Modernizarea Caminului Pentru Persoane Varstnice Galati

CUPRINS

Capitolul I. Aspecte generale privind persoanele vârstnice

la nivelul Uniunii Europene

Capitolul II. Programul Operațional Regional 2007 – 2013

2.1.Cadru general

2.2. Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea

infrastructurii serviciilor sociale

Capitolul III. Cerere de finanțare

„Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați”

Concluzii

Bibliografie

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND PERSOANELE VÂRSTNICE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Termenul de îmbătrânire desemnează în primul rând, un fenomen individual, cel al incidenței vârstei, în dimensiunile sale biologice și psihologice, asupra persoanei, de la nașterea sa până la deces.

Îmbătrânirea demografică reprezintă în esență un joc de ponderi în ceea ce privește compoziția unei populații pe cele 3 grupe mari de vârstă: „tânără”, „adultă” și „vârstnică”. Creșterea numărului absolut al persoanelor vârstnice, oricât de mare ar fi acesta, dacă este urmată de creșteri similare și în rândul populațiilor tinere și adulte, nu conduce la un proces de îmbătrânire demografică.

În Europa, îmbătrânirea populației din punct de vedere cultural, organizațional și economic afectează în mod clar societatea și economia acesteia. Factorul politic de decizie se teme despre modul în care vor fi afectate standardele de viață ale persoanelor în vârstă deoarece fiecare lucrător trebuie să furnizeze un venit mai mare menit să asigure nevoile de consum ale acestei categorii de persoane. Gravitatea problemei depinde de modul în care economiile statelor Uniunii Europene răspund și se adaptează la aceste condiții demografice în schimbare. Privind în perspectivă, factorii de decizie politică trebuie să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen lung în fața marilor provocări. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Europa a experimentat cea mai profundă recesiune din ultimele decenii care a pus o presiune fără precedent asupra muncitorilor și a întreprinderilor și care a avut un impact negativ major asupra finanțelor.

La nivelul Uniunii Europene, într-o varietate de dezbateri politice, previziunile alimentează strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. În special, aceste proiecții sunt utilizate în evaluarea anuală a sustenabilității finanțelor publice efectuate în cadrul Pactului de stabilitate și creștere și în analiza privind impactul îmbătânirii populației asupra pieței forței de muncă și o potențială creștere economică.

Graficul 1 prezintă o privire de ansamblu a întregului exercițiu de proiecție a cheltuielilor publice. Punctul de plecare este proiecția populației EUROPOP2010 pentru perioada 2010- 2060. Centrul de politică europeană a convenit asupra unui set comun de ipoteze și metodologii în scopul de a face previziuni cu privire la un set de variabile macroeconomice exogene, care acoperă forța de muncă (participarea, ocuparea forței de muncă și rata șomajului ), productivitatea muncii și rata reală a dobânzii. Acest set combinat de proiecții economice a permis estimarea Produsului Intern Brut pentru toate statele membre până la 2060.

Graficul 1 – Privire de ansamblu în anul 2012 asupra proiecțiile bugetare pe termen lung

Previziunile demografice și economice Previziunile bugetare

Sursă: Serviciile Comisiei, Centrul de Politică Europeană.

Pe baza acestor ipoteze, previziuni bugetare separate au fost executate pentru elementele legate de vârstă, cheltuieli (pensii, de sanatate, de ingrijire pe termen lung, educație și ajutoare de șomaj). Deoarece prestațiile de șomaj sunt mai afectate de fluctuațiile ciclice, două domenii diferite de cheltuielile legate de vârstă sunt considerate a prezenta rezultatele pentru scenariile de referință și de risc AWG: inclusiv aceste beneficii ("cheltuielile totale legate de îmbătrânire") și excluderea ,, cheltuielilor strict legate de vârstăʼʼ. Previziunile pentru pensii sunt conduse de către statele membre utilizând propriul lor model național. Previziunile de îngrijire a sănătății, îngrijirea pe termen lung, educație și șomajul sunt conduse de serviciile Comisiei (DG ECFIN), pe baza unui model comun de proiecție pentru fiecare articol de cheltuieli. Rezultatele acestui set de previziuni sunt agregate pentru a oferi o proiecție de ansamblu legată de vârstă, cheltuieli publice.

Pentru a înțelege provocările reprezentate prin viitoarele schimbări demografice din Europa, este necesar să se ia în considerare vârsta, structura populației de astăzi și cum va arăta în următoarele decenii, astfel încât să se facă lumină asupra provocărilor economice pe care factorii de decizie politică vor avea de înfruntat. Previziunile pe termen lung oferă un indiciu al momentului și amploarea schimbărilor economice care ar rezulta din îmbătrânirea populației într-un scenariu "fără schimbare politică". Ele arată unde, când, și spre ce se îndreaptă, presiunea îmbătrânirii va crește în timp ce generația baby boom va descrește si durata medie de viață va continua să crească. Prin urmare, proiecțiile sunt utile în evidențierea provocărilor asupra politici imediate și viitoare a guvernelor generate de tendințele demografice.

Proiecțiile pe termen lung nu sunt previziuni. Proiectare evoluțiile economice în următorii 50 de ani este una dintre sarcinile analitice cele mai descurajatoare cu care se confruntă factorii de decizie politică. Incertitudinea asociată acestor proiecții este mare și cu cât perioada de proiecție este mai mare cu atât mai mult creștece gradul de incertitudine. Deși știm foarte multe despre muncitori și beneficiarii de pensii pentru următorii 20 de ani, incertitudini semnificative rămân, de exemplu, pe evoluția productivității, șomaj, fluxurile de migrație, starea de sănătate a persoanelor în vârstă. Rezultatele de proiectie sunt puternic influențate de ipotezele care stau la baza acestora. Din acest motiv, o serie de teste de sensibilitate au fost efectuate, pentru a ilustra măsura în care previziunile de cheltuieli publice sunt sensibile la ipoteze cheie. Din motive de transparență, ipotezele care stau la baza au fost publicate în 2011 În cele din urmă, având în vedere conjunctura actuală de criză financiară și economică, există, de asemenea incertitudini considerabile în ceea ce privește evoluțiile economice pe termen mediu.

În Uniunea Europeană, numărul de persoane angajate este previzionat pentru a înregistra o rată anuală de creștere de doar ¼% în perioada 2010-2020 (față de aproape 1% în perioada 2000-2009), care este de asteptat pentru a inversa la o rată de creștere anuală negativă de o amploare similară în perioada 2020 2060. Rezultatul acestor tendințe opuse este faptul că ocuparea forței de muncă va atinge la 217,6 milioane în 2022 și merge în jos la 195,6 milioane în 2060. Acest lucru implică o scădere de aproximativ 15,7 milioane lucrători în perioada 2010 și 2060. Perspectivele negative, generate de îmbătrânirea rapidă a populației, vor fi parțial compensate numai prin creștere (muncitori în vârstă) în fluxurile de migrație și declinul șomajului, care să conducă la o reducere a numărului de persoane angajate în perioada 2022 a 2060 (22 milioane).

Evoluțiile demografice au un impact major asupra evoluției pieței forței de muncă. Trei perioade distincte pot fi observate pentru Uniunea Europeană în ansamblu:

2007-2012 – evoluțiile demografice încă de susținere a creșterii: atât a populației în vârstă de muncă cât și a numărului de persoane angajate sunt previzionate pentru a creste. Cu toate acestea, creșterea încetinește ca urmare a măririi numărului de persoane vârstnice, și fără încorporarea impactului negativ al crizei financiare și economice actuale.

2013-2021- creșterea ratelor de ocupare a locurilor de muncă în compensare cu declinul din populația aptă de muncă: populația aptă de muncă începe să scadă deoarece generația ,,baby-boomʼʼ atinge vârsta de pensionare. Cu toate acestea, reducerea asumată în rata șomajului, creșterea preconizată a ratelor de ocupare a locurilor de muncă pentru femei și lucrătorii în vârstă amortizează impactul schimbărilor demografice, precum și numărul total de persoane angajate va continua să crească, deși într-un ritm mai lent.

Din 2022 – efectul de îmbătrânire domină: în absența unor reforme suplimentare, rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă este, de asemenea, proiectată pentru a ajunge la o stare de echilibru. Prin urmare, nu există nici un factor de echilibrare contra îmbătrânirii, și atât populația aptă de muncă cât și numărul de persoane angajate vor intra pe o traiectorie descendentă.

Ca regulă generală, ratele reale de șomaj se presupune că converg la ratele șomajului structural. 11 În Uniunea Europeană 28, se presupune ca rata șomajului să scadă cu 3,2 puncte procentuale (de la 9,7% în 2010 la 6,5% în 2060). În zona euro, rata șomajului este de așteptat să scadă de la 10,1% în 2010 la 6,7% în 2060.

Previziuni demografice

În 2010, statele membre cu cea mai mare populație au fost: Germania (82 milioane), Franta (65 milioane), Regatul Unit (62 milioane), Italia (60 milioane) și Spania (46 milioane). În 2060, Marea Britanie va deveni cea mai populată țară a UE (79 milioane), urmată de Franța (74 milioane), Germania (66 milioane), Italia (65 milioane) și Spania (52 milioane).

Schimbările demografice transformă structura populației Uniunii Europene. Amploarea și viteza de îmbătrânire a populației depinde de tendințele viitoare în speranța de viață, fertilitate și migrație. Factorii demografici sunt supuși pe termen scurt unor variații mai puține decât factorii economici, cu toate acestea pe termen lung să zicem pe 25 de ani ei au prezentat mult mai puțină stabilitate.

Rata de fertilitate este proiectată pentru a crește în perioada de previziune în aproape toate statele membre, cu excepția Irlandei, Franța, Suedia și Regatul Unit, unde scade (totuși mai sus de 1.9), și în Belgia, Danemarca și Finlanda se estimează să rămână stabilă. Prin urmare, în toate țările este de așteptat ca ratele de fertilitate să rămână sub rata de înlocuire naturală de 2,1 în perioada de 2060. Ca urmare a ipotezei de convergență, cele mai mari creșteri ale ratelor de fertilitate sunt previzionate să aibă loc în Letonia, Ungaria și Portugalia, care au cele mai mici rate de fertilitate din Uniunea Europeană în 2010.

Mai multe forțe vor forma tendințele viitoare în fertilitate, de exemplu tendința în mărimea ideală de familie și puterea de dorința de a avea copii în comparație cu alte obiective în viață, tendința în educație și muncă, schimbarea politicilor guvernamentale, facilități de îngrijire a copilului și a locuinței.

Tabel 1 – Tendințele ratei de fertilitate în trecut

Sursă: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Eurostat, raport de îmbătrânire 2012

Tabel 2 – Previziuni ale ratelor de fertilitate

Sursă: Serviciile Comisiei, pe baza datelor Eurostat, Europop 2013

Diferența dintre speranța de viață la bărbați și speranța de viață la femei s-a diminuat din 1990 în țările membre ale Uniunii Europene. Acest proces a început deja în 1980 în Statele membre din zona euro, iar decalajul dintre bărbați și femei, de asemenea, este mai mic decât în Uniunea Europeană ca un întreg. Din anul 2000, creșterea speranței de viață a fost 2.6 ani pentru femei și 3.3 ani pentru bărbați.S-au înregistrat câștiguri diferite în speranța de viață la naștere în unele țări între anii 1960 și 2012:

Femeile au câștigat 11 ani sau mai mult în Germania, Irlanda, Spania, Franta Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovenia și Finlanda.

Creșteri mai mici de 8 ani sau mai puțin au fost observate în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Letonia, Olanda și Slovacia.

Câștiguri în speranța de viață în aceeași perioadă pentru bărbați au fost 11 ani sau mai mult în Germania, Belgia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Regatul Unit.

Creșteri de 8 ani sau mai puțin au avut loc în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, UngariBulgaria, Cehia, Danemarca, Letonia, Olanda și Slovacia.

Câștiguri în speranța de viață în aceeași perioadă pentru bărbați au fost 11 ani sau mai mult în Germania, Belgia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Portugalia, Slovenia, Finlanda și Regatul Unit.

Creșteri de 8 ani sau mai puțin au avut loc în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Olanda, Polonia și Slovacia.

Nu există un consens printre demografi pe tendințele pe termen foarte lung,deoarece acestea pot fi influențate de o serie de factori:

dacă există o limită biologică naturală de longevitate,

impactul de viitoare descoperiri medicale,

impactul pe termen lung al programelor de sănătate publică,

comportamentul social, cum ar fi reducerea fumatul, ratele sau creșterea prevalenței obezității.

Previziunile din trecut din surse oficiale, în general, au subestimat câștigurile în speranța de viață la naștere așa cum a fost greu de imaginat că reducere mortalității va continua la același nivel pe termen lung.Unii analiști au susținut că acest luctu este o consecință și că guvernele au subestimat impactul asupra bugetului datorită îmbătrânirii populației.

Previziunile oficiale, în general, presupun că vor încetini câștigurile în speranța de viață la naștere în comparație cu tendințele istorice. Acest lucru se datorează faptului că ratele de mortalitate la vârste mai mici sunt deja foarte reduse și câștigurile viitoare în speranța de viață necesită îmbunătățiri în ratele de mortalitate la vârste mai mari (care statistic au un impact mai mic asupra speranței de viață la naștere).Pe de altă parte există o speranță de viață mai mare printre statele membre ale Uniunii Europene în comparație cu alte țări. În 2012 speranța de viață la naștere pentru femei de la 77,9 ani în Bulgaria a atins vârsta de 85,5 ani în Spania, iar la bărbați de la 68,4 ani în Lituania la 79,9 ani în Suedia.

Ultimele previziuni arată creșteri mari în speranța de viață la naștere fiind susținute în timpul perioadei de previziune, dar cu un grad considerabil de diversitate, în statele membre Uniunii Europene.Tabel 3 – tendințe pentru speranța de viață la naștere 1950-2012, la bărbați

Sursă: Serviciile Comisiei, bazat pe datele Eurostat 2012 Raport de îmbătrânire.

1.6. Îmbătrânirea populației în UE în context global

Statisticile populației ONU și proiecțiile oferă o sursă pentru tendințele demografice într-o perspectivă globală (8). Ponderea populației lumii în actualele state membre ale UE s-a înjumătățit de la 14,7% în 1950 la 7.2% în 2010, și se așteaptă să scadă aproape 5,0% în 2060, în ciuda fluxurile migratorii nete previzionate.

Tabel 4 – Distribuția geografică a populației lumii bazată pe revizuirea ONU 2012

Sursă: ONU- Perspectivele populației lumii: Revizuirea din anul 2012

Populația din Japonia, China și SUA a fost, de asemenea, în scădere în ultimele șase decenii. Aceste tendințe de scădere în perioada 1950-2010 sunt în contrast cu populația în creștere din Africa, Asia și America Latină. Cota populației lumii Africii este previzionată să crească crește cel mai rapid (rata de creștere la peste 28% în 2060). În Asia, o ușoară scădere este de așteptat, deși aceasta este proiectată pentru a reprezenta în continuare la peste 50% din populația lumii în 2060. Declinul este evident mai ales pentru China, în cazul în care se estimează ponderea populației lumii să scadă de la 19,6% la 13,2% între 2010 și 2060. Populația continentului european va deveni relativ mai mică în 2060 o scădere cu 3,7 pp (de la 10,6% la 6,9%). Populația din America de Nord și Statele Unite ale Americii (5,1% și 4,6%, respectiv în anul 2010), va scădea doar marginal. Celelalte regiuni ale lumii vor păstra ponderea lor în populația mondială brusc în creștere (o creștere de peste 3 miliarde de persoane sau 44%, de la 5,9 miliarde în 2010 la aproape 10 miliarde de euro în 2060).

Privind la structura de vârstă în proiecțiile ONU, se poate observa că Europa este în prezent cea mai îmbătrânită, continentul cu cea mai mare rata de dependență de vârstă, și va rămâne astfel în 2060. Alte părți ale lumii, de asemenea, se confruntă cu o îmbătrânire dramatică a populației lor, cu rapoarte de dependență pentru limita de vârstă ridicându-se la niveluri clar peste cele din Europa, cu excepția Africii. Schimbările demografice sunt pronunțate în special în China, unde dependența de vârstă se află la niveluri similare comparativ cu Europa la aproximativ 50% în 2060. În timp ce raporturile de dependență pentru limită de vârstă ajung între 30% și 40% pentru Asia, precum și Oceania, America de Nord și America Latină. Africa rămâne singurul continent cu un raport relativ scăzut de dependență de vârstă, la sfârșitul perioadei de proiecție (la 15%).

Previziunile ONU arată că Europa este în prezent și va rămâne în 2060 cel mai vechi continent din lume, de asemenea, și când privim și "raportul dependență – vârstă foarte înaintată" ( populația de peste 80 de ani).

Acest raport de dependență este proiectat sa creasca la între 20% și 25% în UE și EA, în timp ce în alte continente, este de așteptat să rămână sub 14%, cu Africa din nou la cel mai mic nivel (la 1,8%). Creșterea în proporție de peste 80 de ani este deosebit de pronunțată în Japonia, în cazul în care se estimează raportul de dependență să crească la peste 37% până în 2060.

În 2013 populația din UE în ansamblu a fost 3,223,000 de persoane mai mică în comparație cu previziunea din 2010. Până în 2030, populația este previzionată a fi cu aproximativ 7,9 milioane mai mică și în 2060 cu aproximativ 2,6 milioane mai mare (+ 0,5%). Populația mai numeroasă în 2060 este în mare parte concentrată la tineri (0-14) și populația aptă de muncă (15-64 de ani), în timp ce numărul persoanelor în etate (65+) este previzionat pentru a fi mai mici.

Creșterea raportului de dependență de vârstă (persoane în vârstă de peste 65 de ani în raport cu persoanele cu vârste cuprinse între 15-64 de ani) în perioada de previziune (2013- 2060), în previziunea din 2013 este mai mică decât în ​previziunea din 2010 (22,3 puncte procentuale și 26,5 pp respectiv). Datorită modificărilor ipotezelor, creșterea preconizată în raportul de dependență de vârstă este semnificativ mai mică în LV, LT, precum și RO și semnificativ mai mare în PT.

Tabel 5- Dependența persoanelor cu o vârstă foarte înaintată(80+), raport bazat pe revizuirea ONU2012

Sursă: ONU- Perspectivele populației lumii: Revizuirea din anul 2012

CAPITOLUL II

2.1 ASPECTE GENERALE PRIVIND INFRASTRUCTURASOCIALĂÎN ROMÂNIA

Începând cu anul 1990, România a trecut prin transformări profunde, care au modificat radical profilul dezvoltării sociale. Transformările respective au determinat nu numai schimbarea viziunii de ansamblu asupra modalităților de susținere economică a sectorului social, dar au și mărit, la cote fără precedent, incidența diferitelor riscuri sociale.

De-a lungul perioadei de tranziție sărăcia a constituit o problemă constantă a societății românești aflată continuu, pe de o parte, sub presiunea aspirațiilor de aliniere cu societățile vest-europene dezvoltate, iar pe de altă parte, influențată de moștenirea subdezvoltării din anii anteriori. În cazul României, explozia fenomenului sărăciei din anii tranziției nu a reprezentat atât un cost al dezvoltării, cât, mai degrabă, un produs al subdezvoltării. De aceea, o soluție strategică la această problemă nu putea veni atât dinspre constituirea unui sistem mai eficient de protecție socială, cât în crearea unor premise majore de dezvoltare socio-economică globală a țării, inclusiv prin asimilarea acelor instituții europene menite să amelioreze și să perfecționeze organismul social în ansamblu.

În ultimii ani România s-a confruntat cu un proces socio-demografic complex. Scăderea natalității, a mortalității generale și emigrarea populației cu vârstă de muncă au condus atât la îmbătrânirea populației cu vârstă de muncă, cât și la scăderea populației totale a țării.

Toate aceste aspecte au condus la reducerea dimensiunii populației active și au impus o regândire a sistemului serviciilor de sănătate și de protecție socială, în vederea prelungirii vieții active a populației atât din punct de vedere al calității serviciilor oferite, cât și al dotărilor infrastructurale.

Sistemul de servicii sociale este coordonat în România de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Potrivit legislației, sistemul acoperă „complexul de măsuri și acțiuni necesare pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență, pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale și pentru promovarea incluziunii”.

Sistemul de servicii sociale este flexibil și interacționează cu serviciile medicale, educaționale, de locuințe și de ocupare, în funcție de situația beneficiarilor. Serviciile sociale pot fi furnizate în comunități, la domiciliul beneficiarului, în centre de zi și centre rezidențiale. Serviciile sociale sunt furnizate de personal calificat care utilizează facilități și echipamente adecvate.

Centrele rezidențiale furnizează cazare pentru o perioadă mai mare de 24 de ore și sunt finanțate din trei surse: bugetul de stat, bugete locale și surse private. Acestea sunt foarte eficiente în ceea ce privește grija față de persoanele în vârstă dependente, contribuind la îmbunătățirea calității vieții și promovarea independenței persoanelor pe piața muncii.

Restructurarea instituțiilor de tip rezidențial a avut loc în strânsă legătură cu efortul de a furniza servicii alternative de tip familial la instituțiile de tip rezidențial. Au fost restructurate instituțiile clasice de mare capacitate (între 100 și 400 locuri), încercându-se reducerea capacității și modularea acestora, pentru a oferi mai mult spațiu pentru fiecare persoană, într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Însă, nu toate centrele de plasament și cele rezidențiale au fost transformate în acest fel; lipsa banilor și a experienței au făcut acest proces unul lent, în câteva faze, depinzând de fondurile existente sau de prioritățile stabilite. Astfel, infrastructura serviciilor rezidențiale pentru diverse grupuri sociale defavorizate are o situație precară, deoarece echipamentele sunt depășite, iar clădirile necesită reabilitare.

Serviciile sociale, componentă a sistemului de protecție socială, reprezintă măsuri de sprijin țintite asupra unor nevoi strict individualizate, având drept rezultat soluționarea mai rapidă și cu mai mare eficiență a situațiilor de risc social. Situația actuală a sistemului de asistență socială se poate caracteriza printr-un cadru legislativ care favorizează incluziunea socială și accesul la drepturile fundamentale, cum sunt: asistența socială, ocuparea, sănătatea, educația etc. Totodată, au fost dezvoltate programe destinate susținerii familiei, copiilor și altor categorii de persoane defavorizate.

Cu toate eforturile depuse, sistemul actual înregistrează o serie de aspecte vulnerabile care trebuie remediate, precum: dezvoltarea inegală, multiplicarea de structuri instituționale cu atribuții similare care generează confuzii și produc o fragmentare a sistemului; lipsa mijloacelor necesare populației pentru a acoperi toate nevoile din domeniul asistenței și al serviciilor sociale; incapacitatea sistemului actual de servicii sociale de a rezolva nevoile persoanelor aflate în dificultate, existența unui număr redus de organizații neguvernamentale ca principali furnizori ai acestor servicii.

Sistemul de protecție socială vizează asigurarea unui standard de viață de bază, pentru toți cetățenii, indiferent de mijloacele de care aceștia dispun. Acest sistem de dezvoltare a serviciilor sociale furnizează un set complet de măsuri care trebuie să fie cuprinzător, să funcționeze operativ și adecvat.

Un sistem de protecție socială eficace nu reprezintă doar o exigență de ordin moral și politic, ci și una de ordin economic. De aceea, politica socială specifică perioadei de tranziție trebuie să reflecte, în primul rând, protecția socială pentru a putea asigura individului posibilitatea traversării, în condiții cât mai bune, a unei perioade de timp ce se caracterizează prin perturbații cu efecte sociale dure. Se au în vedere investiții în infrastructura de sănătate prin reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a clădirilor ce adăpostesc centre de prim ajutor, spitale și servicii de urgență medicală și tehnică, pentru crearea unui sistem modern și funcțional de sănătate, bazat pe creșterea capacității și calității serviciilor medicale oferite.

O prioritate distinctă în domeniul serviciilor de sănătate este aceea de dezvoltare a centrelor de diagnostic și de prevenire a bolilor profesionale, care vizează recuperarea forței de muncă și creșterea gradului de sănătate a populației.

Ținând cont de creșterea numărului de pensionari și de veniturile în general foarte reduse ale acestora, este necesară revizuirea sistemului serviciilor sociale prin creșterea ponderii economiei sociale în totalitatea sectorului serviciilor.

În acest sens, este necesară întărirea instituțiilor, a serviciilor de protecție socială, fie din cadrul autorităților locale, fie organizate ca unități distincte ale sistemului centralizat de stat.

În contextul dezvoltării economiei sociale este necesară dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu dizabilități, a centrelor de recuperare și de integrare în societate și în muncă a acestora.

Un nivel bun – sau chiar acceptabil – al sănătății și protecției cetățenilor și un standard ridicat al serviciilor sociale oferite este condiția indispensabilă pentru funcționarea adecvată a societății. Prin urmare, această măsură este direct legată de orice măsură de dezvoltare, fie în sectorul productiv, fie în cel al serviciilor.

2.2PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007 – 2013

2.2.1 CADRU GENERAL

Fondurile Structurale, prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii acestora, constituie instrumente financiare vitale pentru municipiul Galați în atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare urbană, de promovare a creșterii durabile, concurenței și ocupării forței de muncă, așa cum se prevede în Strategia de la Lisabona.

Pentru utilizarea cât mai intensivă a fondurilor disponibile prin cele 5 Programe Operaționale Sectoriale (POS) și prin Programul Operațional Regional (POR), Primăria municipiului Galați este preocupată de creșterea capacității de elaborare, promovare, finanțare și gestionare a proiectelor de investiții aferente infrastructurii urbane, protecției mediului, cultură și artă, protecție socială și întărire instituțională.

Aspectele care trebuie urmărite în elaborarea cererilor de finanțare sunt următoarele:

Alegerea corectă a axei prioritare și a domeniului de intervenție;

Respectarea criteriilor de conformitate, eligibilitate a solicitantului, activităților și a cheltuielilor;

Identificarea surselor proprii de finanțare pentru asigurarea sumelor necesare pentru cofinanțare și pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente implementării proiectului;

Estimarea cât mai corectă a graficului de achiziții de servicii, bunuri, lucrări necesare implementării proiectului, având în vedere prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice;

Identificarea echipei de proiect care va implementa activitățile proiectului, stabilirea unui manager de proiect, care va răspunde de coordonarea tuturor aspectelor de ordin administrativ, financiar și tehnic asociate implementării proiectului;

Indicatorii de performanță identificați și valoarea țintelor propuse trebuie să fie relevante și riguroase, deoarece sunt elemente esențiale ale aprobării, monitorizării și evaluării proiectului.

În același timp, temele orizontale sunt cerințe obligatorii ale Comisiei Europene pentru toate proiectele:

Dezvoltarea durabilă – maximizarea beneficiilor și reducerea efectelor negative asupra tuturor celor trei zone: economică, socială și mediu înconjurător;

Egalitatea de șanse – nediscriminarea pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilități, vârstă, în elaborarea și implementarea proiectului / activităților proiectului / managementului proiectului;

Societatea informațională – creșterea utilizării tehnologiilor de informare și comunicare;

Inovația – folosirea tehnologiilor de ultimă generație, la cele mai înalte standarde.

Strategia Programului Operațional Regional (POR) reflectă politica României de dezvoltare regională – care a stat la baza elaborării Legii Dezvoltării Regionale – și procesul de descentralizare, reglementat prin Legea Cadru privind Descentralizarea. De asemenea, această Strategie ia în considerare Orientările Strategice ale Comunității și politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007–2013, precum și Strategia Lisabona, care pune un accent deosebit pe sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării.

Strategia POR este în concordanță cu obiectivele Planului Național de Dezvoltare și ale Cadrului Național Strategic de Referință (CNSR) 2007-2013, contribuind la atingerea obiectivului global și a obiectivelor specifice ale CNSR, privind diminuarea disparităților de dezvoltare dintre România și celelalte state membre ale UE.

Obiectivul strategic al POR constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile și echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor României, potrivit nevoilor și resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiții.

Dezvoltarea ponderată a tuturor zonelor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investițiilor publice în infrastructura locală, politici active de stimulare a activităților de afaceri și sprijinirea valorificării resurselor locale, pe următoarele axe prioritare tematice:

Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere

Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Axa prioritară 6 – Asistență tehnică

Programul Operațional Regional va fi finanțat în perioada 2007 – 2013 din bugetul de stat și bugetele locale, fiind cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Cofinanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) nu poate depăși 85% din alocarea financiară totală a Programului.

Axa prioritară “Îmbunătățirea infrastructurii sociale” vizează crearea premiselor necesare pentru asigurarea populației cu servicii esențiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale, prin îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educație, sociale și pentru siguranță publică în situații de urgență.

Investițiile care pot fi realizate prin Programul Operațional Regional pentru această axă prioritară au ca scop îmbunătățirea calității și ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicații pozitive asupra gradului de sănătate și al participării populației la piața muncii, precum și în ceea ce privește gradul general de atractivitate al regiunilor.

Domeniile majore de intervenție în cadrul acestei axe prioritare sunt:

Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;

Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență;

Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Strategiile naționale ale României, în domeniile sănătății, serviciilor sociale, intervențiilor în situații de urgență, educației, sunt în concordanță cu “Orientările Strategice Comunitare pentru perioada 2007-2013”, care prevăd necesitatea reducerii disparităților în ceea ce privește calitatea și gradul de acces al populației la servicii de sănătate și servicii sociale la nivel regional, precum și necesitatea unor activități concrete pentru creșterea calității și eficacității sistemului educațional și de training.

2.2.2 REABILITAREA /MODERNIZAREA /DEZVOLTAREA ȘI ECHIPAREA INFRASTRUCTURII SERVICIILOR SOCIALE

Analizele Programului Operațional Regional au evidențiat situația precară a infrastructurii serviciilor sociale și necesitatea realizării de investiții în reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirilor în care se desfășoară acestea. Totodată, necesitatea investițiilor apare și ca urmare a stabilirii unor standarde minime de calitate pentru serviciile sociale ce trebuie să fie îndeplinite de centrele rezidențiale.

În multe situații, calitatea slabă a infrastructurii și lipsa dotărilor cu echipamente obligă persoanele aparținând grupurilor sociale defavorizate să apeleze la servicii sociale din alte zone, îndepărtate de domiciliu. În același timp, această situație afectează și desfășurarea în condiții normale a activităților de pe piața muncii din două motive:

pe de o parte, din cauza faptului că nu se acordă asistență calificată și suficientă persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, care ar putea fi reinserate pe piața muncii;

pe de altă parte, persoanele active care au în familie membri dependenți alocă un timp important îngrijirii acestora, dar insuficient și necalificat, cu repercusiuni atât asupra celui dependent, care nu beneficiază de îngrijire specializată permanentă, cât și asupra calității muncii și vieții persoanelor care au în familie membri cu diferite dizabilități sau a persoanelor singure care au în îngrijire copii minori.

Îmbunătățirea și diversificarea serviciilor sociale oferite de centrele multifuncționale și rezidențiale pot contribui la degrevarea membrilor activi ai familiilor de grija persoanelor dependente pe perioada orelor de lucru și la creșterea calității muncii și vieții atât a celor activi, cât și a celor dependenți.

Centrele sociale cu destinație multifuncțională pot acoperi o gamă variată de servicii, cu scopul de a ajuta persoanele în dificultate, începând cu acceptarea lor în centru, până la rezolvarea problemelor specifice cu care acestea se confruntă, temporar sau permanent (materiale, financiare, culturale, juridice și administrative, relaționale, ocupaționale, medicale). În același timp, organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independente și a competențelor profesionale, precum și furnizarea activităților de sprijinire pentru persoanele din grupuri dezavantajate va avea o contribuție directă la dezvoltarea activităților economiei sociale și, astfel, la descreșterea excluziunii sociale și, în paralel, la creșterea accesibilității pe piața forței de muncă.

Prin urmare, implementarea unor astfel de proiecte va avea rezultate pozitive, atât din punct de vedere umanitar, cât și din punct de vedere al reinserției pe piața muncii a numeroase persoane aflate în dificultate.

Identificarea la nivel regional a proiectelor de reabilitare, modernizare și dotare a infrastructurii centrelor sociale și rezidențiale se va realiza în concordanță cu prioritățile stabilite prin Strategia Națională privind Serviciile Sociale, precum și cu nevoile identificate prin strategiile județene de incluziune socială și strategiile și Planurile de Dezvoltare ale Regiunilor.

Obiectivul specific al acestui domeniu major de intervenție îl constituie îmbunătățirea calității infrastructurii pentru serviciile sociale, prin sprijin acordat în mod echilibrat pe întreg teritoriul țării, pentru asigurarea unui acces egal al cetățenilor la astfel de servicii.

Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale are în vedere stabilirea liniilor directoare și a unui cadru instituțional coerent, în scopul de a crea un sistem unitar și comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum și să contribuie la creșterea calității vieții persoanei.

Implementarea strategiei are în vedere atingerea următoarelor rezultate:

Crearea infrastructurii necesare susținerii unui sistem real de servicii sociale – până în anul 2009.

Asigurarea unei rețele naționale de servicii sociale, echitabil distribuită, performantă, accesibilă tuturor potențialilor beneficiari, până în anul 2013.

Solicitanții eligibili, care pot depune proiecte în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” sunt:

A. Autorități ale administrației publice locale – prin serviciile publice de asistență socială din subordine

B. Autorități ale administrației publice locale desemnate lider al unui parteneriat încheiat cu un furnizori de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați în condițiile legii

C. Furnizori de servicii sociale, acreditați în condițiile legii:

c.1. Furnizorii publici de servicii sociale:

serviciul public de asistență socială la nivel județean și local;

alte servicii publice specializate la nivel județean sau local;

instituțiile publice care au constituite compartimente de asistență socială;

unități de asistență medico-socială.

c.2. Furnizorii privați de servicii sociale:

asociații și fundații constituite în conformitate cu prevederile Ordonanței guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații cu modificările și completările ulterioare, inclusiv filiale ale asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute în conformitate cu legislația în vigoare în România;

unități de cult / structuri ale cultelor aparținând cultelor religioase recunoscute în România și constituite conform statutului sau codului canonic al cultului respectiv, inclusiv fundații și asociații constituite de culte.

Proiectele care pot fi depuse în cadrul acestui domeniu major de intervenție trebuie să se încadreze în următoarele categorii:

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea clădirilor pentru centre sociale multifuncționale;

Reabilitarea, modernizarea și echiparea clădirilor pentru centre sociale rezidențiale.

Activitățile eligibile în cadrul proiectului pot fi:

Modernizarea / extinderea clădirilor centrelor sociale (spații de cazare, cantine, grupuri sanitare etc.);

Modernizarea / extinderea clădirilor pentru înființarea de noi centre sociale;

Modernizarea utilităților generale și specifice ale centrelor sociale;

Crearea / modernizarea facilităților de acces pentru persoane cu dizabilități;

Amenajarea unor ateliere de lucru în cadrul centrelor sociale;

Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilități.

Valoarea totală a unui proiect trebuie să fie cuprinsă între minim 350.000 lei și maxim 3.500.000 lei.

Durata de implementare a activităților proiectului (perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și data finalizării ultimei activități prevăzute în cadrul proiectului) nu trebuie să depășească data de 31.07.2015.

De asemenea, proiectele ce vor fi depuse în cadrul acestui domeniu de intervenție trebuie să îndeplinească și următoarele criterii specifice de eligibilitate:

Capacitatea centrelor rezidențiale pentru copii nu depășește 50 de locuri;

Solicitantul / solicitantul și fiecare dintre parteneri, după caz, nu desfășoară activități economice în scopul obținerii de profit din echipamentele achiziționate prin proiect sau din utilizarea imobilului modernizat / dezvoltat / extins;

Solicitantul / solicitantul și fiecare dintre parteneri, după caz, nu desfășoară alte activități economice în scopul obținerii de venituri din echipamentele achiziționate prin proiect sau din utilizarea imobilului – modernizat / dezvoltat / extins, în afara activităților pentru care a fost finanțat proiectul, prin acordarea dreptului de utilizare a acestora către terțe părți (infrastructura și echipamentele care fac obiectul proiectului finanțat prin fonduri publice în cadrul POR 2007-2013 nu pot fi utilizate în alt scop / cu altă destinație decât cea principală).

CAPITOLUL III

CERERE DE FINANȚARE

Anexa 1

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2007-2013

CERERE DE FINANȚARE

TITLUL PROIECTULUI

Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați

TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE

01 FEDER

INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1.SOLICITANT

Denumire organizație: CONSILIUL LOCAL GALAȚI

Cod de înregistrare fiscală: 3814810

Nr. de la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor.(dacă este cazul) –

Adresa poștală: STR. DOMNEASCĂ, NR.38, GALAȚI, COD.800008

Adresa poștă electronică: [anonimizat]

1.2.TIPUL SOLICITANTULUI:

Autoritate a administrației publice locale

1.3. REPREZENTANTUL LEGAL AL SOLICITANTULUI

Nume, prenume: NICOLAE GH. DUMITRU

Funcție: PRIMAR

Număr de telefon: 0236/307700

Număr de fax: 0236/461460

Adresă poștă electronică : [anonimizat]

1.4. PERSOANA DE CONTACT

Nume, prenume: BUHOSU ȘT. PAULA

Funcție: ȘEF SERVICIU PROGRAMARE APLICAȚII

Număr de telefon: 0236/323136

Număr de fax: 0236/323137

Adresă poștă electronică: [anonimizat]

1.5. PERSOANA RESPONSABILĂ CU OPERAȚIUNILE FINANCIARE

Nume: DUȚĂ – LĂPUȘNEANU ȘTEFAN

Funcție: CONSILIER DIRECȚIA DE PROGRAME ȘI PROIECTE EUROPENE

Număr de telefon: 0236/323136

Număr de fax: 0236/461460

Adresă poștă electronică: [anonimizat]

1.6 BANCA/TREZORERIA

Banca/ Sucursală: TREZORERIA MUNICIPIULUI GALAȚI

Adresa: STR. BRĂILEI, NR.33, GALAȚI

Cod IBAN: RO25TREZ6032023XXX004521

1.7 SPRIJIN PRIMIT ÎN PREZENT SAU ANTERIOR DIN FONDURI PUBLICE ȘI/SAU ÎMPRUMUTURI DIN PARTEA INSTITUȚIILOR FINANCIARE INTERNAȚIONALE (IFI)

Ați beneficiat de asistență nerambursabilă din fonduri publice comunitare sau de împrumut din partea IFI în ultimii 5 ani?

DA

NU

Dacă DA, vă rugăm specificați următoarele informații pentru proiectele pentru care ați beneficiat de finanțare nerambursabilă sau împrumut:

Vă rugăm să specificați dacă pentru proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a mai fost solicitat sprijin financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI

DA

NU

Dacă DA, vă rugăm specificați următoarele informații:

Denumirea programului și nr. de înregistrare a proiectului ………………………

Sursa de finanțare…………………………………………………………………………

Stadiul la data depunerii cererii de finanțare…………………………………………

Vă rugăm să specificați dacă proiectul (în întregime sau parțial, respectiv activități din proiect) ce constituie obiectul prezentei cereri de finanțare a / au beneficiat deja de sprijin financiar din fonduri publice, împrumuturi din partea IFI

DA

NU

Dacă DA, vă rugăm să dați detalii cu privire la program, organizația finanțatoare /autoritatea de contractare, activitățile finanțate (respectiv acele activități care se regăsesc și în proiectul care face obiectul prezentei cereri de finanțare), valoarea activităților finanțate.

DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI OPERAȚIONAL ȘI DOMENIUL MAJOR DE INTERVENȚIE

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL

AXA PRIORITARĂ 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”

DOMENIUL DE INTERVENȚIE 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale”

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT – NU ESTE CAZUL

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMÂNIA

REGIUNEA: Sud – Est

JUDEȚUL: Galați

LOCALITATEA: Galați

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3.1 Obiectivul proiectului

Obiectivul general al proiectului constă în modernizarea infrastructurii serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice din municipiul Galați

Obiective specifice:

a) asigurarea accesului egal al persoanelor de vârsta a treia din municipiul Galați la servicii sociale de calitate de tip rezidențial;

b) creșterea calității serviciilor sociale specializate prin Căminul pentru Persoane Vârstnice pentru un număr de 160 de beneficiari;

c) asigurarea reinserției sociale pentru 100 de persoane vârstnice din municipiul Galați, prin transformarea /adaptarea unor spații existente, în vederea înființării cabinetului de psihologie și a cabinetului de kinetoterapie;

d) creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea parametrilor de funcționare a centralei termice existente și a instalațiilor sanitare, electrice și de ventilație a clădirii Căminului pentru Persoane Vârstnice, conform standardelor în domeniu, în timp de 14 luni de la data demarării proiectului;

e) îmbunătățirea gradului de confort și funcționalitate al imobilelor în care funcționează Căminul pentru Persoane Vârstnice, în timp de 14 luni de la data demarării proiectului;

f) reorganizarea /recompartimentarea internă a imobilului principal al căminului, în vederea depășirii standardelor minime de furnizare a serviciilor sociale, prin înființarea secției de persoane dependente și semidependente, în timp de 14 luni de la data demarării proiectului.

Proiectul asigură, de asemenea, și implementarea politicilor sociale prevăzute în documentele strategice adoptate de țara noastră. Astfel, proiectul se integrează în Strategia de creștere a capacității sistemului de asistență socială de a soluționa problemele persoanelor în dificultate, așa cum este stipulat în Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013. Prin activitățile proiectului se susține egalitatea de șanse pentru accesul la serviciile publice prin dezvoltarea și perfecționarea infrastructurii sociale, conform Strategiei post aderare a României. De asemenea, proiectul de modernizare a clădirilor căminului susține ideea de securitate socială (Carta Socială Europeană).

2.3.2 Context

Proiectul de față reprezintă faza inițială a unui plan managerial – instituțional de modernizare a clădirilor căminului, în vederea ridicării nivelului performanțelor prevăzute inițial, după cum urmează:

a) modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați (2009 – 2010);

b) amenajarea clubului social (2009);

c) dotarea căminului cu echipamente specifice (2010 – 2011).

De la darea în funcțiune a căminului în anul 1977 s-a constatat că nu există un spațiu și un mod organizat de petrecere a timpului liber de către vârstnicii beneficiari ai serviciilor sociale. Evoluția conceptuală a asistenței sociale moderne impune ca, în centrele rezidențiale ce oferă servicii de lungă durată, să se înființeze spații dedicate petrecerii activităților de ergoterapie, programe artistice și activități de club.

Calendarul activităților de management al căminului ordonează ca prioritar, după implementarea primelor două etape detaliate mai sus (proiectul de față și amenajare club) îndeplinirea fazei a treia a planului și anume dotarea acestui cămin cu echipamente specifice:

de informare și comunicare;

monitorizare;

de preparare a hranei și servirea mesei;

de spălătorie;

mobilier și aparatură specifică pentru cele trei secții ale căminului – independenți, semidependenți și dependenți, în conformitate cu prevederile art.18, alin.3 din Legea nr.17/2000, republicată, privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

Referitor la stadiul implementării planului managerial, precizăm că punctul b) a fost aprobat prin H.C.L. nr.21 din 10.07.2008, urmând ca în 2009 să se implementeze această etapă cu finanțare de la bugetul Consiliul Local Galați.

Criteriile folosite la delimitarea proiectului de celelalte investiții prevăzute la punctele b) și c) sunt:

gradul de asigurare a serviciilor de primă necesitate;

importanța implementării fazelor descrise;

sursa de finanțare și consistența finanțării;

Finanțarea și implementarea proiectului de modernizare a clădirilor căminului este o condiție fără de care nu se poate avansa logic în etapele b) și c) ale planului managerial.

2.3.3 Justificarea necesității implementării proiectului

Sistemul rezidențial de asistență socială al persoanelor vârstnice devine o componenta tot mai importantă în cadrul sistemului național de asistență socială, fiind accesat de un număr crescând de vârstnici care se regăsesc în situații de risc social (venituri insuficiente, imposibilitatea gestionării resurselor financiare și materiale, polipatologia specifică vârstei a treia, lipsa susținerii familiale și /sau neadaptarea mediului familial la incapacitatea vârstnicului, scăderea importanței rol-status-ului vârstnicului în comunitate, lipsa spațiului corespunzător de locuit sau menținerea la domiciliu nu este posibilă din motive socio – medicale, abuzuri fizice).

Căminul pentru Persoane Vârstnice a fost înființat în anul 1977, în temeiul Hotărârii Consiliului Județean Galați nr.34/29.04.1977. Din anul 1993, prin Legea bugetului de stat, instituția a trecut în subordonarea Consiliului Local, lucru consfințit și prin H.G. nr.562/2002 privind atestarea domeniului public al județului Galați, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Galați – poziția nr.7500. În perioada 1980 – 1997 au fost date în folosință spălătoria și centrala termică. De asemenea, în anul 1999 a avut loc igienizarea generală. Imobilul principal în care funcționează căminul a fost dat în folosință în anul 1977, perioadă de timp în care nu au fost efectuate investiții /reparații capitale, fapt ce a avut drept consecință degradarea sa de ansamblu.

Evaluarea tehnică de specialitate a relevat faptul că această clădire, de importanță maximă pentru municipiul Galați, necesită intervenții în ceea ce privește refacerea instalațiilor de la subsolul tehnic, refacerea fațadelor, refacerea izolației hidrotermice a terasei clădirii, înlocuirea tuturor instalațiilor de apă rece, de apă caldă menajeră, înlocuirea instalațiilor termice și modernizarea centralei termice, a tubulaturii de canalizare, refacerea integrală a instalațiilor electrice, înlocuirea lifturilor. Toate acestea nu mai corespund standardelor tehnice de exploatare și a Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice și pentru centrele rezidențiale pentru persoanele vârstnice, aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 246/2006.

Justificarea prezentului proiect este susținută și de prevederile legale în vigoare. Astfel, Legea nr.47/2006 privind sistemul național de asistență socială stipulează la art.31, alin.1 faptul că „instituțiile de asistență socială acreditate au obligația să respecte standardele de calitate pentru serviciile acordate, iar proiectele de construcție și modernizare a așezămintelor sociale trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor”.

Conform Hotărârii Consiliului Local Galați nr.181/10.04.2008, în organigrama Căminului pentru Persoane Vârstnice sunt prevăzute 62 de posturi. Serviciile furnizate beneficiarilor sunt asigurate în mod direct de: 2 asistenți sociali; 1 consilier juridic; 1 medic și 5 asistente medicale; 1 kinetoterapeut; 3 bucătari și 6 ajutori de bucătari; 12 infirmiere; 11 îngrijitoare; 4 spălătorese; 5 muncitori întreținere.

Gradul de calificare a angajaților: din totalul celor 62 de salariați: 8 au studii superioare de lungă durată, 3 au studii superioare de scurtă durată, 6 au studii postliceale, 20 au studii medii, iar un număr de 25 au studii generale.

În prezent, serviciile sociale cu caracter primar acordate beneficiarilor constau în:

– identificarea nevoilor individuale și colective, utilizând procedura evaluării inițiale și complexe a beneficiarilor;

– informarea asupra situațiilor de risc social, precum și a drepturilor sociale ale persoanei;

– consiliere și susținere pentru vârstnicii singuri, neglijați, abuzați, fără adăpost, victime ale violenței domestice;

– măsuri de urgență pentru vârstnicii aflați în dificultate.

Serviciile sociale specializate acordate în cadrul Căminului pentru Persoane Vârstnice sunt:

– pregătirea și servirea hranei;

– găzduire pentru perioadă nedeterminată;

– socializare și petrecere a timpului liber în raport cu capacitatea psiho-afectivă;

– consiliere juridică și administrativă;

– asistență paleativă.

După implementarea proiectului, lista de servicii sociale va fi completată cu serviciile de consiliere psihologică (postul de psiholog va fi ocupat prin concurs), prin crearea spațiului necesar, care să asigure intimitatea și confidențialitatea necesară ședințelor de consiliere, conform Standardelor minime de calitate.

Serviciile socio-medicale acordate prin intermediul căminului constau în:

ajutor pentru menținerea sau readaptarea capacităților fizice ori intelectuale;

asigurarea unor programe minimale de ergoterapie, în special la patul beneficiarului (masaj, kinetoterapie pasivă);

sprijin pentru realizarea igienei corporale.

De asemenea, după implementarea proiectului, lista de servicii socio-medicale va fi completată și cu servicii de kinetoterapie, deoarece se va crea spațiul cu această destinație.

În ansamblu, după implementarea proiectului, structura serviciilor sociale furnizate prin cămin va asigura promovarea unei culturi proactive și participative pentru vârstnicii beneficiari de servicii sociale.

Capacitatea căminului este de 160 de locuri, din care sunt funcționale doar 144. Diferența de locuri neocupate este justificată prin existența degradărilor cauzate de infiltrațiile prin hidroizolație, lipsa izolației termice, defectarea instalațiilor interioare, lipsa etanșeității tâmplăriei de lemn existente etc., beneficiarii fiind mutați în camere în care se pot asigura condiții minime de locuit. Numărul cererilor de internare în cămin, care se află în așteptare la nivelul lunii septembrie 2008 este de 20.

Clădirea căminului reprezintă o construcție cu regim de înălțime și construcție subsol + parter + 4 etaje, având o suprafață construită de 714,55 mp (conform măsurătorilor efectuate la fața locului în vederea realizării Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții), iar suprafața construită desfășurată de 3.033,56 mp. Structura de rezistență este alcătuită din cadre de beton, diafragme și planșee prefabricate din beton armat. Zidăria este realizată din GBN 35, cu grosimea de 35 de cm. Acoperișul este de tip terasă cu termoizolație din umplutură de zgură cu grosimea medie de 20 de cm și plăci BCA GBN-T de 10 cm. Tâmplăria este de lemn, dublă, cuplată, cu rezistența termică de 0,35 mp.k/W. Placa peste subsol este izolată cu plăci de BCA cu grosimea de 10 cm. Alimentarea cu energie termică (apă caldă menajeră și agent de încălzire) este asigurată de centrala termică proprie, amplasată într-o construcție comună cu spălătoria. Termoizolația conductelor din subsolul tehnic al clădirii căminului prezintă semne de deteriorare.

În urma analizei efectuate s-au constatat stări de uzură și degradări ale clădirii căminului, după cum urmează:

la instalațiile sanitare s-au constatat pierderi de apă din conducte, datorită deteriorării armăturilor din cămine și subsoluri, accentuarea fenomenului de coroziune, defecțiuni la armăturile obiectelor sanitare, furnizarea apei la parametri necorespunzători, deteriorarea izolației sau a conductelor de distribuție, livrarea neritmică a apei în timpul zilei. Pierderile din instalații pot afecta structura de rezistență a clădirilor căminului.

instalația de încălzire a căminului prezintă defecțiuni ale corpurilor de încălzire (neetanșeitate, blocarea circulației agentului termic datorită depunerilor de piatră sau mâl, fisuri la elementele radiatoarelor datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, coroziune avansată), deteriorarea izolației termice a conductelor , fapt ce a dus la pierderi importante de căldură și majorări inutile ale consumului de combustibil.

înlocuirea instalațiilor electrice. Instalațiile electrice sunt executate din conductori de aluminiu de fiabilitate redusă și sunt subdimensionate, avându-se în vedere faptul că, pe timp de iarnă, beneficiarii utilizează radiatoare electrice pentru a se încălzi. Instalația electrică este depășită și din punct de vedere moral, nefiind în acord cu standardele tehnice actuale.

tâmplăria exterioară din lemn este degradată, fapt ce permite pătrunderea aerului încărcat cu vapori și praf; iar pierderile de căldură în anotimpul rece fiind importante; prezintă lufturi, are cercevele vincevite și /sau mucegăite, feroneria degradată și scoasă din fabricație; prezintă rezistență scăzută la solicitări mecanice și la agenți de mediu.

tâmplăria interioară este deteriorată.

fațadele prezintă fisuri, crăpături, desprinderi.

trotuarele sunt desprinse de clădiri, tasate parțial permițând infiltrarea apelor din precipitații.

pardoselile din camerele de locuit sunt uzate și deteriorate, prezentând lufturi.

subsolul tehnic nu este izolat termic.

elevatoarele care asigură deplasarea beneficiarilor între etaje nu sunt adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.

Prin modernizarea clădirilor căminului se urmărește:

înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu ferestre cu izolare termică ridicată și etanșă la infiltrațiile de aer rece;

refacerea izolațiilor hidro și termo ale teraselor;

refacerea trotuarelor de protecție din jurul clădirilor, pentru prevenirea pătrunderii apelor din precipitații la terenul loessoid de sub fundații;

refacerea izolațiilor hidro și termo la copertină;

refacerea grupurilor sanitare, după efectuarea reabilitării instalațiilor prin prevederea de faianță la pereți, gresie la pardoseli și ghene pentru instalații;

refacerea treptelor de acces și a rampei pentru persoanele cu dizabilități

spălarea corpurilor statice cu jet de apă sub presiune sau chimic pentru eliminarea mâlului și a depunerilor de nisip;

probarea radiatoarelor și înlocuirea celor care nu rezistă la probe;

înlocuirea radiatoarelor fisurate și a țevilor colmatate;

înlocuirea tuturor robinetelor defecte de pe conductele de distribuție;

înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte;

dotarea corpurilor statice de la ultimul nivel cu robinete automate de aerisire;

izolarea termică a conductelor de distribuție din subsolul clădirii cu materiale eficiente;

înlocuirea lifturilor după cum urmează:

– lift materiale de 100 kg;

– lift persoane de 250 kg;

– lift persoane de 600 kg.

Pentru instalațiile sanitare se aplică măsurile indicate mai sus, la care se adaugă:

înlocuirea obiectelor sanitare defecte;

înlocuirea armăturilor din cămine și subsol;

înlocuirea conductelor corodate;

eliminarea porțiunilor de conducte din subsol și a coturilor, care prezintă obturări sau pietrificări;

înlocuirea instalațiilor electrice.

Creșterea eficienței energetice a clădirii va permite reducerea costurilor de întreținere și exploatare a clădirii pe timpul sezonului rece cu 10%, conform calculelor efectuate în cadrul Documentației de avizare a lucrărilor de intervenție.

După implementarea proiectului, a cărui principală finalitate este îmbunătățirea condițiilor de locuire și diversificarea serviciilor, indicele de ocupare a căminului va fi de 100%, numărul de beneficiari ajungând la cifra de 160 de persoane vârstnice.

Valoarea adăugată a acestui proiect constă în:

adaptarea mediului construit la incapacitatea beneficiarilor;

creșterea gradului de confort fizic și psihic al beneficiarilor;

atenuarea impactului post – instituționalizare;

scăderea costurilor utilităților publice, fapt ce duce la menținerea unor costuri pentru serviciile acordate la un nivel scăzut, suportabil pentru beneficiari;

creșterea eficienței energetice a imobilelor căminului;

scăderea impactului negativ asupra mediului înconjurător, prin reducerea noxelor emise de centrala termică proprie, modernizată;

prelungirea duratei de viață a clădirilor căminului.

După anul 1989, datorită schimbărilor la nivel macroeconomic, care au avut rezonanță în plan social, s-a modificat structura tradițională a familiei. Generația a treia din cadrul acesteia a devenit o parte importantă a populației, nu numai din punct de vedere numeric, fiind percepută de generațiile mai tinere tot mai mult ca pe o povară socială și economică. Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Galați, la data de 01.07.2008 existau în județ un număr de 108.655 persoane cu vârsta de peste 60 de ani, din care 42.245 locuiesc în municipiul Galați.

Acest proiect reprezintă premisa pentru înființarea unui club social multifuncțional în care se vor derula activități de ergoterapie, terapii individuale și de grup. Având în vedere momentul în care a fost proiectat și construit acest cămin (1975 – 1977), nu au fost luate în considerare nevoile specifice ale grupului țintă, la acel moment neexistând legislație privind Standardele minime de calitate pentru serviciile furnizate în regim rezidențial.

Procesul de furnizare a serviciilor sociale la nivelul căminului nu va fi afectat prin acest proiect. Pentru asigurarea siguranței individuale și colective a tuturor beneficiarilor, coroborat cu faptul că menținerea nivelului de confort al beneficiarilor reprezintă o prioritate pentru echipa managerială a proiectului se vor lua măsuri în acest sens, după cum urmează:

Lucrările la interior se vor efectua urmând traseul vertical al coloanelor instalațiilor de apă rece, apă caldă menajeră și de încălzire (subsol – etaj 1 – etaj 2 – etaj 3 – etaj 4). În acest sens beneficiarii din cămin care locuiesc în camerele respective vor fi mutați, existând o rezervă de 16 locuri în 8 camere care pot fi ocupate de vârstnicii ale căror spații de locuit sunt supuse modernizării. Se vor elibera câte 2 camere pe fiecare etaj, fie cele situate față în față (est-vest), fie câte 2 camere situate pe aceeași fațadă (est sau vest). Persoanele beneficiare redistribuite inițial vor fi mutate apoi în camerele modernizate, procesul de modernizare continuând în aceeași manieră. Se vor crea spații tampon care să împiedice accesul vârstnicilor în spațiile supuse modernizării, asigurându-se totodată izolarea mediului de lucru de cel locuit.

Intervențiile la centrala termică și instalația termică se vor efectua numai în afara sezonului rece.

Se va asigura în mod constant apa rece și apa caldă menajeră. Deoarece centrala termică este dotată cu 2 cazane, lucrările de modernizare la cele 2 cazane se vor efectua în perioade de timp diferite; lucrându-se exclusiv în sezonul cald la centrala termică. Precizăm că un cazan are capacitatea de a asigura întreg fluxul necesar de apă caldă menajeră.

Pe perioada de realizare a lucrărilor de modernizare a bucătăriei se va asigura constant hrană caldă tuturor beneficiarilor prin cantina de ajutor social, cu respectarea alocației zilnice de hrană pentru persoanele vârstnice din cămin.

Experiența anterioară – igienizarea generală a căminului din anul 1999 – constituie un element de suport în privința asigurării succesului lucrărilor de intervenții concomitent cu asigurarea unui grad superior de confort al beneficiarilor.

2.3.4 Potențialii beneficiari ai proiectului / grupul țintă

Grupul țintă este reprezentat de segmentul de populație cu vârsta minimă de 65 de ani din municipiul Galați, aflate în situație de risc social.

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt persoane vârstnice selectate pe baza următoarelor criterii:

A) statut de asistat al căminului:

1. să aibă vârsta legală de pensionare;

2. să aibă calitatea de pensionar;

3. domiciliul în municipiul Galați;

4. nu are spațiu corespunzător de locuit sau menținerea la domiciliu nu este posibilă din motive socio – medicale;

5. starea psihică să îi permită inserția în colectivitate;

6. nu și-a înstrăinat de bunăvoie locuința, înainte de depunerea cererii de internare;

7. necesită îngrijire specializată din punct de vedere medical;

8. nu are familie sau susținători legali, iar în cazul în care există susținători legali, aceștia nu-și pot îndeplini obligațiile de întreținere datorită stării de sănătate, situației economice sau sarcinilor familiale.

B) vârsta minimă de 65 de ani;

Număr total de beneficiari direcți: 160 de vârstnici.

Beneficiarii indirecți:

sunt cei 62 de salariați ai căminului, salariați care își vor îndeplini sarcinile de serviciu în condiții superioare de microclimat;

familiile vârstnicilor;

comunitatea locală, comunitate care este indirect influențată pozitiv de condițiile de îngrijire a vârstnicilor din acest cămin.

De asemenea, beneficiarii indirecți sunt și viitorii beneficiari ai serviciilor sociale care în următorii ani vor avea acest statut, beneficiari care vor fi îngrijiți într-o unitate de asistență socială modernizată și dotată la standarde europene.

2.3.5. Activitățile proiectului

Activități efectuate anterior depunerii Cererii de finanțare:

Realizarea expertizei tehnice, responsabil: beneficiarul (B).

Realizarea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții – nr. 3205/2008, responsabil: beneficiarul (B).

3. Obținerea certificatului de urbanism nr.1698 din 09.09.2008, responsabil: beneficiarul (B).

B. Activități efectuate după depunerea Cererii de finanțare și până la semnarea contractului de finanțare:

1. Selectarea proiectantului în vederea întocmirii proiectelor tehnice și a caietului de sarcini necesar executării lucrărilor – responsabil: beneficiarul (B).

1.1. Întocmirea documentației de atribuire;

1.2. Aplicarea procedurii de achiziție, conform prevederilor OUG nr.34/2006;

1.3. Încheierea contractului cu ofertantul câștigător.

2. Întocmirea documentației tehnice (proiect tehnic și caiet de sarcini) – responsabil: proiectantul (P).

3. Obținerea avizelor și a autorizațiilor de construire – responsabil: – beneficiarul (B).

C. Activități efectuate după semnarea contractului de finanțare:

1. Stabilirea unității de implementare a proiectului și încheierea contractului de audit – se va realiza în luna 1, săptămâna 1; responsabil: – beneficiarul (B)

1.1.- Emiterea dispoziției primarului cu privire la componența unității de implementare a proiectului. Această echipă va include: manager de proiect, responsabil cu monitorizarea și raportarea; responsabil tehnic; responsabil financiar – luna 1, săptămâna 1.

2. Instruire pentru utilizarea procedurilor aferente achizițiilor de servicii, produse și lucrări – va fi realizată în luna 1, săptămâna 1; responsabili: unitatea de implementare a proiectului (UIP) și beneficiarul (B).

3. Întocmirea programului de derulare a achizițiilor de servicii, bunuri și lucrări, inclusiv întocmirea documentelor de fundamentare a achizițiilor – se va realiza în luna 1, săptămâna 2; responsabili: unitatea de implementare a proiectului (UIP) și beneficiarul (B).

3.1. – Întocmirea graficului de derulare a achizițiilor – luna 1, săptămâna 2;

3.2. – Solicitarea alocărilor financiare – luna 1, săptămâna 2.

4. Contractarea activităților de informare și publicitate – se va realiza în luna 1, săptămâna 3; responsabili: unitatea de implementare a proiectului (UIP) și beneficiarul (B).

5. Lansarea proiectului – va avea loc în luna 1, săptămânile 3 – 4; responsabil: – beneficiarul (B) și unitatea de implementare a proiectului (UIP).

5.1. – Realizarea de prezentări privind obiectivele și rezultatele care se urmăresc prin proiect; achiziționarea de: pliante, broșuri, mape de prezentare, bannere; alegerea locației unde va avea loc conferința de presă – luna 1, săptămânile 3,4;

5.2. – Conferința de lansare a proiectului, prezentarea factorilor implicați în realizarea acestora, conferință de presă – luna 1, săptămâna 4.

6. Încheierea contractului de audit – se va realiza în luna a 2-a; responsabili: unitatea de implementare a proiectului (UIP) și beneficiarul (B).

6.1. – Întocmirea documentației de atribuire – luna a 2-a, săptămâna 1;

6.2. – Aplicarea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr.34/2006 – luna a 2-a, săptămânile 2,3;

6.3. – Încheierea contractului cu ofertantul câștigător – luna a 2-a, săptămâna 4.

Desemnarea consultantului care va asigura asistența tehnică și supervizarea – se va realiza în luna a 2-a; responsabili: beneficiarul (B) și unitatea de implementare a proiectului (UIP)

7.1. – Întocmirea documentației de atribuire – luna a 2-a, săptămâna 1;

7.2. – Aplicarea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr.34/2006 – luna a 2-a, săptămânile 2,3;

7.3. – Încheierea contractului cu ofertantul câștigător – luna a 2-a, săptămâna 4.

Selectarea contractorului pentru execuția lucrărilor – va avea loc în perioada: luna a 3-a, săptămâna 1 – luna a 4-a, săptămâna 4; responsabili: beneficiarul (B) și unitatea de implementare a proiectului (UIP)

8.1. – Întocmirea documentației de atribuire – luna a 3-a, săptămâna 1;

8.2. – Aplicarea procedurii de achiziție conform prevederilor OUG nr.34/2006 – luna a 3-a, săptămâna 2 – luna a 4-a, săptămâna 3;

8.3. – Încheierea contractului cu ofertantul câștigător – luna a 4-a, săptămâna 4.

Derularea contractului de execuție lucrări – urmează a fi realizate începând cu luna a 5-a și finalizând cu luna a 11-a; responsabili: beneficiarul (B), unitatea de implementare a proiectului (UIP), constructorul (C), proiectantul (P) și consultantul (CO)

9.1. – Execuție lucrări pregătitoare, inclusiv organizarea de șantier – luna a 5-a;

9.2. – Execuție lucrări de bază – luna a 6-a – luna a 11-a.

10. Derularea contractului de asistență tehnică și supervizare – urmează a fi realizată în perioada: luna a 5-a – luna a 13-a; responsabili: beneficiarul (B), unitatea de implementare a proiectului (UIP), consultantul (CO) și constructorul (C).

10.1. – Asigurarea asistenței tehnice – luna a 5-a – luna a 12-a;

10.2. – Efectuarea de probe, recepții – luna a 12-a;

10.3. – Întocmirea cărții tehnice – luna a 12-a;

10.4. – Recepție la terminarea lucrărilor – luna a 13-a, săptămânile 1,2;

10.5. – Recepția punerii în funcțiune – luna a 13-a, săptămânile 3,4.

11. Obținerea autorizațiilor de funcționare – activitatea va fi realizată în luna a 13-a, săptămânile 3,4; responsabil: unitatea de implementare a proiectului (UIP) și beneficiarul (B).

12. Gestiunea financiară, urmărirea graficului de derulare a activităților, întocmirea rapoartelor de inspecție – se va desfășura începând cu luna 1 și sfârșind cu luna a 14-a; responsabili: beneficiarul (B) și unitatea de implementare a proiectului (UIP).

13. Informare și consultare beneficiari direcți – activitatea se va efectua trimestrial, începând cu luna 1. Responsabil: beneficiarul (B).

14. Publicitatea proiectului – se va efectua din luna 1, săptămâna 3 până în luna a 14-a, săptămâna 3; responsabili: beneficiarul (B) și unitatea de implementare a proiectului (UIP).

14.1. – Realizarea materialelor de promovare a proiectului (mape de prezentare, broșuri, pliante, panouri pentru șantierele în construcții, bannere, plăci permanente, comunicate de presă) – luna 1, săptămâna 3 – luna a 14-a, săptămâna 2;

14.2. – Conferința de prezentare a rezultatelor proiectului – luna a 14-a, săptămâna 3.

15. Raportarea – se va realiza semestrial și la finalul implementării proiectului, se vor întocmi rapoarte de progres pentru fiecare solicitare de rambursare; responsabili: beneficiarul (B) și unitatea de implementare a proiectului (UIP).

15.1. – Întocmirea cererilor de rambursare, a rapoartelor de progres și a rapoartelor financiare – luna a 6-a, luna a 12-a, luna a 14-a;

15.2. – Întocmirea raportului final – luna a 14-a, săptămânile 2,3;

15.3. – Aprobarea raportului final – luna a 14-a, săptămâna 4.

16. – Auditul proiectului – va fi efectuat în luna a 6-a, luna a 12-a, luna a 14-a; responsabil: auditorul contractat (A).

2.3.6 Calendarul activităților

2.3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului

Pentru realizarea proiectului vor fi alocate următoarele resurse materiale:

– sediile aferente activităților prevăzute în proiect vor fi cele în care își desfășoară activitatea Primăria municipiului Galați, respectiv Direcția de Programe și Proiecte Europene, Serviciul Investiții, Serviciul Financiar Contabil și Evidență Angajări Bugetare, Biroul Licitații, precum și în Căminul pentru Persoane Vârstnice Galați.

În vederea asigurării unui management eficient, Primăria municipiului Galați, împreună cu căminul, vor pune la dispoziția echipei de implementare următoarele echipamente: – 4 calculatoare, programele informatice aferente, conexiune Internet cu viteza de transfer >2Mb/s; 4 imprimante; 2 scannere; 2 copiatoare; telefon, fax; materiale de birotică și consumabile aferente tehnicii de calcul.

Unitatea de implementare a proiectului va fi alcătuită din specialiști în domeniile solicitate de implementarea proiectului, respectiv asistență socială, tehnic, economic, juridic. Această unitate își va desfășura o parte dintre activități în cadrul serviciilor specializate din Primăria Municipiului Galați, iar periodic se va întruni la locul lucrărilor de la Căminul pentru Persoane Vârstnice Galați pentru analiza stadiului lucrărilor și efectuarea recepțiilor parțiale și finală.

2.3.8 Rezultate anticipate

1. Modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați, după cum urmează:

2. Rezultate obținute în urma desfășurării activităților:

5 Contracte (de proiectare; de furnizare a materialelor de informare și publicitate; de audit; de asistență tehnică și supervizare; de lucrări)

Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții – nr. 3205/2008, livrat pe 08.09.2008

Proiect tehnic (inclusiv detalii de execuție și caiet de sarcini necesar executării lucrărilor)

Activitatea de publicitate:

Comunicat de presã – 2 buc.

Prezentări PowerPoint – 80 ex. Imprimate

Mape de prezentare – 60 buc.

Pliante – 100 bucăți

Postere – 5 buc.

Panou șantier – 1 buc.

Banner – 1 buc.

Anunț promovare – 2 buc.

Placă permanentă – 1 buc.

6 dispoziții emise de primarului municipiului Galați (de numire a unității de implementare a proiectului, privind constituirea comisiilor de evaluare a ofertelor privind: proiectarea, furnizarea materialelor publicitare, auditul, asistența tehnică, execuția lucrărilor)

Programul de derulare a achizițiilor de servicii și lucrări

Referat privind solicitarea de alocări financiare necesare implementării proiectului

Autorizații de funcționare

Rapoarte (de inspecție, de progres, financiare)

Cereri de rambursare

5 rapoarte ale întâlnirilor cu beneficiarii

Raport final

3. Proiectul va determina creșterea numărului de beneficiari și accesibilizarea serviciilor oferite, după cum urmează:

Numărul vârstnicilor beneficiari de servicii va crește de la 144 la 160

Număr de locuri de muncă create în faza de execuție: 25

Număr centre sociale modernizate – 1

Acces crescut la serviciile sociale oferite în cămin modernizat – 5%

Creșterea eficienței energetice a imobilului reabilitat și modernizat – 10%

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Unitatea de implementare a proiectului va fi formată din:

1. manager de proiect – Asigură coordonarea tehnică și financiară a implementării proiectului, desfășoară activități de conducere a echipei de proiect, de planificare, monitorizare, și control a implementării acestuia. Coordonează desfășurarea activităților proiectului, verifică respectarea documentației tehnice și încadrarea în bugetul alocat, respectarea contractelor de către Consultant și Contractor, gestionează cu responsabilitate resursele umane și materiale implicate în proiect. Asigură publicitatea proiectului la nivel local și regional. Analizează în fiecare etapă a proiectului, riscurile apărute sau potențiale, caută soluții împreună cu echipa de implementare, soluții pentru a micșora impactul acestora asupra bunei derulări a proiectului.

2. responsabil monitorizare și raportare – Realizează derularea activităților de raportare, conform procedurilor prevăzute de Programul Operațional Regional, asigură monitorizarea periodică și prin sondaj a stadiului implementării proiectului, aplicarea și monitorizarea aplicării eventualelor măsuri corective; evaluarea, în raport cu obiectivele asumate, pe baza indicatorilor și prin analize la fața locului, a rezultatelor obținute pe parcursul și la finalul finanțării proiectului pentru a asigura durabilitatea rezultatelor obținute.

3. responsabil financiar – Gestionează bugetul proiectului, urmărirea analitică și sintetică a conturilor proiectului, responsabil cu verificarea cheltuielilor și transmiterea către organismul responsabil cu plățile a cererilor de rambursare a cheltuielilor. Ține legătura cu serviciul de plăți, responsabil cu aspectele privind co-finanțarea, rambursări, nivelul cheltuielilor și raportarea financiară.

4. responsabil tehnic – Asigură supervizarea și monitorizarea, împreună cu Consultantul, a implementării proiectului; verifică întocmirea și respectarea de către Proiectant și Contractor a specificațiilor tehnice, clauzelor contractuale și condițiilor tehnice speciale. Verifică existența și respectarea permiselor și autorizațiilor necesare pe tot parcursul lucrărilor.

Supervizarea lucrărilor de modernizare se va realiza de către un Consultant (inspector de șantier), care va fi contractat conform legislației în vigoare.

Consultantul trebuie să facă dovada că este autorizat conform procedurii de autorizare reglementată de actele normative în vigoare și că are o experiență relevantă în cel puțin două contracte similare realizate în ultimii 5 ani. Personalul Consultantului va include ingineri cu experiență și calificare corespunzătoare care să aibă competența de a-și îndeplini responsabilitățile.

Consultantul va asigura asistența tehnică pentru Beneficiar în supervizarea contractului de lucrări și sprijin pentru echipa de implementare a proiectului, astfel:

– Consultantul va acționa în orice moment în care îndeplinește sarcini sau își exercită atribuțiile specificate prin contract în interesul Beneficiarului, raportând în permanență Managerului de proiect.

– Consultantul va avea responsabilitatea asigurării unei legături eficiente între toate părțile implicate în executarea lucrării, fapt ce presupune întâlniri ale acestuia cu Beneficiarul, Constructorul, Proiectantul și Inspectoratul de Stat în Construcții. Va avea responsabilitatea organizării întâlnirilor de lucru lunare, precum și ori de câte ori este nevoie în timpul executării lucrărilor, cu Beneficiarul și Constructorul, pentru care se vor consemna în minuta ședinței toate discuțiile purtate.

– Va verifica și amenda programul de lucrări prin verificarea și avizarea graficului de eșalonare a lucrării înaintat de către Constructor, de comun acord cu responsabilul tehnic.

– În eventualitatea în care ritmul de execuție nu respectă, din motive imputabile Constructorului, graficul de eșalonare al lucrărilor propus, va notifica Constructorului luarea de măsuri imediate pentru recuperarea întârzierilor. De asemenea, va informa beneficiarul asupra măsurilor de remediere /recuperare propuse de Constructor.

– Împreună cu responsabilul financiar al Unității de Implementare a Proiectului va realiza pe baza graficului de eșalonare a lucrărilor întocmit de către Constructor și a previzionării derulării fondurilor, planificarea plăților către acesta.

– Va avea responsabilitatea întocmirii Certificatelor Intermediare de Plată pentru lucrările executate de Constructor.

– Va întocmi Jurnalul de Șantier al lucrării și va înregistra zilnic toate informațiile relevante care ar putea, la un moment dat, să se dovedească foarte utile pentru rezolvarea problemelor de orice natură sau pentru rezolvarea reclamațiilor ce ar putea apărea cu privire la execuția lucrărilor. În Jurnalul de Șantier vor fi înregistrate cu acuratețe următoarele date și informații:

lucrările executate și locația exactă;

echipamentele, materialele și forța de muncă utilizate;

condițiile meteorologice;

evenimentele apărute;

defecțiunile apărute la echipamente și utilaje;

orice alți factori generali sau particulari care ar putea afecta desfășurarea execuției lucrărilor.

– Va monitoriza și superviza lucrările de construcții, informându-l în permanență pe responsabilul tehnic conform prevederilor legislației române în vigoare. Derularea contractului de prestări servicii încheiat între Beneficiar și Consultant va urmări prestarea serviciilor pentru următoarele faze tipice ale unui proiect:

preconstrucția lucrărilor;

mobilizarea;

execuția lucrărilor;

recepția lucrărilor;

perioada de garanție (de notificare a defectelor).

– verificarea conformității, din punct de vedere calitativ, a materialelor și produselor puse în lucrare cu cerințele proiectului;

– verificarea respectării cerințelor reglementate legal și tehnic privind atestarea și controlul calității, privind utilizarea de produse noi;

– verificarea legalității execuției lucrărilor de construcții;

– verificarea conformității documentației de execuție cu reglementările legale și tehnice specifice;

– verificarea realizării construcțiilor și asigurarea nivelului calitativ, în conformitate cu prevederile contractului, proiectelor, caietului de sarcini și ale reglementărilor tehnice în vigoare.

2.5 DURATA PROIECTULUI

Durata de realizare a investiției este de 14 luni, din care 7 luni reprezintă perioada de execuție a lucrării de modernizare a clădirilor căminului. În calendarul de activități sunt prezentate toate etapele necesare implementării cu succes a proiectului.

2.6 INDICATORI

2.7 PARTENERII IMPLICAȚI ÎN DERULAREA PROIECTULUI

Implementarea proiectului se face în parteneriat?

DA

NU

Dacă DA, descrieți partenerii, completând următorul tabel:

2.8 RELAȚIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE

2.9 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Organizația este plătitoare de TVA?

DA

NU

2.10 PROIECT GENERATOR DE VENIT

Este proiectul pentru care solicitați finanțarea generator de venituri?

DA

NU

Dacă DA, vă rugăm să precizați care este valoarea estimată a veniturilor nete generate de proiect (autofinanțarea proiectului, corelat cu pct. 4.2 din cererea de finanțare).

2.11 IMPACTUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Asistența financiară nerambursabilă pe care o solicitați va avea rolul să:

a) accelereze implementarea proiectului

DA

NU

Detaliați:

Asistența financiară nerambursabilă accelerează implementarea proiectului, întrucât modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați constituie o prioritate pentru Consiliul Local Galați, finanțarea conducând astfel la diminuarea perioadei aferente realizării lucrărilor necesare.

În municipiul Galați funcționează 2 cămine pentru persoane vârstnice, cel care nu face obiectul proiectului de față fiind retrocedat. Din bugetul local pe anul 2008 al municipiului Galați, în sumă de 427.298.000 lei, suma destinată reparațiilor curente aferente căminului pentru Persoane Vârstnice este de 20.000 de lei. Având în vedere faptul că valoarea proiectului de reabilitare a căminului este de 3.499.473 lei, rezultă că, în medie, se poate reabilita acest cămin din resursele proprii ale municipalității timp de 174 de ani, dacă nu ar exista și resursele financiare de la bugetul de stat sau din finanțări europene nerambursabile.

b) este esențială pentru implementarea proiectului

DA

NU

Detaliați:

Finanțarea nerambursabilă este esențială pentru implementarea proiectului „Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați”. Finanțarea nerambursabilă sprijină respectarea pe viitor a Standardelor de calitate privind furnizarea serviciilor sociale, aprobate prin Ordinul ministrului muncii nr.246/2006. Prin acest proiect se susține asigurarea dreptului la viață independentă și evitarea marginalizării sociale a persoanei vârstnice. Căminul pentru Persoane Vârstnice Galați este a treia unitate de asistență socială, ca mărime, din țară și a doua din Regiunea Sud – Est, destinată vârstnicilor.

2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Consiliul local va suporta cheltuielile de întreținere și de operare, prin alocări financiare anuale. Consiliul Local Galați asigură anual căminului dotări în valoare de 17.849 lei.

Întreținerea investiției de modernizare a clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați este asigurată astfel:

1. Administratorul căminului și echipa de întreținere urmăresc în permanență investiția, verificând tâmplăria exterioară și interioară, terasa, grupurile și instalațiile sanitare, instalația termică, instalația electrică. În cazul identificării de mici disfuncționalități, acestea sunt remediate din fonduri proprii și cu personalul propriu al căminului (electricieni, instalatori, mecanici de întreținere). De asemenea, beneficiarii vor fi înștiințați în mod special referitor la realizarea modernizării (prin acțiunile de publicitate a proiectului și prin sesiunile de informare trimestriale), solicitându-li-se totodată să informeze de îndată administratorul căminului sau orice membru al echipei de întreținere asupra disfuncționalităților constatate. Termenul de remediere al micilor disfuncționalități este de maximum 24 de ore de la data constatării lor.

2. În cazul constatării de avarii ale instalațiilor sau de degradări ale tâmplăriei datorită unor condiții meteo nefavorabile, vor fi sesizate Serviciile de Investiții și Reparații Clădiri din cadrul Primăriei Galați care vor evalua situația și să intervină în remedierea avariei. Avaria constatată este finanțată din bugetul local al municipiului Galați.

Operarea investiției constă în:

1. Utilizarea corespunzătoare a spațiilor modernizate de către personal și beneficiari, respectiv folosirea în mod civilizat a tuturor spațiilor – camere, grupuri sanitare, lifturi, precum și acționarea corespunzătoare a ferestrelor, întrerupătoarelor, instalației termice și sanitare.

2. Utilizarea dotărilor în procesul de asistare socială de către personal și beneficiari va îmbunătăți procesul de furnizare a serviciilor sociale desfășurat în cămin.

3. Datorită reabilitării termice a clădirilor căminului costurile la utilități vor scădea cu 10%. Astfel, contribuția de întreținere a beneficiarilor nu va înregistra creșteri datorită faptului că se vor diminua consumurile individuale și colective în condițiile păstrării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor sociale. Prin contribuția beneficiarilor și alocările de la bugetul local se va asigura întreținerea clădirilor, dar contribuția lor se va situa la nivele semnificativ mai mici datorită realizării investiției prevăzute prin acest proiect. În acest mod, beneficiarii își pot gestiona mai bine resursele financiare.

2.13 INFORMARE ȘI PUBLICITATE

3. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

3.1 EGALITATEA DE ȘANSE

a) Având în vedere faptul că există diferențe în ceea ce privește accesarea serviciilor de către beneficiari, lucru materializat în prezent în dotarea și întreținerea neuniformă și neunitară a spațiilor destinate beneficiarilor persoane de vârsta a treia, proiectul are ca finalitate principală, dincolo de modernizarea clădirilor în care funcționează căminul, asigurarea unui tratament egal pentru toți beneficiarii. Eliminarea diferențelor existente la ora actuală, creează posibilitatea oferirii unui tratament egal persoanelor beneficiare, unele dintre ele cu dizabilități. Cadrul construit în care trăiesc beneficiarii căminului nu ține cont de criterii de rasă, religie, etnie, sex, dizabilitate sau vârstă. Prin implementarea proiectului se va asigura respectarea dreptului la confidențialitate, intimitate și viață privată. Principiile generale care stau la baza funcționării căminului, ca unitate de asistență și ocrotire socială, sunt elemente constitutive și ale proiectului și constau în:

respectarea demnității umane.

universalitate

solidaritate socială

parteneriatul

Pornind de la aceste considerente, în termeni concreți, proiectul va asigura accesul egal la servicii și spații corespunzătoare pentru toți beneficiarii, după cum urmează:

accesibilizarea spațiului construit prin eliminare praguri, montare elevatoare cu facilități destinate persoanelor cu dizabilități, asigurarea în camerele de locuit a suprafeței minime necesare fiecărui beneficiar, asigurare microclimat;

facilitarea accesului tuturor beneficiarilor la serviciile furnizate în cadrul căminului: asistență socială, asistență medicală, asistență juridică, servirea hranei;

facilitarea accesului la servicii socio-medicale comunitare, care se asigură în afara căminului (spitalizare, tratamente specifice);

crearea la parterul clădirii a spațiului de vizită pentru rudele beneficiarilor, în vederea asigurării intimității discuțiilor.

Proiectul prevede adaptarea spațiului construit la nevoile cotidiene ale beneficiarilor, având în vedere că la vârsta a treia procesele degenerative sunt manifeste. Există riscul ca în perioada de implementare a proiectului să existe aspecte care pot duce la apariția elementelor discriminatorii. Principalul mecanism de rezolvare a acestor situații va fi informarea și consultarea beneficiarilor direcți, care se va realiza în etapele esențiale ale proiectului sau ori de câte ori se impune. Astfel, vor avea loc întâlniri periodice (trimestriale) cu reprezentanții beneficiarilor – ca grup de suport al echipei manageriale – sau cu întreg grupul de beneficiari. În cadrul acestor dezbateri se vor puncta elementele defavorizate pentru beneficiari, cerințele exprimate. Întâlnirile vor avea ca prim rezultat identificarea de soluții comune, care să satisfacă nevoile exprimate de vârstnici, se vor căuta soluții alternative care să corespundă soluțiilor tehnice impuse prin actele normative în vigoare. Considerăm important ca stadiul implementării proiectului să fie adus permanent la cunoștința grupului țintă, ca premisă a diminuării riscului de apariție a aspectelor legate de discriminare.

b) Activitățile proiectului care presupun atribuirea contractelor de achiziție publică au la bază principiul nediscriminării, a tratamentului egal, a recunoașterii reciproce, a transparenței, proporționalității, a eficienței utilizării fondurilor și asumării răspunderii prin asigurarea accesului egal la informații și resurse pentru ofertanții care vor participa la selecția de oferte privind furnizarea de servicii (proiectare, inspecție de șantier) și lucrări (de modernizare a clădirilor căminului). În acest sens se vor aplica cu strictețe prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, echipa de management și în special responsabilul cu achizițiile urmărind respectarea întregului algoritm privind achizițiile publice, respectiv anunț de intenție, anunț de participare, întocmirea documentației de atribuire, numirea comisiilor de evaluare, evaluarea propriu-zisă a ofertelor tehnico-financiare depuse, întocmirea proceselor-verbale de deschidere a ofertelor, redactarea hotărârii de atribuire a contractelor de achiziție publică, înștiințările privind rezultatele procedurilor, încheierea contractelor de achiziție publică și publicarea anunțurilor de atribuire a contractelor.

La etapa de întocmire a documentației de atribuire vom avea în vedere, ca mecanism de prevenire a riscului de discriminare a potențialilor ofertanți să nu restricționăm accesul acestora la procedurile de atribuire. În acest sens instrumentele utilizate pentru comunicarea electronică, precum și carateristicile lor tehnice vor fi nediscriminatorii, disponibile în mod facil oricărui operator economic, asigurând interoperabilitatea cu tehnologiile uzuale de informare și comunicare. Pentru asigurarea transparenței procedurilor de achiziții publice, anunțurile de atribuire publică se vor publica în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice și în Monitorul Oficial al României partea a-VI-a – Achiziții publice și, după caz în Jurnalul Oficial al U.E. – pentru contracte a căror valoare depășesc pragurile valorice exprimate în Euro, conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. Toate anunțurile – de intenție, de participare și de atribuire – vor fi publicate numai în conformitate cu prevederile a legislației în vigoare privind achizițiile publice.

DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ

Scăderea nivelului de poluare și îmbunătățirea eficienței energetice

– Prin reabilitarea instalațiilor sanitare și termice se vor reduce pierderile de apă.

– Prin refacerea și protecția izolației termice a conductelor și a planșeului se vor reduce pierderile termice.

– Prin înlocuirea tâmplăriei neetanșe cu tâmplărie etanșă se va împiedica pierderea de căldura din timpul iernii.

– Prin realizarea izolației termice a clădirii se vor reduce costurile privind încălzirea pe timp de iarnă.

Îmbunătățirea nivelului și calității îngrijirii la standarde și condiții europene prin:

– Creșterea confortului termic și fonic.

– Îmbunătățirea condițiilor de igiena și de siguranță.

– Integrarea și facilitarea accesului la servicii a persoanelor cu dizabilități.

Creșterea confortului termic, fonic, a condițiilor de igienă și de siguranță vor conduce la îmbunătățirea condițiilor de studiu și vor crea un cadru propice pentru desfășurarea activităților cotidiene.

Reducerea riscurilor de accidentare și de îmbolnăvire va conduce la diminuarea riscurilor privind îmbolnăvirile și la îmbunătățirea calității vieții.

Crearea condițiilor pentru accesul persoanelor cu handicap va permite facilitarea integrării acestora în mediul securizat, înscriindu-se in orientarea generală de integrare socială și egalitate de șanse.

Toate elementele materiale vor avea o influență pozitivă asupra componentei comportamentale, vizând creșterea respectului beneficiarilor față de bunul comun, unitatea de asistență socială, față de comunitate în general.

Prin coroborarea tuturor influențelor pozitive asupra elementelor procesului de asistare socială, reabilitarea clădirilor căminului va conduce la crearea unui cadru asistențial la nivelul standardelor europene, având ca finalitate implicarea beneficiarilor direcți în acest proces.

Prin certificatul de urbanism nr.1698/09.09.2008 emis de Primăria municipiului Galați în scopul obținerii Autorizației de construire pentru proiectul „Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galații” nu este solicitată Fișa tehnică privind condițiile de protecție a mediului.

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

Îmbunătățirea infrastructurii căminului va facilita introducerea de mijloace de supraveghere audio-vizuale moderne indispensabile asigurării securității beneficiarilor, după cum urmează:

– sisteme de informare și alertă în caz de urgență ce vor fi introduse în fiecare cameră, astfel încât, în situații de urgență, personalul de serviciu să poată interveni operativ;

– sisteme de comunicare și informare prin televiziune cu circuit închis, prin intermediul cărora se vor transmite informații de interes general;

– sistemele electronice de siguranță ce vor fi montate în centrala termică vor asigura reducerea costurilor la utilități și exploatarea în condiții de siguranță a echipamentelor aferente.

Toate sistemele descrise mai sus și care se vor introduce ulterior vor respecta intimitatea persoanei, acestea fiind amplasate în spații comune.

3.4 ACHIZIȚII PUBLICE

Vă rugăm să completați formularul privind programul /calendarul achizițiilor publice:

* Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia lună) de la semnarea acordului de finanțare

3.4.1 INFORMATII PRIVIND ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII

Data lansării procedurii de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate / documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

07.07.2008

Data elaborării studiului de fezabilitate / documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

22.08.2008

Data ultimei actualizări a studiului de fezabilitate / documentației de avizare a lucrărilor de intervenții

Nu este cazul.

4.FINANȚAREA PROIECTULUI

4.1 BUGETUL PROIECTULUI

Bugetul proiectului = 3 499 473 Lei

4.2 SURSE DE FINANȚARE A PROIECTULUI

Prezentați detalierea surselor de finanțare ale proiectului, conform tabelului:

În care:

I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA

II Contribuția proprie în proiect = Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanțarea proiectului*

*Autofinanțarea proiectului se va calcula numai în cazul proiectelor generatoare de venit

5. CERTIFICAREA APLICAȚIEI

5.1 DECLARAȚIE

Confirm că informațiile incluse în această cerere și detaliile prezentate în documentele anexate sunt corecte și asistența financiară pentru care am aplicat este necesară proiectului pentru a se derula conform descrierii.

De asemenea, confirm că nu am la cunoștință nici un motiv pentru care proiectul ar putea să nu se deruleze sau ar putea fi întârziat.

Înțeleg că dacă cererea de finanțare nu este completă cu privire la toate detaliile și aspectele solicitate, inclusiv această secțiune, ar putea fi respinsă.

Prezenta cerere a fost completată având cunoștință de prevederile articolelor 473, 474, 479-484 din Codul Penal adoptat prin Legea nr. 301/2004.

Data: 07.11.2008

Numele , prenumele reprezentantului legal al solicitantului sau persoanei împuternicite:

Dumitru NICOLAE

Funcția ocupată în organizație

Primar

Semnătura……………………..

(ștampila)

DOSARUL CERERII DE FINANȚARE

1. Formularul Cererii de finanțare

2. Rezumatul proiectului

3. Actul de împuternicire

4. Situațiile financiare ale solicitantului vizate de administrația financiară (bilanțul contabil, contul de rezultat patrimonial, contul de execuție bugetară)

5. Declarația de eligibilitate

6. Declarația de angajament

7. Documentele privind dreptul de proprietate – H.G. nr.562 din 2002 privind atestarea domeniului public al județului Galați, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Galați

8. Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții

9. Expertiza tehnică

10. Avizul Comisiei Tehnico – Economice privind Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții

11. Hotărârea Consiliului Local Galați nr.70 din 28.08.2008 privind aprobarea Documentației de avizare a lucrărilor de intervenții pentru „Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați”

12. Analiza cost-beneficiu

13. Certificatul de urbanism nr.1698 din 09.09.2008

14. Hotărârea Consiliului Local Galați nr.69 din 28.08.2008 privind aprobarea proiectului și a cheltuielilor legate de proiect (cofinanțarea aferentă cheltuielilor eligibile, precum și cheltuielile neeligibile)

15. CV-urile și fișele de post ale echipei de implementare a proiectului

16. Documente relevante privind furnizorul de servicii sociale „Căminul pentru Persoane Vârstnice Galați”( Certificat de acreditare seria A nr. 0005559 din 17.11.2005; Decizia nr.7 din 10.11.2005 privind acreditarea furnizorului; HCL nr.130 din 17.05.2001 privind stabilirea instituțiilor publice sub autoritatea Consiliului Local Galați; Hotărârea Consiliului Popular al Județului Galați Nr.34 din 29.04.1977 privind înființarea unui cămin de pensionari)

CONCLUZII

Prezenta lucrare a fost structurată pe trei capitole, după cum urmează:

Primul capitol prezintă câteva aspecte despre situația existentă în România din punct de vedere al infrastructurii sociale, precum și măsurile care ar trebui luate pentru îmbunătățirea acesteia. Astfel că, se poate concluziona că „un nivel bun – sau chiar acceptabil – al sănătății și protecției cetățenilor și un standard ridicat al serviciilor sociale oferite este condiția indispensabilă pentru funcționarea adecvată a societății”. Prin urmare, această măsură este direct legată de orice măsură de dezvoltare, fie în sectorul productiv, fie în cel al serviciilor.

Cel de-al doilea capitol, în secțiunea 1 a evidențiat informații generale despre Programul Operațional Regional 2007 – 2013, precum și axele sale prioritare:

Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere

Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale

Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului

Axa prioritară 6 – Asistență tehnică

În secțiunea a 2-a din cel de-al doilea capitol au fost descrise modul și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a depune un proiect în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.

Ultimul capitol prezintă o cerere de finanțare ce a fost depusă în cadrul Programului Operațional Regional, Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenție 3.2, pentru finanțarea proiectului „Modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Galați”.

Pentru întocmirea prezentei lucrări s-au studiat și analizat noțiunile mai sus prezentate atât în lucrările de specialitate, în legislația specifică din România, cât și în documentele programatice aferente accesării Instrumentelor Structurale.

BIBLIOGRAFIE

Tratate:

1. Armenia Androniceanu, Oana Abăluță, Doru Curteanu, Irina Popescu, Managementul proiectelor cu finanțare externă. Metodologii de elaborare, Ed. Universitară, București, 2006.

Legislație:

1. O.G.nr.68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial nr.619 din 30 august 2003, cu modificările ulterioare.

2. Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial nr.577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare.

3. Legea – Cadru nr.195 din 22 mai 2006 privind descentralizarea, publicată în Monitorul Oficial nr.453 din 25 mai 2006.

Documente programatice:

1. Strategia Post – Aderare a României.

2. Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013.

3. Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est 2007 – 2013.

4. Programul Operațional Regional 2007 – 2013.

5. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional 2007 – 2013.

4. Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013.

BIBLIOGRAFIE

Tratate:

1. Armenia Androniceanu, Oana Abăluță, Doru Curteanu, Irina Popescu, Managementul proiectelor cu finanțare externă. Metodologii de elaborare, Ed. Universitară, București, 2006.

Legislație:

1. O.G.nr.68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale, publicată în Monitorul Oficial nr.619 din 30 august 2003, cu modificările ulterioare.

2. Legea nr.315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în Monitorul Oficial nr.577 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare.

3. Legea – Cadru nr.195 din 22 mai 2006 privind descentralizarea, publicată în Monitorul Oficial nr.453 din 25 mai 2006.

Documente programatice:

1. Strategia Post – Aderare a României.

2. Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013.

3. Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Sud – Est 2007 – 2013.

4. Programul Operațional Regional 2007 – 2013.

5. Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional 2007 – 2013.

4. Ghidul solicitantului pentru Axa prioritară 3 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013.