Modelul concurentei perfecte [606437]

Modelul concurentei perfecte

Concuren ț a perfectă es te o structură a pie ț ei în care sunt îndeplinite următoarele
criterii:
·omogenitatea produsului – toate firmele produc un produs asemanator, deci pentru
consumatori este indiferent produsul carui producator îl aleg;

·informare perfecta – cumparatorii si vânzatorii sunt în posesia tuturor informatiilor
relevante referitoare la piata, inclusiv cele privind pretul si calitatea produsului;

·acceptarea pretului – cumparatorii si vânzatorii nu sunt capabili sa influenteze
individual pretul la care produsul se poate vinde sau cumpara; acest pret se
formeaza pe baza mecanismului pietei libere si reprezinta ceva dat din afara pentru
toti protagonistii pietei;

·lipsa costurilor tranzactionale – nici cumparatorii si nici vânzatorii nu suporta vreun
cost pentru a putea fi prezenti pe piata;

·lipsa externalelor – toate firmele suporta integral toate costurile procesului de
productie, deci niciuna nu provoaca costuri externe nerecompensate unui tert;

·lipsa barierelor de intrare – iesire – oricine poate intra sau iesi de pe piata când
doreste fara niciun cost suplimentar;

·divizibilitatea perfecta a outputului – firmele pot produce si consumatorii pot cumpara
si cea mai mica fractiune de output, cauza din care cantitatea ceruta/oferita se
modifica în mod continuu odata cu pretul pietei.

Concuren ț a perfectă es te o structură teoretică a pie ț ei. Este utilizat în principal ca
punct de referin ț ă în co mpara ț ie cu alte structuri ale pie ț ei reale. Industria care
seamănă cel mai mult cu concuren ț a perfectă în via ț a reală este agricultura.
Ipotezele modelului concuren ț ei perfecte, luate împreună, implică faptul că
cumpărătorii ș i vânzăto rii individuali într-o pia ț ă perfect competitivă acceptă pre ț ul de
pia ț ă a ș a cum este dat. Nici un cumpărător sau vânzător nu are nicio influen ț ă
asupra acestui pre ț . Persoanele fizice sau firmele care trebuie să ia pre ț ul de pia ț ă
a ș a cum este indicat su nt numi ț i beneficiari de pre ț uri. Un consumator sau o firmă
care preia pre ț ul de pia ț ă a ș a cum este dat nu are capacitatea de a influen ț a acest
pre ț . O firmă de prelua re a pre ț urilor sau un consumator es te ca o persoană care
cumpără sau vinde ac ț iuni. El sau ea caută pre ț ul de pia ț ă ș i cumpără sau vinde la
acel pre ț . Pre ț ul este determinat de cererea ș i oferta de pe pia ț ă – nu de cumpărători
sau vânzători individuali. Într-o pia ț ă perfect competitivă, fiecare firmă ș i fiecare
consumator este un furnizor de pre ț uri. Un consumator de pre ț presupune că poate

cumpăra orice cantitate la pre ț ul pie ț ei – fără a afecta acest pre ț . În mod similar, o
firmă care preia pre ț uri presupune că poate vinde orice cantitate dore ș te la pre ț ul
pie ț ei fără a afecta pre ț ul.

Sunte ț i un pre ț uitor atunci când intri într-un magazin. Obser va ț i pre ț urile listate ș i
alege ț i să cumpăra ț i sau nu. Alegerea dvs. nu va afecta ace st pre ț . Dacă vă vinde ț i
un manual înapoi la librăria campusului la sfâr ș itul unui curs, sunte ț i un vânzător de
pre ț uri. Vă confrunta ț i cu un pre ț de pia ț ă ș i decide ț i dacă dori ț i să vinde ț i sau nu.
Decizia dvs. nu va afecta acest pre ț .

Pentru a vedea cum ipotezele modelului de concuren ț ă perfectă implică un
comportament de pre ț , să examinăm pe rând fiecare dintre ele.

Produse identice

Într-o pia ț ă perfect com petitivă pentru un bun sau serviciu, o unitate a bunului sau a
serviciului nu poate fi diferen ț iată de nicio altă bază. Nu există preferin ț e de brand
sau loialită ț i ale consum atorilor.

Presupunerea că mărfurile sunt identice este necesară în cazul în care firmele
trebuie să fie furnizoare de pre ț uri. Dacă grâul unui fermier a fost perceput ca având
proprietă ț i deosebite ca re îl deosebeau de alte grâu, atunci acel fermier ar avea o
anumită putere asupra pre ț ului său. Presupunând că toate bunurile ș i serviciile
produse de firme într-o pia ț ă perfect competitivă sunt identice, stabilim o condi ț ie
necesară pentru comportamentul de preluare a pre ț urilor. Economi ș tii spun uneori că
bunurile sau serviciile pe o pia ț ă perfect competitivă sunt omogene, ceea ce
înseamnă că to ț i sunt l a fel. Nu există diferen ț e de marcă într-o pia ț ă perfect
competitivă.

Un numar mare de vanzatori si cumparatori

Câ ț i cumpărători ș i vânzători sunt pe pia ț a noastră? Răspunsul se bazează pe
prezum ț ia noastră de c omportament de preluare a pre ț urilor. Există atât de mul ț i
cumpărători ș i vânzător i încât niciunul dintre ei nu are nicio influen ț ă asupra pre ț ului
de pia ț ă, indiferent de c ât de mult cumpără sau vinde oricare dintre ei. O firmă pe o
pia ț ă perfect competitiv ă poate reac ț iona la pre ț uri, dar nu poate afecta pre ț urile pe
care le plăte ș te pentru factorii de produc ț ie sau pentru pre ț urile pe care le prime ș te
pentru produc ț ia sa.

Liberul acces

Presupunerea că este u ș or pentru alte firme să intre pe o pia ț ă perfect competitivă
implică un grad ș i mai m are de concuren ț ă. Întreprinderile dintr-o pia ț ă trebuie să se
ocupe nu numai cu numărul mare de firme concurente, ci ș i cu posibilitatea ca mai
multe firme să intre pe pia ț ă.

Dacă intrarea este u ș oară, atunci promisiunea unor profituri economice mari va
atrage rapid firme noi. Dacă intrarea este dificilă, nu se va întâmpla.

Modelul de concuren ț ă perfectă presupune o ie ș ire u ș oară ș i o intrare u ș oară.
Asumarea unei ie ș iri u ș oare întăre ș te presupunerea unei intrări u ș oare. Să
presupunem că o firmă are în vedere intrarea pe o anumită pia ț ă. Intrarea poate fi
u ș oară, dar presupune ț i că ie ș irea este dificilă. De exemplu, furnizorii de factori de
produc ț ie pentru firmele din industrie ar putea fi bucuro ș i să găzduiască noi firme,
dar ar putea cere să semneze contracte pe termen lung. Astfel de contracte ar putea
face ca pia ț a să fie dific ilă ș i costisitoare. Dacă s-ar întâmpl a a ș a, o firmă ar fi ezitat
să intre pe primul loc. Ie ș irea u ș oară facilitează intrarea.

Informare perfecta

Presupunem că to ț i vân zătorii au informa ț ii complete despre pre ț uri, tehnologie ș i
toate celelalte cuno ș tin ț e relevante pentru func ț ionarea pie ț ei. Niciunul vânzător nu
are nicio informa ț ie des pre metodele de produc ț ie care nu este disponibilă pentru to ț i
ceilal ț i vânzători. Dacă un vânzător a avut un avantaj fa ț ă de al ț i vânzători, poate o
informa ț ie specială des pre o metodă de produc ț ie cu costuri reduse, atunci
vânzătorul ar putea exercita un anumit control asupra pre ț ului de pe pia ț ă –
vânzătorul nu ar mai fi un beneficiar de pre ț uri.

Presupunem, de asemenea, că cumpărătorii cunosc pre ț urile oferite de fiecare
vânzător. În cazul în care cumpărătorii nu ș tiau despre pre ț urile oferite de diferite
firme pe pia ț ă, atunci o firmă ar putea să vândă un bun sau un serviciu la un alt pre ț
decât pre ț ul pie ț ei ș i astfel ar putea evita să fie un beneficiar de pre ț uri.

Disponibilitatea informa ț iilor asumate în modelul de concuren ț ă perfectă implică
faptul că informa ț iile po t fi ob ț inute cu costuri reduse. Dacă consumatorii ș i firmele
pot ob ț ine informa ț ii cu costuri reduse, acestea sunt suscep tibile de a face acest
lucru. Informa ț ii despre pia ț ă pot apărea pe internet, pe căil e respiratorii într-o
reclame de televiziune sau pe o cea ș că de cafea cu un prieten. Oricare ar fi sursa ei,
presupunem că costul său scăzut asigură consumatorilor ș i firmelor suficiente astfel
încât fiecare să cumpere sau să vândă bunuri ș i servicii la pre ț uri de pia ț ă
determinate de intersec ț ia curbelor de cerere ș i ofertă.

Ipotezele modelului perfect competitiv asigură că fiecare cumpărător sau vânzător

este un beneficiar de pre ț uri. Pia ț a, nu consumatorii individu ali sau firmele,
determină pre ț ul în mo delul concuren ț ei perfecte. Niciun individ nu are suficientă
putere într-o pia ț ă perfe ct competitivă pentru a avea vreun impact asupra acestui
pre ț .

Competitia perfecta in lumea reala

Ipotezele unor produse identice, un număr mare de cumpărători, intrarea ș i ie ș irea
u ș oară ș i informa ț iile pe rfecte sunt ipoteze puternice. No ț iunea că firmele trebuie să
stea înapoi ș i să permit ă pie ț ei să determine pre ț ul pare să zboare în fa ț a a ceea ce
ș tim despre cele mai re ale firme, ceea ce înseamnă că firmele fac în mod obi ș nuit
pre ț uri. Totu ș i, aceasta este baza modelului cererii ș i ofertei, puterea pe care a ț i
văzut-o deja.

Atunci când folosim modelul de cerere ș i ofertă, presupunem că for ț ele pie ț ei
determină pre ț urile. În acest model, cumpărătorii ș i vânzătorii răspund la pre ț ul pie ț ei.
Ei sunt pre ț uitori. Ipote zele modelului de concuren ț ă perfectă stau la baza ipotezei
comportamentului de preluare a pre ț urilor. Astfel, folosim modelul de concuren ț ă
perfectă ori de câte ori aplicăm modelul cererii ș i ofertei.

Putem în ț elege majorit atea pie ț elor prin aplicarea modelulu i de cerere ș i ofertă. Chiar
dacă aceste pie ț e nu în deplinesc toate ipotezele modelului de concuren ț ă perfectă,
modelul ne permite să în ț elegem câteva trăsături cheie ale acestor pie ț e.

Modificările din timpul vie ț ii dvs. au făcut ca multe pie ț e să fie mai competitive.
Scăderea costurilor de transport, împreună cu progresele dramatice în domeniul
telecomunica ț iilor, au d eschis posibilitatea de a intra pe pie ț e firmelor din întreaga
lume. O companie din Coreea de Sud poate concura pe pia ț a o ț elului în Statele
Unite. Un producător de mobilă din New Mexico poate concura pe pia ț a pentru
mobilier din Japonia. O firmă poate intra pe pia ț a mondială pur ș i simplu prin crearea
unei pagini web pentru a face publicitate produselor sale ș i pentru a prelua comenzi.

În celelalte sec ț iuni ale acestui capitol, vom afla mai multe despre răspunsul firmelor
la pre ț urile de pe pia ț ă. Vom vedea cum întreprinderile răsp und, pe termen scurt ș i
pe termen lung, la schimbările în cerere ș i la modificările costurilor de produc ț ie. Pe
scurt, vom examina for ț ele care constituie partea de aprovizionare a modelului
cererii ș i ofertei.

Vom vedea, de asemenea, cum func ț ionează pie ț ele competitive pentru a servi
interesele consumatorilor ș i modul în care concuren ț a ac ț ionează pentru a
impulsiona profiturile economice, uneori eliminându-le pe deplin. După ce am

terminat, vom în ț elege mai bine condi ț iile de pia ț ă cu care se confruntă fermierii ș i
condi ț iile care prevalea ză în orice industrie competitivă.