Modernizarea Activitatii de Receptie la Hotelul Marshall
Universitatea Româno-Americană
Facultatea de Informatică Managerială
LUCRARE DE LICENȚĂ
Modernizarea activității de recepție la Hotelul Marshall
Cuprins
Capitolul. 1
STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT
1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale
1.2 Principalele activități desfășurate în unitatea economică
1.3 Studiul sistemului de conducere
1.4 Studiul sistemului condus
1.5 Studiul sistemului informațional
1.5.1. Schema fluxului informațional aferent temei
1.5.2. Descrierea circuitului informațional
1.5.3. Descrierea documentelor utilizate
1.5.4.Proceduri de prelucrare a datelor utilizate
Confirmat
1.5.5. Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în funcționarea sistemului existent
1.5.6. Direcții de perfecționare a sistemului actual
Capitolul. 2
PROIECTAREA DE ANSAMBLU A APLICAȚIEI INFORMATICE
2.1 Obiectivele și oportunitatea aplicației informatice
2.2 Locul aplicației informatice în sistem
2.3 Definirea situațiilor (rapoartelor) finale
2.4 Definirea sistemului de codificare
2.5 Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor
2.6 Diagrama Entitate-Asociere
2.7 Stabilirea colecțiilor de date
Capitolul 3.
PROIECTAREA REȚELEI DE CALCULATOARE DIN CADRUL UNITĂȚII ECONOMICE
3.1 Obiectivele și oportunitatea rețelei LAN în cadrul unității economice
3.2 Proiectarea de ansamblu. Schema amplasamentului
3.3 Estimarea necesarului de resurse
3.4 Proiectarea de detaliu
3.4.1. Subnetizarea rețelei
3.4.2. Configurarea rețelei în Packet Tracer
3.5 Configurare server cu mașini virtuale
3.5.1. Instalarea sistemului Windows 2008 Server pe PC 1 cu Virtual PC
3.6 Configurarea unui server de mail (smtp)
3.7 Conectarea la Internet
CAPITOLUL 4.
PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE, IMPLEMENTAREA ȘI EXPLOATAREA APLICAȚIEI
4.1 Schema de sistem a aplicației
4.2 Proiectarea ecranului aplicației
4.3 Schema de flux informațional a noului sistem
4.4 Eficienta economică a noului sistem
4.5 Cerințele platformei hardware și software ale produsului program
4.6. Descrierea funcțiunilor aplicației
4.7. Implementarea aplicației
CAPITOLUL 5
EFICIENȚA ȘI UTILITATEA SISTEMULUI INFORMATIC
Bibliografie
Capitolul. 1
STUDIUL SI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT
1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale
Hotelul Marshal s-a deschis în 2007, prin reamenajarea fostului hotel Batiștei. Are o poziție centrală, este situat în spatele Teatrului Național, vis-a-vis de Curtea Supremă de Justiție și aproape de Biserica Armenească.
Hotelul Marshal este un hotel de 3 stele care oferă clienților săi servicii de cazare de tip hotelier, servicii de restaurant și catering și servicii de organizare evenimente.
1.2 Principalele activități desfășurate în unitatea economică
Hotelul Marshal este un hotel de 3 stele care oferă clienților săi servicii de cazare de tip hotelier, servicii de restaurant și catering și servicii de organizare evenimente.
Clienții care se cazează aici se pot bucura de următoarele facilitați:
parcare gratuită
acces gratuit la internet
room service până la orele 23:00
servicii si asistență turistică
turul Bucureștiului cu vizitarea obiectivelor turistice
excursii în țară și în străinătate
rezervări și emitere bilete de avion
transfer de la/la aeroport, la cerere
închiriere mașini
asistență în procurare de bilete la teatru, cinema si alte evenimente.
Activitățile desfășurate în cadrul hotelului pot fi reunite după mai multe criterii, rezultând următoarele grupări:
Activități de front-office în sens larg („de fațadă”), care comportă în mod curent un contact nemijlocit cu clienții, și activități de back-office („din spate”), în primul rând cele cu caracter birocratic;
Serviciul front-office (recepție), serviciul de etaj și serviciul de alimentație;
Activități operaționale (reprezentate de prestarea nemijlocită a serviciilor hoteliere) și activități funcționale (nu se concretizează în prestarea de servicii, dar sunt indispensabile bunei funcționări a hotelului, acoperind funcțiile de administrație, control, comercializare, întreținere);
Departamente de bază: cazare și alimentație, la care se adaugă departamentul administrativ și departamentul prestații auxiliare.
Hotelul are o capacitate de cazare pentru 64 de persoane, dispunând de:
• 15 camere cu două paturi
• 10 camere duble matrimoniale
• 4 apartamente
Compartimentul front-office este un serviciu al departamentului de cazare din hotelurile mari, care regrupează compartimentele recepție, concierge, casierie, rezervări, centrala telefonică. În hotelurile mici, personalul de la recepție acoperă concomitent activitățile mai multora dintre compartimentele enumerate (nu există distincția recepție-conciege-casierie). Prin sectorul de recepție se promovează și se vinde produsul cazare.
Activitățile specifice sunt:
rezervarea camerelor și planificarea ocupării acestora;
promovarea și vânzarea produsului cazare;
evidența exploatării camerelor și a fluxurilor clienților;
gestionarea cheilor camerelor;
înregistrarea consumurilor clienților și încasarea contravalorii acestora;
colaborarea cu celelalte sectoare și compartimente de activitate.
Activitatea acestui compartiment trebuie să fie caracterizată de amabilitate,
politețe, operativitate și precizie în operațiuni. Rezervările asigură în perspectivă ritmul activității hotelului. Practic, cea mai mare varietate a activității serviciului front-office se inregistrează la nivelul compartimentului de hol.
Activitatea compartimentului front-office este imparțită pe 3 subcompartimente:
informarea clienților;
primirea clienților;
casieria.
În subcompartimentul de informare lucrează personalul care se ocupă de clienți pe toată durata sejurului. Aici se realizează urmatoarele operațiuni, care de fapt sunt servicii hoteliere: transportul bagajelor la sosire sau la plecare, evidența alfabetică a clienților, informarea acestora, păstrarea rezervelor de chei, conducerea clienților în camere, mesaje de la sau pentru clienți, procurarea unor bilete de spectacol, efectuarea de diferite comisioane, rezervarea de bilete de transport aerian și feroviar, primirea corespondenței, rezervări de mese în saloanele restaurantului sau în alte restaurante din oraș etc.
Servicii de restaurant
Deșii, în principiu, un restaurant cuprinde o bucătărie și unul sau mai multe saloane, în hotel, o bucătărie poate să deservească mai multe unitați de alimentație percepute ca atare. În alte cazuri, secția de producție a restaurantului nu este o bucătărie propriu-zisă, completă. În acest sens, sunt utilizați termenii de „bucătărie centrală”(principală) și „bucătării-satelit”.
Bucătăria centrală presupune o separare, în spațiu și timp, a producției de servire. Permite obținerea unei eficiențe sporite, prin fabricarea unui număr mare de porții. De asemenea, se realizează o utilzare echilibrată a personalului de-a lungul unei zile de lucru și chiar pe parcursul unui an intreg, fără permanentele ruperi de ritm, determinate de variația intensității solicitărilor.
În bucătărie, uniformitatea producției și constanța calității sunt asigurate prin elaborarea și controlul respectării fișelor tehnice de preparat. Din această categorie fac parte: fișa tehnică propriu-zisă, fișa de fabricație, fișa de compoziție sau de serviciu, fișa tehnică de fabricație. Oricare ar fi categoria de fișă adoptată, pentru fiecare preparat în parte, elaborarea se face în urma testului efectuat de catre șeful bucătar.
Restaurantul are o capacitate 200 de locuri, este format dintr-o sală de mese și o extindere, foarte luminoasă datorită pereților și tavanului din sticlă.
Din restaurant se poate ieși direct pe terasa din spatele hotelului. Și aici se poate servi masa. Terasa este înconjurată de flori și pomi fructiferi, este acoperită, creând astfel un adăpost pentru arșița zilelor de vară. Este dotata cu mobilier confortabil, un bar modern, un grătar tip argentinian, cu cărbune; plită teppanyaki.
Bucătăria este deschisă permițând celor ce calcă pragul acestui restaurant să-i admire pe maeștrii bucătari pregătind, la vedere, felurile de mâncare. Este singura de acest fel în România.
Servicii organizare evenimente. Două săli pentru organizat evenimente dotate cu: flip-chart, plasmă, videoproiector, boxe audio, scaune cu suport mobil pentru scris sau laptop.
Serviciile cele mai apreciate sunt cele de organizare evenimente, botezuri, nunți datorită ofertei de preț, în cazul felului principal care se plătește la număr de porții și în funcție de preparatele comandate.
Compartimentul de etaj (housekeeping). Activitățile desfășurate în acest departament constituie o parte importantă a parametrilor calitativi ai serviciului de cazare. De nivelul acestora depinde într-o bună măsură reputația hotelului, contribuind decisiv la creșterea sau diminuarea vânzărilor, deci a gradului de ocupare a hotelului, curațenia fiind în multe situații motivul revenirii sau al renunțării la serviciile hotelului respectiv
1.3 Studiul sistemului de conducere
S.C. Marshal Turism S.R.L. dispune de un număr redus de angajați. Chiar dacă este vorba de un număr redus, acesta a fost riguros selectat, corespunzător structurat pentru a putea asigura buna funcționare a societății.
Cel mai înalt nivel de autoritate este reprezentat de Adunarea Generală a Acționarilor, urmată de Consiliul de Administrație. Pe parcursul exercițiului financiar nu au fost acordate avansuri și credite directorilor și administratorilor Societății, cu excepția avansurilor pentru deplasări în interesul serviciului. La data de 31 decembrie 2012 Societatea avea încheiate contracte de asigurare de răspundere profesională pentru directorul și administratorii Societății.
Fig. Organigrama Hotelului Marshal
Din analiza indicatorilor economico – financiari reies următoarele:
Active imobilizate
Variația valorilor brute, a amortizării și a valorilor nete în cursul exercițiului financiar 2012 pe fiecare categorie de imobilizări sunt prezentate după cum urmează:
Imobilizările necorporale reprezintă costul programelor informatice achiziționate și al licențelor, precum si costul dreptului de afiliere la lanțul hotelier Best Western. Imobilizările corporale reprezintă 99% din total imobilizări. Terenurile deținute de Societate reprezintă 3188,80 metri pătrați și au o valoare de 1.650.204 lei.
Clădirile aflate în patrimoniu sunt prezentate la valoarea reevaluată. Ultima reevaluare a clădirilor a fost efectuată la 31.12.2012, de către un evaluator independent, membru ANEVAR. Creșterile sunt reprezentate de: diferențe de valoare în plus stabilite în urma reevaluării terenurilor și construcțiilor; achiziționatei unui sistem tv cu circuit închis, unui aparat de aer condiționat destinat bucătăriei societății și unui laptop, în valoare totală de 10.570 lei. Imobilizările corporale sunt recunoscute, evaluate și înregistrate în conformitate cu prevederile Ordinul MFP 3055/2009 și a politicilor contabile a societății, respectiv construcțiile la valoarea justă, iar celelalte poziții la valoarea de achiziție. Imobilizările financiare includ titluri de participare deținute de societate la SC Valy Tim SA Ilfov.
Amortizare cumulată
Amortizarea se calculează la valoarea reevaluată, prin metoda liniară, de-a lungul duratei utile de viață estimată a activelor, stabilita prin Legea 15/1994, HG 964/1998 și HG 2139/2005. Gradul de uzură al imobilizărilor corporale amortizabile este de 18,03 %.
Valoarea contabilă netă (valoarea rămasă după scăderea amortismentului) a activelor imobilizate la finele anului 2013 este de 7.134.956 lei și reprezintă 93,15% din activul bilanțului societății , care este de 7.659.400 lei.
Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor. Conducerea societății a revizuit valoarea netă contabilă a imobilizărilor corporale și a considerat că nu este necesară calcularea și înregistrarea de ajustări pentru deprecierea acestor active. Astfel, valoarea la care sunt ele reflectate în bilanț la data de 31 decembrie 2013 este valoarea reală.
Analiza rezultatului din exploatare
Din datele prezentate mai sus cu privire la indicatorii realizați în anul 2013, se constată: cifra de afaceri prezintă o diminuare cu 83.168 lei, respectiv cu 5,89 %., volumul cheltuielilor activității de bază a scazut cu 258.700 lei, respectiv cu 14,79 % , în categoria cheltuielilor auxiliare au fost considerate cheltuielile care nu țin de activitatea de exploatare, respectiv penalitati, majorari, etc., rezultatul din activitatea din exploatare a înregistrat o crestere față de anul precedent cu 160.227 lei.
Creanțe
Situația creanțelor la 31.12.2012:
Creanțele comerciale cuprind sume datorate de către clienții societății. Ajustările pentru depreciere au fost constituite pentru clienții incerți existenți la data de 31 decembrie 2012.Volumul total al creanțelor a scăzut față de anul precedent pe seama scăderii volumului creanțelor comerciale. Pentru clienți incerți au fost înregistrate ajustări pentru deprecierea creanțelor.
Situația creanțelor la 31.12.2013:
Datorii
Situația datoriilor la 31.12.2012:
Datoriile către furnizori reprezintă datorii curente față de furnizorii de mărfuri, utilități, servicii și imobilizări. Datoriile față de personalul societății și diverse bugete reprezintă datoriile curente ale lunii decembrie 2012.
Situația datoriilor la 31.12.2013:
Structura personalului
Numărul efectiv de personal
Cheltuieli cu salariații
Salariile plătite angajaților în anul 2013 au fost în sumă de 386.620 lei și respectiv 382.383 lei în 2012.
1.4 Studiul sistemului condus
Hotelul nu dispune de o rețea de de calculatoare care sunt conectate între ele si nici de conexiune la internet, dispune doar de dotare cu echipamente de calcul aferent după cum urmează:
1.5 Studiul sistemului informațional
Unitatea economică – componentă de bază a sistemului economico – social – este chemată să asigure realizarea sarcinilor ce-i revin din planul național unic de dezvoltare economico – socială, cu un consum minim de resurse umane, materiale și financiare.
Obținerea de către unitățile economice a maximului de rezultate ( produse, lucrări, servicii ) pe unitatea de consum resurse sau a unui consum minim de resurse pe unitatea de rezultate este condiționată de existența unei conduceri științifice care să asigure o planificare unitară a ansamblului sarcinilor în concordanță cu cerințele reale ale societății și nivelul resurselor alocate de societate, o organizare rațională a proceselor și resurselor, o cunoaștere operativă a desfășurării proceselor tehnologice de producție, economice și sociale, precum și a modului de utilizare a resurselor.
În condițiile creșterii complexității și dinamismului producției materiale, conducerea se transformă dintr-o necesitate în general într-o necesitate obiectivă, devenind o componentă indispensabilă a ei; cheltuielile de muncă și efectele activității de conducere regăsindu-se în rezultatele finale ale unității economice, cu toate că ele de cele mai multe ori nu pot fi cuantificate direct.
Funcționarea stabilă și dezvoltarea unei unități economice, sunt condiționate pe de o parte de nivelul științific al conceptelor, metodelor și tehnicilor de organizare și conducere a componentelor funcționale al unității, iar pe de altă parte, de existența unei conexiuni informaționale dintre aceste componente, dintre sistemul de conducere și sistemele conduse, dintre unitatea economică și sistemul economico-social, conexiuni ce se realizează în principal prin intermediul informațiilor.
Dintr-o analiză atentă asupra modului cum se transpun în acțiune atributele conducerii în cadrul ciclului de realizare a activităților direct sau indirect productive ( planificare, organizare, execuție, control – reglare, evaluare – raportare ) rezultă că în activitatea de conducere informațiile reprezintă principala resursă cu care operează conducătorii, indifferent de domeniul care îl coordonează și nivelul ierarhic pe care îl au în cadrul unității economice, constituind totodată, produsul final al proceselor informaționale ce se întrepătrund cu cele de conducere, intercondiționându-se reciproc. Considerând informațiile ca resursă a activității de conducere, dar în același timp și ca produs al proceselor informaționale, rezultă pe de o parte utilitatea socială a sistemelor informatice în conducerea și funcționarea unităților economice, iar pe de altă parte caracterul productiv al activităților ce concură la realizarea și funcționarea acestor sisteme.
1.5.1. Schema fluxului informațional aferent temei
Fluxul informațional constituie circuitul informațiilor în cadrul entităților organizaționale ori între mai multe instituții. Orice companie au organizație este definită de către o organigramă.
Fluxul informațional arată modalitatea în care circulă și de folosesc informațiile între diferite departamente din cadrul organizației.
În cadrul unității economice analizate, rapiditatea cu care se procesează cererile clienților depinde într-o mare măsură de eficiența fluxului informațional.
Un flux informațional robust trebuie să prezinte un mod de înregistrare a informațiilor ce ies și intră din system. Această modalitatea poate fi scriptică ori electronică.
Componenta următoare a fluxului informațional o constituie faza decizională, în care se stabilește cine trebie să folosească ori să acționeze în sensul procesării informațiilor primite. După faza decizională urmează faza de execuție. În cadrul fazei de execuție se acționează în baza indicațiilor și informațiilor primite de la factorul de decizie. Faza următoare din fluxul informațional o constituie faza de răspuns. În cadrul fazei de răspuns, informațiile procesate ori modalitatea de soluționare a acestora se transmite factorului decițional pentru a fi aprobate după care se transmite către destinatari. Fluxul informațional se finalizează cu faza de arhivare. Informațiile procesate se arhivează pentru eventuale uitilizări ulterioare. În funcție de importanța acestora, informațiile se pot arhiva pentru o perioadă determinată ori pentru o perioadă nedeterminată. Schema fluxului informațional aferent unității economice analizate este următoarea:
1.5.2. Descrierea circuitului informațional
Circuitul informațional din cadrul unității implică:
Preluarea și consemnarea rezervărilor în registrul de rezervări
Anularea rezervărilor
Validarea rezervărilor
Actualizarea registrelor
Repartizarea camerelor
Eliberarea facturilor fiscale
Întocmirea rapoartelor
Trimiterea documentelor către alte departamente din cadrul hotelului.
1.5.3. Descrierea documentelor utilizate
Documente folosite la activitatea de gestiune a rezervărilor sunt după cum urmează:
Registru rezervări
Tabel camere
Tabel servicii
Registru de sevicii
Contract de cazare
Factură fiscală și chitanță
Raport rezervări pe camere
Raport rezervări pe luni
Raport top servicii opționale.
Registrul de rezervări este un registru în care se ține evidența rezervărilor. El cuprinde date depre perioada unei rezervări, cameră, persoanele care solicită rezervările, mese, etc. Aceste registre sunt actualizate în mod constant.
Tabelul Camere este un tabel în care este ținută evidența camerelor din hotel
Tabelul de servicii este un tabel în care este ținută evidența serviciilor oferite de hotel clienților săi
Tabelul Registru de servicii ține evidența tuturor serviciilor neincluse în prețul de bază de care beneficiază un client.
Când un client beneficiază de un serviciu, acesta va fi consemnat în registrul de servicii.
Contractul de cazare este actul care este întocmit în momentul în care o persoană intră în posesia unei camere.
Factura fiscală este un document contabil emis de hotel către client,d ocument ce conține produsele vândute sau serviciile prestate clientului de către hotel.O factură mai conține datele de identificare fiscală a clientului (emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridică),cota de TVA, precum și prețul, cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut. Ea este emisă la sfârșitul perioadei de cazare.
Chitanță
Raport servicii opționale este un raport ce arată care servicii suplimentare s-au bucurat de succes în rândul clienților într-o anumită perioadă.
Există 2 rapoarte care arată evoluția rezervărilor.
Raportul rezervărilor pe camere arată ce camere au fost cel mai mult rezervate într-o anumită perioadă.
Raportul rezervărilor pe luni arată în ce perioade s-au înregistrat cele mai multe rezervări.
Fluxul documentelor
Client Recepție Contabilitate Dir.Front office
completare Completare/
contract Modificare registru
cazare
Registru rezervări
Contract de
cazare Stocare registru
Preluare/Stocare
contract
Completare/
Modificare registru
Registru cheltuieli
Stocare registru
Întocmire chitanțe
și facturi
Chitanțe și facturi
Preluare Manipulare
Întocmire
rapoarte
Rapoarte
Preluare rapoarte
1.5.4.Proceduri de prelucrare a datelor utilizate
Sistemul informatic este capabil să genereze 6 tipuri de rapoarte:
Raportul rezervărilor pe camere
Raportul rezervărilor pe luni
Raportul serviciilor suplimentare
Nomenclatorul camere
Nomenclatorul servicii
Factură fiscală
Macheta documentelor de ieșire
Raportul rezervărilor pe camere. Acest raport va prezenta încasările înregistrate de fiecare cameră în parte pentru o anumită perioadă. Camerele vor fi listate în ordine descrescătoare dupa încasări.
Sursa: tabelul rezervări, câmpurile “nr_cameră” și durata rezervărilor, tabelul tip_cam câmpul “tarif”.
Raportul rezervărilor pe luni. Acest raport va lista lunile dintr-o anumită perioadă în ordine descrescătoare după încasările înregistrate dintr-o lună.
Sursa: tabelul rezervări, câmpurile”nr_cameră” și durata rezervărilor, tabelul tip_cam câmpul “tarif”.
Raportul serviciilor suplimentare. Acest raport va lista serviciile suplimentare oferite de hotel descrescător, după încasările înregistrate de acestea.
Sursa: tabelul rezervări, câmpul “cod_serv”, tabelul servicii câmpul “tarif”.
Nomenclatorul cu camere listează toate camerele din hotel împreună cu informații despre acestea: tipul camerei, starea camerei, etajul și tariful.
Sursa: tabelul camere, câmpurile “nr_cameră”, “etaj”, “stare”, tabelul tip_cam câmpurile “tarif” și “tipcam”
Nomeclatorul de servicii suplimentare listeazș toate serviciile suplimentare oferite de hotel împreună cu tariful aferent.
Sursa: tabelul servicii, câmpurile “cod_serviciu”, “denumire_serviciu și “tarif”.
Proiectarea logică și fizică a intrărilor
Aplicația va dispune de 16 videoformate:
Videoformat pentru rezervarea camerei online
videoformate pentru servicii(adăugare, ștergere și editare)
videoformate pentru gestiunea rezervărilor de către angajatul recepției(adăugare, ștergere, editare și căutare)
videoformate pentru gestiunea contului de utilizator
videoformate pentru gestiunea memorandurilor
2 videoformate pentru gestiunea camerelor
Aceasta este videoformatul pentru adăugarea serviciilor.în câmpul “denumire serviciu” se va introduce denumirea noului serviciu,iar în câmpul “tarif”, se va introduce tariful asociat serviciului. Pentru a adăuga noul serviciu se va apăsa butonul “Adaugă”.
Acest videoformat se va folosi la editarea serviciilor existente.Din lista “Selectare serviciu” se va alege serviciul care se dorește a fi editat, iar în următoarele două câmpuri se va introduce noua denumire și respectiv noul tarif. Pentru nu a schimba o valoare, trebuie lăsat gol câmpul asociat.
Ultimul videoformat pentru servicii este videoformatul pentru ștergere.
Acest videoformat permite ștergerea tuturor serviciilor – apasând butonul “șterge tot” sau ștergerea unui anumit serviciu, apasând butonul”șterge” din dreptul său.
Videoformatul pentru rezervări online:
Primele trei câmpuri vor fi completate cu informații despre cazare, iar următoarele 13 câmpuri cu informații despre client.
Bifând "Plată online" rezervarea va fi confirmată, iar următoarele 5 câmpuri vor fi completate cu informații despre card. Pentru a încheia procesul se apasă butonul " Rezervă"
Acest videoformat va fi folosit de un aganajat al recepției pentru a rezerva o cameră pentru un client- fie preluând rezervarea prin telefon, fie cazând un client primele trei câmpuri vor fi completate cu date despre rezervare.
În cazul în care clientul este în baza de date , se poate bifa "Client existent" și sări peste procesul de încriere al clientului. În caz contrar, datele despre client vor fi introduse în câmpurile respective. În final, angajatul poate confirma rezervarea bifând "Rezervat"
Următorul videoformat este videoformatul pentru editare al rezervării. Acesta se va folosi pentru a confirma o rezervare, sau pentru a schimba data acesteia.
Pentru a șterge o rezervare se va folosi următorul format.
1.5.5. Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în funcționarea sistemului existent
Hotelul Marshal, deși are o faimă deosebită și este un hotel cu tradiție , acesta nu se bucură de un număr extrem de mare de clienți noi, hotelul având în permanență clienții săi fideli și un număr scăzut de clienți noi.
În ziua de azi, un site de prezentare poate însemna mult în privința creării unei imagini și atragerea noilor clienți.
Un site de prezentare elegant, simplu și informativ poate ajuta la creșterea numărului de noi clienți.
O nouă pagină specială pentru rezervarea camerelor on – line va ajuta la creșterea numărului de rezervări.
1.5.6. Direcții de perfecționare a sistemului actual
Pentru a elimina neajunsurile sistemului de gestiune actual al rezervărilor este recomandată folosirea unei aplicatții informatice, web- based
Registrele si tabelele actuale pot fi recreative într-o bază de date.
Înregistrările și actualizările în acest sistem pot fi efectuate imediat, informația dorită în legătură cu o înregistrare puând fi vizualizată în câteva zecimi de secundă.
Erorile umane sunt eliminate din sistem, aplicația nepermițând rezervarea unei camere sau două de mai multe ori în acceași perioadă.
Un avantaj al aplicațiilor web – based este că aceasta poate fi accesată de oriunde exista o conexiune la internet, iar posibilitatea conturilor multiple înseamnă că mai multe persoane pot accesa în același timp.
Capitolul. 2
PROIECTAREA DE ANSAMBLU A APLICAȚIEI INFORMATICE
2.1 Obiectivele și oportunitatea aplicației informatice
Principalul obiectiv al aplicației informatice este de a crește eficiența în activitatea de gestiune a rezervărilor. Se propune ca sistemul informatic să înlocuiască total sistemul actual, manual, de gestiune a rezervărilor, și să modernizeze procedeele actuale: preluarea rezervărilor cu ajutorul PC-ului , în locul registrelor clasice, stocarea informațiilor într-o bază de date – renunțarea la arhive tradiționale, crearea de rapoarte rapid și în format electronic,posibilitatea de a accesa informația de oriunde dacă este disponibilă o conexiune la internet.
Al doilea obiectiv al sistemului informatic este de a promova imaginea hotelului către un public foarte numeros, prin intermediul unui site de prezentare, și implicit de a crește gradul de ocupare al hotelului.
Al treilea obiectiv este de a oferii clienților o modalitate rapidă și eficientă de rezervare și plată prin introducerea modului de rezervare online. Introducerea acestui modul ar face posibilă rezervarea și plata în orice moment al zilei, și ar putea avea ca efect stimularea potențialilor clienți la efectuarea unei rezervări.
Al patrulea obiectiv al aplicației este eliminarea erorilor umane din sistem, astfel scutind hotelul cât și clienții de situația neplăcută în care o cameră este rezervată de mai multe persoane în același timp.
2.2 Locul aplicației informatice în sistem
Multe organizații examinează metode diferite de construcție a unui sistem informatic nou.Identificarea variantei constructive optime se poate realize luând în considerare mai mulți factori,dintre care:
– determinarea strategiei de realizare a sistemului informatic,care trebuie să fie compatibilă cu arhitectura informațională,a firmei
– extinderea controlului asupra sistemului informatic aflat în afară sistemului informatic,pentru că integritatea datelor și conexiunile în sistem să nu fie afectate.
Dintre cele mai cunoscute metode de construcție a sistemelor informatice,se pot menționa următoarele: metoda ciclului de viață a sistemului informatic, prototipul, pachete software pentru aplicații, dezvoltarea de către utilizatorii finali a sistemelor informatice , sistemele informatice outsourcing.
Prezentarea aplicației este un sistem informatic pentru gestiunea rezervărilor. Printre obiectivele acestei aplicații de gestiune a rezervărilor prin informatizarea acesteia, promovarea hotelului și oferirea clienților a posibilității de rezervare online.
În această situație prin intermediul aplicației informatice se dorește o abordare și utilizarea mai facilă și mai eficientă a sistemului informatic din cadrul unității economice.
2.3 Definirea situațiilor (rapoartelor) finale
Un raport este un document caracterizat de conținutul său – răspunsul unei interogări- ce este formulat pentru a corespunde cerințelor oublicului destinație.
Scopul unui raport este de a informa, dar acesta poate include informații precum sugestii sau recoamdari pe care cititorul raportului le poate urma.
Sistemul informatic va genera următoarele ieșiri:
Raportul rezervărilor pe camere
Raportul rezervărilor pe luni
Raportul serviciilor suplimentare
Nomenclatorul camere
Nomenclatorul servicii
Factură fiscală
Raportul rezervărilor pe camere este un document ce va prezenta gradul de ocupare al fiecărei camere din hotel pe o perioadă de timp specificată. În acest fel se va putea observa dacă o cameră este la mare cerere, sau deopotrivă nu prea este rezervată. În cazul în care se va observa că o cameră nu se bucură de un grad de ocupare ridicat, se pot efectua studii pe această situație și lua decizii în consecință cu scopul de a mării numărul de rezervări pentru acea cameră.
Raportul rezervărilor pe luni este o analiză a gradului de ocupare al hotelului într-o anumită perioadă privită din punct de vedere al lunilor. Analizând acest raport se poate observa tendința de rezervare a camerelor a cliențilr, aflându-se lunile cu potențial maxim și minim. Pe baza acestui raport se pot lua decizii administrative și financiare cu scopul de a minimiza cheltuielile sau maximiza profitul.
Raportul serviciilor suplimentare este un alt document care poate sta la baza unor decizii luate de conducerea hotelului. Acest document furnizează informații referitoare la serviciile suplimentare oferite de hotel: care sunt cele mai puțin rentabile servicii. Pe baza acestor date se poate decide renunțarea la unele servicii, sau din contră, includerea unor noi servicii din categoria cerută în oferta pentru clienți.
Nomenclatorul de camere este un document ce prezintă informații despre camerele din hotel: tipul acestora, starea, etajul și tariful.
Nomenclatorul de servicii este un document ce prezintă informații despre serviciile suplimetare oferite de hotel clienților săi: denumirea serviciului și tariful.
Factura fiscală este un document contabil emis de hotel către client, document ce conține produsele vândute sau servicii prestate clientului de către client..
2.4 Definirea sistemului de codificare
Prin codificare se înțelege procesul se substituire a valorii reale a unui atribut cu o altă valoare, iar valoarea reală va fi stabilită prin operația de decodificare.
Fișa cu structura codurilor aferente aplicației este:
Tabel CLIENȚI
Tabel ADRESĂ
Tabel CAMERE
Tabel TIP_CAM
Tabel SERVICII
Tabel REZERVĂRI
Tabel FACTURI
Tabel UTILIZATORI
Tabel NOTE
Proiectarea logică și fizică a bazei de date este următoarea:
Baze de date: Gestiune_Rezervări .
SETLINESIZE 120
SETPAGESIZE 60
PROMPT CREARE TABELA CLIENTI
DROP TABLE Clienti CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Clienti
( CodClient number(5),
NumeClient varchar2(15),
PrenumeClient varchar2(15),
CnpClient varchar2(13),
CONSTRAINT pk_CodClient PRIMARY KEY (CodClient)),
CONSTRAINT fk_CnpClient FOREIGN KEY (CnpClient);
DESCRIBE Clienti;
PROMPT CREARE TABELA ADRESA
DROP TABLE Adresa CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Adresa
( CodAdr varchar2(6),
Nume_Strada varchar2(15),
Nr_Str varchar2(6),
Nr_Bl varchar2(5),
Nr_Ap varchar2(5),
Telefon varchar(13),
Localitate varchar2(10),
Judet varchar2(10),
Tara varchar2(10),
CONSTRAINT pk_CodAdr PRIMARY KEY (CodAdr));
DESCRIBE Adresa;
PROMPT CREARE TABELA CAMERE
DROP TABLE Camere CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Camere
( NrCam number(5),
CodTipCam varchar2(10),
Etaj number(3),
Stare varchar2(10),
CONSTRAINT pk_NrCam PRIMARY KEY(NrCam)),
CONSTRAINT fk_CodTipCam FOREIGN KEY (CodTipCam);
DESCRIBE Camere;
PROMPT CREARE TABELA TIPCAM
DROP TABLE Tipcam CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Tipcam
( CodTipCam varchar2(5),
DenTip varchar2(10),
Tarif varchar2(10),
CONSTRAINT pk_CodTipCam PRIMARY KEY (CodTipCam));
DESCRIBE Tipcam;
PROMPT CREARE TABELA SERVICII
DROP TABLE Servicii CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Servicii
( CodServ varchar2(7),
DenServ varchar2(20),
TarifServ number(6),
CONSTRAINT pk_CodServ PRIMARY KEY (CodServ));
DESCRIBE Servicii;
PROMPT CREARE TABELA REZERVARI
DROP TABLE Rezervari CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Rezervari
( Nr_Rez number(6),
Data_Rez varchar2(11),
Data_Elib varchar2(11),
Cod_Client varchar2(10),
Nr_Cam number(3),
Cod_Serv varchar2(8),
Confirmat varchar2(10),
Platit varchar2(10),
CONSTRAINT pk_Nr_Rez PRIMARY KEY (Nr_Rez)),
CONSTRAINT fk_Cod_Client FOREIGN KEY (Cod_Client),
CONSTRAINT fk_Nr_Cam FOREIGN KEY (Nr_Cam),
CONSTRAINT fk_Cod_Serv FOREIGN KEY (Cod_Serv);
DESCRIBE Rezervari;
PROMPT CREARE TABELA FACTURI
DROP TABLE Facturi CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Facturi
( NrFact varchar2(6),
SerieFact varchar2(5),
DataFact varchar2(10),
NrRez varchar2(5),
ValFaraTva varchar2(10),
Tva varchar2(3),
ValTotala varchar2(10),
CONSTRAINT pk_NrFact PRIMARY KEY (NrFact)),
CONSTRAINT fk_NrRez FOREIGN KEY (NrRez);
DESCRIBE Facturi;
PROMPT CREARE TABELA UTILIZATORI
DROP TABLE Utilizatori CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Utilizatori
( CodUtilizator varchar2(13),
NumeUtilizator varchar2(14),
Parola varchar2(10),
Nivel varchar2(5),
CodSkin number(3),
CONSTRAINT pk_CodUtilizator PRIMARY KEY (CodUtilizator));
DESCRIBE Utilizatori;
PROMPT CREARE TABELA NOTE
DROP TABLE Note CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Note
( CodNota number(3),
TitluNota varchar2(10),
ContinutNota varchar2(30),
DataNota varchar2(10),
CodUtilizator number(5),
CONSTRAINT pk_CodNota PRIMARY KEY (CodNota)),
CONSTRAINT fk_CodUtilizator FOREIGN KEY (CodUtilizator);
DESCRIBE Note;
PROMPT CREARE TABELA SETARI
DROP TABLE Setari CASCADE CONSTRAINTS;
CREATE TABLE Setari
( CodSkin number(5),
NumeSkin varchar2(30),
SkinUrl varchar2(30),
CONSTRAINT pk_CodSkin PRIMARY KEY (CodSkin));
DESCRIBE Setari;
2.5 Modelarea datelor și modelarea prelucrărilor
Tipurile de entități existente sunt:
Clienți
Adrese
Camere
Tip camere
Servicii
Rezervări
Facturi
Atributele tipului de entitate "Clienți" sunt: cod client, nume client, prenume client, cod adresă.
Atributele tipului de entitate "Adrese" sunt : cod adresă, denumire stradă, număr stradă, număr bloc, număr apartament, telefon, localitate, județ și țară.
Pentru tipul de entitate "Camere" avem următoarele atribute: număr cameră, cod tip camră, etaj și stare.
Tipul de entitate "Tip Camere" are atributele : cod tip cameră, denumire tip și tarif.
Atributele tipului de entitate "Servicii" sunt : cod serviciu, denumire serviciu, tarif serviciu.
Tipul de entitate "Rezervări" prezintă următoarele atribute: număr rezervare, dată rezervare, dată eliberare, cod client, număr cameră, cod serviciu și confirmat.
Pentru ultimul tip de entitate "Facturi" avem următoarele atribute : număr factur, serie factură, număr rezervare, valoare fară TVA, TVA și valoare totală.
Etapele de prelucrare pentru rezervarea unei camere sunt:
Completarea formularului de rezervare online și plata sau realizarea rezervării de către un angajat al recepției.
În cazul rezervării online validarea se realizează prin plata prin card
Verificarea disponibilității camerei
Introducerea clientului în baza de date în cazul în care nu există înregistrare despre acesta.
Înregistrarea rezervării în baza de date
Eliberarea facturii
2.6 Diagrama Entitate-Asociere
2.7 Stabilirea colecțiilor de date
Capitolul 3.
PROIECTAREA REȚELEI DE CALCULATOARE DIN CADRUL UNITĂȚII ECONOMICE
Prin rețea de calculatoare înțelegem un sistem (constând din componente hard și soft) care interconectează niște calculatoare, permitând unor programe ce se execută pe aceste calculatoare să comunice între ele. De notat că, în uzul comun, termenul de rețea de calculatoare mai are și sensul de sistem de calcul, construit din mai multe calculatoare interconectate într-o rețea, care se comportă ca un sistem unitar, de exemplu, prezintă
aceleași conturi de utilizatori pe toate calculatoarele.
Într-o rețea de calculatoare avem mai multe calculatoare pe care se execută procese utilizator. Rolul rețelei este de-a oferi acestor procese posibilitatea de-a comunica între ele. Din punctul de vedere al programatorului acestor procese, rețeaua oferă niște funcții, din nucleul sistemului de operare sau din biblioteci standard, apelabile de către aceste procese. Ansamblul acestor funcții constituie interfața de programare (engl. API | Application Programming Interface) a rețelei .
Fig. Rețeaua de calculatoare, din punctul de vedere al proceselor aplicație. Funcționalitatea rețelei este oferită prin funcții apelabile din procesele utilizator.Rețeaua oferă aplicațiilor o cale de transmisie a datelor (linia punctată). Construcția efectivă a rețelei nu este vizibilă aplicațiilor.
Principalele funcții oferite de rețea, apelabile de către un proces utilizator, sunt o funcție care trimite date de la procesul curent spre partenerul sau partenerii de comunicație și o funcție care recepționează datele trimise spre procesul curent. În aceste funcții este necesară desemnarea destinatarului spre care procesul emițător dorește transmiterea datelor, respectiv a emițătorului dinspre care procesul receptor solicită să primească date. În acest scop, fiecare entitate ce poate comunica în retea trebuie să aibă asociată o adresă (un șir de biți, construit după anumite reguli, identificând unic o anumită entitate). Pe lângă aceste funcții de bază, rețeaua mai oferă funcții pentru configurarea diferiților parametrii. O parte dintre acești parametri fixează rolul și locul diverselor componente în cadrul rețelei (de exemplu, fiecare calculator trebuie să-și cunoască propria adresă). Alți parametrii sunt legați de calitatea serviciilor oferite de rețea (debit de transfer de date, timp de propagare, etc). Datele transmise de procesele utilizator sunt de obicei șiruri arbitrare de octeți. Rolul rețelei este de-a transmite întocmai șirul de octeți trimis de procesul sursă către procesul destinație. Semnificația, pentru procesul destinație, a unui șir de octeți transmis face obiectul unei înțelegeri (protocol ) între procesele utilizator. La proiectarea rețelei nu ne interesează ce fac procesele utilizator cu datele transferate; la proiectarea programelor utilizator nu ne interesează cum lucrează rețeaua pentru a transmite datele.
Rețelele cu difuzare sau broadcast reprezintă acele rețele ce au un singur canal de comunicație, ce este partajat și accesabil de către toate celelalte calcutoare din rețea. Mesajul poate să fie adresat unui singur calculator, ori tuturor calculatoarelor din rețea sau doar unui subset de calculatoare. Acest mod de transmitere este caracterisitic rețelor de tip LAN.
Rețele punct – la punct reprezintă acele rețele ce dispun de nenumărate conexiuni între perechi de calculatoare individuale. Pentru a ajunge de la serverul sursă la serverul destinație, un pachet poate fi nevoit să treacă prin unul sau mai multe servere ori calculatoare intermediare.
Rețele de tip LAN, reprezintă de obicei acele rețele private localizate întro singură cameră, clădire ori campus de măcar câțiva kilometri.
Rețele de tip MAN constituie o extensie a rețelelor de tip LAN și folosesc în mod obișnuit tehnologii asemănătoare cu acestea. Aceste rețele pot fi publice ori private. O rețea de acest tip poate să conțină doar un cablu sau două, fără a conține elemente de comutare ce dirijează pachetele pe una dintre cele câteva posibile linii de ieșire. Un alt aspect important al acetui tip de rețea o reprezintă prezența unui mediu de difuzare la care sunt atașate toate calculatoarele. Acestea de obicei funcționează la nivel de localitate.
Rețelele de tip WAN constituie acele rețele ce acoperă o arie geografică întinsă, de obicei o țară ori chiar un continent. În această rețea, calculatoarele sunt denumite host (gazde) și sisteme finale. Host-urile sunt conectate între ele printr-o subrețea de comunicare denumită pe scurt subrețea.
Termenul generic pentru aceste calculatoare de comutare îl reprezintă termenul de router.
De obicei, fiecare calculator face parte dintr-un LAN unde există cel puțin un router prin intermediul căruia se face legătura dintre două rețele distincte. Rețeaua conține nenumărate cabluri ori linii telefonice, fiecare dintre acestea legând câte două routere. Dacă, însă, două routere, ce nu sunt legate între ele, doresc să comunice, atunci acestea trebuie să apeleze la un router intermediar.
Transmisia informațiilor în mediile de teleprelucrare constă în transferul de informații, reprezentate codificat prin semnale binare, între punctele terminale și calculatoare prin intermediul rețelelor de comunicație existente ori prin liniile speciale de transmitere ale acestora.
Obiectivul acestei transmisiuni, prin care este asigurată folosirea de la distanță a resurselro calculatoarelor, este acela de a reproduce la calculatorul receptor semnale cu conținut asemănător cu cel transmis.
După cum am specificat, informațiile se transmit de la un calculatora la altul prin intermediul unei linii de transmisie, denumită canal de telecomunicație și care constituie ansamblul mijloacelor destinate transmiterii unui mesaj, fiind astfel o cale de transmisiune electrică a datelor între două ori mai multe calculatoare.
3.1 Obiectivele și oportunitatea rețelei LAN în cadrul unității economice
Scopul principal este realizarea sistemului informatic bazat pe un sistem de prelucrare automată a datelor, integrat. Sistemul informatic trebuie să se realizeze pe bază unei analize amănunțite a sistemului condus și a sistemului de conducere.
Un alt obiectiv principal al proiectării este de a crește eficiența în activitățiile hotelului. Execuția unei sistem de cablare structurată constă în:
proiectarea rețelei, întocmirea documentației;
alegerea componentelor pasive și echipamentelor de rețea;
instalarea canalului de cablu, montarea cablului UTP,FTP sau FO;
montare prize;
montare rackuri pentru echipamente;
instalarea patch panelurilor, patch cordurilor, a echipamentelor de rețea;
testarea cablurilor și a conecticii;
recepția lucrărilor și predarea documentației
Al doilea obiectiv al proiectării este eliminarea erorilor umane din sistem, astfel scutind unitatea economică cât și clienții.
3.2 Proiectarea de ansamblu. Schema amplasamentului
În cadrul unității economice analizate am realizat următoarea schemă a amplasamentului:
3.3 Estimarea necesarului de resurse
3.4 Proiectarea de detaliu
Pentru desemnarea manierei de proiectare a unei rețele se utilizează termenul topologie. Există două feluri de topologii:topologia fizică (se referă la configuratia mediilor de transmisie, a calculatoarelor si a perifericelor ) și ceea logică(constituie metoda utilizată pentru transferul informatiilor de la un calculator la altul).
Topologiile fizice pot fi de mai multe tipuri, astfel:
Topologia magistrală – bus sau liniară este cea mai simplă modalitate de conectare a calculatoarelor într-o rețea: un singur mediu de transmisie (cablu) la care se conectează toate calculatoarele și perifericele denumite noduri.
Topologia stea (star). Într- o astfel de rețea, fiecare nod este conectat direct la un hub sau concentrator.
Topologia inel (ring). Din exterior, o astfel de rețea seamănă foarte mult cu o reșea stea. Din punctual de vedere al topologiei logice, însă Multistation Access Unit (MAU) reprezintă dispozitivul care permite informațiilor să treacă de la un nod la altul în cadrul unui inel comunicațional.
Topologia arbore. Aceasta combină trăsăturile topologiilor magistrală și stea. Nodurile sunt grupate în mai multe topologii stea care la rândul lor sunt legate la un cablu central.
Topologie de tip arbore
Rețeaua proiectată în cadrul unității economice este de tip arbore.
3.4.1. Subnetizarea rețelei
Rețeaua a avut la dispoziție adresa 192.168.1.0 cu masca 24 însă pentru o mai bună organizare și pentru a nu se face risipă de hosturi adresa a fost subnetizată.
Menționez că una din condiții a fost ca cele două birouri să lucreze în subrețele separate întrucât hosturile dintr-un birou trebuia să fie inaccesibile celor din biroul vecin.
3.4.2. Configurarea rețelei în Packet Tracer
La startare, routerul utilizează următoarele informații din cadrul fișierului de configurare:
versiunea CISCO a IOS-ului
identificarea routerului
locația sau locațiile folosite la bootare
informații despre protocoale
configurarea interfețelor.
Router 1:
Configurare interfată Seriala și Ethernet
Router 2:
Configurare interfață Seriala și Ethernet
Router 3:
Configurare interfată Seriala și Ethernet
Schemă Topologie rețea:
3.5 Configurare server cu mașini virtuale
3.5.1. Instalarea sistemului Windows 2008 Server pe PC 1 cu Virtual PC
a. Se creează un nou hard disk virtual.
b. Creăm o nouă mașină virtuală pe care vom instala sistemul de operare Windows 2008 Server și în care vom folosi hard diskul creat mai sus.
Se instalează sistemul de operare.
Se încarcă în unitatea de CD a mașinii virtuale imaginea ISO a sistemului de operare.
Serverul Windows 2008 a fost instalat:
3.6 Configurarea unui server de mail (smtp)
Pasul 1: Accesăm Server Manager (Start->Administrative Tools->Server Manager)
Pasul 2: Se alege din stânga opțiunea Feauters și din dreapta Add Feauters.
Pasul 3: Se alege opțiunea SMTP Server și se adaugă “Required Role for Service”
Pasul 4: Next până se activează opțiunea Install
Pasul 5: Dupa ce se instalează serverul SMTP se obțin rezultatele următoare
Pasul 6: Odată ce serverul SMTP a fost instalat va trebui să accesam serviciile aferente acestuia. Pentru aceasta vom intra în Server Manager -> Services de unde vom alege optiunea IIS Admin Service.
Pasul 7: Cu ajutorul mouse-ului efectuăm right-click pe ISS Admin Service și accesam comanda proprietes. În fereastra ce apare alegem meniul Log On, selectăm opțiunea “This Acount” , se bifează Allow service to interact with desktop și se dă OK.
Astfel am creat un server de mail smtp.
3.7 Conectarea la Internet
Internetul reprezintă o rețea globală compusă dintr-o mulține de rețele mai mici de calculatoare și milioane de calculatoare comerciale, guvernamentale, educaționale și personale. Internetul este ca un oraș electronic cu biblioteci, birouri de afaceri, galerii de artă, cinematografe, etc, toate acestea fiind vituale.
În ultima jumătate a anilor 90 s-a lansat un nou comceput și anume intranet-ul. Un intranet permite instituțiilor să utilizeze intrumentele Internet precum poșta electronică, navigația în WEB ori transferul de fișiere, în cadrul rețelei private a respectivei instituții.
TCP/IP constă într-un ansamblu de protocoale, dintre care cele mai importante sunt TCP și IP, ce a fost transformat în standard pentru Internet de către Secretariatul pentru Apărare al SUA și care permite comunicația dintre rețele eterogene. Modelul de referință ISO/OSI definește 7 nivele pentru proiectarea rețelelor, pe când modelul TCP/IP folosește doar 5 din cele 7 nivele.
Nivelul Internet are rolul de transmiterea a pachetelor de la sistemul sursă la cel destinație folosind funcțiile de routare. La acest nivel se pot folosi mai multe protocoale, dar cel mai cunoscut este protocolul Internet –IP. Nivelul de transport are rolul de asigurarea a comunicației între programele de aplicație.
Nivelul gazdă – la – rețea. La acest nivel, evoluția protocoalelor este impulsionată de evoluția rapidă a tehnologiilor de comunicație, ce introduc tipuri de legături cu viteze de 57 Kbs, ca și fibre optice de 1,5 Mbs. În prezent, majoritatea calculatoarelor ce folosesc TCP /IP în rețele locale utilizează conexiuni Ethernet cu viteze de maxim 10 Mbs. Apariția rețelelor de tip Fast – Ethernet face posibil ca vitezele să crească la viteze de 100 Mbs.
Nivelul Internet. Nivel ce asigură transmiterea pachetelor prin intermediul adreselor unice, specifice fiecărui nod, denumite adrese internet.
Nivelul transport. Orice program de aplicație folosește unul dintre cele două protocoale de transport, alegerea unuia sau a celuilalt depinde de nevoile impuse de respectiva aplicație. Cele două protocoale sunt:
User Datagram Protocol (UDP) – este un protocol nesigur dar cu o viteză ridicată de transmisie, care folosește Datagram-uri pentru a livra datele
Transmision Control Protocol (TCP) – protocol sigur, ce asigură transferul fiabil al datelor între aplicațile de pe cele două calculatoare aflate în comunicație.
Nivelul aplicație. La acest nivel se pot găsi toate aplicațiile interesante pentru utilizatori, dar chiar și aici apare nevoia existenței unor protocoale care să permită funcționarea aplicațiilor.
Pentru a putea să fie identificate în cadrul rețelei, calculatoarele conectate la internet, denumite hosturi, noduri, sisteme ori servere trebuie să poate să fie identificate printr-o adresă.
Specificarea unei adrese se poate face astfel: specificarea numerică, prin șiruri de numere, folosită pentru adresele IP, specificarea de domenii, prin nume ori succesiuni de nume, folosită pentru adresele internet.
Adresa IP are la rândul său 2 reprezentări, astfel: reprezentarea internă, care reprezintă un șir de 32 biți, ce sunt plasați în 4 octeți consecutivi sau reprezentarea externă, care este realizată prin 4 numere întregi separate prin 3 puncte. Cele 4 nume arată, în ordine, valorile celor 4 octeți.
Când îi este atribuită o adresă IP unui calculator trebuie să avem în seamă existența unor adrese ce sunt rezervate și a căror folosire nu se recomandă. Astfel că niciun calculator nu va avea adresa terminată în 0 sau 255.
La elaborarea unei rețele locale alegerea mediului de transmisiune este influențată de performanțele urmărite, mai ales de debitul datelor transmise în rețea și de alte criterii, precum:
costul cablajului,
utilizarea unui cablaj existent,
protejarea suportului față de perturbații,
facilitățile de întreținere.
Potrivit bugetului alocat în acest caz, se va utiliza cablu UTP (Unshielded Twisted Pair cable – cablu torsadat neecranat) CAT 5e sau eventual CAT6, cablul urmând a fi tras prin perete. Acest tip de cablu constă din două fire de cupru izolate, răsucite pentru a minimiza intensitatea radiațiilor electromagnetice datorită transmisiei semnalelor electrice și interferența creată de alăturarea mai multor perechi de astfel de fire. Acest tip de cablu este des folosit în rețelele de tip LAN datorită costului redus
Protocolul utilizat în rețeaua hoteluluiva fi protocolul TCP/IP (Transport Control Protocol/Internet Protocol). Seria de protocoale TCP/IP este publică și poate fi impelentată pe orice tip de calculator de la calculatoare personale la supercalculatoare și se poate utiliza atât pentru rețelele locale cât și pentru rețele pe arii extinse. Protocolul reprezintă un standard sau o convenție asupra modului de desfășurare a unui anumit lucru – în cazul rețelelor: protocoalele permit calculatoarelor să comunice între ele printr-un limbaj comun.
Este protocolul care alocă adrese logice gazdelor (adrese IP): automat, prin intermediul DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol) sau manual, prin introducerea adreselor IP
FTP -File Transfer Protocol reprezintă cea mai folosită metodă pentru transferul fișierelor, indiferent de tipul și dimensiunea acestora , de la un computer la altul, prin intermediul Internetului.
Odată ce v-ați conectat prin FTP, puteti sa primiți sau să transmiteți fișiere. Dacă vă interesează anumite fișiere de pe serverul gazdă puteți alege opțiunea descărcare (download) pentru a le putea transfera într-un anumit director de pe calculatorul propriu .
Dacă vreți să transferați fișiere din calculatorul dvs. pe server trebuie sa faceti încărcare ( upload), selectănd bineanțeles directorul în care se găsesc fișierele. Fișierele sunt apoi copiate dintr-un director în altul. Procedura este asemănătoare cu copierea unor fișiere dintr-un director în altul, pe un calculator.
Pentru a vă putea conecta la un server FTP aveți nevoie de un program special, numit client FTP care să poată lucra cu acest protocol. Sistemul de operare folosit pe calculatoarele firmei au acest program FTP încorporat. Există și alte programe de client FTP cu un design mai prietenos dar acestea sunt shareware. Pentru rețeaua firmei ajunge folosirea clientului FTP pe care-l are sistemul de operare Windows XP.
În primul rând adresele IP trebuiesc închiriate pe termen nelimitat contra unei sume de bani (după calculul meu suma se ridică la 200 euro). Închirierile se pot face de pe site-ul www.rnc.ro .
Costul unei înregistrări de spațiu de adrese IP este de 100 USD + TVA respectiv de 200 USD + TVA în cazul în care nu este necesar acordul RIPE. Acordul RIPE este necesar pentru spatii de adrese ce depășesc Assignment Window al RNC sau spații de adrese PI (independente de provider).
Acesta reprezintă taxa pentru serviciul de alocare și înregistrare a acestor adrese la RIPE. Adresele IPv4 fiind limitate nu se vând ci se alocă temporar atât timp cât este nevoie de ele.
La adresa http://www.ripe.net/ripe/docs/ipv4-policies.html putem afla mai multe despre alocarea adreselor IP.
Legarea la Internet se face prin fibra optică. Pentru legarea la Internet s-au folosit următoarele:
Fibra optică
Dispozitiv cablare fibră optică
Fiber to Ethernet Convertor
Rooter (Sistem de operare ales: Debian – free)
Toate costurile legate de conectarea la internet sunt suportate de providerul de internet RDS-RCS.
Configurarea Internetului
La IP address se scrie adresa calculatorului, adresă alocată de ISP.
La subnet mask se introduce masca. O mască este folosită pentru a determina cărui subnet îi aparține un IP.
La default gateway și la preferred DNS server se scrie adresa rooterului.
Pentru rețeaua firmei Three Pharm vom folosi următoarele adrese:
Adresa de rețea: 192.168.0.0
Adresa rezervată pentru server: 192.168.0.1
Adresa pentru stațiile de lucru: 192.168.0.1 192.168.0.51
Masca rețelei (Subnet Mask): 255.255.255.0
Pentru monitorizarea și testarea rețelei vom folosi diferite aplicații freeware. Primul este Network Eagle care este un instrument pentru monitorizarea retelei locale. Poate monitoriza porturile TCP, testa link-urile FTP, verifica bazele de date (via ODBC), monitoriza serverele MS SQL. Verificarea se poate face la intervale regulate de timp și pot fi predefinite unele alerte (dacă sunt îndeplinite anumite condiții).
Al doilea program pe care il voi folosi pentru monitorizarea rețelei este Friendly Net Viewer.
În continuare vom verifica funcționalitatea rețelei cu ajutorul unor comenzi. Primul lucru care se poate verifica dacă conexiunea la Internet a unui calculator nu functionează este dacă are setările necesare. Acesta se poate verifica cu ajutorul comenzii(în Windows) ipconfig/all.Se alege din meniul START-RUN-cmd.
O altă comandă este ping. Comanda ping este folosită pentru a afla dacă un calculator este sau nu în funcțiune, însă nu dă nici o altă informație relevantă despre ce servicii sunt disponibile pe calculator. Această comandă trimite pachete mici de 56 octeți către destinație și dacă aceasta este în funcțiune, va primi răspuns la pachetele trimise. De exemplu: ping 192.168.0.1
După cum observăm în imaginea de mai sus toate pachetele trimise au fost recepționate. Deci rețeaua funcționează.
Securitatea rețelei
Vom folosi un soft pentru criptarea rețelei. Serviciul MessageLabs pentru criptare a granițelor emailurilor asigură securitatea cerută prin criptarea comunicațiilor email și a informațiilor conținute, permițând în continuare evaluarea conținutului inadecvat. Cu ajutorul acestui soft emailurile vor fi protejați împotriva falsificatorilor.
O altă modalitate pentru mărirea securității rețelei este modificarea regiștrilor. Pentru a modifica regiștri vom folosi programul regedit: Start => RUN => se scrie regedit.
Aici vom putea face o serie de modificări pentru o mai bună securizare a rețelei.
Pentru a ascunde Identification page se editează NoNetSetupIDPage.
Pentru a ascunde Network Access Control Page se editeaza NoNetSetupSecurityPage.
Pentru a bloca accesul la fereastra de schimbare a parolei și de definire a utilizatorului (User Profiles):
HKEY CURRENT USER => Software => Microsoft => Windows => Current Version => Policies => System;
Pentru a ascunde Change Password Page se editează NoPwdPage.
Pentru a ascunde Remote Administrator Page se editează NoAdminPage.
Pentru a ascunde User Profile Page se editează NoProfilepage.
Pentru a ascunde Device Manager Page se editează NoDevMgrPage.
Pentru a ascunde Hardware Profile Page es editează NoConfigPage
Crearea conturilor de utilizatori se va face cu ajutorul programului User Accounts. Pe sistemul de operare Windows, conturile de utilizator oferă configurări și preferințe particularizate pentru toți utilizatorii care folosesc calculatorul. Se accesează meniul Start -> Settings -> Control Panel -> User Accounts
CAPITOLUL 4.
PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE, IMPLEMENTAREA ȘI EXPLOATAREA APLICAȚIEI
4.1 Schema de sistem a aplicației
4.2 Proiectarea ecranului aplicației
Ecranul principal al aplicației este impartit in mai multe sectiuni: partea de sus denumita si partea de comanda deoarece acolo se gasesc butoanele aplicatiei si o galerie foto, partea mediana unde se gaseste descrierea hotelului si al serviciilor oferite si partea de jos unde se mai gasesc 3 galerii foto (intrare hotel, interior hotel si bucatarie hotel).
in partea de sus va avea 3 secțiuni in care se găsesc mai multe butoane după cum urmează:
In secțiunea din stânga avem un meniu de votare cu întrebarea „va place acest site ?” 2 checkbox-uri pentru răspunsuri notate cu „DA” si „NU” precum si 2 butoane notate cu „votează” si „vezi rezultate”.
In secțiunea centrala numita si pagina principala avem 2 butoane: „Înregistrare” și „Autentificare” iar sub aceste butoane un meniu format din 4 butoane „home, login, rezervări, rezultate voturi”
In secțiunea din dreapta mai avem un meniu compus din 3 butoane „Contact, Înregistrări si rezervări”
Pagina principala – înregistrare:
Aceasta pagina este accesibila doar administratorului si de aici se pot administra camere, rezervări, registre, facturi, rapoarte precum si schimbarea datelor personale
Administrare camere
Administrare facturi
Administrare registre
Administrare rapoarte
Raport camere
Raport camere – pdf
4.3 Schema de flux informațional a noului sistem
Client Recepție Contabilitate Dir.Front office
Preluare
rezervare
↓
Eliberare facturi
facturi
preluare manipulare
Întocmire
rapoarte
Rapoarte
Preluare/analiza
rapoarte
Schema fluxului informațional se va simplifica considerabil după implementarea aplicației informatice.
4.4 Eficienta economică a noului sistem
Noul sistem dorește maximizarea profitului prin următoarele metode:
mărirea gradului de ocupare al hotelului, și implicit al profitului, prin atragerea de noi clienți.
Creșterea numărului de rezervări prin posibilitatea de rezervare online
Reducerea numărului de rezervări neconfirmate prin plata online
Sistemul va creste eficienta în domeniul gestiunii rezervărilor prin automatizarea procedurilor, prin capabilitatea de prelucrare a rezervărilor în orice ora din zi și prin posibilitatea de creare a rapoartelor într-un timp foarte scurt.
4.5 Cerințele platformei hardware și software ale produsului program
Pentru a rula aplicația în condiții optime este necesară folosirea unui server dedicat. Configurația recomandată a acestuia este:
Procesor Dual Core Intel® Xeon® 5110, 4MB Cache, 1,60GHz, 1066 Mhz FSB
Memorie 2 GB 667MHz (4x512MB), Single Ranked Fully Buffered DIMMs
Harddisk 80GB 7.2 RPM Serial ATA 3 Gbps 3.5-in Cabled hard Drive
Embedded SATA Controller
Single Embedded Broadcom® NetXtreme II 5708 Gigabit Ethernet NIC
Dell 1500VA Uniterruptible Power Supply, stand Alone, 120v
48X IDE CD- RW/DVD ROM Drive.
Pentru a avea la dispoziție o bază de date, se va folosi un alt server gratuit:
MySQL 5 Server. Există o strânsă legătură între tehnologiile PHP, MySQL,serverul Apache și sistemul de operare Debian.
Ca o concluzie, putem spune că aplicația va rula într-un mediu LAMP- Linux Apache MySQL PHP.
4.6. Descrierea funcțiunilor aplicației
Aplicația este compusă din 2 secțiuni:
Secțiunea publică – include site-ul de prezentare și pagina de rezervare
Secțiunea de administrare
Secțiunea publică. În secțiunea publică sunt prezentate vizitatorului diverse informații despre hotel. Folosind linkurile puse la dispoziție, aceștia pot citi informațiile precum: o scurtă introducere, istoricul hotelului sau informații privind camerele, serviciile și modalitățile de contact. Clienții au la dispoziție si câteva galerii foto, ei putând să-și facă o idee despre aranjamentul camerelor și condițiile de cazare.
Secțiunea de administrare. Pentru a avea acces la secțiunea de administrare utilizatorul este obligat să se autentifice cu un nume de utilizator și cu o parolă.
4.7. Implementarea aplicației
Fazele implementării:
Asigurarea trainingului personalului – în această perioadă personalul folosește vechiul sistem de operare și este instruit în privința operării noului sistem.
Funcționarea în paralel a vechiului și noului sistem-după terminarea training-ului angajații vor înregistra noi rezervări doar cu ajutorul noului sistem, și vor verifica rezervările folosind ambele sisteme.
Importarea datelor din vechiul sistem în cel nou – datele importante din vechile registre vor fi importate în aplicație.
Renunțarea la vechiul sistem, odată ce toate datele au fost importate- o dată ce datele din vechiul sistem se poate renunța la el.
Folosirea exclusivă a noului sistem.
CAPITOLUL 5.
EFICIENȚA ȘI UTILITATEA SISTEMULUI INFORMATIC
Obiectivele sistemului informatic erau:
Creșterea eficienței în activitatea de gestine a rezervărilor. Se propune ca sistemul informatic să înlocuiască total sistemul vechi, manual, de gestiune a rezervărilor , și să modernizeze procedeele folosite: preluarea rezervărilor cu ajutorul Pc-ului, în locul registrelor clasice, stocarea informașiilor într-o bază de date- renunțarea la arhive tradiționale, crearea de rapoarte rapid și in format electronic, posibilitatea de a accesa informatia de oriunde daca este disponibila o conexiune de internet.
Promovarea imaginii hotelului de către un public foarte numeros, prin intermediul unui site de prezentare, și implicit de a crește graudul de ocupare al hotelului
Oferirea către clienți a unei modalități rapide și eficiente de rezervare și plată prin introducerea de rezervare online. Introducerea acestui modul face posibilă rezervarea și plata în orice moment al zilei, si ar putea avea ca efect stimularea potențialilor clienți la efectuarea unei rezervări.
Eliminarea erorilor umane din sistem, astfel scutind atât hotelul cât și clienții de situația neplăcută în care o cameră este rezervată de mai multe persoane în același timp.
Toate obiectivele propuse au fost îndeplinite, sistemul informatic ridicând gradul de eficiență în activitatea de gestiune a rezervărilor, transformând activitatea într-o activitate mai plăcută și aducând departamentului de rezervări al hotelului la un nivel modern de funcționare.
Bibliografie:
Berechet G.; Note curs „Managementul activității de producție culinară în unitățile de restaurație pentru turism,,
Botezatu Cezar, George, Căruțașu, Doru Chetrariu, Arhitectura calculatoarelor personale și sisteme de operare specifice, Editura Universul Juridic, București,2005
Cornelia Botezatu Proiectarea sistemelor informatice. Metode sistemice. Editura ProUniversitaria, București, 2007
Daniela Crisan Limbajul C / C++. Fundamente, Vol. 1, Editura PROUNIVERSITARIA,2006
Daniela Crisan Limbajul C / C++. Programare orientata obiect, Vol.2 ,Editura UNIVERSITARA, 2006
E.F. Codd, A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks, 1970Balaban, Infracțiuni prevăzute în legi speciale care reglementează domeniul comerțului, Ed. Rosetti, București, 2005
Mușlea C/C++ pentru avansați, Ed. Microinformatica, Cluj,1995, pag. 9-150
Smeureanu, I. Ivan, M.Dârdală, Structuri și obiecte în C/C++, Ed. CISON, București,2000, pag. 8-40, 72-127
Vasiu, Drept și Informatică. Protecția juridică a programelor, Studii de drept românesc, Ed. Academiei Române, 1993
Vasiu, L. Vasiu, Informatica Juridică și Drept Informatic, Ed. Albastră, 2002
I.Vasiu, Criminalitatea Informatică, Ed. Nemira, 1998
Ionel Iacob ORACLE 10g – Proiectarea și realizarea aplicațiilor cu baze de date utilizând limbajul SQL*PLUS, Ed.ProUniversitaria 2009
Ionel Iacob SGBD Oracle – Ghid aplicativ pentru realizarea solutiilor informatice, Editura ProUniversitaria, 2007,pag 11-195
J.L. Le Moigne, Systemique et Complexite, Revue Internationale de Systemique,
L. Vasiu, I. Vasiu, INTERNET – Ghid de navigare, Ed. Albastră, 1996
M. Moise Sisteme informatice cu baze de date, Editura Pro-Universitaria,București,2008
Radu Lucian Lupșa, Rețele de calculatoare.Principii, ediția electronică a cărții Rețele de calculatoare, publicată la Casa Cărții de Știință,2008
V. Hanga, Dreptul și calculatoarele, Ed. Academiei Române, 1991,p. 88
V.V. Patriciu, Criptografia și securitatea rețelelor de calculatoare, Ed. Tehnică,1994
Virgil Chichernea, G.Garais Baze de date. Sistemul FoxPro vol.II, Editura Prouniversitaria, 2006
W. Odom, Rețele de calculatoare, Ed. Corint, 2004
W.R. Ashby, Introduction to Cybernetics, Chopman&Hall, 1956
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Modernizarea Activitatii de Receptie la Hotelul Marshall (ID: 150047)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
