Modelul Is Lm Pentru O Economie Deschisa

PROIECT DE CIBERNETICA ECONOMICA

CUPRINS :

Introducere.

Descrierea modelului IS-LM pentru o economie deschisa.

Prezentarea modelului IS – LM.

Semnificatia indicatorilor utilizati in model.

Prezentarea datelor folosite in model.

Estimarea parametrilor necunoscuti din model. Interpretare.

Determinarea ecuatiilor curbelor IS si LM, precum si identificarea punctului de echilibru general. Interpretare.

Ecuatia de echilibru a pietei bunurilor si serviciilor.

Ecuatia de echilibru a pietei monetare.

Coordonatele punctului de echilibru al celor doua piete.

Aplicarea, in viitor, a unor politici macroeconomice asupra modelului obtinut la punctul anterior. Interpretare.

Politica fiscala expansionista.

Politica monetara expansionista.

Aplicarea politicii fiscale concomitent cu politica monetara.

Concluzii.

Introducere.

In economia de piata deschisa apar patru sectoare economice : gospodariile, firmele, sectorul public (guvernamental) si sectorul extern. Acestea sunt legate intre ele printr-o multitudine de fluxuri a caror intensitate este determinata de anumite piete – piata bunurilor si serviciilor, piata financiara (care include si piata valutara), piata factorilor de productie s.a.

Interdependetele multiple care se stabilesc prin intermediul fluxurilor valorice fac ca orice soc sau perturbatie la care este supus unul sau altul dintre sectoarele amintite sa se transmita mai departe, determinand dezechilibre ale pietelor si alte socuri si perturbatii in alte sectoare. Daca o perturbatie este suficient de puternica, ea poate determina dezechilibrul intregii economii. Drept urmare, este necesara initierea anumitor procese prin intermediul carora efectele socurilor si perturbatiilor sa fie atenuate si chiar sa determine refacerea echilibrelor care au fost deja afectate.

Politicile macroeconomice in economiile deschise sunt aplicate fie de Guvern, fie de Banca Centrala, fiind, de regula, politici fiscale sau politici monetare. Prin intermediul acestora se determina efectele asupra balantei de plati externe si asupra ratei de schimb, efecte care conduc la echilibrul balantei de plati sau la echilibrul pietei valutare.

Descrierea modelului IS-LM.

Prezentarea modelului IS – LM pentru o economie deschisa.

Semnificatia indicatorilor utilizati in model.

D = cererea agregata

C = cererea de consum

I = cheltuielile cu investitiile

G = cheltuieli guvernamentale

NX = export net

X = export

Im = import

m = propensitatea marginala pentru import

Y = venitul (oferta agregata)

C0 = consumul autonom

cy = propensitatea marginala pentru consum

Yd = venitul disponibil

T = taxele

T0 = taxele autonome

ty = rata marginala a taxelor (rata fiscalitatii)

I0 = investitii autonome

r = rata nominala a dobanzii pe piata financiara

ir = senzitivitatea investitiei la modificarile in rata dobanzii

MD = cererea (nominala) de bani

M0 =

MS = oferta (nominala) de bani

mr = senzitivitatea cererii de bani la modificarea ratei dobanzii

my =senzitivitatea cererii de bani la modificarea venitului

IS = locul geometric al combinatiilor dintre ratele dobanzii r si venitul Y, care asigura echilibrul pe piata bunurilor si serviciilor

LM = locul geometric al combinatiilor dintre ratele dobanzii r si venitul Y, asociate cu echilibrul pe piata monetara

Prezentarea datelor folosite in model.

Estimarea parametrilor necunoscuti din model. Interpretare.

Estimarea parametrului m din ecuatia (3) a modelului IS-LM :

Pentru aceasta se aplica metoda regresiei liniare cu ajutorul programului informatic EXCEL :

Rezulta urmatorul model :

Estimarea parametrilor C0 si cy din ecuatia (4) a modelului IS-LM :

Rezulta urmatorul model :

Estimarea parametrilor T0 si ty din ecuatia (6) a modelului IS-LM :

Vom obtine modelul urmator :

Estimarea parametrilor I0 si ir din ecuatia (7) a modelului IS-LM :

Vom obtine modelul ce urmeaza :

Estimarea parametrilor M0, mr si my din ecuatia (8) a modelului IS-LM :

Va rezulta modelul de mai jos:

Determinarea ecuatiilor curbelor IS si LM, precum si identificarea punctului de echilibru general. Interpretare.

Ecuatia de echilibru a pietei bunurilor si serviciilor.

(*) expresia algebrica a curbei IS

Cu ajutorul parametrilor estimati, obtinuti la punctul anterior, vom determina :

– multiplicatorul cheltuielilor autonome

,

– cheltuielile autonome

astfel, ecuatia curbei IS va fi :

Ecuatia de echilibru a pietei monetare.

(**) expresia algebrica a curbei LM

astfel, ecuatia curbei LM va fi :

Coordonatele punctului de echilibru al celor doua piete.

Din egalarea relatiilor (*) si (**), vom avea urmatoarele rezultate :

Figura nr.1

Punctul de echilibru al pietei bunurilor si serviciilor si al pietei monetare este

=(140.775,86 ; 2,198)

Modelul IS indica echilibrul pietei bunurilor si serviciilor atunci cand cererea agregata este egala cu oferta agregata. Cunoscand faptul ca panta curbei IS indica senzitivitatea cheltuielilor cu investitiile la modificarea ratei dobanzii pe piata financiara, pe baza graficului de mai sus (unde curba IS este lent descendenta) putem afirma ca investitiile sunt elastice in raport cu rata dobanzii r si cu ir (ir=-29.002,889, este negativ si indepartat de zero, fapt ce subliniaza ideea sustinuta mai devreme).

Modelul LM indica echilibrul pietei monetare atunci cand cererea si oferta de bani sunt egale. In acest model, oferta de bani MS se presupune ca este un indicator exogen determinat, in esclusivitate, de autoritatea monetara (Banca centrala – BNR la noi), in timp ce cererea de bani MD este determinata direct de marimea venitului Y.

Aplicarea, in viitor, a unor politici macroeconomice asupra modelului obtinut la punctul anterior. Interpretare.

Scopul politicilor macroeconomice este de a maximiza „bunastarea sociala”, un obiectiv relativ definit. Dupa definirea clara a scopurilor politicilor macroeconomice, decidentul politic trebuie sa specifice instrumentele de care dispune pentru a determina economia sa atinga aceste scopuri. Instrumentele disponibile depind de cadrul institutional existent in fiecare economie. Cel mai frecvent se utilizeaza doua mari tipuri de instrumente :

instrumentele politicii fiscale

instrumentele politicii monetare

Aceste doua instrumente financiare fac parte din politicile macroeconomice orientate catre cerere. Acestea se impart la randul lor im mai multe categorii :

politici de perfectionare a functionarii eficiente a pietelor

politici de eliminare a efectelor externalitatilor

politici de perfectionare a sistemului de impozite si taxe s.a

Politica fiscala expansionista.

Instrumentele politicii fiscale sunt cele care afecteaza economia reala, influentand cererea de bunuri si servicii, economiile populatiei, investitiile firmelor s.a. Cele mai importante instrumente ale politicii fiscale sunt considerate : cheltuielile guvernamentale, platile transferabile si sistemul de impozite si taxe.

Aplicarea unei politici fiscale determina efecte imediate asupra bugetului guvernamental. Cresterea cheltuielilor guvernamentale sau a platilor transferabile duce la sporirea deficitului guvernamental, in timp ce cresterea ratei fiscalitatii duce la reducerea acestuia. Din aceasta cauza, proiectarea unei politici ficale trebuie intotdeauna insotita de o analiza a efectelor acesteia asupra deficitului bugetar, a datoriei publice in general.

Sa presupunem ca, in viitor, decidentul politic va creste cheltuielile guvernamentale cu 100.000 de mld. lei. Acest lucru va determina deplasarea curbei IS in sus si la dreapta, de la IS0 la IS1 (vezi Figura nr.2 ).

pentru curba IS :

pentru curba LM :

Egalam cele doua expresii ale modificarii ratei dobanzii si vom obtine :

Figura nr.2

Interpretare :

Dupa cum se remarca si din grafic puntul de echilibru al modelului IS-LM se va muta din punctul (140.775,86 ; 2,198) in punctul (170.517,24 ; 5,168); cu alte cuvinte, atat venitul, cat si rata nominala a dobanzii de pe piata financiara vor creste. Acest fapt determina scadere a investitiilor pe piata financiara si, ca urmare, un venit national redus; de ex: la echilibrul celor doua piete investitia va scadea cu 13.199,7 mld. lei.

In general, orice schimbare a cheltuielilor guvernamentale sau a taxelor impuse de Guvern trebuie sa fie finantata, astfel la cresterea acestora cu 100.000 mld. lei statul va trebui sa aiba o sursa din care sa provina fondurile prevazute in Bugetul de Stat.

In functie de destinatia cheltuielilor guvernamentale, putem avea diferite evolutii ale economiei, in viitor. Cheltuielile guvernamentale se impart in doua mari categorii :

cumparari guvernamentale de bunuri si servicii, cum sunt :

achizitii de produse destinate refacerii soselelor nationale

platile de salarii catre sectorul bugetar

achizitia de produse intermediare si finale necesare sectorului de dezvoltare

tranferuri de venit sau plati transferabile

Pentru prima categorie de cheltuieli guvernamentale, oricare ar fi finalitatea lor, ele vor avea ca efect cresterea numarului de locuri de munca si, implicit, scaderea ratei somajului. De asemenea, cumpararile guvernamentale de bunuri si servicii vor avea ca efect direct cresterea cererii de bunuri si servicii de pe piata. In aceste conditii, oferta nu poate atinge imediat acelasi nivel, fapt ce va determina amplificarea indicelui preturilor pe o piata a bunurilor si serviciilor cu o cerere in exces.

Pentru a doua categorie de cheltuieli guvernamentale, Guvernul nu primeste nimic in schimb, nu obtine nici un venit. Dar astfel, familiile cu venituri mici primesc ajutoare sociale, elevii si studentii primesc burse de stat, veteranii de razboi primesc pensii s.a. Toate aceste plati transferabile, prin care se redistribuie venitul national, nu au o contributie directa asupra restului economiei (sectorului privat), dar il pot influenta prin cresterea cheltuielilor de consum (123.995,23 mld. lei in cazul de fata), consum care va determina la randul sau cresterea Bugetului de Stat, prin impozite si taxe – un adevarat „lant al slabiciunilor”.

In aceasta situatie, cheltuielile populatiei depind de venitul permanent si nu de venitul curent al acestora. Drept urmare, consumul nu va fi afectat prea mult de cresterea platilor transferabile cu aproape 100.000 mld.lei sau cel putin nu va fi afectat in prima etapa a acestei politici guvernametale.

In concluzie, daca primul instrument al politicii fiscale, cumpararile de bunuri si servicii, este un instrument politic direct, platile transferabile este un instrument politic indirect, fiind necesara o marime (variabila) intermediara prin care efectul sa se transmita asupra variabilei scop, cererea agregata de bunuri si servicii. De regula, instrumentele politice indirecte exercita efecte cu o intensitate mai redusa asupra scopurilor decat instrumentele politice directe (nemijlocite).

De asemenea, se mai remarca faptul ca la cresterea venitului cu 29.741,38 mld. lei, importul de bunuri si servicii va creste si el cu 13.065,24 mld. lei, crescand in felul acesta oferta de bunuri si servicii existenta pe piata. Intrucat cheltuielile guvernamentale au crescut cu 100.000 mld. lei, multiplicatorul investitional a crescut de 4,14 ori :

Concluzie :

Cresterea cheltuielilor guvernamentale (politica fiscala expansionista sau usoara) cresterea cererii agregate de pe piata bunurilor si serviciilor

marirea ofertei agregate de bunuri si servicii, datorata firmelor care vor incerca sa acopere cererea in exces printr-o oferta corespunzatoare

sporirea venitului disponibil, deoarece aceasta crestere a cererii va fi impozitata de Guvern

marirea cosumului de bunuri si servicii al populatiei

Politica monetara expansionista.

Spre deosebire de instrumentele politicii fiscale, instrumentele politicii monetare afecteaza economia monetara, influentand masa monetara, fluxurile valorice din cadrul economiei s.a. Cele mai importante instrumente ale politicii monetare sunt considerate a fi oferta de bani, rata dobanzii, creditele bancareerea cheltuielilor guvernamentale (politica fiscala expansionista sau usoara) cresterea cererii agregate de pe piata bunurilor si serviciilor

marirea ofertei agregate de bunuri si servicii, datorata firmelor care vor incerca sa acopere cererea in exces printr-o oferta corespunzatoare

sporirea venitului disponibil, deoarece aceasta crestere a cererii va fi impozitata de Guvern

marirea cosumului de bunuri si servicii al populatiei

Politica monetara expansionista.

Spre deosebire de instrumentele politicii fiscale, instrumentele politicii monetare afecteaza economia monetara, influentand masa monetara, fluxurile valorice din cadrul economiei s.a. Cele mai importante instrumente ale politicii monetare sunt considerate a fi oferta de bani, rata dobanzii, creditele bancare si rata de schimb. In acest caz, guvernul poate actiona in sensul cresterii ofertei de bani MS cu 10.000 mld. lei; fapt ce va determina deplasarea curbei LM in jos si la dreapta, de la LM0 la LM1 (vezi Figura nr.3).

pentru curba LM :

pentru curba IS :

Egalam cele doua expresii ale modificarii ratei dobanzii si vom obtine :

Figura nr.3

Interpretare :

Analizand rezultatele obtinute si graficul de mai sus, putem afirma ca, in urma cresterii ofertei de bani aflata in circulatie cu 10.000 mld. lei, punctul de echilibru al modelului IS – LM se modifica de la (140.775,86 ; 2,198) la (170.368,09 ; 1,725).

In acest fel decidentul politic recurge la cumpararea sau vinderea de obligatiuni si bonuri de tezaur guvernamentale. In consecinta masa monetara va creste, deci creste cantitatea de bani existenta pe piata. De aici prin intermediul multiplicatorului monetar este afecatata si oferta de bani in sensul cresterii. Mai concret cresterea ofertei de bani se face prin cumpararea de catre autoritatea monetara de obligatiuni si bonuri de tezaur. Prin aceste cumparari, lichiditatile bancilor vor creste, deci ele vor avea posibilitatea sa acorde un volum mai mare de credite. Cresterea volumului creditelor acordate va influenta pozitiv nivelul activitatii productive din economie, deci al productiei. Productia la randul ei va determina marirea venitului disponibil permanent, ceea ce va impulsiona cheltuielile de consum. In urma sporirii acestor cheltuiele, cererea agregata creste, deci si oferta agregata va fi influentata in acelasi sens.

Daca oferta de bani ar fi fost mentinuta constanta atunci ar fi aparut o cerere de bani in exces ceea ce ar fi determinat cresterea ratei dobanzii pentru mentinerea echilibrului pe piata monetara, fapt ce ar fi dus la marirea inflatiei prezente. Dar in cazul prezentat prin cresterea ofertei de bani cu 10.000 mld. lei rata dobanzii pe piata financiara determinata de rata inflatiei a scazut cu 47,3 % .

Concluzie :

Cresterea ofertei de bani

scaderea ratei dobanzii pe piata financiara

cresterea investitiilor, ca urmare a scaderii costului creditelor, firmele fiind

tentate sa-si extinda programele de investitii

sporirea cererii agregate

sporirea venitului populatiei

marirea venitului disponibil al statului

cresterea consumului de bunuri si servicii al populatiei

cresterea cererii agregate

Acest ciclu se repeta pana cand economia ajunge la un nou echilibru

Aplicarea politicii fiscale concomitent cu politica monetara.

Politicile monetare si fiscale au o eficienta diferita, eficienta care e dependenta de conditiile concrete din economie. Eficienta acestor doua tipuri de politici depinde de toti parametrii modelului, deoarece amultiplicatorii politicilor monetare, respectiv ai politicilor fiscale, sunt dependenti de acesti parametrii.

Sa presupunem ca in viitor guvernul se hotaraste sa creasca atat cheltuielile guvernamentale cu 50.000 mld. lei, cat si ofertei de bani din circulatie cu 1.000 mld. lei (vezi Figura nr.4)

pentru curba IS :

pentru curba LM :

Egalam cele doua expresii ale modificarii ratei dobanzii si vom obtine :

Figura nr.4

Interpretare :

Noul punct de echilibru corespunde unui venit mai mare (Y= mld.lei) si unui r mai mic decat valoarea lui initiala (r=0.179), scazand in acest fel inflatia. In acest caz, cu cat mr este mai mare si cu cat ir este mai mic, cu atat politica fiscala este mai eficienta in raport cu cea monetara si invers.

In cadrul acestui tip de politica guvernamentala orice crestere a ofertei de bani de catre autoritatile monetare va fi perceputa imediat de catre secturul privat care va incerca sa scape de obligatiunile guvernamentale pe care le retine, el incercand sa le vanda la un pret neschimbat.

Concluzii.

Problema alegerii celei mai bune politici macroeconomice ce poate fi aplicata asupra unui model de economie IS-LM a fost abordata de mai multi economisti. De exemplu, W. Poole a observat ca un decident politic prefera sa opereze intr-o economie in care atat curba IS, cat si curba LM se deplaseaza neasteptat si politicile sunt alese inainte ca orice deplasare sa fie observata. Astfel, el stabileste urmatoarea regula : „daca predomina deplasarea curbei IS, atuci oferta de bani este cel mai bun instrument, iar daca predomina deplasarea curbei LM, atunci cel mai bun instrument este rata dobanzii”. In cazul economiei prezente, cea mai buna politica este cea monetara.

Politicile orientate catre oferta (politici fiscale, politici monetare) nu necesita mentinerea unui raport de echilibru intre output, inflatie si somaj. Ele au ca principal obiectiv cresterea permanenta a output-lui Y.

Experienta tarilor cu o economie dezvoltata in aplicarea acestui tip de politici dupa anul 1970 a aratat ca ele necesita o perioada de timp mare pentru a putea sa-si exercite efectele si ca nu pot produce miracole. In esenta, politicile orientate catre oferta sunt aplicate atat la nivel microeconomic, cat si la nivel macroeconomic. De aceea, timpul care se scurge intre aplicarea unei astfel de politici de crestere a ofertei la nivelul unui singur bun si efectele observate ale politicii la nivel macroeconomic este mult mai mare decat in cazul politicilor orientate catre cerere.

In general, politicile orientate catre oferta sunt acele politici destinate sa creasca interesul si abilitatea sectorului productiv al economiei de a oferi bunuri si servicii, in raport cu un anumit nivel al cererii agregate interne.