Modele Noi ale Convingerilor, Atitudinilor și Comportamentelor Sexuale la Tineri în Contextul Transformarii Sociale Postmoderne și a Globalizării

“Modele noi ale convingerilor, atitudinilor și comportamentelor sexuale la tineri în contextul transformarii sociale postmoderne și a globalizării”

Drd. psih. Radu Bălănean sexolog/ psihoterapeut

APSR – Asociația de Psihosexologie din România, [anonimizat]

Într-o societate postmodernă, în contextul exploziei informaționale, a globalizării și efectelor generalizării noilor modalități de comunicare cum ar fi internetul, pe fondul profilului psihologic specific tinerilor, apar atitudini, convingeri și comportamente noi, de cele mai multe ori foarte dificil de perceput, înțeles sau acceptat de către adulți. Aspectele legate de psihosexualitatea tinerilor nu fac excepție acestor transformări, uneori greu de imaginat de către societate și chiar de către specialiști. Scăderea vârstei debutului vieții sexuale, convingeri, atitudini și comportamente sexuale noi, în contextul lipsei educației sexuale la vârste adecvate, cât și o societate nepregătită să înțeleagă și să gestioneze acest fenomen, pot duce la efecte greu de estimat. Studiul de față și-a propus să analizeze în contextul actual menționat, tendințe, convingeri, atitudini și comportamente sexuale noi ale tinerilor vs generația anilor ‘80-’90. Scopul studiului este de a evidenția modificările și tendințele apărute pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor din prisma psihosexualității la tineri care pot crea premisele unor demersuri coerente, în cunoștință de cauză, cu o probabilitate crescută de preîntâmpinare a efectelor nedorite. Studiul a fost realizat pe un eșantion aleatoriu de 500 de tineri și adulți. Rezultatele studiului evidențiază diferențe semnificative între cele două grupuri studiate, care evidențiază necesitatea clară a dezvoltării activităților de cercetare dintr-o perspectivă pluri-, inter- și transdisciplinară care pot crea premisele unor demersuri eficiente cu relevanță concretă.

Cuvinte cheie: sexualitate, tineri, transdisciplinaritate, educație, psihosexologie

INTRODUCERE ÎN ASPECTELE GLOBALIZĂRII

Cu toate ca avem diferențe majore între diferitele grupuri sociale în funcție de factori multipli cum ar fi zona geografică, mediu rural vs urban, statutul social s.a.m.d., în societatea postmodernă, în contextul exploziei informaționale, a globalizării și efectelor generalizării noilor modalități de comunicare cum ar fi internetul, tehnologile IT, telefonia mobilă, călatoriile facile și rapide s.a.m.d. influențele globale sunt evidente și nasc astăzi dezbateri, noi studii și cercetări asupra efectelor acestora. Extinderea turismului, extinderea multinaționalelor pe glob pe de o parte pentru găsirea unor noi piețe de desfacere pe de altă parte pentru a găsi forță de muncă ieftină, ar fi de luat în considerare când analizăm aceste influențe. Viața omului postmodern suferă treptat modificări sub toate aspectele ei.

ASPECTE PSIHOSOCIALE ALE GLOBALIZĂRII

Ne aflăm într-o societate postmodernă, în care sub diverse forme explozia informațională și a globalizării generează în timp modificări majore ale vieții și comportamentului omului. Efectele extinderii exponențiale a noilor modalități de comunicare cum ar fi internetul, telefonia mobilă și mijloacele audio-video (televiziune, radio, noi medii de stocare) au efecte majore asupra vieții omului indiferent de loc, vârstă, modele culturale ș.a.m.d., nu în aceași măsură dar în timp apar efecte.

Cercetătorii se apleacă din ce în ce mai mult pentru a studia efectele internetului, mijloacelor de comunicare, a televiziunii, radioului, ș.a.m.d. asupra comportamentului uman.

Pe fondul profilului psihologic specific tinerilor la care curiozitatea universală este cea mai ridicată, apar influențe majore ale acestor factori, apărând atitudini, convingeri și comportamente noi de cele mai multe ori foarte dificil de perceput, înțeles sau acceptat de către adulți și cu atât mai greu de gestionat. Aspectele legate de sexualitatea tinerilor nu fac excepții acestor transfornări, uneori greu de imaginat de către societate și chiar de către specialiști. Scăderea vârstei debutului vieții sexuale, convingeri, atitudini și comportamente sexuale noi în contextul lipsei educației sexuale la vârste adecvate, cât și o societate nepregătită să înțeleagă și să gestioneze acest fenomen, pot duce la efecte greu de estimat și imaginat.

Trăim într-o societate în care omul de câteva zeci de ani călătorește în spațiul cosmic, tehnologiile noi de astăzi au ajuns la niveluri imposibil de imaginat cu cincizeci de ani în urmă, decât în literatura SF dar și în acest caz în direcții diferite de realitățile de astăzi. Medicina, ca și alte științe, evoluează într-un ritm extrem de alert, în timp ce prin media omul este bombardat cu simboluri sexuale și cu toate acestea într-un mod paradoxal în România, abordarea sexualității umane într-un cadru științific organizat a demarat relativ recent în domeniul sexologiei, psihosexologia fiind aproape inexistentă. Datorită unei cauzalități complexe, începând cu paradigma culturală și paradigma socială specifică și mergând până la niveluri de dezvoltare socială și modernitate educațională, sexualitatea rămâne din perspectiva specialiștilor un domeniu ”tabu”, timid abordat sau inexistent, atât în lumea științifică, mai ales în psihologie, cât și în procesul educațional actual din sitemul de învățământ indiferent dacă facem referire la nivelul preuniversitar, universitar sau postuniversitar. Este evident că asistăm la modificări semnificative ale convingerilor, modelelor, atitudinilor și comportamnetelor sexuale la tineri, modificări care nu pot fi percepute în întegralitatea lor, înțelese și gestionate de către adulți, fie că discutam de părinți, educatori sau specialist (psihologi, sociologi, medici ș.a.m.d.). Nu numai că nu avem o educație sexuală și metode preventive ale unor consecințe negative adaptate noii societăți, dar educația sexuală și metodele preventive lipsesc cu desăvârșire. Singurele demersuri, și acestea din partea mai mult a societății civile, sunt programele de preventive a BTS.

În antiteză cu ceea ce constatăm în România, o serie de țări dezvoltate au conștientizat fenomenul care confruntă societatea din perspectiva sexualității omului postmodern. Spre exemplu în aprilie 2010, guvernul regional din Ontario a declarat că propunerea curriculumului educației sexuale are nevoie de o „regândire”. Pe undeva similar cu România, părinții au obiectat faptul că va fi introdus în conținutul pentru elevii de 12-13 ani, tematici care abordează sexul oral și anal, iar elevii vor fi încurajați să viziteze clinici de sănătate sexuală (inexistente în România chiar și la nivel de concept). Printre alte probleme controversate a fost și introducerea unor teme care abordează orientarea sexuală și aspecte legate de gen pentru elevii de 9-10 ani. Aspectele legate de necesitatea educației sexuale timpurii, cât și controversele legate de acestea sunt binevenite, dar depășesc limita curriculei. Guvernul canadian din Ontario, gândește o strategie în care se dorește acordarea părinților a unui rol activ și larg în educația sexuală, iar dacă analizăm această abordare putem ușor realiza că motivele nu sunt doar etice și legale, ci și de natură practică pentru eficientizarea procesului. Interesul statului (sau al școlilor publice) pentru educația sexuală a copiilor și tinerilor regândită și pusă pe alte principii, vine în urma deciziei provinciei de a opri temporar implementarea noului curriculum care a creat o rafală de opinii și articole. Unele dau impresia că educația sexuală a fost retrasă în totalitate, alte articole avertizează că există un mare pericol deoarece copiii navighează singuri pe internet în descoperirea și autoinformarea propriei sexualități într-o epocă a internetului unde accesul la informație este greu de limitat sau controlat. Se conștientizează în același timp lipsa părinților într-un proces educativ activ lăsat mai degrabă în responsabilitatea școlii, dar și teama abordării unor aspecte sexuale pentru care se simt depășiți, preferând atitudinea pasivă. Aceste aspecte ridică probleme care necesită soluții complexe, uneori imposibil de gândit într-un mod eficient și definitiv. (Mitchell, 2010).

Educația sexuală are rădăcini ferme în educația publică, însă rămâne nesemnificativă în comparație cu relațiile familiare puternice și efectele de influență ale grupurilor sociale. Regândirea curriculumul provincial ar trebui să includă un rol mult mai mare al părinților și ar trebui să accentueze informații de actualitate și corecte din punct de vedere social, psihologic și medical și nu ideologii sexuale învechite. În calitate de autor și psihiatru, Miriam Grossman a afima ”Unde libertatea sau ignoranța sexuală este o prioritate, sănătatea sexuală are de suferit”.(Grossman, 2009). O problema majoră care se conturează este faptul că se poate constata că uneori până și problemele minimelor reguli sau abordarea sexualității în condiții de siguranță sunt lăsate de o parte în favoarea liberei alegeri și a libertinajului sexual. În acest context este necesar să se facă o distincție clară între libertinaj sexual și libertate sexuală, între persoana informată corect pe baze științifice și persoana lăsată să se autoinformeze dintr-un mediu mult prea complex pentru a selecta informația corectă și relevantă.

Există studii care evidențiază modificarea vârstei debutului primelor experiențe sexuale în ambele direcții, perioade în care vârsta debutului scade și perioade în care vârsta debutului vieții sexuale crește. Este de asemnea studiată și conștientizarea importanței cât și utilizarea efectivă a prezervativului, atât pentru prevenția BTS, cât și pentru a evita o sarcină nedorită. Lipsa unei corecte informări într-un limbaj adecvat și într-un cadru care ține cont de feedbackul tinerilor la programele de educație sexuală poate duce adesea la un comportament cu risc ridicat. (Rotermann, 2008).

Convingerea, că adolescenții de azi știu mai multe despre sex decât părinții lor știau la vârsta lor, este larg acceptată. Însă când cercetătorii examinează cunoștințele lor despre această temă, ei descoperă un amestec de fapte, ficțiuni, mituri și adevăruri. (Bartle, 1998; Hockenberry-Eaton et al. 1996). Vocabularul lor despre sexualitate poate să pară complex datorită mijloacelor de comunicare moderne în special datorită cantității uriașe de informații accesabile pe internet. Analizand calitatea informațiilor și înțelegerea corectă a termenilor constatăm că acestea se opresc la cantitate fără a avea o definire clară a termenilor conceptelor și mai ales fără a înțelege aspectele profunde fizice și emoționale legate de sexualitate. (Crosby & Yarber, 2001; Padilla & Baird, 1991). Faptul că adolescenții vorbesc mult despre sex deși înțeleg nu neapărat corect sexualitatea, pentru unii părinți este liniștitor, iar pentru alții este înspăimântător. Tema sexualității adolescentului este tulburătoare pentru mulți părinți. Apar întrebări firești: ar fi necesară abordarea sexualității numai din perspectiva reproducerii sau părinții ar fi necesar să explice mai mult și celelalte aspecte complexe despre sexualitate și să corecteze neînțelegerile? Discuțiile despre sexualitate mai ales dincolo de dimensiunea reproductivă va încuraja activitatea sexuală? Dacă discuțiile despre sexualitate vor determina adolescenții să pună întrebări părinților despre trecutul lor sexual? În mod clar astfel de întrebări arată o mare dilemă a părintilor în abordarea sexualității cu adolescenții. (Schrader, 2007).

Adolescenții au acces la foarte multe informații despre sex din mass media. Influențele sunt semnificative, se pot constata și prin filmele cu tematică sexuală care abundă pe piață. Un exemplu dintre multiple altele poate fi serialul de televiziune Melrose Place în care vecinii locuitorilor văd caractere ficționale, în care lauda de sine pe teme sexuale și schimbul de parteneri sexuali sunt la fel de comune ca în cazul schimburilor unor cartonașe de baseball. Imaginile provocatoare ale revistelor, temele videoclipurilor, ritmurile muzicii ascultate în căști pe texte specifice temelor de interes ale tinerilor, imaginile sexualității și a unor potențiale comportamente sexuale promovate de către media se învârte în jurul adolescenților americani, exact când sunt într-un proces de a se defini ființe sexuale (Hendren & Strasburger, 1993), este exact perioada când sunt cei mai receptivi și vulnerabili la ”scripturi sexuale” (Simon & Gagnon, 1984) pe care le întâlnesc.(Sutton, Brown, Wilson, Klein 2002).

Grace (2000) descrie popularitatea pornografiei pe internet ca având de a face, parțial, cu faptul că bizarul sau obscenul te caută pe tine. Astfel, tematica sexuală a internetului nu este avertizată și/sau restricționată similar cu alte modalități de avertizare sau restrictionare din sex-shopuri, cinematografe erotice ș.a.m.d., iar propagarea extensivă a tematicii sexuale pe internet a adus la acceptarea culturală largă a materialelor cu un conținut erotic. Acest fenomen a dus la definirea unui domeniu de studiu care reunește cercetători din domeniul comunicațiilor cu cei din domeniul sexualității. Stern și Handel (2001) au abordat natura clinică a acestei forme de mass-media sexuală. Cu toate ca internetul este o tehnologie relativ nou generalizată, multe din preocupările cu privire la puterea de sugestie și influență a convingerilor, atitudinilor și comportamentelor sexuale de către mijloacele de comunicare sunt vechi. Mass media sexuală tipărită a generat aceleași tipuri de preocupări și cenzură ulterioară în trecut. Preocupări cu privire la utilizarea tehnologiilor noi au apărut cu fiecare pas de dezvoltare și apariție a unor noi mijloace, inclusiv telefonul (sex prin telefon numit phone-sex) sau internetul (sex prin internet prin chat, audio sau video numit cyber-sex), fără să neglijăm violența și simbolurile sexuale ale televiziunii, radioului și filmelor. Curentul complex la sexului pe internet, indiferent de abordare, fie că este vorba de pagini cu fotografii, filme, chat, comunicare audio și mai nou video este necesar să fie analizat în dinamica sa de dezvoltare odată cu cea a dezvoltării tehnologiei. Tehnologia schimbă interacțiunea socială – inclusiv sexualitatea; așadar, tehnologia continuă să facă obiectul de studiu a unui subiect plin de viață, în care apar noi și noi forme. Tema de dezbatere în rândul cercetătorilor este modul în care se raportează la aceste noi modele de manifestare a sexualității, ca devianță sau ca proces acceptabil în contextul modificărilor interacțiunii sociale; de unde și până unde sunt acceptabile de unde devin acestea deviante. Prin utilizarea unei tipologii care se concentrează pe statusul social al comportamentului (normal sau deviant) și raportarea sa socială (individiuală sau de grup social) cercetătorii ar fi necesar să fie mai bine „înarmați” și informați pentru a descrie atât schimbările istorice, cât și cele curente în comportamentele sexuale cauzate de tehnologie.(Quinn & Forsyth, 2005).

Studii în mai multe tări dezvoltate ne arată o creștere semnificativă, mai ales după 1970, a activității sexuale a adolescenților înainte de căsătorie, fiind mai accetuat în rândul adolescenților de sex masculin. (CDC, 1991; Alan Guttmacher Institute, 1994).

Așteptările societății noastre și normele sexualității sunt conforme unui model ideal, cu o anumită așteptare privind frecvența (sau dorința), atracția către sexul opus, ideatic în contextul unei căsătorii monogame și legale, având toate cerințele complexe ale modelului social specific. Dacă nu atingem suficient sau depășim limitele modelului social așteptat, sau ne propunem ținte total diferite, suntem etichetați ca fiind impotenți, frigide, perverși, obsedați sexual, „poponari” ș.a.m.d. Aparent metode în care ne criticăm pe noi și pe alții sunt sunt numeroase pentru deviațiile noastre de la norma sexuală acceptată. (Bay-Cheng, 2006). Putem ușor constata o dublare a personalității omului modern ca ființă sexuală, afișând convingeri, atitudini și comportamente în concordanță cu norma socială acceptată public, chiar dacă în realitate de multe ori convingerile, atitudinile și comportamentele sexuale sunt foarte diferite.

Înaintea Iluminismului, Biserica creștină a servit ca autoritate care guverna sexualitatea, ulterior aceasta a fost transferată științei și autorității publice în ceea ce privește legislația cu privire la sexualitate. Bazându-se și generând doctrine care asociau anumite relații și comportamente sexuale cu anumite niveluri de păcate, biserica a alcătuit și diseminat norme, inclusiv prohibiții stricte cu privire la masturbare și relații sexuale premaritale sau extramaritale (în special pentru femei) sau între persoane de același sex. Conceptul de ”păcat”, care a caracterizat toate încălcările limitelor religioase puse pe sexualitate, a jucat un rol central în construcții ale sexualității înainte de Iluminism. Odată cu apariția modernismului, conceptele științifice asupra BTS, afecțiuni medicale și tulburări sexuale au înlocuit abordarea din perspectiva păcatelor, stabilind noi norme sexuale. Kim Phillips și Barry Reay (2002) au accentuat acest aspect, citându-l pe Donzelot: ”Preotul a precedat medicul ca managerul sexualității.” (Bay-Cheng, 2006).

Unul dintre aspectele interesante legate de sexualitate prin prisma Bibliei, este faptul că Biblia nu moralizează sexul în sensul cunoscut prin prisma dogmelor religioase. Mai degrabă putem constata că ia o privire obiectivă despre sex ca o realitate umană centrală, ca mâncatul, dormitul, vânatul, culesul, clădirea și închinarea. Am putea spune că Biblia prezintă sexualitatea ca o formă obișnuită a expresiei creative a omului. Chiar am putea afirma că Biblia pur și simplu abordează sexualitatea ca o formă valoroasă a comunicării și relației interumane, și atât. Biblia îndeamnă evitarea anumitor tipuri de comportament sexual și asumă normalitatea altor tipuri de comportamente sexuale. Totuși, în fiecare caz, fie că Biblia este pentru sau împotriva anumitor tipuri de comportament sexual, aceasta nu este pe baze morale, ci pe baza faptului că sexul nepotrivit dăunează, iar sexul potrivit este benefic, similar cu abordarea închinării false care subminează spiritualitatea autentică, iar închinarea adevărată îmbunătățește spiritualitatea. (Ellens, 2006).

Din păcate biserica a petrecut marea parte a celor aproape 20 de secole supramoralizând sexul. Apare întrebarea cu privire la cauza acestei abordări, iar între ipotezele posibile ar putea fi faptul că autoritățile puternice în biserica timpurie au fost în disconfort cu propria sexualitate și au proiectat devianța proprie pe teologia și etica creștină; sau episcopii au realizat foarte devreme că supramoralizând comportamentul sexual, a oferit un instrument eficient pentru controlul constituirii bisericii. (Ellens, 2006).

Mai interesant este că în contradicție cu moralitatea creștină și a societății moderne, modelul marital a bibliei nu este monogamia. Acest aspect pare surprinzător deoarece căsătoriile monogame par să fie standardul acceptat și singurul model legal în majoritatea țărilor din vest. În realitate, modelul marital în Biblie este poligamia, practica a unui bărbat de a avea mai multe soții. (Ellens, 2006).

În domeniul influențelor culturale, este un truism să afirmăm că modelul cultural occidental dă frâu liber conținutului sexual. În afara publicității și mass-media comercială, unul dintre cei mai importanți factori culturali în ultimul deceniu a fost și este utilizarea internetului în scopuri sexuale. Panouri publicitare, camere de chat sau video-chat, pagini pornografice realizate pentru profit sunt din abundență. Conform SexTracker.com, în Februarie 2002 au fost 67,530,775 vizitatori unici pe plan mondial, pe pagini pe care le monitorizează cu conținut sexual explicit. Această statistică remarcabilă ne avertizează asupra unui fapt important, ceva total nou s-a întâmplat în managementul cultural a sexualității omului modern. (Fagan, 2004)

În pofida încercărilor părinților de a monitoriza ce văd și aud copii lor, aceștia sunt astăzi deseori expuși la o varietate largă de mesaje sexuale prin sistemele de comunicare mass-media. Putem analiza cum am aflat noi informații despre sexualitate și ce posibilități au copii de astăzi. Sunt expuși la teme, limbaj și scene sexuale prin programe de știri, emisiunile de televiziune, reclame, telenovele, muzică, Internet, filme, reviste ș.a.m.d. Chiar părinții cu cele mai bune intenții nu pot să protejeze complet copii de centrarea societății pe sex și sexualitate. Aceste influențe pot să ducă copii, care în mod natural sunt curioși, să experimenteze sexual. (Department of Family Services, 2007).

Cu toate că lumea științifică atribuie un rol major componentei psihice în sexualitatea umană, domeniul psihosexlogiei este foarte slab conturat ca demers științific de cercetare, consiliere, psihoterapie, dar și din punct de vedere educațional. Un model conservator socio-cultural asupra sexualității și lipsa unui demers științific coerent domină încă societatea românească. Într-o societate post-modernă aflată într-o dezvoltare alertă, în care se pune accent major pe calitatea vieții sub toate aspectele ei, necesitatea unei educații pentru sănătate cu rol în prevenție și dezvoltarea personală nu mai putem ignora necesitatea studierii sexualității axată pe dezvoltarea personalității umane dintr-o perspectivă pluri-, inter- și transdisciplinare. (Bălănean, 2010).

Nevoia abordării pluridisciplinare din diverse perspective (urologie, cardiologie, endocrinologie, diabetologie, psihologie, psihoterapie, sociologie, ș.a.m.d.) și construcția unor echipe pluridisciplinare, cât și gradul de libertatea al acestora de a integra puncte de vedere din alte domenii a fost sesizată și enunțată în cercetarea sexologica. (Cambozie, 2007).

Din multitudinea direcțiilor de cercetare necesare, articolul de față și-a propus să prezinte o mică parte dintr-un studiu amplu care se află în plină desfășurare, care analizează în contextul actual menționat, câteva din multiplele și complexele tendințe, convingeri, atitudini și comportamente sexuale noi ale tinerilor versus generația similară a anilor 1980-1985. Scopul acestui studiu este de a evidenția modificăriile și tendințele apărute pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor socio-psihosexuale la tineri, care astfel pot crea premisele unor demersuri coerente, în cunoștiință de cauză, cu o probabilitate relevantă de preîntâmpinare a efectelor nedorite. Considerăm că numai un demers autentic într-o abordare științifică, postmodernă și pozitivă dintr-o perspectivă pluri-, inter- și transdisciplinară pot crea premisele unor demersuri eficiente cu relevanță concretă, în rezonanță cu valorile omului secolului XXI. (Bălănean, 2010).

III. OBIECTIVE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Articolul de față prezintă o mică parte dintr-un studiu amplu care tratează tema influenței factorilor psihosociali asupra convingerilor, atitudinilor și comportamentelor sexuale disfuncționale și intervenții preventive la tineri. Partea de cercetare prezentată în articol are ca obiectiv identificarea și evidențierea acelor convingeri, atitudini și comportamente sexuale la tineri, care s-au modificat semnificativ într-o perioadă relativ scurtă de 25-30 ani, la tinerii de astăzi cu vârste de 15-25 de ani vs tinerii cu vârste de 15-25 ani din anii ’80 -’90. Studiul a fost realizat pe un eșantion aleatoriu de 500 de tineri și adulți, dintre care 50% sunt femei și 50% bărbați, 50% sunt generația de astăzi, tineri între 18-25 ani și 50% adulți care în anii ’80 -’90, aveau 15-25 ani. Identificarea potențialelor convingeri, atitudini și comportamente sexuale la tineri, care s-au modificat semnificativ s-a realizat printr-o cercetare empirică inițială și o minicercetare realizată prin interviuri, care a permis formarea unei liste inițiale de studiu, formularea itemilor în vederea testării pe participanții la cercetare.

Aplicarea chestionarelor pe subiecții propuși, urmărește identificarea acelor itemi care s-au modificat semnificativ în perioada comparată, respectiv perioada anilor ’80 -’90 vs perioada de astăzi. Acestă cercetare nu și-a propus să măsoare cu o anumită precizie modificările comparative, între cele două perioade studiate, a convingerilor, atitudinilor și comportamentelor sexuale la tineri, ci să identifice acele convingeri, atitudini și comportamente cu conotații sexuale care s-au modificat semnificativ. Formularea întrebărilor din itemii chestionarelor a fost realizată fără referire directă la subiectul chestionat, ci la cercul de prieteni. Utilizarea acestei formulări este motivată pe de o parte pentru a lăsa un mai mare grad de libertate de exprimare a repondentului și a diminua inhibiția, deoarece este mai ușor să se facă referire la grupul de prieteni decât la propria persoană și pe de altă parte pentru a extinde grupul la care face referire chestionarul de la persoanele chestionate la grupurile de prieteni din care fac parte.

REZULTATE

Rezultatele parțiale ale studiului care fac obiectul cercetării prezentate în articol, evidențiază diferențe semnificative între cele două grupuri studiate, care reclamă necesitatea clară a dezvoltării activităților de cercetare dintr-o perspectivă pluri-, inter- și transdisciplinară care pot crea premisele unor demersuri eficiente cu relevanță concretă. În urma acestei cercetări au fost identificate o parte dintre convingerile, atitudinile și comportamentele cu conotație sexuală la tineri care s-au modificat semnificativ în perioada cercetată.

În continuare sunt prezentate rezultatele aplicării chestionarelor pe cei 500 de participanți la studiu, fiind selectați acei itemi care prezintă o diferență semnificativă între cele două grupuri de tineri.

Figura 1.1. Răspunsuri Item 1 tinerii de azi.

Figura 1.2. Răspunsuri Item 2 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 2.1. Răspunsuri Item 2 tinerii de azi.

Figura 2.2. Răspunsuri Item 2 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 3.1. Răspunsuri Item 3 tinerii de azi.

Figura 3.2. Răspunsuri Item 3 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 4.1. Răspunsuri Item 4 tinerii de azi.

Figura 4.2. Răspunsuri Item 4 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 5.1. Răspunsuri Item 5 tinerii de azi.

Figura 5.2. Răspunsuri Item 5 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 6.1. Răspunsuri Item 6 tinerii de azi.

Figura 6.2. Răspunsuri Item 6 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 7.1. Răspunsuri Item 7 tinerii de azi.

Figura 7.2. Răspunsuri Item 7 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 8.1. Răspunsuri Item 8 tinerii de azi.

Figura 8.2. Răspunsuri Item 8 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 9 .1. Răspunsuri Item 9 tinerii de azi.

Figura 9.2. Răspunsuri Item 9 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 10.1. Răspunsuri Item 10 tinerii de azi.

Figura 10.2. Răspunsuri Item 10 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 11.1. Răspunsuri Item 11 tinerii de azi.

Figura 11.2. Răspunsuri Item 11 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 12.1. Răspunsuri Item 12 tinerii de azi.

Figura 12.2. Răspunsuri Item 12 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 13.1. Răspunsuri Item 13 tinerii de azi.

Figura 13.2. Răspunsuri Item 13 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 14.1. Răspunsuri Item 14 tinerii de azi.

Figura 14.2. Răspunsuri Item 14 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 15.1. Răspunsuri Item 15 tinerii de azi.

Figura 15.2. Răspunsuri Item 15 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 16.1. Răspunsuri Item 16 tinerii de azi.

Figura 16.2. Răspunsuri Item 16 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 17.1. Răspunsuri Item 17 tinerii de azi.

Figura 17.2. Răspunsuri Item 17 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 18.1. Răspunsuri Item 18 tinerii de azi.

Figura 18.2. Răspunsuri Item 18 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 19.1. Răspunsuri Item 19 tinerii de azi.

Figura 19.2. Răspunsuri Item 19 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 20.1. Răspunsuri Item 20 tinerii de azi.

Figura 20.2. Răspunsuri Item 20 tinerii anilor ’80-’85.

Figura 21.1. Răspunsuri Item 21 tinerii de azi.

Figura 21.2. Răspunsuri Item 21 tinerii anilor ’80-’85.

Din rezultatele prezentate se poate observa ușor modificări semnificative, greu de imaginat fără un studiu care să le evidențieze în mod concret, deși în observația empirică aceste modificări pot fi sesizate foarte ușor. Graficele ne arată într-un mod foarte clar o parte din modificările apărute în acest interval de timp și pot fi foarte utile pentru a facilita o deschidere spre aceste aspecte, care altfel pot trece neobservate, spre o mai bună cunoaștere și înțelegere a valorilor, convingerilor atitudinilor și comportamentelor sexuale la tinerii generației postmoderne.

Chiar dacă această cercetare nu acoperă și nu poate să surprindă decât o parte dintre modificările apărute, ele sunt suficiente pentru a realiza dificultatea adulților, în special a părinților și educatorilor în a cunoaște, înțelege, a accepta și mai ales a gestiona noile tendințe sexuale la tânărul postmodern cu acces liber la sistemul informațional bombardat de simboluri sexuale.

Din perspectiva noastră, o abordare mai puțin aplecată spre criticarea noilor modele și îndreptată mai degrabă spre cunoașterea, înțelegerea și acceptarea noilor tendințe ar putea crea premisele unor demersuri eficiente și coerente de gestionare a unor situații critice, fără a face în mod necesar etichetări și judecăți de valoare. Într-adevăr ne aflăm într-o societate informațională cu o dezvoltare exponențială care poate crea dificultăți adultului în cunoașterea și înțelegerea fenomenelor.

Putem constata că itemul 21 ne prezintă o creștere semnificativă a conștientizării necesității utilizării prezervativului în rândul tinerilor pentru prevenirea bolilor cu transmisie sexuală (BTS).

Deși conștientizarea necesității prezervativului pentru prevenția BTS a crescut semnificativ față de anii ’80 -’90, posibil sub influența campaniilor anti-HIV, un studiu din 2008 prezenta o situație cu unele dintre rezultate ingrijorătoare din mai multe perspective. Din persoanele chestionate, apreciază că și-au dobândit cunoștințele legate de sexualitate și prevenția BTS din următoarele surse: 44% din cărți și reviste, 23% de pe internet, 18% prieteni și familie și numai 2% din sistemul de educație. Dintre persoanele chestionate, consideră că pentru ei, cea mai potrivită metodă de informare/educație sexuală este: 31% internet, 27% cărți, 19% prieteni apropiați, 15% în sistem educațional. Dintre persoanele chestionate care și-au început viața sexuală, au doi sau mai mulți parteneri: 41% femei, 83% bărbați. Dintre persoanele chestionate care au doi sau mai mulți parteneri, au făcut sex neprotejat în ultimele 30 zile: 86% femei, 74% bărbați. (Bălănean, 2008).

IV. CONCLUZII

În societatea postmodernă ca urmare a exploziei informaționale, a globalizării și a generalizării noilor modalități de comunicare (internetul, telefonia mobilă, televiziune prin cablu ș.a.m.d.), pe fondul profilului psihologic specific tinerilor, constatăm din cercetarea de față că în numai 25-30 ani au apărut atitudini, convingeri și comportamente noi, foarte dificil de perceput, înțeles sau acceptat de către adulți. Scăderea vârstei debutului vieții sexuale, convingeri, atitudini și comportamente sexuale noi, în contextul lipsei educației sexuale la vârste adecvate, cât și o societate nepregătită să înțeleagă și să gestioneze acest fenomen, pot duce la efecte greu de estimat. Ca urmare, cercetarea de față, completată cu celelalte rezultate ale studiului final ne determină să înțelegem necesitatea extinderii cercetării pentru a identifica noi aspecte. Pe de altă parte apare necesitatea unor studii care să aprofundeze analiza calitativă a acestor comportamente pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor noi care apar cu o viteza greu de urmărit. Extinderea cercetărilor, o abordare mai puțin rigidă și exclusiv criticistă, îndreptată spre cunoașterea, studierea calitativă, înțelegerea și acceptarea noilor tendințe ar putea crea premisele unor demersuri eficiente și coerente de gestionare a unor situații create de societatea postmodernă. Abordarea pluri-, inter- și transdisciplinară poate eficientiza crearea unor demersuri concrete, ancorate în realitate, atât din perspectiva medicală, psihologică și sociologică, cât și din perspectivă educațională. Ar fi de dorit să conștientizăm și să acceptăm faptul că sistemul medical, psihologic, sociologic și educațional este depășit de unele aspecte ale societății postmoderne în care trăim. Deși educația sexuală este cvasiabsentă chiar dacă aceasta va fi introdusă în curricula școlară obligatorie se pune întrebarea cine vor fi profesorii care vor preda și în baza căror competențe profesionale? În societatea actuală devine inacceptabil să investim dascălul cu autoritatea de a face educație sexuală fără ca acesta să aibe în spate un pachet de competențe specifice și științifice în acest sens. Este inacceptabil să admitem ca un dascăl fără competențe și cunoștințe specifice fundamentate științific să-și etaleze propria ignoranță sau propriile frustrări cu autoritatea pe care o are prin poziția sa. Specialistul de astăzi, cel puțin la nivel teoretic, nu își mai poate permite să transmită informații fără o bază științifică fundamentată. Este foarte clar că astfel de specialiști, sistemul educațional din România nu îi are. Dacă în România, abordarea sexualității umane într-un cadru științific organizat a demarat relativ recent în domeniul sexologiei, psihosexologia sau psihosociosexologia este aproape inexistentă. Datorită unei cauzalități complexe, începând cu paradigma culturală și socială, mergând până la nivelul de dezvoltare și modernitate educațională, sexualitatea rămâne înca un domeniu "tabu", timid abordat atât în lumea științifică, cât și în procesul educațional din sistemul de învățământ. Într-o societate postmodernă aflată în plină dezvoltare, într-un sistem informațional în plină ascensiune, unde primează calitatea vieții sub toate aspectele ei, nu mai putem ignora necesitatea studierii sexualității dintr-o perspectivă științifică, pluri-, inter- și transdisciplinară, orientată spre dezvoltarea durabilă a personalității umane. Considerăm absolut necesar ca cercetătorul postmodern să adopte o poziție detașată, ceea ce numim „politically correct”, eliberată de prejudecăți, să analizeze cu deschidere faptele și realitatea, să încerce să o înțeleagă fără să emită judecăți de valoare pripite. Apare astfel necesitatea unui demers științific și complex de cercetare care să poată răspunde acestor cerințe a societății postmoderne, din perspectiva paradigmei postmoderne adaptativ dinamice.

Bibliografie:

Alan Guttmacher Institute (AGI). (1994). Sex and America's Teenagers. New York: Alan G. Institute

Bay-Cheng Laina Y., (2006). The social Construction of Sexuality: Religion, Medicine, Media, Schools and Families in Richard D. McAnulty, M. Michelle Burnette, Sex and Sexuality, Volumes 1-3 (pp. 206-211), Westport, Conneticut, London: Praeger

Bay-Cheng, L. and A. Lewis (2006) `Our "Ideal Girl": Prescriptions of Female Adolescent Sexuality in a Feminist Mentorship Program', Affilia: Journal of Women and Social Work 21(1): 71-83.

Bălănean, Radu (2010, 21-23 mai). Rolul factorilor psihosociali asupra convingerilor disfuncționale despre sexualitate. Congresul Internațional de Psihologie „Cercetarea modernă în psihologie: Cercetări cantitative vs. Cercetări calitative”, Sibiu.

Bălănean, Radu (2008). “Percepția rolului sexologiei/ psihosexologiei și educației în managementul disfuncțiilor sexuale”. Conferința Națională de Medicina Sexualității -Asociația pentru Medicina Sexualității din România- “Psihosexualitatea și disfuncțiile sexuale” 6-7-8 aprilie 2008, Brașov.

Cambozie, Augustin (2007). Psihosexualitatea. În MedSexInfo nr. 3/ septembrie-decembrie 2007 (p.3) Extras în 12 februarie 2010, din http://www.amsr.ro/pdf/buletin-info-5.pdf

Bartle, Nathalie A. (1998). Venus in Blue Jeans: Why Mothers and Daughters Need to Talkabout Sex. New York: Dell.

Centers for Disease Control (CDC). (1991). Premarital Sexual Experience Among Adolescent Women—United States, 1970–1988. Morbidity and Mortality Weekly Report 39(51 & 52), 929–932.

Crosby, Richard A., and William L. Yarber. (2001). ‘‘Perceived versus Actual Knowledge about Correct Condom Use among U.S. Adolescents: Results from a National Study.’’ Journal of Adolescent Health 28: 415–420.

Department of Family Services (2007). Understanding the Sexual Behaviors of Young Children-A guide for Parents and Professionals Working with Young Children (p. 2), Fairfax County Department of Family Services

Ellens J. Harold, (2006). Sex in the Bible:A New Consideration (pp. 7-96), Westport, Conneticut, London: Praeger

Fagan Peter J., Ph.D (2004). Sexual Disorders: Perspectives on Diagnosis and Treatment (p. 70), Baltimore, London: The Johns Hopkins University Press

Grace, Kevin Michael. (2000). ‘‘Sex-Floggers.’’ Newsmagazine 27(16):43.

Grossman Miriam, MD (2009, September 9). eReview no. 77. Ottawa: Institute of Marriage and Family Canada

Hendren, R. L., & Strasburger, V. C. (1993). Rock music and music videos. In V. C. Strasburger & G. A. Comstock (Eds.), Adolescent medicine: State of the art reviews, Vol. 4, No. 3 (pp. 577–587). Philadelphia: Hanley & Belfus.

Hockenberry-Eaton, Marilyn, Mary Jane Richman, Colleen DiIorio, Teresa Rivero, & Edward Maibach. (1996). ‘‘Mother and Adolescent Knowledge of Sexual Development:The Effects of Gender, Age, and Sexual Experience.’’ Adolescence 31: 35–47

Mitchell Peter Jon (2010). Parents are the primary sex educators, eReview, vol. 10, No. 8, May 5., 2010, Institute of Marriage and Family Canada

Quinn James F. & Forsyth Craig J. (2005). „Describing Sexual Behavior in the Era of the Internet: A Typology for Empirical Research” in Deviant Behavior, 26: 191-207

Padilla, Amado M., & Baird Traci L. (1991). ‘‘Mexican-American Adolescent Sexuality and Sexual Knowledge: An Exploratory Study.’’ Hispanic Journal of Behavioral Sciences 13: 95–104.

Phillips, K. M., & Reay, B. (2002). Sexualities in history. New York: Routledge

Rotermann Michelle (2008). Trends in teen sexual behaviour and condom use, Component of Statistics Canada Catalogue, no. 82-003-X, Heath Reports

Schrader Don, (2007). Learning Sexuality, in Mark D. Regnerus, Forbidden Fruit, Sex and Religion in the Lives of American Teenagers, (p. 57) Oxford University Press,

Simon, W., & Gagnon, J. (1984, November–December). Sexual scripts. Society, 22, 53–60.

Sutton Michael J., Brown Jane D., Wilson Karen M.& Klein Jonathan D. (2002). Shaking the Tree of Knowledge for Forbidden Fruit: Where Adolescents Learn About Sexuality and Contraception (p. 26) in Jane D. Brown, Jeanne R. Steele, Kim Walsh-Childers, Sexual Teens, Sexual Media-Investigating Media's Influence on Adolescent Sexuality, Mahwah, London: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers

Stern, Steven E. & Handel Alysia D. (2001). ‘‘Sexuality and Mass Media: The Historical Context of Psychology’s Reaction to Sexuality on the Internet.’’ Journal of Sex Research 38(4):283_91.