Modernizarea Drumurilor de Interes Local In Comuna Runcu, Judetul Gorj

Politehnica

Modernizarea Drumurilor de Interes Local In Comuna Runcu, Judetul Gorj

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS:

Capitolul I INTRODUCERE

1.1.Tema si importanta lucrarii………………………………………………………………….8

1.2.Necesitatea si oportunitatea acesteia…………………………………………………………8

1.3.Date generale………………………………………………………………………………….9

Capitolul II NOTIUNI TEORETICE PRIVIND DRUMURILE

2.1.Generalitati…………………………………………………………………………………10

Capitolul III PREZENTAREA CADRULUI NATURAL

3.1.Studii topografice…………………………………………………………………………..15

3.2.Hidrografica…………………………………………………………………………………………………………15

3.3.Clima si fenomenele specific zonei………………………………………………………….15

3.4.Seismicitatea………………………………………………………………………………..16

3.5.Studii geologice…………………………………………………………………………………………………….16

Concluzii si recomandari

Capitolul IV LUCRARI PROPUSE SI DIMENSIONAREA LOR

4.1.Trasarea lucrarilor………………………………………………………………………….18

4.2.Dimensionarea lucrarilor propuse…………………………………………………………19

4.3.Sursele de apa,energie electrica si gaze………………………………………………………….22

4.4.Cai de acces , cai de comunicatii……………………………………………………………………………..22

4.5.Calculul cantitatilor de lucrari……………………………………………………………….22

4.5.1.Antemasuratoarea numarl 1 privind executia lucrarilor de terasamente…………….22

4.5.2.Antemasuratoarea numarul 2 privind executia structurii rutiere…….…………………26

4.5.3.Antemasuratoarea numarul 3 privind executia santurilor si acostamentelor………….32

4.5.4.Antemasuratoarea numarul 4 privind executia de aparari de maluri…………………..40

4.5.5.Antemasuratoarea numarul 5 privind executia drumurilor laterale……………………47

4.5.6.Antemasuratoarea numarul 6 privind executia podetelor si acceselor la proprietati…54

4.5.7.Antemasuratoarea numarul 7 privind siguranta circulatiei…………………………….60

Capitolul V TEHNOLOGII DE EXECUTIE A LUCRARILOR PROPUSE

5.1.Executia lucrarilor de terasamente…………………………………………………………63

5.2.Tehnologia de executie a lucrarilor de terasamente……………………………………….64

5.2.1.Comapactarea terasamentelor………………………………………………………………………………66

5.2.2.Executia debleelor…………………………………………………………………………..67

5.2.3.Executia rambleelor………………………………………………………………………..67

5.2.4.Executia santurilor……………………………………………………………………………………………….68

5.2.5.Finisarea platformei………………………………………………………………………..69

5.2.6.Controlul executiei lucrarilor……………………………………………………………..69

5.2.7.Finisarea terasamentelor……………………………………………………………………………………….69

5.3.Tehnologia de executie a fundatiei din balast………………………………………………70

5.3.1.Materiale utilizate………………………………………………………………………….70

5.3.1.1.Balastul……………………………………………………………………………………70

5.3.1.2.Apa………………………………………………………………………………………..71

5.3.2.Punerea in opera a balastului……………………………………………………………..71

5.4.Tehnologia de executie a straturilor de macadam………………………………………….72

5.4.1.Materiale utilizate………………………………………………………………………….72

5.4.1.1.Macadamul……………………………………………………………………………….72

5.4.1.2Materiale granulare………………………………………………………………………73

5.4.1.3.Apa………………………………………………………………………………………..75

5.4.1.4.Lianti bituminosi…………………………………………………………………………75

5.4.2.Executia straturilor de macadam…………………………………………………………………………..75

5.4.3.Verificarea lucrarilor executate……………………………………………………………75

5.5.Tehnologia de executie a imbracamintilor bituminoase……………………………………76

5.5.1.Imbracaminti bituminoase…………………………………………………………………76

5.5.2.Fabricarea mixturilor……………………………………………………………………….78

5.5.3.Modul de punere in opera…………………………………………………………………..78

5.5.4.Lucrari pregatitoare…………………………………………………………………………78

5.5.4.1.Pregatirea stratului suport………………………………………………………………..78

5.5.4.2.Amorsarea………………………………………………………………………………….79

5.5.4.3.Asternerea………………………………………………………………………………….79

5.5.4.4.Grosimea stratului de asternere…………………………………………………………..80

5.5.4.5.Rosturi longitudinal si transversal………………………………………………………..80

5.5.4.6.Compactarea……………………………………………………………………………….80

5.5.Tehnologii de executie a podetelor tubular…………………………………………………..82

5.5.1.Executia fundatiilor…………………………………………………………………………82

5.5.2.Montarea tuburilor din beton armat prefabricat…………………………………………83

5.6.Sisteme de masini si utilaje folosite pentru executia lucrarilor…………………………….84

5.6.1.Excavatorul………………………………………………………………………………………………………….84

5.6.2.Buldozerul………………………………………………………………………………….85

5.6.3.Compactoare cu rulouri netede……………………………………………………………86

Capitolul VI EVALUAREA INVESTITIILOR

6.1.Devizul pe obiect……………………………………………………………………………..90

6.2.Devizele pe categorii de lucrari…………………………………………………………….92

Capitolul VII ORGANIZAREA DE SANTIER SI ESALONAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

7.1.Organizarea de santier………………………………………………………………………..130

7.1.1.Parametrii folositi in planificarea si organizarea executiei lucrarilor……………………130

7.1.1.1.Parametrii organizaorici cantitativi………………………………………………………130

7.1.1.2.Parametrii de organizare in timp………………………………………………………….131

7.1.2.Proiectul de organizare a santierului……………………………………………………….131

7.1.3.Fondul pentru organizarea santierului…………………………………………………….132

7.1.4.Deschiderea si amenajarea santierului…………………………………………………….133

7.1.5.Organizarea teritoriului santierului……………………………………………………….134

7.2.Esalonarea executie lucrarilor………………………………………………………………..135

7.2.1.Esalonarea executiei lucrarilor……………………………………………………………..136

Capitolul VIII CONCLUZII SI RECOMANDARI…………………………………………….138

Bibliografie…………………………………………………………………………………………140

Anexe

Planse – Plan de situatie

Plansa nr.1.PS1 – Plan de situatie DC131A

Plansa nr.2.PS2 – Plan de situatie DC131A

Plansa nr.3.PS3 – Plan de situatie DC131A

Plansa nr.4.-PS4 – Plan de situatie DC131A

Planse – Profil longitudinal

Plansa nr.1.PL1 – Profil longitudinal DC131A

Plansa nr2.PL2 – Profil longitudinal DC131A

Plansa nr.3.PL3 – Profil longitudinal DC131A

Plansa nr.4.PL4 – Profil longitudinal DC131A

Plansa nr.5.PL5 – Profil longitudinal DC131A

Planse – Profil transversal

Plansa nr.1.T1 – Profil transversal tip DC131A

CAPITOLUL I:

INTRODUCERE

1.1. Tema și importanța lucrării

Tema proiectului este întocmirea documentației economice privind“ Modernizare drumuri de interes local in comuna Runcu, judetul Gorj ’’componenta a proiectului integrat‘’ Canalizare, modernizare drumuri de interes local, protectie ,dotari si achizitii de echipamente pentru punerea in valoare a patrimoniului cultural, infiintare si dotare servicii publice, com Runcu, jud. Gorj’’.

Prin modernizarea drumurilor din comuna Runcu se urmarște creșterea gradului de siguranța rutieră și îmbunatățirea stării tehnice a infrastructurii rutiere de pe principalele artere de circulație comunale.

Drumul formează un tot unitar întrucât din punct de vedere funcțional drumul propriu-zis, podețele, podurile și construcțiile aferente, se află într-o legătură indisolubilă, astfel că, se adoptă noțiunea generică de drum, prin aceasta înțelegându-se drumul împreună cu podețele, podurile și construcțiile aferente de pe întregul traseu.

1.2. Necesitatea și oportunitatea acesteia

Solicitările la care este supus drumul, pe durata exploatării sale, provoacă, în mod lent sau accelerat, uzura și degradarea tuturor componentelor sale și de aceea, începând cu prima zi a dării sale în exploatare, asupra drumului se efectueaza o serie de intervenții, unele cu caracter preventiv de înlăturare a cauzelor care ar putea conduce la apariția degradărilor (lucrări de întrețineri), altele cu caracter reparatoriu în scopul menținerii drumurilor într-o stare de viabilitate corespunzătoare (lucrări de reparații).

Lucrările de modernizare a drumurilor sunt lucrări privind mărirea capacității portante a complexelor rutiere a drumurilor existente, (re)amenajarea elementelor geometrice, asigurarea scurgerii apelor și a siguranței circulației.

În general, modernizarea vizează toate componentele drumului și, spre deosebire de întreținere si reparație, permite, dacă se consideră necesar, ridicarea standardului calitativ al drumului, inclusiv rectificări de traseu în vederea îmbunătățirii elementelor sale geometrice (în plan orizontal, în profil longitudinal si în profil transversal).

Modernizarea acestor drumuri este necesară pentru asigurarea următoarelor oportunități:

Asigură dezvoltarea activităților economice;

Crește gradul de confort și siguranță în transportul de călători;

Scurtează durata calătoriilor în transportul de călători și mărfuri;

îmbunătățește condițiile de mediu prin diminuarea noxelor și a prafului;

Asigură protecția zonei drumului împotriva acțiunii necontrolate a apei și a fenomenului de îngheț-dezgheț;

Reduce consumul de carburanți și lubrefianți;

Diminuează uzura prematură a componentelor autovehiculelor.

1.3. Date generale

Obiectul de investiții ce urmează a fi modernizat se afla situat in comuna Runcu care este situata in partea de nord a judetului Gorj, la 16 km de municipiul resedinta de judet Tirgu –Jiu, cu racordarea la DN67D (Tg-Jiu – Tismana – Baia de Arama), prin DJ672C ( Rachiti-Runcu-Lim jud. Hunedoara).

Titularul și beneficiarul investitiei fiind comuna Runcu,Judetul Gorj.

CAPITOLUL II

NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND DRUMURILE

2.1. Generalități

Drumul – provenit din cuvantul grec „drumos” este o fașie de teren, care în mod natural sau special amenajat servește circulației autovehiculelor și pietonilor.

Drumurile fac parte din sistemul național de transport.

Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor.

Din punct de vedere al destinației drumurile se împart în:

drumuri publice – obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii cerințelor economiei naționale, ale populației și de apărare a țării; acestea aparțin proprietății publice;

drumuri de utilitate privată – servesc activităților economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale și altora asemenea, de acces în incinte, ca și cele din interiorul acestora, precum și cele pentru organizări de șantier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare.

Din punct de vedere al circulației drumurile se împart în:

drumuri deschise circulației publice, care cuprind toate drumurile publice și acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivele turistice ori alte obiective la care publicul are acces;

drumuri închise circulației publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.

Din punct de vedere funcțional și administrativ-teritorial, în ordinea importanței, drumurile publice se împart în următoarele categorii:

drumuri de interes național;

drumuri de interes județean;

drumuri de interes local.

Podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare și staționare, plantațiile rutiere, indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației sunt parte integrantă din drum, precum și terenurile care fac parte din zona drumului, mai puțin zonele de protecție.

Șoseaua este un drum în afara localităților, amenajat astfel încat să permită circulația vehiculelor și a oamenilor în siguranța, indiferent de condițiile atmosferice. Drumul public din cuprinsul unei localități poartă numele de „stradă”.

Totalitatea regulilor privind proiectarea, construcția și întreținerea drumurilor constituie tehnica rutieră.

Pentru a face circulabilă o suprafata neregulată, cu diverse forme de relief sunt necesare lucrări de sapatură, umplutură, sprijinire și evacuare a apelor, precum și podețe, poduri, tuneluri, etc. Aceasta formează infrastructura drumului.

Infrastructura reprezintă totalitatea lucrărilor care au rolul de a susține partea carosabilă și de a transmite eforturile date de suprastructura terenului de fundație, de a asigura continuitatea căii la trecerile peste cursuri de apă, văi, etc.

Fig.2.1

Partea consolidată, calea drumului, este alcatuită din mai multe structuri formând corpul sistemului rutier. La drumurile moderne aceste straturi sunt:

– îmbracămintea, stratul de la suprafață care suportă direct circulația autovehiculelor și acțiunea factorilor climatici, alcătuită din stratul de uzura (1) și stratul de rezistență (2);

stratul de bază 3, care preia sarcinile transmise de îmbracăminte și le repartizează pe o suprafată mai mare stratului următor;

fundația 4, care are rolul de a prelua sarcinile transmise de stratul de bază și le repartizează terasamentelor.

Fig.2.2 Secțiune prin sistem rutier

Terasamentele includ totalitatea lucrărilor de pământ care cuprind operațiile de săpatură, umplutură, transport ale pământului, descărcarea și punerea în operă al acestuia, precum si lucrările de finisare. De asemenea, în lucrările de terasamente sunt cuprinse lucrări privind asigurarea scurgerii apelor de suprafață și subterane, consolidarea și sprijinirea masivelor de pamant.

Partea consolidată a unui drum, care cuprinde fâșia centrală pe care circulă vehiculele, se numeste „parte carosabilă”.

Aceasta este încadrată de doua fâșii laterale de pământ numite „acostamente”, amenajate pentru a sprijini lateral calea, a permite circulația pietonilor și amplasarea stâlpilor de marcaj și avertizare, depozitarea materialelor de întreținere.

Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție

Ampriza drumului este suprafața de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru cicliști, acostamente, șanțuri, rigole, taluzuri, șanțuri de gardă, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă.

La traversarea localităților, respectiv la străzi, cele două acostamente sunt înlocuite cu trotuare.

Totalitatea lucrărilor care constituie partea amenajată, consolidată, calea pe care se circulă, partea carosabilă și benzile de încadrare ale acesteia reprezintă structura drumului.

Suprafața de pământ de la partea suprioară a lucrărilor de terasamente, amenajată în mod special pentru a primi sistemul rutier și a prelua încărcările din circulația vehiculelor este denumită patul drumului.Acest strat trebuie să fie alcătuit din pământuri îmbunătățite sau stabilizate având rolul de a asigura o trecere gradată între pământul propriu zis din terasamente și straturile sistemului rutier.

În afară de infrastructură și suprastructură, drumurile mai cuprind lucrări conexe pentru a mări siguranța circulatiei ,precum și alte lucrări legate de exploatarea și întreținerea drumului.

Tehnologia de execuție a drumurilor reprezintă schema logică de înlanțuire a operațiilor pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabilește ordinea prin care intră în acțiune diversele

utilaje de construcții specializate pe tipuri de lucrări. Lanțul de utilaje de construcții operaționale în fronturi de lucru poartă denumirea de sistema de mașini.

Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaștere a proiectelor și a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situație, a profilului longitudinal și a profilelor transversale, se studiază tabloul de calcul al volumelor de terasamente, ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemasurătoarea lucrărilor.

Fig 2.3. Plan de situație

Fig 2.4. Profil longitudinal tip

CAPITOLUL III

PREZENTAREA CADRULUI NATURAL

Prezentarea cadrului natural are în vedere efectuarea unor studii topografice, hidrologice, hidrogeologice, geotehnice, clima si fenomenele naturale specifice zonei si geologice.

Comuna Runcu este situata la 15 km de municipiul Ramnicu Valcea, la interferentaaas dintre judetele Valcea si Arges.Zona Runcu apartine sectorului de relief subcarpatic,mai precis subcararpatilor Getici ai Olteniei,iar in cadrul acestora subcarpatilor Valcii,segment estica al Oltului.

3.1. Studii topografice

Pentru elaborarea proiectului s-au folosit planurile topografice (ridicari topo) concretizate in 1970 planurile de situatie, scara 1:1000(plansa nr.PS1), pe care au fost marcate punctele principale ale drumului, reperi, bisectoare, tangente.

3.2. Hidrografia

Hidrografic, zona Runcu apartine bazinului de mijloc al Oltului. Ca ape subterane sunt caracteristice formatiunile miocene cu cantitati mari de ape fosile ce favorizeaza formarea unor straturi acvifere locale si discontinui, izvoare cloruiate si sulfuroase. Dintre apele de suprafata cea mai importanta este Valea Alunoasa (Trantul) care isi are obarsia in zona subcarpatica la sud de satul Caligi. Este o vale permanenta, cu multi afluenti permanenti si temporari care dreneaza mai multe bazine printre care si Snamana. Bazinul hidrografic al acestei vai are o suprafata de 33 kilometri patrati,iar lungimea sa este de 12 kilometri.

3.3. Clima si fenomenele specifice zonei

Clima este influentata de asezarea geografica si de vegetatie. Arealele de padure determina un regim termic moderat, umezeala mare a aerului si solului, precipitatii, mai ales primavara si toamna. Temperaturile variaza intre – 15 grade C iama si + 30 grade C vara. Principalul vant este Crivatul.

3.4.Seismicitate

Din punct de vedere al zonei seismice de calcul, zona de amplasare se incadreaza după cum urmează :

– zona seismică de calcul E ( grad 7,5) ;

– perioada de colt TC =0,7 s ;

– coeficient seismic KS = 0,12 (Normativ P100/2006);

– zona climaterică – II – ;

– presiunea conventională: 250 kPa;

– adancimea de inghet- 0,8 m.

3.5. Studii geologice

Arealul zonei Runcu cuprinde soluri brune de padure aflate in diferite grade de podzolire, se intalnesc zone nisipoase si argiloase cu grosimi variabile. Patura de sol este supusa proceseler de spalare si eroziune cu mare influenta asupra culturilor agricole. In subsol depozitele miocene si paleogene favoizeaza existenta unor zacaminte de petrol, dar nu s-a stabilit daca sunt exploatabile, a unor orizonturi subtiri de sare si a unor lentile de carbuni.

In urma studiului geotehnic pentru modernizarea drumurilor din proiect, au rezultat urmatoarele date geotehnice generale:

– specific perimetrului de amplasarea sectoarelor de drum este prezenta la suprafata terenului a unui facies fin, alcatuit din argile, mediu consolidate, precum si din pietris mare si mic cu bolovanis, rare blocuri in masa de nisip mediu grosier, totul intr-o matrice argiloasa, cafeniu galbuie.

– conditii de teren- Teren bun- pamant coeziv si necoeziv cu stratificatie uniforma,

– apa subterana este prezenta uneori la 3,0-5,0m,

– indicii geofizici ai terenului sunt:

– presiunea conventională 300-350 kPa

– modul de deformatie pămant 100 daN/cm2

In conformitate cu indicatorul TS-1982, terenul din amplasament se incadreaza dupa modul de comportare la sapat in teren tare pentru argile si teren foarte tare pentru pietrisuri cu bolovanis in masa de nisip mediu grosier.

Concluzii și recomandări

Pe baza studiilor efectuate s-a hotărât că infrastructura rutieră prin axele majore de circulație este un factor primordial pentru dezoltarea circulației pe teritoriul comunei și de aceea este necesară modernizarea ei.

Caracteristicile geografice, geologice, climatice au un rol important în reabilitarea drumului, modernizarea și dezvoltarea axelor de circulație ducând la reducerea decalajelor din cadrul județului.

Apele meteorice vor fi colectate în șanțurile ce se vor realiza și se vor scurge prin podețele tubulare până la punctul de colectare, evitându-se asftel ocolirea balților și îngreunarea circulației.

Avand in vedere caracteristicile cadrului natural si in conformitate cu legislatgia in vigoare investitia se incadreaza in urmatoarele date tehnice:

– clasa tehnică a drumurilor V;

– categoria de importantă “C”;

– clasa de importanta III -medie

– zona climaterică II;

– zona seismică de calcul E (grad 7,5); ag=0,12g

– perioada de colt Tc = 0,7sec;

– clasa de incărcare E (V80 – A30);

Alegerea celei mai adecvate soluții de modernizare structurală va depinde de o serie de factori, și din aceasta cauză se recomandă realizarea unei analize multicriteriale care să conducă la alegerea celei mai eficiente soluții de modernizare.

CAPITOLUL IV

LUCRĂRILE PROPUSE ȘI DIMENSIONAREA LOR

4.1. Trasarea lucrărilor

Lucrarile proiectate se desfasoara pe amplasamentul urmatoarelor sectoare de drumuri :

– drumul comunal DC131A: Pestisani-Borosteni-Runcu(DJ672C), ce se va moderniza pe un sector in lungime de L=3,902km, cu originea (km 0+000) in DJ672C in localitatea Runcu si punct final (km 3+902) in localitatea Bilta;

– drumul satesc DS16: DC131A – Cantonul Biltii, ce se va moderniza pe un sector in lungime de L=1,637km, cu originea (km 0+000) in finalul sectorului existent modernizat cu beton de ciment in satul Bilta, si punctual final (km 1+637) la Cantonul Biltii.

Lungimea totala a sectoarelor de drum ce se vor moderniza prin proiect este de 5,539 km sectoare ce deservesc localitatile Runcu, Biltisoara si Bilta din comuna Runcu, jud. Gorj.

Lucrările topografice care însoțesc etapa de execuție a lucrărilor de reabilitare a drumurilor comunale sunt reprezentate de:

a)trasarea în plan orizontal a traseului căii de comunicație care cuprinde operațiile de:

pichetare a traseului

racordarea aliniamentelor

b) trasarea în plan vertical a căii de comunicație care cuprinde operațiile de:

trasarea profilului longitudinal proiectat

racordarea declivităților

trasarea profilurilor transversale

Drumurile ce fac obiectul acestei investiții au lungimea totala a sectoarelor de drum ce urmează a fi modernizate de 5,539 km si se intersecteaza la nivel cu urmatoarele drumuri laterale:

Drumul comunal DC131A:

– km 0+000 – drumul judetean DJ672C, drum asfaltat;

– km 0+178 partea dreapta – drum pietruit , lpc=3,0 m,;

– km 0+285 partea stanga – drum pietruit , lpc=3,0 m,;

– km 0+360 – drumul judetean DJ672E, – modernizat;

– km 0+495 partea dreapta – drum pietruit , lpc=3,0 m;

– km 0+901 partea dreapta – drum din pavaj, lpc=3,0 m ,

– km 1+276 partea stanga – drum pietruit , lpc=3,0 m;

– km 1+402 partea drepta – drum pietruit , lpc=3,5 m;

– km 1+967 partea dreapta – drum pietruit , lpc=4,0 m;

– km 2+426 partea dreapta – drum pietruit , lpc=4,50 m;

– km 2+627 partea dreapta – drum pietruit , lpc=3,0 m;

– km2+747 partea dreapta – drum betonat , lpc=5,0 m;

– km 2+890 partea stanga – drum pietruit , lpc=3,0 m;

– km 3+675 partea dreapta – drum pietruit , lpc=4,0 m;

– km 3+900 partea stanga – DC134 asfaltat , lpc=5,0 m ;

– km 3+900 partea dreapta – DC 134 pietruit , lpc=5,0 m.

4.2. Dimensionarea lucrărilor propuse

In conformitate cu legislatia in vigoare, respectiv P100 -1/2006, PD177- 2001, STAS 865-85, STAS17909/1-90 investitia se incadrează in următoarele date tehnice:

– clasa tehnică a drumurilor V;

– categoria de importantă “C”;

– clasa de importanta III -medie

– zona climaterică II;

– zona seismică de calcul E (grad 7,5); ag=0,12g

– perioada de colt Tc = 0,7sec;

– clasa de incărcare E (V80 – A30);

Lungimea totala a sectoarelor de drum ce urmează a fi modernizate este de 5,539 km. Elemetele geometrice in plan vertical cit si in plan orizontal sunt calculate conform STAS 863/85 pentru V=40km/h.

Pe sectoarele de drum studiate, in zona santurilor permeate acostamentele se vor consolida pe toata latimea cu beton de ciment C12/15 cu grosimea de 12 cm turnat pe o fundatie de balast de 15cm grosime si strat de piatra sparta de 12 cm.

Restul acostamentelor se vor completa cu materiale granulare si vor fi consolidate cu 15 cm strat de piatra sparta la partea superioara, pe măsura realizării fiecărui strat rutier, cu compactarea corespunzătoare a acestora si cu asigurarea scurgerii laterale a apelor din precipitatii de pe partea carosabilă, prin pante transversale adecvate, urmand ca in final cotele acostamentelor să fie la acelasi nivel cu cele ale imbrăcămintii rutiere.

Elementele geometrice in profil transversal au fost adoptate in conformitate cu clasa tehnică V a drumurilor si Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 45/06.04.1998 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 138 bis/6.06.1998 si Indicativ ST 022-99 si obligatia de a pastra traseul existent al drumurilor in vederea evitarii exproprierilor si importanta acestor drumuri publice.

Profil transversal

Avand in vedere:

– situatia existentă din teren, limitele de proprietate, pozitia constructiilor respectiv latimea platformei sectoarelor de drumuri de:

– 6,00 – 6,50 m pe drumul comunal DC131A;

– 5,00 – 5,50 m pe drumul satesc DS16

– obligatia din tema de a pastra traseul existent al drumurilor in vederea evitarii exproprierilor

-incadrarea tehnică a drumurilor (comunale si satesti), s-au adoptat următoarele elemente geometrice in profil transversal:

– drum comunal cu două benzi de circulatie (clasă tehnică V), pentru DC 131A, km 0+000 – km 3+902; conform Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 45/06.04.1998 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 138 bis/6.06.1998, si anume: platformă de 7,00 m, parte carosabilă de 5,50 m si acostamente de 2 x 0,50 m. Se vor respecta, de asemenea, prevederile STAS 2900-89;

– străzi secundare in localităti rurale pentru DS 16, km 0+000 – km 1+637, conform Ordinului pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea străzilor in localităti rurale (Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/27.01.1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 138 bis/6.06.1998), astfel: platforma de 5,50 m, partea carosabilă de 4,50 m si cu acostamente de 0,50 m. Se vor respecta si prevederile STAS 10144/1-90.

La proiectarea sectoarelor de drum s-a avut in vedere reproiectarea configuratiei profilurilor transversale pe sectoarele analizate, in scopul realizării unei părti carosabile constante , chiar dacă se recurge la diminuarea lătimii acostamentelor sau a dispozitivelor de curgere a apelor de suprafată (proiectarea de rigole dreptunghiulare in locul santurilor trapezoidale), aceasta realizandu-se in special la drumul comunal DC 131A pentru care partea carosabilă se va realiza de 5,50 m. Pe drumul satesc DS16 se vor realiza 4 platforme de intalnire (12mx3m cu aceeasi structura rutiera) in vederea asigurarii circulatiei in conditii de siguranta.Panta transversală a părtii carosabilă va fi sub formă de acoperis, cu colectarea apelor de pe platforma drumurilor publice locale respective pe ambele părti si cu respectarea valorii specifice fiecărei imbrăcăminti rutiere (2,5 % pentru imbrăcăminti bituminoase).

– lătimea părtii carosabile:

– 5,50 m pe drumul comunal DC131A;

– 4,50 m pe drumul satesc DS16;

– lătimea acostamentelor

– (0,50 – 0,75)m stanga-dreapta

– latimea santurilor este de 1,20 m pentru cele de sectiune trapezoidala si de 0,50 m pentru cele de sectiune dreptunghiulara.

Pe sectoarele de drum studiate, in zona santurilor permeate acostamentele se vor consolida pe toata latimea cu beton de ciment C12/15 cu grosimea de 12 cm turnat pe o fundatie de balast de 15cm grosime si strat de piatra sparta de 12 cm.

Restul acostamentelor se vor completa cu materiale granulare si vor fi consolidate cu 15 cm strat de piatra sparta la partea superioara, pe măsura realizării fiecărui strat rutier, cu compactarea corespunzătoare a acestora si cu asigurarea scurgerii laterale a apelor din precipitatii de pe partea

carosabilă, prin pante transversale adecvate, urmand ca in final cotele acostamentelor să fie la acelasi nivel cu cele ale imbrăcămintii rutiere.

4.3. Sursele de apă, energie electrică, gaze

Realizarea si functionarea obiectivului nu presupune asigurarea deutilitati cum ar fi : energie electrica, gaze naturale, racordări retele de apa,canalizare sau telecomunicatii.

4.4. Căi de acces, căi de comunicații

Caile de acces permanente către si dinspre amplasamentele sectoarelor de drum proiectate sunt DN67D (Tg-Jiu – Tismana – Baia de Arama) si DJ672C ( Rachiti-Runcu-Lim jud. Hunedoara) in care DC131A are originea .

4.5. Calculul cantităților de lucrări

Pentru stabilirea cantităților de lucrări și evaluarea lucrărilor de terasamente, în proiect se prevede o piesă specială denumită antemasurătoarea lucrărilor. Aceasta cuprinde, pe categorii de lucrări, calculele și tabelele din care rezultă cantitățile parțiale și totale de săpături, umpluturi, volumul de pământ transportat, distanțele de transport, suprafețele de teren ce trebuie expropriate, amenajate, precum și suprafețele de taluzuri ce trebuie protejate sau consolidate.

Mărimea lucrărilor de terasamente se stabilește efectuându-se succesiv următoarele operații:

calculul suprafețelor profilelor transversale;

calculul volumelor de terasamente;

mișcarea pământurilor.

Calculul cantităților de lucrări se concretizeaza in antemasuratori.

Antemăsurătoarea reprezintă piesa scrisă prin care se determină cantitățile de lucrări din fiecare articol, necesar a se executa la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect.

Antemăsurătoarea este baza oricarui deviz, importanța ei este fundamentală, întocmirea ei va depinde de tehnologia construcției dar și de experiența tehnologului ce o elaborează.

Pe langa etapele tehnologice, antemăsurătoarea cuprinde deasemenea și cantități de lucrări ce rezultă în urma măsurării efective pe șantier a lucrărilor executate sau pe plan dacă se întocmesc în etapa de proiect tehnic.

Lucrările din antemăsurători sunt etape tehnologice elementare ele rezultând din descompunerea construcției în părți din ce în ce mai mici cu ajutorul instrumentului „structura descompusă a lucrării”.

Defalcarea pornește de la obiectiv ce se împarte în obiecte, obiectele se detaliază în categorii de lucrări, categoriile de lucrări în capitole de lucrări, capitolele de lucrări în articole de lucrare și ajung în ultima fază la varianta de lucrare.

Antemăsurătoarea numarul 1 privind execuția lucrarilor de terasamente(DC131A)

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOL

OZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= .. KM

Cantitate= 2107.000 TONA

4.5.2. Antemăsurătoarea numărul 2 privind structura rutiera DC131A

ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=

.. KM.

(195 mc + 488 mc)x 1,311 x 1,7 to= 1522 to

PREP BETON ASFALTIC FIN BOGAT IN CRIBLU

RAEXECUTATLA CALD CU BITUM IN INSTALATII TIP LPX

21576 mp x 0,094 to/mp = 2028 to

Cantitate= 2028.000 TONA

18 TRA01A..

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=

.. KM.

2867 to + 3077 to + 2028 to = 7972 to

Cantitate= 7972.000 TONA

19 TRA02A..

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF

ABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= .. KM.

431,52 x 0,0455 to = 19,63 to

Cantitate= 20.000 TONA

TROTUARE LA PODURI SI PODETE

20 DB01A1

CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BIT UM A STRATSUPORT DIN BET CIM SAU PAV PIA TRA BITUMATE MEC

Cantitate= 100.000 MP.

21 DB02D1

AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST

IN VEDER APLIC STRAT UZ MIX ASF CU EMUL SIE CATIONICA

24 TRA01A..

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=

.. KM.

4.5.3. Antemăsurătoarea numărul 3 privind execuția santurilor si acostamentelor pe DC131A

SANTURI

08 TSE03B1

FINISAREA MANUALA A TALUZURILOR,IN T.MIJ LOCIU

0,62 m x 2 x 2245 m = 2784 mp 0,75 m x 2 x 200 m = 300 mp

total = 3084 mp

Cantitate= 3728.000 MP.

10 CB53A1

COFRAJE PT.BETON MONOLIT DIN PANOURI REF

OL.IN PERETI,DIAFRAGME,IN CONSTRUCTII CU CARACTER NUCLEA

2245 m x 1,15 mp/m x 2 = 5164 mp

Cantitate= 5164.000 MP.

11 PB02A1

TURNARE BETON SIMPLU B75 IN FUNDATII OBI

SNUITE,ZIDDE SPRIJIN PEREURI ETC.MANUAL 2245 m x 0,228 mc/m = 512 mc

Cantitate= 516.096 M.C.

12 PB02A1

TURNARE BETON SIMPLU B75 IN FUNDATII OBI

SNUITE,ZIDDE SPRIJIN PEREURI ETC.MANUAL 1,80 mp x 200 m = 360 mp

360 mp x 0,12 m = 43,2 mc

Cantitate= 43.200 M.C.

Bancheta santuri 2445 m x 0,20 m x 0,12 m = 58,68 mc

Cantitate= 56.680 M.C.

15 2100957

BETON DE CIMENT B 200 STAS 3622

58,68 mc x 1,008= 59,149 mc

Cantitate= 59.149 M.C.

16 TRA06A..

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =..

M

(516,096 mc + 43,545 mc + 1,1004 mc + 59,149 mc)x2,4 to/mc = 1488 to

RIGOLE CAROSABILE

19 TSA01C1

SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID

.NAT.ARUNC.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE

58 m x 0,80 mc/m = 46,4 mc

21 TRA01A..P

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOL OZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= .. KM

Cantitate= 85.000 TONA

22 CB53A1

COFRAJE PT.BETON MONOLIT DIN PANOURI REF

OL.IN PERETI,DIAFRAGME,IN CONSTRUCTII CU CARACTER NUCLEA

58 m x 2,77 mp/m = 161 mp

Cantitate= 161.000 MP.

23 PB02A1

TURNARE BETON SIMPLU B75 IN FUNDATII OBI

SNUITE,ZIDDE SPRIJIN PEREURI ETC.MANUAL 0,62 mc/m x 58 m = 35,96 mc

4.5.4. Antemăsurătoarea numărul 4 privind execuția de aparari de maluri pe DC131A

PREPARARE BETON B150,CU AGREGATE GRELE,G RANULATIA<16MM,CIMENT M30 IN INST.CENTRA LIZATE

135 mc x 1,008 = 136,08 mc

14 IFI04A1

MONTAREA IMPLET. SIRMA DN 2,8 MM PE CADR E METALICELA COSURI FOLOSITE PTR LUCR. D E ZIDARIE,GABIOA

12 buc x (4 mp x 4 + 10 mp x 2)=216 mp 2 buc x 6 mp = 12 mp

17 TRB01C13

TRANSPORTUL MATERIALELOR CU ROABA PE PNE

URI INC ARUNCARE DESC RASTURNARE GRUP1-3 DISTANTA 30M

Cantitate= 211.000 TONA

KM.

1836 kg = 1,836 to

Cantitate= 1.900 TONA

27 TRA06A..

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARUL

UI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =..K M

4,15 mc x 2,4 to/mc = 9,96 to

Cantitate= 10.000 TONA

4.5.5. Antemăsurătoarea numărul 5 privind execuția drumurilor laterale DC131A

Cantitate= 49.000 TONA

28 TRA01A..

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIF

ABRICATELOR CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=

.. KM.

120 mp x 0,05 x 1,6 = 9,6 to

Cantitate= 10.000 TONA

4.5.6. Antemăsurătoarea numărul 6 privind execuția podetelor si acceselor la proprietati DC131A

4.5.5Antemasuratoarea numarul 7 privind siguranta circulatiei pe DC131A

S1848

08 6306339

PARAPET METALIC DIRECTIONAL PENTRU INSTALATII

CAPITOLUL V

TEHNOLOGIILE DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR PROPUSE

Condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare.

5.1.Execuția lucrărilor de terasamente

Prin lucrări de terasamente la drumuri înțelegem totalitatea operațiilor de săpătură și umplutură pe direcția axului drumului în vederea realizării corpului său.

După cum se observă, ciclul principal de lucru este SĂPĂTURĂ – TRANSPORT – UMPLUTURĂ, lucrările desfășurându-se pe operații specifice cu utilaje specializate.

Fig.5.1

Execuția terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar, realizat cu o serie de utilaje dependențe între ele din punct de vedere al operațiilor și al productivității. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care, prin parametrii săi determină alegerea ca tip și număr a celorlalte tipuri de utilaje. Toate utilajele care formează acest complex trebuie să asigure realizarea productivității maxime a utilajului principal.

În figura urmatoare se prezintă principalele utilaje care sapă și încarcă pământul.

Fig.5.2

Executarea rambleurilor necesită o mare cantitate de pământ care se poate obține

din debleuri sau din gropi de împrumut. Soluția cu gropi de împrumut trebuie folosită cu grija pentru a se evita s Gropile se execută în diverse forme, în zona malurilor, a boturilor de deal, fiind la distanțe mai mari de zona drumului. După terminarea lucrărilor de terasamente, gropile de împrumut trebuie predate agriculturii, dupa ce au fost în prealabil amenajate în mod corespunzător.

Funcție de înăltimea rambleurilor rezultată prin proiectare, se adoptă înclinarea suprafețelor taluzurilor. Înclinarea cea mai folosită este de 1: 1,5 (2 : 3).

5.2.Tehnologia de execuție a lucrarilor de terasament

La execuția terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:

lucrări pregătitoare;

lucrări de bază;

lucrări de finisare

La executarea mecanizată a terasamentelor, pentru realizarea unui cost cât mai scăzut pe ansamblul lucrării, se va specifica modul de execuție : manual sau mecanizat, iar alegerea utilajelor de săpat se va face în funcție de următoarele criterii :

relieful terenului;

poziția sectiunii terasamentelor față de nivelul terenului;

dimensiunile frontului de lucru;

natura terenului;

frontul de lucru;

distanța de transport;

durata de execuție

La execuția terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele în vigoare.

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, constructorul va trece la reabilitarea și completarea pichetajului lucrărilor.

Categoriile și tipurile de pămănt ce se folosesc la terasamente sunt cuprinse în STAS 1243/88.

Pamânturile considerate bune pot fi utilizate în orice înălțime de terasamente.

Nu se vor utiliza pământurile organice, nămoluri, pământuri turboase și vegetale. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pamânt înghețat sau cu conținut de materii organice.

Mișcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături prin profilele cu umplutură. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie și ninsoare.

Pământul adus pe acostamente este împrăștiat și nivelat pe întreaga lățime și grosimi optimale de compactare stabilită.

Controlul lucrărilor de terasamente constă în :

– verificarea trasării axului

– verificarea pregătirii terenului de fundare

– verificarea calității și stării pământului utilizat

– controlul grosimii stratului

5.2.1. Compactarea terasamentelor

Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care, sub acțiunea unei forțe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se măreasca numărul de contacte dintre granule printr-o reașezare a acestora, a pătrunderii granulelor mai mici in spațiile dintre granulele mai mari, eliminând o anumită cantitate de aer și apă liberă.

Tehnologia de compactare face parte integrantă din procesul tehnologic de execuție mecanizată a terasamentelor. Alegerea tehnologiei optime de compactare trebuie facută astfel încat să se asigure atât calitatea prescrisă pentru materialul pus în operă cât și realizarea unui preț de cost minim pentru materialul compactat.

Umiditatea joacă un rol important în procesul de compactare. Prin săpare toate pământurile se înfoiază, respectiv își măresc volumul inițial, datorită creșterii volumului de găuri, iar în consecință greutatea volumetrică scade.

Aceste pământuri, așezate în rambleu fără nici o operație suplimentară, sub greutatea proprie a influenței factorilor climatici și în special a circulației se tasează, redobândind cu timpul starea de îndesare inițiala.

Ținând seama și de ritmul actual de execuție, de faptul că, în mod obișnuit atât infrastructura cât și structura drumului se realizează de același constructor, terasamentele trebuie să fie compactate artificial, astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită.

Fig.5.3

Prin operația de compactare a pământului se urmarește realizarea simultana a următoarelor

efecte:

sporirea greutații volumetrice a pământului prin îndesare ;

diminuarea influenței apei asupra pământului, prin scăderea permeabilitații, a umidității de saturare și a sensibilității la apă;

evitarea tasării ulterioare a terasamentelor și a structurilor ce alcătuiesc sistemul rutier.

Capacitatea de compactare a pământului depinde de natura și umiditatea pământului, de la grosimea stratului supus compactării, de felul utilajului de compactare precum și de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective.

La alegerea utilajelor de compactare se ține seama de:

caracteristicile pământului (coeziv, necoeziv, curba granulometrica, umiditatea) constituie factorul cel mai important;

gradul de compactare care trebuie realizat;

condițiile locale de lucru (volumul de lucru, ritmul de execuție, mărimea frontului de lucru, anotimpul în care se executa lucrările).

5.2.2. Execuția debleelor

Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează și taluzarea, urmărind pantele taluzelor menționate pe profilele transversale.

In cazul în care terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calitățile stabilite și nu este de importanța dorită, proiectantul va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala beneficiarului. Compactarea stratului de formă va trebui să permită atingerea unui grad de compactare de 100% proctor normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% proctor normal.

5.2.3. Execuția rambleelor

Rambleele se execută în straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lățime a acostamentelor și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, după îndepărtarea stratului vegetal.

Pământul adus pe acostament este împrăștiat și nivelat pe întreaga lățime în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Profilul transversal al fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie.

La punerea în operă se va ține seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și se vor lua măsurile în consecință pentru punerea în operă respectiv așternerea și necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-și reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă sau, din contră, udarea stratului așternut pentru a-l aduce la valoarea umidității optime.

Fig 5.3. Scheme de lucru –ramblee-

5.2.4. Execuția șanțurilor

Șanțurile vor fi realizate conform prevederilor proiectului respectându-se secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei.

Șanțul sau rigolele trebuie să rămână constant paralel cu piciorul taluzului.

La sfârșitul șantierului și înainte de recepția finală șanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări și blocuri ebulante.

5.2.5. Finisarea platformei

Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat și completat respectând cotele în profil în lung și în profil transversal, declivitățile și lățimea prevăzută în proiect.

In ceea ce privește lățimea platformei și cotele de execuție abaterile limită sunt:

la lățimea platformei :

0,05 m, față de ax

0,10 m, la lățimea întreagă

la cotele proiectului:

± 0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului

5.2.6. Controlul execuției lucrărilor

Controlul calității lucrărilor de terasamente constă în :

verificarea trasării axului și amprizei drumului

verificarea pregătirii terenului de fundație

verificarea calității și stării pământului utilizat

controlul grosimii straturilor așternute

controlul compactării terasamentului

controlul caracteristicilor platformei drmului

controlul capacității portant

Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică în registrul de laborator a verificărilor efectuate asupra calității și stării (umidității) pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.Verificarea trasării axului și amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului.

5.2.7. Finisarea terasamentelor

Finisarea terasamentelor se va executa manual, mecanic sau combinat în funcție de dimensiunile secțiunilor transversale și de condițiile impuse de teren.

Finisarea manuala se va executa la terasamentele a căror adancime nu depașește 1,5 – 2,0 m și ale căror taluzuri sunt mai abrupte de 1 : 3.

Finisarea mecanica se va executa în cazul tersamentelor ale căror secțiuni permit introducerea în bune condiții tehnico-economice a utilajelor.

În mod obișnuit, pentru finisări se folosesc grederele, autogrederele, buldozerele si angledozerele.

În cazul executarii cu dragline a debleelor sau a semidebleelor care au dimensiuni mari, se recomanda să se finiseze taluzurile chiar cu utilajul de săpat, respectiv draglina, utilizandu-se schema tehnologică de execuție transversal.

5.3. Tehnologia de execuție a fundației din balast

5.3.1. Materiale utilizate

5.3.1.1. Balastul

Fundatia din balast se aplică in grosime de 20 cm , după cum rezultă din documentatia întocmită.

Fundatia din balast se realizează într-unui sau mai multe straturi. în functie de grosimea totală necesară conform prevederilor STAS 6400.

Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea. Dirigintelui verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.

Pentru executia fundatiilor din balast utilizează balast sau ballast amestec optimal. cu granula maximă de 71 mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

Balastul folosit in realizarea straturilor de fundatie trebuie să indeplinească conditiile de admisibilitate arătate in tabelele 1 si 2 si nu trebuie să contină corpuri străine vizibile (bulgări de pămant, cărbune, lemn, resturi vegetale), sau elemente alterate. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor curente, fie direct din balast.

5.3.1.2. Apa

Apa necesară realizării straturilor de fundatie poate să provină din reteaua publică sau din alte surse, dar in acest din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de particule in suspensie

5.3.2 Punerea în operă a balastului

Pe suprafata reprofilată se asterne si se nivelează balastul intr-unui sau mai multe straturi in functie de grosimea prevăzută in proiect si grosimea optimă stabilită pe sectorul de incercare. Asternerea si nivelarea se face la\ sablon cu respectarea lătimii si pantei prevăzute in proiect.

Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea balastului si se adaugă prin stropire uniformă, evitandu-se supraumezirea locală. Compactarea se face cu atelierul de compactare stabilit pe sectorul de incercare, respectandu-se viteza stabilită, tehnologia si intensitatea de compactare. Acostamentele se completează odată cu stratul de fundatie, astfel incat acesta din urmă să fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se si măsurile de evacuare a apelor.

Compactarea de probă pe tronsoanele de incercare se va face in prezenta dirigintelui, efectuand controlul compactării prin incercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord.

In cazul in care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, executantul va trebui să realizeze o nouă incercare după modificarea grosimii stratului sau a componentei atelierului de compactare folosit. Aceste incercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, si anume:

– grosimea maximă a stratului de balast pus in operă;

– conditiile de compactare(verificarea eficacitătii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului.

intensitatea de compactare =

Q- volumul balastului pus in operă in unitatea de timp (ore, zi, schimb),in m;

S – suprafata călcată la compactare in intervalul de timp dat,exprimată in m

Denivelările care se produc in timpul compactării stratului de fundatie sau răman după compactare se corectează cu materiale de aport si se recilindrează. Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din nou.

Este interzisă utilizarea balastului

inghetat si asternerea balastului pe suprafete acoperite cu zăpadă sau cu pojghită de gheată.

5.4. Tehnologia de execuție a straturilor de macadam

5.4.1. Materiale utilizate

5.4.1.1. Macadamul

Macadamurile sunt folosite ca straturi de bază sau îmbrăcăminți rutiere la drumuri publice și străzi.

Tipurile de macadamuri – ordinare, semipenetrate și penetrate – se a aplică pe drumuri cu straturi de bază sau îmbrăcăminți ținând seama de clasa tehnică și categoria acestora conform tabelului 1.

*) Se utilizează sub îmbrăcăminți și pavaje de piatră cioplită

**) Se folosește în special acolo unde se aplică principiul îmbunătățirii succesive sau când îmbrăcămintea nu poate fi executată decât ulterior (zone cu terenuri în curs de stabilizare, ramblee înalte, etc).

Macadamul ordinar, conform SR 179, este alcătuit dintr-un strat de piatră spartă monogranulară, cilindrat la uscat până la fixare, împănat cu split sau criblură, udat și apoi din nou cilindrat până se asigură încleștarea pietrei.

Macadamurile semipenetrate, respectiv penetrate, sunt straturi rutiere executate după principiul macadamului la care se face penetrarea cu lianți bituminoși și așternerea cu cribluri sau split, într-una, respectiv în două reprize succesive, după care se compactează prin cilindrare, în final realizându-se o închidere prin tratament bituminos de suprafață.

5.4.1.2. Materiale granulare

Materialele granulare folosite la executia straturilor de fundatie din piatra sparta sunt următoarele:

– piatră sparta, sort 40-63;

– split, sort 8-16 sau 16-25;

Agregatele naturale trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau inghet, fără urme vizibile de dezagregare fizică, chimica sau mecanică, omogene in ceea ce priveste culoarea si compozitia mineralogică, cu structură omogenă si compactă.

Conditiile de admisibilitate pentru agregatele concasate(piatră spartă, split, ) se ia:

– granulozitate, aspect si forma granulei, conf. STAS 4606

– rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscată(min. 150N/mm2), conf. STAS 73 C

– rezistenta la sfăramare prin compresiune pe piatră spartă in stare saturată, la presiune normală(min. 70 %), conf. STAS 730

– uzura cu masina Los Angeles (max. 25 %), conf. STAS 730-

– uzura cu masina Deval (coeficient de calitate, min. 12), conf. STAS 730

– rezistenta la sfăramare prin soc pe piatră spartă, conf. STAS 730

– rezistenta la inghet-dezghet:

– coeficient de gelivitate: 0,3;

– coeficient de inmuiere pe epaivete: max. 25 %;

– nu se admit corpuri străine.

Pentru drumurile cu trafic mediu si usor, rezistentele la compresiune pe epruvete pot fi micsorate cu pană la 20 %, iar coeficientul de inmuiere poate fi de max. 35 %. Agregatele naturale se vor aproviziona din timp, in depozite, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitătii acestor materiale. Depozitarea se face pe platforme amenajate, separat pe sorturi, in conditii care să le ferească de imprăstiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.

Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se face numai după ce se consată că acestea corespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua măsurile necesare pentru a impiedica impurificarea lor in timpul transportului.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:

– intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor,

– intr-un registru (registri pentru incercări agregate) vor fi inscrise rezultatele determinărilor efectuate de laboratorul santierului.

5.4.1.3. Apa

Apa utilizată la executia straturilor de macadam semipenetrat poate să provină din reteaua publică sau din alte surse, dar in acest din urmă caz,apa trebuie să indeplinească conditiile tehnice prevăzute in STAS 790 Verificarea se va face la inceperea lucrărilor si se va repeta ori de cate ori se observă schimbarea caracteristicilor apei.

5.4.1.4. Lianți bituminoși

a)Lianți pentru penetrare:

bitum neparafinos, pentru drumuri, tip D 80/100, conform SR 754

emulsie bituminoasă cationică, cu rupere rapidă, conform STAS 8877 b)Lianți pentru tratamente:

bitum neparafinos, pentru drumuri, tip D 80/100, conform SR 754

-emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă, conform STAS 8877

5.4.2. Execuția straturilor de macadam

Stratul pe care se aplică piatra sparta trebuie pregătit si compactat in prealabil.

Pentru o cat mai bună realizare a stratului de fundatie se vor executa la inceperea lucrărilor sectoare de incercare, pe care urmează să se stabilească componenta atelierului de compactare, numărul optim de treceri si viteza compactoarelor folosite. De asemenea, pe aceste sectoare se vor definitive cantitătile informative de materiale functie de grosimea stratului. Cilindrarea trebuie astfel efectuată incat să se evite slăbirea impănării, prin ruperea muchiilor si rotunjirea agregatelor, cauzate de un număr prea mare de treceri.

Nu este permisă schimbarea directiei de inaintare a compactorului pe sectorul in lucru. Deplasarea acestuia va fi liniară si fără serpuiri. Viteza compactoarelor trebuie să fie constantă si mai redusă la cilindrarea la uscat.

5.4.3. Verificarea lucrărilor executate

Grosimea stratului de fundatie conf. documentatiei intocmite. Abaterea limită locală la grosime este de ±30 %. Lătimea stratului de fundatie este cea prevăzută in documentatia de proiectare, abaterea limită maximă fiind de ± 5 cm. In profil transversal, panta este de 3 %. Abaterea limită sub lata de 3 m este de 15 mm. In profil longitudinal, pantele sunt cele prevăzute in proiect. Abaterea limită in profil longitudinal este de ±3,5 cm.

5.5. Tehnologia de execuție a îmbrăcăminților bituminoase

5.5.1. Îmbrăcămințile bituminoase

Straturile de uzură și de legătură sunt prevăzute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale neprelucrate și prelucrate preparate la cald în centrale și puse în operă mecanizat.

Pentru imbrăcăminti bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care să satisfacă conditiile STAS 662 (pentru nisip natural sort 0-4 si pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 SR 667 , pentru nisip de concasaj 0-3 si cribluri sort 3-8, 8-16, 16-25).

Filerul care se utilizează este de calcar sau cretă conform STAS 539.

Pentru prepararea betoanelor asfaltice utilizate la executia imbrăcămintilor bituminoase se folosesc următoarele tipuri de bitum :

– bitum tip D 60/80 ;

– bitum tip D 80/100.

Fața de agregatul natural utilizat, bitumul trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80%. În cazul în care această condiție nu este îndeplinită se utilizează bitum aditivat.

Conținutul optim de bitum din mixturile asfaltice se stabilește prin studii preliminare de laborator.

In figura 12/4 se prezinta schema tehnologica pentru executia imbracamintilor bituminoase.

Fig.5.4

5.5.2. Fabricarea mixturilor

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămințile bituminoase va trebui realizată numai în stații automate de asfalt.

O atenție deosebită se va da în special respectării prevederilor privind conținutul de liant și se va urmări prin observații vizuale ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurate într-un mod convenabil.

Temperaturile mixturii asfaltice, la ieșirea din stație, trebuie să fie cuprinse între 165ºC…..175ºC pentru mixturi cu bitum D60/80.

Valoarea acesteia va fi stabilită în așa fel ca să se obțină temperatura cerută la așternerea mixturii, ținând seama de răcirea care are loc în timpul transportului și a așteptărilor.

Mixturile asfaltice trebuie să aibă la așternere temperatura de minim 155ºC iar la compactare temperatura de minim 150ºC la începutul compactării respectiv de minim 110ºC, la sfârșit.

Bitumul, la intrarea în malaxor, trebuie să aibă o temperatură între 155…165ºC.

Agregatele naturale trebuie sa aibă, la ieșirea din uscător, o temperatură între 170…190ºC.

5.5.3. Modul de punere in operă

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectuează cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie să fie curătate de orice corp străin inainte de incărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a amesteca cu acesta motorină, păcură, etc. este interzis.

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in operă este determinat de debitul de functionare a statiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in operă de asa manieră incat să nu avem intreruperi. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelată care va fi intinsă la terminarea incărcării/ oricare ar fi distanta de transport si de conditiile atmosferice.

5.5.4. Lucrari pregatitoare

5.5.4.1. Pregătirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curătat.

In cazurile in care straturile suport au profil transversal necorespunzător sau denivelări, se vor lua măsuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport, pe care se asterne mixtura asfaltică trebuie să fie curată si uscată.

5.5.4.2. Amorsarea

La executarea îmbrăcăminților bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă.

După amorsare se așteaptă timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

Se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de așa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea așternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii asfaltice.

5.5.4.3. Așternerea

Punerea in operă a mixturilor asfaltice va trebui să fie efectuată cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fără să producă segregarea lor,respectand profilurile si grosimile fixate prin proiect.

Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul călduros la temperaturi peste + 10 °C, in perioada martie …. noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

La utilizarea bitumului tip D 80/100 asternerea este admisă pană la 15 octombrie, iar la utilizarea bitumului tip D 60/80 pană ia 15 septembrie. Executia straturilor din mixturi asfaltice după aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea forului tutelar al administratiei drumului.

De asemenea, executia trebuie intreruptă pe timp de ploaie.

Mixtura asfaltică trebuie asternută continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii, cat si al afanării. Asternerea se va face pe intreaga lătime a căii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, antreprenorul propune dirigintelui lătimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Grosimea maximă a materialelor răspandite printr-o singură trecere este fixată de caietul de prescriptii speciale sau de dirigintele lucrării la propunerea antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constantă ca să evite total opririle. Antreprenorul trebuie să dispună de un lucrător calificat pentru a corija imediat după asternere si inainte de orice compactare denivelările flagrante cu aport de material proaspăt depus cu grijă.

In buncărul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanent suficientă mixtură asfaltică pentru a se evita o răspandire neuniformă a materialului.

5.5.4.4. Grosimea stratului de așternere

Punerea în operă a mixturilor asfaltice se face într-o singură așternere.

5.5.4.5. Rosturi longitudinale și transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie să fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodată să se găsească suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent dacă acesta din urmă este in stratul de legătură sau in stratul de bază, realizat din mixtură asfaltică sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Un decalaj minim de ordin a 20 cm este necesar si totodată nu se admite ca acesta să se găsească sub una din roti. Rosturile separand mixturile asfaltice răspandite de la o zi la alta trebuie să fie realizate in asa fel incat să asigure o tranzitie perfectă si continuă intre suprafetele vechi si noi. Marginea benzii vechi va fi amorsată cu emulsie bituminoasă.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupată pe intreaga sa lătime eliminand o lungime de bandă de cea. 50 cm. Suprafata proaspăt creată prin decupare va fi badijonată cu emulsie bituminoasă exact inainte de realizarea benzii noi.

5.5.4.6. Compactarea

Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de dirigintele lucrării după incercările de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in operă. Aceste incercări de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea antreprenorului, dirigintele putand cere interventia unui laborator agreat, care să efectueze in acest scop pe loc, pe cheltuiala antreprenorului, incercările de compactitate pe care le va considera necesare.

Urmare acestor incercări, antreprenorul propune dirigintelui:

– sarcina fiecărui utilaj;

– planul de mers al fiecărui utilaj pentru a asigura un număr de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului;

– viteza de mers a fiecărui utilaj;

– presiunea de umflare a pneurilor, acesta putand varia intre 3 si 9 bari;

– temperatura de asternere, fără ca acesta să fie inferioară minimului fixat in articolul precedent.

Metoda propusă va fi satisfăcătoare dacă ea permite să se atingă in cel putin 96% din cazuri 100% din densitatea aparentă obtinută in timpul studiului privind compozitia mixturii; cele 5% intre valori nu vor trebui să aibă o compactitate inferioară tui 96% din densitatea aparentă.

Numărul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numărul punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată ca să se obtină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre axă; pe sectoarele in pantă sau cu pantă transversală unică, se efectuează de la marginea mai joasă spre cea mai ridicată.

Compactoarele trebuie să lucreze fără socuri, pentru a evita vălurirea imbrăcămintii.

Suprafata stratului se va controla in permanentă, micile denivelări care apar pe suprafată se corectează după prima trecere a compactoarelor pe toată lătimea.

Conform reglementărilor in vigoare pentru imbrăcămintile bituminoase atelierul de compactare este alcătuit din:

A. Compactor pe pneuri de 160 kN si compactor cu rulouri netede de 120 kN

B. Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Specificarea acestor ateliere si numărul minim de treceri a acestora nu exclud obligativitatea antreprenorului de efectuare a incercărilor de etalonare si supunere spre aprobarea dirigintelui a celor specificate la inceputul acestui articol.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodată să se indepărteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

5.5. Tehnologii de execuție a podețelor tubulare

Podețele tubulare pentru drumuri sunt prevăzute cu camere de cădere din beton de ciment care de regulă se montează în amonte. Podețele se amplasează astfel ca diferența dintre cota pe tub și cota roșie (a asfaltului când se modernizează drumul sau cota roșie a împietruirii la drumurile care se pietruiesc).

5.5.1. Execuția fundației

Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.

Se va face cu beton de clasa C 16/20 însă se vor folosi agregate naturale de la 0 …. 40 mm.

Pentru prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă în domeniul 3 …. 7 mm sau 3 ….. 16 mm.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale :

cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu 2 – 3 ore înainte și imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată;

din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct în

lucrare;

dacă betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadrează în limitele de consistență admisă sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în lucrare, se admite îmbunătățirea consistenței numai prin folosirea unui superplastifiant;

înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu înălțime de maxim 1,00 – 1,50 m;

betonul trebuie să fie întins uniform în lungul elementului urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălțime și turnarea unui strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior;

se va urmări comportarea și menținerea poziției inițiale a cofrajelor și susținerea acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;

betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute;

durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este

necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – și respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos;

în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafețelor, conform cap. rostul de lucru;

instalarea podinilor pentru circulația lucrătorilor și mijloacelor de transport

local al betonului pe planșeele betonate precum și depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după (24 – 48) ore, în funcție de temperatura mediului și tipul de ciment utilizat (de exemplu : 24 ore dacă temperatura este de 20°C și se folosește ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5 cm);

betonul va fi astfel compactat încât să conțină o cantitate minimă de aer oclus ;

compactarea betonului este obligatorie și se poate face prin diferite procedee, funcție de consistența betonului, tipul cimentului etc. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.

5.5.2. Montarea tuburilor de beton armat prefabricat

Tuburile necesare podețelor se montează cu macaraua pe pneuri pe radierele de beton executate, fixându – se definitiv prin beton de pozare conform planșei de execuție.

5.5.3. Armarea betonului

Oțelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze "Specificației tehnice privind cerințe și criterii de performanță pentru oțelurile utilizate în structuri de beton".

Tipurile utilizate curent în elemente de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate în standardele de produs STAS 438/1 – 89 pentru oțeluri cu profil neted OB 37 și profile PC 52.

Domeniile de utilizare a acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0 – 90 sau în alte reglementări specifice.

Livrarea oțelului beton se face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoțite de un document de calitate (certificate de calitate/inspecție, declarație de conformitate) și după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de confirmare.

5.6. Sisteme de mașini și utilaje folosite pentru execuția lucrărilor

În execuția drumurilor este nevoie de utilaje moderne și performante, care să lucreze eficient , calitativ și cu un randament sporit.

Operatiile de aducere la cota a patului drumului, de întindere în straturi și compactare a pămăntului și diferitelor straturi rutiere până la straturile de fundație inclusiv se fac folosindu-se urmatoarele utilaje:

buldozere

excavatoare

compactoare cu rulouri netede

cife pentru transportul betonului

5.6.1. Excavatorul

Excavatorul este un utilaj de construcții folosit pentru executarea lucrărilor de pământ.

Excavatorul cu o cupă este o mașină universală de construcții care poate lucra cu echipamente pentru lucrări de pământ, dar și cu echipamente pentru alte lucrări – foreză, sonetă, macara, etc.

Organul de lucru pentru săpare a excavatorului are formă de cupă, având pe muchia de tăiere montați un număr de 4 până la 6 dinți care asigură înfigerea cupei în pământ.

Fig.5.1.Excavator pe pneuri Fig.5.2.Excavator pe senile

Saparea pamântului se realizează fie prin metoda longitudinală, care constă în săparea pământului prin deplasarea excavatorului în lungul debleului, urmată de încarcarea lui în mijlocul de transport care se deplasează pe un drum paralel cu cel parcurs de excavator, fie prin metoda frontală, care constă în saparea pământului pe întreaga lățime a frontului de lucru, urmată de încărcarea lui în mijloacele de transport aflate în spatele excavatorului, la același nivel cu acesta. Săparea prin metoda frontală se folosește, în general, la debleuri scurte, situate în terenuri variate, când nu pot fi amenajate drumuri laterale, paralele cu drumul parcurs de excavator.

5.6.2. Buldozerul

Buldozerul este un tractor puternic, pe șenile sau pneuri, prevăzut cu echipament de lucru cu o lamă orientabilă care poate lua diferite poziții.

Fig.5.3. Buldozer pe senile

Buldozerele pot fi folosite pentru executarea următoarelor lucrări:

deschiderea traseelor noi de drumuri;

deplasarea pământului săpat pe distanțe relativ mici (eficiența până la cca 80 m);

nivelarea pământului rezultat din săpătură, în straturi uniforme, nivelarea terenurilor accidentate, ondulate, cu gropi etc;

curățarea terenului de tufișuri și cioturi și decaparea stratului vegetal, curățarea platformei de zăpăda;

pregătirea și executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje terasiere sau rutiere.

Debleurile de înălțime redusă situate în apropierea unor rambleuri, la o distanță de până la 40 … 50 m (distanța acceptabilă pentru transportul pământului cu buldozerul), pot fi executate în întregime cu buldozerul, prin săparea pământului în straturi succesive, orientate de sus în jos, și deplasarea lui în lungul drumului până la rambleu. Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depășeașcă 30…35 °, pentru a nu periclita stabilitatea buldozerului în timpul lucrului.

Debleurile de adâncime mică, de până la 1,5 m, se pot executa cu buldozerul prin deplasarea și depozitarea laterală a pământului săpat. Rambleurile pot fi executate cu buldozerul, atât prin deplasarea longitudinală a pământului provenit dintr-un debleu apropiat, cât și prin deplasarea transversală a pământului provenit din camere laterale de împrumut, sau din cavalieri.

Când se execută mai multe debleuri și rambleuri succesive, buldozerul taie din jumatatea unui debleu și transportă în jumătatea rambleului următor, iar la întoarcere, taie din cealaltă jumătate a debleului și transportă în cealaltă jumătate a rambleului.

Buldozerul dă rezultate bune, mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt, când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanțe scurte.

În acest caz, pământul din debleu este deplasat transversal și așezat pentru formarea rambleului într-o anumită ordine.

Pentru a spori productivitatea, este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se

facă sub forma dinților de ferăstrău, care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă și pământ asigurând astfel o deplasare mai ușoară a buldozerului. Tot pentru sporirea productivității, este indicat ca buldozerul să sape prin mai multe treceri succesive pe același loc, întrucât valurile de pământ formate lateral împiedică într-o bună măsură pierderea pământului din parțile laterale ale lamei.

Descărcarea pământului trebuie să se facă în straturi subțiri, care să se poată compacta în condiții corespunzătoare.

5.6.3. Compactoare cu rulouri netede

Un compactor este un utilaj, o mașină sau o istalație de comprimare pe verticală a terenului în vederea măririi rezistenței acestuia la presiunea clădirilor, instalațiilor sau materialelor ce stau pe el.

Compactoarele complexe necesită personal calificat pentru conducere directă sau pentru conducerea tractoarelor de remorcare. Compactoare complexe sunt de exemplu rulourile compactoare metalice, rulourile pe pneuri și compactoarele vibratoare.

După modul de deplasare se construiesc mașini de compactare remorcate sau cu autopropulsie.

Compactoarele cu autopropulsie pot fi cu mobilitate mare cum sunt compactoarele cu rulouri de toate categoriile sau cu mobilitate redusă cum sunt plăcile vibratoare, maiurile mecanice, plăcile compactoare cu acțiune dinamică.

Prin compactarea asfaltului crește densitatea stratului de asfalt, se asigură o priza bună a materialul de bază și se obține o suprafață netedă.

Rezultatele compactării asfaltului sunt :

Îmbunătățirea rezistenței stratului de asfalt

Reducerea permeabilității covorului asfaltic

Efectul de compactare al utilajului depinde parțial de greutatea totală a mașinii. Greutatea unui mai compactor sau a unei placi compactoare este transmisă solului covorului asfaltic prin zona în care utilajele au contact cu terenul ce urmează a fi compactat. Aceasta poate fi exprimată în kg/m2.Greutatea cilindrului compactor este transmisă prin intermediul tamburilor , exercitând o presiune liniară asupra asfaltului / solului, ce poate fi exprimată în Kg/m.

Fig.5.4 Compactor cu rulou neted

Fig.5.5 Executia straturilor din agregate pentru fundatii rutiere

Fig.5.6.Schema tehnologica-Executia lucrarilor de umplutura

CAPITOLUL VI

EVALUAREA INVESTIȚIEI

6.1. Devizul pe obiect

Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcții și reprezintă un deviz sintetic. Valoarea sa se obține prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul. In proiect se pot calcula devizele pe categorii de lucrari corespunzatoare antemasuratorilor.

Volumul obiectivului de investitie se prezinta centralizat pe devizul pe obiect si este de 479,447.09 mii lei.

Absolvent,Cojocaru Alexandra Cristina

6.2. Devizele pe categorii de lucrari

Devizul pe categorii de lucrări este piesa scrisă din cadrul documentației economice prin care se determină valoarea fiecărei categorii de lucrări pe baza consumurilor de resurse din articolele de lucrări și a prețurilor unitare ale acestor resurse. Acesta se elaborează pe baza listelor cu cantitățile de lucrări aferente fiecărei categorii, pe capitole și subcapitole de lucrări.

Devizele pe categorii de lucrări se întocmesc utilizându-se indicatoarele de norme de deviz sau propriile consumuri de resurse corespunzătoare tehnologiilor de execuție ale unităților de construcții, cu condiția respectării cerințelor cantitative și calitative prevăzute în proiectele tehnice, în caietele de sarcini și în concordanță cu actele normative și reglementările în vigoare.

Programul de calcul a devizelor este eDevize ,care este un program de devize pentru constructii

ce permite realizarea documentatiei tehnice si economice intr-un mod intuitiv.

FIFIM

Specializarea:Inginerie economica in constructii.

Absolvent ,Cojocaru Alexandra Cristina

FIFIM