Modernizarea Si Dezvoltarea Unitatilor de Invatamant Preuniversitar din Judetul Giurgiu

Diverse2

Modernizarea Si Dezvoltarea Unitatilor de Invatamant Preuniversitar din Judetul Giurgiu

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

ARGUMENT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I . FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE ALE UNIUNII EUROPENE

1.1. Definiția fondurilor structurale

1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale

1.3. Caracteristicile fondurilor structurale și de coeziune

CAPITOLUL II . PROGRAMELE OPERAȚIONALE PENTRU ROMÂNIA

2.1. Programul Operațional Regional

2.2.Programele Operaționale Sectoriale

CAPITOLUL III . PROGRAMUL OPERAȚTIONAL REGIONAL. STUDIU DE CAZ – MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNITĂTILOR DE INVĂTĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN JUDEȚUL GIURGIU

3.1. Definirea și scopul Programului Operațional Regional

3.2. Axelele prioritare ale POR

3.3. Axa prioritară 3

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Uniunea Europeană este o entitate politică, socială și economică, dezvoltată în Europa ce este compusă din 27 țări.
Aderarea se face pe baza votului insă nu este o condiție suficientă pentru integrarea propriu zisă
Calitatea de stat membru al UE nu se poate obține de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Odată îndeplinite condițiile de aderare, țările candidate trebuie să aplice legislația europeană în toate domeniile.
În condițiile actuale, în care economia româneasca, din păcate încă se confruntă cu probleme structurale destul de serioase, coroborate și cu criza economică mondială, este absolut firesc să considerăm ca extrem de important suportul financiar acordat de către Uniunea Europeană României, ca fiind o sursă sigură de finanțare și necesară dezvoltării statului roman în ansamblul său pentru a recupera diferențele semnificative față de alte state europene.
Fondurile Europene sunt acele instrumente create de Uniunea Europeana cu scopul de a dezvolta anumite domenii și a sprijinii tariile membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare atat economică cat și socială.
Am abordat această tema pentru a evidenția importanța utilizării Fondurilor Europene în dezvoltarea economică.
Lucrarea este structurată in 3 capitole.
În capitolul I se regasesc date despre Fondurile Europene. Acesta este structurat in 4 subcapitole ce cuprind definirea, scurt istoric și programele operaționale ale acestora.
În capitolul II definesc Programul Operațional Regional și axa prioritară în care se încadreaza studiul de caz. Capitolul III cuprinde cererea de finanțare pentru Programul Operațional Regional

INTRODUCERE

Managementul proiectelor este o disciplină ce conceptualizează procesul realizării unui proiect, indiferent care este conținutul, mărimea sau complexitatea sa.

Autorul american, Tom Peters, a precizat că de regulă în cadrul marilor firme, aproximativ 50% din activitate se desfășoară sub forma activității de proiecte. Managementul proiectelor a devenit o disciplină importantă și un domeniu de studiu al managementului.

Istoria proiectelor este milenară (piramida lui Keops, Marele Zid Chinezesc, Templele Maiașe, sunt câteva exemple din istoria proiectelor).

Cum definim un proiect?

Conform Dicționarului Explicativ Român – proiectul este un plan, o intenție de a întreprinde ceva, de a organiza sau de a face un lucru.

Dupa teoria lui James Lewis – proiectul este un set de activități caracterizat prin:

termene de începere și finalizare clar specificate

o gamă de activități ce urmează a fi derulate

un buget

un nivel de performanță așteptat

Un proiect este un ansamblu de acțiuni intercorelate care se derulează într-o perioadă de timp clar definită și delimitată, acțiuni orientate spre îndeplinirea unor obiective cu caracter unic și totodată precis.

În concluzie, putem considera proiectul un instrument de management pentru a atinge anumite obiective dorite sau pentru a produce bunuri sau presta servicii.

De exemplu, putem utiliza proiectul pentru a implementa un nou sistem de management, pentru a modifica sistemul de gestiune al clienților, pentru a restructura organizația. Numeroase proiecte pot fi utilizate în viața personală.

Un proiect se referă la realizarea mai multor activități intercorelate. Desfășurarea unei singure activități independente nu poate fi considerată proiect. Întâlnim persoane care spun că derulează mai multe proiecte deodată, însă ele derulează mai multe activități.

Pentru a evidenția diferențele între activități și proiecte exemplificăm :

Exemple de proiecte:

dezvoltarea unui nou produs sau serviciu

construirea unui drum, pod, șosele

elaborarea unui software

implementarea unui nou proces de fabricație

dezvoltarea unor programe de marketing

Exemple de acțiuni:

desfășurarea normală a procesului de fabricație

transportul și distribuția mărfurilor

înregistrarea și evidențierea facturilor

Managementul proiectelor implică trei funcții importante spre atingerea obiectivelor de proiect:

– planificarea

– organizarea și executarea

– controlul

CAPITOLUL I

UNIUNEA EUROPEANĂ. FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

1.1. Definiția fondurilor structurale

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Fondurile Structurale sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice și sociale și a solidarității. Instrumentele Structurale reprezintă un important complement al politicilor naționale și, atât direct cât și printr-un efect de pârghie, contribuie la dezvoltarea armonioasă a UE ca întreg, precum și la promovarea unui mediu durabil. Ambele au o mare importanță pentru a obține o creștere durabilă a pieței muncii și a concurenței.

Uniunea Europeană intervine pentru eliminarea dezechilibrelor economice și sociale între Statele Membre și, în interiorul acestora, între regiuni, utilizând instrumente financiare specifice, constituite în fonduri structurale și de coeziune.

Aceste fonduri sunt gestionate de Comisia Europeană care aprobă în buget obiectivele politicii de coeziune economico-socială a Uniunii Europene pe programe operaționale. Uniunea Europeană alocă fonduri structurale prin anumite programe pentru a promova o dezvoltare armonizată a statelor membre ale UE și a statelor vecine.

Fondurile structurale reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene pentru suport social și coeziune economică în Uniunea Europeană, reprezentând peste o treime din bugetul UE. Fondurile Structurale permit Uniunii Europene să ofere asistență financiară nerambursabilă pentru a rezolva problemele structurale economice și sociale. Aceste fonduri nu constituie o sursă unică de finanțare în cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond acoperă zona sa tematică specifică, ele finanțează programe de dezvoltare regională multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre și Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană.

Reglementările de bază privind fondurile structurale se regăsesc în Regulamentul Consiliului (EC) Uniunii Europene nr. 1260 din 21 iunie 1999, privind prevederile generale ale fondurilor structurale.

Domeniile de intervenție prezintă punctual ariile de intervenție ale Uniunii Europene, respectiv unde se alocă banii din fondurile structurale. Ele indică specific zone delimitate de intervenție, oferind sugestii pentru posibile proiecte propuse spre finanțare din fonduri structurale.

Lista categoriilor de domenii de intervenție ale fondurilor structurale se bazează pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE – 25 și are menirea să sprijine sarcinile de raportare asupra activităților finanțate din fondurile structurale. Din punct de vedere al autorităților publice locale este important de avut în vedere că sunt sprijinite proiecte eligibile, de exemplu pentru primăriile din zonele rurale – în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului (incluzând pentru toate aceste domenii și programe de formare profesională pentru cei care lucrează în respectivele domenii de activitate), iar pentru consiliile județene și primăriile atât din mediul urban cât și din rural – proiecte în domeniul infrastructurii de bază (transport, comunicații, energie, mediu).

1.2. Scurt istoric al fondurilor structurale

Fondurile structurale au contribuit, încă de la înființarea Comunității Oțelului și a Cărbunelui, la realizarea politicilor europene în domeniul economic și social.

1957 – Încă de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunități Europene, s-au făcut referiri precise la nevoia de eliminare a disparităților economice dintre regiuni.

1958 – S-au înființat Fondul Social European și Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură.

1975 – După intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei și a Marii Britanii s-a creat Fondul European de Dezvoltare Regională. Este pentru prima dată când a apărut conceptul de redistribuire între zonele bogate și sărace ale Comunității.

1986-1987 – S-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune socială și economică, care a urmărit să ajute ultimele state intrate (Spania și Portugalia) pentru a face față provocărilor pieței unice.

1988 – La inițiativa lui Jacques Delors, președintele Comisiei Europene, s-au dublat resursele financiare pentru fondurile structurale pe următorii ani. Astfel, țările sărace au primit în 9 ani aproximativ 154 miliarde Ecu.

1989 – S-a revoluționat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin introducerea principiului programării multi-anuale, stabilirea obiectivelor prioritare și punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre.

1992 – Cu ocazia Consiliului European de la Edinburgh, șefii de stat au hotărât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.

1993 – “Coeziunea” a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.

1995 – Prin accederea Suediei și Finlandei, regiunile puțin populate au început să primească fonduri.

1999 – Șefii de state și de guvern au hotărât la Berlin cea de-a doua reformă a fondurilor structurale, punând accent pe ajutorarea grupurilor sociale și a regiunilor dezavantajate.

Disparitățile existente în cadrul Uniunii Europene în raport cu venitul și ocuparea s-au redus în ultimii ani în ceea ce privește UE de exemplu, Grecia și Irlanda înregistrând în perioada 1994-2001 creșteri de două ori mai mari ale productivității muncii față de rata medie a UE. Pe de altă parte însă, al treilea raport asupra coeziunii economice și sociale prezentat de Comisia Europeană menționează că în Grecia și Portugalia PIB pe cap de locuitor se află încă la 70% sau mai puțin din media comunitară. În același timp, PIB mediu al noilor state membre este la jumătatea mediei UE, iar în momentul aderării numai 58% din persoanele în vârstă de muncă erau ocupate, comparativ cu 64% la nivelul Uniunii.

Al treilea raport asupra coeziunii menționează de asemenea faptul că după aderarea Bulgariei și României, cu un PIB/locuitor în jur de 30% din media UE 25, populația din regiunile cu PIB/locuitor din media comunitară va depăși dublul situației curente (numărul lor crescând la peste 153 de milioane). Practic, după extindere, regiunile afectate de probleme de dezvoltare structurală vor continua să se confrunte cu acestea, ceea ce justifică menținerea și consolidarea acestei politici la nivel european.

Conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii și analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în „Carta Verde a dezvoltării regionale în România”.

Acest nou tip de politică a venit în întâmpinarea unor necesități reale ale colectivităților locale și regionale din Țările Membre, care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării bazată pe inițiativele, planurile și programele de dezvoltare ale colectivităților locale și regionale, având la bază instrumentele de tip structural.

În cadrul instrumentelor de tip structural, vom include următoarele fonduri comunitare destinate reducerii diferențelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene și dintre regiunileza unor studii și analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în „Carta Verde a dezvoltării regionale în România”.

Acest nou tip de politică a venit în întâmpinarea unor necesități reale ale colectivităților locale și regionale din Țările Membre, care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării bazată pe inițiativele, planurile și programele de dezvoltare ale colectivităților locale și regionale, având la bază instrumentele de tip structural.

În cadrul instrumentelor de tip structural, vom include următoarele fonduri comunitare destinate reducerii diferențelor de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene și dintre regiunile acestora: Fondurile Structurale, Fondul de coeziune și Fondurile complementare: Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European pentru Pescuit.

1.3. Descrierea fondurilor structurale și de coeziune

Fondurile structurale și de coeziune sunt generic, a doua investiție ca pondere, după Politica Agricolă Comună, din bugetul UE.

Pentru anul 2007, bugetul Comisiei Europene alocă o pondere mai mare obiectivelor de coeziune economică și socială, precum și creșterea competitivității economice (43 la sută) decât sectorului agricultură (34 la sută) care a fost – ca pondere – cea mai mare investiție din bugetul UE pentru o lungă perioadă de timp. În 2006, bugetul Uniunii a alocat 39 la sută pentru competitivitatea economică și coeziune, față de 36 la sută pentru agricultură.

Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumentele financiare prin care UE acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale.

Fondurile structurale și de coeziune cuprind:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care susține dezvoltarea economică durabilă la nivel regional și local prin mobilizarea capacităților locale și diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare și dezvoltare tehnologică, inovare și antreprenoriat, societatea informațională, IMM-uri, protecția mediului, turism, energie etc.;

2. Fondul Social European (FSE), fond care contribuie la sporirea adaptabilității forței de muncă și a întreprinderilor, creșterea accesului pe piața forței de muncă, prevenirea șomajului, prelungirea vieții active și creșterea gradului de participare pe piața muncii a femeilor și imigranților, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării.

3. Prin Fondul de Coeziune (FC) se finanțează proiecte în domeniul protecției mediului și rețelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum și proiecte care vizează îmbunătățirea managementului traficului aerian și rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea și modernizarea transportului multimodal.

4. Fondul Social European (FSE) este implementat în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forței de Muncă și se concentrează pe patru domenii principale: creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor, îmbunătățirea accesului la ocupare și participare pe piața muncii, îmbunătățirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării și facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor dezavantajate, precum și promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării și ale incluziunii.

5. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP). Deși funcționează într-un sistem similar fondurilor structurale, nu fac parte din aceasta categorie. Aceste fonduri sunt gestionate de Ministerul Agriculturii. Separat, pentru sectorul agricol, UE acordă sprijin și prin intermediul plăților directe și al măsurilor de piață, acestea având însă scopuri și mecanisme de derulare diferite de FEADR și FEP.

La începutul anului 2008, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional pentru Pescuit al României pentru perioada 2007-2013. Cheltuiala publică totală eligibilă a programului este de 307,6 milioane de euro, din care asistența UE prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) este de 230,7 milioane de euro. Programul se aplică pe întreg teritoriul României, care este desemnat în totalitate regiune de convergență. Investiția UE vizează creșterea competitivității sectorului pescăresc, precum și încurajarea creării de noi locuri de muncă și dezvoltarea sectorului de acvacultură.

Toate cele 5 instrumente sus-menționate – FC, FSE, FEADR, FEP și ECGT – finanțează proiecte de dezvoltare, similare celor din perioada de pre-aderare, cum au fost PHARE, ISPA și SAPARD, dar având, evident, o anvergură financiară mult mai mare. Fondurile structurale sunt diferite față de cele pre-aderare. În primul rând, responsabilitatea pentru managementul lor revine 100 la sută autorităților române, în timp ce la PHARE, ISPA și SAPARD, Comisia Europeană avea un rol preponderent.

Printre principalele diferențe față de fondurile de pre-aderare se numără:

Alocare pe programe multianuale (7 ani) : spre deosebire de fondurile de pre-aderare, Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) nu finanțează proiecte individuale, ci, programe de dezvoltare multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre și Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană. Alocarea lor se face pe baza principiului programării, ce implică diagnosticarea situației existente, formularea unei strategii multianuale integrate și coerente și definirea de obiective concrete care să fie atinse. Perioada curentă de programare este 2007-2013.

Management descentralizat (național) al fondurilor : FSC sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene, destinate promovării coeziunii economice și sociale, precum și a solidarității. Statele Membre poartă principala responsabilitate pentru dezvoltarea zonelor lor aflate în dificultate, Uniunea ajutându-le să atingă rezultate mai bune decât dacă ar acționa pe cont propriu.

Responsabilitatea managementului FSC aparține statelor membre, Comisia asigurând doar controlul ex-post. Mai mult, în timp ce prioritățile principale ale unui program de dezvoltare sunt definite în cooperare cu Comisia, selecția și managementul proiectelor sunt în responsabilitatea autorităților naționale și regionale. Responsabilitatea elaborării și gestionării Programelor Operaționale aparține instituțiilor desemnate ca Autorități de Management, chiar dacă o parte din atribuțiile lor pot fi delegate Organismelor Intermediare.

CAPITOLUL II.

PROGRAMELE OPERAȚIONALE PENTRU ROMÂNIA

2.1 Programul Operațional Regional

Comisia Europeană a aprobat programul operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), denumit „Programul Operațional Regional” (POR). Bugetul total al programului este de aproximativ 4,38 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 3,7 miliarde de euro (aproximativ 19% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a regiunilor din România, ținând seama de nevoile și resursele specifice ale acestora și punând accentul pe polii urbani de creștere, pe îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai puțin dezvoltate, ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce privește locuirea, interesul turistic, investițiile și piața forței de muncă.

Acest obiectiv va fi atins prin alocarea diferențiată a fondurilor pentru fiecare regiune, în funcție de nivelul de dezvoltare a acestora și în strânsă coordonare cu acțiunile puse în aplicare în cadrul altor programe operaționale.

Această strategie va acorda prioritate regiunilor mai puțin dezvoltate și, în același timp, se va acorda o atenție specială sprijinirii polilor urbani de creștere, care pot contribui la dezvoltarea policentrică a României.

Obiectivul strategic al programului cuprinde:

Crearea a 15 000 de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului 2015;

Reducerea disparităților dintre regiuni cu privire la PIB pe cap de locuitor în perioada 2007-2015.

Se preconizează că punerea în aplicare a acestui program va crea condiții mai bune pentru dezvoltarea economică și socială echilibrată teritorial a tuturor regiunilor din România și a polilor urbani de creștere care sprijină dezvoltarea.

POR va susține promovarea acțiunilor menite să îmbunătățească standardele de siguranță, să reducă efectele adverse asupra mediului, să diminueze schimbările climatice, să protejeze infrastructurile de transport în caz de dezastre naturale, precum și să elimine tronsoanele rutiere cu risc ridicat (puncte negre). Cu toate că anumite acțiuni specifice, cum ar fi îmbunătățirea infrastructurii rutiere, tind în mod inevitabil să conducă la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, alte intervenții, de exemplu îmbunătățirea transportului în comun, modernizarea instalațiilor de producție, eliminarea blocajelor în materie de transport, pot contribui la reducerea acestor emisii. Efectul global al programului va fi reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze care provoacă schimbări climatice, prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.

Principalele caracteristici ale POR, care îl individualizează de celelalte Programe Operaționale, sunt:

Are o dimensiune locală evidentă, în abordarea problemelor socieo-economice din punct de vedere local și valorificarea resurselor și oportunităților locale;

Dă prioritate regiunilor relativ rămase în urmă și mai puțin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondiții de creștere, neavând, în sine, un scop redistributiv;

Domeniile de intervenție ale POR sunt complementare domeniilor de intervenție ale celorlalte Programe Operaționale, și se așteaptă să opereze în sinergie cu acestea;

Ia în considerare gradul scăzut al capacității de planificare și programare din țară și prevede, în linii mari, axe prioritare tematice la nivel național, și anume:

Axa 1 – Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport;

Axa 2 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale;

Axa 3 – Consolidarea mediului de afaceri regional și local;

Axa 4 – Dezvoltarea durabilă a turismului regional și local;

Axa 5 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;

Axa 6 – Asistență tehnică pentru sprijinirea implementării POR;

Aceste axe prioritare sunt în concordanță cu politicile comunitare asupra coeziunii economice și sociale promovate de Uniunea Europeană.

2.2. Programele operaționale sectoriale

Programul Operational Sectorial – Creșterea Competitivității Economice (POS CCE)

Programul Operațional Sectorial "Creșterea competitivității economice" reprezintă unul dintre principalele instrumente pentru realizarea primei priorități tematice a Planului Național de Dezvoltare 2007 – 2013 – Creșterea competitivității economice și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere

Obiectivul general al POS CCE este creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul UE. Ținta este o creștere medie anuală a productivității de cca. 5,5 % până în 2015.

Obiective specifice:

Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;

Creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării intre instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor la CDI;

Valorificarea potențialului tehnologiei informatiei și comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cețateni);

Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie

Axele prioritare ale POS CCE

Axa 1: Un sistem inovativ de producție

Axa 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea pentru competitivitate

Axa 3: Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public

Axa 4: Creșterea eficienței energetice și nivelul de securitate al alimentării cu

Axa 5: Asistența Tehnică (Programul Operațional Sectorial – Creșterea Competitivității Economice (POS-CCE))

Planul Financiar al POS CCE

Contribuția FEDR la POS CCE este de 2,554 milioane euro, reprezentând aproximativ 65.19% din bugetul total.

Contribuția estimată a UE la POS CCE 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013

FEDR 170,4 194,8 364,9 485,6 507,2 435,8 395,2 2.554,2

Programul Operational Sectorial – Mediu (POS Mediu)

Obiectivul general constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și Romania cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.

Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului "poluatorul plătește".

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

Îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015.

Reducerea impactului negativ asupra mediului și diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015.

Protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000.

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Axele prioritare ale POS Mediu

Axa 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă si apă uzată

Axa 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric

Axa 3 – Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încalzire urbana pentru atingerea țintelor de eficiență energetica în localitățile cele mai poluate

Axa 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii

Axa 5- Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc

Axa 6- Asistență Tehnică

Planul Financiar al POS-Mediu

Planul financiar al POS Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu planul financiar al Cadrului Național Strategic de Referință al României pentru perioada 2007 – 2013. În conformitate cu articolul 34, paragraful 3 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006, pentru finanțarea POS Mediu se va utiliza atât Fondul de Coeziune, cât și Fondul European de Dezvoltare Regională.

POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operaționale dezvoltate în cadrul CNSR.

Împreună cu POS Transport, POS Mediu beneficiază de o alocare și din FEDR și FC.

După cum este prezentat în tabelul de mai jos, FEDR va contribui la atingerea obiectivelor de mediu cu 1,236 miliarde Euro (27,4% din totalul contribuției comunitare la POS Mediu), iar FC cu aproximativ 3,275 miliarde Euro (72,6%). Se adaugă o contribuție națională de cca 1,098 miliarde Euro.

Contribuția estimată a UE la POS-Mediu 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013

FEDR 50,5 117,9 149,0 168,6 206,3 252,4 291,6 1.236,6

FC 221,7 319,3 429,4 514,6 554,8 596,3 639,3 3.275,8

Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU).

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin conectarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 de

persoane pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă.

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițiala și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;

Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii;

Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile, inclusive;

Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.

Intervenția FSE în România va sprijini atingerea obiectivului general privind creșterea economică și crearea locurilor de muncă mai multe și mai bune și a obiectivelor specifice din domeniul dezvoltării resurselor umane, contribuind în mod real la implementarea Strategiei Europene de Ocupare.

Axele prioritare ale POS-DRU

Axa 1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

Axa 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

Axa 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor

Axa 4: Modernizarea serviciului public de ocupare (SPO)

Axa 5: Promovarea măsurilor active de ocupare

Axa 6: Promovarea incluziunii sociale

Axa 7: Asistența tehnică

Planul Financiar al POS-DRU

Alocarea FSE pentru POS DRU este 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din valoarea totală a Programului. Contribuția națională este estimată la 613 milioane euro.

Axele prioritare stabilite pentru dezvoltarea resurselor umane în România sunt susținute de alocările financiare propuse, ceea ce indică importanța acordată fiecăruia dintre cele trei mari domenii de intervenție ale FSE in POS DRU al României:

1. Promovarea învățării pe tot parcursul vieții și a adaptabilității forței de muncă și a

întreprinderilor (AP 2 si 3), cu o pondere în alocarea financiară de 38,37%;

2. Promovarea măsurilor active de ocupare pentru populația inactivă, în special pentru persoanele care trăiesc din agricultura de subzistență, tinerii șomeri și șomerii de lungă durată, precum și integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile (AP 4, 5 si 6): 34,21%;

3. Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere, având ca obiectiv modernizarea sistemului educațional și de formare profesională inițială și continuă, inclusiv sprijinirea educației universitare și cercetării (AP 1): 23,55%.

Alocarea anuală a fondurilor UE (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013

FSE 221,9 330,1 452,5 538,4 595,5 666,5 679,8 3.476,1

Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Capacității Administrative (POS-DCA).

Obiectivul general este acela de creștere a eficienței administrației publice, în beneficiul socio-economic al societății românești.

Obiective specifice :

Îmbunătățirea managementului ciclului de politici publice;

Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor.

Axele prioritare ale POS-DCA

Axa prioritara 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice.

Axa prioritara 2: îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice,

Axa prioritara 3: Asistența tehnică

Planul Financiar al POS-DCA

POS DCA a fost elaborat în baza unei alocări de aproximativ 208 mil. euro din finanțarea totală a FSE.

Se estimează că majoritatea beneficiarilor asistenței financiare vor fi instituțiile publice (ministerele și autoritățile publice locale) astfel încât co-finanțarea națională va proveni din surse publice.

Alocarea propusă, prin FSE, este de repartizată pe axele prioritare, după cum urmează

• Axa Prioritară 1: 56%

• Axa Prioritară 2: 40%

• Axa Prioritară 3: 4%

Contribuția estimată a UE la POST 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013

FSE 20,1 28,1 40,8 41,6 29,8 24,6 22,7 208,0

Programul Operational Sectorial – Transport (POSTRANSP)

Obiectivul global al programului este de a promova un sistem sustenabil de transport în România, care va facilita transportul în siguranță, rapid și eficient al persoanelor și bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atât la nivel național cât și European și internațional.

Obiective specifice:

Promovarea circulației internaționale și de tranzit a persoanelor și bunurilor în România prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanța, precum și pentru tranzitul de persoane dinspre EU către Sud, prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor TEN-T relevante, aplicând principiile de protecție a mediului necesare.

Promovarea circulației eficiente a persoanelor și bunurilor între regiunile României și transferul acestora din interiorul țării către axele prioritare prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale și TEN-T, potrivit cu principiile dezvoltării sustenabile.

Promovarea dezvoltării unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe respectarea avantajului competitive al fiecărui tip de transport, prin încurajarea dezvoltării transportului feroviar al celui naval și al celui inter-modal.

Promovarea dezvoltării durabile, cu precădere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței acestuia.

Axele prioritare ale POSTRANSP

Axa 1: Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului de transport, integrat în cadrul retelelor europene de transport

Axa 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afară Axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului național de transport

Axa 3: Dezvoltarea durabilă a sectorului de Transport, la un nivel mai înalt de

Axa 4: Asistența Tehnică

Planul financiar al POS TRANSP

Pentru perioada de programare 2007-2013, România va beneficia,

de asistență UE prin Fondurile Structurale și de Coeziune, de aproximativ 19.213 mil. euro, din care circa 4.565 mil. euro vor fi alocați POS-T.

De asemenea, POS-T va primi co-finanțare atât din Fondul European pentru Dezvoltare Regională ( cca. 1.289 mil. euro), cât și din Fondul de Coeziune (cca.3.276 mil. euro).

Contribuția financiară națională, inclusă în POS-T, este estimată la cca. 1.131 mil. euro, din care doar 38,26 mil. euro este finanțare privată.

Contribuția estimată a UE la POS-TRANSP 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013

FEDR 84,9 122,2 174,1 202,8 219,6 234,3 251,3 1289,3

FC 223,2 319,1 429,1 515,6 554,8 596,3 638,9 3.276,6

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR)

Obiectiv general: creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier, îmbunătățirea mediului și a spațiului rural, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală.

Măsuri menite să restructureze și să dezvolte capitalul fizic, precum și să promoveze inovația, prin:

a) Modernizarea exploatațiilor agricole;

b) Ameliorarea valorii economice a pădurilor;

c) Creșterea valorii adaugate a produselor agricole și forestiere;

d) Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee și tehnologii în sectorul agricol, alimentar și forestier;

e) Ameliorarea și dezvoltarea infrastructurilor necesare evoluției și adaptării sectoarelor agricol și forestier;

f) Reconstituirea potențialului de producție agricolă afectat de catastrofe naturale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare.

Măsuri menite să amelioreze calitatea producției și a produselor:

a) Ajutând agricultorii să se adapteze la standardele impuse, bazate pe legislația comunitară;

b) Încurajând agricultorii să participe la sistemele de calitate alimentară;

c) Sprijinind grupurile de producători în activitățile lor de informare și promovare pentru produsele care fac obiectul unor sisteme de calitate alimentară.

Axele prioritare ale PNDR

Axa 1: Ameliorarea competitivității sectoarelor agricol și forestier

Axa 2: Ameliorarea mediului și a spațiului rural

Axa 3: Calitatea vieții în mediul rural și diversificarea economiei rurale

Axa 4: Leader

CAPITOLUL III.

PROGRAMUL OPERAȚTIONAL REGIONAL.

STUDIU DE CAZ – MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN JUDEȚUL GIURGIU

3.1. Definirea și scopul programului operațional regional

Programul operațional regional – POR este unul dintre Programele Operaționale românești convenite cu Uniunea Europeană, și reprezintă un instrument important pentru implementarea strategiei naționale și a politicilor de dezvoltare regională. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea și promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică”. POR urmărește reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre regiunile mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate.

Programul Operațional Regional acoperă șase arii principale, denumite “Axe prioritare”.

Fiecare dintre aceste șase axe prioritare tematice este divizată în secțiuni mult mai specifice, denumite Domenii cheie de intervenție.

Apelurile pentru propuneri de proiecte vor fi lansate în mod regulat, pentru fiecare dintre domeniile cheie de intervenție. Se finanțează doar proiectele eligibile ale respectivului domeniu cheie de intervenție.

Planul Financiar al Programului Operațional Regional (POR)

Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, România va beneficia potențial de 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene. Din această sumă, 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operațional Regional (POR).

Sursele de finanțare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice naționale (657,56 milioane euro) și fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

Contribuția FEDR la POR, repartizată pe ani(milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013

FEDR 330,1 404,1 441,1 523,7 556,7 663,8 806,2 3.726,0

Contribuția maximă a FEDR la finanțarea Programului Operațional Regional poate fi de maximum 85% din totalul cheltuielilor eligibile.

Conform estimărilor, resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR, cofinanțarea publică națională fiind de 15%

3.2. Axele prioritare ale POR

Fiecare axă prioritară are alocat un buget prestabilit. Axele prioritare ale Programului

Operațional Regional sunt prezentate mai jos:

Axa Prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere (30% din bugetul alocat POR) – Sprijin pentru dezvoltarea orașelor în vederea cresterii calității vieții locuitorilor și crearea de noi locuri de muncă.

Domenii de intervenție:

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană;

1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;

1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil;

1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuințelor sociale și îmbunătățirea serviciilor sociale;

Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR) – Sprijin pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane, inclusiv a șoselelor de centură.

Domenii de intervenție:

2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția / reabilitarea soselelor de centură.

Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) –Sprijin pentru îmbunătățirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate și siguranța publică în situații de urgență; modernizarea infrastructurii educaționale.

Domenii de intervenție:

3.1 Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;

3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

3.3 Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale de intervenție în situații de urgență;

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă;

Axa Prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local (17% din bugetul alocat POR) – Finanțare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea microîntreprinderilor.

Domenii de intervenție:

4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor;

4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante și neutilizate și pregatirea pentru noi activități;

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.

Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) – Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice; îmbunătățirea calității infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turiști.

Domenii de intervenție:

5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea și modernizarea infrastructurilor conexe;

5.2 Crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic;

5.3 Valorificarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea atractivității regiunilor Romaniei ca destinații turistice.

Axa Prioritară 6: Asistența tehnică (2,65% din bugetul alocat POR)-Sprijin pentru implementarea transparentă și eficientă a Programului Operațional Regional.

Domenii de intervenție:

6.1 Sprijinirea implementării, managementului și evaluării Programului Operațional Regional;

6.2 Sprijinirea activităților de publicitate și informare privind Programul Operațional Regional;

Obiective:

Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control și evaluare a implementării POS Mediu;

Asigurarea de informații corespunzătoare potențialilor solicitanți despre oportunitățile de finanțare ale POS Mediu;

Asigurarea transparenței asistenței financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu.

3.3. Axa prioritară 3 – Imbunatatirea Infrastructurii Sociale

Axa Prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) –Sprijin pentru îmbunătățirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate și siguranța publică în situații de urgență; modernizarea infrastructurii educaționale.

Domenii de intervenție:

3.1 Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;

Operațiuni orientative:

– Reabilitarea, modernizarea și echiparea spitalelor judetene.

– Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea ambulatoriilor din spitale și de specialitate

Valoarea proiectului: 200.000 – 25.000.000 Euro

Beneficiari: Autorități ale administratiei publice locale.

Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibile

Contribuția națională – buget de stat: 13%

– buget local: 2%

Activități eligibile

reabilitare, modernizare clădiri;

reabilitarea , modernizarea utilităților generale și specifice;

facilitați de acces pentru persoane cu dizabilități fizice;

achiziționare echipamente.

Lista cheltuielilor eligibile

cheltuieli cu achiziționarea terenului max. 10% din valoarea eligibilă a proiectului și amenajarea terenului

cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

cheltuieli pentru investiția de bază

alte cheltuieli organizare de șantier; lucrări de construcții și instalații aferente organizării de santier; cheltuieli conexe organizării de santier; comisioane, taxe, cote legale; cheltuieli diverse și neprevăzute

cheltuieli aferente implementării programului

3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

Operatiuni orientative:

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea clădirilor în care funcționează centrele sociale;

Reabilitarea, modernizarea și echiparea clădirilor în care funcționează centre rezidențiale.

Valoarea proiectului: 200.000 – 1.000.000 Euro

Beneficiari:

– Autorități ale administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de servicii sociale: furnizori publici/ONG-uri, acreditați în conditiile legii, care activează în comunitatea respectivă;

– Furnizorii de servicii sociale: furnizori publici/ONG-uri, acreditați în condițiile legii, care activează în comunitatea respectivă.

Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibile

Contribuția națională – buget de stat: 13%

– buget local: 2%

Activități eligibile

reabilitarea/ modernizarea clădirilor centrelor;

modernizarea utilitatilor generale și specifice ale centrelor sociale și rezidențiale;

facilitati de acces pentru persoane cu dizabilități;

dotare cu echipamente adaptate situației beneficiarilor de servicii oferite de centre, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilități.

Lista cheltuielilor eligibile

cheltuieli pentru achiziționarea max. 10% din valoarea eligibilă a terenului și amenajarea terenului

cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

cheltuieli pentru investiția de bază

alte cheltuieli organizare de șantier; lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier; cheltuieli conexe organizării de șantier; comisioane, taxe, cote legale; cheltuieli diverse și neprevăzute

cheltuieli aferente implementării programului

3.3 Îmbunătățirea dotarii cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență;

Operațiuni orientative:

Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență

Valoarea proiectului: 3.000.000 – 15.000.000 Euro

Beneficiari:

Consiliile județene desemnate – prin „Actul de asociere/parteneriat” între toate consiliile județene ale unei regiuni – sa depună proiectele regionale integrate – din regiunile de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru;

Consiliul General al Municipiului București pentru regiunea București-Ilfov.

Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibile

Contribuția națională – buget de stat: 13%

– buget local: 2%

Activități eligibile

achiziționare vehicule și alte echipamente specifice pentru bazele operaționale regionale și județene, pentru intervenții în situații de urgență

Lista cheltuielilor eligibile

cheltuieli pentru investiția de bază

cheltuieli aferente implementării programului

3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educaționale, infrastructurii educaționale preuniversitare și a celei pentru formare profesională continuă;

Operațiuni orientative:

Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii școlare din învățământul obligatoriu
Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor pentru învățământul profesional și tehnic CIPT

Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor universitare

Reabilitarea / modernizarea / echiparea Instituțiilor de Formare Profesională Continuă

Valoarea proiectului: 150.000 – 20.000.000 Euro

Beneficiari:

Autorități ale administrației publice locale: Județene – pentru învățământul special;

Municipale/ orășenești/ comunale – pentru învățământul obligatoriu și pentru CIPT;

Universități – pentru campusurile universitare;

Agentia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ;

Agentiile Judetene pentru Ocuparea Forței de Muncă;

Centre Regionale de Formare Profesională a Adulților – ANOFM;

Centrele de formare profesională – Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibile

Contribuția națională – buget de stat: 13%

– buget local: 2%

Activități eligibile

reconstrucția, extinderea, consolidarea de clădiri toate tipurile de infrastructură pentru învățământul obligatoriu, exceptând CIPT ;

construcția, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor localizate în cadrul CIPT;

dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente IT și dotări specifice spațiilor de rezidență;

reabilitarea, consolidarea, modernizarea și dotarea clădirilor și terenurilor din campusurile universitare;

reabilitarea, consolidarea clădirilor instituțiilor de formare profesională continuă;

modernizarea utilităților, inclusiv crearea de facilități speciale pentru persoanele cu dizabilități, pentru toate tipurile de infrastructură;

Lista cheltuielilor eligibile

cheltuieli pentru achiziționarea terenului max. 10% din valoarea eligibilă a proiectului și amenajarea terenului

cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului

cheltuieli pentru proiectare și asistența tehnică

cheltuieli pentru investiția de bază

alte cheltuieli organizare de șantier; lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier; cheltuieli conexe organizării de șantier; comisioane, taxe, cote legale; cheltuieli diverse și neprevăzute

-cheltuieli aferente implementării programului

3.4 Studiu de caz

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013

CERERE DE FINANȚARE

TITLUL PROIECTULUI

MODERNIZAREA ȘI DEZVOLTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN JUDEȚUL GIURGIU – „Reabilitarea clădirii și îmbunătățirea condițiilor de studiu la Școala cu clasele I-VIII, ‚Mihai Eminescu’, Giurgiu”

TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE

FEDR

INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

SOLICITANT

Denumire organizație: CONSILIUL JUDEȚEAN GIURGIU

Cod de înregistrare fiscală: RO 1234567

Adresa poștală: Strada Păcii nr 10, Giurgiu, Județul Giurgiu

Adresa poștă electronică: [anonimizat]

TIPUL SOLICITANTULUI:

unitate administrativ-teritorială (autoritate a administrației publice locale)

instituții de învățământ superior de stat (universități, institute, academii de studii)

instituții publice furnizoare de servicii de formare profesională continuă

instituții publice care au in subordine centre de formare profesională continuă

Centre de formare profesională continuă

REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI

Nume, prenume: POPESCU ION

Funcție: Președintele Consiliului Județean Giurgiu

Număr de telefon: 0723 123 456

Adresă poștă electronică: [anonimizat]

PERSOANA DE CONTACT

Nume, prenume: IONESCU MARIA

Funcție: Consilier in cadru Consiliului Județean Giurgiu

Număr de telefon: 0723 654 321

Adresă poștă electronică: [anonimizat]

1.5. PERSOANA RESPONSABILĂ CU OPERAȚIUNILE FINANCIARE

Nume: ANGHEL IOANA

Funcție: Economist in cadrul Consiliului Județean Giurgiu

Adresă poștă electronică: [anonimizat]

BANCA/TREZORERIA

Banca/ Sucursală: BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE, SUCURSALA GIURGIU

Adresa: Strada Tineretului Numarul 54-56, Giurgiu

SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ȘI/SAU ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNATIONALE (IFI)

Ați beneficiat de asistență nerambursabilă din fonduri publice sau de împrumut din partea IFI în ultimii 5 ani?

DA

NU

Daca DA, vă rugăm specificați următoarele informații pentru proiectele pentru care ați beneficiat de finanțare nerambursabilă sau împrumut:

Vă rugăm să specificați dacă pentru proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI

DA

NU

Vă rugăm să specificați dacă proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI

DA

NU

DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007 – 2013

AXA PRIORITARĂ 3 – ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII SOCIALE

DOMENIUL DE INTERVENȚIE 3.4

Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă;

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT – NU ESTE CAZUL

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMÂNIA

REGIUNEA: SUD-MUNTENIA

JUDEȚUL: GIURGIU

LOCALITATEA:GIURGIU

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3.1 Obiectivul proiectului

Obiectivul general îl reprezintă îmbunătățirea calității infrastructurii școlii cu clasele I – VIII „Mihai Eminescu”, Giurgiu prin repararea clădirii și dotarea acesteia cu o centrală termică modernă pentru normalizarea și asigurarea condițiilor desfășurării unui proces de învatamanat la standarde europene.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

– reabilitarea a 1.027,29 mp (suprafața desfășurată) aferenți incintei Școlii cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu” din Giurgiu.
– îmbunătățirea dotării a 15 săli de clasa și a 2 laboratoare aferente Școlii cu clasele I-VIII „Mihai Eminescu” prin achiziția de echipamente specifice moderne;
– amenajarea a 3 noi laboratoare pentru specializarea tinerilor în domeniile cerute de piața locală;
– dotarea cu echipamente IT a unității școlare (42 calculatoare, 2 laptopuri, 2 switchuri, 3 videoproiectoare) și softurile aferente;
– construirea unui grup sanitar adaptat nevoilor persoanelor cu handicap locomotor;
– crearea a 3 locuri de muncă pentru personalul didactic;
– schimbarea programului de învățământ al elevilor prin trecerea de la 2 schimburi la un singur schimb;
– aplicarea celor mai adecvate forme, metode, procedee pentru valorificarea potențialului tehnico-aplicativ al disciplinelor de specialitate;
– asigurarea confortului necesar serviciilor educaționale în urma modernizării serviciilor de utilitate publică;
– creșterea eficienței energetice a clădirilor supuse reabilitării de la clasa C la clasa A.

asigurarea accesului cadrelor didactice la cursuri pentru formare profesională

continuă, prin autoevaluare și monitorizare internă, în vederea creșterii calității

procesului didactic

2.3.2 Context

Proiectul „Reabilitarea clădirii și îmbunătățirea conditiilor de studiu la Școala cu clasele I-VIII, ‚Mihai Eminescu’, Giurgiu” este parte integrantă a unei inițiative mai complexe de investitii a solicitantului.

Consiliul Județean Giurgiu consideră o prioritate a orașului și județului dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare.

Proiectul de față se integreaza în inițiativa amplă a solicitantului de a reabilita și moderniza toate instituțiile de învățământ preuniversitar ale județului Giurgiu.

2.3.3 Justificarea necesității implementării proiectului

În prezent, în județul Giurgiu a fost luată inițiativa modernizării și dezvoltării tuturor unităților de învățământ, atât din municipiul Giurgiu cât și din județ.

Îndeplinirea strategiei de dezvoltarea a orașului depinde de acest proiect dar și de reusita celorlalte inițiative aflate în curs de desfășurare.

Începand cu anul 2007, Consiliul Județean Giurgiu a modernizat și echipat un numar de 6 unități de învățământ preuniversitar în municipiul Giurgiu și un număr de 4 unități școlare în mediul rural.

Consiliul Județean Giurgiu și-a propus ca, până in 2017, toate unitățile de învățământ din oraș și județ să fie aduse la standardele Uniunii Europene, iar proiectul „Reabilitarea clădirii și amenajarea unei centrale termice proprii la Școala cu clasele I-VIII, ‚Mihai Eminescu’, Giurgiu” este parte integrantă a acestei strategii.

2.3.5. Activitățile proiectului

1. Activitati premergatoare realizarii obiectivului de investitii „REABILITAREA CLADIRII SI AMENAJAREA UNEI CENTRALE TERMICE PROPRII LA SCOALA CU CLASELE I – VIII „MIHAI EMINESCU”, GIURGIU, JUDETUL GIURGIU”

1.1 Achiziție publică pentru realizarea documentației tehnice

1.2 Elaborarea documentației tehnice (iulie 2011- aprobarea de catre Consiliul Județean)

1.3 Obținerea de avize și acorduri

1.4 Depunerea cererii de finanțare în vederea evaluării

Achiziție publică pentru elaborarea proiectului de execuție

Elaborarea proiectului de execuție și depunerea acestuia spre evaluare

Semnarea contractului de finanțare

2. Întâlnirea de început a proiectului

Contractarea și executarea serviciilor de manangement de proiect

Contractarea și executarea serviciilor de supervizare a proiectului

4.1 Desfășurarea procedurilor de achiziție publică

4.2 Derularea contractului de supervizare a lucrărilor

5. Contractarea și execuția lucrărilor

5.1 Organizarea procedurilor de achiziție

5.2 Derularea contractului de execuție lucrari

5.2.1 Preluarea amplasamentului

5.2.2 Lucrări pregătitoare – organizarea de șantier

5.2.3 Lucrări de construcții

5.2.4 Organizarea procedurilor de achiziție și derularea contractului pentru reabilitarea și doatarea Școlii cu clasele I-VIII – Mihai Eminescu, Giurgiu

5.2.5 Recepția lucrărilor

6. Contractarea și executarea contractului de audit

6.1 Organizarea procedurilor de achiziție

6.2 Derularea contractului de audit

7. Contractarea și derularea contractului de servicii pentru informare și publicitate

7.1 Organizarea procedurilor de achiziție publică

7.2 Derularea contractului de prestări servicii pentru informare și publicitate

8. Monitorizare și raportare

8.1 Monitorizare

8.2 Raportare

2.3.6 Calendarul activităților

2.3.7 Rezultate anticipate

Facilitarea accesului la educație pentru 550 de elevi și 32 de profesori de gimnaziu.

Îmbunătățirea confortului termic în sălile de clasă prin crearea unui sistem de încalzire modern, economic și eficient.

Dotarea cu mobilier nou și aparatură specifică a 15 săli de clasă, a 2 laboratoare de informatică si a 1 laborator de chimie/ biologie si 1 laborator de fizică.

Asigurarea a 3 locuri de muncă permanente (angajarea a 3 cadre didactice)

Asigurarea a 25 de locuri de muncă tempoare, pe durata implementării proiectului( angajarea unui numar de 25 de șomeri calificați si necalificați)

Reducerea costurilor de întreținere în proporție de 50%

Redobândirea aspectului arhitectural inițial al clădirii în proporție de 80%

Creșterea potențialului economico-social în Regiunea Sud-Muntenia

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Având în vedere amploarea și importanța proiectului, este necesară asigurarea unor servicii de management profesioniste. După aprobarea proiectului se va organiza procedura de achiziție în vederea atribuirii contractului unei firme specializate, cu experiență în domeniu.

Activitatea echipei de management a proiectului va fi permanent monitorizată de reprezentanții Beneficiarului – specialiști din cadrul Consiliului Județean Giurgiu. În acest sens vor avea loc întâlniri între cele două echipe ori de câte ori va fi necesar în vederea planificării activităților și a îndeplinirii obiectivelor.

Beneficiarul va desemna in cadrul echipei de implementare un asistent manager și un contabil. CV-urile acestora sunt atașate cererii de finanțare precum și fișele de post cuprinzând cerințele minime pentru celelalte poziții ce urmează să fie încadrate.

Echipa de management a proiectului va fi formată din:

1 Manager de proiect, cu experiență relevantă – participarea la cel putin două proiecte de investiții, având urmatoarele atribuții: responsabilitatea realizării obiectivelor proiectului, monitorizarea derulării proiectului, coordonarea echipei de proiect și întocmirea de situații de evaluare după fiecare etapă a proiectului. Managerul de proiect este responsabil de toate activitațile derulate și elaborează la sfarșitul fiecarei luni un raport care reflectă stadiul de îndeplinire a activităților și gradul de atingere a obiectivelor. Activitatea managerului de proiect se va desfașura pe perioada de implementare a proiectului iar norma de lucru va fi de 8 ore/zi.

1 Asistent manager, va fi responsabil de pregatirea corespondenței pe toată durata de implementare a proiectului și pregătirea documentelor necesare evenimentelor din cadrul proiectului. Activitatea acestuia se va desfașura pe perioada de implemetare a proiectului iar norma de lucru va fi de 8 ore/zi.

1 Manager financiar- cu experiența și calificare economico-financiară relevantă. Managerul Financiar va fi responsabil de activitatea financiară din cadrul proiectului, va participa la realizarea situațiilor și rapoartelor din punctul de vedere al cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, raspunde de modul de repartizare și utilizare a sumelor alocate din finanțarea europeană cât și partea de cofinanțare, destinate în exclusivitate implementarii proiectului. Va avea în administrare conturile proiectului. Norma de lucru va fi de 8 ore/zi, timp de 16 luni.

1 Contabil – va participa la întalnirile cu echipa de management pentru planificarea activităților și, implicit, a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, va centraliza toate cheltuielile efectuate, va ține legatura cu banca, va acorda sprijin firmei de audit ce va realiza raportările intermediare și finale. Norma de lucru va fi de 8 ore/zi timp de 16 luni, pe toată durata de implementare a proiectului.

1 Expert Tehnic-Construcții – cu experiența și calificare tehnică relevantă în domeniul construcțiilor ( studii de specialitate și participarea la cel puțin două proiecte în acest domeniu). Specialistul tehnic va coopera în permanența cu constructorul, cu dirigintele de șantier, cu Proiectantul și cu Beneficiarul. Va armoniza cerințele tuturor acestor factori, coordonând în același timp desfășurarea lucrărilor de construcție. Va verifica și va superviza, împreuna cu reprezentantul Beneficiarului situațiile de lucrări, avizând acceptarea la plată. Activitatea sa va fi pe toată durata de implementare a proiectului iar norma de lucru va fi de 8 ore/zi.

1 Expert Achiziții – va avea ca atribuții coordonarea pregătirii tuturor documentelor de licitație și asigurarea condițiilor legale de desfășurare a procedurilor. Activitatea expertului de achiziții va fi de 8 ore/zi.

2.5 DURATA PROIECTULUI

Durata de implementarea a proiectului va fi de 16 luni de la semnarea contractului de finanțare.

2.6 PARTENERII IMPLICAȚI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Implementarea proiectului se face în parteneriat?

DA

NU

2.7 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Beneficiarul iși asumă obligația de a asigura funcționarea și exploatarea în condiții optime a investițiilor pentru care se solicită finanțarea nerambursabilă pe o perioadă de minimum 5 ani de la inaugurare. De asemenea, va fi menținută proprietatea asupra obiectivului și nu va fi schimbat obiectul de activitate al investiției, va asigura buna funcționare a tuturor bunurilor și echipamentelor achiziționate cu ajutorul finanțătii nerambursabile și exclusiv în scopul pentru care au fost achiziționate.

După încetarea finanțării nerambursabile, proiectul se va autosusține financiar din urmatoarele surse: bugetul local și fonduri alocate de la Consiliul Județean Giurgiu.

Principalul responsabil în asigurarea sustenabilității proiectului după încetarea finanțării nerambursabile este beneficiarul.

2.8 EGALITATEA DE ȘANSE

Proiectul are un impact pozitiv în ceea ce privește principiul egalității de șanse. Acțiunile planificate a fi realizate în implementarea proiectului sprijină și respectă dispozițiile legale privind participarea și responsabilizarea bărbaților, femeilor și a tinerilor la îndeplinirea atribuțiilor profesionale.

Solicitantul se angajează să asigure egalitatea de șanse între angajați si elevi, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziții pentru interzicerea discriminărilor bazate pe criterii de sex, apartenența la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilitați etc. pe toată perioada de implementare a proiectului, precum și după finalizarea acestuia.

Acțiunile planificate a fi realizate în implementarea proiectului sprijină/respectă dispozițiile legale relative la impactul social. Egalitatea de șanse privind participarea și responsabilizarea bărbaților, femeilor și a tinerilor în îndeplinirea sarcinilor profesionale, prin stabilirea unor relații conjugate specifice unei echipe de elaborare și implementare a unei aplicații cu impact macroeconomic regional.

În desfășurarea activităților proiectului se va asigura un tratament egal între elevi, intre femei și barbați, între cadrele didactice tinere și cele în vârstă, între cadrele didactice sau elevii din mediul urban și cele din mediul rural etc., prin adoptarea unor norme de tratament nediferențiat, echidistant, nediscriminatoriu, urmărindu-se eliminarea oricarui criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlaturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

3.1 ACHIZIȚII PUBLICE

* Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia lună) de la semnarea acordului de finanțare

4.FINANȚAREA PROIECTULUI

4.1 BUGETUL PROIECTULUI

Bugetul proiectului = 3.554.463,76 Lei

4.2 SURSE DE FINANȚARE A PROIECTULUI

În cazul proiectelor care nu sunt generatoare de venituri:

5. CERTIFICAREA APLICAȚIEI

5.1 DECLARAȚIE

Confirm că informațiile incluse în această cerere și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și asistența financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm că nu am la cunoștință nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această secțiune, ar putea fi respinsă.

Prezenta cerere a fost completată având cunoștință de prevederile articolelor 473, 474, 479-484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Managementul proiectelor este un domeniu relativ nou și aflat încă în plină dezvoltare. Datorită frecvenței ridicate de utilizare a proiectelor în toate domeniile, managementul proiectelor are un rol important în asigurarea avantajului competitiv în mediul economic actual. Pentru a aduce beneficii pe termen lung, proiectele trebuie să țină cont de contextul în care sunt implementate, să răspundă nevoilor de dezvoltare ale organizațiilor care le implementează și nu în ultimul rând, să urmărească rezolvarea unor probleme. Din punct de vedere al relației dintre proiecte și programe, proiectele pot fi independente sau incluse într-un program. În această cercetare ne-am îndreptat atenția asupra proiectelor incluse în Programele Operaționale existente în România pentru perioada 2007 –2013. Fiecare proiect care beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă trebuie să își aducă contribuția la atingerea obiectivelor programelor, dar și la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin politicile europene.

În aceste condiții, proiectele finanțate de Uniunea Europeană pot contribui la dezvoltarea unei regiunii prin efectele pozitive produse asupra organizațiilor și asupra societății. Efectele pe termen lung produse în mod intenționat sau neintenționat de proiecte reprezintă de fapt impactul acestora. Deși se vorbește deseori despre impactul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană, analizele realizate se opresc aproape de fiecare dată la un studiu privind absorbția fondurilor europene. Probabil majoritatea analizelor pornesc de la prezumpția că proiectele generează efectele dorite și că un grad de absorbție mai ridicat contribuie în mod direct la atingerea obiectivelor politicilor europene, precum dezvoltarea regională sau dezvoltarea durabilă

Propunerile și recomandările noastre pentru instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor europene în România (Organisme intermediare sau Autorități de management) sunt:

Dezvoltarea unor parteneriate între instituțiile responsabile de gestionarea fondurilor europene și instituțiile bancare, care să sprijine implementarea proiectelor de acest tip atât sub aspect financiar prin produse bancare destinate beneficiarilor de finanțări europene, cât și prin servicii de consultanță.

O mai mare flexibilitate în privința obligației de a urmări strict (pe zile) calendarul activităților, respectiv acceptarea unei marje de +/- 5 zile față de calendarul stabilit ar veni în sprijinul beneficiarilor.

Revizuirea și simplificarea procedurilor de achiziții, crearea unor ghiduri și instrucțiunii mai clare, mai transparente și unitare, care nu lasă loc de interpretări ar elimina subiectivitatea în mare măsură și ar duce la scăderea numărului de greșeli în realizarea achizițiilor.

O coordonare mai bună a activităților la nivelul autorităților de management poate duce la reducerea birocrației în realizarea raportărilor specifice perioadei de implementare a proiectului.

Promovarea colaborării și a relațiilor de parteneriat între organismele intermediare și beneficiarii finanțării poate contribui la diminuarea numărului întârzierilor în evaluarea proiectelor depuse, în verificarea activităților de achiziții și în realizarea plăților.

Simplificarea corespondenței cu organismele intermediare ar reduce consumul de timp. De exemplu: se poate elimina necesitatea avizării materialelor de informare -publicitate dacă sunt publicate modele de întocmire.

BIBLIOGRAFIE

C. Brăgaru – Managementul proiectelor cu finanțare europeană nerambursabila, Editura Expert, Bucuresti,2010.

C. Brăgaru, Ghid practic – Exemple de cereri de finanțare, Ed EXPERT, București.

C. Brăgaru, Dezvoltarea durabilă a județului Constanța prin proiecte finanțate din fonduri europene, Editura Expert, București,2010.

A.O.Berea, E.C. Stoica, C. Brăgaru, Managementul Dezvoltării locale și regionale prin proiecte, Editura Expert, București, 2010.

Alexandrescu G., Popa V: – Posibile arhitecturi instituționale europene, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2004;

Angelescu C., coord. Economia României și Uniunea Europeană: vol. 4. București; Editura ASE, 2006;

C. Ionescu, N. Toderaș, “Europa mea”-Politica de dezvoltare regională, Ed. Tritonic, București, 2006

Vasile Ciocan, Liviu Tăut, Emil Nuna, Drept european. Instituții europene. Politici europene. Fonduri structurale, Editura GrafNet, Oradea, 2007

Catană A, Elaborarea proiectelor cu finanțare din Fonduri structurale pentru IMM-uri 2007-2013 ; Ed. Contaplus 2008

Anghel M.- Personalitatea juridică și competențele Comunităților Europene / Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, București, 2007;

Avram C., Radu R., Gaicu L.- Uniunea Europeană. Trecut și prezent, Editura Universitaria, Craiova, 2006;

Baldwin R. – Economia integrării europene. București: Editura Economică, 2006;

Bibere O. – Documente de baza ale comunității și Uniunii Europene, Iași, Ed. Polirom, 1999;

Bîrsan, M., Integrarea economica europeana, Vol. I, Introducere în teorie si practica, Carpatica, Cluj-Napoca, 1995

Bîrsan, M., Integrarea economică europeana, Vol. II, Uniunea Europeană – relații economice cu alte zone, Editura Fundației CDIMM, Maramureș, 1999

Pascariu Gabriela ; Stănculescu Manuela ; Jula Dorin – Politica de coeziune a Uniunii Europene si dezvoltarea economica si sociala in Romania, Institutul European din România, 2003

Pușcașu V. – Dezvoltarea regională, Editura Economică – colecția administrație publică, București, 2000

Stoica E.C., Stoica A.C. – Politici economico- financiare la nivel regional, Editura Dareco, București, 2006

Conference 2008, Boston, USA, and published in Studies in Regional & Urban Planning, Greece, 2009

Dobrescu, M. E. (coord.), Fondurile structurale, București, Editura Eurolobby, București, 2009

http://eufinantare.info

http://www.adrmuntenia.ro

http://www.cjgiurgiu.ro

http://www.europeana.ro

http://www.fonduri-ue.ro/

http://www.inforegio.ro

http://www.mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf

http://www.mdrt.ro/

http://www.mfinante.ro

http://www.portal.structuralfunds.ro/PO/POS_T.pdf., p 86