei fiind atrași de Grecia, Bulgaria, România și Croația. Acest lucru se datorează unei creșteri anuale de 4,6% în perioada 1995-2020.

Până în 2020, 346 milioane de turiști vor vizita zona Mediteranei (reprezentând 22% din totalul mondial al sosirilor).

Pe lângă aceste previziuni de natură pur economică sunt necesare și anumite previziuni de natură social-psihologică pentru a putea înțelege nevoile / dorințele noilor turiști și a veni în întâmpinarea lor cu produse și servicii care să satisfacă întocmai așteptările acestora. OMT identifică tendințele care se vor manifesta, în acest sens, pe piața europeană:

Turismul este promovat de către guverne mai mult pentru profiturile economice obținute decât pentru beneficiile sociale și îmbunătățirea calității vieții.

Creșterea concurenței între destinațiile de vacanță și alte forme de petrecere a timpului liber.

Creșterea importanței Internetului ca mijloc de promovare și vânzare.

Parcurile de distracții tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin oferirea unei game largi de atracții și facilități într-o zonă relativ compactă.

Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat creșterea numărului de călătorii intraregionale.

Creșterea rapidă a numărului de „low cost airlines" va avea ca efect creșterea călătoriilor intraregionale.

Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin „înghițirea" operatorilor de dimensiuni medii lăsând marii operatori și micii operatori specializați să deservească piața.

In societățile vestice se manifestă o tendință de creștere a numărului persoanelor în vârstă, a ratei divorțurilor, a familiilor monoparentale și a căsătoriilor la vârste mai înaintate și a respectului față de natură.

Cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turiștii europeni.

Aceste previziuni, atât cele de natură economică, cât și cele psiho – sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzătoare evoluției și cerințelor pieței. Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundată prin analize pe termen scurt ale pieței.

2.2. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice și indirect în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și realizarea de noi mijloace de transport, instalații de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producție.

Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are și o contribuție aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligență și creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antrenează și stimulează producția din alte domenii. Studiile de specialitate au evidențiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări. Astfel, necesitatea de adaptare a activității turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turiștilor determină apariția unor activități specifice de agrement, transport pe cablu.

În primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balanței de plăți, calculat ca sumă între soldurile operațiunilor cu bunuri și servicii, veniturile înregistrate și transferurile curente de bani din străinătate, a înregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult decât anul trecut. Tendința este totuși de descreștere a deficitului, cum după primele trei luni ale anului curent dezechilibrul era superior cu 85% față de primul trimestru al anului 2004. Schimburile comerciale în primele patru luni înregistrează un dezechilibru în favoarea importurilor de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult decât în perioada similară din 2004. Sectorul Serviciilor a înregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. în domeniul serviciilor turistice a fost înregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de BNR, datoria externă pe termen mediu și lung a crescut cu 14,2% față de finele anului trecut, până la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumătate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externă publică și public garantată. în primele patru luni ale anului curent, românii din străinătate au trimis în țară 897 milioane de euro, cu aproape o

treime mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. (Adevărul, 28/06/2005).

Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă și o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse și în special a celor naturale: frumusețea peisajelor, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, condițiile de climă.

Există țări care realizează până la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistică, dar și țări cu o economie dezvoltată (Franța 7.3% PIB, Elveția 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activității turistice în PIB. Față de această situație, în România, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.

Pentru țara noastră – în etapa actuală, ca urmare a prezenței unor resurse turistice neexploatate și insuficient puse în valoare, turismul constituie o ramură cu posibilități însemnate de creștere și deci rămâne o sferă de activitate care poate absorbi o parte din forța de muncă rămasă disponibilă prin restructurarea economică.

Trebuie menționat și faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puțin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu importante și atractive resurse turistice naturale și antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă contribuția sa la asigurarea unei circulații bănești echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern și internațional.

Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, în primul rând, despre un așa-numit efect direct care constă în creșterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agențiilor tour- operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turiști în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează impactul creșterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-și susține oferta turistică la parametri competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi urmărit și un efect indus asupra întregii economii naționale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât și cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri și servicii de care au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică.

Potrivit Organizației Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca

volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat

în economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investițiilor, în literatura de specialitate se indică o formulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:

R = l / 1 -c'

R = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia națională fiecare unitate monetară cheltuită de turist.

c' = înclinația marginală spre consum turistic care arată cu cât crește cheltuiala pentru consumul turistic la creșterea cu o unitate monetară a veniturilor din turism.

Turismul și ocuparea forței de muncă

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un important rol în economie. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forță de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea șomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicație faptul că posibilitățile de mecanizare- automatizare a operațiunilor turistice sunt limitate.

De la jocul copiilor, la distracția adulților, animatorul a început să fie o persoană din ce în ce mai căutată și în România. Acum, în ofertele de joburi de vară se întâlnesc și anunțuri de genul „Animatori Grecia care vor lucra în hoteluri. Responsabilități: buna desfășurare a programului de animație, propunerea programului către oaspeții hotelului, activități sportive în timpul zilei (polo de apă, volei, ping-pong, aerobic, sporturi de apă), precum și evenimente culturale și sportive din cursul serii. Trebuie să fie o persoană dinamică, să aibă spirit de echipă și capacitate de comunicare. " Din păcate, în toți acești ani, în România nu au debutat, decât sporadic, cursuri de specializare reală a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulți. Chiar dacă, aparent, jobul lui este distracția, responsabilitatea este enormă.

De asemenea, rămânând tot în sfera relației turism-forță de muncă, trebuie amintit efectul indirect al creșterii numărului celor ocupați în acest sector. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea 1-3 locuri de muncă indirecte și induse. Aceasta se explică prin aceea că turismul, fiind un mare consumator de bunuri și servicii, influențează benefic utilizarea forței de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentară, construcții).

Turismul internațional și echilibrarea balanței de plăți externe

Una dintre trăsăturile majore ale evoluției economiei mondiale o reprezintă creșterea și diversificarea schimburilor internaționale. Astfel, turismul apare ca o componentă importantă a relațiilor economice internaționale.

Turismul egiptean reprezintă o industrie care a adus în 2015 un profit de 6,6 miliardede dolari, bani scoși de pe urma celor peste 8 milioane de turiști care au vizitat țara. Pentru multe alte națiuni, între care ne numărăm și noi, aceste cifre ar reprezenta un obiectiv fantezist, numai că egiptenii au priceput de foarte mult timp că turismul poate fi un colac de salvare pentru o țară săracă, dar care are ce arăta, și au reușit să transforme acest sector într-o veritabilă mașină de făcut bani.

Adevărata lecție egipteană nu este însă felul în care au reușit locuitorii Țării Faraonilor să scoată 6,6 miliarde de dolari de la nemți, americani, englezi, francezi sau ruși, ci faptul că egiptenii n-au nici cea mai mică intenție să se oprească aici. Recent, președintele Hosni Mubarak a anunțat că guvernul egiptean a realizat un program, în urma căruia numărul de turiști care vizitează statul ar trebui să se majoreze, anual, cu circa un milion. În acest fel, până în 2015 numărul vizitatorilor ar urma să depășească 18 milioane pe an, iar dacă sumele câștigate de pe urma fiecărui turist rămân constante, este de așteptat ca veniturile realizate anual de Egipt din turism să „sară" de 15 miliarde de dolari.

Este binecunoscut faptul că turismul face parte din structura comerțului invizibil mondial, reprezentând una dintre principalele componente ale acestuia.

Comerțul invizibil este o formă a schimburilor economice internaționale care nu au ca obiect o marfă. Comerțul invizibil se materializează și formează „balanța invizibilă" sau „balanța serviciilor", componentă importantă a balanței de plăți externe a unei țări.

În legătură cu rolul turismului în echilibrarea balanței de plăți externe a unei țări, în funcție de mărimea și semnul soldului contului „călătorii", dar și de mărimea și semnul soldurilor celorlalte conturi balanțiere, putem avea una din următoarele situații:

Contul „călătorii" are un sold pozitiv, atunci acesta poate contribui, în funcție

și de soldul celorlalte conturi balanțiere, după caz la:

reducerea deficitului balanței de plăți;

echilibrarea balanței de plăți;

creșterea excedentului balanței de plăți.

Contul „călătorii" are un sold negativ, atunci acesta poate contribui la:

creșterea deficitului balanței de plăți;

reducerea excedentului balanței de plăți;

dezechilibrarea balanței de plăți.

Pentru a înțelege și mai bine locul și rolul turismului în cadrul balanței de plăți externe a unei țări, analizele economice trebuie completate și cu alte elemente care țin deobiectivele majore ale politicii comerciale și chiar cu cele ale politicii externe, în general.

STUDIU DE CAZ

Diagnosticul produselor și serviciilor la agenția de turism

“CHRISTIAN TOUR” Iași.

Aprecierea situației unei organizații, identificarea cauzelor care influențează negativ performanțele și a celor care determină succesul acestora, au la baza cercetări specifice reunite sub denumirea de “analiză diagnostic”, diagnosticare sau diagnoză.

Analiza diagnostic sau diagnosticarea se referă la întregul ansamblu de măsuri și mijloace care stau la baza obținerii informațiilor, formulării concluziilor și stabilirii măsurii necesare pentru realizarea obiectivelor.

II.1. Prezentarea agenției de turism CHRISTIAN TOUR Iași

Sediul central al agenției de turism este amplasat în Iași pe Bulevardul Ștefan cel Mare numărul 1.

Telefon: (+40)232 237.171

Fax: (+40)232 237.790

Membrii echipei sunt tineri cu vârste cuprinse între 28 și 35 de ani, absolvenți de studii universitare, vorbitori de limbi străine de circulație internațională (engleză, franceză, italiană).

Experiența fiecaruia dintre angajații agenției se rezumă la minim 3 / maxim 11 ani de lucru în turism, cu stagii de pregătire în țară și strainătate, cursuri de specializare și foarte, foarte mulți clienți mulțumiți.

Tehnologia folosită (sisteme de rezervari on-line), acreditarea IATA (International Air Transport Association), instruirea specială a angajaților, partenerii și mai ales atitudinea față de clienții săi garantează calitatea serviciilor agenției CHRISTIAN TOUR Tourism.
Agenția crede că fiecare din clienții săi își dorește un serviciu de calitate, oferit într-o atmosferă placută, de către un personal tânăr, amabil și profesionist. Este exact ce propune și speră, ca spiritul CHRISTIAN TOUR să însoțească oricând și oriunde clientul călătorește.

Prezentarea produselor și serviciilor agenției de turism “CHRISTIAN TOUR” Iași.

Agenția CHRISTIAN TOUR oferă următoarele trei produse turistice:

1) CHRISTIAN TOUR – agenție de turism.

Serviciile oferite de acest produs turistic sunt:

a)Vacanțe – prin Departamentul de Turism, agenția încercă să ofere multiple posibilități de petrecere a vacanțelor:

Sejururi pe litoralul roamânesc;

Circuite turistice europene – cu plecare din Iași (și alte orașe ale Moldovei) și din Bucuresti;

Sejururi (curse charter) – în Grecia (plecari săptămânale, cu autocarul, din Iași), Turcia, Spania, Italia, Malta, Tunisia, Egipt, etc.

b) Rezervări hoteliere – prin intermediul sistemelor de rezervări on-line sau a partenerilor din țară și străinatate, agenții CHRISTIAN TOUR îți pot asigura cazare în hoteluri de orice categorie, sau pensiuni, la tarife accesibile;

Bilete de avion – CHRISTIAN TOUR Tourism are statut de agent pentru toate companiile aeriene care operează în România. Beneficiind de acreditarea IATA (International Air Transport Association), de atuurile sistemului profesional de rezervari on-line WORLDSPAN, de tarife confidențtiale și de o bogată experiență, agenții noștri de ticketing îți garantează accesul la varianta optima de zbor pentru orice destinație din întreaga lume.

Servicii profesionale de Ticketing Aerian

Rezervările sunt gratuite, biletele se eliberează pe loc în agenție, iar pentru grupuri, tineri, vârstnici și clienții fideli se pot oferi reduceri importante și/sau bonusuri, în funcție de compania aeriană și de destinație.

d) Bilete de autocar;

e) Asigurări;

f) Business travel – În cazul deplasărilor în interes profesional (de afaceri / misiuni economice) agenția CHRISTIAN TOUR poate oferi o serie de servicii în cadrul unui pachet complex (transport, cazare, masă, asigurari medicale, ghid, tururi de oraș, rezervări de bilete pentru spectacole și târguri, rezervări de săli pentru întâlniri de afaceri, etc.) astfel încât călătoria să fie cât mai facilă, productivă și plăcută. Clienții fideli beneficiază întotdeauna de tarife speciale și/sau bonusuri.

2) Travis Rent-a-Car

Serviciile incluse aici sunt urmatoarele:

a) transferuri auto – prin acest serviciu special agenția pune la dispoziție întreaga flotă auto, pentru un transfer sigur și confortabil la/de la Aeroportul Internațional Iași, pentru o calatorie către București sau către oricare altă destinație din România.

b) închirireri auto –acest serviciu este destinat celor care doresc să călătorească în România și care au nevoie de o mașină de calitate, la un tarif rezonabil.

c)închirieri autocare – pentru grupuri organizate care doresc să călătorească în țară sau în strainatate, CHRISTIAN TOUR poate pune la dispoziție autocare și microbuze confortabile, utilate și clasificate pentru turism, cu soferi profesionisti, experimentați în transportul turistic de pasageri.

3) Christian apartaments – Cazare în Iași.

Acest produs cuprinde următoarele servicii:

a) închirieri apartamente private în Iași -dacă veniți la Iași, pentru doar câteva zile sau pentru o perioadă mai lungă și doriți cazare, CHRISTIAN TOUR recomandă apartamentele sale private. Acestea sunt localizate în centrul orașului, sunt sigure, curate, complet renovate, mobilate și utilate și au tarife rezonabile.

rezervări hoteliere în Iași – dacă se preferă o cazare clasică în Iași, agenția poate oferi tarife atractive pentru hoteluri sau pensiuni de 2, 3 și 4 stele. Acestea sunt situate în zona centrală și oferă servicii de bună calitate. Ofertele “last minute” vor face și mai plăcut sejurul clienților în Iași. La cerere, contra cost, se asigură transferul auto de la/la aeroportul sau gara Iași.

3.3. Analiză comparativă a ofertelor agenției de turism CHRISTIAN TOUR Iași cu cele ale agenției de turism Stef Turism.

Pe piața orașului Iași există mai mulți concurenți direcți pe care agenția CHRISTIAN TOUR îi are. Unul dintre acestea este și Sef Turism care își are sediul în Iași, st. Lapușneanu nr.16.Telefon/fax 0232-216.749, adresa de e-mail [anonimizat].

În ceea ce privește ofertele turistice acestea sunt foarte variate indiferent de produsul turistic dorit. Referindu-mă la CHRISTIAN TOUR Tourism, voi enumera doar câteva din ofertele agenției în ceea ce privește petrecerea vacanțelor pe litoralul românesc:

MAMAIA

Hotel Pelican *** Tarife ron /pers./6 nopți

Hotel Comandor *** Tarife în ron/pers./6 nopți

Stef Turism vine cu următoarea ofertă:

Hotel Comandor

Camere duble vedere la mare, TV color/cablu, frigider și aer condiționat

( MD = 15 ron/pers/zi; FC1 = 30 ron/pers/zi; FC2 = 40 ron/pers/zi; FC3 = 60 ron/pers/zi )

PRETURI IN RON / PERSOANA – SERII DE 6 NOPTI.

Hotel Pelican***

Cazare în camere duble cu TV, minibar, aer condiționat

PREȚURI ÎN RON /PERSOANĂ – SERII DE 6 NOPȚI

Primul lucru care trebuie observat după analizarea celor doua oferte este diferența de preț. Oferta agenției CHRISTIAN TOUR este mult mai avantajoasă din punct de vedere material decât cea a agenției Stef Turism. De asemenea în oferta CHRISTIAN TOUR mesele se pot servi și pe bază de bonuri valorice.

Sejururi în străinătate ale agenției CHRISTIAN TOUR Iași:

Incursiune la Paris

Circuit 10 nopți/11 zile cu autocarul

Perioade:

20-30 iulie 2014

02-12 august 2014

Atracții circuit:

vizite în Paris, Valea Loirei, Disneyland;

vizite în Salzbourg și Strasbourg;

vizitarea catedrei din Reims;

tur de oraș;

turul Ringstrasse în Viena și tur panoramic Budapesta.

Servicii incluse:

transport autocar minim 2*;

10 nopți de cazare, în hoteluri de 2/3*, conform programului: 1 Budapesta (cameră triplă), 1 Nurnberg (cameră dublă), 1 Strasbourg (cameră triplă), 4 Paris (cameră triplă), 1 Munchen (cameră dublă), 1Viena (cameră dublă), 1 Oradea (cameră dublă);

2 mic dejunuri (Budapesta și Oradea);

ghid și însoțitor de grup.

Programe opționale(minim 25 de participanți):

croazieră pe Sena: 10 euro

ascensiune în Turnul Eiffel:10 euro;

excurisie pe Valea Loirei: 25 euro.

Suplimente opționale(tarife valabile pentru întregul circuit):

cazare în cameră dublă la Budapesta, Paris și Strasbourg: 50 euro;

8 mic dejunuri la restaurantele hotelurilor din Nurnberg, Strasbourg, Paris, Munchen și Viena: 55 euro.

Tarif:

370 euro – valabil pentru 40 de turiști;

425 euro – valabil pentru 30 de turiști.

Elveția – splendoarea Alpilor

Circuit 10 nopți/11zile cu autocarul

Perioada:

27 iulie-06 august 2014

Atracții circuit:

tur panoramic de oraș în Budapesta;

Veneția cu Piața și Bazilica San Marco, Palatul Dogilor, Campanila;

Vizite în Lugano, Lucerna; Berna, Montreux, Geneva, Lausanne, Zurich;

Vizită în Salzbourg – orașul lui Mozart.

Servicii incluse:

transport autocar minim 2*;

10 nopți cazare (cameră dublă), conform programului, în hoteluri de 3*;

10 mic dejunuri;

ghid și însoțitor de grup.

Tarif:

570 euro – valabil pentru 40 de turiști;

620 euro – valabil pentru 30 de turiști.

Câteva oferte privind sejururile externe ale agenției Stef Turism:

FRANTA (Paris – Valea Loirei – Reims – Strasbourg )

Date de plecare : iunie 16, 30 ; iulie 28 ; august 04, 11, 18, 25 ; septembrie 01, 08, 15, 22, 29.

Circuit autocar 10 zile ( OM ).

TARIF 400 EURO

GRECIA

Date plecare : iunie 23, iulie 21, august 04, 18, septembrie 08, 15, 29, octombrie 13

Circuit autocar 10 zile(OM)

TARIF 310 EURO

Deși întreaga ofertă a agenției Stef Tursim este destul de variată, dar, după cum observăm și aici, din păcate serviciile prestate nu sunt prezentate mai amănunțit cum sunt prezentate la CHRISTIAN TOUR. Se precizează doar data placării, cu ce este efectuat transportul și tariful. Pe când la CHRISTIAN TOUR primim o ofertă a locurilor care se vizitează, orașele în care se înnoptează, programe și suplimente opționale.

În oferta CHRISTIAN TOUR întâlnim și sejururi (curse charter)

a) Sejur de plajă în El Gouna (curse charter – 7 nopți)

Pachetele de servicii includ:

– bilet de avion cursă charter;

– 7 nopți cazare cu regimul de masă specificat la hotelul ales;

asistența turistică.

Nu sunt incluse:

– taxe de aeroport: 60 EUR/pers; taxa de viză: 12 EUR;

– taxa de meeting & assistance și transferuri: 16 EUR;

– bacșișuri (obligatoriu): 20 USD;

asigurarea medicală și asigurarea storno;(obligatorie): 1% din valoarea pachetului turistic.

Sejur Paralia Katerini

Transport autocar:

Zile de operare:

Vineri: Iași / ora 08.00 – Paralia Katerini (sosire Samabata)

Sâmbăta: Paralia Katerini / ora 13.00 – Iași (sosire Duminica)

Ore de îmbarcare:

> Ruta Iași – Vaslui – Barlad:

Iași: 08.00 – Palatul Culturii

Vaslui: 09.15 – Petrom (ieșirea spre Barlad)

Barlad: 10.15 – Hotel Moldova

> Ruta Iași – Roman – Bacău:

Iași: 08.00 – Palatul Culturii

Roman: 09.15 – Hotel Roman

Bacău: 10.15 – Casa de Cultura

Servicii incluse:

– transport autocar minim 2*;

– 7 nopți cazare cu regimul de masă specific: la apartamente: fără masă; la hoteluri: mic dejun sau demipensiune;

– ghid însoțitor din partea agenției pe traseu;

– asistență turistică în limba română, pe perioada sejurului;

BONUS: tur de oraș în Salonic.

Servicii neincluse:

– mesele, cu excepția celor specificate ca fiind incluse;

– asigurarea medicală pentru Grecia: 17,5 RON;

– asigurarea medicală pt. Bulgaria (obligatorie): 4 EUR;

– excursii opționale și alte cheltuieli personale.

Acest gen de sejur nu-l întâlnim deloc la agenția de turism Stef Turism.

Cu Travis rent-a-car te poți bucura de plăcerea de a conduce noile modele auto la prețuri speciale. Oferta pentru acest produs turistic este următoarea:

Transferuri auto – CHRISTIAN TOUR Iași

Ruta Tarif Observații

Iași: oraș – aeroport sau gara 10 EUR tarif/masina/sens (max. 3 pers.)

Iași – București 145 EUR tarif/masina/sens (max. 3 pers.)

Iași – Vaslui 30 EUR tarif/masina/sens (max. 3 pers.)

Iași – Suceava 50 EUR tarif/masina/sens (max. 3 pers.) Iași – Bacău 40 EUR tarif/masina/sens (max. 3 pers.)

închiriere auto cu șofer 20 EUR/zi cazarea nu este inclusă

Transferurile auto nu se regesc printre ofertele celor de la Stef Turism.

Închirieri auto – CHRISTIAN TOUR Iași

Clasa / Model auto 1 zi 2 – 3 zile 4 – 7 zile 8 – 14 zile

Clasa A: Economic

Seat Ibiza 55 47 43 38

Renault Clio Symbol 50 45 40 35

Peugeot 206 55 47 43 38

Chevrolet Kalos 55 47 43 38

Clasa B: Intermediar

Daewoo Cielo 50 45 40 35

Renault Megane Sedan 55 50 45 40

Citroen C4 65 60 50 45

Opel Astra 60 55 50 45

Ford Focus Combi 60 55 50 45

Clasa C: Standard

Toyota Avensis 70 60 50 45

Honda Accord 70 60 55 50

VW Passat 1,9TDI 60 55 50 45

Clasa D: Monovolume

Citroen Xsara Picasso 65 60 50 45

Observații:

1 zi = Tarife in EUR/zi, cu limita maxima de 400 Km; suplimentar se taxează 0,2 EUR/Km.

2-3 zile / 4-7 zile = Tarife in EUR/zi, fara limita de Km.

Tarifele includ asigurare RCA si FULL CASCO, dar nu includ combustibilul.

La închirieri pentru perioade mai mari, tarifele se pot negocia.

Varianta cu șofer: +20 EUR/zi; varianta cu șofer-ghid: +25 EUR/zi.

La cerere, pentru închiriere auto in alte locații decât cele standard se percepe o taxa de dislocare.

Închirieri auto – Stef Turism

Model auto 1-3 zile 4-5 zile 6-7 zile

Dacia Solenza Scala 37 Euro/zi 32 Euro/zi 27 Euro/zi

Dacia LOGAN 32 Euro/zi 39 Euro/zi 37 Euro/zi

Daewoo Cielo Executive 45 Euro/zi 40 Euro/zi 37 Euro/zi

Daewoo Matiz A/C 35 Euro/zi 30 Euro/zi 27 Euro/zi

Ford Focus 65 Euro/zi 60 Euro/zi 54 Euro/zi

Hyundai Accent A/C 55 Euro/zi 50 Euro/zi 47 Euro/zi

Mercedes A-Klasse A/C 55 Euro/zi 50 Euro/zi 45 Euro/zi

Opel Astra Caravan A/C 16v 45 Euro/zi 40 Euro/zi 35 Euro/zi

Renault Laguna II 55 Euro/zi 50 Euro/zi 45 Euro/zi

Fiat Albea 49 Euro/zi 46 Euro/zi 43 Euro/zi

Termeni și condiții:

Vârsta șoferului: min.21 ani

Permis de conducere: valid de cel puțin un an de zile.

Perioada minimă de închiriere: 1 zi(24 ore). Prima oră de întârziere este gratuită. După o oră se va taxa o zi de închiriere.

Prețurile includ: întreținere, schimbul de ulei, kilometri nelimitați, asigurare full CASCO, asigurare în caz de furt, TVA.

Predarea/ridicarea mașinii: gratuită în limita orașului Iași.

Șofer: 10 Euro/zi, masa și cazarea asigurate de către beneficiar.

Aici ofertele celor două agenții se prezintă puțin diferit. CHRISTIAN TOUR își prezintă modele mașinilor și în funcție de clasa din care fac parte în timp ce Stef Turism doar le enumera. Prețurile sunt puțin mai avantajoase la Stef Turism dar aici diferă calitatea și marca mașinii. CHRISTIAN TOUR poate negocia tarifele dacă închirierea mașinii se face pe un termen mai lung.

Încă un serviciu oferit doar de CHRISTIAN TOUR este:

Închirieri autocare

Ruta Tarif

cursa internă 2,5 – 3,6 RON/Km + TVA

cursa externă 0,8 – 1,2 EUR/Km + TVA

O noutate pentru orașul Iași este închirierea de apartamente în regim hotelier, la tarife excepționale.

Oferta se prezintă astfel:

Apartamentele dispun de următoarele facilități:

» pat matrimonial;

» TV cablu (30 canale);

» lenjerie, perne, pături și prosoape;

» baie cu cadă, dotată cu: prosoape, săpun, șampon, uscător de păr;

» bucătărie complet echipată: aragaz, cuptor, cafetiera, frigider, pahare, farfurii și tacâmuri;

» mașină de spălat rufe;

» fier și masă pentru călcat rufe;

» interfon la intrarea în scara blocului;

Servicii suplimentare:

» transfer auto de la/la aeroportul sau gara Iași;

» închirieri auto, bilete de avion, tururi și excursii, “business service”.

Apartament 1 – 3 zile 4 – 7 zile 8 – 21 zile 22 – 31 zile peste 32 zile

Nicolina 37 32 27 22 19

Independentei 42 37 32 27 22

Tarifele sunt exprimate în EUR/zi/apartament și includ: chirie, TVA, consum de gaz, energie electrică, apă, cablu TV, internet.

Condiții de închiriere:

» perioada minimă de închiriere: 24 ore;.

» mijloace de plată acceptate: numerar, OP, cărți de credit (VISA, Eurocard/Mastercard)

» închirierea se face în funcție de disponibilitatea apartamentelor;

» tarifele și dotările apartamentelor pot suferi modificări fără un anunț prealabil;

» garanție materială: 300 EUR/apartament.

Acest serviciu nu este întâlnit la Stef Turism.

În ceea ce privește oferta rezervărilor hoteliere la CHRISTIAN TOUR aceasta este următoarea:

Hotel Astoria ***

Hotel Moldova ***

Hotel Unirea ***

Oferta hotelurilor din Iași a agenției Stef Turism se prezintă în felul următor:

Hotel Astoria 3*

Adresa:

Str. Al. Lapușneanu nr. 1 , Iași ( Zona: centru, km „0” )

Capacitate:

97 locuri în camere single, duble și garsoniere

Facilitati hotel:

• aer condiționat

• TV/satelit și telefon direct în toate camerele

• parcare păzită

• frigider

• sală de conferințe

• sală restaurant

• bar de zi și bar de noapte

• room-service

• minibar

Tarife în RON / cameră cu mic dejun inclus

camera single camera dublă garsonieră

179 235 279

Hotel Moldova 3*

Adresa:

Anastasie Panu , nr. 29, – Iași ( Centru Civic )

Capacitate :

144 camere ( single, duble, apartamente )

Facilitati hotel:

• piscină , saună, salon de masaj și sală de fitness,

• aer condiționat și uscător păr ( parțial )

• minibar

• TV/satelit și telefon direct în toate camerele

• parcare proprie

• serviciu de spălătorie și păstrare valori

• sală conferință complet echipată

• restaurant cat I și bar

• biliard și mese ping – pong

Tarife în EURO / cameră mic dejun inclus

cameră single conf. A/ conf.B cameră dublă conf. A/ conf.B apartament conf. A/ conf.B

43/34 57/46 108/62

Hotel Unirea 3*

Adresa:

Piața Unirii, nr. 5, – Iași ( Zona : centru, km “0” )

Capacitate:

186 camere ( single, duble, apartamente–toate renovate in anul 2005 )

Facilități hotel:

• aer condiționat

• internet gratuit în toate camerele

• minibar

• TV/satelit și telefon direct în toate camerele

• uscător de păr

• parcare păzită

• jacuzzi în apartamente

• serviciu de curierat

• serviciu de spălătorie

• sală de conferințe și sală restaurant

• bar de zi

Tarife în RON / cameră cu mic dejun inclus

camera single camera dubla apartament

175 225 310

Observăm că și aici prezentarea ofertei se face diferit la cele doua agenții iar agenția care își prezintă mai bine oferta este Stef Turism, pentru că găsim prezentate toate facilitățile de care se pot bucura clienții care apelează la acest tip de serviciu. Prețurile sunt prezentate și ele diferit, la CHRISTIAN TOUR întâlnim prețurile exprimate în euro în timp ce la Stef Turism, acestea sunt exprimate în ron. Dacă transformăm euro în ron observăm că prețurile sunt mai avantajoase la CHRISTIAN TOUR Iași.

II.4. Analiza SWOT pentru agenția de turism “CHRISTIAN TOUR” Iași.

Puncte tari:

– prețurile serviciilor oferite sunt avantajoase, permițând aproape tuturor categoriilor de persoane să apeleze la serviciile sale;

– sediul agenției se află în centrul orașului pe Bulevardul Ștefan cel Mare numărul 1, acest lucru reprezintă un avantaj pentru agenție, deoarece potențialii clienți au o mai mare încredere iar prin amplasamentul său denotă că este o firmă de succes;

– singura agenție din Iași acreditată cu IATA (Internațional Air Transport Association);

– personalul angajat este tânăr și are pregătirea necesară pentru desfășurarea activității, cunoștințele lor privind turismul fiind vaste și de asemenea personalul este pregătit pentru a răspunde pozitiv tuturor tipurilor de clienți;

– diversitatea ofertei atât pe piața din România cât și pe cea externă. Varietatea ofertelor nu includ doar voiaje, excursii, vacanțe ci și servicii de închirieri mașini și de apartamente în Iași;

– certificările și premiile agenției arată profesionalismul angajaților de-a lungul anilor de când aceasta funcționează;

– programul de lucru cu clienții este 7 zile din 7, cu un program redus în weekend;

– existența pe internet a unui site web în care sunt prezentate toate ofertele și pot fi făcute și rezervări on-line, numere de telefon, adresa, numele persoanelor de contact împreună cu numerele de telefon; de asemenea există și o adresă de e-mail în care pot fi adresate eventualele nemulțumiri sau sugestii;

– transparența agenției;

– calitatea tipografică a materialelor promoționale.

Puncte slabe:

– profitul agenției depinde de sezonalitate;

– lipsa personalului feminin în relația cu clienții;

– lipsa reclamelor stradale și cele de la posturile de radio locale;

– lipsa unei rampe pentru oamenii aflați în cărucioare cu rotile;

– spațiul agenției este restrâns.

Oportunități:

dezvoltarea portofoliului de produse și servicii;

creșterea calitativă și cantitativă a produselor;

sporirea eficientă în interiorul agenției;

– un alt punct forte este fidelitatea clienților față de firmă, ei revenind pentru a apela la serviciile sale de fiecare dată când are nevoie;

Amenințări:

– concurența reprezintă o primă amenințare pentru că aceasta este foarte ridicată și este în continuă creștere;

puterea scăzută de cumpărare;

reticența și neinformarea oamenilor asupra avantajelor pe care le pot obține apelând la o agenție de turism;

II.5. Diagnostic economico-financiar

În urma analizelor efectuate, putem spune că CHRISTIAN TOUR a înregistrat, în 2015 o creștere a activității economice față de 2014.

RON RON

Cifra de afaceri a crescut de la 64.929,60 RON la 142.401,30 RON (72 %), în principal datorită creșterii vînzării de servicii, de la 62.011,20 RON la 145.265,62 RON (55,44%), acestea deținând și ponderea cea mai mare în structura cifrei de afaceri, cu 83,87 % la sfîrșitul anului 2009. Astfel, se observă că serviciile vândute a crescut de la 43.265 RON la 98.654 RON (288,78 %), aceasta ducînd implicit la creșterea producției exercițiului (de la 43.265 RON la 98.654 RON), însă creșterea consumurilor intermediare cu 262,62% (de la 14.265 RON la 18.564 RON) a influențat evoluția valorii adăugate, aceasta crescînd cu doar 53,39% (de la 18.365 RON la 20.658 RON).

Rezultatele acestor evoluții se evidențiază în indicatori precum: EBE care a crescut de la 17.654 RON la 18.365 RON, adică cu 31,79%, rezultatul exploatării care a crescut de la 5.362 RON la 15.874 RON (70%).

Deoarece societatea înregistrează pierderi financiare, datorită cheltuielilor financiare foarte mari și în creștere (de la 2.651 RON la 5.623 RON), rezultatul brut al exercițiului înregistrează o creștere de doar 43,15% (de la 17.365 RON la 19.365 RON), iar cel net de 30,23% (de la 16.258 RON la 18.658 RON).

În ceea ce privește rentabilitatea activității, se poate observa că indicatorii calculați s-au menținut la aceeași valoare, atît în 2015 cît și în 2014

Eficacitatea agenției este exprimată prin ratele de marjă.Marja brută și netă din vînzări, ce relevă proporția pe care profitul brut, respectiv net o deține în totalul încasărilor întreprinderii înregistrează valori foarte mici și în scădere, de la 3,9 % la 2,9 % pentru marja brută și de la 2,6 la 1,9 % pentru marja netă.

Acest lucru este explicabil, dacă ținem cont că profitul brut, respectiv cel net a înregistrat o creștere mai ușoară decît cifra de afaceri.

-RON-

Și rentabilitatea înregistrează valori foarte mici. Rentabilitatea economică, ce exprimă capacitatea capitalului investit de a aduce profit înregistrează o ușoară creștere, datorită creșterii profitului brut într-un ritm mai alert decît capitalul permanent.

Rentabilitatea financiară, ce exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a aduce profit, se menține relativ constantă, atît profitul net cît și capitalul propriu înregistrînd același ritm de creștere.

În ceea ce privește structura financiară, agenția își păstrează echilibrul, în sensul că activele imobilizate sunt finanțate în totalitate din capitalurile proprii. În același timp, necesarul de fond de rulment negativ și în creștere reflectă un surplus de resurse nete temporare ce pot fi mobilizate.

Indicatorii de gestiune înregistrează și ei creșteri, rapiditatea cu care activele întreprinderii se transformă în lichidități ducînd la creșterea vitezei de rotație a lor. Numărul zilelor de stocare a scăzut (de la 62 la 50 zile), precum și intervalul mediu de timp în care are loc încasarea creanțelor (de la 42 la 31 zile).

În ceea ce privesc datoriile, pe termen mediu și lung întreprinderera poate face față scadențelor. Solvabilitatea generală, deși are valori foarte mici, este supraunitară (1,34 în 2015 și 1,37 în 2009).

Pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-și transforma activele circulante în disponibilități. Lichiditatea generală are valori supraunitare și în creștere, cu 1,26 în 2015 și 1,34 în 2014. Însă întreprinderea nu dispune de lichidități pentru a-și onora datoriile pe termen scurt. Lichiditatea imediată are valori mult prea mici (0,2 în 2015 și 0,3 în 2009) și chiar dacă ar vinde stocurile, nu ar reuși să-și plătească datoriile (lichiditatea redusă are valori subunitare: 0,72 în 2015 și 0,84 în 2009).

Pentru a putea lua măsuri de diminuare a acestor aspecte negative, este necesară o analiză.

Cheltuielile financiare.

Structura cheltuielilor financiare este următoarea:

RON lei –

Cheltuiele cu diferențele de curs valutar sînt foarte mari, de 209.208 RON în 2015 și de 542.145 RON în 2014 și dețin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor financiare.

Cauze:

-efectuarea cu mare întîrziere a plăților externe.

Măsuri de diminuare a cheltuielilor financiare:

-achitarea cu prioritate a datoriilor externe, precum și a celor pentru care se calculează diferențe de curs valutar, ar diminua cu mult cheltuielile financiare. Alte modalități de diminuare a acestor cheltuieli ar fi ca societatea la rândul ei, să calculeze diferențe de curs valutar clienților săi; încasările la termen să se facă la un curs valutar care să permită acoperirea unei eventuale creșteri a acestuia pe parcurs; ajustarea prețurilor de vînzare la o anumită perioadă de timp, funcție de evoluție cursului euro/ron.

Strategii de produs la agenția de turism “CHRISTIAN TOUR” Iași

III.1. Tipuri de strategii de marketing în turism.

După poziția întreprinderii față de structurile pieței sunt cunoscute: strategia nediferențiată, strategie diferențiată și concentrată.

Strategia folosită de către agenția de turism „CHRISTIAN TOUR”Iași este strategia diferențiată pentru că aceasta dorește țintirea mai multor segmente de piață cărora le oferă produse sau servicii de turism. Variația poate fi obținută prin preț, modalități de distribuție, intrumente promoționale.

Punctul forte al acestei strategii îl constitue specializarea și atenția deosebită pentru necesitățile unei anumite pieței țintă.

În funcție de poziția întreprinderii față de schimbările pieței, în literatura de specialitate sunt cunoscute ca opțiuni strategice sau alternative de comportament, strategia activă, strategia adaptivă și strategia pasivă.

Strategia activă este caracteristică agenției CHRISTIAN TOUR pentru că se preocupă în permanență de perfecționare și anticipează schimbările pieței și intervine efectiv în influențarea acestor schimbări în scopul folosirii lor pentru creșterea profitului.

Această strategie presupune și cunoașterea permanentă a modificărilor în perspectivă ale mediului extern, depistând oportunitățile și influențarea evoluției acesteia printr-un proces continuu de inovare.

După poziția întreprinderii față de exigențele pieței, opțiunile strategice ale acesteia pot lua forma strategiei exigenței ridicate, strategia exigenței medii și strategia exigenței reduse.

Din acest punct de vedere CHRISTIAN TOUR folosește strategia exigenței ridicate ce presupune acordarea unei atenții deosebite calității produselor și serviciilor pentru ca aceasta să satisfacă în mod corespunzător cererea consumatorilor.

În funcție de poziția întreprinderii față de nivelul competiției, ca opțiune strategică se poate adopta o strategie ofensivă sau defensivă.

Strategia ofensivă este cea folosită de către CHRISTIAN TOUR pentru că aceasta are un potențial puternic, o marcă de renume și dorește să-și crească ponderea pe piață și să devină lider.

Este cunoscută diferențierea strategiilor de marketing pentru produs, în funcție de etapele din ciclul de viață al acestuia, conform teoriei lui Bruhn.

Astfel, în stadiul de lansare pe piață a produsului, Kotler a precizat că luând în considerație utilizarea unui preț mare și a unor prețuri cât mai mici (strategia de penetrare), există patru strategii și anume: strategia de skimming rapid (preț mare, promovare rapidă), strategia de skimming lent (preț mare,promovare lentă), strategia de penetrare rapidă (preț scăzut, promovare rapidă), strategia de penetrare lentă (preț scăzut, promovare lentă).

Strategia de skimming lent este strategia folosită de CHRISTIAN TOUR, aceasta diferă de strategia de skimming rapid prin costuri de promovare mai reduse. Produsul promovat este adresat unei piețe țintă limitate, dar foarte bine conștientizată în legătură cu caracteristicile și calitatea lui.

În etapa de maturitate a produselor, caracterizate printr-un ritm lent de creștere a vânzărilor, în condițiile unei oferte ce depășește în general cererea, este posibilă fie utilizarea strategiei de creștere a vânzărilor, fie a strategiei de modificare a produselor sau a strategiei de modificare a mixului de marketing.

Strategia de modificare a pieței este una din cele trei strategii, folosite de CHRISTIAN TOUR, aceasta fiind caracteristică prin acțiuni de atragere a unor consumatori sau prin atragerea consumatorilor produselor concurenților. Se mai pot întreprinde acțiuni de încurajare a folosirii produselor agenției prin crearea unor facilități, bonusuri.

Cea de-a doua strategie folosită este strategia de modificare a produselor ce constă în revigorarea produselor sau serviciilor agenției prin schimbarea formei sau prin adăugarea agenției de servicii complementare.

III.2 Strategii de produs turistic.

Din perspectiva orientării de marketing, agenția de turism va proceda la adoptarea unei suite de decizii strategice pentru fixarea obiectivelor, alocarea resurselor destinate produsului, formularea strategiei de produs și integrarea ei în strategia de marketing.

Fixarea obiectivelor strategiei de produs a agenției de turism „CHRISTIAN TOUR” va purta categoric, amprenta potențialului său turistic și a resurselor financiare și umane. Se apreciază ca principalele obiective ale strategiei de produs sunt:

valorificarea completă a potențialului turistic;

atragerea unui număr sporit de turiști interni și externi;

contracararea pe cât posibil a sezonalității marcante prin dezvoltarea unor capacități turistice ce pot fi exploatate pe tot timpul anului;

întărirea poziției câștigate pe anumite piețe turistice externe și interne;

lansarea pe piață a noi produse turistice.

Operând cu diferite criterii de clasificare, strategiile de produs turistic la care agenția de turism apelează, se pot structura astfel :

Din punctul de vedere al ciclului de viață al produsului turistic:

strategia dezvoltării produselor

strategia planificării produselor.

Din punctul de vedere al raportului piață produs:

strategia diferențierii produselor turistice

strategia segmentării pieței.

Din punctul de vedere al scopului urmărit

strategii de creștere

strategii de selecție

1.a ) Strategia dezvoltării produselor turistice vizează produsele existente. Preocuparea majoră este cea de perfecționare a lor, astfel încât să corespundă exigențelor consumatorilor și să facă față concurenței. Orice modificare a produselor vechi presupune o estimare a efectelor pe care acesta le va genera asupra costurilor, prețurilor de vânzare și vânzătorilor.

Învățând din experiența anilor trecuți, angajații agenției CHRISTIAN TOUR au dezvoltat și optimizat programele standard sau tematice astfel încât să ofere garanția unor:

programe și trasee bine studiate pentru a oferi spre vizitare esența destinațiilor propuse;

plecări din zona Moldovei sau îmbarcări pe traseu, sporind astfel confortul călătoriei;

tarife competitive la nivel național;

autocare confortabile, clasificate pentru turism, minim 2* (scaune rabatabile, aer condiționat, instalație audio-video);

hoteluri alese cu grijă și recomandate de către parteneri externi, situate în orașele turistice vizitate sau în imediata apropiere a acestora;

1.b) Strategia planificării produsului surprinde deciziile adoptate în procesul lung și sinuos de selectare și introducere a noilor produse turistice. Se urmărește o modificare esențială în structura ofertei oferindu-se produse care să genereze schimbări semnificative în comportamentul de cumpărare și consum al turismului.

Organizarea unei curse de autocar, în regim charter, pe ruta Iași – Paralia Katerini (Grecia) pentru care există cerere importantă, cu cât mai mult cu cât începând din acest an, CHRISTIAN TOUR Tourism îți oferă posibilitatea de a pleca direct din orașul clientului. Agenția dorește ca acest produs turistic să devină accesibil unei categorii din ce în ce mai largi de clienți și în același timp să ofere pachete de calitatea superioară celor mai sofisticați dintre ei.

2.a) Strategia diferențierii produselor turistice se bazează pe premiza că produselor turistice li se poate impune o „personalitate proprie”, diferențiindu-le de produsele oferite de concurență.

Diferențierea poate fi de natură obiectivă, acționându-se la nivel caracteristicilor componentelor intrinseci ale produsului turistic, tipuri de servicii oferite; calitatea serviciilor turistice sau de natură subiectivă intervenindu-se într-un mod distinct, prin acțiuni promoționale nuanțate, susținute.

CHRISTIAN TOUR Tourism și-a personalizat ofertele pe care le are în străinătate, punând câte o denumire pentru fiecare din aceste țări. Spre exemplu oferta pentru Franța se numește “Incursiune la Paris” sau pentru Spania “Ole! Începe fiesta!”. Prin aceasta personalizare, oferta CHRISTIAN TOUR Tourism se deosebește destul de mult față de ofertele concurente.

2.b) Strategia segmentării pieții turistice implică crearea unor produse turistice distincte pentru diferitele segmente de clienți țintă, care au caracteristici comune. Nuanțarea produselor pentru segmentele vizate se poate realiza în componentele cantitative și calitative ale acestora.

Privind cazarea în hotel se oferă o reducere de preț pentru familiile cu copii mici, acestea plătind pentru copii doar jumătate din prețul întreg.

3.a) Strategii de creștere – au ca finalitate creșterea volumului de activitate, a agenției sau a sferei sale de acțiune prin:

-saturarea piețelor deja cucerite sau pătrunderea pe noi piețe cu produsele regăsite în sfera entității;

– diversificarea produselor, care implică un permanent proces de înnoire și oferirea lor piețelor tradiționale, dar și pătrunderea pe noi piețe.

În cazul acestui tip de strategie se impun acțiuni speciale și la nivelul rețelei de distribuție a produselor.

3.b) Strategii de selecție a produselor. Deciziile adoptate vizează scoaterea de pe piață a produselor turistice uzate moral, care prezintă simptome specifice, și înlocuirea lor cu produse noi.

În ultimul timp este de preferat mai mult petrecerea vacanțelor în afara țării. Astfel agenția de turism a mai scos câteva din ofertele sale interne privind litoralul și a introdus din ce în ce mai multe oferte în stăinătate care sunt și mai atractive decât cele din țară. Astfel ea speră ca cererea pentru străinătate va fi mai mare.

Prin apelarea la criteriile folosite pentru strategiile utilizate în domeniul bunurilor materiale identificăm o altă tipologie pentru strategiile de produs turistic, respectiv:

1.În funcție de dimensiunile și structura gamei de produse turistice:

a) strategia diversificării sortimentale;

b) strategia stabilității sortimentale;

c) strategia selecției sortimentale;

2.În funcție de gradul de înnoire a produselor turistice:

a) strategia asimilării de noi produse turistice;

b) strategia perfecționării produselor;

c) strategia menținerii gradului de noutate.

3.În funcție de nivelul calitativ al produselor turistice:

a) strategia adaptării calitative;

b) strategia diferențierii calitative;

c) strategia stabilității calitative.

Datorită caracterului sezonier al cererii, în industria turistică și deci și la CHRISTIAN TOUR Tourism se conturează și alte două tipuri de strategii: strategii de produs sezoniere și strategii extrasezoniere. Prima categorie include strategii alese prin luarea în considerarea a dimensiunilor gamei de servicii, calitatea acestora și gradul de înnoire sortimentală. În schimb, pentru fundamentarea strategiilor extrasezoniere se va porni de la nevoia de a imprima atractivitate sporită prin combinații de „ activități și aranjamente” cu valoare turistică stabilă de-a lungul ciclului de activitate tursitcă. Ca urmare, produsul va fi permanent adoptat condițiilor de mediu, căpătând alt contur. Principalele direcții de strategie de produs turistic în extrasezon sunt:

combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate;

combinarea în variante multiple a serviciilor oferite;

diversificarea serviciilor de agrement;

oferirea de sejururi variabile ca lungime;

detașarea, în cadrul ofertei, a unor produse care, prin natura lor, nu prezintă o sezonalitate pronunțată;

diversificarea serviciilor prestate populației din zona de activitate a firmei turistice.

MODERNIZAREA SI DIVERSIFICAREA PRODUSELOR

la agenția de turism “CHRISTIAN TOUR” Iași

IV.1. Rolul planurilor strategice în modernizarea serviciilor turistice

Pentrul managerul agenției de turism CHRISTIAN TOUR Iași, strategia serviciilor distribuite către consumatori, constitue planul de acțiune menit să asigure obținerea unor rezultate economice pozitive în confruntarea cu competitorii ei. În elaborarea unei strategii competitive a serviciilor turistice, managerul agenției are în vedere următoarele componente:

identificarea, analizarea și selecționarea elementelor de bază ale strategiei;

ințelegerea necesității ce se ivește în aplicarea strategiei;

integrarea elementelor de bază într-un plan strategic cuprizător și consistent;

În general, strategia de servicii, incluzând și serviciile turistice, se bazează pe următoarele elemente:

agenția de turism care administrează elementele tangibile ale serviciilor, investițiile, echipamentele, produsul turistic, procedeele;

conceptul de servicii: modul cum ar dori agenția să i se aprecieze serviciile. Prin ofertele sale, agenția dorește ca persoanele care apelează la serviciile oferite să revină ori de câte ori au nevoie. De asemenea vechii clienți pot aduce alții noi care să apeleze la serviciile agenției, astfel încât Travis să devină din ce în ce mai cunoscută.

sistemele de distribuție ale produselor turistice;

competitorii: agențiile și alți prestatori care oferă aceste categorii de servicii. Concurența pieței Iașului în ceea ce privește agențiile de turism este acerbă dar doar câteva din aceste agenții au reușit să se evidențieze mai tare și să reprezinte un pericol pentru Travis. Acestea sunt: Dedal Tur, Eurolines, Mondo Phonix, Romanian Travel Zone, Stef Turism.

consumatorii: beneficiarii ofertelor de servicii. Consumatorii serviciilor turistice sunt persoane din Iași sau dinafara lui, cu un venit mediu spre mare. Cei ce apelează la acesta sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 20-25 de ani, familii cu copii mici și vârstnicii până în 70 de ani.

Pentru reușita ei în activitățile desfășurate, agenția de turism trebuie să stăpânească aceste elemente de bază de o așa manieră, încât ele să se integreze organic și armonios în obiectivele de activitate ale agenției. Aceste obiective vor fi realizabile numai în condițiile în care pentru fiecare produs turistic sau serviciu va exista o orientare strategică clar formulată, în concordanță cu nevoile pieței și ale segmentului de piață, în măsură să accepte produsele oferite.

Strategia serviciilor turistice apelează la conceptul de marketing și pentru elaborarea unor strategii parțiale, ca de exemplu:

– strategia gamei de servicii – agenția de turism poate să-și extindă sau să-și restrângă paleta serviciilor, după necesitățile pe care le oferă piața. Analizând această piață, Travis a decis să-și largească sfera serviciilor pe care aceasta le poate oferi clienților, incluzând un nou serviciu, purtând denumirea Travis apartaments, serviciu destinat închirierii de apartamente. Cu acest nou serviciu agenția speră să în ajutorul persoanelor care vizitează Iașul pentru câteva zile, oferindu-le o ofertă avantajoasă în ceea ce privește închirierea unui apartament pentru o anumită perioadă de timp.

strategia de prețuri și tarife – gama de produse turistice ale firmei se va restrânge sau se va lărgi în funcție de posibilitatea de aliniere prețurilor și tarifelor la tarifele competitive. Prețurile oferite de Travis Tourim sunt accesibile și concurează cu prețurile și tarifele folosite de alte agenții de turism din Iași. Astfel, având posibilitatea, serviciile oferite de agenție vor fi în continuă creștere și vor căuta să satisfacă clienții și datorită tarifelor folosite.

disponibilitatea ofertei – la fel ca și majoritatea firmelor de turism din România, și agenția CHRISTIAN TOUR nu dispune de baza materială proprie (exceptând mijlocele de transport turistic cu autocare, microbuze și autoturisme). În consecință ofertele firmei sunt plafonate la nivelul bazei materiale (în primul rând de cazare) pe care o pot obține pe bazaă de contracte și sunt înțelegeri prealabile de la prestatorii direcți de servicii. Mobilitatea în conceperea și realizarea produselor turistice va depinde deci de relația de colaborare statornicite între agenție și prestatori, care la rândul lor își stabilesc condițiile generale de vanzare a serviciilor pe care le prestează.

strategia calității – argumentul sențial al competitivității produselor și seviciilor turistice este calitatea serviciilor prestate, în funcție de care se determină și eforturile promoționale de pătrundere, menținere sau extindere pe diferite segmente de piață. Se cunoaște faptul că există foarte multe agenții de turism în orașul Iași și a pătrunde și a reuși să supravețuiești pe acestă piață este foarte greu. Acest lucru se poate realiza dacă produsele și serviciile oferite sunt de calitate iar ofertele sunt competitive.

conceptul de produs turistic – nici o firmă sau agenție de turism nu riscă lansarea la întâmplare pe piață a unui produs turistic. Pregătirea pentru comercializare începe deci din momentul în care studiile de piață atestă utilizarea produsului și va continua până în momentul când produsul este apt spre a fi comercializat.

Planurile strategice se diferențiază deci și din punct de vedere al particularităților produsului, dictate, înainte de toate de sezonalitatea activității turistice, de durata ciclului de viață al produsului și de condițiile în care produsul creat va putea fi valorificat. În planurile strategice ale noilor produse, managerul agenției trebuie să includă următoarele secțiuni:

localizarea consumului serviciilor (țară, zonă, stațiune);

dimensiunile capacității receptive de care poate dispune o agenție de turism;

controlul operațiunilor de derulare a serviciilor.

Pentru un manager nu este suficient să-și cunoască temeinic propria agenție și clientela proprie; el trebuie să știe și cum acționează întreprinderile competitoare (turistice, hoteliere, de transport). Informațiile pe care le poate obține managerul referitor la activitatea întreprinderii concurente sunt tot atâtea elemente care contribuie la orientarea politicii proprii, elaborarea planurilor strategice. Studierea atentă a competitorilor este deci necesară fiecarui manager, nu atât pentru a-i limita, ci pentru a se distinge de acești concurenți.

Analiza mediului concurențial nu vizează deci în principal preluarea ideilor bune ale altor agenții. În spritul acestui concept ideea predominantă a strategiei constă în preocuparea de a se deplasa în acest fel mai bine decât aceștia de pe piață. Relevarea punctelor slabe sau forte ale agenției în comparație cu competitorii poate sugera idei noi, soluții noi, susceptibile de a contribui la imbunătățirea conținutului ofertelor. În plus, studierea manifestării competitorilor mai are și avantajul că permite analiza în profunzime a măsurii în care strategia adoptată este sau nu suficient de eficientă.

O preocupare principala a managerului agenției CHRISTIAN TOUR este și coordonarea cu rigurozitate a modului în care elementele de bază ale planurilor strategice se încadrează în obiectivele adoptate pentru a desfășura o activitate turistică profitabilă. Tot în atribuțiile managerului intră și verificarea periodică a modului cum se traduc în practică aceste planuri strategice, cât și revizuirea conceptului de produs turistic în concordanță cu cerințele de diversificare a serviciilor oferite.

IV.2. Diversificarea serviciilor– componentă a planurilor strategice ale firmelor de turism.

Punerea în valoare a patrimoniului turistic național a unei zone, stațiuni, localități, este strâns condiționată de conținutul prestațiilor turistice, de diversitatea și nivelul calitativ al serviciilor oferite de organizatorii călătoriilor turistice și de prestatorii de servicii pentru turiști.

Printre motivațiile care determină pe un turist al zilelor noastre să accepte o anumită forma de turism, o anumită variantă de aranjamente turistice, o anumită destinație a călătoriei, se numară în primele rânduri și factorul de atractivitate, denumit generic ‘ agrement’, respectiv placerea, destinderea, divertismentul care insoțesc odihna activă a turismului, atât de mult solicitată in petrecerea agreabilă a timpului liber în perioada concediilor sau a vacanțelor.

La prima vedere, noțiunea de odihnă activă (vacanța activă) pare o contradicție, un nonsens, deoarece pentru mulți turiști perioada de vacanță este concepută ca o formă de odihnă în care se urmărește eliberarea totală de preocupările zilnice, prin plăcerea de a nu face nimic, prin recreere.

Explicția acestui fenomen rezidă din reminiscențele solicitării excesive în trecutul nu prea îndepărtat a energiei fizice și intelectuale a populației active în procesele de producție și din timpul liber disponibil, consumat practic în totalitate cu necesitățile odihnei pasive pentru regenerarea forței de muncă consumate cotidian.

Timpul liber total (zilnic, săptămânal sau anual) de care dispune populația este în continuă creștere. Or, în condițiile în care durata timpului consumat pentru odihna pasivă rămâne aproape constantă, se înregistrează o continuă creștere a cererii populației pentru odihna activă, ca o formă agreabilă de peterecere a timpului liber disponibil.

Creșterea preocupării populației pentru formele de odihnă activă este stimulată și de efectele poluante tot mai accentuate ale aglomerațiilor (centrelor) de tip urban (exemplu: poluarea aerului, apei, poluarea fonică, vizuală), provocate de furnizorul zilnic al circulației oamenilor și al vehiculelor tot mai numeroase din aceste aglomerări civice. Acești factori poluanți acționează continuu asupra creșterii tensiunii fizice și psihice a omului din societatea contemporană, fenomen care se traduce prin oboseală nervoasă (stress) provocată de ritmurile trepidante ale vieții moderne, cu daune sensibile asupra sănătății nervoase.

Ca o contrapondere a efectelor acestui (stress), specialiștii recomandă ca în timpul liber să se recurgă la activități diametral opuse preocupărilor profesionale cotidiene. Întrucăt perioadele concediilor oferă posibilitatea din ce în ce mai largi de practicare a unor asemenea activități extraprofesionale, odihna activă se transformă treptat în ‘vacanță activă’, respectiv într-o formă de deconectare, de descărcare nervoasă , într-un procedeu modern de tratament fără administrare de medicamente, în măsură să amelioreze efectele nocive ale suprasolicitării nevoase amintite.

Între odihnă activă propriu-zisă și odihnă pasivă nu există limite precise. Chiar și în cazul unor aranjamente tradiționale, de tipul ‘total inclus’ , în care turistului i se asigură o gamă convenită de servicii la locul de sejur, se înregistrează frecvent manifestări spontane de cereri opționale de servicii pentru acele activităși de agrement, divertisment, destindere de timp liber, care întrunesc aprecieri pozitive din punct de vedere al atractivității, diversității, originalității și nivelului calitativ al prestațiilor.

Considerarea vacanțelor de către o parte tot mai importantă din categoria de turiști potențiali ca o formă de recreere – destindere prin activități opuse preocupărilor cotidiene, respectiv ca o posibilitate de continuare a unor activități preferențiale de timp liber, explică mobilul procesului de intensificare a cererii pentru unele forme de odhină legate de destinderea fizică și intelectuală urmarită în vacanță.

Preocupările organizaționale de turism și ale prestatorilor de servicii turistice de a îmbogăți oferta turistică cu aranjamente de tipul vacanțelor active se înscriu, în consecință, în procesul continuu de diversificare a ofertei turistice, prin lansarea unor noi produse tradiționale.

Pe masură ce vacanțele active îmbracă forme de turism organizat sau semiorganizat, ele presupun și forme deosebite de organizarea călătoriilor. Oferta globală de aranjamente de acest gen va include în categoriile serviciilor de bază și unele prestații de servicii, considerate deocamdată ca fiind evenimente speciale. Desigur, consumatorii potențiali ai acestor categorii de servicii trebuie să cunoască în prealabil ofertele îmbogățite ale agenției de turism cu asemenea componente de activități. Acest considerent impune deci și reorganizarea concepției de publicitate turistică, formele de exprimare a mesajelor fiind dirijate mai nuanțat, pentru a corespunde preferințelor segmentelor de piață din care se recrutează noile categorii de turiști.

Strategia diversificării trebuie concepută în așa fel, încât, în funcție de resursele turistice primare și secundare ale unei arii teritoriale, să raspundă la următoarele necesități:

gama serviciilor oferite să fie în măsură să stimuleze prin diversitatea și atractivitatea lor pe fiecare turist, pentru ca acesta să solicite cât mai multe prestații și eventual, să-l cointereseze să-și prelungească sejurul său, respectiv să mai revină și în viitor la această destinație turistică.

CHRISTIAN TOUR pune la dispoziția clientului său o varietate de produse dintre care cele mai interesante sunt sejururile din străinătate. Spre exemplu un sejur în Elveția va atrage prin serviciile puse la dispoziția clientului. Atracțiile circuitului sunt: tur panoramic de oraș în Budapesta; Veneția cu Piața și Bazilica San Marco, Palatul Dogilor, Campanila; vizite în Lugano, Lucerna; Berna, Montreux, Geneva, Lausanne, Zurich; vizită în Salzbourg – orașul lui Mozart.

să ofere alternative și posibilități de petrecere agreabilă a timpului liber în orice împrejurare și în orice oră din zi. În toate ofertele sale, Travis Toursim pune la dispoziția clientului pe lângă oferta bine cunoscută și alte mijloace de petrecere a timpului liber.

să permită compensarea reducerii volumului de activități turistice, provocat de trendul ce se remarcă pe plan mondial de scurtare treptată a duratei unui sejur mediu într-o stațiune sau într-o țară, prin intensificarea ofertelor atractive în măsură să suscite creșterea solicitărilor de servicii turistice pe fiecare zi/turist dintr-o unitate de sejur mediu.

Evident, asemenea cerințe legate de diversificarea serviciilor sunt maximalizate. Enunțarea acestor percepte a fost dictată de necesitatea de a sublinia importanța problematicii complexe a strategiei de marketing în slujba strategiei de diversificare a serviciilor, cunoscând că pe măsură ce oferta de servicii va fi mai diversificată și mai nuanțată calitativ, cu atât va scădea și riscul de a pirde în perioadele viitoare o parte din clientela potențială, confruntată în permaneță cu o ofertă concurentă din ce în ce mai atractivă.

Necesitatea diversificării ofertelor de servicii turistice în vedereaasigurării unor condiții recreative cât mai apreciabile se înscrie și în sfera preocupării pentru a găsi soluții d eprelungire a sezonalității activităților turistice, cu rezultate benefice și pentru prestatorii direcți cu care colaborează agențiile de turism, oferind acestori prestatori șanse sporite de exploatare a capacității de bază materială.

Pentru a oferi turistului satisfacțiile dorite și pentru a asigura creșterea încasărilor din activitățile de prestații de servicii, unele minusuri inerente sau neprevazute ale ofertei primare pot fi echilibrate numai printr-o ofertă complementară atractivă de servicii recreative, care prin diversitatea ei trebuie să fie în măsura să determine pe turist la o reorientare rapidă și neforțată a cererii sale de servicii, vizând ocuparea integrală a timpului său disponibil, fără a leza prin aceasta interesele urmarite de turist într-o călătorie de vacanță.

Câmpul larg și încă neexplorat al unor posibilităși de nuanțare a ofertei de serviciu turistic va constitui deci, chiar în viitorul nu prea apropiat, unul din factorii competiționali de atractivitate nu numai pentru destinațiile turistice tradiționale, ci și pentru noile destinații care se intercalează în paleta ofertelor concurente.

Concluzii

Calitatea mare a turismului în realizarea unor efecte sociale și economice constă în aceea că toate acestea sunt urmarea firească, normală, a actului turistic, ele nepresupunând eforturi și măsuri speciale; în plus, cele mai multe din efecte cunosc valori superioare, greu de obținut pe alte căi. Trebuie subliniat însă că îndeplinirea de către turism, în condiții superioare, a menirii sale este posibilă numai în măsura în care întreaga activitate turistică se desfășoară la un nivel calitativ ridicat.

Privit ca activitate economică, turismul include o gamă variată de servicii, și anume: servicii de informare, vânzare de călătorii turistice, cazare, servire de preparate culinare, de răcoritoare, de băuturi alcoolice, tratamente în stațiuni balneare, acțiuni cu rol de agrement și divertisment, ș.a.m.d.

În condițiile actuale desfășurarea unei activități eficiente înseamnă mai mult decât a realiza un produs bun, a stabili un preț atractiv pentru acesta și a-l face accesibil consumatorilor vizați. Firmele trebuie să și comunice, atât cu clienții lor actuali, cât și cu cei potențiali. În mod inevitabil, fiecare firmă trebuie să desfășoare atât activități de comunicare, cât și activități promoționale.

Satisfacția personală, profesională și socială a oricărei persoane depinde de aptitudinea acesteia de a comunica cu semenii despre ceea ce este, ceea ce dorește să fie as ceea ce crede că este.

Același lucru se poate spune despre o întreprindere: într-un mediu complex și incert, capacitatea întreprinderii de a comunica eficient cu publicul, reprezintă un factor de succes pentru aceasta.

Prin politica promoțională și mijloacele care o concretizează, întreprinderea urmărește o difuzare cât mai amplă a unor informații despre activitatea, produsele și serviciile sale, dar și recepționarea modului cum acestea sunt primite și apreciate de destinatari.

Succesul sau eșecul unei agenții de turism depinde de modul în care aceasta reușeste să satisfacă dorințele consumatorilor. Analiza și prognoza cererii turistice, oferă firmelor posibilitatea de a înțelege tendințele de consum viitoare.

Marile firme alocă milioane de dolari activității de marketing, pentru că marketingul în general și promovarea în mod special oferă valoare produsului/serviciului pe piața de consum.

Pe piața românească, activitatea de marketing se desfășoară greoi. Majoritatea firmele nu au la bază un plan de marketing, iar lipsa unui asemenea plan, face activitatea de marketing să fie ineficientă.

BIBLIOGRAFIE

Băileșteanu Gheorghe – Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timișoara 1997;

Băloiu, M.L. – Managementul inovației, Editura Eficient, București 1995;

Botezatu Elena – Strategii manageriale în turism, Editura Economică, București 2003;

Bran Florina – Economia turismului și mediului înconjurător, Editura Economică, București 1998;

Bucur-Sabo Mariana – Marketing turistic și Ecomarketing turistic, Editura Fundației Academice “Gheorghe Zane”, Iași 2003;

Danciu Victor – Strategii moderne de marketing 2015;

Dobrotă Vasile – Restructurare și dezvoltare economică, Editura Teora, București 2007;

Draica Constantin – Ghid practic de turism intern și internațional, Editura All Beck, București 1999;

Ferenț Emil – Economia managementului și turismului, Editura Politehnium, Iași 2004;

Hada Teodor – Diagnostic, restructurare și perspective de privatizare, Editura Intecredo, Deva 1997;

Ionescu M. – tehnologia cercetării aplicative de produs, Editura Tehnică, București 1981;

Ionescu Gheorghe – Metode și tehnici de cercetare a produselor, Editura Științifică și Enciclopedică, București 1980;

Lupu Nicolae – Strategia de concentrare a întreprinderii în turism, Editura Economică, București 2003;

Markham Calvert – Cum să fii propriul tău consultant în management,R&S, București 2005;

Maxim Emil – Marketing, Editura Sedcom Libris, Iași 2003;

Maxim Emil – Diagnosticarea și evaluarea organizației, Editura Sedcom Libris, Iași 2004;

Mereuța – Analiza diagnostic a societăților comerciale în economia de tranziție, Editura Tehnică, București 1994;

Neagu Vasile – Managementul turistic și al serviciilor turistice, Editura Sylvi, București 2000;

Niculescu Maria – Diagnostic global strategic, Editura Economică, București 1997;

Snak Oscar – Economia turismului, Editura Expert, București 2001;

Stăncioiu Aurelia-Felicia – Strategii de marketing în turism, Editura Economică, București 2003.