Modelul de Organizare Si Activitate al Unui Club de Baschet Privat
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE …………………………(p. 3-14)
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, ACTUALITATEA ȘI IMPORTANȚA EI …………………………………………………..(p. 3-4)
LOCUL BASCHETULUI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI A SPORTULUI …………………………………………………………(p. 5-9)
1.3 ISTORIA ȘI EVOLUȚIA JOCULUI DE BASCHET,
CARACTERISTICI………………………………………………..(p. 10-14)
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ……(p. 15-51)
2.1 NECESITATEA UNUI CLUB
DE BASCHET PRIVAT ÎN FĂGĂRAȘ …………………………(p. 15-18)
MODELUL DE ORGANIZARE: STATUT, CADRU LEGISLATIV, REGULAMENTE…………………………………………………(p. 19-34)
MODELUL DE ACTIVITATE: SELECȚIE, INIȚIERE, PREGĂTIRE ȘI PROMOVARE ÎN SPORTUL DE PERFORMANȚĂ………(p. 35-51)
CAPITOLUL 3 METODOLOGIA CERCETĂRII………(p. 52-76)
3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRĂRII: INIȚIERE,
PREGĂTIRE, EVALUARE ȘI SOCIALIZARE………………..(p. 52-54)
CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI, LOCUL, SUBIECȚII ȘI DURATA…………………………………………(p. 55-56)
METODE DE CERCETARE ȘI TEHNICILE FOLOSITE….(p. 57-67)
PROBE DE CONTROL ȘI TESTE UTILIZATE……………….(p. 68-76)
CAPITOLUL 4 PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR…………………….(p. 77-106)
4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE…………….(p 77-101)
4.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR………………………(p. 102-106)
CAPITOLUL 5 CONCLUZII ȘI PROPUNERI………(p.107-110)
5.1 CONCLUZII FINALE………………………………………….(p.107-109)
5.2 PROPUNERI………………………………………………………….(p.110)
ANEXE……………………………………………………………………(p.111)
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………(p.112-113)
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXE, N.- Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, București, 1993;
2. BERCEANU, D., MOANȚĂ, A.D. și colaboratori – Concepția unitară de joc și pregătire pe nivele formative, Editura Printech, București, 2007;
3. CÂRSTEA, GHE,.- Teoria și metodica educației fizice și a sportului, Editura Universul, București, 1993;
4. CĂLUGĂREANU, C. , NEGULESCU, C.- Lecții de baschet, Editura Stadion, București, 1972;
5. DRAGNEA, A.- Antrenamentul sportiv, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966;
6. DRAGNEA, A.- Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, Editura Sport-Turism, 1994;
7. GHEORGHIU, S.- Minibaschet, Editura Sport-Turism, București, 1986;
8. OZOLIN, N.G.- Metodica antrenamentului sportiv, Editura Stadion, 1972;
9. ROMAN, GHE.- Evaluarea în jocul de baschet, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2003;
10. SANISLAV, M.- Teoria educației fizice și sportului, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2003;
11. SANISLAV, M.- Managementul organizațiilor sportive, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu, 2001;
12. STOICA, F.- Teoria antrenamentului sportiv, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu, 1998;
13.ȘICLOVAN, I.-Teoria antrenamentului sportiv, Editura Sport-Turism, București, 1997;
14.TĂTARU, C. – Baschet.Bazele teoriei și metodicii, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005;
15. TĂTARU, C.- Metode moderne în pregătirea jucătorilor de baschet, Sibiu, 2003;
16. TĂTARU, C. -Terminologie în Educație fizică și Sport, Editura Design, Sibiu, 2001;
17. Turcu, D.M. – Marketing sportiv, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003;
18. Turcu, D.M. – Managementul sportiv în interacțiuni cu alte tipuri de management, Editura Universității „ Lucian Blaga”, Sibiu, 2005;
19. Turcu, D.M – Management în educație fizică și sport, Editura Continental, Sibiu, 2001;
20. www.frbaschet.ro;
21. www.numaibaschet.ro;
=== 03CAPITOLUL 1 si 2-48 pg_paginat ===
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE …………………………(p. 3-14)
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, ACTUALITATEA ȘI IMPORTANȚA EI …………………………………………………..(p. 3-4)
LOCUL BASCHETULUI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI A SPORTULUI …………………………………………………………(p. 5-9)
1.3 ISTORIA ȘI EVOLUȚIA JOCULUI DE BASCHET,
CARACTERISTICI………………………………………………..(p. 10-14)
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ……(p. 15-51)
2.1 NECESITATEA UNUI CLUB
DE BASCHET PRIVAT ÎN FĂGĂRAȘ …………………………(p. 15-18)
MODELUL DE ORGANIZARE: STATUT, CADRU LEGISLATIV, REGULAMENTE…………………………………………………(p. 19-34)
MODELUL DE ACTIVITATE: SELECȚIE, INIȚIERE, PREGĂTIRE ȘI PROMOVARE ÎN SPORTUL DE PERFORMANȚĂ………(p. 35-51)
CAPITOLUL 3 METODOLOGIA CERCETĂRII………(p. 52-76)
3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRĂRII: INIȚIERE,
PREGĂTIRE, EVALUARE ȘI SOCIALIZARE………………..(p. 52-54)
CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI, LOCUL, SUBIECȚII ȘI DURATA…………………………………………(p. 55-56)
METODE DE CERCETARE ȘI TEHNICILE FOLOSITE….(p. 57-67)
PROBE DE CONTROL ȘI TESTE UTILIZATE……………….(p. 68-76)
CAPITOLUL 4 PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR…………………….(p. 77-106)
4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE…………….(p 77-101)
4.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR………………………(p. 102-106)
CAPITOLUL 5 CONCLUZII ȘI PROPUNERI………(p.107-110)
5.1 CONCLUZII FINALE………………………………………….(p.107-109)
5.2 PROPUNERI………………………………………………………….(p.110)
ANEXE……………………………………………………………………(p.111)
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………(p.112-113)
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, ACTUALITATEA ȘI
IMPORTANȚA EI
Având în vedere faptul că baschetul a evoluat enorm pe plan mondial și că este al doilea joc sportiv ca arie de răspândire și popularitate, fiind cu siguranță “cel mai spectaculos joc sportiv al planetei”, doresc să aduc o mică contribuție la dezvoltarea acestuia atât în Țara Făgărașului cât și la nivel național. Alegerea temei nu este incidentală, ea fiind în strânsă legătură cu necesitatea înființării unui club de baschet în Municipiul Făgăraș. Spun acest lucru având în vedere că în urmă cu mai bine de treizeci de ani jocul de baschet era foarte popular la Făgăraș fiind practicat de mulți tineri într un cadru organizat la secția de baschet a Clubului.Sportiv Școlar Făgăraș (C.S.Ș Făgăraș); de aici au plecat spre performanță jucători de mare valoare ca M.Sanislav, N.Palhegy și L.Hegyeși aceștia evoluând ulterior la formații din primul eșalon al baschetului romanesc (C.S.U.Sibiu, C.S.U Brașov) sau chiar în lotul național de juniori, tineret sau seniori. Se cuvine să amintesc cu acest prilej, numele regretatului profesor Ioan Cozachievici și al profesorului Ioan Trif, care în acea perioadă pregăteau cu multă abnegație copii și tinerii veniți să practice baschetul, la secția de baschet a C.S.Ș. Făgăraș.
În ultimul timp, datorită desființării sectiei de baschet de la C.S.Ș Făgăraș și a refuzului sistematic a directorilor care s-au perindat la conducerea respectivului club sportiv de a o reânființa, am decis să mă implic personal în relansarea baschetului făgărășan prin înființarea Asociației Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș în anul 2006.
Ținând seama de aceste realități, precum și de faptul că personal am o experiență de peste 25 de ani de activitate ca jucător la C.S.S Făgăraș, Politehnica Iași apoi din nou la Făgăraș, dar și ca instructor sportiv, mi-am propus prin alegerea temei să prezint pașii urmați pentru înființarea unui club de baschet privat, organizarea și activitatea acestui club.
De asemenea doresc să menționez că, la baza alegerii temei au fost cu siguranță și motive personale ale celui care, cu pasiunea de-o viață, cu multă dragoste și abnegație, se ocupă în Făgăraș de atragerea copiilor pentru practicarea în mod organizat a jocului de baschet.
Totodată am în vedere perfecționarea continuă în meseria de antrenor și ca urmare, alegerea și studiul acestei teme, constituie o încununare a muncii mele de până acum pe „tărâmul” baschetului românesc.
1.2 LOCUL BASCHETULUI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI
Sportul, are ca trăsătură fundamentală competiția cu caracter preponderent de întrecere, dar și caracter formativ, prezent atât în sportul de performanță, cât și în sportul pentru toți. Funcțiile sportului sunt complexe, acționând asupra sportivului, răspunzând nevoii de mișcare a tinerilor de pretutindeni. De altfel corespondența între practicarea educației fizice și sportului, în diversele ei forme și efectul, impactul acestora, se răsfrânge în ansamblul vieții sociale, aducând continuitatea stucturală a întregului sistem formativ și educațional.
În domeniul educației fizice și sportului regăsim obiective cu funcții fiziologice, altele cu funcții instructiv-educative și nu în ultimul rând, obiective cu funcții sociale. Dacă îmbinăm funcțiile, cea de profesie, educativă, de relaxare, de divertisment, igienă, agonistică, de autodepășire, ajungem la relațiile interpersonale atât de importante în dezvoltarea tineretului și a societății în general
Practicarea sportului reprezintă un act de cultură, deoarece atât cultura cât și educația activităților corporale sunt componente indestructibile ale vieții sociale moderne, ale culturii umane, în general. Jocurile sportive inventate, colective (printre care i baschetul) sau individuale, sunt adevărate cuceriri ale civilizației, și așezate definitiv în patrimoniul fiecărei națiuni. Educația fizică și sportul constituie un important fenomen social al lumii moderne.
Dorința de concurs, de întrecere a tuturor celor care participă la diferitele activități sportive, învingerea spațiului, a timpului, a obstacolelor naturale și artificiale dar și a unui adversar va fi pe deplin satisfăcută prin practicarea jocului de baschet. Pe glob este estimat că 72% din populație este practicantă a baschetului, sub diverse forme, la diferite categorii de vârstă.
Din punct de vedere al conținutului și al sferei domeniului se poate considera că jocul de baschet este:
a) joc sportiv colectiv;
b) sport;
c) disciplină sportivă;
d) mijloc al educației fizice și sportive;
e) sport complementar;
f ) spectacol sportiv;
g) disciplină științifică sportivă aplicată;
h) disciplină de învățământ.
a) Joc sportiv colectiv
Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate, este un joc sportiv colectiv, rod al creativității și imaginației umane, o formă organizată de activitate socială; este un mod specific de manifestare și practicare, cu caracter ludic și sportiv al activității corporale, și a exercițiului fizic, în care participanții, constituiți în două echipe de câte cinci jucători aflați temporar în raport de adversitate neostilă (rivalitate sportivă), luptă pe un teren special amenajat, pentru obținerea victoriei prin manevrarea mingii în limitele impuse de regulament, în scopul de a obține un număr cât mai mare de puncte.
b) Sport
Baschetul este un sport, deoarece are la bază o activitate specifică de întrecere în care se valorifică intensiv formele de practicare a exercițiilor fizice în vederea depășirii proprii sau a adversarului, de aceea baschetul poate fi practicat ca: sport de agrement, sport pentru baza de masă a performanței, sport de performanță și sport de înaltă performanță.
c) Disciplină sportivă
Statutul de disciplină sportivă, îi este determinat jocului de baschet de: cadrul organizatoric și sportiv instituționalizat pe plan național și internațional alături de celelalte discipline sportive.În țara noastră activitatea baschetbalistică se desfășoară în cadrul organizațiilor sportive de performanță de tip Asociație Sportivă și Club Sportiv care pot fi:
a) persoane juridice de drept public;
b) persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ;
c) societăți comerciale sportive pe acțiuni.
Activitatea organizațiilor sportive de performanță este condusă și coordonată de către Federația Română de Baschet (F.R.B) care, alături de alte 164 de federații naționale sunt afiliate Federației Internaționale de Baschet Amator (F.I.B.A).
Sportivii componenți ai acestor organizații sportive sunt legitimați și participă la competiții amicale și oficiale pentru obținerea de titluri de campioni sau de calificare într o categorie superioară. În România structura piramidală a competițiilor cuprinde:
– Campionatul Național de Minibaschet categoriile I și II-masculin și feminin;
– Campionatul Național de Juniori III- sub 14 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Juniori II- sub 16 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Juniori III- sub 18 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Tineret- sub 20 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Seniori Div.”B”și”A”- masculin și feminin.
d) Mijloc al educației fizice și sportive
Considerarea baschetului ca mijloc al educației fizice și sportive reprezintă recunoașterea funcției formative a acestuia. Funcția formativă constituie o componentă importantă a conceptului despre baschet, calitate oficializată în programele de educație fizică școlară.
Legătura dintre educația fizică și educația sportivă reprezintă utilizarea sporturilor și jocurilor sportive în realizarea obiectivelor și funcțiilor educației fizice.
Din aceste considerente, baschetul este un mijloc nu numai al educației sportive sau al educației fizice, ci unul dintre mijloacele tipice ale educației sportive și fizice moderne.
Baschetul sub aspect educațional contribuie la:
– întărirea sănătății;
– dezvoltarea și educarea calităților motrice și psihice;
– dezvoltarea fizică;
– educația spiritului de colectiv și de competitivitate;
– dezvoltarea capacității de autoorganizare și autoconducere.
e) Sport complementar
Calitatea de sport complementar dată baschetului este o consecință a valorii lui educative, care influențează asupra calităților motrice și psihice, inclusiv asupra trasăturilor morale și volitive.
Din toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent utilizat ca sport complementar, fiind recomandat în toate perioadele antrenamentului sportiv, inclusiv în cea competițională, această recomandare bazându-se pe:
– influența baschetului asupra motricității, psihicului și funcțiilor organismului;
– avantajul de a putea fi practicat sub formă simplificată, ca număr de jucători dar și ca suprafață de joc (ex.streetball);
– posibillitatea de a fi practicat ca mijloc de pegătire fizică generală, ca mijloc de odihnă și recreere activă.
f) Spectacol sportiv
Caracteristica de spectacol sportiv este comună tuturor sporturilor în care competițiile pot fi vizionate de către spectatori, dar mai ales baschetului care este și supranumit “ cel mai spectaculos joc al planetei”. De aceea profesorii, antrenorii și sportivii au obligația morală ca echipa să fie astfel pregătită încât prestația lor în jocuri să aibă toate caracteristicile unui spectacol sportiv, care să contribuie la cultura și educația pe plan sportiv a spectatorilor.
Referitor la latura educativă a baschetului considerat ca spectacol sportiv, implică și aspectul denumit”fair-play”, în spiritul căruia fiecare trebuie să contribuie la cultura și educația pe plan sportiv a spectatorilor.
g) Disciplină sportivă aplicativă
Considerarea baschetului ca disciplină sportivă aplicativă se referă la toți specialiștii, îndeosebi profesorii de educație fizică și antrenorii, care prin pregătirea și investigațiile pe care le fac se alătură celorlalți specialiști ai educației fizice și sportului.
Jocul de baschet trebuie investigat de pe pozițiile tuturor științelor și în primul rând al științelor din domeniul educației fizice și anume: teoria și metodica educației fizice, psihologia educației fizice, fizologia sportului, sociologia sportului sau pedagogia.
Calitatea de interdisciplinaritate conferă baschetului caracteristica de a avea și o metodologie de cercetare științifică proprie.
g) Disciplină de învățământ.
Specialiștii care se formează în unitățile de învățământ specifice educației fizice și sportului pot avea nivele de pregătire diferite în raport cu gradul de însușire al disciplinei baschet: instructorii sportivi, antrenorii, profesorii de educație fizică sau cercetătorii științifici.
Important este ca acești specialiști să fie formați teoretic și practic, cu cunoștiințe, priceperi și deprinderi în principal metodologice, predării baschetului în unitățile sportive sau în cele de învățământ.
1.3 ISTORICUL ȘI EVOLUȚIA JOCULUI DE BASCHET, CARACTERISTICI
Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate.
În anul 1891 pe tărâm american, un tânăr asistent de origine canadiană naturalizat american pe nume James A.Neismith, este numit să conducă lecțiile de educație fizică la Colegiul Springfield din statul Massachusetts (S.U.A). În timpul orelor, el observă lipsa totală de interes a studenților pentru lecțiile în care domina gimnastica suedeză și la aparate. Astfel Neismith încearcă în prima fază să-i atragă pe studenți adaptând jocurile deja cunoscute (fotbal,rugby sau jocuri de mișcare) la condițiile sălii. După o perioadă de lucru, a ajuns la concluzia că ar fi necesară schimbarea regulilor consevatoare ale acestor jocuri de stadion.
Primul joc imaginat de tânărul asistent a fost compus din două echipe a cîte nouă jucători iar o minge urma să fie introdusă de aceștia în coșuri de nuiele așezate la nivelul solului.Jocul a plăcut foarte mult, iar un student l-a denumit „baschetball”.Se stabilesc și primele reguli ale noului joc, ulterior coșurile fiind ridicate la înălțime iar pentru ca mingea să nu mai trebuiască scoasă cu scara din coș, s-a îndepărtat fundul acestuia. Jocul atrăgea mulți spectatori din rândul studenților, care îl priveau cu interes de la balcoanele sălii de sport pe care erau fixate coșurile.În zelul lor, spectatorii interveneau de foarte multe ori cu mîna și dirijau mingea spre coș, ca urmare coșurile au fost prinse de panouri special amenajate care nu mai permiteau spectatorilor accesul la minge de la balcoane.
Jocul a prins foarte repede și studenții colegiului Springfield au răspândit cu repeziciune jocul, a cărui reguli aveau să fie modificate o dată cu scurgerea timpului, pe întreg continentul american și apoi în toată lumea.
La jocurile olimpice de la Saint Louis 1904, s-a făcut prima dată o demonstrație cu acest joc și în această perioadă a fost introdus în Germania de către dr.Schmidt, care asistase la această demonstrație. În Franța se pomenește despre baschet prima oară în anii 1905-1906, ulterior fiind răspândit în toată Europa.
În țara noastră imediat după încheierea primului razboi mondial, capitalul străin avea să pătrundă în diverse domenii dar mai ales în industria petrolieră. Angajații străini veniți de peste ocean, erau organizați în diverse societăți, printre care și instituția religioasă YMCA.Una din sarcinile acestei asociații a fost promovarea sporturilor tipic americane, unde baschetul ocupa un loc de frunte.
În anul 1920 profesorul american Forbes a recrutat o serie de elemente din armată care au primit sarcina de a învăța acest joc. În acel an, pe terenul asociației YMCA din fața Universității București a avut loc o demonstrație care a plăcut prin dinamism și spectaculozitate.
În următorii patru ani baschetul avea să pătrundă atăt în câteva importante licee bucureștene ( „ Mihai Viteazu”, „Spiru Haret”, „Matei Basarab”, „Cantemir”) cât și la Academia Națională de Educație Fizică.
În anul 1929 se organizează primul campionat cu participarea unor cluburi ca: Juventus, YMCA TCR, Viforul Dacia, Sportul Studențesc;campionatul a fost câștigat de Tenis Club Român (TCR).
În anul 1931 se înființează Federația Română de Baschet,Volei și Handbal.
În același an la 3 decembrie se inaugurează primul campionat masculin (în același timp și regional).În anul 1933 se organizează în cadrul „Ligii Muntenia” primul campionat feminin câștigat de Tenis Club Român.În anul 1936, începe destul de timid și în provincie o activitate de baschet masculin în orașele Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu.
Activitatea internațională începe în anul 1935, prin participarea la campionatele Europene de la Geneva unde formația României a ocupat ultimul loc din zece țări participante.
După un declin generat de război, activitatea baschetbalistică avea să se răspândească începând cu anul 1950 în întreaga țară astfel că în prezent jocul de baschet aduce satisfacții iubitorilor din principalele orașe ale țării: București, Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara, Arad, Iași, Ploiesti, Craiova, Galați, Pitești, Oradea, Satu Mare, Tg.Mures dar și din orașe mai mici: Dej (feminin), Rm.Vâlcea, Târgoviște, Mediaș, Sf.Gheorghe, Alba-Iulia (feminin) sau Făgăraș.
Se reia în 1950 campionatul național organizat pe faze locale iar turneul final este cîștigat de Metal București încă trei ani la rând.
Din 1954 se organizează campionatul Divizionar A care este dominat de echipele Dinamo București și C.C.A ulterior Steaua.Cele două formații vor domina mulți ani baschetul masculin Românesc, beneficiind de un cadru organizatoric și de o putere financiară superioară altor formații masculine din România.
În baschetul feminin, începând din anul 1953 o serie de formații de tradiție își dispută supremația, în primii doi ani câștigătoare fiind Știința Cluj pentru ca apoi, centrul de greutate al baschetului feminin românesc să se găsească pentru mai mulți ani la București, unde Știința București câștigă de mai multe ori campionatul național.
Baschetul poate fi practicat atât în scop competițional dar și ca activitate fizică recreativă de către copii, tineri de ambele sexe, de femei și bărbați, de oameni aflați la o vârstă înaintată. Este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de procedee și de acțiuni tehnico-tactice. Acest fapt solicită jucătorilor o pregătire continuă și perseverentă iar profesorilor și antrenorilor esalonarea treptată în predarea succesiunii de învățare și perfecționare a tehnicii și tacticii. Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucătorilor de a-și etala fantezia și inventivitatea fazelor de joc.Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum și numărul mic de jucători, determină deplasări ale acestora și o circulație foarte rapidă a mingii, jucătorii participând astfel la faza de atac și la faza de apărare.
Care sport, dacă nu baschetul, ajută la înțelegerea că trebuie să-ți atingi obiectivul? Să intre mingea în coș, ținta fixă, un reper atât de mic (inelul) și o satisfacție atât de mare, introducerea mingii prin el! Viteza de gândire, de luare a unei decizii, de execuție, sunt lanțul firesc al mentalului și transmiterea impulsului nervos către sistemul muscular.
Sportul cu mingea la coș influențează pozitiv dezvoltarea armonioasă a corpului contribuind la întărirea sănătății și la dezvoltarea calităților morale și de voință, obligându-l pe sportiv la o comportare demnă, de sportivitate și de fair-play. De asemenea, studiile internaționale psiho-sociale indică baschetul, pe primul loc ca formă de integrare socială a individului.
În ceea ce privește activitatea cu copiii, există de mai multă vreme, peste tot în lume, un interes sporit pentru practicarea sportului de către copii, de angajare a copiilor în programe recreative, sau în sportul organizat, sau de cuprinderea copiilor în stilul de viață activ al părinților.
Prin practicarea baschetului fie ca mijloc al educației fie în antrenamentul sportiv, se urmărește educarea copiilor în spiritul muncii îmbinată cu mișcare, pregătire multilaterală ce le cultivă sentimentul respectului față de colectivitate, comportarea în societate, spirit de echipă cât și formarea și consolidarea unor deprinderi și priceperi motrice dar și dezvoltarea calităților motrice de bază: viteză, îndemânare, rezistență și forță.
În privința calităților de ordin psihic, baschetul aduce contribuții personalității omului. Lupta continuă pentru obținerea victoriei și adjudecarea acesteia solicită o serie de calități psiho-fizice și comportamentale ale jucătorilor și antrenorilor ca:
stăpânirea de sine;
combativitate;
voința de a învinge;
inventivitate;
creativitate.
Din punct de vedere intelectual, baschetul este considerat pe drept cuvânt, ca fiind “șah cu oameni”, ceea ce arată contribuția mentală a participanților, antrenorilor, tehnicienilor.
Educarea acestor calități constituie un obiectiv important în cadrul pregătirii copiilor și tinerilor și reprezintă condiții obligatorii pentru obținerea ulterioară a marilor performanțe.
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
2.1 NECESITATEA UNUI CLUB DE BASCHET PRIVAT ÎN FĂGĂRAȘ
După cum am menționat și în capitolul I, subcapitolul „motivarea alegerii temei, actualitatea și importanța ei”, a devenit necesară înființarea unui club de baschet privat în Municipiul Făgăraș pentru a asigura o alternativă de practicare a unui sport complex precum baschetul pentru copii și tinerii din Municipiul Făgăraș cât și din localitățile apropiate.
Localizare geografică a Municipiului Făgăraș
Județul Brașov este situat în partea de sud-est a Transilvaniei având o suprafață de 5363 km² ( aprox. 2% din suprafața țării) și o populație de 596 400 locuitori (446 622 de locuitori trăiesc în mediul urban și 149 518 de locuitori în mediul rural).
Municipiul Făgăraș este al doilea municipiu ca mărime al județului Brașov având 39 725 de locuitori.
Este așezat în regiunea istorică Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt la 65 de kilometri distanță de Municipiul Brașov și 76 de kilometri de Municipiul Sibiu, fiind străbătut de șoseaua internațională E68 care face legătura între București și Arad.
Municipiul Făgăraș fiind situat în imediata apropiere a Munților Făgăraș prezintă o importanță deosebită din punct de vedere turistic.
Localitățile mai importante situate în Țara Făgărașului sunt: Orașul Victoria, Voila, Beclean, Șercaia, Recea, Mândra, Lisa, Șoarș, Ucea, Cincu, Sâmbăta de Sus, Lisa și Părău. Am enumerat aceste localități deoarece se află cuprinse în obiectivele pe termen lung ale asociației sportive nou înființate în ceea ce privește atragerea către practicarea jocului de baschet și a copiilor și tinerilor din aceste localități.
Scurt istoric al activității baschetbalistice până la înființarea asociației
Începând cu anul 1976, o dată cu desființarea secției de baschet de la Clubul Sportiv Școlar Făgăraș, acest spectaculos și popular joc avea să fie practicat de copii și tinerii din Municipiul Făgăraș doar în cadrul orelor de educație fizică conform programei școlare.
În anul 1983 ia ființă campionatul județean de baschet seniori Brașov la care primă ediție 1983-1984 participă și o formație din Municipiul Făgăraș înființată din inițiativa mea, fiind susținută financiar de Intreprinderea de Utilaj Chimic din Făgăraș.
De atunci și până în prezent (cu mici întreruperi în edițiile 1990-1993 și 1998-2001) formația având diverși sponsori iar ca instructor sportiv pe mine personal, avea să fie prezentă în campionatul de baschet al județului Brașov. Astfel, în această perioadă baschetul a fost practicat la Făgăraș doar ca activitatea recreativă extrașcolară prin tinerii componenți ai acestei formații, reușindu-se menținerea popularității acestui joc sportiv în rândul copiilor și tinerilor din Municipiul Făgăraș.
Înființarea unei organizații sportive cu profilul baschet – o necesitate.
Am pornit de la premisa că, o societate sănătoasă nu se poate construi și nu poate produce fără a înțelege rolul educației fizice, a sportului în general și a baschetului în special, în evoluția copiilor către maturitate. În anul 2003 formez personal prima grupă de copii dornici să practice jocul de baschet susținuți îndeaproape de părinți ; se întâmpla asta destul de timid din partea mea dar în același timp animat de o mare ambiție în a reuși să mobilizez cât mai mulți copii care să îndrăgească și să se inițieze în acest atractiv joc sportiv. Începută mai mult în scop recreativ și nu într un cadru legalizat, această inițiativă a mea avea să se dovedească una de succes, din ce în ce mai mulți copii venind la terenul sau în sala unde se juca baschet. A devenit astfel imperios necesară înființarea unei organizații sportive unde copii să fie inițiați și instruiți pe categorii de vărstă, aceasta și datorită eșecului demersurilor făcute către conducerea Clubului Sportiv Școlar Făgăraș dar și la nivel județean pentru reânființarea secției de baschet la respectivul club sportiv.
Acest lucru avea să aibă loc prin demararea unui proiect care să cuprindă înființarea la Făgăraș a unei Organizații Sportive de drept privat în toamna anului 2006.
Astfel la data de 14.09.2006 s-au pus bazele actului constitutiv de înființare a Asociației Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș (A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș). Înființarea asociației cu profil de baschet în Municipiul Făgăraș a fost necesară din următoarele considerente principale:
– necesitatea desfășurării activității de inițiere în jocul de baschet a copiilor într-un cadru legal recunoscut de Federația Română de Baschet și având aprobarea de funcționare din partea Ministerul Tineretului și Sportului;
– necesitatea practicării de către copii și tinerii din Țara Făgărașului a unui sport de echipă care să asigure atât o dezvoltare armonioasă a organismului dar și a calităților fizice (prin calitățile motrice simple și combinate) și de ordin psihologic (senzorial,cognitiv, volitiv-afectiv, aptitudini, temperament, creativitate și caracter);
– necesitatea educării copiilor și tinerilor în a-și însuși regulile de bază într-o conviețuire civilizată, prin cunoașterea regulamentului de joc.
Eu personal mi-am pus deseori întrebarea: „cum am putea oare educa mai bine copiii să respecte reguli, dacă nu inițiindu-i în respectarea regulamentului de joc?”Răspunsul este cu siguranță următorul: atunci cînd, copiii vor fi educați să respecte reperele de spațiu și timp,“ ai voie de acolo, până acolo, și din momentul inițial atâtea minute”, mai mult, cine altcineva poate introduce atâtea restricții dacă nu regulamentul jocului de baschet?
– necesitatea continuării tradiției locale în practicarea jocului de baschet veche de peste 40 de ani;
– necesitatea dezvoltării în Municipiul Făgăraș a funcției „spectacol” prin sport în general și prin baschet în special, o dată cu organizarea la diferite manifestări municipale și a unor competiții de streetball (baschet pe stradă);
Doresc să menționez că, începând cu anul 2002 a devenit o tradiție locală, organizarea la finele luni mai a fiecărui an, Cupa Municipiului Făgăraș la Streetball pentru toate categoriile de vârstă, competiție care se bucură de o mare popularite în rândul iubitorilor de mișcare și de baschet din Făgăraș dar și din alte localități apropiate.
– necesitatea existenței unei “punți de legătură” între populația de toate vârstele din Municipiul Făgăraș dar și ținutul istoric Țara Făgărașului și “lumea baschetului”, mă refer aici la diversele inițiative și proiecte pe care Federația Română de Baschet le propune spre a se derula în teriroriu prin intermediul entităților sportive afiliate;
– extinderea arealului de selecție pentru baschetul de performanță în Municipiul Făgăraș dar și în localitățile apropiate enumerat mai sus, conform programului elaborat de Federația Română de Baschet.
2.2 MODELUL DE ORGANIZARE: STATUT, CADRU LEGISLATIV, REGULAMENTE
A.Constituirea Asociației și organigramă
Statutul în baza căruia se desfășoară activitatea asociației sportive constituite s-a întocmit ca urmare a hotărârii unanime a membrilor fondatori menționați în actul constitutiv încheiat în Făgăraș ( un președinte-Ioan Crâznic și doi vicepreședinți-Dorina Leontina Crâznic și respectiv Andrei Crâznic), la data de 14.09.2006.
Membrii fondatori s au reunit în ședința de constituire și au hotărât în unanimitate, în baza legii nr.246-2005 cu privire la asociații și fundații să înființeze Asociația Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș (A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș).
În baza art.4 din Legea nr.246-2005 privind asociațiile și fundațiile, s a obținut anterior constituirii, avizul Ministerului Justiției prin Dovada disponibilității denumirii nr.46073/17.10.2006 (vezi Anexa nr.1).
Începând cu data de 06.11.2006, A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș dobândește personalitate juridică, hotărâre dată de Judecătoria Făgăraș prin Încheiere nr.10/A/2006 (vezi Anexa nr.2), fiind eliberat Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.10/A/2006 la data de 29.11.2006 (vezi Anexa nr.3) și apoi autorizația de funcționare și Certificatul de identitate sportivă.
A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgătaș este organizație sportivă de performanță, persoană juridică română, nonguvernamentală, apolitică și non-profit, desfășurându-și activitatea în conformitate cu legile române și cu statutul adoptat.
Ca orice intreprindere, organizația sportivă A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș poate fi privită din mai multe puncte de vedere:
1. Sediul – sediul asociației este în Făgăraș, str.Stejarului, bl.32, sc.B, ap1, jud.Brașov, adresă pe care este constituit un contract de comodat(vezi Anexa nr.4).
La înființarea asociației, s-a constituit un patrimoniu inițial înscris în Actul Constitutiv (vezi Anexa nr.5) de 1500 lei, câte 500 lei revenind fiecăruia din cei 3 membrii fondatori.
2. Economic – organizația sportivă este organizată pentru producerea de bunuri (sportivi performanță) și prestare de servicii.Organizația sportivă intră în relații cu alte intreprinderi, obține și utilizează mijloace financiare, are relații cu bugetul statului și cu diverși sponsori.
3. Social – este o comunitate de oameni, o organizație socială care cuprinde un ansamblu de activități umane, sub forma unui complex de relații structurale, interpersonale, în care indivizii sunt diferențiați în funcție de activitate și statut și care urmăresc realizarea obiectivelor propuse.
4. Statistic – este o intreprindere care produce bunuri și prestează servicii, autonomă din punct de vedere juridic.
Asociația conform statutului, poate înființa în condițiile legii și cu aprobarea Adunării Generale a asociaților, filiale, sucursale și birouri, în țară și în străinătate.
Durata de funcționare a Asociației este nelimitată, începând de la data înregistrării ei în condițiile legii. Prezenta Asociație își desfășoară activitatea cu respectarea dispozițiilor Legii nr.246/2005 și ale celorlalte acte normative în vigoare.
Ulterior au fost coptați noi asociați în persoana economist Lidia Albulescu- cenzor, prof.Daniela Negrilă – antrenor și economist Vittorio Rossi având funcția de Președinte de onoare dar și calitatea de antrenor și sponsor. Dr.Marilena Șuteu- medic și Alin Moldovan- responsabil arbitraje, completează organigrama asociației :
1. Președinte asociație-ing.Ioan Crâznic
2. Președinte de onoare-ec.Vittorio Rosi
3. Cenzor-ec.Lidia Albulescu
4. Responsabil administrativ- insp.resurse umane Dorina Crâznic-are calitatea și de vicepreședinte al asociației conform statutului
↓ ↓ ↓ ↓
5.Antrenor 6.Antrenor 7.Alin 8.Antr.prof. ing.Ioan Crâznic ing.Ioan Crâznic Moldovan Daniela Negrilă
9. Medic Șuteu Marilena
10. Responsabil cu materiale, echipament, instalații Andrei Crâznic- are calitatea și de vicepreședinte al asociației conform statutului.
B. Scopul și obiectivele asociației
Scopul Asociației este de a promova dezvoltarea activităților sportive în principal, turistice și de ecologizare secundar, pe bază de proiecte și managementul profesional al acestora, selecționarea, pregătirea și educarea elevilor pentru participarea la competiții în vederea obținerii performanțelor sportive și promovarea acestora spre performanță.
În acest sens, jocul de baschet constituie o prioritate pentru A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș dar și alte ramuri sportive precum atletism, fotbal, volei, handbal, gimnastică, tenis de masă și tenis de camp, badminton, înot, golf, bowling, dans, șah, tir, culturism și sporturi de iarnă ski, patinaj, bob, sanie și hochei.
Pentru realizarea scopului propus, asociația are următoarele obiective:
a. Pentru activități sportive
popularizarea și atragerea unui număr cât mai mare de persoane ( copii, tineri,
adulți) din Municipiul Făgăraș către practicarea organizată a jocului de baschet dar, este posibil în viitor și altor discipline din cele care au fost enumerate în statut;
instruirea și pregătirea copiilor și tinerilor(fete și băieți) pe nivele de vârstă în
jocul de baschet și trecerea acestora spre performanță;
socializarea copiilor și tinerilor prin practicarea jocului de baschet;
organizarea de jocuri sau competiții sportive, amicale sau oficiale, cu sprijinul
Asociației județene de baschet Brașov sau a Federației Române de Baschet;
b. Pentru activitățile turistice și de ecologizare:
popularizarea zonelor cu potențial turistic locale și naționale;
atragerea unui număr cât mai mare de persoane către practicarea unei
activități recreative, drumeții montane sau plimbări cu bicicleta dar și către activități de ecologizare de parcuri, cursuri de apă, zone montane, etc.
organizarea de excursii interne și externe.
Menționez că, de la înființarea asociației și până în prezent dar și pentru viitor, scopul principal propus a fost, este și va fi, dezvoltarea activităților sportive prin atingerea obiectivelor enumerate mai sus.
Adunarea Generală poate stabili și alte obiective în vederea atingerii scopului asociației, cu respectarea legilor în vigoare și a prevederilor prezentului statut, prin punerea în practică de programe și proiecte.
Fiecare program și proiect al asociației se va materealiza într un plan care va descrie obiectivele, acțiunile, termenele, resursele de derulare(buget) și responsabilitățile determinate exact, în scopul asigurării calității acțiunilor asociației și în vederea asigurării posibilității de evaluare în orice etapă s-ar afla.Un program sau proiect nu poate fi lansat înaintea îndeplinirii cerințelor formale enunțate mai sus și a certitudinii asigurării resurselor necesare.
C. Modul de dobândire și pierdere a calității de membru
Asociația are în componența sa următoarele categorii de membrii:
a. membrii fondatori;
b. membrii titulari.
Membrii fondatori sunt membrii titulari în baza statutului.
Poate fi membru titular orice persoană fizică sau juridică ce îndeplinește următoarele condiții:
prezintă integritate profesională și o autentică reputație morală;
este interesată de realizarea scopului și obiectivelor asociației;
are competență și experiență profesională.
Dobândirea calității de membru, alții decât membrii fondatori, se realizează la propunerea Președintelui, prin validarea individuală de către Consiliul Director al asociației, după completarea cererii de adeziune, plata taxei de înscriere și depunerea unui curriculum vitae.
Membrii fondatori sunt membrii titulari care au constiuit asociația; calitatea de membru fondator este obținută prin statut.
Pierderea calității de membru, indiferent de categoria în care se încadrează, se realizează dacă este îndeplinită cel puțin una din condiții:
la cererea membrului;
neplata cotizației lunare pentru trei luni; pierderea calității de membru se
realizează prin hotărâre a Consiliului Director, fiind precedată de o suspendare a drepturilor pe o perioadă de două luni;
prin săvârșirea de fapte care aduc atingere intereselor și prestigiului asociației.
D. Drepturile și obligațiile asociaților
Toți asociații au următoarele drepturi:
să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale asociației, în
conformitate cu prevederile prezentului statut;
să participe la manifestările organizate de asociație, în condițiile stabilite de
Consiliul Director;
să propună măsuri de îmbunătățire a activităților și de realizare a obiectivelor
asociației;
să se adreseze nemijlocit tuturor organelor asociației și să primească în același
timp informațiile solicitate;
să primească pentru merite deosebite, diplome de onoare, bonificații sau alte
recompense, la propunerea Președintelui și după aprobarea Consiliului Director;
să participe la elaborarea și implementarea acțiunilor asociației, conform
statutului de membru partener;
să utilizeze baza materială și informațională a asociației;
să beneficieze de toate serviciile prestate de asociație și destinate asociaților
titulari;
să beneficieze de reduceri de preț la toate serviciile prestate de asociație și
destinate diferitelor persoane fizice și juridice nemembre, în conformitate cu hotărârile Consiliului Director;
să utilizeze alături de nume, calitatea de membru al Asociației Club Sportiv
Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Toți asociații au următoarele obligații:
să respecte prevederile statutului și hotărârile organelor de conducere ale
asociației;
să plătească până la data de 15 ale lunii următoare cotizația lunară stabilită de
Consiliul Director;
să acționeze pentru îndeplinirea scopului și obiectivelor asociației;
să promoveze standardele, principiile și imaginea asociației;
să contribuie la realizarea acțiunilor propuse de asociație;
să plătească taxa de înscriere în asociație stabilită de Consiliul Director;
să respecte normele eticii și principiile deontologiei profesionale;
– să respecte standardele și recomandările asociației;
– să acorde o atenție deosebită formării profesionale continue proprii;
– să participe la solicitarea Consiliului Director, la adunările și manifestările
inițiate de organele de conducere ale asociației, la activitățile profesionale, precum și la ședințele organelor de conducere din care fac parte;
– să păstreze confidențialitatea informațiilor, în cazuri expres stabilite de Consiliul Director.
Membrii asociației ori membrii excluși sau retrași din asociație nu pot revendica întoarcerea veniturilor aduse asociației.
E. Resursele financiare ale asociației
Resursele financiare sunt considerate elemente esențiale în asigurarea bunei funcționări a oricărei organizații sportive.
Cadrul legal al finanțării organizațiilor sportive din România se prezintă conform legii nr.69/2000- Legea Educației Fizice și Sportului.
Patrimoniu inițial al asociației este de 1500 lei și se compune din contribuția în numerar a fiecărui membru fondator în valoare de 500 lei depusă la data constituirii asociației.
Veniturile care pot fi atrase pentru dezvoltarea activității asociației pot proveni din:
Cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și
simpatizanților;
Taxa de înscriere a noilor membrii;
Taxa individuală sau colectivă (taxa benevolă) în schimbul prestării de
servicii de către asociație clienților acesteia, persoane fizice sau juridice, pentru atingerea scopului propus;
Donații, sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
Dobânzile și dividentele obținute prin plasarea disponibilităților realizate
din asemenea venituri;
Venituri realizate din activitatea sportivă;
Venituri realizate din activități economice directe și indirecte;
Venituri provenind de la bugetele locale și de stat;
Venituri realizate din reclame, publicitate și intermedieri;
Indemnizațiile obținute din participarea la competițiile și demonstrațiile
sportive;
– Indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.
Sponsorizarea- reprezintă astăzi un mijloc indispensabil de atragere de fonduri suplimentare care să permită dezvoltarea sportului.
Specialiștii din domeniu sportului au dat următoarea definiție sponsorizării:
“acordul prin care o parte furnizează bani sau o prestație măsurabilă în bani iar cealaltă furnizează posibilități de comunicare sau alte compensații solicitate de sponsor și rezultate direct sau indirect din practica sportului”.
O altă definiție dată sponsorizării sportului: „Prin sponsorizarea sportului, se înțelege orice acord/convenție în condițiile căreia una din părți „ sponsorul” pune la dispoziție mijloace materiale, financiare sau alte avantaje „sponsorizatului”, în scopuri de reclamă, mai ales de publicitate TV”(Turcu D.M. – Marketing Sportiv).
Sponsorizarea ocupă primul loc în practica de marketing a organizației sportive A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș, reușindu-se până în prezent atragerea următorilor sponsori:
1. Societatea Comercială REMCO S.R.L Făgăraș – tipografie serigrafie – Director ing.Gh.Brătănescu.
Asigură inscripționarea echipamentului sportiv pentru toți sportivii asociației; în acest caz, prin sponsorizare se realizează o tehnică de comunicație care permite firmei mai sus menționate să asocieze marca cu fenomenul baschetbalistic local pentru a-l exploata printr-o acțiune globală de publicitate prin sport.
Menționez că între firma sponsor și organizația sportivă nu s-a încheiat încă vreun contract de sponsorizare ci doar o înțelegere verbală prin care firma se constituie ca sponsor unic (sponsorizare unică) pentru A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
2. Societatea CBK Callinetta Boccea Roma – Director ec.Vittorio Rossi.
Sponsorizarea cu echipament sportiv, materiale și instalații, cupe, medalii necesare în pregătire și jocuri, în același timp cu realizarea unei publicități pe plan local de către societatea italiană;
3. Grupul Școlar Dr.Ioan Șenchea Făgăraș – Director prof.Traian Duță.
Sponsorizarea prin oferirea spre folosință pentru pregătirea sportivilor a sălii de sport a școlii, stipulat într-un protocol de colaborare (vezi Anexa nr.8).
4. Părinții copiilor și tinerilor aflați în evidențele organizației, printr-o „taxă benevolă”- gen de sponsorizare familiară (vezi Bugetul de venituri și cheltuieli – Tabelul nr.3 și Tabelul nr.4, Anexa nr.6).
Vorbind despre publicitate, doresc să menționez modalitățile prin care Asociația Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș realizează publicitatea organizației sportive pe plan local.
Publicitatea – cuprinde toate acțiunile care au drept scop, prezentarea indirectă, orală sau vizuală a unui mesaj în legătură cu un produs, un serviciu sau firmă de către orice susținător (plătitor) identificat.
Organizația își promovează produsele, serviciile și imaginile prin următoarele forme clasice de publicitate:
publicitate la televiziunea și radioul local;
publicitate prin tipărituri (afișe, programe de joc, calendare etc.);
publicitate specială (medalii, diplome, tricouri etc.);
publicitate în presa scrisă ( Monitorul de Făgăraș, Bună-ziua Făgăraș);
publicitate prin rețele interactive de calculatoare (internet-situl organizației
sportive).
F. Organizarea și funcționarea asociației
Organele de conducere și de administrare ale asociației sunt:
1. Adunarea Generală formată din totalitatea membrilor asociației, în prezent
șase persoane;
2. Consiliul Director alcătuit din trei persoane: președintele asociației (are și
calitatea de manager)și cei doi vicepreședinți;
3. Cenzorul.
1. Adunarea Generală a Asociaților
Are următoarele atribuții și responsabilități:
stabilește strategia și obiectivele generale ale asociației;
decide modificarea statutului;
alege pentru o perioadă de patru ani sau revocă, după caz, președintele,
vicepreședinții, membrii Consiliului Director și cenzorul (cenzori);
aprobă proiectul de buget de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil;
aprobă înființarea de filiale;
aprobă fuziunea asociației cu alte asociații și apartenența ei și apartenența ei,
ca membru, la o federație sau la alte organizații de profil;
stabilește cuantumul îndemnizațiilor membrilor Consiliului Director, dacă este
cazul;
decide dizolvarea și lichidarea asociației.
2. Consiliul Director
Este organul de conducere al asociației între două ședințe ale Adunării Generale; membrii Cosiliului Director sunt aleși pe o perioadă de patru ani de către Adunarea Generală.
Consiliul Director are următoarele atribuții și responsabilități:
prezintă Adunării Generale raportul de activitate, bilanțul contabil, execuția
bugetară pe perioada anterioară;
prezintă spre aprobare Adunării Generale proiectul de buget, de venituri și
cheltuieli și proiectul de program de activitate pentru anul următor sau pentru anul în curs și strategia asociației;
încheie adte juridice în numele și pe seama asociației;
hotărăște cu privire la afilierea sau excluderea membrilor potrivit criteriilor
cuprinse în prezentul statut;
decide cu privire la măsurile care vor fi implementate pentru realizarea
obiectivelor asociației;
aprobă organigrama și politica de personal a asociației;
convoacă ședințele Adunării Generale;
elaborează propunerile privind ordinea de zi a ședinței Adunării Generale;
aprobă schimbarea sediului asociației;
aprobă Regulamentul de Organizare și Funcționare al ascociației;
aprobă măsuri privind gestiunea patrimoniului, potrivit legii;
acordă recompense și premii în obiecte și în bani;
aprobă standardele profesionale și regulamentele asociației;
aprobă diverse propuneri în vederea realizării scopului asociației;
– aprobă încadrarea sau desfacerea contractelor de muncă ale personalului
asociației;
3. Cenzorul- asigură controlul financiar intern al asociației și are următoarele
atribuții:
verifică modul cum este administrat patrimoniu asociației;
întocmește rapoarte și le prezintă Adunării Generale;
verifică dacă raportările contabile sunt legal întocmite și în concordanță cu
normele metodologice în vigoare;
participă la ședințele Consiliului Director atunci când sunt invitați, putând
face propuneri ori de câte ori consideră că este necesar;
alte atribuțiuni stabilite prin lege, statut sau prin hotărâri ale Adunării
Generale;
4 Președintele Adunării Generale a Asociaților
Președintele a fost ales de către Adunarea Generală pentru o perioadă de 4 ani de zile, din rândul membrilor fondatori sau ai membrilor titulari, prin vot egal,direct și liber exprimat de către membrii Adunării Generale;
Mandatul Președintelui încetează prin demisie, prin revocare de către Adunarea Generală sau prin deces.
Președintele Asociației are următoarele atribuții:
reprezintă asociația în relațiile cu diferite persoane fizice și juridice;
conduce ședințele Adunării Generale și ale Consiliului Director;
convoacă Consiliul Director;
conduce și armonizează activitatea asociației;
emite decizii de încadrare a personalului angajat și stabilește atribuțiile,
responsabilitățile și competențele acestora, conform hotărîrii Consiliului Director;
decide și ia orice alte măsuri în conformitate cu prevederile legii și ale
Statului, prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare și conforme cu hotărîrile Adunării Generale;
poate delega diferite atribuții oricărui membru al Consiliului Director.
G. Registrele și evidențele asociației
Asociația dispune de următoarele registre și evidențe:
Registrul membrilor asociației;
Registrul persoanelor care nu sunt membrii ai asociației, dar cărora li se
furnizează diferite servicii;
Registrul de evidență al serviciilor furnizate atât membrilor cât și persoanelor
care nu sunt membrii;
Registrul de evidență a cotizațiilor și a tarifelor;
Registrul proceselor verbale ale Adunării Generale a Asociaților;
Registrul contractelor, cuprinzând contracte de închiriere, de prestări servicii,
parteneriat și alte documente similare;
Registrul cu documente financiar-contabile și alte documente contabile
conform cu legislația în vigoare.
H. Dizolvare și lichidarea asociației
Asociația Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș se dizolvă în următoarele cazuri:
de drept;
prin hotărâre judecătorească sau a tribunalului, după caz;
prin hotărârea Adunării Generale;
Asociația se dizolvă de drept prin:
nerealizarea sau după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost
constituită, dacă în 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt, nu se produce schimbarea acestui scop;
reducerea numărului de asociați sub limita fixată de lege;
asociația se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane
interesate:
când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii
publice;
când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii
publice;
când asociația urmărește un alt scop decât acela pentru care s-a constituit;
când asociația a devenit insolvabilă.
Asociația se poate dizolva și prin hotărârea Adunării Generale cu votul a 4/5 din numărul membrilor asociați. În termen de 15 zile de la data ședinței de dizolvare, procesul verbal în formă autentică se depune la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are sediul, pentru a fi înscris în Registrul asociațiilor și fundațiilor.
Lichidarea asociației se realizează conform prevederilor legale în vigoare.
Regulament de ordine interioară.
1.Reguli privind Protecția, Igiena și Securitatea în muncă.
a) Protecția și securitatea muncii:
– antrenorii trebuie să verifice înaintea de începerea antrenamentului starea de funcționare a bazei sportive, aparatura de specialitate cu care se lucrează, instalațiile de apă, căldură, și curent electric;
– sportivii nu au voie să utilizeze aparatura de specialitate nesupravegheați pentru a evita accidentările;
– sportivii nu au voie să părăsească baza sportivă(sala de sport) în timpul lecțiilor de antrenament fără încuviințarea antrenorului.
b) Igiena muncii:
– grupul sanitar, vestiarele precum și suprafața sălii de sport trebuie să fie curate la începerea lecției de antrenament; acestea trebuie să fie aerisite și bine luminate;
– antrenorii au obligația de a-și educa grupa cu care lucrează să păstreze normele primare de igienă cu privire la folosirea instalațiilor sanitare aferente sălii, la menținerea în permanență de către elevi a curățeniei în vestiare și în sala de sport;
– sportivii trebuie să folosească echipamentul de antrenament adecvat și curat.
2. Drepturile și obligațiile organizației sportive:
– să stabilească organizarea și activitatea acesteia;
– să exercite controlul și să evalueze modul de îndeplinire a sarcinilor de pregătire;
– să asigure toate condițiile afirmării sportivilor asociației în funcție de buget;
– să solicite Federației de specialitate eliberarea de licență sportivilor în scopul participării la competiții;
– să întocmească toate documentele și să elibereze licențele sportivilor transferați;
– să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale sportivilor și antrenorilor.
3. Drepturile și obligațiile antrenorilor:
– accesul la informare și consultare;
– la demnitate în muncă;
– la securitate și igiena în muncă;
– de a respecta disciplina muncii;
– de a respecta regulamentul de ordine interioară și contractul de muncă;
– de îndeplini atribuțiile prevăzute în fișa postului;
– de fidelitate față de organizația sportivă;
– de a respecta măsurile de securitate și sănătate în muncă.
4. Drepturile și obligațiile sportivilor:
– sportivii au dreptul să-și cunoască planul de pregătire elaborat de antrenor iar de la 14 ani pot colabora cu acesta pentru creearea planului săptămânal, trimestrial sau anual;
– sportivii au dreptul să fie promovați într-o grupă superioară, dacă se constată de către antrenor, că nivelul de pregătire al acestora este superior nivelului general al grupei, sau dacă se constată că, aceștia au calități superioare vârstei și pot face față fără probleme cerințelor grupei superioare, mărindu-și astfel performanțele;
– sportivii au dreptul să-și exprime nemulțumirile către antrenor, verbal printr-o discuție civilizată sau în scris de la vârsta de 14 ani;
– sportivii nu au dreptul să aibă un comportament obraznic, provocator, ostentativ, să-și incite colegii la acțiuni necivilizate sau neregulamentare;
– sportivii nu pot fi retrogradați niciodată din grupa de avansați în cea de începători indiferent de vîrstă, dar pot fi retrogradați din grupa de performanță în grupa de avansați datorită lipsei de progres în pregătire, sau a unei îmbolnăviri prelungite.
5. Sancțiuni:
– sportivii pot fi sancționați în funcție de gravitatea acțiunii săvârșite cu: suspendarea dreptului de participare la lecțiile de antrenament ale grupei;
– suspendarea dreptului de participare la competiții pentru o perioadă de până la un an;
– suspendarea dreptului de a mai practica sportul în cadrul organizației sportive.
Constituie abateri grave pentru sportivii asociației, care se vor sancționa cu exmatricularea, următoarele fapte:
– prezentarea la antrenament, cantonament sau la competiție în stare de ebrietate;
– consumul de droguri, stupefiante și/sau anabolizante interzise;
– bruscarea sau lovirea unui coleg sau antrenor;
– distrugerea sau deteriorarea bazei sportive;
– furtul de orice natură.
6. Părinții sau susținătorii legali nu au dreptul:
să deranjeze lecția de antrenament;
să denigreze activitatea, sau personalitata antrenorilor organizației sportive;
să semneze contracte de transfer, cereri de legitimare, sau alte documente cu
alte cluburi decât cu acordul președintelui organizației sportive.
2.3 MODELUL DE ACTIVITATE: SELECȚIE, INIȚIERE, JOC, PREGĂTIRE ȘI PROMOVARE ÎN SPORTUL DE PERFORMANȚĂ
Activitatea de inițire și instruire la A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș se desfășoară în două săli de sport din municipiu Făgăraș:
sala de sport a Școlii nr 5 închiriată în acest scop printr-un contract de închiriere (vezi Anexa nr.7);
sala de sport a Grupului Școlar Dr.Ioan Șenchea conform protocol de colaborare (vezi Anexa nr.8).
Activitatea este condusă deocamdată de doi antrenori care au specialitatea baschet la care se va adăuga în curând un antrenor italian-economist Vittorio Rossi, recent numit ca președinte de onoare la asociației.
In perioada caldă a anului, antrenamente cu grupele de copii au loc și pe terenul bazei sportive a Grupului Școlar Dr.Ioan Șenchea, în special atunci când se face pregătirea finală în vederea participării la Campionatul Națonal de Minibaschet I și II care se desfășoară în lunile iunie-iulie a fiecărui an.
Principiul de bază în activitatea baschetbalistică a asociației este următorul: toți copii care vin în sala sau pe terenul de baschet și doresc să practice acest joc, sunt acceptați pentru inițiere și instruire!
Obiectivul principal este de a pregăti sportivi pentru sportul de performanță, în acest scop selecționarea elementelor cu calități deosebite constituind o acțiune de maximă importanță.
Selecția
Vorbind despre selecție și importanța ei, doresc să prezint în continuare cîteva din cele mai reprezentative definiții date acestui concept:
– Selecția este “o alegere după un anumit criteriu și cu un anumit scop”(Dex, 1975).
– Selecția este „un proces organizat și repetat de depistare timpurie a disponibilității crescute a copilului, juniorului cu ajutorul unui sistem complex de criterii (medicale, biologice, psiho-sociologice și motrice) pentru practicarea și specializarea lui ulterioară într o disciplină sau probă sportivă”(Alexe N.- Antrenamentul sportiv modern).
După același autor, performanța sportivă este în mod direct condiționată de potențialul genetic, talentul copilului care urmează să fie încadrat în sistemul specific de pregătire dar și de alți factori cum sunt: personalitatea sportivului și valoarea profesională și iscusința antrenorilor care pregătesc acești copii etc.
Selecția este „este o activitate sistematică a specialiștilor desfășurată pe baza
unor criterii biologice și psihologice în direcția depistării copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea ramurilor de sport”( Dragnea A.- Antrenamentul sportiv);
Selecția este „un proces de triere permanentă a sportivilor, care se bazează pe
investigarea sistematică, complexă în vederea orientării și dirijării lor către proba sau ramura de sport în care manifestă motivații sau aptitudini”( Șiclovan I.- Teoria antenamentului sportiv).
Selecția în baschet este „un proces de identificare și evaluare cu un grad cât
mai înalt de predicție a calităților și aptitudinilor necesare practicării jocului de performanță, proces desfășurat după criterii medico-sportive, somatofiziologice, biochimice, psihopedagogice și motrice.
Selecția opereză continuu și paralel cu procesul de pregătire de la începători până la nivelul marii performanțe și implică un ansamblu de evaluări periodice care să evidențieze aptitudinile copilului pentru practicarea cu succes a jocului de baschet.
Pentru că jocul de baschet necesită o perioadă relativ mare de instruire, actualmente copii sunt orientați către baschet de la cele mai fragede vârste.
Modelul de selecție la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș este o necesitate obiectivă pentru antrenori fiind în același timp un instrument cu funcții de diagnoză și prognoză a evoluției viitoare a subiecților investigati.
Pentru a aborda modalitatea de selecționare a subiecților în vederea procesului de învățare și instruire la A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș, trebuie evidențiați indicii principali de care se ține seama în selecție conform modelului de selecție propus de Federația Română de Baschet:
indici morfologici (înălțime, greutate, lungimea membrelor inferioare,
perimetrul toracic, etc.);
indici fiziologici și biochimici (capacitatea vitală, frecvența cardiacă, tensiune
arterială, potențialul de efort, etc.);
indicii capacității motrice (sunt investigați pe baza unor probe de apreciere a
vitezei, îndemânării, forței, rezistenței în formele de manifestare întâlnite în baschet};
indicii capacității psihice care pun în evidență unele trăsături de personalitate
și de comportament ale subiecților, aspecte ale motricității, voinței, echilibrului emoțional, etc.
Procesul selecției ca și antrenamentul are un caracter permanent și în același timp stadial, în acest sens existând 3 stadii ale selecției, după momentul aplicării acesteia în cursul dezvoltării ontogenetice a subiecților(copii, juniori și sportivi consacrați):
1.Selecția primară sau inițială se încadrează în primul stadiu al antrenamentului sportiv și are trei momente distincte în baschet:
selecția foarte timpurie(6-8 ani);
selecția timpurie(9-11 ani);
selecția târzie(12-15 ani);
La acest nivel selecția primară va urmări următoarele:
depistarea copiilor cu aptitudini pentru practicarea baschetului; se face la
început de an școlar de către antrenorii asociației și are loc în special pe terenurile de sport și săli de sport ale unităților de învățământ din municipiul Făgăraș și nu numai, dar și în orice altă perioadă a anului școlar ( cu ocazia competițiilor între clase în școli și între școli la nivel local);
inițierea copiilor în practicarea baschetului; se face de către antrenorii
asociației în sălile și terenurile de sport din Municipiul Făgăraș( închiriate în acest scop), printr-un program bine stabilit;
stabilirea viitoarei specializări.
În cadrul selecției primare care are loc pentru baschet începând de la vârsta de 6/8 ani până la 9/11 ani (sunt cazuri când selecția primară poate avea loc și la vârsta de 15 ani!), se au în vedere acțiuni care se referă la:
aprecierea viitoarei dezvoltări din punct de vedere morfologic a copilului care
urmează să fie selecționat, pe baza datelor similare referitoare la părinți, bunici etc.;
investigarea atentă și aprecierea stării de sănătate a copiilor, depistarea
eventualelor afecțiuni din copilăria timpurie și a antecedentelor familiale care ar putea afecta pe viitor disponibilitatea acestora pentru performanță prin organizarea controlului medico-sportiv cu caracter eliminatoriu;
luarea în considerare a tradițiilor sportive din Municipiul Făgăraș și
împrejurimi și a influenței condițiilor de mediu asupra activităților sportive ale copiilor;
cunoașterea condițiilor socio-economice ale familiilor din care provin copii și
opiniile părinților față de încadrarea acestora în activitatea sportivă.
Obiectivele principale ale instruirii copiilor în cadrul antrenamentelor desfășurate la A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș sunt:
inițierea copiilor în jocul de baschet;
dezvoltarea generală a capacității motrice a copiilor și formarea unui sistem
variat de priceperi și deprinderi motrice de bază folosind ca mijloace jocuri dinamice, ștafete, concursuri, exerciții cu partener,etc.
dezvoltarea calităților motrice de bază, la început viteza și îndemânarea și mai
apoi rezistența, forța cât și a celor combinate; cercetările au demonstrat că, dintre calitățile motrice la vârsta copilăriei mici și mijlocii se poate interveni asupra vitezei și îndemânării în special, în timp ce dezvoltarea rezistenței și a forței se va face cu multă grijă datorită capacității reduse de efort a copiilor și a dezvoltării insuficiente a sistemului osteo-muscular;
asigurarea unei dezvoltări fizice armonioase a copiilor prin exerciții care să
vizeze în mod echilibrat musculatura trunchiului, a membrelor superioare și
inferioare și de asemenea, formarea unei ținute corecte a corpului;
inițierea în tehnica de bază cu structuri simple la început, folosind materiale și
aparate de dimensiuni reduse (mingi, panouri) adecvate vârstei copiilor;
pregătirea treptată a copiilor pentru concurs, prin organizarea de competiții
având un regulament simplificat, eventual pe teren redus (baby și minibaschet) pentru obișnuirea acestora cu disciplina competițională, cu respectarea regulamentului, și a deciziilor unui arbitru, cu atmosfera specifică întrecerilor;
educarea spiritului de echipă și a comportamentului copiilor în sensul
respectării normelor de conviețuire în grup, al respectului pentru culorile clubului pe care- l reprezintă, educarea dorinței de afirmare, etc.
În finalul acestei perioade de selecție primară și instruire, se va stabili viitorul traseu al sportivului, fie spre repartizarea în echipe (grupe) relativ omogene sub aspectul pregătirii ( grupe de avansați sau performanță), fie spre grupe care vizează doar dezvoltarea armonioasă sau alte specializări sportive.
2.Selecția secundară (etapa pubertară) constă în acțiunea care are drept scop trierea tinerilor care au deja un stagiu în activitatea de performanță numai a elementelor care pot garanta obținerea succesului. În această perioadă critică, antrenorul trebuie să procedeze la orientarea sportivă a celor care „ promit”cu scopul ca aceste elemente să rămână la baschet dar și reorientarea sportivă a celorlalți printr-o formă de eliminare pedagogică, cu mult tact care să nu aibă urmări negative asupra tânărului sportiv.
La acest nivel (al juniorilor) selecția secundară vizând subiecți cu vârste cuprinse între 11/12 și 15/16 ani urmărește din punct de vedere medico sportiv, în principal următoarele:
indicii dezvoltării psihice (capacitatea intelectuală,motivația și factorii
voliționali);
indicii capacității de efort.
Am făcut o astfel de selecție pentru prima oară de la înființarea asociației, în anul competițional 2007-2008 la junioare III (fete născute în 1994,1995) sezon în care, formația de fete a A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș a fost participantă la Campionatul Național de Baschet Junioare III.
Obiectivele principale ale instruirii juniorilor în cadrul antrenamentelor desfășurate la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș sunt:
continuarea influențării dezvoltării indicilor morfologici ai organismului,
dezvoltarea calitativă a musculaturii corpului, trecerea treptată la pregătirea fizică specifică și dezvoltarea grupelor de mușchi angrenate în mișcare în mod direct;
dezvoltarea în special a calităților fizice forța și rezistența dar și menținerea
vitezei dobândite, perecționării îndemânării și a supleței;
continuarea pregătirii tehnice și includerea celor mai noi și eficiente procedee
tehnice din sportul practicat;
dezvoltarea gândirii tactice (rapiditatea,luciditatea,spiritul critic, profunzimea);
dezvoltarea imaginației și a creativității în găsirea soluțiilor optim în teren;
educarea trăsăturilor pozitive de caracter, formarea unui sistem atitudinal
corespunzător condițiilor de antrenament sau concurs dar și a situaților întâlnite în afara terenului;
includerea în antrenament a cât mai multor jocuri dinamice, competiții
amicale etc.;
cultivarea unui stil personal de execuție tehnică la această vârstă
corespunzător particularităților fiecărui sportiv, originalității sale.
Obiectivul de performanță la acest nivel este acela de a promova juniori spre performanță la cluburi care au înscrise formațiile de juniori în Campionatul Național de juniori, desigur în situația în care nu este posibil acest lucru la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Doresc să menționez aici că începând din anul 2008, sportivul făgărășan Comaniciu Alexandru (junior III), este împrumutat la C.S.U. Sibiu, iar în sezonul competițional 2009-2010, alți doi sportivi de la A.C.S.Sportic Pro Baschet vor fi împrumutați la C.S.Ș.Sibiu ( Șandru Adrian-junior II și Drăghiciu Luana-junioară III).
3.Selecția finală este acțiunea care are drept scop trierea tinerilor sportivi cu stagiu îndelungat în activitatea baschetbalistică (4-5 ani) în vederea promovării la echipele naționale de juniori sau la echipele de seniori.
Acest tip de selecție are loc anual din inițiativa F.R.Baschet la toate categoriile, fete și băieți. De menționat faptul că la data de 14 septembrie 2007, au fost prezente la stagiul de selecție de la Tg.Secuiesc pentru Lotul Național de Junioare III și un număr de patru sportive de la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Această etapă a selecției marchează trecerea sportivilor spre performanță și este dominată de criteriul valorii performanțelor sportive.
Criteriile medico-sportive luate în considerare în această fază, sunt:
indicii funcționali ai subiecților;
indicii capacității de efort;
indicii calităților motrice și unele combinații specifice acestora;
profilul psihic, echilibrul emoțional și rezistența la stres;
randamentul sportiv;
starea generală de sănătate.
Obiectivele principale ale instruirii juniorilor mari și seniorilor în cadrul antrenamentelor desfășurate la A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș sunt:
sub aspectul pregătirii fizice la acest eșalon se va realiza în continuare
pregătirea fizică generală, dar în mică măsură și mai ales la începutul perioadei pregătitoare, urmând ca pe parcurs locul acesteia să fie luat de pregătirea fizică specifică;
în această etapă se continuă dezvoltarea acelor calități care constituie suportul
pentru execuțiile tehnice dar mai ales a calităților motrice combinate: forța în regim de viteză, forța în regim de rezistență, îndemânarea în regim de rezistență sau de forță, etc.
sub aspect tehnic se urmărește formarea unui bagaj de elemente și procedee
tehnice așa încât sportivii să aibă cât mai multe posibilități de exprimare în teren.Se formează în această perioadă stilul personal, fiecare sportiv adoptând „stilul” care i se potrivește cel mai bine și care conferă o eficiență maximă a acțiunilor sale;
din punct de vedere tactic, sportivii își însușesc acum concepția de joc a
echipei care evoluează, sistemul ei de joc (așezarea în teren, sarcinile pe compartimente, cupluri,etc) iar sub aspect individual, se realizează specializarea jucătorilor pe posturi după o atentă apreciere a aptitudinilor fiecărui sportiv;
sub aspect psihologic, sportivii vor fi îndrumați și orientați pentru trecerea de
la educare la autoeducare, de la control la autocontrol, vor fi de asemenea inițiați în practicarea antrenamentului mental și tehnicilor de relaxare; se lucrează pentru dezvoltarea la sportivi a laturi intelectuale, motivaționale, volitive, rezistența la stres și echilibrul emoțional.
Obiectivul de performanță la acest nivel este același cu cel menționat anterior.
Categoriile de vârstă care participă la procesul de instruire-pregătire din cadrul A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș în anul competițional 2008-2009 sunt următoarele:
a) Categoria baby-baschet băieți sau începători II (născuți în anii 1999,2000):
componența grupei:15 sportivi;
perioada procesului de instruire:01.10.2008-20.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 3 lecții x 90 de minute fiecare;
obiectivul principal pentru finalul perioadei de instruire: participarea la
Festivalul Național de Minibaschet, iunie-iulie 2009 (Campionatul Național de Minibaschet).
b)Categoria minibaschet ( copii născuți în anii 1997,1998-băieți)-avansați:
componența grupei:12 sportivi;
perioada procesului de instruire: 01.09.2008-30.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 4 lecții x 90 de minute fiecare;
obiectivul principal pentru finalul perioadei de instruire: participarea la
Campionatul Național de Minibaschet , iunie-iulie 2009.
c)Categoria junioare III (fete născute în anul 1996,1997):
componența grupei: 12 sportive;
perioada procesului de instruire:01.09.2008-30.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 4 lecții x 120 de minute fiecare;
obiectivul principal: participarea la Campionatul Național de Baschet-juniori (junioare)III, anul competițional 2009-2010.
d) Categoria seniori (cuprinde și juniorii II și I ):
componența formației: 12 sportivi;
perioada procesului de instruire:15.09.2008-30.05.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 4 lecții x 120 de minute fiecare;
obiectivul principal: participarea și clasarea în primele 5 formații la campionatul județean de baschet Brașov seniori, ediția 2008-2009.
Având în vedere faptul că experimentul s a derulat având ca subiecți sportivii din grupa de baby-baschet a asociației (născuți în anii 1999 și 2000 ), voi descrie în cele ce urmează modelul de joc, modelul de pregătire, planul de pregătire anual și metode de instruire pentru acest nivel.
Modelul de joc
Grupa este formată în urma selecției primare, respectând criteriile și cerințele acesteia, din 15 copii.
Singurul criteriu eliminatoriu a fost starea de sănătate care sa-i permită copilului desfășurarea unei activități sportive conform unui aviz medical eliberat de medicul de familie. De asemenea în selecție s-a ținut seama în primul rand de dorința copilului de a desfășura o activitate sportivă, indiferent de calitățile acestuia dar și de încuviințarea părinților.
Cei 15 jucători care compun grupa nu sunt specializați încă pe posturi, ei având o pregătire universală.Toți copiii, indiferent de talie își însușesc elementele și procedeele tehnice fundamentale ale jocului.
În atacul pozițional adoptat la acest nivel, echipa respectă doar spațiile între jucători, poziția lor în teren este la liberă alegere cu evitarea aglomerării posesorului de minge; în apărare se urmărește realizarea marcajului om la om normal și agresiv pe tot terenul.
Jocul de baschet la nivelul baby-baschet este orientat spre realizarea contraatacului spontan, liber, după intrarea în posesia mingii, principala preocupare a jucătorilor trebuie să fie transmiterea mingii la jucătorul din față sau înaintarea în dribling în terenul advers și finalizarea prin acțiuni tactice individuale, în special prin depășire.
Modelul de pregătire
“Planificarea antrenamentului constituie măsura cu caracter metodic ce materializează gândirea antrenorilor privind eșalonarea instruirii și educării sportivilor, pe baza unor planuri dinainte concepute” ( Stoica F. – Teoria și metodica antrenamentului sportiv ).
Pentru grupa de începători am propus la începutul perioadei de pregătire, un plan anual de pregătire pe durata a 39 de săptămâni conform tabelului nr.1.
Planul de pregătire anual detaliază instruirea sportivilor dându-i un caracter concret având următoarele elemente de conținut:
obiective de instruire și de performanță;
calendarul competițional;
locul pregătirii;
formele de pregătire;
perioadele și etapele de pregătire;
probele și normele de control;
datele efectuării controlului medical;
Planul de pregătire anual debutează în luna octombrie 2008, urmând a se încheia după participarea la Campionatul Național de Minibaschet perioada iunie-iulie 2009. Procesul de instruire cu grupa de începători II s-a desfășurat preponderent în sală dar și în aer liber (când condițiile meteo au permis acest lucru) având următoarea structură:
Perioadele de instruire sunt reprezentate de succesiunea a trei trimestre astfel:
Trimestrul nr.1, între 01.10 – 31.12.2008;
Trimestrul nr.2, între 01.01 – 31.03.2009;
Trimestrul nr.3, între 01.04 – 20.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 3 lecții x 90 de minute fiecare;
programul de instruire se poate extinde și pe durata vacanței de vară, având în
vedere participarea în lunile iunie-iulie la Campionatul Național de Minibaschet 2009 și la Turneul Internațional “Poseidon 2009”- Bulgaria(12.08-18.08.2009).
Volumul de instruire în succesiunea celor trei trimestre ale anului școlar, incluzând și vacanțele școlare, este redat în tabelul nr 1:
Tabelul nr.1
Activitatea competițională la categoria baby-baschet presupune un număr relativ mic de jocuri oficiale apoximativ 6-10 jocuri la Campionatul Național.de Minibaschet iunie-iulie 2009.
Sunt categoria cea mai mică de sportivi și, alături de sportivii de la minibaschet I din păcate, nu beneficiază de un program de jocuri oficiale corespunzător pe parcursul unui an competițional asemenea juniorilor. Desigur din acest punct de vedere , Federația Română de Baschet este cea chemată să asigure un program competițional care să dea posibilitatea unui număr mult mai mare de jocuri pentru acesti sportivi într-un an competițional.Actualmente sportivii (sportivele) componenți ai grupelor de minibaschet I și II din întreaga țară, sunt angajați într-o competiție oficială sub patronajul federației de specialitate doar o singură dată pe an, cu prilejul Campionatului Național de Minibaschet care se desfășoară în lunile iunie-iulie ale fiecărui an.Ori după părerea mea dar și a altor antrenori, sunt mult prea puține jocuri oficiale care revin unei echipe de minibaschet într-un an competițional!
Profesorii și antrenorii care sunt implicați la acest nivel în pregătirea celor mai mici baschetbaliști fac totuși eforturi, alături de diferiți sponsori, pentru organizarea de jocuri amicale zonale, turnee, competiții pe plan intern dar și să participe la astfel de manifestări la nivel internațional.
Jocuri școală au loc în cadrul lecțiilor de antrenament după împărțirea grupei în 3 echipe a câte 5 jucători; echipele vor juca după sistemul”fiecare cu fiecare” reprize de 7 minute rezultând saptămânal un număr de: 14 minute x 3 antrenamente=42 minute/echipă/săptămână; 42 minute x 43 săptămâni=1806 minute/an; 1806 de minute de joc reprezintă echivalentul a 45 jocuri oficiale a câte 40 de minute fiecare.
Jocuri de verificare se organizează cu scopul verificării nivelului de pregătire-instruire cu echipe:
de același nivel în cadrul asociației sau cu echipe de avansați (nu e cazul, neexistând în asociație astfel de echipe);
de același nivel de la cluburi din aceeași localitate (nu există în Făgăraș alte cluburi cu secții de baschet).
Jocuri ( competiții) amicale interne, astfel: în data de 17.01.2009 A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș-B.C.Galactica Bv=38-56, 24.01.2009 A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș-C.S.Ș.Sibiu=42-50, ambele jocuri la Făgăraș iar la Sibiu în data de 14.04.2009 cu C.S.S Sibiu încheiată cu scorul 62-52 pentru C.S.Ș.Sibiu; în data de 16.05.2009 are loc la Făgăraș jocul amical între formațiile A.C.S Sportic Pro Baschet-C.S.U Cuadripol Brașov = 51-41.
Jocuri amicale internaționale, astfel: în perioada 12-18.08.2009 participarea la Turneul Internațional ”Poseidon-2009” în localitatea Primorsko-Bulgaria.
Jocuri (competiții) oficiale, astfel: în perioada iunie-iulie 2009 Campionatul
Național de Baby-baschet (aproximativ 6-10 jocuri).
Ponderea componentelor antrenamentului( 90 minute) rezultă din timpul ce revine fiecărei părți a lecției de antrenament standard, respectiv componentelor acestora, care se constituie în componente ale antrenamentului, reflectat în tabelul nr.2:
Tabelul nr. 2
Procesul de instruire este orientat după cum se observă din tabel, cu precădere spre dezvoltare a calităților motrice (mai ales viteză și îndemînare) și pregătire tehnică a jucătorilor introducându se totodată acum și cunoștiințele minime necesare cu privire la regulamentul de joc și noțiuni elementare de tactică individuală și colectivă, în atac și apărare.
Nu se urmărește ocuparea unui anumit loc în jocurile amicale sau oficiale cu echipa de baby-baschet ci realizările individuale sau colective: numărul de acțiuni reușite, numărul de recuperări pentru un jucător sau echipă, numărul de puncte marcate, plăcerea jocului etc.
Conținutul instruirii la acest nivel conform programei elaborate de F.R.Baschet este următorul:
1. Deprinderi și priceperi motrice:
tehnica de execuție a alergării, săriturii, aruncării și prinderii;
2. Capacități motrice:
viteza de reacție, execuție, repetiție și deplasare;
forța dinamică;
rezistența generală;
mobilitatea generală;
capacități coordinative: orientare spațio-temporală, diferențiere kinestezică, echilibru, reacție și simțul ritmului.
3. Jocuri pregătitoare:
pentru învățarea și perfecționarea deprinderilor motrice și a capacităților
motrice;
pentru însușirea elementelor și procedeelor tehnice ale jocului de baschet;
4. Tehnica jocului cu mingea:
ținerea mingii cu două mâini la piept, cu o mână și două mâini deasupra
capului;
prinderea mingii cu două mâini de pe loc și din deplasare;
pasarea mingii cu două mîini de la piept, cu două mâini cu pământul, cu o
mână de la umăr, fente de pase;
driblingul de pe loc, din deplasare, înalt, mediu, jos, cu schimbare de ritm, cu
schimbare de direcție cu piruetă și trecerea mingii prin față, ambidextrie în dribling;
oprirea într un timp și în doi timpi;
pivotarea prin întoarcere;
aruncarea la coș de pe loc cu o mână de deasupra capului, aruncarea la coș din
dribling cu o mînă de deasupra capului, fente de aruncare;
5. Tehnica jocului fără minge:
poziția fundamentală și deplasări în poziția fundamentală;
schimbarea de direcție cu frânare pe un picior și pe ambele picioare;
6. Tactica individuală:
a) În atac:
demarcajul în semicerc;
ieșirea la minge cu oprire într un timp;
poziția triplei amenințări;
depășirea cu pas încrucișat;
pătrunderea de pe partea mingii prin fața apărătorului;
recuperarea ofensivă la aruncarea proprie și la aruncarea coechipierilor;
b) În apărare:
marcajul jucătorului cu minge;
acțiuni de intervenție la minge în cadrul marcajului: intercepția, smulgerea;
recuperarea defensivă;
7. Tactica colectivă de 2-3 jucători:
în atac: dă și du-te;
8. Tactica de echipă 5×5:
a) În atac:
contraatacul spontan direct cu dribling sau pasă la jucătorul din față;
atac liber cu respectarea distanțelor dintre jucători;
b) În apărare:
apărarea om la om cu toate formele ei.
De asemenea au fost utilizate în cadrul lecțiilor de antrenament cu grupa de babybaschet următoarele metode de instruire: povestirea, explicația, demonstrația, observarea și aprecierea.
1. Povestirea – face parte din metodele verbale și este eficientă în activitatea cu copii de până la 8-9 ani.Trebuie să fie „plastică” și să se bazeze pe elemente cunoscute de copii. Am utilizat-o cu succes spun eu, când le am oferit copiilor date privitoare la apariția și istoricul jocului de baschet, la desfășurarea unor jocuri dinamice specifice vârstei lor, la regulamentul jocului de baschet etc.
2. Explicația – este tot o metodă verbală și este folosită la categoriile de subiecți de peste 10 ani; eficiența ei depinde de îndeplinirea următoarelor condiții:
să fie clară;
să fie logică;
să fie concisă;
să fie oprtună;
Explicația impune și respectarea unor cerințe:
să fie la nivelul capacității de înțelegere a subiecților cărora li se adresează;
pentru ca efectul să fie maxim, subiecții trebuie să fie foarte atenți;
să fie prezentată într un limbaj corect din punct de vedere terminologic și
gramatical;
În relație cu demonstrația, explicația poate avea plasamentele: să urmeze , să preceadă, să se realizeze concomitent cu demonstrația.
Am folosit explicația de fiecare dată la învățarea elementelor și procedeelor tehnice cu grupa de copii.
3. Demonstrația – face parte din metodele intuitive și am folosit-o în strânsă corelație cu explicația îndeosebi. Are rolul de a forma subiecților reprezentări cât mai fidele și trebuie să fie clară, corectă și precis executată. Am realizat demonstrația de cele mai multe ori personal (demonstrație nemijlocită) sau prin alegerea unui alt subiect din grup cel mai bine pregătit (demonstrație mijlocită).
Menționez aici că le am oferit copiilor din grupa babybaschet într-una din lecțiile de antrenament, posibilitatea de a urmări o demonstrație mijlocită de o jucătoare divizionară A, Noemi Bordaș de la C.S.Ș.Liceul Teoretic Mikes Kelemen din Sf.Gheorghe. A fost un demers extrem de bine primit în rândul copiilor, aceștia urmărind cu mare atenție demonstrația;
4. Observarea – am realizat-o prin urmărirea atentă împreună cu copii a execuției actelor și acțiunilor motrice a altor copii, observând atât aspectele pozitive cât și cele negative (greșeli) ale execuției lor. De asemeni am considerat necesar și foarte util pentru copii aplicarea acestei metode prin observarea în jocurile școală, amicale, de pregătire și competiții.
5. Aprecierea – am folosit această metodă foarte des în lecția de antrenament oferind copiilor informații asupra execuției lor, informații care îi ajută să-și autoregleze comportamentul. Acestă informare am făcut-o în permanență sub forma laudelor sau calificativelor.
Obiectivul de performanță pentru această categorie în 2008-2009 este următorul:
promovarea a 6-8 jucători în grupa de avansați;
– clasarea în primele 20 de formații la Campionatul Național de Minibaschet- 2009
Planul de pregătire anual urmând succesiunea celor 3 trimestre este redat în tabelul nr. 5 (vezi Anexa nr.9).
=== 04Capitolul 3 Metodologia Cercetarii revizuit paginatpg.50-74 ===
CAPITOLUL 3
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRĂRII: SOCIALIZARE,
INIȚIERE, PREGĂTIRE ȘI EVALUARE
Problematica cercetării științifice în antrenamentul sportiv este unul din aspectele esențiale în obținerea performanței sportive. O abordare științifică, solidă a procesului de instruire în sportul de performanță în general și în jocul de baschet în special, trebuie să constituie un obiectiv principal pentru oricare antrenor.Spun aceasta deoarece, există din păcate în România mulți antrenori care folosesc metode învechite, empirice, abordând antrenamentul sportiv “ după ureche”. Acesta este cu siguranță unul din motivele pentru care baschetul românesc este modest reprezentat în competițiile internaționale nu numai la nivel de seniori ci și la juniori.Dintr un alt punct de vedere, jocul de baschet se află într un continuu proces de dezvoltare și dinamizare, atât pe plan tehnic cât și tactic, ceea ce presupune eforturi suplimentare din partea jucătorilor și antrenorilor pentru o continuă și perseverentă informare cu noutățile care apar în domeniu.
Este necesar desigur reproiectarea unei strategii la nivel național cu privire la popularizarea și practicarea jocului de baschet în țara noastră pe de o parte iar pe de altă parte, antrenorii sunt cei care pot și trebuie să implementeze metode moderne de antrenament în vederea îmbunătățirii performanței sportive.
Pornind de la aceste considerente, doresc ca prin activitatea pe care o desfășor în cadrul asociației și implicit prin această lucrare, să aduc o mică contribuție la popularizarea jocului de baschet în Făgăraș și localități limitrofe, la inițierea celor mici în tainele jocului de baschet, la procesul de pregătire a copiilor și juniorilor și trecerea acestora din urmă spre performanță., la rezolvarea unor probleme de socializare la copii și tineri, la creșterea prestigiului baschetului românesc.
Problematica lucrării vizează în principal următoarele aspecte:
– alegerea temei și rolul baschetului în domeniul educației fizice și sportului
– istoria și evoluția baschetului intern și internațional;
– înființarea, organizarea și activitatea unei organizații sportive de performanță la Făgăraș
– nivelul de abordare a educației și pregătirii copiilor începători în literatura
de specialitate;
– observarea lecțiilor de antrenament cu copii începători la secții de baschet ale unor cluburi cu tradiție în baschetul românesc: C.S.Ș Sibiu (antrenor prof.Georgeta Martinescu), C.S.U.Brașov (antrenor prof.Gheorghe Roșu) sau B.C.Galactica Brașov (antrenor ing.Magdolna Jerebie); s-au întocmit rapoarte de observație la fața locului (vezi Anexa nr.10);
– analiza parametrilor modelului de joc, pregătire și evaluare în conformitate cu orientările F.R.Baschet;
– selecționarea structurilor cu cea mai mare eficiență în realizarea obiectivelor privind inițierea în jocul de baschet, dezvoltarea calităților fizice (indeosebi îndemânarea,viteza și mobilitatea) și de pregătire tehnică la acest nivel de vârstă;
– centralizarea datelor și interpretarea lor;
– formularea concluziilor lucrării.
Ipotezele lucrării (experimentului)
1. Prima ipoteză formulată este în strânsă legătură cu unul din obiectivele urmărite la A.C.S. Sportic Pro Baschet: atragerea unui număr cât mai mare de copii pentru practicarea baschetului, promovarea baschetului în rândul copiilor menținerea și socializarea lor prin jocul de baschet.
Ipoteza formulată este următoarea: poate fi jocul de baschet un mijloc eficient de socializare a copiilor la această vârstă?
2. A doua ipoteză formulată se referă la modalitățile de pregătire de specialitate a copiilor începători la A.C.S Sportic Pro Baschet. Dacă sistemele de acționare utilizate în pregătire sunt concordante cu particularitățile de vârstă ale copiilor de 9-10 ani atunci progresul realizat în planul îmbunătățirii indicilor motrici, fizici și tehnico-tactici ai acestora este cel scontat.
3. A treia ipoteză formulată: dacă planul de pregătire anual, întocmit și efectuat cu grupa de începători, reprezintă garanția unei dezvoltări armonioase a organismului și încadrarea în indici funcționali normali pentru acești copii.
3.2 CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI, SUBIECȚII, LOCUL ȘI DURATA
Am realizat prezentul experiment în perioada 01.10. 2008-20.06 2009.
Subiecții cuprinși în experiment sunt componenți ai grupei de babybaschet-băieți ai A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Grupa supusă experimentului este compusă dintr-un număr de 15 sportivi născuți în anii 1999 și 2000 și a fost alcătuită în urma unei selecții primare din elevi provenind de la școlile generale din Municipiul Făgăraș. Sportivii din această grupă constituie categoria babybaschet (minibaschet II) sau începători II și practică jocul de baschet de opt luni. Sunt categoria cea mai mică și, alături de sportivii de la minibaschet I din păcate, nu beneficiază de un program de jocuri oficiale corespunzător pe parcursul unui an competițional asemenea juniorilor.
Desigur din acest punct de vedere, F.R.Baschet este cea chemată să reglementeze un program competițional care să dea posibilitatea unui număr mult mai mare de jocuri oficiale pentru acesti sportivi într-un an competițional.
Actualmente sportivii (sportivele) componenți ai grupelor de minibaschet I și II din întreaga țară, sunt angajați într-o competiție oficială sub patronajul F.R. Baschet doar o singură dată pe an, cu prilejul Campionatului Național de Minibaschet care se desfășoară în lunile iunie-iulie ale fiecărui an.Ori după părerea mea dar și a altor antrenori, sunt mult prea puține jocuri oficiale care revin unei echipe de minibaschet într-un an competițional!
Profesorii și antrenorii care sunt implicați la acest nivel în pregătirea celor mai mici baschetbaliști fac totuși eforturi, alături de diferiți sponsori, pentru organizarea de jocuri amicale zonale, turnee, competiții pe plan intern dar și să participe la astfel de manifestări la nivel internațional.
Un alt aspect al fi acela al desfășurării Campionatului Național de Minibaschet pe terenuri în aer liber ceea ce constiuie un impediment major din mai multe puncte de vedere (suprafața de joc este dură- bitum, condiții atmosferice pot fi nefavorabile –foarte cald sau foarte rece, vânt, ploaie etc.) astpfel că suntem singura țară din Europa și poate din lume în care Campionatul Național de Minibaschet se desfășoară în acest mod.
Revenind la condițiile de pregătire de care dispun personal cu grupa supusă experimentului , țin să menționez că aceste condiții nu au fost dintre cele mai bune dealtfel, Municipiul Făgăraș este vitregit din acest punct de vedere datorită lipsei de săli de sport și baze de pregătire în aer liber!
Lecțiile de antrenament cu grupa de babybaschet s-au desfășurat la sala de sport a Școlii Generale nr.5 din Municipiul Făgăraș în care condițiile sunt mediocre (ex. terenul are dimensiuni mici sub limita minimă admisă de regulament, microclimat inadecvat-foarte rece iarna și foarte cald vara etc).
Materialele și echipamemtele utilizate în pregătire au fost corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Materialele aparțin în exlusivitate A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș iar echipamentele școlii.
Începând cu luna aprilie a.c am desfășurat o parte din lecțiile de antrenament și în aer liber, când condițiile atmosferice au făcut posibil acest lucru, pentru a-i obișnui pe sportivi cu jocul în aer liber, condiții asemănătoare cu cele de la Campionatul Național de Minibachet – iunie-iulie 2009.
Evaluările pe plan motric și tehnico-tactic la care sportivii din grupa experimentală au fost supuși s-au desfășurat în sală, cu excepția probei de rezistență 600m care a avut loc pe stadionul Municipal din Făgăraș.
Evaluările pe plan fiziologic au avut loc în sală (testul Ruffier) sau la Policlinica Spitalului Municipal ( testul Brouha și spirometrie) cu concursul cadrelor medicale din această unitate.
3.3 METODE DE CERCETARE ȘI TEHNICILE FOLOSITE
Metoda este definită ca modalitatea de obținere a unor rezultate în cunoaștere și în practică. Termenul provine din greaca veche, ”methodos” însemnând cale de cunoaștere, drum și indică totalitatea demersurilor prin care omul în general, reușește să cunoască un anumit fenomen, să producă un obiect sau să provoace conștient modificări în realitatea materială obiectivă. Metoda face parte integrantă din știință, fiind latura cea mai activă a acesteia, o modalitate de a dobândi cunoștiințele științifice.
Metodele de cercetare pe care le-am folosit în cadrul acestui experiment sunt următoarele:
1. Metoda observației – face parte din metodele particulare de cercetare iar în domeniul sportiv, principalul subiect în observație este „omul în mișcare”.
În raport cu natura celor observate, observația în acest experiment se axează cu precădere pe:
a) Indicatori cantitativi și calitativi
Dintre indicatorii cantitativi, am folosit în experiment următoarele tipuri de indici:
– indici somatici și de antropometrie: înălțime corporală și greutate corporală, anvergură membre superioare, mărime picior;
– indicatori de manifestare ai calităților motrice: viteză, mobilitate coxo-femurală, rezistență, forța abdomen, forța spate;
Și indicatorii calitativi sunt prezenți în experiment, prin aprecierea adecvată a unor acțiuni în chiar momentul producerii lor și se bazează desigur pe experiența mea și aprecierea obiectivă din partea mea a execuției sportivilor în probele specifice tehnico-tactice (traseele complexe de procedee tehnice în atac și apărare).
b) Fenomene biologice
În observarea lor s-a urmărit în special adaptarea organismului copiilor la efort prin înregistrarea indicatorilor fiziologici:
– capacitate de efort a aparatului cardio vascular ( proba Ruffier);
– capacitate aerobă de efort sau proba costului cardiac (proba Brouha-bicicleta ergometrică);
– capacitatea vitală sau respiratorie (spirometrie).
Proba Ruffier
Este utilizată la sportivi pentru aprecierea capacității de efort a aparatului cardio-vascular.
Descrierea probei: subiectul execută 30 de genoflexiuni în maxim 60 de secunde după ce a fost luat pulsul în stare de repaus.Se înregistrează valoarea pulsului în primele 15 secunde după terminarea efortului și pulsul după un interval de 45-60 de secunde după efort.Se calculează indicele Ruffier cu formula:
Ir= [﴾Pr+P1+P2﴿-200]/10 în care:
Pr= pulsul luat cîn stare de repaus;
P1=pulsul luat după efort (15 secunde);
P2=pulsul luat după 45-60 de secunde.
Interpretare:
Indicele Ruffier < 0 – foarte bine (capacitate de efort excepțională);
– ״ – 0 – 5 – bine (capacitate de adaptare la efort bună);
– ״ – 5 – 10 – mediocre (capacitate de adaptare la efort slabă);
– ״ – 10 -15 – satisfăcător (de adaptare la efort foarte slabă);
– ״ – 15 – nesatisfăcător ( capacitate de efort incompatibilă).
Proba Brouha
Este utilizată pentru aprecierea la sportivi a capacității aerobe la efort.
Descrierea probei: subiectul pedalează la bicicleta ergometrică asfel încât să mențină o viteză de aproximativ 20km/h pe durata a 4 minute (când se consideră că a fost realizat un efort maximal). Intensitatea efortului a fost fixată la 100W/s la bicicleta ergometrică.
Se înregistrează valorile pulsului la intervale regulate după terminarea efortului, timp în care subiectul stă liniștit în poziție șezând.:
P1= pulsul luat în intervalul de la 30 de secunde la 1minut după terminarea efortului;
P2= pulsul luat în intervalul de la 1minut și 30 de secunde la 2 minute după terminarea efortului;
P3= pulsul luat în intervalul de la 2 minute și 30 de secunde la 3 minute după terminarea efortului.
Se determină de asemenea consumul maxim de oxigen – VO2max(din tabel) care reprezintă capacitatea plămânilor, inimii și sângelui de a oferi oxigen mușchilor angrenați în efort, respectiv abilitatea mușchilor de a prelua și utiliza oxigenul oferit.
Interpretare:
– curbe normale, dacă P1 – P3 10 bătăi/minut;
– curbe de nerecuperare, dacă P1 – P3 < 10 bătăi/minut și P3 ≥ 90 de bătăi/minut;
– curbe inverse de revenire, dacă P3 90 de bătăi/minut și P3 P2.
Proba măsurării capacității vitale (spirometrie)
Este utilizată pentru aprecierea la sportivi a capacității vitale. Capacitatea vitală sau capacitatea respiratorie reprezintă însumarea a 3 capacități de aer(volume de aer) și anume:
1.Volumul respirator curent (VRC) – volumul de aer inspirat și expirat în mod nomal;
2. Volumul inspirator de rezervă – volumul de aer care poate fi inspirat în plus de cel curent;
3. Volumul respirator de rezervă – volumul de aer care poate fi expirat în plus de cel curent.
Descrierea probei: subiectului i se măsoară greutatea corporală și înălțimea, date preliminare care constituie un punct de plecare în determinarea capacității respiratorii.
Subiectul inspiră un volum de aer maxim posibil și expiră forțat într-un aparat numit spirometru.Se obține pentru fiecare subiect un anumit volum de aer/secundă – capacitatea respiratorie (în %) raportată la capacitatea standard (100%).
Rezultatul probei pentru fiecare din cei 15 subiecți ai grupei ( parametrii, volume măsurate, volume standard și interpretarea) sunt redați în fișele personale ( vezi Anexa 12).
c) Fenomene de tip sociologic
În observarea lor s-a urmărit acțiunile subiecților individuale și colective cât și relațiile lor în interiorul grupării sportive.
Gruparea sportivă reprezintă un grup social care presupune existența a doi sau mai mulți oameni care împart între ei sentimente de unitate și sunt înmănunchiați în modele relativ stabile de interacțiune.
Socializarea poate fi definită ca un proces prin care individul este orientat în a-și dezvolta comportamentul actual în concordanță cu așteptările și standardele grupului din care face parte (J.L.Child 1954).
După perioadele și conținutul procesului poate fi vorba de socializarea primară și secundară. Socializarea primară presupune cunoașterea, învățarea și adaptarea primelor norme, reguli de comportament ca și primelor norme, reguli de comportament ca și primelor forme de activitate cu care copilul fac față unor trebuințe primare. După opinia multor sociologi, psihologi și antropologi, această primă formă de socializare începe și se realizează la cotă dominantă în cadrul familiei ca grup primar dar și în afara ei, în grupuri de joacă, grupuri care formează clasa în unitățile de învățământ sau grupuri în care copii practică activități sportive. Un astfel de grup este cel constituit din copiii componenți ai formației de babybaschet de la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș, grup supus testului sociometric pentru a da răspuns ipotezei cu numărul 2 formulate.
2. Metoda sociometrică
Cercetătorii din domeniul sportului manifestă un interes deosebit față de relațiile interindividuale și a raporturilor dintre componenții unei anumite colectivități de lucru.
Cercetatrea unor aspecte ale structurii și dinamicii grupurilor de lucru din domeniul activităților sportive (clase de elevi, echipe de sportivi, cupluri de sportivi etc.), primește prin testul sociometric posibilitatea de dezvăluire a relațiilor din domeniul acestor grupuri, a acelor relații care nu pot fi appreciate prin alte metode.
Testul sociometric a fost propus în anul 1934 de psohosociologul american de origine română, Jacob Lewi Moreno.
Am urmărit prin aplicarea testului sociometric, relațiile interindividuale și raporturile care se stabilesc între copiii grupului și în ce măsură copiii practicanți ai jocului de baschet socializează între ei realizând o coeziune corepunzătoare la nivelul grupului care să asigure un mediu bun pentru pregătire.Tratarea sociometrică a grupului în general, poate evidenția:
1. Statusurile individuale – reprezintă prețuirea colectivă de care se bucură deținătorul unei poziții în grup;
2. Dispozițiile în grup;
3. Calitatea de a fi popular sau marginal;
4. Gradul de coeziune și coerență a grupului;
5. Liderul sociometric al grupului;
6. Așteptări cu privire la relațiile din cadrul grupului.
Pornind de la constatarea că în grupurile de sportivi în care există relații pozitive (simpatie, prietenie, colaborare, ajutor reciproc etc.) activitatea desfășurată este mai eficientă, testul sociometric își propune să stidieze aceste relații preferențiale, tocmai în vederea stabilirii nivelului de coeziune al grupului și al elementelor de ordin psiho-sociologic care o determină.
Testul sociometric este un instrument care măsoară:
a) Atracțiile (+);
b) Respingerile(-);
c) Indiferențele(0).
În funție de acestea, relațiile dintre membrii grupului în general și a grupului constituit din copii din grupa babybaschet în special, pot fi:
a) Reciproce (+,+ ; -,-):
– atracții reciproce(+,+);
– respingeri reciproce(-,-);
b) Unilaterale (+,- ; +;0 ; -,0);
c) Neutre (0,0).
Principalii indicatori ai testului sociometric sunt:
a) Indicele de statut social (Iss) – exprimă gradul de acceptare al unui copil din grup în cadrul grupului.Se calculează astfel:
N(A) ∑ A
Iss = ——— = ——— Iss є [ 0,1 ]
N-1 N-1
N(A) – numărul subiecților care îl aleg pe A;
N – numărul total al subiecților.
b) Indicele de statut preferențial a lui A (Isp) – exprimă modul în care se clasifică subiecții în cadrul unui grup (în funcție de felul în care sunt acceptați sau respinși).Se calculează astfel:
∑A-∑R
Isp = ——— Isp є [ -1,1 ]
N-1
A – numărul alegerilor exprimate pentru A;
R – numărul respingerilor exprimate față de A;
N – numărul total de membrii.
Referitor la gradul de coeziune și coerență a grupului trebuie calculați coeficientul de coeziune și indicele de coeziune al grupului.Aceștia sunt:
c) Coeficientul de coeziune al grupului – se calculează astfel:
2x∑Ar
Cc = ——— Cc є [ 0, 1 ]
N(N-1)
Ar – numărul de alegeri reciproce;
N – numărul total de membrii.
d) Indicele de coeziune al grupului;
2x(∑Ar-∑Rr)
Ic = —————— Ic є [-1,1 ]
N(N-1)
3. Metoda statistico-matematică
Utilizarea metodei matematice este legată de studiul cantitativ al lucrurilor și fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. Matematica conduce și la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor datorate relațiilor strânse care există între variațiile cantitative și calitative ale acestor fenomene
Utilizarea matematicii în știința activităților corporale începe prin aspectul ilustrativ, utilizarea diferitelor formule matematice și a graficelor, continuă apoi prin tehnici matematici ale cercetării cum sunt :
– prelucrarea statistică;
– construirea modelelor;
– utilizarea calculatoarelor.
Statistica – ramură a matematicii, devenită ea însăși știință și metodă s-a dezvoltat în mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica anumite fenomene.
Ca metodă, statistica desprinde din studiul fenomenelor de masă, conexiuni și corelații asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametrii ai acestora. Ca o metodă de prelucrare și interpretare a datelor recoltate în cercetare, statistica s-a impus în ultimele decenii și a căpătat un rol important în cercetare.
Indicatorii statistico-matematici uzuali în analiza datelor obținute prin măsurare pot fi grupați în 2 categorii:
A. Parametrii tendinței centrale
Datele colectate de la diferite colective (grupe) în general, permit unele aprecieri privind valoarea acestora și frecvența cu care apar.Caracterizarea colectivului (grupei) se face din datele obiective obținute prin măsurări și care reprezintă valori a unor indicatori calculați. Indicatorii (parametrii) tendinței centrale utilizați în acest scop sunt următorii:
a) Modulul;
b) Mediana;
c) Media aritmetică.
Modulul (Mo) – reprezintă valoarea cu frecvența cea mai mare și din acest punct de vedere, un colectiv e bine caracterizat de o valoare care apare de mai multe ori.
Mediana (Me) – reprezintă valoarea care împarte în două jumătăți egale șirul de date recoltate prin măsurare. Se calculează cu formula:
n+1
Me = —— în care: n – numărul de subiecți
2
Media aritmetică (X) – reprezintă indicatorul statisic cel mai des utilizat în interpretarea datelor recoltate, oferind cea mai precisă măsură a tendinței centrale. Se calculează cu formula:
∑ X X – valorile individuale;
X= ——— în care:
n n – numărul de subiecți.
B. Parametrii dispersiei
Oferă posibilitatea cunoașterii gradului de dispersie a datelor recoltate și de valorificare a mediei aritmetice. Indicatorii principali ai dispersiei sunt următorii:
a) Amplitudinea;
b) Abaterea medie;
c) Abaterea standard;
d) Coeficientul de variabilitate.
Amplitudinea (W) – reprezintă gradul de omogenitate al datelor recoltate respectiv a colectivului; astfel colectivul cu amplitudinea cea mai mică este mai omogen datele fiind mai grupate. Se calculează cu formula:
W=Xmax – Xmin în care:
Xmax – valoarea cea mai mare;
Xmin – valoarea cea mai mică.
Abaterea medie (Am) – reprezintă abaterea valorilor individuale de la valoarea centrală și se calculează cu formula:
∑(X1 -X) X1 – valorile individuale;
Am= ————— în care: X – media arithmetică;
n n – numărul de subiecți.
Abaterea standard (S) – reprezintă indicatorul dispersiei și se calculează cu formula:
∑(X1 -X)²
S= ± √ —————
n-1
Coeficientul de variabilitate (CV) – reprezintă măsura gradului de omogenitate a colectivului și se calculează cu formula:
S x 100
CV= ———— în care: S – abaterea standard;
X X – media aritmetică.
Pentru interpretare, statistica recomandă următoarele trepte:
a) 0 – 10% – omogenitate mare;
b) 10 – 20% – omogenitate medie;
c) 20% – omogenitate mică.
Am aplicat această metodă pentru analiza datelor obținute prin măsurare la probele de control și anume, la proba de alergare de viteză pe distanța de 20 metri și proba de conducere a mingii de baschet cu mâna îndemânatică pe distanța de 25 metri.
4. Metoda experimentului
Experimentul presupune o stare activă a subiecților și implică o activitate metodică orientată spre scopul précis de verificare a ipotezei formulate.
Experimentul poate fi definit ca fiind, o producere (modificare) intenționată a fenomenului cu scopul de a-l studia în condiții mai favorabile.
Am ales experimentul de verificare (confirmare) al cărui scop este verificarea de ipoteze formulate.
Etapele experimentului au fost următoarele:
a. Stabilirea temei, a problemei experimentale;
b. Alegerea variabilelor în funcție de ipotezele formulate;
c. Stabilirea situației experimentale;
d. Stabilirea subiecților în grupele experimentale și de control;
e. Manipularea și măsurarea variabilelor;
Evaluarea:
– inițială;
– intermediară;
– finală;
f. Centralizarea și prelucrarea datelor experimentale;
g. Analiza și interpretarea rezultatelor.
h. Redactarea raportului de cercetare.
3.4 PROBE DE CONTROL ȘI TESTE UTILIZATE
Pentru îndeplinirea obiectivelor experimentului și pentru a avea posibilitatea verificării ipotezelor experimentului am utilizat următoarele probe de control și teste:
A.Probe motrice generale recomandate de F.R.Baschet:
1. Viteză – alergare pe distanța de 20 metri cu start din picioare.S-a executat pe o distanță marcată corespunzător, cu plecare individual.Cronometrarea s-a realizat de la prima mișcare a subiectului și până la trecerea liniei de sosire. Fiecare subiect al eșantionului (grupei) a executat această probă de 2 ori, înregistrându se cel mai bun rezultat(în secunde, zecimi și sutimi de secundă).
2. Săritura în lungime de pe loc – subiectul se află în spatele unei linii trasate pe sol și execută desprinderea de pe 2 picioare și aterizare cât mai departe de locul desprinderii, cu aterizare pe 2 picioare. Se măsoară distanța dintre linia trasată pe sol și călcâiul piciorului din spate. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, înregistrându-se cel mai bun rezultat.
3. Evaluarea forței abdominale prin ridicarea trunchiului din culcat dorsal – subiectul din culcat dorsal cu mâinile la ceafă, genunchii îndoiți la 90°, susținute la nivelul gleznelor de un coechipier, execută ridicarea trunchiului la 90° și revenire cu umerii în contact cu solul. S-au înregistrat numărul de execuții corecte în 30 de secunde.
4. Evaluarea forței spatelui prin ridicarea trunchiului din culcat facial
– subiectul din culcat facial cu mâinile la ceafă, cu capul în dreptul unei bănci de gimnastică, cu picioarele susținute la nivelul gleznelor de către un coechipier, execută ridicarea trunchiului de pe sol până ce bărbia ajunge în dreptul părții superioare a băncii de gimnastică. S-au înregistrat numărul de execuții corecte.
5. Mobilitate coxo-femurală – subiectul stă în picioare pe o bancă înaltă de 50 cm, cu vârfurile picioarelor pe marginea acesteia.O riglă gradată din centimetru în centimetru se fixează cu gradația 50 la nivelul suprafeței băncii, cu gradațiile mici în sus și cele mari în jos. Executantul îndoaie trunchiul înainte și cu vârful degetelor încearcă să depășească în jos pe riglă gradația 50 a acesteia. Poziția finală se menține 3 secunde, un timp suficient pentru citirea gradației până la care s-a ajuns cu vârful degetelor. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, înregistrându-se cel mai bun rezultat.
6. Alergare de rezistență – alergare pe distanța de 600 metri. S-a executat colectiv, cei 15 sportivi ai grupei fiind împărțiți în 3 grupe a câte 5 sportivi cronometrându-se timpul fiecăruia.
Toate probele motrice generale s-au executat în sală exceptând alergarea de rezistență care s-a executat pe stadionul Municipal din Făgăraș.
Probele motrice generale au foat executate de 3 ori – inițial, intermediar și final.
B.Probe de control din 2 procedee tehnice învățate:
1. Proba de conducere a mingii de baschet cu mâna îndemânatică pe distanța de 20 metri – a fost executată în sala de pregătire pe un traseu măsurat corespunzător cu plecare individual. Măsurarea timpului necesar parcurgerii distanței de 20 de metri până la un jalon, cu ocolirea acestuia și revenire în dribling la linia de plecare s-a efectuat din momentul mișcării sportivului.
Fiecare subiect al grupei a executat această probă de 2 ori, înregistrându-se cel mai bun rezultat (în secunde și zecimi de secundă);
2. Proba de aruncare la coș din dribling cu mâna îndemânatică – a fost executată individual în sala de antrenament; fiecare sportiv a executat câte 10 aruncări din dribling cu plecare de la linia de centru a terenului lateral dreapta (respectiv stânga) cu finalizare din unghi de 45° dreapta (respectiv stânga).
Doresc să menționez că la aceste două probe s-au executat doar două evaluări, evaluarea inițială având loc la mijlocul perioadei de pregătire (21.02.2009), fiind necesară însușirea corectă a procedeului de către sportivi iar evaluarea finală în data de 25.04.2009.
C.Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet:
1. Traseu complex de procedee tehnice în atac
Descriere: pe ½ de teren, paralel cu linia de centru sunt așezate 7 jaloane cu o distanță de 2 metri între ele. Primul și ultimul jalon se află la o distanță de 1,5 metri de liniile laterale.
Jucătorul cu minge pornește din afara terenului execută: autolansarea mingii cu două mâini de la piept 3-4 m, prinderea mingii – oprire într-un timp – poziția triplei amenințări – pivotare 360° prin pășire (cu sectoare de 90°) cu protecția mingii – autolansarea mingii 3-4 m – prinderea mingii – oprire într-un timp – poziția triplei amenințări – pivotare 360° cu protecția mingii, dribling printre jaloane, ocolind primul jalon prin partea dreaptă. După ocolirea ultimului jalon, dribling – aruncare la coș din dribling cu mâna dreaptă de deasupra capului – recuperare – dribling până la colțul opus al terenului – oprire – pivotare 90° – reluarea execuției pe partea opusă cu finalizare prin aruncare la coș din dribling cu mâna stângă.
Diagrama nr.1
2. Traseu complex de procedee tehnice de apărare
Descriere: pe ½ din teren, de la linia de fund jucătorul execută: sprint până la linia de centru – retragere în alergare cu spatele până la linia de fund – sprint până la linia de centru – retragere prin deplasare laterală în poziție fundamentală cu 3 pași adăugați dreapta – stânga.
Diagrama nr.2
3. Aruncări libere
S-au executat câte 5 aruncări libere. Nu s-a apreciat numărul de aruncări marcate ci doar tehnica de execuție.
4. Joc 1×1 – cu plecare din poziția triplei amenințări (mingea va fi primită de la apărător) și depășire cu pășire încrucișată. S-a apreciat tehnica de execuție a depășirii. Fiecare sportiv a executat 3-5 acțiuni de atac-apărare.
Modaliatea de aprecere pentru probele specifice tehnico-tactice conform recomandărilor F.R.Baschet, au fost următoarele :
Traseu complex de procedee tehnice de atac
S-au urmărit următoarele aspecte:
– autolansarea mingii cu două mîini de la piept – împingere simetrică;
– oprirea într-un timp echilibrată, fără abatere de pași și fără pășire spre înainte pentru echilibrare;
– poziția triplei amenințări corectă – în poziție fundamentală cu mingea ținută în priză simetrică
– pivotare în poziție fundamentală cu protecția mingii – păstrarea echilibrului corpului și revenire în poziție fundamentală după pivotare
– dribling alternativ cu mâna dreaptă și mâna stângă, ocolind fiecare jalon cu mâna din exterior
– execuția corectă a driblingului – lateral față de corp, cu protecția mingii cu mâna opusă celei de dribling;
– aruncare la coș din dribling cu mâna dreaptă de deasupra capului, fără abatere de pași;
– aruncare la coș din dribling cu mâna stângă de deasupra capului, fără abatere de pași;
– aruncare la coș din dribling să fie executată corect: ultima impulsie a mingii în sol să fie mai lungă, prima pășire de asemenea mai lungă, cea de-a doua pășire mai scurtă, desprindere înaltă în pas săltat, aruncare din priză asimetrică din punctul cel mai înalt al săriturii;
– recuperarea mingii prin săritură (agresivitate pentru recuperarea mingii);
– viteză de execuție pe întreg traseul.
Traseu complex de procedee tehnice de apărare
S-au urmărit următoarele aspecte:
– alergare corectă cu fața și cu spatele în condiții de manifestare a motricității
(echilibru,viteză);
– deplasare laterală în poziție fundamentală joasă corectă:
• trunchiul drept, ușor aplecat, capul sus privirea înainte;
• brațele oblic jos;
• genunchii îndoiți, vârful piciorului de înaintare, oblic pe direcția de deplasare;
• se evită încrucișarea picioarelor;
• schimbarea direcției cu pivotare, echilibru, păstrarea poziției fundamentale joase;
• manifestarea vitezei de execuție pe fondul execuției tehnice corecte și echilibrate;
Aruncări libere
S-a urmărit:
– poziția picioarelor: depărtate la nivelul umerilor, piciorul de pe partea brațului de aruncare ½ de talpă mai în față, triplă flexie la nivelul membrelor inferioare;
– priza asimetrică, degetele desfăcute, mingea în contact numai cu degetele;
– poziția inițială corectă a mingii înainte de aruncare;
– brațul îndoit la 90°, cotul sub minge îndreptat spre direcția de aruncare;
– alinierea verticală a articulațiilor cot – genunchi – vârful piciorului;
– extensia completă a membrelor inferioare și a cotului;
– “biciuirea” palmei cu terminarea mișcării cu corpul perfect întins, pe vârfuri, palma în jos;
– traiectoria mingii să fie medie – înaltă cu mișcarea de rotație inversă a mingii.
Joc 1×1
Atac
– primirea mingii cu prindere cu ușoară săritură și intrare în poziția triplei amenințări;
– fente de depășire sau de aruncare executate convingător și echilibrat;
– alegerea momentului optim de plecare în dribling, pășire încrucișată lungă;
– dribling scurt, protejat cu bătaia mingii între picioare;
– executarea rapidă a succesiunii de pași premergătoare aruncării;
– aruncare la coș din dribling sau precedată de oprire în funcție de situația tactică concretă;
– lupta pentru recuperarea mingii.
Apărare
– poziție fundamentală joasă cu un plasament corespunzător între atacant și coș șa un braț distanță;
– închiderea depășirii cu deplasare laterală rapidă și echilibrată cu păstrarea poziției fundamentale;
– săritură pentru împiedicarea aruncării și lupta pentru recuperarea mingii.
Aceste probe s-au executat o singură dată cu excepția jocului 1×1 care presupune mai multe actiuni atac-apărare (în cazul experimentului s-au executat 3 astfel de acțiuni).
Fiecare execuție a fost notată de la 1 la 5. S-au adunat punctele de la fiecare probă și totalul s-a împărțit la 4 și a rezultat nota finală. S-au acordat de asemenea 0,5 puncte pentru participarea la probă. Scara de apreciere, conform recomandărilor F.R.Baschet, este următoarea:
a. 0,5-2,4 = satisfăcător (nivel aspirant);
b. 2,5-3,9 = bine (nivel speranță);
c. 4,0-5,0 = foarte bine (nivel maestro).
Menționez pentru probele specifice tehnico-tactice s-au executat două testări, inițială perioadei de pregătire (15.05.2009).
D.Testul sociometric
Testul sociometric presupune alegerea subiecților – sportivii care alcătuiesc grupa de babybaschet, alcătuirea, aplicarea și interpretarea testului.
Testul a fost precedat de un instructaj al copiilor care a prevăzut:
a. Caracterul confidențial al testului, membrii grupei au primit asigurări că răspunsurile lor(care s-au vrut sincere) nu vor fi dezvăluite colegilor;
b. Limitarea numărului de preferințe și respingeri la 3;
c. Interzicerea comunicării și a schimbului de priviri între subiecți;
d. Interdicția ca cel care completează testul să se prevadă atât la aleși cât și la respinși.
De asemenea s-au avut în vedere la administrarea testului următoarele condiții:
a. Cei 10 copii care au participat la test din totalul de 15 care compun grupa, se cunosc destul de bine pentru a fi în stare să exprime preferințe pe baze reale și nu la întâmplare;
b. Întrebările chestionarului s-au referit strict la activitatea care îi atrage pe toți copii foarte mult pentru a participa la lecția de antrenament, și anume la a juca baschet;
c. Preferințele să poată fi exprimate ierarhizat;
În testul sociometric aplicat s-au măsurat atracțiile și respingerile (reciproce sau unilaterale), indiferențele și gradul de coeziune între membrii grupului prin calcularea indicatorilor principali ai testului sociometric (au fost enumerați la subcapitolul „ metode de cercetare și tehnicile folosite”).
Menționez că testul sociometric a fost aplicat grupului format din sportivii grupei de babybaschet băieți, inițial după o perioadă de 90 de zile de la formarea grupei, respectiv data de 15.01.2009 și final la data de 15.05.2009.
Numărul de subiecți care au participat la testul sociometric de tip”preferințe”este de 10. Nota maximă care poate fi primită este +3 iar cea minimă -3.
Întrebările testului sociometric au fost formulați în următorii termeni:
1.Enumerați pe primii 3 dintre colegii de grupă pe care îi preferați coechipieri. Notele care sunt primite în acest caz sunt:
1………………………………………(+3)
2………………………………………(+2)
3………………………………………(+1)
2. Enumerați pe primii 3 dintre colegii de grupă pe care nu îi doriți coechipieri. Notele care sunt primite în acest caz sunt:
1……………………………………………………….(-3)
2……………………………………………………….(-2)
3……………………………………………………….(-1)
=== 05aCapitolul 4-Prezentarea rezultatelor,subcapit 4.1-prezentarea rezultatelor-26pg verificat,paginat75-100 ===
CAPITOLUL 4
PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR
4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE
Tabel centralizator nr. 1
Date generale privind componența grupei de babybaschet băieți A.C.S.SPORTIC
PRO BASCHET Făgăraș
Tabel centralizator nr. 2
Probe motrice generale
Testare inițială
(13.10-20.10.2009)
Tabel centralizator nr. 3
Probe motrice generale
Testare intermediară
(01.03 – 07.03.2009)
Tabel centralizator nr. 4
Probe motrice generale
Testare finală
(20.04-26 04.2009)
Tabel centralizator nr.5
Alergare de viteză -20 m
Testare inițială(20.10.2009)
Testare finală(27.04.2009)
Parametrii tendinței centrale:
Testare inițială: Testare finală:
Mo= 4,4 s Mo= 4,3 s
Me= n+1/2 = 8 → Me = 4,6 s Me= n+1/2= 8 → Me = 4,3 s
X= 4,5 s X= 4,3 s
Tabel centralizator nr.6
(calculul indicatorilor dispersiei)
Alergare de viteză -20 m
Testare inițială(20.10.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 1 s
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 3,9/15= 0,26 s
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± √1,37/14 = 0,31 s → 4,5±0,3 →
valorile situate între 4,8 și 4,2 se abat de la medie→ 6 valori se află în afara celor 2
abateri→ 40% valori se abat → 100 – 40 = 60 < 68%→ Valorile obținute la testarea
inițială nu se încadrează într-o distribuție normală.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 0,3×100 / 4,5= 6,6% є 0 – 10% → grupa este caracterizată de omogenitate mare la testarea inițială.
Tabel centralizator nr.7
(calculul indicatorilor dispersiei)
Alergare de viteză -20 m
Testare finală(27.04.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 0,7 s
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 2,6/15= 0,17 s
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± √0,74/14 = 0,23 s ≈ 0,2 s →
4,3±0,2 → valorile situate între 4,1 și 4,5 se abat de la medie→ 5 valori se situează în afara celor 2 abateri→ 33,33% valori se abat → 100-33,33 = 66,67% < 68%→ Valorile
obținute la testarea finală nu se încadrează într-o distribuție normală dar se apropie de aceasta, înregistrându-se un procent sensibil mai bun decât la testarea inițială.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 0,2×100 / 4,3= 4,6% є 0 –10% → grupa este caracterizată de omogenitate mai mare la testarea finală decât la testarea inițială.
Tabel centralizator nr.8
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică
Testare inițială(21.02.2009)
Testare finală(27.04.2009)
Parametrii tendinței centrale:
Testare inițială: Testare finală:
Mo= 12,2 s Mo=12,3 s
Me= n+1/2 = 8 → Me=12,2 s Me=12,3 s
X= 12,3 s X= 12,2 s
Tabel centralizator nr.9
(calculul indicatorilor dispersiei)
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică
Testare inițială(15.02.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 1,4 s
Abaterea medie(Am) = ∑ ﴾X1-X﴿ / n = 6,3 / 15 = 0,42 s
Abaterea standard (S) = ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± 0,5 s → 12,3 ± 0,5 → valorile situate
între 11,8 și 12,8 se abat de la medie → 5 valori se situează în afara celor 2 abateri → 33,3%
valori se abat → 100 – 33,3 = 66,67%≈ 68%
Valorile obținute la testarea inițială se apropie de o distribuție normală (68%)
corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100) /X =(0,5×100) / 12,3 = 4,7%
4,7 є ﴾ 0 – 10%﴿ → grupa e caracterizată de un grad mare de omogenitate
Tabel centralizator nr.10
(calculul indicatorilor dispersiei)
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică
Testare finală(11.04.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 1,3 s
Abaterea medie(Am) = ∑ ﴾X1-X﴿ / n = 5,5/15 = 0,37 s
Abaterea standard (S) = ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± 0,26 s → 12,2 ± 0,3 → valorile situate
între 11,7 și 12,5 se abat de la medie → 4 valori se situează în afara celor 2 abateri →
26,6% valori se abat → 100-26,6 = 73,4% 68%
Valorile obținute la testarea finală se încadrează în distribuție normală 68% → abatere
standard, corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100) /X = (0,3×100)/12,2 = 2,5%
2,5 є ﴾ 0 – 10%﴿ → grupa este caracterizată de un grad mai mare de omogenitate decât la testarea ințială.
Tabel centralizator nr.11
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
(fiecare sportiv beneficiind de 10 încercări)
Testare inițială(14.02.2009)
Testare finală(11.04.2009)
Parametrii tendinței centrale:
Testare inițială: Testare finală:
Mo= 3 aruncări Mo= 6 aruncări
Me= n+1/2 = 8 → Me = 3 aruncări Me= n+1/2= 8 → Me = 6 aruncări
X= 3,7 aruncări X= 6 aruncări
Tabel centralizator nr.12
(calculul indicatorilor dispersiei)
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
Testare inițială(14.02.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 5 aruncări
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 17,7/15= 1,18 aruncări
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± √30,9/14 = 1,48 ≈ 1,5 aruncări→
3,7±1,5 → valorile situate între 2,2 și 5,2 se abat de la medie→ 5 valoari se situează în afara celor 2 abateri→ 33,33% valori se abat → 100-33,33 = 66,67% < 68%
Valorile obținute la testarea inițială nu se încadrează într-o distribuție normală,
corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 1,5×100 / 3,7= 40,5% 20%→ grupa este caracterizată de lipsă de omogenitate la testarea inițială.
Tabel centralizator nr.13
(calculul indicatorilor dispersiei)
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
Testare finală (11.04.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 4 aruncări
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 12/15= 0,8 aruncări
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = 1,13 ≈ 1,1 → 6±1,1 → valorile situate între 4,9 și 7,1 se abat de la medie→ 3 valori se situează în afara celor 2 abateri→
20% valori se abat → 100-20 = 80% 68%
Valorile obținute la testarea finală se încadrează într-o distribuție normală → abatere
standard, corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 1,1×100 /6 = 18,33% є ﴾0-20%﴿→
grupa este caracterizată de omogenitate medie la testarea finală.
Tabel centralizator nr.14
Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet
Testare inițială(16.02.- 22.02.2009)
Tabel centralizator nr.15
Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet
Testare finală(27.04.- 03.05.2009)
Tabel centralizator nr. 16
Testare fiziologică(22.03-10.04.2009)
Formația de minibaschet A.C.S. SPORTIC PRO BASCHET Făgăraș
Observații:
1.La evaluarea capacității vitale a subiecților de la pozițiile 12 și 13, au fost depistate căi
respiratorii obstrucționate datorate în principal unor viroze respiratorii recente;
2.La evaluarea costului cardiac interpretarea s-a făcut astfel:
În cazul când P1-P3 ≥ 10 bătăi ale inimii(toți cei 15 subiecți) curbele de recuperare sunt
considerate normale.
Tabel centralizator nr.17
Testare fiziologică(14,15.03.2009)
Testul Ruffier
Formația de minibaschet A.C.S.SPORTIC PRO BASCHET Făgăraș
Adaptare medie la efort: 26,6% din efectiv.
Adaptare slabă la efort: 73,4% din efectiv.
Media aritmetică a înălțimii: X141,8 cm
Tabel centralizator nr.18
Testare fiziologică(14.01.2008)
Testul Ruffier
(preluat de la centrul de medicină sportivă Sibiu )
Adaptare medie la efort: 19,04% din efectiv.
Adaptare slabă la efort: 61,92% din efectiv
Adaptare foarte slabă la efort: 19,04% din efectiv
Media aritmetică a înălțimii: X138,2 cm
Date antropometrice(înălțimea și anvergura în cm., iar greutatea în kg.)
Grafic nr.1
Alergare de viteză 20m(sec.)
Grafic.nr.2
Alergare de rezistență 600m(min.)
Grafic.nr.3
Săritura în lungime de pe loc(cm)
Grafic.nr.4
Forța abdomen(nr.repetări în 30 sec.)
Grafic.nr.5
Forța spate(nr. de execuții corecte)
Grafic.nr.6
Mobilitate coxo-femurală(cm)
Grafic.nr.7
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică(sec.)
Grafic.nr.8
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică,
fiecare sportiv beneficiind de 10 încercări
Grafic.nr.9
Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet
(puncte acumulate)
Grafic.nr.10
Testarea sociometrică
După aplicarea testului subiecților am procedat conform alogoritmului la despuierea acestuia și alcătuirea tabelului cu alegerile și respingerile exprimate.
Tabel centralizator nr. 19
Testul sociometric
Testare inițială(15.01.2009)
Tabel centralizator nr. 20
Sociomatricea
Tabel centralizator nr. 21
Calculul indicilor sociometrici
2x∑ Ar 2×7
Cc= ———— = ——— = 0,15 ; Ccє[0 , 1] → coeficient slab de coeziune
N(N-1) 10×9
Ar= 7↔ (2 – 7);(2 – 9);(3 – 4);(3 – 5);(4 – 5);(4 – 8);(8 – 10);
Rr= 7↔ (1 – 2);(1 – 8);(1 – 9);(2 – 8);(5 – 6);(6 -9);(8 – 9);
2x﴾∑ Ar – ∑Rr) 2x 0
Ic= —————— = ——— = 0 ; Icє[-1 , 1] → indice mediu de coeziune
N(N-1) 10×9
Sociograma alegerilor exprimate la testarea inițială este redată în Anexa nr.11
Tabel centralizator nr. 22
Testul sociometric
Testare finală(15.05.2009)
Tabel centralizator nr. 23
Sociomatricea
Tabel centralizator nr. 24
Calculul indicilor sociometrici
Ar = 8 ↔(1 – 3);(2 – 7);(4 – 8);(5 – 8);(8 – 10);(9 – 10);(2 – 9);(6 – 9);
Rr = 6 ↔(1 – 2);(2 – 6);(3 – 10);(4 – 5);(8 – 9);(3 – 10);
2x∑ Ar 2×8
Cc= ———— = ——— = 0,18 ; Ccє[0 , 1] → coeficient slab de coeziune
N(N-1) 10×9
2x﴾∑ Ar – ∑Rr) 2x 2
Ic= —————— = ——— = 0,044 ; Icє[-1 , 1] → indice mediu de coeziune
N(N-1) 10×9
Sociograma alegerilor exprimate la testarea finală este redată în Anexa nr.11.
=== 05bCapitolul 4,subcapit 4.2-interpretarea rezultatelor ===
4.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Pentru verificarea ipotezelor de lucru am procedat la testarea individuală a sportivilor grupei de babybaschet băieți după cum urmează:
la probele motrice generale, testare inițială, intermediară și finală;
la probele tehnice, aruncări și test sociometric, testare inițială și finală;
la investigarea fiziologică, o singură testare.
1.Probe motrice generale
În urma calculării mediilor aritmetice a valorilor obținute la cele trei testări (inițial, intermediar și final), s-au observat creșteri ale valorilor medii după cum urmează:
forța abdomen: Xf -Xi = 2,53 repetări;
forța spate: Xf -Xi = 5 execuții;
mobilitate: Xf -Xi = 2,9 cm;
săritura în lungime: Xf -Xi = 4,3 cm.
Progresul realizat la aceste probe este o consecință a eficienței procedeelor metodice utilizate în lecțiile de antrenament pentru dezvoltarea mobilității, a exercițiilor din școala săriturii și a exercițiilor de încălzire specifice influențării selective a aparatului locomotor(în cazul forței abdomen și spate).
La probele de alergare valorile medii corespunzătoare au scăzut astfel:
alergare de viteză: Xf -Xi = 0,2 sec;
alergare de rezistență: Xf -Xi = 0,22 minute;
Progresul realizat la alergarea de viteză și alergarea de rezistență, este o consecință a exercițiilor specifice pentru dezvoltare vitezei de reacție și de deplasare (jocuri dinamice și concursuri de viteză) utilizate în lecții dar și dezvoltarea indirectă a calității motrice-rezistența prin joc bilateral.
Pentru alergarea de viteză am folosit metoda statistico-matematică de prelucrare și interpretare a datelor obținute la testarea inițială și cea finală prin calcularea parametrilor tendinței centrale și a indicatorilor dispersiei. Se observă la testarea finală o creștere a procentului valorilor (de la 60% la 66,67%), ceea ce reprezintă o distribuție a valorilor foarte apropiată de o distribuție normală, conform curbei lui Gauss (68%) iar coeficientul de variabilitate care este măsura omogenității grupei, scade (de la 6,6 la 4,6), grupa câștigând în omogenitate.
2. Proba de conducere a mingii de baschet pe distanța a 20 metri cu mâna îndemânatică
Progresul realizat între cele două testări deși foarte mic respectiv 0,1 sec. (Xi -Xf), evidențiază îmbunătățirea indicilor vitezei de execuție precum și a tehnicii specifice acestui element tehnic al jocului de baschet.
Prin calcularea indicatorilor statistico-matematici am constatat după testarea finală o creștere a procentajului valorilor (de la 66,67% la 73,4%) ceea ce reprezintă o distribuție normală conform curbei lui Gauss iar coeficientul de variabilitate scade (de la 4,7% la 2,5%), grupa câștigând în omogenitate.
3. Proba de aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
Utilizarea acestei probe în experiment a avut ca scop, pe de o parte identificarea nivelului de însușire a tehnicii specifice a acestui procedeu de finalizare fundamental în jocul de baschet iar pe de altă parte și cunoașterea indicilor de precizie și eficiență.
Progresul realizat între cele două testări a fost de 2,3 aruncări reușite (Xf -Xi), progres care justifică calitatea și eficiența structurilor tehnice utilizate în lecțiile de antrenament pentru învățarea și consolidarea acestui procedeu.
Prin calcularea indicatorilor statistico-matematici am constatat după testarea finală o creștere a procentajului valorilor ( de la 66,67% la 80%) ceea ce reprezintă o distribuție normală a valorilor iar coeficientul de variabilitate scade de la 40,5% (omogenitate mică inițial) la 18,3% ( omogenitate medie la final).
4. Probe specifice tehnico-tactice
Am considerat necesar efectuarea cu grupa de babybaschet a acestui set de probe recomandate de F.R.Baschet, cu scopul de a identifica nivelul de însușire
în rândul copiilor a elementelor și procedeelor de bază din jocul de baschet (prindere – ținere minge, pivotare, dribling și aruncare la coș din dribling – ambidextrie, aruncare la coș de pe loc) ca urmare a mijloacelor și metodelor folosite în lecția de antrenament. De asemenea am avut în vedere și aspectele privitoare la tactica individuală care se învață de la această vîrstă ( protejarea mingii pe loc și în dribling, poziția fundamentală și deplasări specifice acestei poziții, relația 1×1 în atac și în apărare).
Progresul realizat de copii între cele două testări a fost evident obținându-se o creștere de punctaj (Xf -Xi) = 4,4 puncte.
5. Proba fiziologică
Evaluarea stării de sănătate a oricărui sportiv prezintă o deosebită importanță și se efectuează inițial, atunci când copilul pășește pentru prima oară în ramura de sport respectivă și continuu, pe tot parcursul pregătirii lui.
În timpul efectuării selecției primare în vederea formării grupei de babybaschet băieți, am solicitat părinților în primă fază, adeverințe medicale de la medicul de familie pentru a avea confirmarea unei stări de sănătate a copiilor care să facă posibil efortul fizic fără riscuri.
La mijlocul perioadei de pregătire din cadrul planului anual, am efectuat testarea fiziologică a celor 15 sportivi ai grupei, care a constat în evaluarea capacității respiratorii ( spirometrie), evaluarea capacității de efort ( testul Ruffier) și evaluarea costului cardiac ( testul Brouha). În urma investigării am concluzionat următoarele:
a. Spirometrie – valori normale;
b. Test Brouha – curbe normale;
c. Test Ruffier
După ce am efectuat testul Ruffier, am comparat valorile obținute la grupa aflată în experiment cu sportivi de aceeași vârstă din Sibiu ( date preluate de la centrul de medicină sportivă Sibiu) astfel:
– la sportivii făgărășeni am constatat o adaptare medie la efort pentru 26,6% dintre ei și o adaptare slabă la efort pentru 73,4%;
– la sportivii sibieni am constatat o adaptare medie la efort pentru 19,04% dintre ei, adaptare slabă 61,92% și adaptare foarte slabă 19,04%.
În urma comparării rezultatelor celor două grupuri de sportivi, se constată un “scor” mai bun în favoarea subiecților din Făgăraș la indicatorul de efort , ca și dealtfel la indicele antropometric – înălțime (X=141,8 cm pentru sportivii din Făgăraș, X= 138,2 cm pentru sportivii din Sibiu).
Având în vedere faptul că la această vârstă investigarea indicilor fiziologici nu este foarte concludentă și fiind la începutul pregătirii sportive pentru acești subiecți, testarea s-a efectuat doar o singură dată obținîndu-se valori corspunzătoare unei adaptari slabe la efort pentru majoritatea cazurilor, valori dealtfel normale pentru indicatorii fiziologici investigați pentru sportivi de această vârstă.
6. Testul sociometric
Prin aplicare testului sociometric subiecților din grupa de babybaschet am încercat să răspund ipotezei formulate în lucrare referitor la socializarea copiilor prin practicarea jocului de baschet
Înainte de a prezenta analiza și interpretarea testului aplicat doresc să menționez contribuția mea activă în stabilirea unor pasiuni pozitive comune în grupul de copii cum ar fi dorința de victorie, cât și a unor relații de colaborare, ajutor, prietenie între membrii grupului prin următoarele mijloace mai importante:
– aprecieri și încurajări permanente adresate copiilor;
– oferirea unor mici recompense copiilor pentru aspectele pozitive ale muncii lor în lecția de antrenament ( dulciuri, mulțumiri etc.);
– explicații date copiilor cu privire la ce e bine și ce e rău de făcut;
– explicații privitoare la regulamentul jocului de baschet etc.
Am observat pe parcursul ciclului de pregătire pentru această categorie de sportivi ( la antrenamente, jocuri, în deplasările făcute pentru jocuri amicale etc.) o apropiere generală între ei dar și situații când la un moment dat au apărut marginalizări în grup. Am încercat prin mijloacele utilizate o omogenizare a grupului, analizarea testului sociometric aplicat confirmându-mi așteptările și munca depusă în această privință.
Am efectuat prima testare a copiilor după aproximativ 3 luni de la constiuirea grupei ( perioadă necesară cunoașterii între ei, copii provenind de la mai multe școli din Făgăraș), iar a doua testare după încă patru luni de activitate.
Astfel, dacă la prima testare sociometrică cei mai bine plasați subiecți din punct de vedere al indicelui de statut social erau subiecții 5 și apoi 4 iar la polul opus (marginalizați) subiecții 1 și 6 urmați de 9, la a doua testare subiectul 5 pierde poziția de “leader” iar subiecții 1 și 6 părăsesc pozițiile ocupate anterior și vor ocupa poziții cu indice de statut special mai mare, sau chiar subiectul 9 reușind să ocupe o poziție cu indice de statut social foarte bun.
După cum se observă în cele două sociograme realizate la testarea inițială și finală, în perioada pregătitoare dintre testări s-a reușit omogenizarea grupei astfel că cei marginalizați inițial s-au integrat treptat bine în grup, totodată subiectul 5 pierde poziția inițială foarte bună. În acest sens este important următorul aspect: dacă subiecții 1,6 și 9 au înregistrat în perioada de pregătire un număr constant de prezențe la lecțiile de antrenament, subiectul 5 înregistrează mai puține prezențe între cele două testări.
De asemenea se observă că, atât coeficientul de coeziune cât și indicele de coeziune ai grupei cresc de la testarea inițială ( Cc= 0,15, Ic= 0) la testarea finală ( Cc= 0,18, Ic=0,044).
=== 06CAPITOLUL 5 Concluzii si propuneri ===
CAPITOLUL 5
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
5.1 CONCLUZII FINALE
Lucrarea de față pe care am pregătit-o pe parcursul acestui an terminal , reprezintă finalizarea studiilor universitare de licență dar, pentru mine personal reprezintă și o etapă importantă (intermediară desigur) în pregătirea mea pentru profesia de profesor-antrenor.
Vor urma cu siguranță studiile universitare de masterat și probabil cursuri postuniversitare de antrenori când voi finaliza pregătirea mea în educație fizică și sport, domeniul sport și performanță motrică.
Am pornit pe acest drum mai târziu decât alți colegi antrenori mai tineri dar cu o dorință și o ambiție care imi dă dreptul să sper că voi reuși în ceea ce mi-am propus.
„ Niciodată să nu spui niciodată”, „ niciodată nu e prea târziu” și „ dacă vrei cu adevărat poți” sunt îndemnuri care mă fac să cred în permanență că, atunci când pui suflet și muncă deopotrivă în domenii cum sunt educația fizică școlară sau sportul de performanță, vor veni cu siguranță și rezultatele dorite.
Am pornit la drum cu adevărat în toamna anului 2006 o dată cu înființarea organizației sportive A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș având ca obiectiv principal, atragerea unui număr cât mai mare de copii spre practicarea jocului de baschet, inițierea, pregătirea ulterioară a acestora și trecerea spre performanță.
Satisfacțiile imediate nu au întârziat să apară, un număr tot mai mare de copii s-au îndreptat către baschet în Municipiul Făgăraș ca urmare a managementului potrivit la nivelul organizației sportive și a unui marketing sportiv promovat la nivel local dar și zonal.
Actualmente peste 60 de copii și tineri (fete și băieți) sunt inițiați sau instruiți la organizația sportivă făgărășană și interesul pentru jocul de baschet în Făgăraș este în continuă creștere.
Ca realizări se impune de menționat, mai multe participări cu echipe de babybaschet și minibaschet la Campionatul Național, o participare cu echipa de junioare III în Campionatul Național ediția 2007-2008 și calificarea în tueneul semifinal Grupa B, prima participare la o competiție internațională ( Turneul „Poseidon”- Bugaria 2008) cu echipa de junioare III unde echipa s-a clasat pe locul 3 din șase participante precum și participarea în fiecare an la campionatul județean masculin de baschet seniori. De asemenea prezența a doi juniori și o junioară de la A.C.S Sportic Pro Baschet în sezonul 2009-2010 la C.S.Ș.Sibiu și C.S.U Sibiu, încununează o activitate care poate fi evaluată bună în primii trei ani de la înființarea organizației sportive.
Vorbind despre nerealizări, pentru că din păcate au fost câteva, se cuvine să amintesc plecarea a doi juniori III spre altă ramură sportivă, nereușirea vreunei clasări pe unul din primele cinci locuri la Campionatul Național de Minibaschet sau imposibilitatea menținerii echipei de junioare III pe o perioadă mai mare de un sezon în Campionatul Național de junioare.
Tot ca nerealizări se cuvine de menționat faptul că nu s-a reușit convingerea autorităților locale ( Primăria și Consiliul Local Făgăraș), deși s-au făcut demersuri în acest sens, pentru acceptarea programului derulat de F.R.Baschet de amplasare de panouri în municipiile și orașele țării, program numit „Educație prin Sport, educație prin Baschet”.
În ceea ce privește experimentul realizat cu grupa de babybaschet băieți în perioada 01.10.2008 – 20.06.2009, am avut satisfacția să lucrez pentru prima oară cu copii de această vârstă (9-10 ani) și să conduc lecțiile de antrenament urmărind totodată verificarea unor ipoteze cu ajutorul cărora să-mi verific „potențialul” de antrenor.
Am reușit în această perioadă să realizez închegarea unor relații între copii în interiorul grupei prin lecțiile de antrenament, creșterea parametrilor motrici și tehnico-tactici la subiecții grupei experimentale și evaluări fiziologice pentru acest nivel de vârstă care demonstrează indici normali de dezoltare și parametrii normali la efort.
A fost o experiență personală fructuoasă într-o etapă de nouă luni care mă mulțumește dar mă și obligă pentru continuarea pregătirii la același nivel, în scopul atingerii obiectivelor viitoare de pregătire și performanță cu acești copii.
5.2 PROPUNERI
a) Pentru creșterea popularității baschetului la nivel local și zonal.
Reconsiderarea politicii de marketing sportiv a organizației printr-o mai bună comunicare cu mass-media din Municipiul Făgăraș, prin atragerea de noi sponsori cu ajutorul cărora să poată fi finanțată participarea echipelor organizației la Campionatul național de juniori și prin organizarea la nivel local de competiții de baschet și streetball ( între școli, între formațiile organizațiilor sportive cu capital privat din orașe apropiate etc.).
De asemenea este necesară continuarea eforturilor pentru convingerea autorităților locale de a se implica în realizarea programului derulat de F.R.baschet
„Educație prin Sport, educație prin Baschet” privind amplasarea de panouri în incinta școlilor și în locuri de pe domeniul public din Municipiul Făgăraș dar și în mediul rural.
b) Pentru dezvoltarea infrastructurii de baze sportive în Municipiul Făgăraș
Realizarea unui proiect cu privire la construirea unei baze sportive în Municipiul Făgăraș în colaborare cu Societatea italiană C.B.K.Collinetta Boccea Roma în colaborare cu autoritățile locale, care să cuprindă o sală de sport pentru baschet în principal și un bazin de înot acoperit.
c) Pentru realizarea obiectivelor de pregătire și performanță a sportivilor
organizației.
lărgirea bazei de selecție a copiilor din localitățile limitrofe Municipiului
Făgăraș;
– promovarea unui management al resurselor umane adecvat performanței prin angajarea a încă doi antrenori competenți alături de cei existenți actualmente în organigrama organizației;
– participarea cu cât mai multe echipe la Campionatul Național de juniori (junioare) precum și promovarea sportivilor la loturile naționale de baschet.
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXE, N.- Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, București, 1993;
2. BERCEANU, D., MOANȚĂ, A.D. și colaboratori – Concepția unitară de joc și pregătire pe nivele formative, Editura Printech, București, 2007;
3. CÂRSTEA, GHE.- Teoria și metodica educației fizice și a sportului, Editura Universul, București, 1993;
4. CĂLUGĂREANU, C., NEGULESCU, C.- Lecții de baschet, Editura Stadion,
București, 1972;
5. DRAGNEA, A.- Antrenamentul sportiv, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966;
6. DRAGNEA, A.- Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, Editura Sport-Turism, 1994;
7. GHEORGHIU, S.- Minibaschet, Editura Sport-Turism, București, 1986;
8. OZOLIN, N.G.- Metodica antrenamentului sportiv, Editura Stadion, 1972;
9. ROMAN, GHE.- Evaluarea în jocul de baschet, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2003;
10. SANISLAV, M.- Teoria educației fizice și sportului, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2003;
11. SANISLAV, M.- Managementul organizațiilor sportive, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu, 2001;
12. STOICA, F.- Teoria antrenamentului sportiv, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu, 1998;
13. ȘICLOVAN, I.-Teoria antrenamentului sportiv, Editura Sport-Turism, București, 1997;
14.TĂTARU, C. – Baschet.Bazele teoriei și metodicii, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005;
15. TĂTARU, C.- Metode moderne în pregătirea jucătorilor de baschet, Sibiu, 2003;
16. TĂTARU, C. -Terminologie în Educație fizică și Sport, Editura Design, Sibiu, 2001;
17. Turcu, D.M. – Marketing sportiv, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003;
18. Turcu, D.M. – Managementul sportiv în interacțiuni cu alte tipuri de management, Editura Universității „ Lucian Blaga”, Sibiu, 2005;
19. www.frbaschet.ro;
20. www.numaibaschet.ro.
=== BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI ===
BUGETUL DE VENITURI (Estimativ)
01.10.2008 – 30.06.2009
Total: 10 267,5 lei
BUGETUL DE CHELTUIELI(Estimativ)
01.10.2008 – 30.06.2009
Total: 10 280 lei
=== CAPITOLUL 1 si 2-48 pg_paginat ===
PLANUL LUCRĂRII
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE……………………………………………..2
1.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, ACTUALITATEA ȘI IMPORTANȚA EI……………………………………………………………………………………2
1.2 LOCUL BASCHETULUI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI A SPORTULUI…………………………………………………………………………………………….4
1.3ISTORIA ȘI EVOLUȚIA JOCULUI DE BASCHET, CARACTERISTICI………………………………………………………………………………….9
CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ………………..14
2.1 NECESITATEA UNUI CLUB DE BASCHET PRIVAT ÎN FĂGĂRAȘ.14
2.2 MODELUL DE ORGANIZARE: STATUT, CADRU LEGISLATIV, REGULAMENTE……………………………………………………………………………………18
2.3 MODELUL DE ACTIVITATE: SELECȚIE, INIȚIERE, PREGĂTIRE ȘI PROMOVARE ÎN SPORTUL DE PERFORMANȚĂ…………………………..34
CAPITOLUL 3 METODOLOGIA CERCETĂRII…………………….51
3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRĂRII: INIȚIERE, PREGĂTIRE, EVALUARE ȘI SOCIALIZARE………………………………………51
3.2 CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI, LOCUL, SUBIECȚII ȘI DURATA………………………………………………………………………..54
3.3 METODE DE CERECETARE ȘI TEHNICILE FOLOSITE…………….56
3.4 PROBE DE CONTROL ȘI TESTE UTILIZATE………………………………67
CAPITOLUL 4 PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR…………………………………………………………………..76
4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE……………………………76
4.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR………………………………………….101
CAPITOLUL 5 CONCLUZII ȘI PROPUNERI………………………106
5.1 CONCLUZII FINALE…………………………………………………………………….106
5.2 PROPUNERI…………………………………………………………………………………..109
ANEXE…………………………………………………………………………………………………110
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..111
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI, ACTUALITATEA ȘI
IMPORTANȚA EI
Având în vedere faptul că baschetul a evoluat enorm pe plan mondial și că este al doilea joc sportiv ca arie de răspândire și popularitate fiind cu siguranță “cel mai spectaculos joc sportiv al planetei”, doresc să aduc o mică contribuție la dezvoltarea acestuia atât în Țara Făgărașului cât și la nivel național.Alegerea. temei nu este incidentală, ea fiind în strânsă legătură cu necesitatea înființării unui club de baschet în Municipiul Făgăraș. Spun acest lucru având în vedere că în urmă cu mai bine de treizeci de ani jocul de baschet era foarte popular la Făgăraș fiind practicat de mulți tineri într un cadru organizat la secția de baschet a Clubului.Sportiv Școlar Făgăraș (C.S.Ș Făgăraș); de aici au plecat spre performanță jucători de mare valoare ca M.Sanislav, N.Palhegy și L.Hegyeși aceștia evoluând ulterior la formații din primul eșalon al baschetului romanesc (C.S.U.Sibiu, C.S.U Brașov) sau chiar în lotul național de juniori, tineret sau seniori. Se cuvine să amintesc cu acest prilej, numele regretatului profesor Ioan Cozachievici și al profesorului Ioan Trif care în acea perioadă pregăteau cu multă abnegație copii și tinerii veniți să practice baschetul la secția de baschet a C.S.Ș. Făgăraș.
În ultimul timp datorită desființării sectiei de baschet de la C.S.Ș Făgăraș și a refuzului sistematic a directorilor care s-au perindat la conducerea respectivului club sportiv de a o reânființa, am decis să mă implic personal în relansarea baschetului făgărășan prin înființarea Asociației Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș în anul 2006.
Ținând seama de aceste realități, precum și de faptul că personal am o experiență de peste 25 de ani de activitate ca jucător la C.S.S Făgăraș, Politehnica Iași apoi din nou la Făgăraș dar și ca instructor sportiv, mi-am propus prin alegerea temei să prezint pașii urmați pentru înființarea unui club de baschet privat, organizarea și activitatea acestui club.
De asemenea doresc să menționez că, la baza alegerii temei au fost cu siguranță și motive personale ale celui care, cu pasiunea de-o viață, cu multă dragoste și abnegație, se ocupă în Făgăraș de atragerea copiilor pentru practicarea în mod organizat a jocului de baschet.
Totodată am în vedere perfecționarea continuă în meseria de antrenor și ca urmare, alegerea și studiul acestei teme, constituie o încununare a muncii mele de până acum pe „tărâmul” baschetului românesc.
1.2 LOCUL BASCHETULUI ÎN SISTEMUL EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI
Sportul are ca trăsătură fundamentală competiția cu caracter preponderent de întrecere, dar și caracter formativ, prezent atât în sportul de performanță cât și în sportul pentru toți. Funcțiile sportului sunt complexe, acționând asupra sportivului, răspunzând nevoii de mișcare a tinerilor de pretutindeni.De altfel corespondența între practicarea educației fizice și sportului, în diversele ei forme și efectul, impactul acestora, se răsfrânge în ansamblul vieții sociale, aducând continuitatea stucturală a întregului sistem formativ și educațional.
În domeniul educației fizice și sportului regăsim obiective cu funcții fiziologice, altele cu funcții instructiv-educative și nu în ultimul rând, obiective cu funcții sociale. Dacă îmbinăm funcțiile, cea de profesie, educativă, de relaxare, de divertisment, igienă, agonistică, de autodepășire, ajungem la relațiile interpersonale atât de importante în dezvoltarea tineretului și a societății în general
Practicarea sportului reprezintă un act de cultură, deoarece atât cultura cât și educația activităților corporale sunt componente indestructibile ale vieții sociale moderne, ale culturii umane, în general.Jocurile sportive inventate, colective (printre care si baschetul) sau individuale, sunt adevărate cuceriri ale civilizației, și așezate definitiv în patrimoniul fiecărei națiuni.Educația fizică și sportul constituie un important fenomen social al lumii moderne.
Dorința de concurs, de întrecere a tuturor celor care participă la diferitele activități sportive, învingerea spațiului, a timpului, a obstacolelor naturale și artificiale dar și a unui adversar va fi pe deplin satisfăcută prin practicarea jocului de baschet. Pe glob este estimat că 72% din populație este practicantă a baschetului, sub diverse forme, la diferite categorii de vârstă.
Din punct de vedere al conținutului și al sferei domeniului se poate considera că jocul de baschet este:
a) joc sportiv colectiv;
b) sport;
c) disciplină sportivă;
d) mijloc al educației fizice și sportive;
e) sport complementar;
f ) spectacol sportiv;
g) disciplineă științifică sportivă aplicată;
h) disciplină de învățământ.
a) Joc sportiv colectiv
Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate, este un joc sportiv colectiv, rod al creativității și imaginației umane, o formă organizată de activitate socială; este un mod specific de manifestare și practicare, cu caracter ludic și sportiv al activității corporale și a exercițiului fizic, în care participanții, constituiți în două echipe de câte cinci jucători aflați temporar în raport de adversitate neostilă(rivalitate sportivă), luptă pe un teren special amenajat, pentru obținerea victoriei prin manevrarea mingii în limitele impuse de regulament, în scopul de a obține un număr cât mai mare de puncte.
b) Sport
Baschetul este un sport deoarece are la bază o activitate specifică de întrecere în care se valorifică intensiv formele de practicare a exercițiilor fizice în vederea depășirii proprii sau a adversarului.de aceea baschetul poate fi practicat ca: sport de agrement, sport pentru baza de masă a performanței, sport de performanță și sport de înaltă performanță.
c) Disciplină sportivă
Statutul de disciplină sportivă îi este determinat jocului de baschet de: cadrul organizatoric și sportiv instituționalizat pe plan național și internațional alături de celelalte discipline sportive.În țara noastră activitatea baschetbalistică se desfășoară în cadrul organizațiilor sportive de performanță de tip Asociație Sportivă și Club Sportiv care pot fi:
a) persoane juridice de drept public;
b) persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ;
c) societăți comerciale sportive pe acțiuni.
Activitatea organizațiilor sportive de performanță este condusă și coordonată de către Federația Română de Baschet (F.R.B) care, alături de alte 164 de federații naționale sunt afiliate Federației Internaționale de Baschet Amator (F.I.B.A).
Sportivii componenți ai acestor organizații sportive sunt legitimați și participă la competiții amicale și oficiale pentru obținerea de titluri de campioni sau de calificare într o categorie superioară. În România structura piramidală a competițiilor cuprinde:
– Campionatul Național de Minibaschet categoriile I și II-masculin și feminin;
– Campionatul Național de Juniori III- sub 14 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Juniori II- sub 16 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Juniori III- sub 18 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Tineret- sub 20 ani, masculin și feminin;
– Campionatul Național de Seniori Div.”B”și”A”- masculin și feminin.
d) Mijloc al educației fizice și sportive
Considerarea baschetului ca mijloc al educației fizice și sportive reprezintă recunoașterea funcției formative a acestuia. Funcția formativă constituie o componentă importantă a conceptului despre baschet, calitate oficializată în programele de educație fizică școlară.
Legătura dintre educația fizică și educația sportivă reprezintă utilizarea sporturilor și jocurilor sportive în realizarea obiectivelor și funcțiilor educației fizice.
Din aceste considerente, baschetul este un mijloc nu numai al educației sportive sau al educației fizice, ci unul dintre mijloacele tipice ale educației sportive și fizice moderne.
Baschetul sub aspect educațional contribuie la:
– întărirea sănătății;
– dezvoltarea și educarea calităților motrice și psihice;
– dezvoltarea fizică;
– educația spiritului de colectiv și de competitivitate;
– dezvoltarea capacității de autoorganizare și autoconducere.
e) Sport complementar
Calitatea de sport complementar dată baschetului este o consecință a valorii lui educative, care influențează asupra calităților motrice și psihice, inclusiv asupra trasăturilor morale și volitive.
Din toate jocurile sportive, baschetul este cel mai frecvent utilizat ca sport complementar, fiind recomandat în toate perioadele antrenamentului sportiv, inclusiv în cea competițională, această recomandare bazându-se pe:
– influența baschetului asupra motricității, psihicului și funcțiilor organismului;
– avantajul de a putea fi practicat sub formă simplificată, ca număr de jucători dar și ca suprafață de joc (ex.streetball);
– posibillitatea de a fi practicat ca mijloc de pegătire fizică generală, ca mijloc de odihnă și recreere activă.
f) Spectacol sportiv
Caracteristica de spectacol sportiv este comună tuturor sporturilor în care competițiile pot fi vizionate de către spectatori, dar mai ales baschetului care este și supranumit “ cel mai spectaculos joc al planetei”. De aceea profesorii, antrenorii și sportivii au obligația morală ca echipa să fie astfel pregătită încât prestația lor în jocuri să aibă toate caracteristicile unui spectacol sportiv, care să contribuie la cultura și educația pe plan sportiv a spectatorilor.
Referitor la latura educativă a baschetului considerat ca spectacol sportiv, implică și aspectul denumit”fair-play”, în spiritul căruia fiecare trebuie să contribuie la cultura și educația pe plan sportiv a spectatorilor.
g) Disciplină sportivă aplicativă
Considerarea baschetului ca disciplină sportivă aplicativă se referă la toți specialiștii, îndeosebi profesorii de educație fizică și antrenorii, care prin pregătirea și investigațiile pe care le fac se alătură celorlalți specialiști ai educației fizice și sportului.
Jocul de baschet trebuie investigat de pe pozițiile tuturor științelor și în primul rând al științelor din domeniul educației fizice și anume: teoria și metodica educației fizice, psihologia educației fizice, fizologia sportului, sociologia sportului sau pedagogia.
Calitatea de interdisciplinaritate conferă baschetului caracteristica de a avea și o metodologie de cercetare științifică proprie.
g) Disciplină de învățământ.
Specialiștii care se formează în unitățile de învățământ specifice educației fizice și sportului pot avea nivele de pregătire diferite în raport cu gradul de însușire al disciplinei baschet: instructorii sportivi, antrenorii, profesorii de educație fizică sau cercetătorii științifici.
Important este ca acești specialiști să fie formați teoretic și practic, cu cunoștiințe, priceperi și deprinderi în principal metodologice, predării baschetului în unitățile sportive sau în cele de învățământ.
1.3 ISTORICUL ȘI EVOLUȚIA JOCULUI DE BASCHET, CARACTERISTICI
Baschetul face parte din categoria jocurilor sportive inventate.
În anul 1891 pe tărâm american, un tânăr asistent de origine canadiană naturalizat american pe nume James A.Neismith, este numit să conducă lecțiilor de educație fizică la Colegiul Springfield din statul Massachusetts (S.U.A). În timpul orelor, el observă lipsa totală de interes a studenților pentru lecțiile în care domina gimnastica suedeză și la aparate. Astfel Neismith încearcă în prima fază să-i atragă pe studenți adaptând jocurile deja cunoscute (fotbal,rugby sau jocuri de mișcare) la condițiile sălii. După o perioadă de lucru, a ajuns la concluzia că ar fi necesară schimbarea regulilor consevatoare ale acestor jocuri de stadion.
Primul joc imaginat de tânărul asistent a fost compus din două echipe a cîte nouă jucători iar o minge urma să fie introdusă de aceștia în coșuri de nuiele așezate la nivelul solului.Jocul a plăcut foarte mult, iar un student l-a denumit „baschetball”.Se stabilesc și primele reguli ale noului joc, ulterior coșurile fiind ridicate la înălțime iar pentru ca mingea să nu mai trebuiască scoasă cu scara din coș, s-a îndepărtat fundul acestuia. Jocul atrăgea mulți spectatori din rândul studenților, care îl priveau cu interes de la balcoanele sălii de sport pe care erau fixate coșurile.În zelul lor, spectatorii interveneau de foarte multe ori cu mîna și dirijau mingea spre coș, ca urmare coșurile au fost prinse de panouri special amenajate care nu mai permiteau spectatorilor accesul la minge de la balcoane.
Jocul a prins foarte repede și studenții colegiului Springfield au răspândit cu repeziciune jocul, a cărui reguli aveau să fie modificate o dată cu scurgerea timpului, pe întreg continentul american și apoi în toată lumea.
La jocurile olimpice de la Saint Louis 1904, s-a făcut prima dată o demonstrație cu acest joc și în această perioadă a fost introdus în Germania de către dr.Schmidt, care asistase la această demonstrație. În Franța se pomenește despre baschet prima oară în anii 1905-1906, ulterior fiind răspândit în toată Europa.
În țara noastră imediat după încheierea primului razboi mondial, capitalul străin avea să pătrundă în diverse domenii dar mai ales în industria petrolieră. Angajații străini veniți de peste ocean, erau organizați în diverse societăți, printre care și instituția religioasă YMCA.Una din sarcinile acestei asociații a fost promovarea sporturilor tipic americane, unde baschetul ocupa un loc de frunte.
În anul 1920 profesorul american Forbes a recrutat o serie de elemente din armată care au primit sarcina de a învăța acest joc. În acel an, pe terenul asociației YMCA din fața Universității București a avut loc o demonstrație care a plăcut prin dinamism și spectaculozitate.
În următorii patru ani baschetul avea să pătrundă atăt în câteva importante licee bucureștene ( „ Mihai Viteazu”, „Spiru Haret”, „Matei Basarab”, „Cantemir”) cât și la Academia Națională de Educație Fizică.
În anul 1929 se organizează primul campionat cu participarea unor cluburi ca: Juventus, YMCA TCR, Viforul Dacia, Sportul Studențesc;campionatul a fost câștigat de Tenis Club Român (TCR).
În anul 1931 se înființează Federația Română de Baschet,Volei și Handbal.
În același an la 3 decembrie se inaugurează primul campionat masculin (în același timp și regional).În anul 1933 se organizează în cadrul „Ligii Muntenia” primul campionat feminin câștigat de Tenis Club Român.În anul 1936, începe destul de timid și în provincie o activitate de baschet masculin în orașele Iași, Timișoara, Brașov, Sibiu.
Activitatea internațională începe în anul 1935, prin participarea la campionatele Europene de la Geneva unde formația României a ocupat ultimul loc din zece țări participante.
După un declin generat de război, activitatea baschetbalistică avea să se răspândească începând cu anul 1950 în întreaga țară astfel că în prezent jocul de baschet aduce satisfacții iubitorilor din principalele orașe ale țării: București, Cluj, Sibiu, Brașov, Timișoara, Arad, Iași, Ploiesti, Craiova, Galați, Pitești, Oradea, Satu Mare, Tg.Mures dar și din orașe mai mici: Dej (feminin), Rm.Vâlcea, Târgoviște, Mediaș, Sf.Gheorghe, Alba-Iulia (feminin) sau Făgăraș.
Se reia în 1950 campionatul național organizat pe faze locale iar turneul final este cîștigat de Metal București încă trei ani la rând.
Din 1954 se organizează campionatul Divizionar A care este dominat de echipele Dinamo București și C.C.A ulterior Steaua.Cele două formații vor domina mulți ani baschetul masculin Românesc, beneficiind de un cadru organizatoric și de o putere financiară superioară altor formații masculine din România.
În baschetul feminin, începând din anul 1953 o serie de formații de tradiție își dispută supremația, în primii doi ani câștigătoare fiind Știința Cluj pentru ca apoi, centrul de greutate al baschetului feminin românesc să se găsească pentru mai mulți ani la București, unde Știința București câștigă de mai multe ori campionatul național.
Baschetul poate fi practicat atât în scop competițional dar și ca activitate fizică recreativă de către copii, tineri de ambele sexe, de femei și bărbați, de oameni aflați la o vârstă înaintată. Este un joc sportiv ce dispune de o gamă variată de procedee și de acțiuni tehnico-tactice. Acest fapt solicită jucătorilor o pregătire continuă și perseverentă iar profesorilor și antrenorilor esalonarea treptată în predarea succesiunii de învățare și perfecționare a tehnicii și tacticii. Baschetul oferă momente de o deosebită spectaculozitate, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucătorilor de a-și etala fantezia și inventivitatea fazelor de joc.Dimensiunile relativ reduse ale terenului de joc, precum și numărul mic de jucători, determină deplasări ale acestora și o circulație foarte rapidă a mingii, jucătorii participând astfel la faza de atac și la faza de apărare.
Care sport, dacă nu baschetul, ajută la înțelegerea că trebuie să-ți atingi obiectivul? Să intre mingea în coș, ținta fixă, un reper atât de mic (inelul) și o satisfacție atât de mare, introducerea mingii prin el! Viteza de gândire, de luare a unei decizii, de execuție, sunt lanțul firesc al mentalului și transmiterea impulsului nervos către sistemul muscular.
Sportul cu mingea la coș influențează pozitiv dezvoltarea armonioasă a corpului contribuind la întărirea sănătății și la dezvoltarea calităților morale și de voință, obligându-l pe sportiv la o comportare demnă, de sportivitate și de fair-play. De asemenea, studiile internaționale psiho-sociale indică baschetul, pe primul loc ca formă de integrare socială a individului.
În ceea ce privește activitatea cu copiii, există de mai multă vreme, peste tot în lume, un interes sporit pentru practicarea sportului de către copii, de angajare a copiilor în programe recreative, sau în sportul organizat, sau de cuprinderea copiilor în stilul de viață activ al părinților.
Prin practicarea baschetului fie ca mijloc al educației fie în antrenamentul sportiv, se urmărește educarea copiilor în spiritul muncii îmbinată cu mișcare, pregătire multilaterală ce le cultivă sentimentul respectului față de colectivitate, comportarea în societate, spirit de echipă cât și formarea și consolidarea unor deprinderi și priceperi motrice dar și dezvoltarea calităților motrice de bază: viteză, îndemânare, rezistență și forță.
În privința calităților de ordin psihic, baschetul aduce contribuții personalității omului. Lupta continuă pentru obținerea victoriei și adjudecarea acesteia solicită o serie de calități psiho-fizice și comportamentale ale jucătorilor și antrenorilor ca:
stăpânirea de sine;
combativitate;
voința de a învinge;
inventivitate;
creativitate.
Din punct de vedere intelectual, baschetul este considerat pe drept cuvânt, ca fiind “șah cu oameni”, ceea ce arată contribuția mentală a participanților, antrenorilor, tehnicienilor.
Educarea acestor calități constituie un obiectiv important în cadrul pregătirii copiilor și tinerilor și reprezintă condiții obligatorii pentru obținerea ulterioară a marilor performanțe.
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
2.1 NECESITATEA UNUI CLUB DE BASCHET PRIVAT ÎN FĂGĂRAȘ
După cum am menționat și în capitolul I, subcapitolul „motivarea alegerii temei, actualitatea și importanța ei”, a devenit necesară înființarea unui club de baschet privat în Municipiul Făgăraș pentru a asigura o alternativă de practicare a unui sport complex precum baschetul pentru copii și tinerii din Municipiul Făgăraș cât și din localitățile apropiate.
Localizare geografică a Municipiului Făgăraș
Județul Brașov este situat în partea de sud-est a Transilvaniei având o suprafață de 5363 km² ( aprox. 2% din suprafața țării) și o populație de 596 400 locuitori (446 622 de locuitori trăiesc în mediul urban și 149 518 de locuitori în mediul rural).
Municipiul Făgăraș este al doilea municipiu ca mărime al județului Brașov având 39 725 de locuitori.
Este așezat în regiunea istorică Țara Făgărașului, pe malul stâng al râului Olt la 65 de kilometri distanță de Municipiul Brașov și 76 de kilometri de Municipiul Sibiu, fiind străbătut de șoseaua internațională E68 care face legătura între București și Arad.
Municipiul Făgăraș fiind situat în imediata apropiere a Munților Făgăraș prezintă o importanță deosebită din punct de vedere turistic.
Localitățile mai importante situate în Țara Făgărașului sunt: Orașul Victoria, Voila, Beclean, Șercaia, Recea, Mândra, Lisa, Șoarș, Ucea, Cincu, Sâmbăta de Sus, Lisa și Părău. Am enumerat aceste localități deoarece se află cuprinse în obiectivele pe termen lung ale asociației sportive nou înființate în ceea ce privește atragerea către practicarea jocului de baschet și a copiilor și tinerilor din aceste localități.
Scurt istoric al activității baschetbalistice până la înființarea asociației
Începând cu anul 1976, o dată cu desființarea secției de baschet de la Clubul Sportiv Școlar Făgăraș, acest spectaculos și popular joc avea să fie practicat de copii și tinerii din Municipiul Făgăraș doar în cadrul orelor de educație fizică conform programei școlare.
În anul 1983 ia ființă campionatul județean de baschet seniori Brașov la care primă ediție 1983-1984 participă și o formație din Municipiul Făgăraș înființată din inițiativa mea, fiind susținută financiar de Intreprinderea de Utilaj Chimic din Făgăraș.
De atunci și până în prezent (cu mici întreruperi în edițiile 1990-1993 și 1998-2001) formația având diverși sponsori iar ca instructor sportiv pe mine personal, avea să fie prezentă în campionatul de baschet al județului Brașov. Astfel, în această perioadă baschetul a fost practicat la Făgăraș doar ca activitatea recreativă extrașcolară prin tinerii componenți ai acestei formații, reușindu-se menținerea popularității acestui joc sportiv în rândul copiilor și tinerilor din Municipiul Făgăraș.
Înființarea unei organizații sportive cu profilul baschet – o necesitate.
Am pornit de la premisa că, o societate sănătoasă nu se poate construi și nu poate produce fără a înțelege rolul educației fizice, a sportului în general și a baschetului în special, în evoluția copiilor către maturitate. În anul 2003 formez personal prima grupă de copii dornici să practice jocul de baschet susținuți îndeaproape de părinți ; se întâmpla asta destul de timid din partea mea dar în același timp animat de o mare ambiție în a reuși să mobilizez cât mai mulți copii care să îndrăgească și să se inițieze în acest atractiv joc sportiv. Începută mai mult în scop recreativ și nu într un cadru legalizat, această inițiativă a mea avea să se dovedească una de succes, din ce în ce mai mulți copii venind la terenul sau în sala unde se juca baschet. A devenit astfel imperios necesară înființarea unei organizații sportive unde copii să fie inițiați și instruiți pe categorii de vărstă, aceasta și datorită eșecului demersurilor făcute către conducerea Clubului Sportiv Școlar Făgăraș dar și la nivel județean pentru reânființarea secției de baschet la respectivul club sportiv.
Acest lucru avea să aibă loc prin demararea unui proiect care să cuprindă înființarea la Făgăraș a unei Organizații Sportive de drept privat în toamna anului 2006.
Astfel la data de 14.09.2006 s-au pus bazele actului constitutiv de înființare a Asociației Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș (A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș). Înființarea asociației cu profil de baschet în Municipiul Făgăraș a fost necesară din următoarele considerente principale:
– necesitatea desfășurării activității de inițiere în jocul de baschet a copiilor într-un cadru legal recunoscut de Federația Română de Baschet și având aprobarea de funcționare din partea Ministerul Tineretului și Sportului;
– necesitatea practicării de către copii și tinerii din Țara Făgărașului a unui sport de echipă care să asigure atât o dezvoltare armonioasă a organismului dar și a calităților fizice (prin calitățile motrice simple și combinate) și de ordin psihologic (senzorial,cognitiv, volitiv-afectiv, aptitudini, temperament, creativitate și caracter);
– necesitatea educării copiilor și tinerilor în a-și însuși regulile de bază într-o conviețuire civilizată, prin cunoașterea regulamentului de joc.
Eu personal mi-am pus deseori întrebarea: „cum am putea oare educa mai bine copiii să respecte reguli, dacă nu inițiindu-i în respectarea regulamentului de joc?”Răspunsul este cu siguranță următorul: atunci cînd, copiii vor fi educați să respecte reperele de spațiu și timp,“ ai voie de acolo, până acolo, și din momentul inițial atâtea minute”, mai mult, cine altcineva poate introduce atâtea restricții dacă nu regulamentul jocului de baschet?
– necesitatea continuării tradiției locale în practicarea jocului de baschet veche de peste 40 de ani;
– necesitatea dezvoltării în Municipiul Făgăraș a funcției „spectacol” prin sport în general și prin baschet în special, o dată cu organizarea la diferite manifestări municipale și a unor competiții de streetball {baschet pe stradă).
Doresc să menționez că, începând cu anul 2002 a devenit o tradiție locală, organizarea la finele luni mai a fiecărui an, Cupa Municipiului Făgăraș la Streetball pentru toate categoriile de vârstă, competiție care se bucură de o mare popularite în rândul iubitorilor de mișcare și de baschet din Făgăraș dar și din alte localități apropiate.
– necesitatea existenței unei “punți de legătură” între populația de toate vârstele din Municipiul Făgăraș dar și ținutul istoric Țara Făgărașului și “lumea baschetului”, mă refer aici la diversele inițiative și proiecte pe care Federația Română de Baschet le propune spre a se derula în teriroriu prin intermediul entităților sportive afiliate.
– extinderea arealului de selecție pentru baschetul de performanță în Municipiul Făgăraș dar și în localitățile apropiate enumerat mai sus, conform programului elaborat de Federația Română de Baschet.
2.2 MODELUL DE ORGANIZARE: STATUT, CADRU LEGISLATIV, REGULAMENTE
A.Constituirea Asociației și organigramă
Statutul în baza căruia se desfășoară activitatea asociației sportive constituite s-a întocmit ca urmare a hotărârii unanime a membrilor fondatori menționați în actul constitutiv încheiat în Făgăraș ( un președinte-Ioan Crâznic și doi vicepreședinți-Dorina Leontina Crâznic și respectiv Andrei Crâznic), la data de 14.09.2006.
Membrii fondatori s au reunit în ședința de constituire și au hotărât în unanimitate, în baza legii nr.246-2005 cu privire la asociații și fundații să înființeze Asociația Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș (A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș).
În baza art.4 din Legea nr.246-2005 privind asociațiile și fundațiile, s a obținut anterior constituirii, avizul Ministerului Justiției prin Dovada disponibilității denumirii nr.46073/17.10.2006 (vezi Anexa nr.1).
Începând cu data de 06.11.2006, A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș dobândește personalitate juridică, hotărâre dată de Judecătoria Făgăraș prin Încheiere nr.10/A/2006 (vezi Anexa nr.2), fiind eliberat Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr.10/A/2006 la data de 29.11.2006 (vezi Anexa nr.3).
A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgătaș este organizație sportivă de performanță, persoană juridică română, nonguvernamentală, apolitică și non-profit, desfășurându-și activitatea în conformitate cu legile române și cu statutul adoptat.
Ca orice intreprindere, organizația sportivă A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș poate fi privită din mai multe puncte de vedere:
1. Sediul – sediul asociației este în Făgăraș, str.Stejarului, bl.32, sc.B, ap1, jud.Brașov, adresă pe care este constituit un contract de comodat(vezi Anexa nr.4).
La înființarea asociației, s-a constituit un patrimoniu inițial înscris în Actul Constitutiv (vezi Anexa nr.5) de 1500 lei, câte 500 lei revenind fiecăruia din cei 3 membrii fondatori.
2. Economic – organizația sportivă este organizată pentru producerea de bunuri (sportivi performanță) și prestare de servicii.Organizația sportivă intră în relații cu alte intreprinderi, obține și utilizează mijloace financiare, are relații cu bugetul statului și cu diverși sponsori.
3. Social – este o comunitate de oameni, o organizație socială care cuprinde un ansamblu de activități umane, sub forma unui complex de relații structurale, interpersonale, în care indivizii sunt diferențiați în funcție de activitate și statut și care urmăresc realizarea obiectivelor propuse.
4. Statistic – este o intreprindere care produce bunuri și prestează servicii, autonomă din punct de vedere juridic.
Asociația conform statutului, poate înființa în condițiile legii și cu aprobarea Adunării Generale a asociaților, filiale, sucursale și birouri, în țară și în străinătate.
Durata de funcționare a Asociației este nelimitată, începând de la data înregistrării ei în condițiile legii. Prezenta Asociație își desfășoară activitatea cu respectarea dispozițiilor Legii nr.246/2005 și ale celorlalte acte normative în vigoare.
Ulterior au fost coptați noi asociați în persoana economist Lidia Albulescu- cenzor, prof.Daniela Negrilă – antrenor și economist Vittorio Rossi având funcția de Președinte de onoare dar și calitatea de antrenor și sponsor. Dr.Marilena Șuteu- medic și Alin Moldovan- responsabil arbitraje, completează organigrama asociației :
1. Președinte asociație-ing.Ioan Crâznic
2. Președinte de onoare-ec.Vittorio Rosi
3. Cenzor-ec.Lidia Albulescu
4. Responsabil administrativ- insp.resurse umane Dorina Crâznic-are calitatea și de vicepreședinte al asociației conform statutului
↓ ↓ ↓ ↓
5.Antrenor 6.Antrenor 7.Alin 8.Antr.prof. ing.Ioan Crâznic ing.Ioan Crâznic Moldovan Daniela Negrilă
9. Medic Șuteu Marilena
10. Responsabil cu materiale, echipament, instalații Andrei Crâznic- are calitatea și de vicepreședinte al asociației conform statutului.
B. Scopul și obiectivele asociației
Scopul Asociației este de a promova dezvoltarea activităților sportive în principal, turistice și de ecologizare secundar, pe bază de proiecte și managementul profesional al acestora, selecționarea, pregătirea și educarea elevilor pentru participarea la competiții în vederea obținerii performanțelor sportive și promovarea acestora spre performanță.
În acest sens, jocul de baschet constituie o prioritate pentru A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș dar și alte ramuri sportive precum atletism, fotbal, volei, handbal, gimnastică, tenis de masă și tenis de camp, badminton, înot, golf, bowling, dans, șah, tir, culturism și sporturi de iarnă ski, patinaj, bob, sanie și hochei.
Pentru realizarea scopului propus, asociația are următoarele obiective:
a. Pentru activități sportive
popularizarea și atragerea unui număr cât mai mare de persoane ( copii, tineri,
adulți) din Municipiul Făgăraș către practicarea organizată a jocului de baschet dar, este posibil în viitor și altor discipline din cele care au fost enumerate în statut;
instruirea și pregătirea copiilor și tinerilor(fete și băieți) pe nivele de vârstă în
jocul de baschet și trecerea acestora spre performanță;
socializarea copiilor și tinerilor prin practicarea jocului de baschet;
organizarea de jocuri sau competiții sportive, amicale sau oficiale, cu sprijinul
Asociației județene de baschet Brașov sau a Federației Române de Baschet;
b. Pentru activitățile turistice și de ecologizare:
popularizarea zonelor cu potențial turistic locale și naționale;
atragerea unui număr cât mai mare de persoane către practicarea unei
activități recreative, drumeții montane sau plimbări cu bicicleta dar și către activități de ecologizare de parcuri, cursuri de apă, zone montane, etc.
organizarea de excursii interne și externe.
Menționez că, de la înființarea asociației și până în prezent dar și pentru viitor, scopul principal propus a fost, este și va fi, dezvoltarea activităților sportive prin atingerea obiectivelor enumerate mai sus.
Adunarea Generală poate stabili și alte obiective în vederea atingerii scopului asociației, cu respectarea legilor în vigoare și a prevederilor prezentului statut, prin punerea în practică de programe și proiecte.
Fiecare program și proiect al asociației se va materealiza într un plan care va descrie obiectivele, acțiunile, termenele, resursele de derulare(buget) și responsabilitățile determinate exact, în scopul asigurării calității acțiunilor asociației și în vederea asigurării posibilității de evaluare în orice etapă s-ar afla.Un program sau proiect nu poate fi lansat înaintea îndeplinirii cerințelor formale enunțate mai sus și a certitudinii asigurării resurselor necesare.
C. Modul de dobândire și pierdere a calității de membru
Asociația are în componența sa următoarele categorii de membrii:
a. membrii fondatori;
b. membrii titulari.
Membrii fondatori sunt membrii titulari în baza statutului.
Poate fi membru titular orice persoană fizică sau juridică ce îndeplinește următoarele condiții:
prezintă integritate profesională și o autentică reputație morală;
este interesată de realizarea scopului și obiectivelor asociației;
are competență și experiență profesională.
Dobândirea calității de membru, alții decât membrii fondatori, se realizează la propunerea Președintelui, prin validarea individuală de către Consiliul Director al asociației, după compltarea cererii de adeziune, plata taxei de înscriere și depunerea unui curriculum vitae.
Membrii fondatori sunt membrii titulari care au constiuit asociația; calitatea de membru fondator este obținută prin statut.
Pierderea calității de membru, indiferent de categoria în care se încadrează, se realizează dacă este îndeplinită cel puțin una din condiții:
la cererea membrului;
neplata cotizației lunare pentru trei luni; pierderea calității de membru se
realizează prin hotărâre a Consiliului Director, fiind precedată de o suspendare a drepturilor pe o perioadă de două luni;
prin săvârșirea de fapte care aduc atingere intereselor și prestigiului asociației.
D. Drepturile și obligațiile asociaților
Toți asociații au următoarele drepturi:
să aleagă și să fie aleși în organelle de conducere ale asociației, în
conformitate cu prevederile prezentului statut;
să participle la manifestările organizate de asociație, în condițiile stabilite de
Consiliul Director;
să propună măsuri de îmbunătățire a activităților și de realizare a obiectivelor
asociației;
să se adreseze nemijlocit tuturor organelor asociației și să primească în același
timp informațiile solicitate;
să primească pentru merite deosebite, diplome de onoare, bonificații sau alte
recompense, la propunerea Președintelui și după aprobarea Consiliului Director;
să participe la elaborarea și implementarea acțiunilor asociației, conform
statutului de membru partener;
să utilizeze baza materială și informațională a asociației;
să beneficieze de toate serviciile prestate de asociație și destinate asociaților
titulari;
să beneficieze de reduceri de preț la toate serviciile prestate de asociație și
destinate diferitelor persoane fizice și juridice nemembre, în conformitate cu hotărârile Consiliului Director;
să utilizeze alături de nume, calitatea de membru al Asociației Club Sportiv
Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Toți asociații au următoarele obligații:
să respecte prevederile statutului și hotărârile organelor de conducere ale
asociației;
să plătească până la data de 15 ale lunii următoare cotizația lunară stbilită de
Consiliul Director;
să acționeze pentru îndeplinirea scopului și obiectivelor asociației;
să promoveze standardele, principiile și imaginea asociației;
să contribuie la realizarea acțiunilor propuse de asociație;
să plătească taxa de înscriere în asociație stabilită de Consiliul Director;
să respecte normele eticii și principiile deontologiei profesionale;
– să respecte standardele și recomandările asociației;
– să acorde o atenție deosebită formării profesionale continue proprii;
– să participe la solicitarea Consiliului Director, la adunările și manifestările
inițiate de organele de conducere ale asociației, la activitățile profesionale, precum și la ședințele organelor de conducere din care fac parte;
– să păstreze confidențialitatea informațiilor, în cazuri expres stabilite de Consiliul Director.
Membrii asociației ori membrii excluși sau retrași din asociație nu pot revendica întoarcerea veniturilor aduse asociației.
E. Resursele financiare ale asociației
Resursele financiare sunt considerate elemente esențiale în asigurarea bunei funcționări a oricărei organizații sportive.
Cadrul legal al finanțării organizațiilor sportive din România se prezintă conform legii nr.69/2000- Legea Educației Fizice și Sportului.
Patrimoniu inițial al asociației este de 1500 lei și se compune din contribuția în numerar a fiecărui membru fondator în valoare de 500 lei depusă la data constituirii asociației.
Veniturile care pot fi atrase pentru dezvoltarea activității asociației pot proveni din:
Cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și
simpatizanților;
Taxa de înscriere a noilor membrii;
Taxa individuală sau colectivă (taxa benevolă) în schimbul prestării de
servicii de către asociație clienților acesteia, persoane fizice sau juridice, pentru atingerea scopului propus;
Donații, sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
Dobânzile și dividentele obținute prin plasarea disponibilităților realizate
din asemenea venituri;
Venituri realizate din activitatea sportivă;
Venituri realizate din activități economice directe și indirecte;
Venituri provenind de la bugetele locale și de stat;
Venituri realizate din reclame, publicitate și intermedieri;
Indemnizațiile obținute din participarea la competițiile și demonstrațiile
sportive;
– Indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.
Sponsorizarea- reprezintă astăzi un mijloc indispensabil de atragere de fonduri suplimentare care să permită dezvoltarea sportului.
Specialiștii din domeniu sportului au dat următoarea definiție sponsorizării:
“acordul prin care o parte furnizează bani sau o prestație măsurabilă în bani iar cealaltă furnizează posibilități de comunicare sau alte compensații solicitate de sponsor și rezultate direct sau indirect din practica sportului”.
O altă definiție dată sponsorizării sportului: „Prin sponsorizarea sportului, se înțelege orice acord/convenție în condițiile căreia una din părți „ sponsorul” pune la dispoziție mijloace materiale, financiare sau alte avantaje „sponsorizatului”, în scopuri de reclamă, mai ales de publicitate TV”(Turcu D.M. – Marketing Sportiv).
Sponsorizarea ocupă primul loc în practica de marketing a organizației sportive A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș, reușindu-se până în prezent atragerea următorilor sponsori:
1. Societatea Comercială REMCO S.R.L Făgăraș – tipografie serigrafie – Director ing.Gh.Brătănescu.
Asigură inscripționarea echipamentului sportiv pentru toți sportivii asociației; în acest caz, prin sponsorizare se realizează o tehnică de comunicație care permite firmei mai sus menționate să asocieze marca cu fenomenul baschetbalistic local pentru a-l exploata printr-o acțiune globală de publicitate prin sport.
Menționez că între firma sponsor și organizația sportivă nu s-a încheiat încă vreun contract de sponsorizare ci doar o înțelegere verbală prin care firma se constituie ca sponsor unic (sponsorizare unică) pentru A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
2. Societatea CBK Callinetta Boccea Roma – Director ec.Vittorio Rossi.
Sponsorizarea cu echipament sportiv, materiale și instalații, cupe, medalii necesare în pregătire și jocuri, în același timp cu realizarea unei publicități pe plan local de către societatea italiană;
3. Grupul Școlar Dr.Ioan Șenchea Făgăraș – Director prof.Traian Duță.
Sponsorizarea prin oferirea spre folosință pentru pregătirea sportivilor a sălii de sport a școlii, stipulat într-un protocol de colaborare (vezi Anexa nr.8).
4. Părinții copiilor și tinerilor aflați în evidențele organizației, printr-o „taxă benevolă”- gen de sponsorizare familiară (vezi Bugetul de venituri și cheltuieli – Anexa nr.6).
Vorbind despre publicitate, doresc să menționez modalitățile prin care Asociația Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș realizează publicitatea organizației sportive pe plan local.
Publicitatea – cuprinde toate acțiunile care au drept scop, prezentarea indirectă, orală sau vizuală a unui mesaj în legătură cu un produs, un serviciu sau firmă de către orice susținător (plătitor) identificat.
Organizația își promovează produsele, serviciile și imaginile prin următoarele forme clasice de publicitate:
publicitate la televiziunea și radioul local;
publicitate prin tipărituri (afișe, programe de joc, calendare etc.);
publicitate specială (medalii, diplome, tricouri etc.);
publicitate în presa scrisă ( Monitorul de Făgăraș, Bună-ziua Făgăraș);
publicitate prin rețele interactive de calculatoare (internet-situl organizației
sportive).
F. Organizarea și funcționarea asociației
Organele de conducere și de administrare ale asociației sunt:
1. Adunarea Generală formată din totalitatea membrilor asociației, în prezent
șase persoane;
2. Consiliul Director alcătuit din trei persoane: președintele asociației (are și
calitatea de manager)și cei doi vicepreședinți;
3. Cenzorul.
1. Adunarea Generală a Asociaților
Are următoarele atribuții și responsabilități:
stabilește strategia și obiectivele generale ale asociației;
decide modificarea statutului;
alege pentru o perioadă de patru ani sau revocă, după caz, președintele,
vicepreședinții, membrii Consiliului Director și cenzorul (cenzori);
aprobă proiectul de buget de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil;
aprobă înființarea de filiale;
aprobă fuziunea asociației cu alte asociații și apartenența ei și apartenența ei,
ca membru, la o federație sau la alte organizații de profil;
stabilește cuantumul îndemnizațiilor membrilor Consiliului Director, dacă este
cazul;
decide dizolvarea și lichidarea asociației.
2. Consiliul Director
Este organul de conducere al asociației între două ședințe ale Adunării Generale; membrii Cosiliului Director sunt aleși pe o perioadă de patru ani de către Adunarea Generală.
Consiliul Director are următoarele atribuții și responsabilități:
prezintă Adunării Generale raportul de activitate, bilanțul contabil, execuția
bugetară pe perioada anterioară;
prezintă spre aprobare Adunării Generale proiectul de buget, de venituri și
cheltuieli și proiectul de program de activitate pentru anul următor sau pentru anul în curs și strategia asociației;
încheie adte juridice în numele și pe seama asociației;
hotărăște cu privire la afilierea sau excluderea membrilor potrivit criteriilor
cuprinse în prezentul statut;
decide cu privire la măsurile care vor fi implementate pentru realizarea
obiectivelor asociației;
aprobă organigrama și politica de personal a asociației;
convoacă ședințele Adunării Generale;
elaborează propunerile privind ordinea de zi a ședinței Adunării Generale;
aprobă schimbarea sediului asociației;
aprobă Regulamentul de Organizare și Funcționare al ascociației;
aprobă măsuri privind gestiunea patrimoniului, potrivit legii;
acordă recompense și premii în obiecte și în bani;
aprobă standardele profesionale și regulamentele asociației;
aprobă diverse propuneri în vederea realizării scopului asociației;
– aprobă încadrarea sau desfacerea contractelor de muncă ale personalului
asociației;
3. Cenzorul- asigură controlul financiar intern al asociației și are următoarele
atribuții:
verifică modul cum este administrat patrimoniu asociației;
întocmește rapoarte și le prezintă Adunării Generale;
verifică dacă raportările contabile sunt legal întocmite și în concordanță cu
normele metodologice în vigoare;
participă la ședințele Consiliului Director atunci când sunt invitați, putând
face propuneri ori de câte ori consideră că este necesar;
alte atribuțiuni stabilite prin lege, statut sau prin hotărâri ale Adunării
Generale;
4 Președintele Adunării Generale a Asociaților
Președintele a fost ales de către Adunarea Generală pentru o perioadă de 4 ani de zile, din rândul membrilor fondatori sau ai membrilor titulari, prin vot egal,direct și liber exprimat de către membrii Adunării Generale;
Mandatul Președintelui încetează prin demisie, prin revocare de către Adunarea Generală sau prin deces.
Președintele Asociației are următoarele atribuții:
reprezintă asociația în relațiile cu diferite persoane fizice și juridice;
conduce ședințele Adunării Generale și ale Consiliului Director;
convoacă Consiliul Director;
conduce și armonizează activitatea asociației;
emite decizii de încadrare a personalului angajat și stabilește atribuțiile,
responsabilitățile și competențele acestora, conform hotărîrii Consiliului Director;
decide și ia orice alte măsuri în conformitate cu prevederile legii și ale
Statului, prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare și conforme cu hotărîrile Adunării Generale;
poate delega diferite atribuții oricărui membru al Consiliului Director.
G. Registrele și evidențele asociației
Asociația dispune de următoarele registre și evidențe:
Registrul membrilor asociației;
Registrul persoanelor care nu sunt membrii ai asociației, dar cărora li se
furnizează diferite servicii;
Registrul de evidență al serviciilor furnizate atât membrilor cât și persoanelor
care nu sunt membrii;
Registrul de evidență a cotizațiilor și a tarifelor;
Registrul proceselor verbale ale Adunării Generale a Asociaților;
Registrul contractelor, cuprinzând contracte de închiriere, de prestări servicii,
parteneriat și alte documente similare;
Registrul cu documente financiar-contabile și alte documente contabile
conform cu legislația în vigoare.
H. Dizolvare și lichidarea asociației
Asociația Club Sportiv Sportic Pro Baschet Făgăraș se dizolvă în următoarele cazuri:
de drept;
prin hotărâre judecătorească sau a tribunalului, după caz;
prin hotărârea Adunării Generale;
Asociația se dizolvă de drept prin:
nerealizarea sau după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost
constituită, dacă în 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt, nu se produce schimbarea acestui scop;
reducerea numărului de asociați sub limita fixată de lege;
asociația se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane
interesate:
când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii
publice;
când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii
publice;
când asociația urmărește un alt scop decât acela pentru care s-a constituit;
când asociația a devenit insolvabilă.
Asociația se poate dizolva și prin hotărârea Adunării Generale cu votul a 4/5 din numărul membrilor asociați. În termen de 15 zile de la data ședinței de dizolvare, procesul verbal în formă autentică se depune la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială își are sediul, pentru a fi înscris în Registrul asociațiilor și fundațiilor.
Lichidarea asociației se realizează conform prevederilor legale în vigoare.
Regulament de ordine interioară.
1.Reguli privind Protecția, Igiena și Securitatea în muncă.
a) Protecția și securitatea muncii:
– antrenorii trebuie să verifice înaintea de începerea antrenamentului starea de funcționare a bazei sportive, aparatura de specialitate cu care se lucrează, instalațiile de apă, căldură, și curent electric;
– sportivii nu au voie să utilizeze aparatura de specialitate nesupravegheați pentru a evita accidentările;
– sportivii nu au voie să părăsească baza sportivă(sala de sport) în timpul lecțiilor de antrenament fără încuviințarea antrenorului.
b) Igiena muncii:
– grupul sanitar, vestiarele precum și suprafața sălii de sport trebuie să fie curate la începerea lecției de antrenament; acestea trebuie să fie aerisite și bine luminate;
– antrenorii au obligația de a-și educa grupa cu care lucrează să păstreze normele primare de igienă cu privire la folosirea instalațiilor sanitare aferente sălii, la menținerea în permanență de către elevi a curățeniei în vestiare și în sala de sport;
– sportivii trebuie să folosească echipamentul de antrenament adecvat și curat.
2. Drepturile și obligațiile organizației sportive:
– să stabilească organizarea și activitatea acesteia;
– să exercite controlul și să evalueze modul de îndeplinire a sarcinilor de pregătire;
– să asigure toate condițiile afirmării sportivilor asociației în funcție de buget;
– să solicite Federației de specialitate eliberarea de licență sportivilor în scopul participării la competiții;
– să întocmească toate documentele și să elibereze licențele sportivilor transferați;
– să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale sportivilor și antrenorilor.
3. Drepturile și obligațiile antrenorilor:
– accesul la informare și consultare;
– la demnitate în muncă;
– la securitate și igiena în muncă;
– de a respecta disciplina muncii;
– de a respecta regulamentul de ordine interioară și contractul de muncă;
– de îndeplini atribuțiile prevăzute în fișa postului;
– de fidelitate față de organizația sportivă;
– de a respecta măsurile de securitate și sănătate în muncă.
4. Drepturile și obligațiile sportivilor:
– sportivii au dreptul să-și cunoască planul de pregătire elaborat de antrenor iar de la 14 ani pot colabora cu acesta pentru creearea planului săptămânal, trimestrial sau anual;
– sportivii au dreptul să fie promovați într-o grupă superioară, dacă se constată de către antrenor, că nivelul de pregătire al acestora este superior nivelului general al grupei, sau dacă se constată că, aceștia au calități superioare vârstei și pot face față fără probleme cerințelor grupei superioare, mărindu-și astfel performanțele;
– sportivii au dreptul să-și exprime nemulțumirile către antrenor, verbal printr-o discuție civilizată sau în scris de la vârsta de 14 ani;
– sportivii nu au dreptul să aibă un comportament obraznic, provocator, ostentativ, să-și incite colegii la acțiuni necivilizate sau neregulamentare;
– sportivii nu pot fi retrogradați niciodată din grupa de avansați în cea de începători indiferent de vîrstă, dar pot fi retrogradați din grupa de performanță în grupa de avansați datorită lipsei de progres în pregătire, sau a unei îmbolnăviri prelungite.
5. Sancțiuni:
– sportivii pot fi sancționați în funcție de gravitatea acțiunii săvârșite cu: suspendarea dreptului de participare la lecțiile de antrenament ale grupei;
– suspendarea dreptului de participare la competiții pentru o perioadă de până la un an;
– suspendarea dreptului de a mai practica sportul în cadrul organizației sportive.
Constituie abateri grave pentru sportivii asociației, care se vor sancționa cu exmatricularea, următoarele fapte:
– prezentarea la antrenament, cantonament sau la competiție în stare de ebrietate;
– consumul de droguri, stupefiante și/sau anabolizante interzise;
– bruscarea sau lovirea unui coleg sau antrenor;
– distrugerea sau deteriorarea bazei sportive;
– furtul de orice natură.
6. Părinții sau susținătorii legali nu au dreptul:
să deranjeze lecția de antrenament;
să denigreze activitatea, sau personalitata antrenorilor organizației sportive;
să semneze contracte de transfer, cereri de legitimare, sau alte documente cu
alte cluburi decât cu acordul președintelui organizației sportive.
2.3 MODELUL DE ACTIVITATE: SELECȚIE, INIȚIERE, JOC, PREGĂTIRE ȘI PROMOVARE ÎN SPORTUL DE PERFORMANȚĂ
Activitatea de inițire și instruire la A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș se desfășoară în două săli de sport din municipiu Făgăraș:
sala de sport a Școlii nr 5 închiriată în acest scop printr-un contract de închiriere (vezi Anexa nr.7);
sala de sport a Grupului Școlar Dr.Ioan Șenchea conform protocol de colaborare (vezi Anexa nr.8).
Activitatea este condusă deocamdată de doi antrenori care au specialitatea baschet la care se va adăuga în curând un antrenor italian-economist Vittorio Rossi, recent numit ca președinte de onoare la asociației.
In perioada caldă a anului, antrenamente cu grupele de copii au loc și pe terenul bazei sportive a Grupului Școlar Dr.Ioan Șenchea, în special atunci când se face pregătirea finală în vederea participării la Campionatul Națonal de Minibaschet I și II care se desfășoară în lunile iunie-iulie a fiecărui an.
Principiul de bază în activitatea baschetbalistică a asociației este următorul: toți copii care vin în sala sau pe terenul de baschet și doresc să practice acest joc, sunt acceptați pentru inițiere și instruire!
Obiectivul principal este de a pregăti sportivi pentru sportul de performanță, în acest scop selecționarea elementelor cu calități deosebite constituind o acțiune de maximă importanță.
Selecția
Vorbind despre selecție și importanța ei, doresc să prezint în continuare cîteva din cele mai reprezentative definiții date acestui concept:
– Selecția este “o alegere după un anumit criteriu și cu un anumit scop”(Dex, 1975).
– Selecția este „un proces organizat și repetat de depistare timpurie a disponibilității crescute a copilului, juniorului cu ajutorul unui sistem complex de criterii (medicale, biologice, psiho-sociologice și motrice) pentru practicarea și specializarea lui ulterioară într o disciplină sau probă sportivă”(Alexe N.- Antrenamentul sportiv modern).
După același autor, performanța sportivă este în mod direct condiționată de potențialul genetic, talentul copilului care urmează să fie încadrat în sistemul specific de pregătire dar și de alți factori cum sunt: personalitatea sportivului și valoarea profesională și iscusința antrenorilor care pregătesc acești copii etc.
Selecția este „este o activitate sistematică a specialiștilor desfășurată pe baza
unor criterii biologice și psihologice în direcția depistării copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea ramurilor de sport”( Dragnea A.- Antrenamentul sportiv);
Selecția este „un proces de triere permanentă a sportivilor, care se bazează pe
investigarea sistematică, complexă în vederea orientării și dirijării lor către proba sau ramura de sport în care manifestă motivații sau aptitudini”( Șiclovan I.- Teoria antenamentului sportiv).
Selecția în baschet este „un proces de identificare și evaluare cu un grad cât
mai înalt de predicție a calităților și aptitudinilor necesare practicării jocului de performanță, proces desfășurat după criterii medico-sportive, somatofiziologice, biochimice, psihopedagogice și motrice.
Selecția opereză continuu și paralel cu procesul de pregătire de la începători până la nivelul marii performanțe și implică un ansamblu de evaluări periodice care să evidențieze aptitudinile copilului pentru practicarea cu succes a jocului de baschet.
Pentru că jocul de baschet necesită o perioadă relativ mare de instruire, actualmente copii sunt orientați către baschet de la cele mai fragede vârste.
Modelul de selecție la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș este o necesitate obiectivă pentru antrenori fiind în același timp un instrument cu funcții de diagnoză și prognoză a evoluției viitoare a subiecților investigati.
Pentru a aborda modalitatea de selecționare a subiecților în vederea procesului de învățare și instruire la A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș, trebuie evidențiați indicii principali de care se ține seama în selecție conform modelului de selecție propus de Federația Română de Baschet:
indici morfologici (înălțime, greutate, lungimea membrelor inferioare,
perimetrul toracic, etc.);
indici fiziologici și biochimici (capacitatea vitală, frecvența cardiacă, tensiune
arterială, potențialul de efort, etc.);
indicii capacității motrice (sunt investigați pe baza unor probe de apreciere a
vitezei, îndemânării, forței, rezistenței în formele de manifestare întâlnite în baschet};
indicii capacității psihice care pun în evidență unele trăsături de personalitate
și de comportament ale subiecților, aspecte ale motricității, voinței, echilibrului emoțional, etc.
Procesul selecției ca și antrenamentul are un caracter permanent și în același timp stadial, în acest sens existând 3 stadii ale selecției, după momentul aplicării acesteia în cursul dezvoltării ontogenetice a subiecților(copii, juniori și sportivi consacrați):
1.Selecția primară sau inițială se încadrează în primul stadiu al antrenamentului sportiv și are trei momente distincte în baschet:
selecția foarte timpurie(6-8 ani);
selecția timpurie(9-11 ani);
selecția târzie(12-15 ani);
La acest nivel selecția primară va urmări următoarele:
depistarea copiilor cu aptitudini pentru practicarea baschetului; se face la
început de an școlar de către antrenorii asociației și are loc în special pe terenurile de sport și săli de sport ale unităților de învățământ din municipiul Făgăraș și nu numai, dar și în orice altă perioadă a anului școlar ( cu ocazia competițiilor între clase în școli și între școli la nivel local);
inițierea copiilor în practicarea baschetului; se face de către antrenorii
asociației în sălile și terenurile de sport din Municipiul Făgăraș( închiriate în acest scop), printr-un program bine stabilit;
stabilirea viitoarei specializări.
În cadrul selecției primare care are loc pentru baschet începând de la vârsta de 6/8 ani până la 9/11 ani (sunt cazuri când selecția primară poate avea loc și la vârsta de 15 ani!), se au în vedere acțiuni care se referă la:
aprecierea viitoarei dezvoltări din punct de vedere morfologic a copilului care
urmează să fie selecționat, pe baza datelor similare referitoare la părinți, bunici etc.;
investigarea atentă și aprecierea stării de sănătate a copiilor, depistarea
eventualelor afecțiuni din copilăria timpurie și a antecedentelor familiale care ar putea afecta pe viitor disponibilitatea acestora pentru performanță prin organizarea controlului medico-sportiv cu caracter eliminatoriu;
luarea în considerare a tradițiilor sportive din Municipiul Făgăraș și
împrejurimi și a influenței condițiilor de mediu asupra activităților sportive ale copiilor;
cunoașterea condițiilor socio-economice ale familiilor din care provin copii și
opiniile părinților față de încadrarea acestora în activitatea sportivă.
Obiectivele principale ale instruirii copiilor în cadrul antrenamentelor desfășurate la A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș sunt:
inițierea copiilor în jocul de baschet;
dezvoltarea generală a capacității motrice a copiilor și formarea unui sistem
variat de priceperi și deprinderi motrice de bază folosind ca mijloace jocuri dinamice, ștafete, concursuri, exerciții cu partener,etc.
dezvoltarea calităților motrice de bază, la început viteza și îndemânarea și mai
apoi rezistența, forța cât și a celor combinate; cercetările au demonstrat că, dintre calitățile motrice la vârsta copilăriei mici și mijlocii se poate interveni asupra vitezei și îndemânării în specia,l în timp ce dezvoltarea rezistenței și a forței se va face cu multă grijă datorită capacității reduse de efort a copiilor și a dezvoltării insuficiente a sistemului osteo-muscular;
asigurarea unei dezvoltări fizice armonioase a copiilor prin exerciții care să
vizeze în mod echilibrat musculatura trunchiului, a membrelor superioare și
inferioare și de asemenea, formarea unei ținute corecte a corpului;
inițierea în tehnica de bază cu structuri simple la început, folosind materiale și
aparate de dimensiuni reduse(mingi, panouri) adecvate vârstei copiilor;
pregătirea treptată a copiilor pentru concurs, prin organizarea de competiții
având un regulament simplificat, eventual pe teren redus(baby și minibaschet) pentru obișnuirea acestora cu discipl ina competițională, cu respectarea regulamentului, și a deciziilor unui arbitru, cu atmosfera specifică întrecerilor;
educarea spiritului de echipă și a comportamentului copiilor în sensul
respectării normelor de conviețuire în grup, al respectului pentru culorile clubului pe care- l reprezintă, educarea dorinței de afirmare, etc.
În finalul acestei perioade de selecție primară și instruire, se va stabili viitorul traseu al sportivului, fie spre repartizarea în echipe (grupe) relativ omogene sub aspectul pregătirii ( grupe de avansați sau performanță), fie spre grupe care vizează doar dezvoltarea armonioasă sau alte specializări sportive.
2.Selecția secundară (etapa pubertară) constă în acțiunea care are drept scop trierea tinerilor care au deja un stagiu în activitatea de performanță numai a elementelor care pot garanta obținerea succesului. În această perioadă critică, antrenorul trebuie să procedeze la orientarea sportivă a celor care „ promit”cu scopul ca aceste elemente să rămână la baschet dar și reorientarea sportivă a celorlalți printr o formă de eliminare pedagogică, cu mult tact care să nu aibă urmări negative asupra tânărului sportiv.
La acest nivel (al juniorilor) selecția secundară vizând subiecți cu vârste cuprinse între 11/12 și 15/16 ani urmărește din punct de vedere medico sportiv, în principal următoarele:
indicii dezvoltării psihice (capacitatea intelectuală,motivația și factorii
voliționali);
indicii capacității de efort.
Am făcut o astfel de selecție pentru prima oară de la înființarea asociației, în anul competițional 2007-2008 la junioare III (fete născute în 1994,1995) sezon în care, formația de fete a A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș a fost participantă la Campionatul Național de Baschet Junioare III.
Obiectivele principale ale instruirii juniorilor în cadrul antrenamentelor desfășurate la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș sunt:
continuarea influențării dezvoltării indicilor morfologici ai organismului,
dezvoltarea calitativă a musculaturii corpului, trecerea treptată la pregătirea fizică specifică și dezvoltarea grupelor de mușchi angrenate în mișcare în mod direct;
dezvoltarea în special a calităților fizice forța și rezistența dar și menținerea
vitezei dobândite, perecționării îndemânării și a supleței;
continuarea pregătirii tehnice și includerea celor mai noi și eficiente procedee
tehnice din sportul practicat;
dezvoltarea gândirii tactice (rapiditatea,luciditatea,spiritul critic, profunzimea);
dezvoltarea imaginației și a creativității în găsirea soluțiilor optim în teren;
educarea trăsăturilor pozitive de caracter, formarea unui sistem atitudinal
corespunzător condițiilor de antrenament sau concurs dar și a situaților întâlnite în afara terenului;
includerea în antrenament a cât mai multor jocuri dinamice, competiții
amicale etc.;
cultivarea unui stil personal de execuție tehnică la această vârstă
corespunzător particularităților fiecărui sportiv, originalității sale.
Obiectivul de performanță la acest nivel este acela de a promova juniori spre performanță la cluburi care au înscrise formațiile de juniori în Campionatul Național de juniori, desigur în situația în care nu este posibil acest lucru la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Doresc să menționez aici că începând din anul 2008, sportivul făgărășan Comaniciu Alexandru (junior III), este împrumutat la C.S.U. Sibiu, iar în sezonul competițional 2009-2010, alți doi sportivi de la A.C.S.Sportic Pro Baschet vor fi împrumutați la C.S.Ș.Sibiu ( Șandru Adrian-junior II și Drăghiciu Luana-junioară III).
3.Selecția finală este acțiunea care are drept scop trierea tinerilor sportivi cu stagiu îndelungat în activitatea baschetbalistică (4-5 ani) în vederea promovării la echipele naționale de juniori sau la echipele de seniori.
Acest tip de selecție are loc anual din inițiativa F.R.Baschet la toate categoriile, fete și băieți. De menționat faptul că la data de 14 septembrie 2007, au fost prezente la stagiul de selecție de la Tg.Secuiesc pentru Lotul Național de Junioare III și un număr de patru sportive de la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Această etapă a selecției marchează trecerea sportivilor spre performanță și este dominată de criteriul valorii performanțelor sportive.
Criteriile medico-sportive luate în considerare în această fază, sunt:
indicii funcționali ai subiecților;
indicii capacității de efort;
indicii calităților motrice și unele combinații specifice acestora;
profilul psihic, echilibrul emoțional și rezistența la stres;
randamentul sportiv;
starea generală de sănătate.
Obiectivele principale ale instruirii juniorilor mari și seniorilor în cadrul antrenamentelor desfășurate la A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș sunt:
sub aspectul pregătirii fizice la acest eșalon se va realiza în continuare
pregătirea fizică generală, dar în mică măsură și mai ales la începutul perioadei pregătitoare, urmând ca pe parcurs locul acesteia să fie luat de pregătirea fizică specifică;
în această etapă se continuă dezvoltarea acelor calități care constituie suportul
pentru execuțiile tehnice dar mai ales a calităților motrice combinate: forța în regim de viteză, forța în regim de rezistență, îndemânarea în regim de rezistență sau de forță, etc.
sub aspect tehnic se urmărește formarea unui bagaj de elemente și procedee
tehnice așa încât sportivii să aibă cât mai multe posibilități de exprimare în teren.Se formează în această perioadă stilul personal, fiecare sportiv adoptând „stilul” care i se potrivește cel mai bine și care conferă o eficiență maximă a acțiunilor sale;
din punct de vedere tactic, sportivii își însușesc acum concepția de joc a
echipei care evoluează, sistemul ei de joc (așezarea în teren, sarcinile pe compartimente, cupluri,etc) iar sub aspect individual, se realizează specializarea jucătorilor pe posturi după o atentă apreciere a aptitudinilor fiecărui sportiv;
sub aspect psihologic, sportivii vor fi îndrumați și orientați pentru trecerea de
la educare la autoeducare, de la control la autocontrol, vor fi de asemenea inițiați în practicarea antrenamentului mental și tehnicilor de relaxare; se lucrează pentru dezvoltarea la sportivi a laturi intelectuale, motivaționale, volitive, rezistența la stres și echilibrul emoțional.
Obiectivul de performanță la acest nivel este același cu cel menționat anterior.
Categoriile de vârstă care participă la procesul de instruire-pregătire din cadrul A.C.S. Sportic Pro Baschet Făgăraș în anul competițional 2008-2009 sunt următoarele:
a) Categoria baby-baschet băieți sau începători II (născuți în anii 1999,2000):
componența grupei:15 sportivi;
perioada procesului de instruire:01.10.2008-20.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 3 lecții x 90 de minute fiecare;
obiectivul principal pentru finalul perioadei de instruire: participarea la
Festivalul Național de Minibaschet, iunie-iulie 2009 (Campionatul Național de Minibaschet).
b)Categoria minibaschet ( copii născuți în anii 1997,1998-băieți)-avansați:
componența grupei:12 sportivi;
perioada procesului de instruire: 01.09.2008-30.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 4 lecții x 90 de minute fiecare;
obiectivul principal pentru finalul perioadei de instruire: participarea la
Campionatul Național de Minibaschet , iunie-iulie 2009.
c)Categoria junioare III (fete născute în anul 1996,1997):
componența grupei: 12 sportive;
perioada procesului de instruire:01.09.2008-30.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 4 lecții x 120 de minute fiecare;
obiectivul principal: participarea la Campionatul Național de Baschet-juniori (junioare)III, anul competițional 2009-2010.
d) Categoria seniori (cuprinde și juniorii II și I ):
componența formației: 12 sportivi;
perioada procesului de instruire:15.09.2008-30.05.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 4 lecții x 120 de minute fiecare;
obiectivul principal: participarea și clasarea în primele 5 formații la campionatul județean de baschet Brașov seniori, ediția 2008-2009.
Având în vedere faptul că experimentul s a derulat având ca subiecți sportivii din grupa de baby-baschet a asociației (născuți în anii 1999 și 2000 ), voi descrie în cele ce urmează modelul de joc, modelul de pregătire, planul de pregătire anual și metode de instruire pentru acest nivel.
Modelul de joc
Grupa este formată în urma selecției primare, respectând criteriile și cerințele acesteia, din 15 copii.
Singurul criteriu eliminatoriu a fost starea de sănătate care sa-i permită copilului desfășurarea unei activități sportive conform unui aviz medical eliberat de medicul de familie. De asemenea în selecție s-a ținut seama în primul rand de dorința copilului de a desfășura o activitate sportivă, indiferent de calitățile acestuia dar și de încuviințarea părinților.
Cei 15 jucători care compun grupa nu sunt specializați încă pe posturi, ei având o pregătire universală.Toți copiii, indiferent de talie își însușesc elementele și procedeele tehnice fundamentale ale jocului.
În atacul pozițional adoptat la acest nivel, echipa respectă doar spațiile între jucători, poziția lor în teren este la liberă alegere cu evitarea aglomerării posesorului de minge; în apărare se urmărește realizarea marcajului om la om normal și agresiv pe tot terenul.
Jocul de baschet la nivelul baby-baschet este orientat spre realizarea contraatacului spontan, liber, după intrarea în posesia mingii, principala preocupare a jucătorilor trebuie să fie transmiterea mingii la jucătorul din față sau înaintarea în dribling în terenul advers și finalizarea prin acțiuni tactice individuale, în special prin depășire.
Modelul de pregătire
“Planificarea antrenamentului constituie măsura cu caracter metodic ce materializează gândirea antrenorilor privind eșalonarea instruirii și educării sportivilor, pe baza unor planuri dinainte concepute” ( Stoica F. – Teoria și metodica antrenamentului sportiv ).
Pentru grupa de începători am propus la începutul perioadei de pregătire, un plan anual de pregătire pe durata a 39 de săptămâni conform tabelului nr.1.
Planul de pregătire anual detaliază instruirea sportivilor dându-i un caracter concret având următoarele elemente de conținut:
obiective de instruire și de performanță;
calendarul competițional;
locul pregătirii;
formele de pregătire;
perioadele și etapele de pregătire;
probele și normele de control;
datele efectuării controlului medical;
Planul de pregătire anual debutează în luna octombrie 2008, urmând a se încheia după participarea la Campionatul Național de Minibaschet perioada iunie-iulie 2009. Procesul de instruire cu grupa de începători II s-a desfășurat preponderent în sală dar și în aer liber (când condițiile meteo au permis acest lucru) având următoarea structură:
Perioadele de instruire sunt reprezentate de succesiunea a trei trimestre astfel:
Trimestrul nr.1, între 01.10 – 31.12.2008;
Trimestrul nr.2, între 01.01 – 31.03.2009;
Trimestrul nr.3, între 01.04 – 20.06.2009;
ciclul săptămânal de antrenamente: 3 lecții x 90 de minute fiecare;
programul de instruire se poate extinde și pe durata vacanței de vară, având în
vedere participarea în lunile iunie-iulie la Campionatul Național de Minibaschet 2009 și la Turneul Internațional “Poseidon 2009”- Bulgaria(12.08-18.08.2009).
Volumul de instruire în succesiunea celor trei trimestre ale anului școlar, incluzând și vacanțele școlare, este redat în tabelul nr 1:
Tabelul nr.1
Activitatea competițională la categoria baby-baschet presupune un număr relativ mic de jocuri oficiale apoximativ 6-10 jocuri la Campionatul Național.de Minibaschet iunie-iulie 2009.
Sunt categoria cea mai mică de sportivi și, alături de sportivii de la minibaschet I din păcate, nu beneficiază de un program de jocuri oficiale corespunzător pe parcursul unui an competițional asemenea juniorilor. Desigur din acest punct de vedere , Federația Română de Baschet este cea chemată să asigure un program competițional care să dea posibilitatea unui număr mult mai mare de jocuri pentru acesti sportivi într-un an competițional.Actualmente sportivii (sportivele) componenți ai grupelor de minibaschet I și II din întreaga țară, sunt angajați într-o competiție oficială sub patronajul federației de specialitate doar o singură dată pe an, cu prilejul Campionatului Național de Minibaschet care se desfășoară în lunile iunie-iulie ale fiecărui an.Ori după părerea mea dar și a altor antrenori, sunt mult prea puține jocuri oficiale care revin unei echipe de minibaschet într-un an competițional!
Profesorii și antrenorii care sunt implicați la acest nivel în pregătirea celor mai mici baschetbaliști fac totuși eforturi, alături de diferiți sponsori, pentru organizarea de jocuri amicale zonale, turnee, competiții pe plan intern dar și să participe la astfel de manifestări la nivel internațional.
Jocuri școală au loc în cadrul lecțiilor de antrenament după împărțirea grupei în 3 echipe a câte 5 jucători; echipele vor juca după sistemul”fiecare cu fiecare” reprize de 7 minute rezultând saptămânal un număr de: 14 minute x 3 antrenamente=42 minute/echipă/săptămână; 42 minute x 43 săptămâni=1806 minute/an; 1806 de minute de joc reprezintă echivalentul a 45 jocuri oficiale a câte 40 de minute fiecare.
Jocuri de verificare se organizează cu scopul verificării nivelului de pregătire-instruire cu echipe:
de același nivel în cadrul asociației sau cu echipe de avansați (nu e cazul, neexistând în asociație astfel de echipe);
de același nivel de la cluburi din aceeași localitate (nu există în Făgăraș alte cluburi cu secții de baschet).
Jocuri ( competiții) amicale interne, astfel: în data de 17.01.2009 A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș-B.C.Galactica Bv=38-56, 24.01.2009 A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș-C.S.Ș.Sibiu=42-50, ambele jocuri la Făgăraș iar la Sibiu în data de 14.04.2009 cu C.S.S Sibiu încheiată cu scorul 62-52 pentru C.S.Ș.Sibiu; în data de 16.05.2009 are loc la Făgăraș jocul amical între formațiile A.C.S Sportic Pro Baschet-C.S.U Cuadripol Brașov = 51-41.
Jocuri amicale internaționale, astfel: în perioada 12-18.08.2009 participarea la Turneul Internațional ”Poseidon-2009” în localitatea Primorsko-Bulgaria.
Jocuri (competiții) oficiale, astfel: în perioada iunie-iulie 2009 Campionatul
Național de Baby-baschet (aproximativ 6-10 jocuri).
Ponderea componentelor antrenamentului( 90 minute) rezultă din timpul ce revine fiecărei părți a lecției de antrenament standard, respectiv componentelor acestora, care se constituie în componente ale antrenamentului, reflectat în tabelul nr.2:
Tabelul nr. 2
Procesul de instruire este orientat după cum se observă din tabel, cu precădere spre dezvoltare a calităților motrice (mai ales viteză și îndemînare) și pregătire tehnică a jucătorilor introducându se totodată acum și cunoștiințele minime necesare cu privire la regulamentul de joc și noțiuni elementare de tactică individuală și colectivă, în atac și apărare.
Nu se urmărește ocuparea unui anumit loc în jocurile amicale sau oficiale cu echipa de baby-baschet ci realizările individuale sau colective: numărul de acțiuni reușite, numărul de recuperări pentru un jucător sau echipă, numărul de puncte marcate, plăcerea jocului etc.
Conținutul instruirii la acest nivel conform programei elaborate de F.R.Baschet este următorul:
1. Deprinderi și priceperi motrice:
tehnica de execuție a alergării, săriturii, aruncării și prinderii;
2. Capacități motrice:
viteza de reacție, execuție, repetiție și deplasare;
forța dinamică;
rezistența generală;
mobilitatea generală;
capacități coordinative: orientare spațio-temporală, diferențiere kinestezică, echilibru, reacție și simțul ritmului.
3. Jocuri pregătitoare:
pentru învățarea și perfecționarea deprinderilor motrice și a capacităților
motrice;
pentru însușirea elementelor și procedeelor tehnice ale jocului de baschet;
4. Tehnica jocului cu mingea:
ținerea mingii cu două mâini la piept, cu o mână și două mâini deasupra
capului;
prinderea mingii cu două mâini de pe loc și din deplasare;
pasarea mingii cu două mîini de la piept, cu două mâini cu pământul, cu o
mână de la umăr, fente de pase;
driblingul de pe loc, din deplasare, înalt, mediu, jos, cu schimbare de ritm, cu
schimbare de direcție cu piruetă și trecerea mingii prin față, ambidextrie în dribling;
oprirea într un timp și în doi timpi;
pivotarea prin întoarcere;
aruncarea la coș de pe loc cu o mână de deasupra capului, aruncarea la coș din
dribling cu o mînă de deasupra capului, fente de aruncare;
5. Tehnica jocului fără minge:
poziția fundamentală și deplasări în poziția fundamentală;
schimbarea de direcție cu frânare pe un picior și pe ambele picioare;
6. Tactica individuală:
a) În atac:
demarcajul în semicerc;
ieșirea la minge cu oprire într un timp;
poziția triplei amenințări;
depășirea cu pas încrucișat;
pătrunderea de pe partea mingii prin fața apărătorului;
recuperarea ofensivă la aruncarea proprie și la aruncarea coechipierilor;
b) În apărare:
marcajul jucătorului cu minge;
acțiuni de intervenție la minge în cadrul marcajului: intercepția, smulgerea;
recuperarea defensivă;
7. Tactica colectivă de 2-3 jucători:
în atac: dă și du-te;
8. Tactica de echipă 5×5:
a) În atac:
contraatacul spontan direct cu dribling sau pasă la jucătorul din față;
atac liber cu respectarea distanțelor dintre jucători;
b) În apărare:
apărarea om la om cu toate formele ei.
De asemenea au fost utilizate în cadrul lecțiilor de antrenament cu grupa de babybaschet următoarele metode de instruire: povestirea, explicația, demonstrația, observarea și aprecierea.
1. Povestirea – face parte din metodele verbale și este eficientă în activitatea cu copii de până la 8-9 ani.Trebuie să fie „plastică” și să se bazeze pe elemente cunoscute de copii. Am utilizat-o cu succes spun eu, când le am oferit copiilor date privitoare la apariția și istoricul jocului de baschet, la desfășurarea unor jocuri dinamice specifice vârstei lor, la regulamentul jocului de baschet etc.
2. Explicația – este tot o metodă verbală și este folosită la categoriile de subiecți de peste 10 ani; eficiența ei depinde de îndeplinirea următoarelor condiții:
să fie clară;
să fie logică;
să fie concisă;
să fie oprtună;
Explicația impune și respectarea unor cerințe:
să fie la nivelul capacității de înțelegere a subiecților cărora li se adresează;
pentru ca efectul să fie maxim, subiecții trebuie să fie foarte atenți;
să fie prezentată într un limbaj corect din punct de vedere terminologic și
gramatical;
În relație cu demonstrația, explicația poate avea plasamentele: să urmeze , să preceadă, să se realizeze concomitent cu demonstrația.
Am folosit explicația de fiecare dată la învățarea elementelor și procedeelor tehnice cu grupa de copii.
3. Demonstrația – face parte din metodele intuitive și am folosit-o în strânsă corelație cu explicația îndeosebi. Are rolul de a forma subiecților reprezentări cât mai fidele și trebuie să fie clară, corectă și precis executată. Am realizat demonstrația de cele mai multe ori personal (demonstrație nemijlocită) sau prin alegerea unui alt subiect din grup cel mai bine pregătit (demonstrație mijlocită).
Menționez aici că le am oferit copiilor din grupa babybaschet într-una din lecțiile de antrenament, posibilitatea de a urmări o demonstrație mijlocită de o jucătoare divizionară A, Noemi Bordaș de la C.S.Ș.Liceul Teoretic Mikes Kelemen din Sf.Gheorghe. A fost un demers extrem de bine primit în rândul copiilor, aceștia urmărind cu mare atenție demonstrația;
4. Observarea – am realizat-o prin urmărirea atentă împreună cu copii a execuției actelor și acțiunilor motrice a altor copii, observând atât aspectele pozitive cât și cele negative (greșeli) ale execuției lor. De asemeni am considerat necesar și foarte util pentru copii aplicarea acestei metode prin observarea în jocurile școală, amicale, de pregătire și competiții.
5. Aprecierea – am folosit această metodă foarte des în lecția de antrenament oferind copiilor informații asupra execuției lor, informații care îi ajută să-și autoregleze comportamentul. Acestă informare am făcut-o în permanență sub forma laudelor sau calificativelor.
Obiectivul de performanță pentru această categorie în 2008-2009 este următorul:
promovarea a 6-8 jucători în grupa de avansați;
– clasarea în primele 20 de formații la Campionatul Național de Minibaschet- 2009
Planul de pregătire anual urmând succesiunea celor 3 trimestre este redat în tabelul nr. 5 (vezi Anexa nr.9).
=== CAPITOLUL 5 Concluzii şi propuneri ===
CAPITOLUL 5
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
5.1 CONCLUZII FINALE
Lucrarea de față pe care am pregătit-o pe parcursul acestui an terminal , reprezintă finalizarea studiilor universitare de licență dar, pentru mine personal reprezintă și o etapă importantă (intermediară desigur) în pregătirea mea pentru profesia de profesor-antrenor.
Vor urma cu siguranță studiile universitare de masterat și probabil cursuri postuniversitare de antrenori când voi finaliza pregătirea mea în educație fizică și sport, domeniul sport și performanță motrică.
Am pornit pe acest drum mai târziu decât alți colegi antrenori mai tineri dar cu o dorință și o ambiție care imi dă dreptul să sper că voi reuși în ceea ce mi-am propus.
„ Niciodată să nu spui niciodată”, „ niciodată nu e prea târziu” și „ dacă vrei cu adevărat poți” sunt îndemnuri care mă fac să cred în permanență că, atunci când pui suflet și muncă deopotrivă în domenii cum sunt educația fizică școlară sau sportul de performanță, vor veni cu siguranță și rezultatele dorite.
Am pornit la drum cu adevărat în toamna anului 2006 o dată cu înființarea organizației sportive A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș având ca obiectiv principal, atragerea unui număr cât mai mare de copii spre practicarea jocului de baschet, inițierea, pregătirea ulterioară a acestora și trecerea spre performanță.
Satisfacțiile imediate nu au întârziat să apară, un număr tot mai mare de copii s-au îndreptat către baschet în Municipiul Făgăraș ca urmare a managementului potrivit la nivelul organizației sportive și a unui marketing sportiv promovat la nivel local dar și zonal.
Actualmente peste 60 de copii și tineri (fete și băieți) sunt inițiați sau instruiți la organizația sportivă făgărășană și interesul pentru jocul de baschet în Făgăraș este în continuă creștere.
Ca realizări se impune de menționat, mai multe participări cu echipe de babybaschet și minibaschet la Campionatul Național, o participare cu echipa de junioare III în Campionatul Național ediția 2007-2008 și calificarea în tueneul semifinal Grupa B, prima participare la o competiție internațională ( Turneul „Poseidon”- Bugaria 2008) cu echipa de junioare III unde echipa s-a clasat pe locul 3 din șase participante precum și participarea în fiecare an la campionatul județean masculin de baschet seniori. De asemenea prezența a doi juniori și o junioară de la A.C.S Sportic Pro Baschet în sezonul 2009-2010 la C.S.Ș.Sibiu și C.S.U Sibiu, încununează o activitate care poate fi evaluată bună în primii trei ani de la înființarea organizației sportive.
Vorbind despre nerealizări, pentru că din păcate au fost câteva, se cuvine să amintesc plecarea a doi juniori III spre altă ramură sportivă, nereușirea vreunei clasări pe unul din primele cinci locuri la Campionatul Național de Minibaschet sau imposibilitatea menținerii echipei de junioare III pe o perioadă mai mare de un sezon în Campionatul Național de junioare.
Tot ca nerealizări se cuvine de menționat faptul că nu s-a reușit convingerea autorităților locale ( Primărie și Consiliul Local Făgăraș), deși s-au făcut demersuri în acest sens, pentru acceptarea programului derulat de F.R.Baschet de amplasare de panouri în municipiile și orașele țării, program numit „Educație prin Sport, educație prin Baschet”.
În ceea ce privește experimentul realizat cu grupa de babybaschet băieți în perioada 01.10.2008 – 20.06.2009, am avut satisfacția să lucrez pentru prima oară cu copii de această vârstă (9-10 ani) și să conduc lecțiile de antrenament urmărind totodată verificarea unor ipoteze cu ajutorul cărora să-mi verific „potențialul” de antrenor.
Am reușit în această perioadă să realizez închegarea unor relații între copii în interiorul grupei prin lecțiile de antrenament, creșterea parametrilor motrici și tehnico-tactici la subiecții grupei experimentale și evaluări fiziologice pentru acest nivel de vârstă care demonstrează indici normali de dezoltare și parametrii normali la efort.
A fost o experiență personală fructuoasă într-o etapă de nouă luni care mă mulțumește dar mă și obligă pentru continuarea pregătirii la același nivel, în scopul atingerii obiectivelor viitoare de pregătire și performanță cu acești copii.
5.2 PROPUNERI
a) Pentru creșterea popularității baschetului la nivel local și zonal.
Reconsiderarea politicii de marketing sportiv a organizației printr-o mai bună comunicare cu mass-media din Municipiul Făgăraș, prin atragerea de noi sponsori cu ajutorul cărora să poată fi finanțată participarea echipelor organizației la Campionatul național de juniori și prin organizarea la nivel local de competiții de baschet și streetball ( între școli, între formațiile organizațiilor sportive cu capital privat din orașe apropiate etc.).
De asemenea este necesară continuarea eforturilor pentru convingerea autorităților locale de a se implica în realizarea programului derulat de F.R.baschet
„Educație prin Sport, educație prin Baschet” privind amplasarea de panouri în incinta școlilor și în locuri de pe domeniul public din Municipiul Făgăraș dar și în mediul rural.
b) Pentru dezvoltarea infrastructurii de baze sportive în Municipiul Făgăraș
Realizarea unui proiect cu privire la construirea unei baze sportive în Municipiul Făgăraș în colaborare cu Societatea italiană C.B.K.Collinetta Boccea Roma în colaborare cu autoritățile locale, care să cuprindă o sală de sport pentru baschet în principal și un bazin de înot acoperit.
c) Pentru realizarea obiectivelor de pregătire și performanță a sportivilor
organizației.
lărgirea bazei de selecție a copiilor din localitățile limitrofe Municipiului Făgăraș;
– promovarea unui management al resurselor umane adecvat performanței prin angajarea a încă doi antrenori competenți alături de cei existenți actualmente în organigrama organizației;
– participarea cu cât mai multe echipe la Campionatul Național de juniori (junioare) precum și promovarea sportivilor la loturile naționale de baschet.
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
1. ALEXE N.- Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, București, 1993;
2. BERCEANU D., MOANȚĂ A.D. și colaboratori – Concepția unitară de joc și pregătire pe nivele formative, Editura Printech, București, 2007;
3. CÂRSTEA GHE.- Teoria și metodica educației fizice și a sportului, Editura Universul, București, 1993;
4. CĂLUGĂREANU C., NEGULESCU C.- Lecții de baschet, Editura Stadion,
București, 1972;
5. DRAGNEA A.- Antrenamentul sportiv, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966;
6. DRAGNEA A.- Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, Editura Sport-Turism, 1994;
7. GHEORGHIU S.- Minibaschet, Editura Sport-Turism, București, 1986;
8. OZOLIN N.G.- Metodica antrenamentului sportiv, Editura Stadion, 1972;
9. ROMAN GHE.- Evaluarea în jocul de baschet, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2003;
10. SANISLAV M.- Teoria educației fizice și sportului, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2003;
11. SANISLAV M.- Managementul organizațiilor sportive, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu, 2001;
12. STOICA F.- Teoria antrenamentului sportiv, Editura Universității “ Lucian Blaga”, Sibiu, 1998;
13. ȘICLOVAN I.-Teoria antrenamentului sportiv, Editura Sport-Turism, București, 1997;
14.TĂTARU C. – Baschet.Bazele teoriei și metodicii, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005;
15. TĂTARU C.- Metode moderne în pregătirea jucătorilor de baschet, Sibiu, 2003;
16. TĂTARU C. -Terminologie în Educație fizică și Sport, Editura Design, Sibiu, 2001;
17. Turcu D.M. – Marketing sportiv, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003;
18. Turcu D.M. – Managementul sportiv în interacțiuni cu alte tipuri de management, Editura Universității „ Lucian Blaga”, Sibiu, 2005;
19. www.frbaschet.ro;
20. www.numaibaschet.ro;
=== Capitolul 3 Metodologia Cercetarii revizuit paginatpg.50-74 ===
CAPITOLUL 3
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRĂRII: SOCIALIZARE, INIȚIERE, PREGĂTIRE ȘI EVALUARE
Problematica cercetării științifice în antrenamentul sportiv este unul din aspectele esențiale în obținerea performanței sportive. O abordare științifică, solidă a procesului de instruire în sportul de performanță în general și în jocul de baschet în special, trebuie să constituie un obiectiv principal pentru oricare antrenor.Spun aceasta deoarece, există din păcate în România mulți antrenori care folosesc metode învechite, empirice, abordând antrenamentul sportiv “ după ureche”. Acesta este cu siguranță unul din motivele pentru care baschetul românesc este modest reprezentat în competițiile internaționale nu numai la nivel de seniori ci și la juniori.Dintr un alt punct de vedere, jocul de baschet se află într un continuu proces de dezvoltare și dinamizare, atât pe plan tehnic cât și tactic, ceea ce presupune eforturi suplimentare din partea jucătorilor și antrenorilor pentru o continuă și perseverentă informare cu noutățile care apar în domeniu.
Este necesar desigur reproiectarea unei strategii la nivel național cu privire la popularizarea și practicarea jocului de baschet în țara noastră pe de o parte iar pe de altă parte, antrenorii sunt cei care pot și trebuie să implementeze metode moderne de antrenament în vederea îmbunătățirii performanței sportive.
Pornind de la aceste considerente, doresc ca prin activitatea pe care o desfășor în cadrul asociației și implicit prin această lucrare, să aduc o mică contribuție la popularizarea jocului de baschet în Făgăraș și localități limitrofe, la inițierea celor mici în tainele jocului de baschet, la procesul de pregătire a copiilor și juniorilor și trecerea acestora din urmă spre performanță., la rezolvarea unor probleme de socializare la copii și tineri, la creșterea prestigiului baschetului românesc.
Problematica lucrării vizează în principal următoarele aspecte:
– alegerea temei și rolul baschetului în domeniul educației fizice și sportului
– istoria și evoluția baschetului intern și internațional;
– înființarea, organizarea și activitatea unei organizații sportive de performanță la Făgăraș
– nivelul de abordare a educației și pregătirii copiilor începători în literatura de specialitate;
– observarea lecțiilor de antrenament cu copii începători la secții de baschet ale unor cluburi cu tradiție în baschetul românesc: C.S.Ș Sibiu (antrenor prof.Georgeta Martinescu), C.S.U.Brașov (antrenor prof.Gheorghe Roșu) sau B.C.Galactica Brașov (antrenor ing.Magdolna Jerebie); s-au întocmit rapoarte de observație la fața locului (vezi Anexa nr.10);
– analiza parametrilor modelului de joc, pregătire și evaluare în conformitate cu orientările F.R.Baschet;
– selecționarea structurilor cu cea mai mare eficiență în realizarea obiectivelor privind inițierea în jocul de baschet, dezvoltarea calităților fizice (indeosebi îndemânarea,viteza și mobilitatea) și de pregătire tehnică la acest nivel de vârstă;
– centralizarea datelor și interpretarea lor;
– formularea concluziilor lucrării.
Ipotezele lucrării (experimentului)
1. Prima ipoteză formulată este în strânsă legătură cu unul din obiectivele urmărite la A.C.S. Sportic Pro Baschet: atragerea unui număr cât mai mare de copii pentru practicarea baschetului, promovarea baschetului în rândul copiilor menținerea și socializarea lor prin jocul de baschet.
Ipoteza formulată este următoarea: poate fi jocul de baschet un mijloc eficient de socializare a copiilor la această vârstă?
2. A doua ipoteză formulată se referă la modalitățile de pregătire de specialitate a copiilor începători la A.C.S Sportic Pro Baschet. Dacă sistemele de acționare utilizate în pregătire sunt concordante cu particularitățile de vârstă ale copiilor de 9-10 ani atunci progresul realizat în planul îmbunătățirii indicilor motrici, fizici și tehnico-tactici ai acestora este cel scontat.
3. A treia ipoteză formulată: dacă planul de pregătire anual, întocmit și efectuat cu grupa de începători, reprezintă garanția unei dezvoltări armonioase a organismului și încadrarea în indici funcționali normali pentru acești copii.
3.2 METODE DE CERCETARE ȘI TEHNICILE FOLOSITE
Metoda este definită ca modalitatea de obținere a unor rezultate în cunoaștere și în practică. Termenul provine din greaca veche, ”methodos” însemnând cale de cunoaștere, drum și indică totalitatea demersurilor prin care omul în general, reușește să cunoască un anumit fenomen, să producă un obiect sau să provoace conștient modificări în realitatea materială obiectivă. Metoda face parte integrantă din știință, fiind latura cea mai activă a acesteia, o modalitate de a dobândi cunoștiințele științifice.
Metodele de cercetare pe care le-am folosit în cadrul acestui experiment sunt următoarele:
1. Metoda observației – face parte din metodele particulare de cercetare iar în domeniul sportiv, principalul subiect în observație este „omul în mișcare”.
În raport cu natura celor observate, observația în acest experiment se axează cu precădere pe:
a) Indicatori cantitativi și calitativi
Dintre indicatorii cantitativi, am folosit în experiment următoarele tipuri de indici:
– indici somatici și de antropometrie: înălțime cororală și greutate corporală, anvergură membre superioare, mărime picior;
– indicatori de manifestare ai calităților motrice: viteză, mobilitate coxo-femurală, rezistență, forța abdomen, forța spate;
Și indicatorii calitativi sunt prezenți în experiment, prin aprecierea adecvată a unor acțiuni în chiar momentul producerii lor și se bazează desigur pe experiența mea și aprecierea obiectivă din partea mea a execuției sportivilor în probele specifice tehnico-tactice (traseele complexe de procedee tehnice în atac și apărare)
b) Fenomene biologice
În observarea lor s-a urmărit în special adaptarea organismului copiilor la efort prin înregistrarea indicatorilor fiziologici:
– capacitate de efort a aparatului cardio vascular( proba Ruffier);
– capacitate aerobă de efort sau proba costului cardiac( proba Brouha-bicicleta ergometrică);
– capacitatea vitală sau respiratorie(spirometrie).
Proba Ruffier
Este utilizată la sportivi pentru aprecierea capacității de efort a aparatului cardio-vascular.
Descrierea probei: subiectul execută 30 de genoflexiuni în maxim 60 de secunde după ce a fost luat pulsul în stare de repaus.Se înregistrează valoarea pulsului în primele 15 secunde după terminarea efortului și pulsul după un interval de 45-60 de secunde după efort.Se calculează indicele Ruffier cu formula:
Ir= [﴾Pr+P1+P2﴿-200]/10 în care:
Pr= pulsul luat cîn stare de repaus;
P1=pulsul luat după efort (15 secunde);
P2=pulsul luat după 45-60 de secunde.
Interpretare:
Indicele Ruffier < 0 – foarte bine (capacitate de efort excepțională);
– ״ – 0 – 5 – bine (capacitate de adaptare la efort bună);
– ״ – 5 – 10 – mediocre (capacitate de adaptare la efort slabă);
– ״ – 10 -15 – satisfăcător (de adaptare la efort foarte slabă);
– ״ – 15 – nesatisfăcător ( capacitate de efort incompatibilă).
Proba Brouha
Este utilizată pentru aprecierea la sportivi a capacității aerobe la efort.
Descrierea probei: subiectul pedalează la bicicleta ergometrică asfel încât să mențină o viteză de aproximativ 20km/h pe durata a 4 minute (când se consideră că a fost realizat un efort maximal).Intensitatea efortului a fost fixată la 100W/s la bicicleta ergometrică.
Se înregistrează valorile pulsului la intervale regulate după terminarea efortului, timp în care subiectul stă liniștit în poziție șezând.:
P1= pulsul luat în intervalul de la 30 de secunde la 1minut după terminarea efortului;
P2= pulsul luat în intervalul de la 1minut și 30 de secunde la 2 minute după terminarea efortului;
P3= pulsul luat în intervalul de la 2 minute și 30 de secunde la 3 minute după terminarea efortului.
Se determină de asemenea consumul maxim de oxigen – VO2max(din tabel) care reprezintă capacitatea plămânilor, inimii și sângelui de a oferi oxigen mușchilor angrenați în efort, respectiv abilitatea mușchilor de a prelua și utiliza oxigenul oferit.
Interpretare:
– curbe normale, dacă P1 – P3 10 bătăi/minut;
– curbe de nerecuperare, dacă P1 – P3 < 10 bătăi/minut și P3 ≥ 90 de bătăi/minut;
– curbe inverse de revenire, dacă P3 90 de bătăi/minut și P3 P2.
Proba măsurării capacității vitale (spirometrie)
Este utilizată pentru aprecierea la sportivi a capacității vitale. Capacitatea vitală sau capacitatea respiratorie reprezintă însumarea a 3 capacități de aer(volume de aer) și anume:
1.Volumul respirator current (VRC) – volumul de aer inspirat și expirat în mod nomal;
2. Volumul inspirator de rezervă – volumul de aer care poate fi inspirat în plus de cel curent;
3. Volumul respirator de rezervă – volumul de aer care poate fi expirat în plus de cel curent.
Descrierea probei: subiectului i se măsoară greutatea corporală și înălțimea, date preliminare care constituie un punct de plecare în determinarea capacității respiratorii.
Subiectul inspiră un volum de aer maxim posibil și expiră forțat într-un aparat numit spirometru.Se obține pentru fiecare subiect un anumit volum de aer/secundă – capacitatea respiratorie (în %) raportată la capacitatea standard (100%).
Rezultatul probei pentru fiecare din cei 15 subiecți ai grupei ( parametrii, volume măsurate, volume standard și interpretarea) sunt redați în fișele personale – Anexa 13.
c) Fenomene de tip sociologic
În observarea lor s-a urmărit acțiunile subiecților individuale și colective cât și relațiile lor în interiorul grupării sportive.
Gruparea sportivă reprezintă un grup social care presupune existența a doi sau mai mulți oameni care împart între ei sentimente de unitate și sunt înmănunchiați în modele relativ stabile de interacțiune.
Socializarea poate fi definită ca un proces prin care individul este orientat în a-și dezvolta comportamentul actual în concordanță cu așteptările și standardele grupului din care face parte (J.L.Child 1954).
După perioadele și conținutul procesului poate fi vorba de socializarea primară și secundară. Socializarea primară presupune cunoașterea, învățarea și adaptarea primelor norme, reguli de comportament ca și primelor norme, reguli de comportament ca și primelor forme de activitate cu care copilul fac față unor trebuințe primare. După opinia multor sociologi, psihologi și antropologi, această primă formă de socializare începe și se realizează la cotă dominantă în cadrul familiei ca grup primar dar și în afara ei, în grupuri de joacă, grupuri care formează clasa în unitățile de învățământ sau grupuri în care copii practică activități sportive. Un astfel de grup este cel constituit din copiii componenți ai formației de babybaschet de la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș, grup supus testului sociometric pentru a da răspuns ipotezei cu numărul 2 formulate.
2. Metoda sociometrică
Cercetătorii din domeniul sportului manifestă un interes deosebit față de relațiile interindividuale și a raporturilor dintre componenții unei anumite colectivități de lucru.
Cercetatrea unor aspecte ale structurii și dinamicii grupurilor de lucru din domeniul activităților sportive (clase de elevi, echipe de sportivi, cupluri de sportivi etc.), primește prin testul sociometric posibilitatea de dezvăluire a relațiilor din domeniul acestor grupuri, a acelor relații care nu pot fi appreciate prin alte metode.
Testul sociometric a fost propus în anul 1934 de psohosociologul american de origine română, Jacob Lewi Moreno.
Am urmărit prin aplicarea testului sociometric, relațiile interindividuale și raporturile care se stabilesc între copiii grupului și în ce măsură copiii practicanți ai jocului de baschet socializează între ei realizând o coeziune corepunzătoare la nivelul grupului care să asigure un mediu bun pentru pregătire.Tratarea sociometrică a grupului în general, poate evidenția:
1. Statusurile individuale – reprezintă prețuirea colectivă de care se bucură deținătorul unei poziții în grup;
2. Dispozițiile în grup;
3. Calitatea de a fi popular sau marginal;
4. Gradul de coeziune și coerență a grupului;
5. Liderul sociometric al grupului;
6. Așteptări cu privire la relațiile din cadrul grupului.
Pornind de la constatarea că în grupurile de sportivi în care există relații pozitive{simpatie, prietenie, colaborare, ajutor reciproc etc.) activitatea desfășurată este mai eficientă, testul sociometric își propune să stidieze aceste relații preferențiale, tocmai în vederea stabilirii nivelului de coeziune al grupului și al elementelor de ordin psiho-sociologic care o determină.
Testul sociometric este un instrument care măsoară:
a) Atracțiile (+);
b) Respingerile(-);
c) Indiferențele(0).
În funție de acestea, relațiile dintre membrii grupului în general și a grupului constituit din copii din grupa babybaschet în special, pot fi:
a) Reciproce (+,+ ; -,-):
– atracții reciproce(+,+);
– respingeri reciproce(-,-);
b) Unilaterale (+,- ; +;0 ; -,0);
c) Neutre (0,0).
Principalii indicatori ai testului sociometric sunt:
a) Indicele de statut social (Iss) – exprimă gradul de acceptare al unui copil din grup în cadrul grupului.Se calculează astfel:
N(A) ∑ A
Iss = ——— = ——— Iss є [ 0,1 ]
N-1 N-1
N(A) – numărul subiecților care îl aleg pe A;
N – numărul total al subiecților.
b) Indicele de statut preferențial a lui A (Isp) – exprimă modul în care se clasifică subiecții în cadrul unui grup (în funcție de felul în care sunt acceptați sau respinși).Se calculează astfel:
∑A-∑R
Isp = ——— Isp є [ -1,1 ]
N-1
A – numărul alegerilor exprimate pentru A;
R – numărul respingerilor exprimate față de A;
N – numărul total de membrii.
Referitor la gradul de coeziune și coerență a grupului trebuie calculați coeficientul de coeziune și indicele de coeziune al grupului.Aceștia sunt:
c) Coeficientul de coeziune al grupului – se calculează astfel:
2x∑Ar
Cc = ——— Cc є [ 0, 1 ]
N(N-1)
Ar – numărul de alegeri reciproce;
N – numărul total de membrii.
d) Indicele de coeziune al grupului;
2x(∑Ar-∑Rr)
Ic = —————— Ic є [-1,1 ]
N(N-1)
3. Metoda statistico-matematică
Utilizarea metodei matematice este legată de studiul cantitativ al lucrurilor și fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. Matematica conduce și la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor datorate relațiilor strânse care există între variațiile cantitative și calitative ale acestor fenomene
Utilizarea matematicii în știința activităților corporale începe prin aspectul ilustrativ, utilizarea diferitelor formule matematice și a graficelor, continuă apoi prin tehnici matematici ale cercetării cum sunt :
– prelucrarea statistică;
– construirea modelelor;
– utilizarea calculatoarelor.
Statistica – ramură a matematicii, devenită ea însăși știință și metodă s-a dezvoltat în mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica anumite fenomene.
Ca metodă, statistica desprinde din studiul fenomenelor de masă, conexiuni și corelații asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametrii ai acestora. Ca o metodă de prelucrare și interpretare a datelor recoltate în cercetare, statistica s-a impus în ultimele decenii și a căpătat un rol important în cercetare.
Indicatorii statistico-matematici uzuali în analiza datelor obținute prin măsurare pot fi grupați în 2 categorii:
A. Parametrii tendinței centrale
Datele colectate de la diferite colective (grupe) în general, permit unele aprecieri privind valoarea acestora și frecvența cu care apar.Caracterizarea colectivului (grupei)
se face din datele obiective obținute prin măsurări și care reprezintă valori a unor indicatori calculați. Indicatorii (parametrii) tendinței centrale utilizați în acest scop sunt următorii:
a) Modulul;
b) Mediana;
c) Media aritmetică.
Modulul (Mo) – reprezintă valoarea cu frecvența cea mai mare și din acest punct de vedere, un colectiv e bine caracterizat de o valoare care apare de mai multe ori.
Mediana (Me) – reprezintă valoarea care împarte în două jumătăți egale șirul de date recoltate prin măsurare. Se calculează cu formula:
n+1
Me= —— în care: n – numărul de subiecți
2
Media aritmetică (X) – reprezintă indicatorul statisic cel mai des utilizat în interpretarea datelor recoltate, oferind cea mai precisă măsură a tendinței centrale. Se calculează cu formula:
∑ X X – valorile individuale;
X= ——— în care:
n n – numărul de subiecți.
B. Parametrii dispersiei
Oferă posibilitatea cunoașterii gradului de dispersie a datelor recoltate și de valorificare a mediei aritmetice. Indicatorii principali ai dispersiei sunt următorii:
a) Amplitudinea;
b) Abaterea medie;
c) Abaterea standard;
d) Coeficientul de variabilitate.
Amplitudinea (W) – reprezintă gradul de omogenitate al datelor recoltate respectiv a colectivului; astfel colectivul cu amplitudinea cea mai mică este mai omogen datele fiind mai grupate. Se calculează cu formula:
W=Xmax – Xmin în care:
Xmax – valoarea cea mai mare;
Xmin – valoarea cea mai mică.
Abaterea medie(Am) – reprezintă abaterea valorilor individuale de la valoarea centrală și se calculează cu formula:
∑(X1 -X) X1 – valorile individuale;
Am= ————— în care: X – media arithmetică;
n n – numărul de subiecți.
Abaterea standard (S) – reprezintă indicatorul dispersiei și se calculează cu formula:
∑(X1 -X)²
S= ± √ —————
n-1
Coeficientul de variabilitate (CV) – reprezintă măsura gradului de omogenitate a colectivului și se calculează cu formula:
S x 100
CV= ———— în care: S – abaterea standard;
X X – media aritmetică.
Pentru interpretare, statistica recomandă următoarele trepte:
a) 0 – 10% – omogenitate mare;
b) 10 – 20% – omogenitate medie;
c) 20% – omogenitate mică.
Am aplicat această metodă pentru analiza datelor obținute prin măsurare la probele de control și anume, la proba de alergare de viteză pe distanța de 20 metri și proba de conducere a mingii de baschet cu mâna îndemânatică pe distanța de 25 metri.
4. Metoda experimentului
Experimentul presupune o stare activă a subiecților și implică o activitate metodică orientată spre scopul précis de verificare a ipotezei formulate.
Experimentul poate fi definit ca fiind, o producere (modificare) intenționată a fenomenului cu scopul de a-l studia în condiții mai favorabile.
Am ales experimentul de verificare (confirmare) al cărui scop este verificarea de ipoteze formulate.
Etapele experimentului au fost următoarele:
a. Stabilirea temei, a problemei experimentale;
b. Alegerea variabilelor în funcție de ipotezele formulate;
c. Stabilirea situației experimentale;
d. Stabilirea subiecților în grupele experimentale și de control;
e. Manipularea și măsurarea variabilelor;
Evaluarea:
– inițială;
– intermediară;
– finală;
f. Centralizarea și prelucrarea datelor experimentale;
g. Analiza și interpretarea rezultatelor.
h. Redactarea raportului de cercetare.
3.3 CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI, SUBIECȚII, LOCUL ȘI DURATA
Am realizat prezentul experiment în perioada 01.10. 2008-20.06 2009.
Subiecții cuprinși în experiment sunt componenți ai grupei de babybaschet-băieți ai A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Grupa supusă experimentului este compusă dintr-un număr de 15 sportivi născuți în anii 1999 și 2000 și a fost alcătuită în urma unei selecții primare din elevi provenind de la școlile generale din Municipiul Făgăraș. Sportivii din această grupă constituie categoria babybaschet (minibaschet II) sau începători II și practică jocul de baschet de opt luni. Sunt categoria cea mai mică și, alături de sportivii de la minibaschet I din păcate, nu beneficiază de un program de jocuri oficiale corespunzător pe parcursul unui an competițional asemenea juniorilor.
Desigur din acest punct de vedere, F.R.Baschet este cea chemată să reglementeze un program competițional care să dea posibilitatea unui număr mult mai mare de jocuri oficiale pentru acesti sportivi într-un an competițional.
Actualmente sportivii (sportivele) componenți ai grupelor de minibaschet I și II din întreaga țară, sunt angajați într-o competiție oficială sub patronajul F.R. Baschet doar o singură dată pe an, cu prilejul Campionatului Național de Minibaschet care se desfășoară în lunile iunie-iulie ale fiecărui an.Ori după părerea mea dar și a altor antrenori, sunt mult prea puține jocuri oficiale care revin unei echipe de minibaschet într-un an competițional!
Profesorii și antrenorii care sunt implicați la acest nivel în pregătirea celor mai mici baschetbaliști fac totuși eforturi, alături de diferiți sponsori, pentru organizarea de jocuri amicale zonale, turnee, competiții pe plan intern dar și să participe la astfel de manifestări la nivel internațional.
Un alt aspect al fi acela al desfășurării Campionatului Național de Minibaschet pe terenuri în aer liber ceea ce constiuie un impediment major din mai multe puncte de vedere (suprafața de joc este dură- bitum, condiții atmosferice pot fi nefavorabile –foarte cald sau foarte rece, vânt, ploaie etc.) asfel că suntem singura țară din Europa și poate din lume în care Campionatul Național de Minibaschet se desfășoară în acest mod.
Revenind la condițiile de pregătire de care dispun personal cu grupa supusă experimentului , țin să menționez că aceste condiții nu au fost dintre cele mai bune dealtfel, Municipiul Făgăraș este vitregit din acest punct de vedere datorită lipsei de săli de sport și baze de pregătire în aer liber!
Lecțiile de antrenament cu grupa de babybaschet s-au desfășurat la sala de sport a Școlii Generale nr.5 din Municipiul Făgăraș în care condițiile sunt mediocre (ex. terenul are dimensiuni mici sub limita minimă admisă de regulament, microclimat inadecvat-foarte rece iarna și foarte cald vara etc).
Materialele și echipamemtele utilizate în pregătire au fost corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Materialele aparțin în exlusivitate A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș iar echipamentele școlii.
Începând cu luna aprilie a.c am desfășurat o parte din lecțiile de antrenament și în aer liber, când condițiile atmosferice au făcut posibil acest lucru, pentru a-i obișnui pe sportivi cu jocul în aer liber, condiții asemănătoare cu cele de la Campionatul Național de Minibachet – iunie-iulie 2009.
Evaluările pe plan motric și tehnico-tactic la care sportivii din grupa experimentală au fost supuși s-au desfășurat în sală, cu excepția probei de rezistență 600m care a avut loc pe stadionul Municipal din Făgăraș.
Evaluările pe plan fiziologic au avut loc în sală (testul Ruffier) sau la Policlinica Spitalului Municipal ( testul Brouha și spirometrie) cu concursul cadrelor medicale din această unitate.
3.4 PROBELE DE CONTROL ȘI TESTELE UTILIZATE
Pentru îndeplinirea obiectivelor experimentului și pentru a avea posibilitatea verificării ipotezelor experimentului am utilizat următoarele probe de control și teste:
A.Probe motrice generale recomandate de F.R.Baschet:
1. Viteză – alergare pe distanța de 20 metri cu start din picioare.S-a executat pe o distanță marcată corespunzător, cu plecare individual.Cronometrarea s-a realizat de la prima mișcare a subiectului și până la trecerea liniei de sosire. Fiecare subiect al eșantionului (grupei) a executat această probă de 2 ori, înregistrându se cel mai bun rezultat(în secunde, zecimi și sutimi de secundă).
2. Săritura în lungime de pe loc – subiectul se află în spatele unei linii trasate pe sol și execută desprinderea de pe 2 picioare și aterizare cât mai departe de locul desprinderii, cu aterizare pe 2 picioare. Se măsoară distanța dintre linia trasată pe sol și călcâiul piciorului din spate. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, înregistrându-se cel mai bun rezultat.
3. Evaluarea forței abdominale prin ridicarea trunchiului din culcat dorsal – subiectul din culcat dorsal cu mâinile la ceafă, genunchii îndoiți la 90°, susținute la nivelul gleznelor de un coechipier, execută ridicarea trunchiului la 90° și revenire cu umerii în contact cu solul. S-au înregistrat numărul de execuții corecte în 30 de secunde.
4. Evaluarea forței spatelui prin ridicarea trunchiului din culcat facial
– subiectul din culcat facial cu mâinile la ceafă, cu capul în dreptul unei bănci de gimnastică, cu picioarele susținute la nivelul gleznelor de către un coechipier, execută ridicarea trunchiului de pe sol până ce bărbia ajunge în dreptul părții superioare a băncii de gimnastică. S-au înregistrat numărul de execuții corecte.
5. Mobilitate coxo-femurală – subiectul stă în picioare pe o bancă înaltă de 50 cm, cu vârfurile picioarelor pe marginea acesteia.O riglă gradată din centimetru în centimetru se fixează cu gradația 50 la nivelul suprafeței băncii, cu gradațiile mici în sus și cele mari în jos. Executantul îndoaie trunchiul înainte și cu vârful degetelor încearcă să depășească în jos pe riglă gradația 50 a acesteia. Poziția finală se menține 3 secunde, un timp suficient pentru citirea gradației până la care s-a ajuns cu vârful degetelor. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, înregistrându-se cel mai bun rezultat.
6. Alergare de rezistență – alergare pe distanța de 600 metri. S-a executat colectiv, cei 15 sportivi ai grupei fiind împărțiți în 3 grupe a câte 5 sportivi cronometrându-se timpul fiecăruia.
Toate probele motrice generale s-au executat în sală exceptând alergarea de rezistență care s-a executat pe stadionul Municipal din Făgăraș.
Probele motrice generale au foat executate de 3 ori – inițial, intermediar și final.
B.Probe de control din 2 procedee tehnice învățate:
1. Proba de conducere a mingii de baschet cu mâna îndemânatică pe distanța de 20 metri – a fost executată în sala de pregătire pe un traseu măsurat corespunzător cu plecare individual. Măsurarea timpului necesar parcurgerii distanței de 20 de metri până la un jalon, cu ocolirea acestuia și revenire în dribling la linia de plecare s-a efectuat din momentul mișcării sportivului.
Fiecare subiect al grupei a executat această probă de 2 ori, înregistrându-se cel mai bun rezultat (în secunde și zecimi de secundă);
2. Proba de aruncare la coș din dribling cu mâna îndemânatică – a fost executată individual în sala de antrenament; fiecare sportiv a executat câte 10 aruncări din dribling cu plecare de la linia de centru a terenului lateral dreapta (respectiv stânga) cu finalizare din unghi de 45° dreapta (respectiv stânga).
Doresc să menționez că la aceste două probe s-au executat doar două evaluări, evaluarea inițială având loc la mijlocul perioadei de pregătire(21.02.2009), fiind necesară însușirea corectă a procedeului de către sportivi iar evaluarea finală în data de 25.04.2009.
C.Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet:
1. Traseu complex de procedee tehnice în atac
Descriere: pe ½ de teren, paralel cu linia de centru sunt așezate 7 jaloane cu o distanță de 2 metri între ele. Primul și ultimul jalon se află la o distanță de 1,5 metri de liniile laterale.
Jucătorul cu minge pornește din afara terenului execută: autolansarea mingii cu două mâini de la piept 3-4 m, prinderea mingii – oprire într-un timp – poziția triplei amenințări – pivotare 360° prin pășire(cu sectoare de 90°) cu protecția mingii – autolansarea mingii 3-4 m – prinderea mingii – oprire într-un timp – poziția triplei amenințări – pivotare 360° cu protecția mingii, dribling printre jaloane, ocolind primul jalon prin partea dreaptă. După ocolirea ultimului jalon, dribling – aruncare la coș din dribling cu mâna dreaptă de deasupra capului – recuperare – dribling până la colțul opus al terenului – oprire – pivotare 90° – reluarea execuției pe partea opusă cu finalizare prin aruncare la coș din dribling cu mâna stângă.
Diagrama nr.1
2. Traseu complex de procedee tehnice de apărare
Descriere: pe ½ din teren, de la linia de fund jucătorul execută: sprint până la linia de centru – retragere în alergare cu spatele până la linia de fund – sprint până la linia de centru – retragere prin deplasare laterală în poziție fundamentală cu 3 pași adăugați dreapta – stânga.
Diagrama nr.2
3. Aruncări libere
S-au executat câte 5 aruncări libere. Nu s-a apreciat numărul de aruncări marcate ci doar tehnica de execuție.
4. Joc 1×1 – cu plecare din poziția triplei amenințări (mingea va fi primită de la apărător) și depășire cu pășire încrucișată. S-a apreciat tehnica de execuție a depășirii. Fiecare sportiv a executat 3-5 acțiuni de atac-apărare.
Modaliatea de aprecere pentru probele specifice tehnico-tactice conform recomandărilor F.R.Baschet, au fost următoarele :
Traseu complex de procedee tehnice de atac
S-au urmărit următoarele aspecte:
– autolansarea mingii cu două mîini de la piept – împingere simetrică;
– oprirea într-un timp echilibrată, fără abatere de pași și fără pășire spre înainte pentru echilibrare;
– poziția triplei amenințări corectă – în poziție fundamentală cu mingea ținută în priză simetrică
– pivotare înpoziție fundamentală cu protecția mingii – păstrarea echilibrului corpului și revenire în poziție fundamentală după pivotare
– dribling alternativ cu mâna dreaptă și mâna stângă, ocolind fiecare jalon cu mâna din exterior
– execuția corectă a driblingului – lateral față de corp, cu protecția mingii cu mâna opusă celei de dribling;
– aruncare la coș din dribling cu mâna dreaptă de deasupra capului, fără abatere de pași;
– aruncare la coș din dribling cu mâna stângă de deasupra capului, fără abatere de pași;
– aruncare la coș din dribling să fie executată corect: ultima impulsie a mingii în sol să fie mai lungă, prima pășire de asemenea mai lungă, cea de-a doua pășire mai scurtă, desprindere înaltă în pas săltat, aruncare din priză asimetrică din punctual cel mai înalt al săriturii;
– recuperarea mingii prin săritură(agresivitate pentru recuperarea mingii);
– viteză de execuție pe întreg traseul.
Traseu complex de procedee tehnice de apărare
S-au urmărit următoarele aspecte:
– alergare corectă cu fața și cu spatele în condiții de manifestare a motricității
(echilibru,viteză)
– deplasare laterală în poziție fundamentală joasă corectă:
• trunchiul drept, ușor aplecat, capul sus privirea înainte;
• brațele oblic jos;
• genunchii îndoiți, vârful piciorului de înaintare, oblic pe direcția de deplasare;
• se evită încrucișarea picioarelor;
• schimbarea direcției cu pivotare, echilibru, păstrarea poziției fundamentale joase;
• manifestarea vitezei de execuție pe fondul execuției tehnice corecte și echilibrate;
Aruncări libere
S-a urmărit:
– poziția picioarelor: depărtate la nivelul umerilor, piciorul de pe partea brațului de aruncare ½ de talpă mai în față, triplă flexie la nivelul membrelor inferioare;
– priza asimetrică, degetele desfăcute, mingea în contact numai cu degetele;
– poziția inițială corectă a mingii înainte de aruncare;
– brațul îndoit la 90°, cotul sub minge îndreptat spre direcția de aruncare;
– alinierea verticală a articulațiilor cot – genunchi – vârful piciorului;
– extensia completă a membrelor inferioare și a cotului;
– “biciuirea” palmei cu terminarea mișcării cu corpul perfect întins, pe vârfuri, palma în jos;
– traiectoria mingii să fie medie – înaltă cu mișcarea de rotație inversă a mingii.
Joc 1×1
Atac
– primirea mingii cu prindere cu ușoară săritură și intrare în poziția triplei amenințări;
– fente de depășire sau de aruncare executate convingător și echilibrat;
– alegerea momentului optim de plecare în dribling, pășire încrucișată lungă;
– dribling scurt, protejat cu bătaia mingii între picioare;
– executarea rapidă a succesiunii de pași premergătoare aruncării;
– aruncare la coș din dribling sau precedată de oprire în funcție de situația tactică concretă;
– lupta pentru recuperarea mingii.
Apărare
– poziție fundamentală joasă cu un plasament corespunzător între atacant și coș șa un braț distanță;
– închiderea depășirii cu deplasare laterală rapidă și echilibrată cu păstrarea poziției fundamentale;
– săritură pentru împiedicarea aruncării și lupta pentru recuperarea mingii.
Aceste probe s-au executat o singură dată cu excepția jocului 1×1 care presupune mai multe actiuni atac-apărare (în cazul experimentului s-au executat 3 astfel de acțiuni).
Fiecare execuție a fost notată de la 1 la 5. S-au adunat punctele de la fiecare probă și totalul s-a împărțit la 4 și a rezultat nota finală. S-au acordat de asemenea 0,5 puncte pentru participarea la probă. Scara de apreciere, conform recomandărilor F.R.Baschet, este următoarea:
a. 0,5-2,4 = satisfăcător (nivel aspirant);
b. 2,5-3,9 = bine (nivel speranță);
c. 4,0-5,0 = foarte bine (nivel maestro).
Menționez pentru probele specifice tehnico-tactice s-au executat două testări, inițială perioadei de pregătire (15.05.2009).
D.Testul sociometric
Testul sociometric presupune alegerea subiecților – sportivii care alcătuiesc grupa de babybaschet, alcătuirea, aplicarea și interpretarea testului.
Testul a fost precedat de un instructaj al copiilor care a prevăzut:
a. Caracterul confidențial al testului, membrii grupei au primit asigurări că răspunsurile lor(care s-au vrut sincere) nu vor fi dezvăluite colegilor;
b. Limitarea numărului de preferințe și respingeri la 3;
c. Interzicerea comunicării și a schimbului de priviri între subiecți;
d. Interdicția ca cel care completează testul să se prevadă atât la aleși cât și la respinși.
De asemeni s-a avut în vedere la administrarea testului următoarele condiții:
a. Cei 10 copii care au participat la test din totalul de 15 care compun grupa, se cunosc destul de bine pentru a fi în stare să exprime preferințe pe baze reale și nu la întâmplare;
b. Întrebările chestionarului s-au referit strict la activitatea care îi atrage pe toți copii foarte mult pentru a participa la lecția de antrenament, și anume la a juca baschet;
c. Preferințele să poată fi exprimate ierarhizat;
În testul sociometric aplicat s-au măsurat atracțiile și respingerile (reciproce sau unilaterale), indiferențele și gradul de coeziune între membrii grupului prin calcularea indicatorilor principali ai testului sociometric (au fost enumerați la subcapitolul „ metode de cercetare și tehnicile folosite”).
Menționez că testul sociometric a fost aplicat grupului format din sportivii grupei de babybaschet băieți, inițial după o perioadă de 90 de zile de la formarea grupei, respectiv data de 15.01.2009 și final la data de 15.05.2009.
Numărul de subiecți care au participat la testul sociometric de tip”preferințe”este de 10. Nota maximă care poate fi primită este +3 iar cea minimă -3.
Întrebările testului sociometric au fost formulați în următorii termeni:
1.Enumerați pe primii 3 dintre colegii de grupă pe care îi preferați coechipieri. Notele care sunt primite în acest caz sunt:
1………………………………………(+3)
2………………………………………(+2)
3………………………………………(+1)
2. Enumerați pe primii 3 dintre colegii de grupă pe care nu îi doriți coechipieri. Notele care sunt primite în acest caz sunt:
1……………………………………………………….(-3)
2……………………………………………………….(-2)
3……………………………………………………….(-1)
=== Capitolul 4,subcapit 4.2-interpretarea rezultatelor ===
4.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Pentru verificarea ipotezelor de lucru am procedat la testarea individuală a sportivilor grupei de babybaschet băieți după cum urmează:
la probele motrice generale, testare inițială, intermediară și finală;
la probele tehnice, aruncări și test sociometric, testare inițială și finală;
la investigarea fiziologică, o singură testare.
1.Probe motrice generale
În urma calculării mediilor aritmetice a valorilor obținute la cele trei testări (inițial, intermediar și final), s-au observat creșteri ale valorilor medii după cum urmează:
forța abdomen: Xf -Xi = 2,53 repetări;
forța spate: Xf -Xi = 5 execuții;
mobilitate: Xf -Xi = 2,9 cm;
săritura în lungime: Xf -Xi = 4,3 cm.
Progresul realizat la aceste probe este o consecință a eficienței procedeelor metodice utilizate în lecțiile de antrenament pentru dezvoltarea mobilității, a exercițiilor din școala săriturii și a exercițiilor de încălzire specifice influențării selective a aparatului locomotor(în cazul forței abdomen și spate).
La probele de alergare valorile medii corespunzătoare au scăzut astfel:
alergare de viteză: Xf -Xi = 0,2 sec;
alergare de rezistență: Xf -Xi = 0,22 minute;
Progresul realizat la alergarea de viteză și alergarea de rezistență, este o consecință a exercițiilor specifice pentru dezvoltare vitezei de reacție și de deplasare (jocuri dinamice și concursuri de viteză) utilizate în lecții dar și dezvoltarea indirectă a calității motrice-rezistența prin joc bilateral.
Pentru alergarea de viteză am folosit metoda statistico-matematică de prelucrare și interpretare a datelor obținute la testarea inițială și cea finală prin calcularea parametrilor tendinței centrale și a indicatorilor dispersiei. Se observă la testarea finală o creștere a procentului valorilor (de la 60% la 66,67%), ceea ce reprezintă o distribuție a valorilor foarte apropiată de o distribuție normală, conform curbei lui Gauss (68%) iar coeficientul de variabilitate care este măsura omogenității grupei, scade (de la 6,6 la 4,6), grupa câștigând în omogenitate.
2. Proba de conducere a mingii de baschet pe distanța a 20 metri cu mâna îndemânatică
Progresul realizat între cele două testări deși foarte mic respectiv 0,1 sec. (Xi -Xf), evidențiază îmbunătățirea indicilor vitezei de execuție precum și a tehnicii specifice acestui element tehnic al jocului de baschet.
Prin calcularea indicatorilor statistico-matematici am constatat după testarea finală o creștere a procentajului valorilor (de la 66,67% la 73,4%) ceea ce reprezintă o distribuție normală conform curbei lui Gauss iar coeficientul de variabilitate scade (de la 4,7% la 2,5%), grupa câștigând în omogenitate.
3. Proba de aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
Utilizarea acestei probe în experiment a avut ca scop, pe de o parte identificarea nivelului de însușire a tehnicii specifice a acestui procedeu de finalizare fundamental în jocul de baschet iar pe de altă parte și cunoașterea indicilor de precizie și eficiență.
Progresul realizat între cele două testări a fost de 2,3 aruncări reușite (Xf -Xi), progres care justifică calitatea și eficiența structurilor tehnice utilizate în lecțiile de antrenament pentru învățarea și consolidarea acestui procedeu.
Prin calcularea indicatorilor statistico-matematici am constatat după testarea finală o creștere a procentajului valorilor ( de la 66,67% la 80%) ceea ce reprezintă o distribuție normală a valorilor iar coeficientul de variabilitate scade de la 40,5% (omogenitate mică inițial) la 18,3% ( omogenitate medie la final).
4. Probe specifice tehnico-tactice
Am considerat necesar efectuarea cu grupa de babybaschet a acestui set de probe recomandate de F.R.Baschet, cu scopul de a identifica nivelul de însușire
în rândul copiilor a elementelor și procedeelor de bază din jocul de baschet (prindere – ținere minge, pivotare, dribling și aruncare la coș din dribling – ambidextrie, aruncare la coș de pe loc) ca urmare a mijloacelor și metodelor folosite în lecția de antrenament. De asemenea am avut în vedere și aspectele privitoare la tactica individuală care se învață de la această vîrstă ( protejarea mingii pe loc și în dribling, poziția fundamentală și deplasări specifice acestei poziții, relația 1×1 în atac și în apărare).
Progresul realizat de copii între cele două testări a fost evident obținându-se o creștere de punctaj (Xf -Xi) = 4,4 puncte.
5. Proba fiziologică
Evaluarea stării de sănătate a oricărui sportiv prezintă o deosebită importanță și se efectuează inițial, atunci când copilul pășește pentru prima oară în ramura de sport respectivă și continuu, pe tot parcursul pregătirii lui.
În timpul efectuării selecției primare în vederea formării grupei de babybaschet băieți, am solicitat părinților în primă fază, adeverințe medicale de la medicul de familie pentru a avea confirmarea unei stări de sănătate a copiilor care să facă posibil efortul fizic fără riscuri.
La mijlocul perioadei de pregătire din cadrul planului anual, am efectuat testarea fiziologică a celor 15 sportivi ai grupei, care a constat în evaluarea capacității respiratorii ( spirometrie), evaluarea capacității de efort ( testul Ruffier) și evaluarea costului cardiac ( testul Brouha). În urma investigării am concluzionat următoarele:
a. Spirometrie – valori normale;
b. Test Brouha – curbe normale;
c. Test Ruffier
După ce am efectuat testul Ruffier, am comparat valorile obținute la grupa aflată în experiment cu sportivi de aceeași vârstă din Sibiu ( date preluate de la centrul de medicină sportivă Sibiu) astfel:
– la sportivii făgărășeni am constatat o adaptare medie la efort pentru 26,6% dintre ei și o adaptare slabă la efort pentru 73,4%;
– la sportivii sibieni am constatat o adaptare medie la efort pentru 19,04% dintre ei, adaptare slabă 61,92% și adaptare foarte slabă 19,04%.
În urma comparării rezultatelor celor două grupuri de sportivi, se constată un “scor” mai bun în favoarea subiecților din Făgăraș la indicatorul de efort , ca și dealtfel la indicele antropometric – înălțime (X=141,8 cm pentru sportivii din Făgăraș, X= 138,2 cm pentru sportivii din Sibiu).
Având în vedere faptul că la această vârstă investigarea indicilor fiziologici nu este foarte concludentă și fiind la începutul pregătirii sportive pentru acești subiecți, testarea s-a efectuat doar o singură dată obținîndu-se valori corspunzătoare unei adaptari slabe la efort pentru majoritatea cazurilor, valori dealtfel normale pentru indicatorii fiziologici investigați pentru sportivi de această vârstă.
6. Testul sociometric
Prin aplicare testului sociometric subiecților din grupa de babybaschet am încercat să răspund ipotezei formulate în lucrare referitor la socializarea copiilor prin practicarea jocului de baschet
Înainte de a prezenta analiza și interpretarea testului aplicat doresc să menționez contribuția mea activă în stabilirea unor pasiuni pozitive comune în grupul de copii cum ar fi dorința de victorie, cât și a unor relații de colaborare, ajutor, prietenie între membrii grupului prin următoarele mijloace mai importante:
– aprecieri și încurajări permanente adresate copiilor;
– oferirea unor mici recompense copiilor pentru aspectele pozitive ale muncii lor în lecția de antrenament ( dulciuri, mulțumiri etc.);
– explicații date copiilor cu privire la ce e bine și ce e rău de făcut;
– explicații privitoare la regulamentul jocului de baschet etc.
Am observat pe parcursul ciclului de pregătire pentru această categorie de sportivi ( la antrenamente, jocuri, în deplasările făcute pentru jocuri amicale etc.) o apropiere generală între ei dar și situații când la un moment dat au apărut marginalizări în grup. Am încercat prin mijloacele utilizate o omogenizare a grupului, analizarea testului sociometric aplicat confirmându-mi așteptările și munca depusă în această privință.
Am efectuat prima testare a copiilor după aproximativ 3 luni de la constiuirea grupei ( perioadă necesară cunoașterii între ei, copii provenind de la mai multe școli din Făgăraș), iar a doua testare după încă patru luni de activitate.
Astfel, dacă la prima testare sociometrică cei mai bine plasați subiecți din punct de vedere al indicelui de statut social erau subiecții 5 și apoi 4 iar la polul opus (marginalizați) subiecții 1 și 6 urmați de 9, la a doua testare subiectul 5 pierde poziția de “leader” iar subiecții 1 și 6 părăsesc pozițiile ocupate anterior și vor ocupa poziții cu indice de statut special mai mare, sau chiar subiectul 9 reușind să ocupe o poziție cu indice de statut social foarte bun.
După cum se observă în cele două sociograme realizate la testarea inițială și finală, în perioada pregătitoare dintre testări s-a reușit omogenizarea grupei astfel că cei marginalizați inițial s-au integrat treptat bine în grup, totodată subiectul 5 pierde poziția inițială foarte bună. În acest sens este important următorul aspect: dacă subiecții 1,6 și 9 au înregistrat în perioada de pregătire un număr constant de prezențe la lecțiile de antrenament, subiectul 5 înregistrează mai puține prezențe între cele două testări.
De asemenea se observă că, atât coeficientul de coeziune cât și indicele de coeziune ai grupei cresc de la testarea inițială( Cc= 0,15, Ic= 0) la testarea finală( Cc= 0,18, Ic=0,044).
=== Capitolul 4-Prezentarea si interpretarea rezultatelor,subcapit 4.1-prezentarea rezultatelor-26pg verificat,paginat75-100 ===
CAPITOLUL 4
PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR
4.1 PREZENTAREA REZULTATELOR OBȚINUTE
Tabel centralizator nr. 1
Date generale privind componența grupei de babybaschet băieți A.C.S.SPORTIC
PRO BASCHET Făgăraș
Tabel centralizator nr. 2
Probe motrice generale
Testare inițială
(13.10-20.10.2009)
Tabel centralizator nr. 3
Probe motrice generale
Testare intermediară
(01.03 – 07.03.2009)
Tabel centralizator nr. 4
Probe motrice generale
Testare finală
(20.04-26 04.2009)
Tabel centralizator nr.5
Alergare de viteză -20 m
Testare inițială(20.10.2009)
Testare finală(27.04.2009)
Parametrii tendinței centrale:
Testare inițială: Testare finală:
Mo= 4,4 s Mo= 4,3 s
Me= n+1/2 = 8 → Me = 4,6 s Me= n+1/2= 8 → Me = 4,3 s
X= 4,5 s X= 4,3 s
Tabel centralizator nr.6
(calculul indicatorilor dispersiei)
Alergare de viteză -20 m
Testare inițială(20.10.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 1 s
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 3,9/15= 0,26 s
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± √1,37/14 = 0,31 s → 4,5±0,3 →
valorile situate între 4,8 și 4,2 se abat de la medie→ 6 valori se află în afara celor 2
abateri→ 40% valori se abat → 100 – 40 = 60 < 68%→ Valorile obținute la testarea
inițială nu se încadrează într-o distribuție normală.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 0,3×100 / 4,5= 6,6% є 0 – 10% → grupa este caracterizată de omogenitate mare la testarea inițială.
Tabel centralizator nr.7
(calculul indicatorilor dispersiei)
Alergare de viteză -20 m
Testare finală(27.04.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 0,7 s
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 2,6/15= 0,17 s
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± √0,74/14 = 0,23 s ≈ 0,2 s →
4,3±0,2 → valorile situate între 4,1 și 4,5 se abat de la medie→ 5 valori se situează în afara celor 2 abateri→ 33,33% valori se abat → 100-33,33 = 66,67% < 68%→ Valorile
obținute la testarea finală nu se încadrează într-o distribuție normală dar se apropie de aceasta, înregistrându-se un procent sensibil mai bun decât la testarea inițială.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 0,2×100 / 4,3= 4,6% є 0 –10% → grupa este caracterizată de omogenitate mai mare la testarea finală decât la testarea inițială.
Tabel centralizator nr.8
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică
Testare inițială(21.02.2009)
Testare finală(27.04.2009)
Parametrii tendinței centrale:
Testare inițială: Testare finală:
Mo= 12,2 s Mo=12,3 s
Me= n+1/2 = 8 → Me=12,2 s Me=12,3 s
X= 12,3 s X= 12,2 s
Tabel centralizator nr.9
(calculul indicatorilor dispersiei)
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică
Testare inițială(15.02.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 1,4 s
Abaterea medie(Am) = ∑ ﴾X1-X﴿ / n = 6,3 / 15 = 0,42 s
Abaterea standard (S) = ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± 0,5 s → 12,3 ± 0,5 → valorile situate
între 11,8 și 12,8 se abat de la medie → 5 valori se situează în afara celor 2 abateri → 33,3%
valori se abat → 100 – 33,3 = 66,67%≈ 68%
Valorile obținute la testarea inițială se apropie de o distribuție normală (68%)
corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100) /X =(0,5×100) / 12,3 = 4,7%
4,7 є ﴾ 0 – 10%﴿ → grupa e caracterizată de un grad mare de omogenitate
Tabel centralizator nr.10
(calculul indicatorilor dispersiei)
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică
Testare finală(11.04.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 1,3 s
Abaterea medie(Am) = ∑ ﴾X1-X﴿ / n = 5,5/15 = 0,37 s
Abaterea standard (S) = ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± 0,26 s → 12,2 ± 0,3 → valorile situate
între 11,7 și 12,5 se abat de la medie → 4 valori se situează în afara celor 2 abateri →
26,6% valori se abat → 100-26,6 = 73,4% 68%
Valorile obținute la testarea finală se încadrează în distribuție normală 68% → abatere
standard, corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100) /X = (0,3×100)/12,2 = 2,5%
2,5 є ﴾ 0 – 10%﴿ → grupa este caracterizată de un grad mai mare de omogenitate decât la testarea ințială.
Tabel centralizator nr.11
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
(fiecare sportiv beneficiind de 10 încercări)
Testare inițială(14.02.2009)
Testare finală(11.04.2009)
Parametrii tendinței centrale:
Testare inițială: Testare finală:
Mo= 3 aruncări Mo= 6 aruncări
Me= n+1/2 = 8 → Me = 3 aruncări Me= n+1/2= 8 → Me = 6 aruncări
X= 3,7 aruncări X= 6 aruncări
Tabel centralizator nr.12
(calculul indicatorilor dispersiei)
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
Testare inițială(14.02.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 5 aruncări
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 17,7/15= 1,18 aruncări
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = ± √30,9/14 = 1,48 ≈ 1,5 aruncări→
3,7±1,5 → valorile situate între 2,2 și 5,2 se abat de la medie→ 5 valoari se situează în afara celor 2 abateri→ 33,33% valori se abat → 100-33,33 = 66,67% < 68%
Valorile obținute la testarea inițială nu se încadrează într-o distribuție normală,
corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 1,5×100 / 3,7= 40,5% 20%→ grupa este caracterizată de lipsă de omogenitate la testarea inițială.
Tabel centralizator nr.13
(calculul indicatorilor dispersiei)
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică
Testare finală (11.04.2009)
Parametrii dispersiei:
W= Xmax-Xmin= 4 aruncări
Abaterea medie(Am)= ∑ ﴾X1-X﴿ / n= 12/15= 0,8 aruncări
Abaterea standard(S)= ± √[ ∑ ﴾X1-X﴿²/ n-1] = 1,13 ≈ 1,1 → 6±1,1 → valorile situate între 4,9 și 7,1 se abat de la medie→ 3 valori se situează în afara celor 2 abateri→
20% valori se abat → 100-20 = 80% 68%
Valorile obținute la testarea finală se încadrează într-o distribuție normală → abatere
standard, corespunzător curbei lui GAUSS.
Coeficientul de variabilitate (CV) = (Sx100)/X = 1,1×100 /6 = 18,33% є ﴾0-20%﴿→
grupa este caracterizată de omogenitate medie la testarea finală.
Tabel centralizator nr.14
Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet
Testare inițială(16.02.- 22.02.2009)
Tabel centralizator nr.15
Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet
Testare finală(27.04.- 03.05.2009)
Tabel centralizator nr. 16
Testare fiziologică(22.03-10.04.2009)
Formația de minibaschet A.C.S. SPORTIC PRO BASCHET Făgăraș
Observații:
1.La evaluarea capacității vitale a subiecților de la pozițiile 12 și 13, au fost depistate căi
respiratorii obstrucționate datorate în principal unor viroze respiratorii recente;
2.La evaluarea costului cardiac interpretarea s-a făcut astfel:
În cazul când P1-P3 ≥ 10 bătăi ale inimii(toți cei 15 subiecți) curbele de recuperare sunt
considerate normale.
Tabel centralizator nr.17
Testare fiziologică(14,15.03.2009)
Testul Ruffier
Formația de minibaschet A.C.S.SPORTIC PRO BASCHET Făgăraș
Adaptare medie la efort: 26,6% din efectiv.
Adaptare slabă la efort: 73,4% din efectiv.
Media aritmetică a înălțimii: X141,8 cm
Tabel centralizator nr.18
Testare fiziologică(14.01.2008)
Testul Ruffier
(preluat de la centrul de medicină sportivă Sibiu )
Adaptare medie la efort: 19,04% din efectiv.
Adaptare slabă la efort: 61,92% din efectiv
Adaptare foarte slabă la efort: 19,04% din efectiv
Media aritmetică a înălțimii: X138,2 cm
Date antropometrice(înălțimea și anvergura în cm., iar greutatea în kg.)
Grafic nr.1
Alergare de viteză 20m(sec.)
Grafic.nr.2
Alergare de rezistență 600m(min.)
Grafic.nr.3
Săritura în lungime de pe loc(cm)
Grafic.nr.4
Forța abdomen(nr.repetări în 30 sec.)
Grafic.nr.5
Forța spate(nr. de execuții corecte)
Grafic.nr.6
Mobilitate coxo-femurală(cm)
Grafic.nr.7
Conducerea mingii de baschet pe distanța de 20 de metri
cu mâna îndemânatică(sec.)
Grafic.nr.8
Aruncări la coș din dribling cu mâna îndemânatică,
fiecare sportiv beneficiind de 10 încercări
Grafic.nr.9
Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet
(puncte acumulate)
Grafic.nr.10
Testarea sociometrică
După aplicarea testului subiecților am procedat conform alogoritmului la despuierea acestuia și alcătuirea tabelului cu alegerile și respingerile exprimate.
Tabel centralizator nr. 19
Testul sociometric
Testare inițială(15.01.2009)
Tabel centralizator nr. 20
Sociomatricea
Tabel centralizator nr. 21
Calculul indicilor sociometrici
2x∑ Ar 2×7
Cc= ———— = ——— = 0,15 ; Ccє[0 , 1] → coeficient slab de coeziune
N(N-1) 10×9
Ar= 7↔ (2 – 7);(2 – 9);(3 – 4);(3 – 5);(4 – 5);(4 – 8);(8 – 10);
Rr= 7↔ (1 – 2);(1 – 8);(1 – 9);(2 – 8);(5 – 6);(6 -9);(8 – 9);
2x﴾∑ Ar – ∑Rr) 2x 0
Ic= —————— = ——— = 0 ; Icє[-1 , 1] → indice mediu de coeziune
N(N-1) 10×9
Sociograma alegerilor exprimate la testarea inițială este redată în Anexa nr.11
Tabel centralizator nr. 22
Testul sociometric
Testare finală(15.05.2009)
Tabel centralizator nr. 23
Sociomatricea
Tabel centralizator nr. 24
Calculul indicilor sociometrici
Ar = 8 ↔(1 – 3);(2 – 7);(4 – 8);(5 – 8);(8 – 10);(9 – 10);(2 – 9);(6 – 9);
Rr = 6 ↔(1 – 2);(2 – 6);(3 – 10);(4 – 5);(8 – 9);(3 – 10);
2x∑ Ar 2×8
Cc= ———— = ——— = 0,18 ; Ccє[0 , 1] → coeficient slab de coeziune
N(N-1) 10×9
2x﴾∑ Ar – ∑Rr) 2x 2
Ic= —————— = ——— = 0,044 ; Icє[-1 , 1] → indice mediu de coeziune
N(N-1) 10×9
Sociograma alegerilor exprimate la testarea finală este redată în Anexa nr.11.
=== CAPITOLUL III METODOLOGIA CERCETĂRII ===
CAPITOLUL 3
METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1 PROBLEMATICA ȘI IPOTEZELE LUCRĂRII: SOCIALIZARE, INIȚIERE, PREGĂTIRE ȘI EVALUARE
Problematica cercetării științifice în antrenamentul sportiv este unul din aspectele esențiale în obținerea performanței sportive. O abordare științifică, solidă a procesului de instruire în sportul de performanță în general și în jocul de baschet în special, trebuie să constituie un obiectiv principal pentru oricare antrenor.Spun aceasta deoarece, există din păcate în România mulți antrenori care folosesc metode învechite, empirice, abordând antrenamentul sportiv “ după ureche”. Acesta este cu siguranță unul din motivele pentru care baschetul românesc este modest reprezentat în competițiile internaționale nu numai la nivel de seniori ci și la juniori.Dintr un alt punct de vedere, jocul de baschet se află într un continuu proces de dezvoltare și dinamizare, atât pe plan tehnic cât și tactic, ceea ce presupune eforturi suplimentare din partea jucătorilor și antrenorilor pentru o continuă și perseverentă informare cu noutățile care apar în domeniu.
Este necesar desigur reproiectarea unei strategii la nivel național cu privire la popularizarea și practicarea jocului de baschet în țara noastră pe de o parte iar pe de altă parte, antrenorii sunt cei care pot și trebuie să implementeze metode moderne de antrenament în vederea îmbunătățirii performanței sportive.
Pornind de la aceste considerente, doresc ca prin activitatea pe care o desfășor în cadrul asociației și implicit prin această lucrare, să aduc o mică contribuție la popularizarea jocului de baschet în Făgăraș și localități limitrofe, la inițierea celor mici în tainele jocului de baschet, la procesul de pregătire a copiilor și juniorilor și trecerea acestora din urmă spre performanță., la rezolvarea unor probleme de socializare la copii și tineri, la creșterea prestigiului baschetului românesc.
Problematica lucrării vizează în principal următoarele aspecte:
– alegerea temei și rolul baschetului în domeniul educației fizice și sportului
– istoria și evoluția baschetului intern și internațional;
– înființarea, organizarea și activitatea unei organizații sportive de performanță la Făgăraș
– nivelul de abordare a educației și pregătirii copiilor începători în literatura de specialitate;
– observarea lecțiilor de antrenament cu copii începători la secții de baschet ale unor cluburi cu tradiție în baschetul românesc: C.S.Ș Sibiu(antrenor prof.Georgeta Mrtinescu), C.S.U.Brașov(antrenor prof.Gheorghe Roșu) sau B.C.Galactica Brașov(antrenor ing.Magdolna Jerebie); s-au întocmit rapoarte de observație la fața locului și există la Anexe;
– analiza parametrilor modelului de joc, pregătire și evaluare în conformitate cu orientările F.R.Baschet;
– selecționarea structurilor cu cea mai mare eficiență în realizarea obiectivelor privind inițierea în jocul de baschet, dezvoltarea calităților fizice(indeosebi îndemânarea,viteza și mobilitatea) și de pregătire tehnică la acest nivel de vârstă;
– centralizarea datelor și interpretarea lor;
– formularea concluziilor lucrării.
Ipotezele lucrării(experimentului)
1. Prima ipoteză formulată este în strânsă legătură cu unul din obiectivele urmărite la A.C.S. Sportic Pro Baschet: atragerea unui număr cât mai mare de copii pentru practicarea baschetului, promovarea baschetului în rândul copiilor menținerea și socializarea lor prin jocul de baschet.
Ipoteza formulată este următoarea: poate fi jocul de baschet un mijloc eficient de socializare a copiilor de această vârstă?
2. A doua ipoteză formulată se referă la modalitățile de pregătire de specialitate a copiilor începători la A.C.S Sportic Pro Baschet.Dacă sistemele de acționare utilizate în pregătire sunt concordante cu particularitățile de vârstă ale copiilor de 9-10 ani atunci progresul realizat în planul îmbunătățirii indicilor motrici, fizici, funcționali și tehnico-tactici ai acestora este cel scontat.
3. A treia ipoteză formulată: dacă planul de pregătire anual, întocmit și efectuat cu grupa de începători, reprezintă garanția unei dezvoltări armonioase a organismului și încadrarea în indici funcționali normali pentru acești copii.
3.2 METODE DE CERCETARE ȘI TEHNICILE FOLOSITE
Metoda este definită ca modalitatea de obținere a unor rezultate în cunoaștere și în practică. Termenul provine din greaca veche, ”methodos” însemnând cale de cunoaștere, drum și indică totalitatea demersurilor prin care omul în general, reușește să cunoască un anumit fenomen, să producă un obiect sau să provoace conștient modificări în realitatea materială obiectivă. Metoda face parte integrantă din știință, fiind latura cea mai activă a acesteia, o modalitate de a dobândi cunoștiințele științifice.
Metodele de cercetare pe care le-am folosit în cadrul acestui experiment sunt următoarele:
1. Metoda observației-face parte din metodele particulare de cercetare iar în domeniul sportiv, principalul subiect în observație este „omul în mișcare”.
În raport cu natura celor observate, observația în acest experiment se axează cu precădere pe:
a) Indicatori cantitativi și calitativi
Dintre indicatorii cantitativi, am folosit în experiment următoarele tipuri de indici:
– indici somatici și de antropometrie: înălțime cororală și greutate corporală, anvergură membre superioare, mărime picior;
– indicatori de manifestare ai calităților motrice: viteză, mobilitate coxo-femurală, rezistență, forța abdomen, forța spate;
Și indicatorii calitativi sunt prezenți în experiment, prin aprecierea adecvată a unor acțiuni în chiar momentul producerii lor și se bazează desigur pe experiența mea și aprecierea obiectivă din partea mea a execuției sportivilor în probele specifice tehnico-tactice(traseele complexe de procedee tehnice în atac și apărare)
b) Fenomene biologice
În observarea lor s-a urmărit în special adaptarea organismului copiilor la efort prin înregistrarea indicatorilor fiziologici:
– capacitate de efort a aparatului cardio vascular( proba Ruffier);
– capacitate aerobă de efort sau proba costului cardiac( proba Brouha-bicicleta ergometrică);
– capacitatea vitală sau respiratorie(spirometrie).
Proba Ruffier
Este utilizată la sportivi pentru aprecierea capacității de efort a aparatului cardio-vascular.
Descrierea probei: subiectul execută 30 de genoflexiuni în maxim 60 de secunde după ce a fost luat pulsul în stare de repaus.Se înregistrează valoarea pulsului în primele 15 secunde după terminarea efortului și pulsul după un interval de 45-60 de secunde după efort.Se calculează indicele Ruffier cu formula:
Ir= [﴾Pr+P1+P2﴿-200]/10 în care:
Pr= pulsul luat cîn stare de repaus;
P1=pulsul luat după efort( 15 secunde);
P2=pulsul luat după 45-60 de secunde.
Interpretare:
Indicele Ruffier < 0 – foarte bine( capacitate de efort excepțională);
– ״ – 0 – 5 – bine( capacitate de adaptare la efort bună);
– ״ – 5 – 10 – mediocre( capacitate de adaptare la efort slabă);
– ״ – 10 -15 – satisfăcător( capacitate de adaptare la efort foarte slabă);
– ״ – 15 – nesatisfăcător( capacitate de efort incompatibilă).
Proba Brouha
Este utilizată pentru aprecierea la sportivi a capacității aerobe la efort.
Descrierea probei: subiectul pedalează la bicicleta ergometrică asfel încât să mențină o viteză de aproximativ 20km/h pe durata a 4 minute(când se consideră că a fost realizat un efort maximal).Intensitatea efortului a fost fixată la 100W/s la bicicleta ergometrică.
Se înregistrează valorile pulsului la intervale regulate după terminarea efortului, timp în care subiectul stă liniștit în poziție șezând.:
P1= pulsul luat în intervalul de la 30 de secunde la 1minut după terminarea efortului;
P2= pulsul luat în intervalul de la 1minut și 30 de secunde la 2 minute după
terminarea efortului;
P3= pulsul luat în intervalul de la 2 minute și 30 de secunde la 3 minute după
terminarea.
Se determină de asemeni consumul maxim de oxigen – VO2max(din tabel) care reprezintă capacitatea plămânilor, inimii și sângelui de a oferi oxigen mușchilor angrenați în efort, respectiv abilitatea mușchilor de a prelua și utiliza oxigenul oferit.
Interpretare:
– curbe normale, dacă P1 – P3 10 bătăi/minut;
– curbe de nerecuperare, dacă P1 – P3 < 10 bătăi/minut și P3 ≥ 90 de bătăi/minut;
– curbe inverse de revenire, dacă P3 90 de bătăi/minut și P3 P2.
Proba măsurării capacității vitale(spirometrie)
Este utilizată pentru aprecierea la sportivi a capacității vitale. Capacitatea vitală sau capacitatea respiratorie reprezintă însumarea a 3 capacități de aer(volume de aer) și anume:
1.Volumul respirator curent( VRC) – volumul de aer inspirat și expirat în mod nomal;
2. Volumul inspirator de rezervă – volumul de aer care poate fi inspirat în plus de cel curent;
3. Volumul respirator de rezervă – volumul de aer care poate fi expirat în plus de cel curent.
Descrierea probei: subiectului i se măsoară greutatea corporală și înălțimea, date preliminare care constituie un punct de plecare în determinarea capacității respiratorii.
Subiectul inspiră un volum de aer maxim posibil și expiră forțat într-un aparat numit spirometru.Se obține pentru fiecare subiect un anumit volum de aer/secundă – capacitatea respiratorie (în %) raportată la capacitatea standard ( 100%).
Rezultatul probei pentru fiecare din cei 15 subiecți ai grupei( parametrii, volume măsurate, volume standard și interpretarea) sunt redați în fișele personale atașate la Anexe.
c) Fenomene de tip sociologic
În observarea lor s-a urmărit acțiunile subiecților individuale și colective cât și relațiile lor în interiorul grupării sportive.
Gruparea sportivă reprezintă un grup social care presupune existența a doi sau mai mulți oameni care împart între ei sentimente de unitate și sunt înmănunchiați în modele relativ stabile de interacțiune.
Socializarea poate fi definită ca un proces prin care individul este orientat în a-și dezvolta comportamentul actual în concordanță cu așteptările și standardele grupului din care face parte(J.L.Child 1954).
După perioadele și conținutul procesului poate fi vorba de socializarea primară și secundară. Socializarea primară presupune cunoașterea, învățarea și adaptarea primelor norme, reguli de comportament ca și primelor norme, reguli de comportament ca și primelor forme de activitate cu care copilul fac față unor trebuințe primare. După opinia multor sociologi, psihologi și antropologi, această primă formă de socializare începe și se realizează la cotă dominantă în cadrul familiei ca grup primar dar și în afara ei, în grupuri de joacă, grupuri care formează clasa în unitățile de învățământ sau grupuri în care copii practică activități sportive. Un astfel de grup este cel constituit din copiii componenți ai formației de babybaschet de la A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș, grup supus testului sociometric pentru a da răspuns ipotezei cu numărul 2 formulate.
2. Metoda – testul sociometric
Cercetătorii din domeniul sportului manifestă un interes deosebit față de relațiile interindividuale și a raporturilor dintre componenții unei anumite colectivități de lucru.
Cercetatrea unor aspecte ale structurii și dinamicii grupurilor de lucru din domeniul activităților sportive(clase de elevi, echipe de sportivi, cupluri de sportivi etc.), primește prin testul sociometric posibilitatea de dezvăluire a relațiilor din domeniul acestor grupuri, a acelor relații care nu pot fi appreciate prin alte metode.
Testul sociometric a fost propus în anul 1934 de psohosociologul american de origine română, Jacob Lewi Moreno.
Am urmărit prin aplicarea testului sociometric, relațiile interindividuale și raporturile care se stabilesc între copiii grupului și în ce măsură copiii practicanți ai jocului de baschet socializează între ei realizând o coeziune corepunzătoare la nivelul grupului care să asigure un mediu bun pentru pregătire.Tratarea sociometrică a grupului în general, poate evidenția:
1. Statusurile individuale – reprezintă prețuirea colectivă de care se bucură deținătorul unei poziții în grup;
2. Dispozițiile în grup;
3. Calitatea de a fi popular sau marginal;
4. Gradul de coeziune și coerență a grupului;
5. Liderul sociometric al grupului;
6. Așteptări cu privire la relațiile din cadrul grupului.
Pornind de la constatarea că în grupurile de sportivi în care există relații pozitive{simpatie, prietenie, colaborare, ajutor reciproc etc.) activitatea desfășurată este mai eficientă, testul sociometric își propune să stidieze aceste relații preferențiale, tocmai în vederea stabilirii nivelului de coeziune al grupului și al elementelor de ordin psiho-sociologic care o determină.
Testul sociometric este un instrument care măsoară:
a) Atracțiile (+);
b) Respingerile(-);
c) Indiferențele(0).
În funție de acestea, relațiile dintre membrii grupului în general și a grupului constituit din copii din grupa babybaschet în special, pot fi:
a) Reciproce (+,+ ; -,-):
– atracții reciproce(+,+);
– respingeri reciproce(-,-);
b) Unilaterale (+,- ; +;0 ; -,0);
c) Neutre (0,0)
Principalii indicatori ai testului sociometric sunt:
a) Indicele de statut social(Iss) – exprimă gradul de acceptare al unui copil din grup în cadrul grupului.Se calculează astfel:
N(A) ∑ A
Iss = ——— = ——— Iss є [ 0,1 ]
N-1 N-1
N(A) – numărul subiecților care îl aleg pe A;
N – numărul total al subiecților.
b) Indicele de statut preferențial a lui A(Isp) – exprimă modul în care se clasifică subiecții în cadrul unui grup (în funcție de felul în care sunt acceptați sau respinși).Se calculează astfel:
∑A-∑R
Isp = ——— Isp є [ -1,1 ]
N-1
A – numărul alegerilor exprimate pentru A;
R – numărul respingerilor exprimate față de A;
N – numărul total de membrii.
Referitor la gradul de coeziune și coerență a grupului trebuie calculați coeficientul de coeziune și indicele de coeziune al grupului.Aceștia sunt:
c) Coeficientul de coeziune al grupului – se calculează astfel:
2x∑Ar
Cc = ——— Cc є [ 0, 1 ]
N(N-1)
Ar – numărul de alegeri reciproce;
N – numărul total de membrii.
d) Indicele de coeziune al grupului;
2x(∑Ar-∑Rr)
Ic = —————— Ic є [-1,1 ]
N(N-1)
3. Metoda statistico-matematică
Utilizarea metodei matematice este legată de studiul cantitativ al lucrurilor și fenomenelor pe care fiecare domeniu le cuprinde. Matematica conduce și la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor datorate relațiilor strânse care există între variațiile cantitative și calitative ale acestor fenomene
Utilizarea matematicii în știința activităților corporale începe prin aspectul ilustrativ, utilizarea diferitelor formule matematice și a graficelor, continuă apoi prin tehnici matematici ale cercetării cum sunt :
– prelucrarea statistică;
– construirea modelelor;
– utilizarea calculatoarelor.
Statistica – ramură a matematicii, devenită ea însăși știință și metodă s-a dezvoltat în mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica anumite fenomene.
Ca metodă, statistica desprinde din studiul fenomenelor de masă, conexiuni și corelații asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametrii ai acestora. Ca o metodă de prelucrare și interpretare a datelor recoltate în cercetare, statistica s-a impus în ultimele decenii și a căpătat un rol important în cercetare.
Indicatorii statistico-matematici uzuali în analiza datelor obținute prin măsurare pot fi grupați în 2 categorii:
A. Parametrii tendinței centrale
Datele colectate de la diferite colective(grupe) în general, permit unele aprecieri privind valoarea acestora și frecvența cu care apar.Caracterizarea colectivului(grupei)
se face din datele obiective obținute prin măsurări și care reprezintă valori a unor indicatori calculați. Indicatorii(parametrii) tendinței centrale utilizați în acest scop sunt următorii:
a) Modulul;
b) Mediana;
c) Media aritmetică.
Modulul(Mo) – reprezintă valoarea cu frecvența cea mai mare și din acest punct de vedere, un colectiv e bine caracterizat de o valoare care apare de mai multe ori.
Mediana(Me) – reprezintă valoarea care împarte în două jumătăți egale șirul de date recoltate prin măsurare. Se calculează cu formula:
n+1
Me= —— în care: n- numărul de subiecți
2
Media aritmetică (X) – reprezintă indicatorul statisic cel mai des utilizat în interpretarea datelor recoltate, oferind cea mai precisă măsură a tendinței centrale. Se calculează cu formula:
∑ X X – valorile individuale;
X= ——— în care:
n n – numărul de subiecți.
B. Parametrii dispersiei
Oferă posibilitatea cunoașterii gradului de dispersie a datelor recoltate și de valorificare a mediei aritmetice. Indicatorii principali ai dispersiei sunt următorii:
a) Amplitudinea;
b) Abaterea medie;
c) Abaterea standard;
d) Coeficientul de variabilitate.
Amplitudinea(W) – reprezintă gradul de omogenitate al datelor recoltate respectiv a colectivului; astfel colectivul cu amplitudinea cea mai mică este mai omogen datele fiind mai grupate. Se calculează cu formula:
W=Xmax – Xmin în care:
Xmax – valoarea cea mai mare;
Xmin – valoarea cea mai mică.
Abaterea medie(Am) – reprezintă abaterea valorilor individuale de la valoarea centrală și se calculează cu formula:
∑(X1 -X) X1 – valorile individuale;
Am= ————— în care: X – media arithmetică;
n n – numărul de subiecți.
Abaterea standard(S) – reprezintă indicatorul dispersiei și se calculează cu formula:
∑(X1 -X)²
S= ± √ —————
n-1
Coeficientul de variabilitate(CV) – reprezintă măsura gradului de omogenitate a colectivului și se calculează cu formula:
S x 100
CV= ———— în care: S – abaterea standard;
X X – media aritmetică.
Pentru interpretare, statistica recomandă următoarele trepte:
a) 0 – 10% – omogenitate mare;
b) 10 – 20% – omogenitate medie;
c) 20% – omogenitate mică.
Am aplicat această metodă pentru analiza datelor obținute prin măsurare la probele de control și anume, la proba de alergare de viteză pe distanța de 20 m și proba de conducere a mingii de baschet cu mâna îndemânatică pe distanța de 25 m .
4. Metoda experimentului
Experimentul presupune o stare activă a subiecților și implică o activitate metodică orientată spre scopul précis de verificare a ipotezei formulate.
Experimentul poate fi definit ca fiind, o producere(modificare) intenționată a fenomenului cu scopul de a-l studia în condiții mai favorabile.
Am ales experimentul de verificare(confirmare) al cărui scop este verificarea de ipoteze formulate.
Etapele experimentului au fost următoarele:
a. Stabilirea temei, a problemei experimentale;
b. Alegerea variabilelor în funcție de ipotezele formulate;
c. Stabilirea situației experimentale;
d. Stabilirea subiecților în grupele experimentale și de control;
e. Manipularea și măsurarea variabilelor;
Evaluarea:
– inițială;
– intermediară;
– finală;
c. Centralizarea și prelucrarea datelor experimentale;
d. Analiza și interpretarea rezultatelor.
e. Redactarea raportului de cercetare.
3.3 CONDIȚIILE DE DESFĂȘURARE A EXPERIMENTULUI, SUBIECȚII, LOCUL ȘI DURATA
Am realizat prezentul experiment în perioada 01.10. 2008-20.05 2009.
Subiecții cuprinși în experiment sunt componenți ai grupei de babybaschet-băieți ai A.C.S.Sportic Pro Baschet Făgăraș.
Grupa supusă experimentului este compusă dintr- un număr de 15 sportivi născuți în anii 1999 și 2000 și a fost alcătuită în urma unei selecții primare din elevi provenind de la școlile generale din Municipiul Făgăraș.Sportivii din această grupă
constituie categoria babybaschet (minibaschet II) sau începători II și practică jocul de baschet de opt luni. Sunt categoria cea mai mică și, alături de sportivii de la minibaschet I din păcate, nu beneficiază de un program de jocuri oficiale corespunzător pe parcursul unui an competițional asemenea juniorilor.Desigur din acest punct de vedere , F.R.de Baschet este cea chemată să reglementeze un program competițional care să dea posibilitatea unui număr mult mai mare de jocuri pentru acesti sportivi într-un an competițional.Actualmente sportivii(sportivele) componenți ai grupelor de minibaschet I și II din întreaga țară, sunt angajați într-o competiție oficială sub patronajul F.R.baschet doar o singură dată pe an, cu prilejul Campionatului Național de Minibaschet care se desfășoară în lunile iunie-iulie ale fiecărui an.Ori după părerea mea dar și a altor antrenori, sunt mult prea puține jocuri oficiale care revin unei echipe de minibaschet într-un an competițional!
Profesorii și antrenorii care sunt implicați la acest nivel în pregătirea celor mai mici baschetbaliști fac totuși eforturi, alături de diferiți sponsori, pentru organizarea de jocuri amicale zonale, turnee, competiții pe plan intern dar și să participe la astfel de manifestări la nivel internațional.
Un alt aspect al fi acela al desfășurării Campionatului Național de Minibaschet pe terenuri în aer liber ceea ce constiuie un impediment major din mai multe puncte de vedere(suprafața de joc este dură- bitum, condiții atmosferice nefavorabile -cald, rece, vânt, umiditate etc.) asfel că suntem singura țară din Europa și poate din lume în care Campionatul Național de Minibaschet se desfășoară în acest m.
Revenind la condițiile de pregătire de care dispun personal cu grupa supusă experimentului , țin să menționez că aceste condiții nu au fost dintre cele mai bune dealtfel, Municipiul Făgăraș este vitregit din acest punct de vedere datorită lipsei de săli de sport și baze de pregătire în aer liber!
Lecțiile de antrenament cu grupa de babybaschet s-au desfășurat la sala de sport a Școlii Generale nr.5 din Municipiul Făgăraș în care condițiile sunt mediocre(ex. terenul are dimensiuni mici sub limita minimă admisă de regulament, microclimat inadecvat-foarte rece iarna și foarte cald vara etc).Materialele și echipamemtele utilizate în pregătire au fost corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Materialele aparțin în exlusivitate A.C.S Sportic Pro Baschet Făgăraș iar echipamentele școlii.
Începând cu luna aprilie a.c am desfășurat o parte din lecțiile de antrenament și în aer liber, când condițiile atmosferice au făcut posibil acest lucru, pentru a-i obișnui pe sportivi cu rigorile unei competiții în aer liber(teren tare-de regulă astfalt, soare, vânt, umiditate etc.) așa cum pot fi cele de la Campionatul Național de Minibachet – iunie-iulie 2009.
Evaluările pe plan motric și tehnico-tactic la care sportivii din grupa experimentală au fost supuși s-au desfășurat în sală, cu excepția probei de rezistență 600m care a avut loc pe stadionul Municipal din Făgăraș.
Evaluările pe plan fiziologic au avut loc în sală(testul Ruffier) sau la Policlinica Spitalului Municipal( testul Brouha și spirometrie) cu concursul cadrelor medicale din această unitate.
3.4 PROBELE DE CONTROL ȘI TESTELE UTILIZATE
Pentru îndeplinirea obiectivelor experimentului și pentru a avea posibilitatea verificării ipotezelor experimentului am utilizat următoarele probe de control și teste:
A.Probe motrice generale recomandate de Federația.Română de .Baschet(F.R.Baschet):
1. Viteză – alergare pe distanța de 20 metri cu start din picioare.S-a executat pe o distanță marcată corespunzător, cu plecare individual.Cronometrarea s-a realizat de la prima mișcare a subiectului și până la trecerea liniei de sosire. Fiecare subiect al eșantionului(grupei) a executat această probă de 2 ori, înregistrându se cel mai bun rezultat(în secunde, zecimi și sutimi de secundă).
2. Săritura în lungime de pe loc – subiectul se află în spatele unei linii trasate pe sol și execută desprinderea de pe 2 picioare și aterizare cât mai departe de locul desprinderii, cu aterizare pe 2 picioare. Se măsoară distanța dintre linia trasată pe sol și călcâiul piciorului din spate.Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, înregistrându-se cel mai bun rezultat.
3. Evaluarea forței abdominale prin ridicarea trunchiului din culcat dorsal – subiectul din culcat dorsal cu mâinile la ceafă, genunchii îndoiți la 90°, susținute la nivelul gleznelor de un coechipier, execută ridicarea trunchiului la 90° și revenire cu umerii în contact cu solul.S-au înregistrat numărul de execuții corecte în 30 de secunde.
4. Evaluarea forței spatelui prin ridicarea trunchiului din culcat facial – subiectul din culcat facial cu mâinile la ceafă, cu capul în dreptul unei bănci de gimnastică, cu picioarele susținute la nivelul gleznelor de către un coechipier, execută ridicarea trunchiului de pe sol până ce bărbia ajunge în dreptul părții superioare a băncii de gimnastică.S-au înregistrat numărul de execuții corecte.
5. Mobilitate coxo-femurală – subiectul stă în picioare pe o bancă înaltă de 50 cm, cu vârfurile picioarelor pe marginea acesteia.O riglă gradată din centimetru în centimetru se fixează cu gradația 50 la nivelul suprafeței băncii, cu gradațiile mici în sus și cele mari în jos.Executantul îndoaie trunchiul înainte și cu vârful degetelor încearcă să depășească în jos pe riglă gradația 50 a acesteia.Poziția finală se menține 3 secunde, un timp suficient pentru citirea gradației până la care s-a ajuns cu vârful degetelor. Proba s-a executat de 2 ori de fiecare subiect, înregistrându-se cel mai bun rezultat.
6. Alergare de rezistență – alergare pe distanța de 600 metri .S-a executat colectiv, cei 15 sportivi ai grupei fiind împărțiți în 3 grupe a câte 5 sportivi cronometrându-se timpul fiecăruia.
Toate probele motrice generale s-au executat în sală exceptând alergarea de rezistență care s-a executat pe stadionul Municipal din Făgăraș.
Probele motrice generale au foat executate de 3 ori – inițial, intermediar și final
B.Probe de control din 2 procedee tehnice învățate:
1. Proba de conducere a mingii de baschet cu mâna îndemânatică pe distanța de 20 m – a fost executată în sala de pregătire pe un traseu măsurat corespunzător cu plecare individual. Măsurarea timpului necesar parcurgerii distanței de 20 de metri până la un jalon, cu ocolirea acestuia și revenire în dribling la linia de plecare s-a efectuat din momentul mișcării sportivului.
Fiecare subiect al grupei a executat această probă de 2 ori, înregistrându-se cel mai bun rezultat(în secunde și zecimi de secundă);
2. Proba de aruncare la coș din dribling cu mâna îndemânatică – a fost executată individual în sala de antrenament; fiecare sportiv a executat câte 5 aruncări din dribling cu plecare de la linia de centru a terenului lateral dreapta(respectiv stânga) cu finalizare din unghi de 45° dreapta(respectiv stânga).
Doresc să menționez că la aceste două probe s-au executat doar două evaluări, evaluarea inițială având loc la mijlocul perioadei de pregătire(21.02.2009), fiind necesară însușirea corectă a procedeului de către sportivi iar evaluarea finală în data de 25.04.2009.
C.Probe specifice tehnico-tactice recomandate de F.R.Baschet:
1. Traseu complex de procedee tehnice în atac
Descriere: pe ½ de teren, paralel cu linia de centru sunt așezate 7 jaloane cu o distanță de 2 metri între ele. Primul și ultimul jalon se află la o distanță de 1,5 metri de liniile laterale.
Jucătorul cu minge pornește din afara terenului execută: autolansarea mingii cu două mâini de la piept 3-4 m, prinderea mingii – oprire într-un timp – poziția triplei amenințări – pivotare 360° prin pășire(cu sectoare de 90°) cu protecția mingii – autolansarea mingii 3-4 m – prinderea mingii – oprire într-un timp – poziția triplei amenințări – pivotare 360° cu protecția mingii, dribling printre jaloane, ocolind primul jalon prin partea dreaptă. După ocolirea ultimului jalon, dribling – aruncare la coș din dribling cu mâna dreaptă de deasupra capului – recuperare – dribling până la colțul opus al terenului – oprire – pivotare 90° – reluarea execuției pe partea opusă cu finalizare prin aruncare la coș din dribling cu mâna stângă.
Fig. 1
2. Traseu complex de procedee tehnice de apărare
Descriere: pe ½ din teren, de la linia de fund jucătorul execută: sprint până la linia de centru – retragere în alergare cu spatele până la linia de fund – sprint până la lina de centru – retragere prin deplasare laterală în poziție fundamentală cu 3 pași adăugați dreapta – stânga
Fig.nr.2
3. Aruncări libere
S-au executat câte 5 aruncări libere. Nu s-a apreciat numărul de aruncări marcate ci doar tehnica de execuție.
4. Joc 1×1 cu plecare din poziția riplei amenințări(mingea va fi primită de la apărător) și depășire cu pășire încrucișată. S-a apreciat tehnica de execuție a depășirii. Fiecare sportiv a executat 3-5 acțiuni de atac-apărare.
Modaliatea de aprecere pentru probele specifice tehnico-tactice conform recomandărilor F.R.Baschet, au fost:
Traseu complex de procedee tehnice de atac
S-au urmărit următoarele aspecte:
– autolansarea mingii cu două mîini de la piept – împingere simetrică;
– oprirea într-un timp echilibrată, fără abatere de pași și fără pășire spre înainte pentru echilibrare;
– poziția triplei amenințări corectă – în poziție fundamentală cu mingea ținută în priză simetrică
– pivotare înpoziție fundamentală cu protecția mingii – păstrarea echilibrului corpului și revenire în poziție fundamentală după pivotare
– dribling alternativ cu mâna dreaptă și mâna stângă, ocolind fiecare jalon cu mâna din exterior
– execuția corectă a driblingului – lateral față de corp, cu protecția mingii cu mâna opusă celei de dribling;
– aruncare la coș din dribling cu mâna dreaptă de deasupra capului, fără abatere de pași;
– aruncare la coș din dribling cu mâna stângă de deasupra capului, fără abatere de pași;
– aruncare la coș din dribling să fie executată corect: ultima impulsie a mingii în sol să fie mai lungă, prima pășire de asemenea mai lungă, cea de-a doua pășire mai scurtă, desprindere înaltă în pas săltat, aruncare din priză asimetrică din punctual cel mai înalt al săriturii;
– recuperarea mingii prin săritură(agresivitate pentru recuperarea mingii);
– viteză de execuție pe întreg traseul.
Traseu complex de procedee tehnice de apărare
S-au urmărit următoarele aspecte:
– alergare corectă cu fața și cu spatele în condiții de manifestare a motricității
(echilibru,viteză)
– deplasare laterală în poziție fundamentală joasă corectă:
• trunchiul drept, ușor aplecat, capul sus privirea înainte;
• brațele oblic jos;
• genunchii îndoiți, vârful piciorului de înaintare, oblic pe direcția de deplasare;
• se evită încrucișarea picioarelor;
• schimbarea direcției cu pivotare, echilibru, păstrarea poziției fundamentale joase;
• manifestarea vitezei de execuție pe fondul execuției tehnice corecte și echilibrate;
Aruncări libere
S-a urmărit:
– poziția picioarelor: depărtate la nivelul umerilor, piciorul de pe partea brațului de aruncare ½ de talpă mai în față, triplă flexie la nivelul membrelor inferioare;
– priza asimetrică, degetele desfăcute, mingea în contact numai cu degetele;
– poziția inițială corectă a mingii înainte de aruncare;
– brațul îndoit la 90°, cotul sub minge îndreptat spre direcția de aruncare;
– alinierea verticală a articulațiilor cot – genunchi – vârful piciorului;
– extensia completă a membrelor inferioare și a cotului;
– “biciuirea” palmei cu terminarea mișcării cu corpul perfect întins, pe vârfuri, palma în jos;
– traiectoria mingii să fie medie – înaltă cu mișcarea de rotație inversă a mingii.
Joc 1×1
Atac
– primirea mingii cu prindere cu ușoară săritură și intrare în poziția triplei amenințări;
– fente de depășire sau de aruncare executate convingător și echilibrat;
– alegerea momentului optim de plecare în dribling, pășire încrucișată lungă;
– dribling scurt, protejat cu bătaia mingii între picioare;
– executarea rapidă a succesiunii de pași premergătoare aruncării;
– aruncare la coș din dribling sau precedată de oprire în funcție de situația tactică concretă;
– lupta pentru recuperarea mingii.
Apărare
– poziție fundamentală joasă cu un plasament corespunzător între atacant și coș șa un braț distanță;
– închiderea depășirii cu deplasare laterală rapidă și echilibrată cu păstrarea poziției fundamentale;
– săritură pentru împiedicarea aruncării și lupta pentru recuperarea mingii.
Aceste probe s-au executat o singură dată cu excepția jocului 1×1 care presupune mai multe actiuni atac-apărare(în cazul experimentului s-au executat 3 astfel de acțiuni).
Fiecare execuție a fost notată de la 1 la 5.S-au adunat punctele de la fiecare probă și totalul s-a împărțit la 4 și a rezultat nota finală.S-au acordat de asemenea 0,5 puncte pentru participarea la probă.Scara de apreciere, conform recomandărilor F.R.Baschet, este următoarea:
a. 0,5-2,4 = satisfăcător (nivel aspirant);
b. 2,5-3,9 = bine(nivel speranță);
c. 4,0-5,0 = foarte bine(nivel maestro).
Menționez de asemenea că probele specifice tehnico-tactice s-au executat o singură dată, la finalul perioadei de pregătire (15.05.2009).
D.Testul sociometric
Testul sociometric presupune alegerea subiecților – sportivii care alcătuiesc grupa de babybaschet, alcătuirea, aplicarea și interpretarea testului.
Testul a fost precedat de un instructaj al copiilor care a prevăzut:
a. Caracterul confidențial al testului, membrii grupei au primit asigurări că răspunsurile lor(care s-au vrut sincere) nu vor fi dezvăluite colegilor;
b. Limitarea numărului de preferințe și respingeri la 3;
c. Interzicerea comunicării și a schimbului de priviri între subiecți;
d. Interdicția ca cel care completează testul să se prevadă atât la aleși cât și la respinși.
De asemeni s-a avut în vedere la administrarea testului următoarele condiții:
a. Cei 10 copii care au participat la test din totalul de 15 care compun grupa, se cunosc destul de bine pentru a fi în stare să exprime preferințe pe baze reale și nu la întâmplare;
b. Întrebările chestionarului s-au referit strict la activitatea care îi atrage pe toți copii foarte mult pentru a participa la lecția de antrenament, și anume la a juca baschet;
c. Preferințele să poată fi exprimate ierarhizat;
În testul sociometric aplicat s-au măsurat atracțiile și respingerile(reciproce sau unilaterale), indiferențele și gradul de coeziune între membrii grupului prin calcularea indicatorilor principali ai testului sociometric(au fost enumerați la subcapitolul „ metode de cercetare și tehnicile folosite”).
Numărul de subiecți care au participat la testul sociometric de tip”preferințe”este de 10. Nota maximă care poate fi primită este +3 iar cea minimă -3.
Întrebările testului sociometric au fost formulați în următorii termeni:
1.Enumerați pe primii 3 dintre colegii de grupă pe care îi preferați coechipieri. Notele care sunt primite în acest caz sunt:
1………………………………………(+3)
2………………………………………(+2)
3………………………………………(+1)
2. Enumerați pe primii 3 dintre colegii de grupă pe care nu îi doriți coechipieri. Notele care sunt primite în acest caz sunt:
1……………………………………………………….(-3)
2……………………………………………………….(-2)
3……………………………………………………….(-1)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Modelul de Organizare Si Activitate al Unui Club de Baschet Privat (ID: 166608)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.