Modele Matematice In Sitemele E Marketing

Economie

Modele Matematice In Sitemele E Marketing

Byadmin ianuarie 1, 2024

MODELE MATEMATICE ÎN SITEMELE E-MARKETING

CUPRINS

ABSTRACT

Această lucrare este o abordare teoretică asupra principalelor metode matematice utilizate în practica de e-marketing. Aplicarea modelelor matematice în sistemele e-marketing, presupune stabilirea ipotezelor comportamentale ca modele de deferite procese. Deoarece modelele contribuie la mijloacele prin care pot fi trasate posibilile soluții, ele ocupă un rol central în proiectarea unui sistem pentru a rezolva o promblemă de marketing. Modelele sunt o reprezentare simplificată, prin care sunt descrise și conceptualizate fenomene și situații din viața reală. Scopul modelelor este de a facilita înțelegerea sistemului real. Modelele sunt utilizate pe o scară largă în marketing, fiind nevoie de diferite forme care ar facilita înțelegerea relațiilor de marketing.

Importanța și creșterea rolului internetu-ului și tehnologiei informaționale în marketing, intenționează șă propună operațiuni de marketing pentru companii care prezintă produsele prin internet și design site-ul. Întrucît profitul este obiectivul principal în marketing modelele matematice contribuie la modul de calcularea a profitului.

ABSTRACT

This work is a theoretical approach on the main mathematical methods used in practice e-marketing. Applying mathematical models in e-marketing systems, behavioral assumptions include the determination of the models referred to the process. As models contribute to the means by which the possible solutions can be traced, they occupy a central role in designing a system to solve a marketing promblemă. The models are a simplified representation, which are described and conceptualized phenomena and real life situations. The aim is to facilitate understanding patterns of the real system. The models are used on a large scale in marketing, requiring different forms that would facilitate understanding of marketing relations.

The importance and internetu's increasing role of information technology in marketing and plans to propose marketing operations for companies showing products through internet and website design. Since profit is the main objective mathematical models help marketers how to calculate profit.

LISTA ABREVIERILOR

SUA – Statele Unite ale Americii

CIM – Chartered Institute of Marketing

TV – Televizor

E-CRM – Electronic Customer Relationship Management

SEM – Search Engine Marketing

URL – Uniform Resource Locator

HTML – Hyper Tex Markup Language

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1. Canale de comunicare în media digitale [elaborat de autor, adaptat după 18] 12

Fig. 1.2. Structura mixului de marketing online [8 p.33] 16

Fig. 2.1. Graful atașat uni chestionar [13, p.7] 21

Fig. 2.2. Schema de prelucrare a chestionarelor utilizînd Microsoft Excel [12 p.12] 25

Fig. 2.3 Descomunerea strategiei de marketing [7, p.41] 31

Fig. 2.4. Scala grafică de stabilire a QC [7, p.30] 35

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1. Diferențe dintre marketing și e-marketing [elaborat de autor, adaptat după [8, p.20] 13

Tabela 2.1. Domeniul de marketing favorabile dezvoltării de sisteme expert [7, p.35] 30

Tabela 2.2. Evaluarea celor trei tipuri de produse ale întreprinderii [7, p.42] 32

INTRODUCERE

Internet-ul în ultima perioadă sa dezvoltat exploziv și într-un ritm exponențial, în deosebi în ultimii ani. El reprezintă un mare interes ca și mediu de publicitate. Mai mult ca atît, costurile publicității on-line sunt relativ scăzute față de cele din mediile de publicitate clasice (TV, radio,reviste, etc), datorită dezvoltării tehnologiilor.

Marketing-ul pe internet, mai numit și publicitate on-line, e-marketing, înseamnă promovarea produselor sau serviciilor în mediul internetului. El cuprinde și aspecte ca design-ul, dezvoltarea, promovarea și vînzările. Toate metodele de publicitate on-line și strategiile folosite cuprind o largă gamă de servicii ca marketing pentru motoarele de căutare.

Noile tehnologii ale informației îi ajută pe operatorii de marketing să personalizeze ofertele, să mențină un contact permanent cu clienții prin intermediul noilor medii electronice.

Scopul prezentei lucrări este cercetarea teoretică și practică a modelelor marketing-ului pe internet, acesta fiind într-o continuă schimbare avînd o dinamică rar întîlnită. Am urmărit familiarizarea cu ultimii termeni, tehnici, strategii și metode on-line.

Principalele metode utilizate în cercetarea acestei teme sunt:

Metoda observației practicienilor de marketing on-line – observația deciziilor marilor online marketeri vizavi de strategiile, campaniile de publicitate pe internet în funcție de scopurile propuse de compania care dorește de a se promova.

Metoda analizei datelor statistice – privitor la evoluția pieței on-line.

Lucrarea dată este alcătuită din capitolul I intitulat sub denumirea “Expansiunea marketingului în mediul online” unde au fost expuse mai multe concepte de internet, internet marketing, e-marketing, etc. Capitolul II a fost intitulat sub denumirea “Modele matematice – suport al activității de e-marketing” unde au fost expuse modalități de promovare a site-ul, motoare de căutare, rolul modelelor matematice și a sistemelor expert de marketing.

Ca urmare e-marketingul are multe de oferit, poate economisi bani, timp, oferă clienților o altă cale de a cumpăra datorită informațiilor bogate, poate oferi o punte internațională instantanee și are o disponibilitate continuă.

Expansiuea marketingului în mediul online.

Conceptul de e-marketing.

Marketingul reprezintă un fenomen economic multilateral, care are ca scop determinarea și satisfacerea nevoilor umane. Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social și managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de produse și servicii o anumită valoare" . În accepțiunea generală, marketingul reprezintă ”știința și arta de a convinge clienții să cumpere”.[3]

Datorită caracteristicilor proceselor de marketing, modalităților de implementare a deciziilor și viziunilor noi, acțiune de marketing precum și explicațiile aduse termenului de marketing sunt variate și permanent adaptate noilor realități ale mediului economic. În condițiile actuale a pieței globale tot mai competitive organizațiile economice nu mai pot supraviețui decît printr-o activitate de cel mai înalt nivel, iar consumatorii se confruntă cu un număr tot mai mare de oferte care caută să le satisfacă cele mai mici nevoi. Firmele descoperă acum că Peter Drucker a fost un vizionar afirmînd că în centrul strategiei oricărei firme se află clientul. Marketingul modern este un marketing relațional, bazat pe relații puternice cu clienții, modul de gestionare a acestora cu ajutorul noilor tehnologii ale informației constituind un element major al cresterii competitivității.[11, p.17] La fel ca Peter Drucker, Profesorul Philip Kotler a ralizat un articol privind tendințele marketingului la începutul acestui mileniu care a fost denumit „o anticipare a viitorului” încercînd să prezinte soluții cu privire la direcțiile strategice ale marketingului, în condițiile modificărilor factorilor de mediu extrem de dinamici, care caracterizează și influiențează economia de la început de nou secol.

Internetul, cel mai important canal de comunicație media după televiziune, face parte din categoria factorilor care impun modificarea, reformularea și adaptarea continue a modului de înțelegere, teoretizare și practicare a marketingului în actuala societate.

În urmă cu cîțiva ani, termenul de ”internet” era aproape necunoscut. Astăzi, internetul este considerat a fi una dintre principalele modalități de comunicare și informare a lumii moderne.

Internetul a fost fondat în 2 septembrie 1969 în Statele Unite ale Americii și purta numele de ARPANet. Inițial internetul servea la îmbunătățirea rețelei de comunicații din interiorul Departamentului de Apărare al SUA. Astăzi, internetul este folosit din ce în ce mai mult, cucerind activități dintre cele mai diverse și oferind din ce în ce mai multe facilități, fiind practic nelimitat. Internetul este alcătuit dintr-o rețea formată din numeroase calculatoare care sunt conectate între ele, alcătuind împreună o rețea globală ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a accesa informația dorită.

Impactul internetului și a tehnologiei informaționale asupra companiilor și organizațiilor s-a făcut simțită după anul 1990. În zece ani însă, evoluția tehnologiei a fost semnificativă, luînd în considerație importanța tehnologiei asupra dezvoltării economice care este larg recunoscută, avînd în vedere impactul pe care îl poate avea tehnologia asupra succesului, sau insuccesului activității economice, în special într-un mediu de concurență intensivă. Astfel utilizarea sistemelor informatice și a tehnologiei informaționale în dezvoltarea intensivă a pieței a devenit una dintre cele mai importante elemente de management și marketing. Companiile au devenit din ce în ce mai interesate pentru a recurge la ajutorul sistemelor informaționale moderne și tehnologi-ei, pentru a monitoriza creșterea fluxului extern și intern de informații, pentru analiza, prognoza și luare a deciziilor de management.

În anul 2000, D. Chaffey spunea că internetul este un element deosebit de important care este capabil să susțină strategiile de afaceri și de marketing, cu condiția că acesta să fie tratat ca un plan separat. Trei ani mai târziu, internetul a fost catalogat drept principalul instrument ce trebuie integrat în metodele tradiționale de marketing. În 2003, A. Afuah și C.L. Tucci defineau internetul ca ”o tehnologie cu diverse proprietăți ce erau capabile să transforme peisajul competițional în numeroase sectoare industriale, avînd totodată puterea de a crea sectoare industriale complet noi”.[2, p.7]

Conform statisticii efectuate de ”Internet Live Stats” [2, p.7] la finele anului 2007, acces la internet aveau 20,6% din toată populația, iar la finele anului 2014, accesul la internet este de 40,4% din toată populația și ritmul de creștere este amețitor (Anexa 1). Astfel internetul a devenit un mediu de o foarte mare importanță și valoare pentru marketeri ca și canal de marketing, deoarece internetul oferă o nouă cale de a ajunge la clienții potențiali și care ajută la îmbunătățirea comunicațiilor și reducerea costurilor în cadrul companiei. Astfel datorită impactului pe care la avut internetul asupra marketingului a luat naștere un nou concept numit e-marketing.

Definiția dată de dicționarul e-marketingului înseamnă folosirea puterii rețelelor de computere și de comunicație on-line și a mediului digital interactiv pentru a atinge obiectivele de marketing.

”Chartered Institute of Marketing (CIM)” definește e-marketingul ca un instrument folosit pentru a acoperi toate procesele , tehnologia și instrumentele necesare pentru a atinge obiectivele de marketing, pentru a aduce împreună clienții și furnizorii, dar și a facilita procesul de identificare și anticipare a nevoilor clienților și de a le satisface nevoile rapid, eficient și profitabil.

E-marketingul presupune utilizarea internetului în vederea realizării unei comunicări directe, personalizate, interactive și la distanță, avînd menirea de a atinge obiectivele propuse, fie ele de natură relațională sau tranzacțională. Operaționalizarea sa se referă la implementarea campaniilor specifice folosind instrumente cum sunt publicitatea online, campaniile de direct e-mail, site-urile web, aplicațiile de comerț electronic și grupurile de discuții.[8, p.8]. E-marketingul este considerat de mulți specialiști echivalentul marketingului online sau marketingului digital. Însă, e-marketingul are un domeniu de aplicare mai extins decît marketingul online, pentru că se referă la media digitală (email, media wireless, web), dar include și administrarea datelor digitale ale clienților și a sistemelor electronice de relații cu clienții (E-CRM).

Termenii de ‚”E-marketing”, ”Cybermarketing”, “Marketing pe Internet”, “Digital Marketing” rketing” devin din ce în ce mai utilizați, putînd fi percepuți din două unghiuri distincte[8, p.8]:

Crearea de valoarea adăugată pentru clienți, companie, investitori și media prin utilizarea internetului;

Utilizarea internetului ca parte a strategiilor exterioare a propriului site, strategii menite a direcționa traficul către acest site și a atrage cît mai mulți vizitatori.

Marketingul rămîne tot marketing, indiferent de mediul în care este practicat sau de genul de activitate prestată. influența recunoscută tehnologiilor moderne asupra fenomenului de marketing este fără precedent. Pe internet, marketingul este diferit față de marketingul clasic prin: rapiditate, continuă schimbare, se folosește de instrument noi și se adresează unui număr mare și în creștere de utilizatori.

Conceptul de e-marketing a identificat mai multe faze în dezvoltarea sa, începînd cu prima generație, care își are începutul pentru prima dată în anul 1993. Prima generație sa caracterizat prin preponderența transmisiilor de date, iar utilizatorii erau cercetătorii și persoanele din mediul universitar. A doua generație cuprinde anii 1994-2001, care se caracterizează printr-o etapă în care sa dezvoltat foarte mult, dezvoltare datorată internetului care a devenit un sinonim cu facilitatea de comunicare, transmisii de date, tranzacții și utilizare colectivă a aplicațiilor virtuale. Anul 2001 ,care a însemnat debutul celei de-a treia generație, generația în care cuvîntul cheie este ”aplicațiile web” cu hipermedia,hipertext și hiperlink, dar și cu tehnologii și instumentele din acest domeniu capabile să transmită acest gen de aplicații.

În practică, marketing pe internet va include utilizarea web-site companiei în legătură cu tehnicile de promovare online cum ar fi marketing motor de căutare, publicitate interactivă, e-mail marketing și aranjamentele de parteneriat (de marketing afiliat) cu alte web site-uri.

Sunt identificate 6 tipuri principale de canale de comunicare media digitale din care fiecare companie ar trebui să ia în considerare ca parte a marketing digital:

Fig. 1.1. Canale de comunicare în media digitale [elaborat de autor, adaptat după 18]

Aceste tehnici sunt folosite pentru a sprijini obiectivele de dobîndire de noi clienți și furnizare de servicii pentru clienții existenți care ajută la dezvoltarea relației cu clientul.

Scopul, necesitatea și utilizarea e-marketingului

E-marketingul are ca scop înlăturarea unor probleme ale marketingului tradițional. Unele probleme care se regăsesc în marketingul tradițional sunt:

Marketingul tradițonal este costisitor;

Marketingul tradițonal poate fi un proces intensiv de timp;

Marketingul tradițional nu de puține ori s-a dovedit ineficient.

Dar în cele mai multe cazuri, e-marketing nu va reuși și nici nu va înlocui marketingul, ci va adăuga sau la mixul de marketing:[8, p.16]

• Va adăuga mai multă interactivitate și va diminua din costuri;

• Va adăuga multe posibilități de alegere pentru consumator, dar va înlătura dependența marketingului de hîrtie;

• Va adăuga mai multă valoare informativă produselor și serviciilor, dar va îndepărta barierele din calea extinderii pe piețele internaționale.

E-marketingul are multe de oferit, însă niciodată nu va înlocui reclama tradițională, marketingul direct și vînzarea față în față, dar va extinde marketingul tradițional în noi direcții și modalități din care beneficiază atît consumatorii cît și vînzătorii. Punctele forte ale e-marketingului, care aduc un plus marketingului tradițional pentru a fi mai complex ar fi următoarele:

E-marketingul poate economisi bani și te poate ajuta să-ți restrîngi bugetul de marketing;

E-marketingul economisește timp și reduce din pașii procesului de marketing;

E-marketingul oferă clienților o altă cale de a cumpăra, dîndu-le posibilitatea în același timp să ia controlul asupra procesului de cumpărare;

E-marketingul este bogat în informații și este interactiv;

E-marketingul poate oferi o punte internațională instantanee;

E-marketingul poate reduce barierele de intrare și oferă posibilități egale de acces;

E-marketingul poate fi disponibil continu.

Din cele expuse mai sus putem sintetiza că e-marketingul se diferențiază de marketing prin costuri mai mici, economisire de timp, interactivitate și globalizare mult mai mare și o disponibilitate continuă.

În tabelul 1.1. sunt expuse o descriere a diferențelor dintre marketing și e-marketing prin următoarele aspecte:

Tabelul 1.1. Diferențe dintre marketing și e-marketing [elaborat de autor, adaptat după 8, p.20]

Locul desfășurării activității e-marketingului are unele elemente caracteristice mult mai speciale și solicită specialistul în marketing mult mai intens din diverse puncte de vedere:[8, p.32]

Este un mediu rapid, unde informațiile circulă cu o viteză mult mai mare și o eficiență mai sporită;

Este un mediu în continuă schimbare, deoarece firmele își pot modifica cu o mare ușurință site-urile, apar noi servicii, punînd la încercare capacitatea de adaptare și inițiativă a marketerilor;

Pachetele software și elementele hardware se dezvoltă într-un ritm exponențial;

Oferă posibilitatea dezvoltării unei noi afaceri;

Creează noi fluxuri de venituri și distribuție a informației;

Unele aspecte care caracterizează dimensiunile specifice ale e-marketingului sunt:

• Individualizarea clienților pe piața globală. Beneficiul pentru client și consumator de a pătrunde în realitatea virtuală pentru a căuta și a-și satisface nevoile și cerințele, oportunitățile și șansa de a fi identificat de companii prin particularitățile și prin comportamentele de cumpărare și consum, în mod individual și personalizat;

• Angajarea clientului în rolul de partener, prin comunicare interactivă față de postura pasivă și de comunicare confruntativă din marketingul tradițional;

• Abordarea inductivă de la clientul individual către grupul de clienți și nu deductivă, prin identificarea segentului de clienți și/sau a piețelor țintă;

• Circulația în timp reală a informațiilor, ce presupune participarea on-line, comunicarea directă și interactivă;

• Gîndire digitală ce implică debarasarea de balastul mediilor uzate și de aplicarea tehnologiile informatice care înseamnă a gîndi, a vedea, a vorbi și a simți digital;

• Cercetarea mediului extern pe internet care implică în general o privire mai proeminentă asupra tehnologiilor, concurenței și culturii;

• Mediul destins și agreabil pentru culegerea de informații și de petrecere a timpului on-line.

Internetul a provocat mixul de marketing tradițional la schimbarea de paradigmă într-un mix modern de marketing pentru e-business. Inițiatorul a mixului de marketing Neil H. Borden a realizat în formă de cunoștințe mixul de marketing și a stabilit standartul pentru comercializare în cadrul întreprinderilor din întreaga lume. 4P (produs, preț, plasament, promovare) a apărut într-un timp în care internetul nu avea încă o valoare. Cu toate acestea, acest mix de marketing universal joacă un rol important în strategiile de marketing pe internet.

Mixul de marketing îi revine funcția de a coordona procesele de pe piață atît în beneficiul organizației, cît și al clienților. Modul în care mixul de marketing proiectează procesele de pe piață a adăugat alte două componente la mixul de marketing: bazele de date de marketing în mediul digital și procesul de interactivitate asociind astăzi mixul de marketing în spațiul virtual cu formula 4P+2D, unde D simbolizează dialog(interactivitate, feedbach) iar al doilea D face referirea la suportul de organizare logică a datelor sub forma bazelor (Database marketing) și depozitelor de date (Data Warehouse) [8, p.33].

Fig. 1.2. Structura mixului de marketing online [8 p.33]

Cei patru 4P (produs, preț , plasare ,promovare) sunt abordați astfel:

Produs – este primul element al mixului de marketing – el include investigarea și cercetarea cu privire la nevoile potențialilor clienți, pentru a fi în măsură să dezvolte produse pentru a satisface aceste nevoi. O definiție clasică a “produs” este: un produs care poate fi oferit pe piață, cu scopul de a captura interes, cumpărare, utilizare sau consum, atît timp cît poate satisface o nevoie sau să îndeplinească o dorință. Un produs poate fi un obiect fizic, un serviciu, o organizație sau o ideie. E-marketing lucrează în multe cazuri, cu produse non-fizice, și este situat mai mult pe partea de intangibil, virtual. E-marketing deschide o nouă dimensiune, o nouă modalitate de a percepe și utiliza instrumente virtuale pentru a se stinge obiectivele reale.

Prețul – este un element extrem de important al mixului de marketing, pentru că este singurul capabil să genereze o cifră de afaceri de organizare. Interacțiunea dintre cei 4P a mixului de marketing, se poate opserva că prețul este un element de susținere pentru cei trei P rămași, deoarece costurile pentru a produce și proiecta un produs, include costurile de distribuție și de promovare.

Plasament – în mod tradițional, elementul “loc” se referă la modul în care o organizație va alege pentru a distribui produsul/serviciul pe care îl oferă utilizatorului final. Distribuția este foarte eficientă și importantă pentru atingerea obiectivelor generale de marketing ale unei organizații. În mixul de marketing cel mai mare impact al internetului este elementul “loc”, pentru simplul motiv că internetul are o acoperire globală.

Promovare – ca parte a mixului de marketing se referă la modul în care este utilizată comunicarea de mrketing pentru a informa publicul cu privire la o organizație și produsele sale. Internetul oferă noi canale de comunicare de marketing, de a informa clienții și asistență în timpul procesului de cumpărare. Există mai multe modalități de implimentare a tehnologiilor pe internet cum ar fi: activități de publicitate, promovarea vînzărilor, relații publice sau prin a direcționa companii de marketing prin e-mail sau site-uri web.

În concluzie, echilibtrarea celor 4P în strategia de marketing pe web, va aduce mai mult capital în afaceri.

Modele matematice – suport al activității de e-marketing

Analiza statistică a sistemelor de marketing

Metodele de marketing care au funcționat în trecut, nu mai sunt producătoare de rezultatele pe care le dădeau în trecut. Audiența a fracturat si împrăștiat pe o expansiune continuă peisajul multi-media. Tehnologia care a evoluat în modele e-marketing au contribuit la o creștere exponențială a mass-mediei digitale, făcînd ca granițele naționale și culturale să dispară.

Referindu-ne la viitor, funcția de marketing are valoare strategică și de feed-back în cadrul întreprinderii, o componentă importantă a sa constituind circuitul de informație. În același timp, acestei funcții îi revine un rol decisiv în fundamentarea strategiilor de piață ale firmei prin elaborarea programelor de acțiune în ce privește politicile de produs, preț, distribție și promovare.

Principalele activități reunite în cadrul funcției de marketing vizează următoarele aspecte:

Funcția de investigare a pieței – are rolul de a urmări cunoașterea piețelor potențiale și cunoașterea consumatorilor față de produs;

Funcția de conectare dinamică a întreprinderii la mediul său extern – are funcția de a raporta activitatea mediului economic și social pentru a spori creșterea capacității întreprinderii;

Satisfacerea la maximum a nevoilor de consum – presupune asigurarea activității întreprinderii prin producerea și distribuirea în condiții optime;

Maximizarea eficienței – asigură criteriile de evaluare, fundamentare și promovare a tehnicilor de raționalitate.

Dintre activitățile componente funcției de marketing o importanță aparte revine realizării cercetărilor de marketing, elaborării strategiilor și tacticilor de marketing și efectuării previziunilor.

Cercetarea de marketing include ansamblul activităților referitoare la colectarea, înregistrarea, prelucrarea și analiza informațiilor de marketing cu privire la o mare varietate de procese și fenomene care au loc pe piață și anume:

• studierea caracteristicilor produselor;

• realizarea și evaluarea testelor de marketing;

• studierea coordonatelor pieței-cererea și oferta;

• cercetarea conjuncturii pieței;

• evaluarea politicii de comercializare;

• studii ale caracteristicilor consumatorilor;

• realizarea de cercetări motivaționale în rîndul cumpărătorilor individuali sau organizaționali și al utilizatorilor direcți;

• cercetarea concurenței;

Desfășurarea activității întreprinderii corespunzător opticii de marketing, constituie o condiție esențială menținerii și îmbunătățirii poziției pe piață a fiecărei întreprinderi și în acest fel a eficientizării activității sale. În acest sens, indiferent de dimensiunea firmei, funcția de marketing își menține importanța și rolul primordial în ce privește adaptarea permanentă la cerințele pieței.

În ceea ce privește diferite teorii matematice, statistica este cel mai utilizat mod de cercetare. În primul rând, există diverse modele statistice (regresie / grupare / clasificare) metode care sunt folosite pe scară largă. Acestea includ k-means, de clasificare ierarhic, liniare / de regresie logistic, Neural Networks, modelare Bayesian, etc. În al doilea rînd, sunt utilizate metode de eșantionare statistică pentru a genera o populație reprezentativă a unei foarțe mari de date, astfel încît rezultatele de modelare pot fi obținute în mod eficient si corecte. În al treilea rînd sunt statistici tehnice de testare, care sunt utilizate pentru a evalua semnificația rezultatelor de modelare și pentru a ajuta la îmbunătățirea tehnicii de modelare.

Cu ajutorul sondajelor statistice specialiștii firmelor obțin astfel informații utile și de cele mai multe ori reprezentative pentru fenomenele economice analizate.

Metodologic, ancheta statistică se încadreaza între componentele observării statistice parțiale si îmbracă mai multe forme. Dintre acestea un loc important îl ocupă, potrivit unor autori, anchetele bazate pe intervievarea unor persoane de către anchetatori specializați și anchetele ce se efectuează pe baza chestionarelor ce se distribuie direct sau prin poștă în vederea cunoașterii diferitelor colectivități sau a unor aspecte și probleme ale acestora.[1, p. 15]

Orice anchetă de marketing, definită ca un sondaj reprezentativ, include următoarele etape:

calculul eșantionului;

proiectarea chestionarului;

efectuarea anchetei pilot;

optimizarea chestionarului;

culegerea informațiilor;

prelucrarea rezultatelor.

Deoarece în nouă cazuri din zece se folosește chestionarul ca instrument de culegere a datelor, alcătuirea acestuia constituie una din problemele de bază ale planificării oricărei anchete, poate chiar cea mai importantă dacă ținem seama că "o anchetă nu poate fi mai bună decît chestionarul său".[6, p.53]

Matematica modernă a găsit însă mijloace de a fundamenta elaborarea unor chestionare care să permită obținerea maximului posibil de informatii. În acest sens trebuie menționat aportul lui Claude Picard, care, utilizînd elemente de teoria grafurilor și calculul probabilităților, a elaborat prima teorie sistematică a chestionarului. Conform lui Picard "teoria chestionarului are ca obiect determinarea criteriilor ce permit identificarea fiecăreia din cele N eventualități ale unui sitem complet punînd în medie cel mai mic număr posibil de întrebari"[17, p.132]. Astfel orice chestionar elaborat și verificat în faza anchetei pilot (în acest proces sunt clarificate toate problemele de conținut referitoare la caracteristicile determinate, la cele de segmentare, precum și la gradul lor de reprezentativitate pentru colectivitatea analizată) trebuie să ofere rezolvare următoarelor probleme:

suficiența/insuficiența întrebărilor;

gruparea răspunsurilor (sau reducțiilor) din interiorul întrebărilor este semnificativă;

organizarea chestionarului oferă un maxim de informație.

Pentru a răspunde acestor probleme este necesară construirea unui graf atașat chestionarului. El este reprezentat sub forma lui generală în figura 2.1. Nodurile grafului sunt ordonate pe ranguri potrivit succesiunii întrebărilor.

Astfel Picard definește prin chestionar graful G(Q, Γ) cu proprietățile:

1°. există un număr M, finit, pentru care dacă z = x ϵ I, atunci numărul,elementelor este cuprins între 1 și M ;

2°. daca z = y ϵ J, atunci = ȹ și ϵ I;

3°. exista un vîrf ϵ I și numai unul singur pentru care Γ ф ,care poate fi unit cu toate vîrfurile din Q și care este numit rădăcina chestionarului;

unde:

Q este un sistem constituit din două mulțimi distincte:

mulțimea I a întreprinderilor x;

mulțimea J a răspunsurilor y.

Fig. 2.1. Graful atașat uni chestionar [13, p.7]

întrebările și răspunsurile fiind evenimente z ale sistemului Q = I ᴗ J;

Γ este o operație de la I la J în sensul teoriei grafurilor.

Mulțimii J i s-a atașat o repartiție de probabilități cu proprietățile:

0 ≤ p() ≤ 1

=1, () ϵ J s

prin definiție p()=1.

Graful finit G = (Q,ȹ) poate fi definit arborescent de radacina ϵ Q dacă:

orice ≠ , unde ϵ Q este extremitatea terminală a uni singur arc;

nu este extremitatea terminală a unui singur arc;

Graful G nu conține circuite.

Numărul de arce care pleacă din x se numește baza întreprinderii x și se notează cu

Pentru orice x ϵ I cu = , chestionarul se numește omogen, fiind baza chestionarului.

Prima etapa abordată este accea a construirii graficului arborescent. Astfel, se presupune că avem un chestionar cu o succesiune de întrebări , organizate potrivit unei forme inițiale pe i niveluri

{}; i= 1, 2, … , M

cu probabilitatea de răspuns

{}; i= 1, 2, … , M; j= 1, 2, … , ;

atunci potrivit proprietății c) nodul al arborescentului va avea probabilitatea p() = 1. Celelalte probabilități vor fi arborate pe ranguri și pe noduri în cadrul rangurilor potrivit realției:

p ((r, s)/(r-1, t)) = p((r-1, t)/(r-2, u))  p 0 (r, j) (2.1)

în care:

po (r, j) este probabilitatea ca la adresarea întrebării I 0r să se obțină varianta de răspuns j, unde r = 1,2, …, M și j = 1,2, …, n r ;

p((r, s)/(r-1,t)) este probabilitatea nodului s de pe rangul r, condiționată de nodul t de pe rangul r-1 sau, altfel spus, probabilitatea de a ajunge în nodul (r, s) trecînd prin nodul (r-1, t) unde:

p((r – 1, t)/(r- 2, u)) este probabilitatea nodului t de pe rangul r-1, condiționată de nodul u de pe rangul r – 2 unde:

r 2

u = 1,2,…,  n i

i1

Cea de-a doua etapă constă în testarea chestionarului. Acest test constă în compararea tuturor bazelor întrebărilor I 0.

Dacă n10 = n 02 =. . . . .=n0M = n 0 ,

atunci chestionarul este omogen. Pentru un chestionar omogen sunt calculați apoi următorii indicatorii:

lungimea parțială de rang r a drumurilor unui chestionar omogen:

(2.2)



(2.3)


energia informațională a unei întrebări s situate pe rangul r:

(2.4)
 1

energia informațională a rangului r, condiționată de rangul r – 1:

(2.5)
s1

energia informațională a chestionarului:

Următoarea fază în prelucrarea chestionarelor de marketing este prelucrarea datelor. Prelucrarea în sine implică mai multe faze, care toate sunt subsecvente fazei de colectare a informațiilor și verificare a păstrării semnificației statistice a anchetei. Punctul de plecare al prelucrării îl constituie codificarea răspunsurilor la întrebările din chestionar. Totodată, fiecărui chestionar i se acordă un cod de identificare care poate fi numeric sau alfanumeric. Urmează încărcarea datelor din chestionar în calculator sub forma unei matrice de date:

V( i , j ), i=1,…..,n ; j=1,….,k

Unde:

i este numărul de întrebări din chestionar;

j este numărul de chestionare în prelucrare.

În fiecare celulă ( i , j ) se va găsi unul din codurile corespunzătoare reducțiilor întrebărilor de referință. Pentru fiecare combinație de două variabile din matricea V (i,j) urmează să fie construit un tabel de contingență care să cuprindă frecvența de apariție a combinației simultane de reducții ale răspunsurilor. Procesul se desfășoară potrivit schemei de principiu din figura 2.2.

Fig. 2.2. Schema de prelucrare a chestionarelor utilizînd Microsoft Excel [12 p.12]

Pe baza procedurii scrisă în Visual Basic 4.0. se determină pe lînga tabelul cu date absolute și alte două tabele de structuri pentru fiecare din variabilele luate în considerare.(Anexa 2).

Promovarea site-ului prin intermediul motoarelor de căutare

Dintre metodele consacrate de marketing pe internet și reclama on-line, promovarea site-urilor web prin intermediul motoarelor de căutare a devenit la moment cea mai profitabilă metodă de publicitate pe internet, deoarece motoarele de căutare oferă costuri zero și datorită vizitatorilor de calitate pe care îi garantează această metodă de ridicare a audientei site-urilor web.

Motoarele de căutare sunt programe special proiectate sa exploreze web-ul, deplasarea de la un site web la altul se face cu ajutorul legăturilor existente între site-uri. Cu ajutorul motoarelor de căutare intervenția operatorului uman dispare, iar procesul de investigare a web-ului, culegerea de informații si clasificarea acestora se realizează cu ajutorul robotului.

Directoarele web diferă de motoarele de căutare prin aceea că se constituie în fapt ca și colecții de site-uri investigate și clasificate de operatori umani.

Regula valabilă la înscrierea site-ului în directoare web, respectiv motoare de căutare: ordinea în care pagina web trebuie să fie mai întîi înscrierea în directoarele web, apoi în motoarele de căutare. Acest lucru este total nerecomandată utilizarea oricăror tehnici de optimizare mai mult sau mai puțin artificiale atunci cînd site-ul sau pagina urmează sa fie revizuite de un operator uman.

Dincolo de acest sfat cu caracter general, activitatea de marketing pe internet cu ajutorul procedeielor de optimizare pentru motoarele de căutare (în engleză 'SEM = Search Engine Marketing'), are scopul final surclasarea site-urilor concurenței în clasamentele generate de motor la o căutare după un termen oarecare.

Printre elementele de pagină care trebuiesc luate în considerare în procesul de optimizare a paginilor unui site web, se număra:

Alegerea corectă a domeniului.

Motoarele de căutare și directoarele web reprezintă numele de domeniu ca fiind extrem de important datorită punctelor de vedere al cuvintelor cheie la tematica site-ului. Este practic un element unic care nu se poate falsifica.

Alegerea corectă a titlurilor de pagină.

Motoarelor de căutare acordă o atenție deosebită cuvintelor cheie conținute în tagul titlului de pagină:

Exemplu: <TITLE>Modele matematice în sisteme e-marketing</TITLE>

Titlul paginii web sunt cuvintele cheie pe care motoarele de căutare le afișează în listingurile rezultate în urma unei căutări. Scopul optimizării nu este motorul de căutare ci sporirea șanselor ca site-ul sa fie găsit mult mai ușor și vizitat de către persoanele interesate de informațiile oferite.

Strategii de alegere a cuvintelor cheie.

Este o etapă importantă în proiectarea unui site de succes. Cuvintele cheie sunt însăși tematica site-ului. Ele vor fi incluse într-un mod cît mai divers în toate elementele de pagină, devenind astfel tematica site-ului.

Linkuri text.

Un link conține cuvinte cheie atît in URL, cît și în titlu și mai ales in textul propriu zis al linkului, contribuind în mod indirect la succesul site-ului vizat.

Prima pagina (index.html) a unui site.

Dacă pentru toate paginile site-ului toți factorii de clasament se situează la egalitate, pagina de index va avea într-un listing de rezultate prioritate la afișare mai mare decît a tuturor celorlalte pagini din site. De aici rezultă imediat că pagina de index constituie automat cea mai importantă pagina din site, deci centrul tuturor eforturilor de optimizare.(Anexa 3).

Imagini.

Tagul IMG nu este unul din tagurile preferate ale motoarelor de căutare, deoarece motoarele de căutare nu reușesc să determine ce reprezintă o poză din punct de vedere al mesajului transmis utilizatorului. Se poate aloca însă un anumit grad de relevanță imaginilor prin utilizarea atributului ALT.(Anexa 2).

JavaScript, Flash, Cadre.

Așa cum motorul de căutare nu poate înțelege fișierele imagine, la fel nu poate înțelege JavaScript-urile sau Flash-urile. Practic nu există abordări utile ale acestor două elemente, care să acorde un surplus de relevanță paginii. Intrebuințate însă excesiv și fără o strategie de organizare, acestea pot chiar dăuna.

Headere.

Motoarele de căutare acordă în general o relevanță mare textului și cuvintelor cheie găsite ca făcînd parte din taguri header. Tagurile header sunt tagurile: <H1>, <H2>, <H3>, <H4>, <H5>, <H6>.Ele au rolul de a marca subtitluri de diferite dimensiuni în corpul documentului web.

Metataguri.

Metatagurile reprezintă un text aparținînd codului paginii HTML, care pe lângă faptul ca nu este niciodată afișat utilizatorului, are drept scop oferirea unei descrierea sumare a conținutului paginii pentru motoarele de căutare.

Totuși, cele mai importante taguri meta sunt următoarele:

Descrierea meta : <meta name='description' content='Ultimele noutatea'>

Cuvintele cheie meta: <meta name='keywords' content='telefoane celulare'>

Tematica.

Tematica este un concept dezvoltat de către cele mai mari motoare de căutare din lume, ele au fost create pentru a putea răspunde la interogări dintre cele mai complexe cu cele mai relevante rezultate posibil. Pîna nu de mult, motoarele indexau fiecare pagină a unui site în mod individual. În cazul indexării tematice însă, motorul de căutare va lua în considerare un număr foarte mare de documente înrudite (paginile site-ului plus paginile care trimit legături din exterior către site), identificînd un sistem de informații structurate, căruia pe cît posibil îi va atribui o temă centrala, dedusă din analiza globală făcuta. Raportîndu-se la această temă, fiecare pagină va fi mai apoi apreciată ca mai mult sau mai puțin importantă în acest sistem, atăt din punct de vedere al temei centrale cît și al subiectelor particulare derivate de la aceasta.

Elementele de optimizare fac parte dintr-un procedeu de pregătire a site-ului în vederea unui comportament ireproșabil în clasamentele motoarelor de căutare precum Google, Yahoo, MSN, etc. O campanie de marketing pe internet va trebui să înceapă și să se termine cu tehnici dedicate obținerii unor clasamente favorabile în listing-urile motoarelor. Procesul nu este nici unul simplu și nici unul rapid, iar în cazul unui site de mari dimensiuni poate fii extrem de laborios, trebuind să garanteze că peste cîteva luni site-ul nu cade în clasamente trebuind relocat, reproiectat, relink-uit. Dincolo de asta, activitatea de SEO (Search Engine Optimization) poate asigura succesul unui site pe internet și prosperarea online a afacerii într-un mod pe care o simplă publicitate plătită nu o va face niciodată.

Sisteme expert de marketing

Sistemele expert sunt sisteme de programe bazate pe tehnicile inteligenței artificiale care înglobează cunoștințele experților umani dintr-un domeniu bine definit și apoi le folosesc pentru rezolvarea problemelor dificile din acest domeniu.

Acestă tehnologie permite reproducerea pe cale artificială a raționamentului uman, conturîndu-se trei curente principale de abordare metodologică a raționamentului artificial[7, p.53]:

Abordarea cognitivă – este procesul prin care o suită de stări și procese mentale care transformă datele de intrare în date de ieșire iar raționamentul artificial încearcă să reproducă aceste stări mentale și procese.

Abordare pragmatică – la fel ca și abordarea cognitivă care reprezintă o suită de stări și procese mentale care transformă datele de intrare în date de ieșire dar raționamentul artificial deja încearcă să simuleze simptomele de inteligență adică să producă aceleași date de ieșire pentru aceleași date de intrare (conceptul de “cutie neagră”). În această abordare au fost concepute primele sisteme de inteligență artificială cu un înalt grad de utilitate denumite sisteme expert.

Abordarea conexionistă – se referă la raționamentul natural care la fel este privit ca o suită de stări și procese dar neuronale iar raționamentul artificial încearcă să reproducă mecanic acestă activitate neurologică a creierului uman. În acest mod de abordare se includ rețelele neuronale, sisteme care imită organizarea și funcționarea materiei cenușii.

Sistemele expert fac parte din clasa sistemelor cu inteligență artificială pragmatică, deținînd un număr mare de cunoștințe care să acopere în principiu toate situațiile posibile care pot apare în funcționarea unui sistem social, tehnic sau economic. Astfel sistemele expert în marketing au apărut datorită complexității problemelor întîlnite referitoare la comportametul consumatorului permițînd utilizatorului, ca plecînd de la faptele de care dispune să poată obține o sinteză integrînd cunoștințele din domeniu, adaptate nevoilor sale imediate și direct utilizabile la sfârșitul deciziei.

În tabelul 2.1 sunt prezentate cîteva domenii ale marketingului care sunt favorabile dezvoltării de sisteme expert.

Tabela 2.1. Domeniul de marketing favorabile dezvoltării de sisteme expert [7, p.35]

Notă: Semnificația simbolurilor “+” este următoarea:

+ – nefavorabil

+ + – favorabil

+ + + – foarte favorabil

O primă familie de sisteme inteligente se bazează pe o reprezentare analitică a cunoștințelor. Ele se exprimă sub forma unuia sau mai multor modele matematice unde parametrii sunt specificați statistic. Aceste modele se utilizează în cadrul algoritmilor pentru găsirea unei soluții la o problemă ce a mai fost întâlnită.

O a doua familie de sisteme inteligente se bazează pe reprezentarea euristică a cunoștințelor. Sistemele expert de marketing ilustrază această abordare. Ele integrează datele existente și judecățile subiective într-un raționament simbolic și numeric în vederea rezolvării unui ansamblu de probleme interdependente.

Una din metodele sistemelor expert de marketing se bazează pe analiza ierarhice, care este prezentă în utilizarea sistemului Expert Choice în domeniul dezvoltării și evaluării produselor noi.

Metoda analizei ierarhice urmărește rezolvarea problemelor complexe în trei etape [12]:

identificarea problemei – care constă în stabilirea obiectului cercetării respective;

analiza problemei – constă în descompunerea problemei pentru stabilirea dimensiunilor elementare ce caracterizează fenomenul studiat;

Descompunerea ierarhică constă în reprezentarea problemei sub forma unei structuri arborescente inversate unde radăcina este fie scopul ce trebuie atins, fie problema ce trebuie rezolvată.

În figura 2.3. este prezentată descompunerea ierarhică a unei probleme ce privește definirea unei strategii de marketing.

Fig. 2.3 Descomunerea strategiei de marketing [7, p.41]

Sinteza – constă în a sintetiza toate informațiile identificate și de a le integra în model. Această sinteză se va face calculînd pentru fiecare soluție posibilă identificată un punctaj global proporțional cu capacitatea de rezolvare a problemei considerate.

În tabelul 2.2. este prezentată un exemplu de sinteză a strategiei de marketing a unei întreprinderi.

Tabela 2.2. Evaluarea celor trei tipuri de produse ale întreprinderii [7, p.42]

Sinteza definirii strategiei de marketing se concretizează în prioritatea acordată celor 3 tipuri de produse A,B,C:

Produsul A: 0.48 (48%)

Produsul C: 0.35 (35%)

Produsul B: 0.17 (17%)

Specificul domeniului marketingului poate opera atît cu fapte și reguli integral certe, dar și cu informații. Decizia în acest domeniu poate opera în anumite cazuri cu informații incomplete ceea ce va conduce la utilizarea unor soluții particulare caracterizate de un anumit grad de incertitudine.

S-au conturat două modalități specifice de reprezentare [12]:

Prima constă în introducerea incertitudinii sau aproximației chiar în exprimarea cunoștințelor. Spre exemplu, se poate apela la formulări de tipul: “creșterea prețurilor este moderată” sau “creșterea prețurilor este probabilă”. Soluțiile de acest tip sunt însă inacceptabile sau insuficiente în multe cazuri.

A doua modalitate de reprezentare și tratare a incertitudinii constă în a atribui elementelor din baza de cunoștințe un coeficient destinat să exprime gradul de siguranță al acestora, denumit coeficient de certitudine QC.

Acest coeficient poate lua valori cuprinse între 0 și 100. Zero (0) corespunde valorii “fals”, iar 100 corespunde valorii “adevărat ” din logica binară. Coeficienții de certitudine nu sunt probabilități nici din punct de vedere conceptual și nici matematic. Prin urmare gradul de certitudine al tuturor elementelor într-un context dat nu trebuie să dea o sumă egală cu 100.

Tratarea incertitudinii presupune în aceste condiții:

evaluarea gradului de incertitudine al faptelor de bază;

combinarea valorilor QC pentru evaluarea gradului de incertitudine al faptelor compuse și a celor deduse prin aplicarea regulilor.

Coeficienții de certitudine ai faptelor compuse se determină în funcție de tipul conectorilor logici pe baza relațiilor următoare:

QC(A ȘI B) = MINIM (QC(A),QC(B));

QC(A SAU B) = MAXIM (QC(A),QC(B));

QC(NU (A)) = 100 – QC(A).

Exemplu: Dacă A = “rata inflației este ridicată” are QC(A) = 80 și B = “concurența este puternică” are QC(B) = 60, atunci:

QC(rata inflației este ridicată și concurența este puternică ) = min(80,60) = 60;

QC(rata inflației este ridicată SAU concurența este puternică)=max(80,60) = 80;

QC(NU (rata inflației este ridicată)) = 100-80 = 20.

Regulile pot avea la rîndul lor coeficienți de certitudine care exprimă cît de certă este concluzia dedusă pe baza premiselor lor:

QC(concluzie) = QC(premise) x QC(regulă)/100

Exemplu: R1: QC = 75

Dacă rata inflației este ridicată și concurența este puternică, atunci se caută noi piețe de desfacere.

QC(se caută noi piețe de desfacere) = QC(rata inflației este ridicată și concurența este puternică ) x QC(R1) = 60 x 75/100 = 45

Există situații în care aceeași concluzie poate fi dedusă din mai multe reguli diferite. Pentru a obține QC al unei asemenea concluzii este necesar să se combine coeficienții returnați de fiecare regulă care o cuprinde. Presupunînd că QC(R1) și QC(R2) reprezintă coeficienții aceleiași concluzii deduse prin regulile R1 și R2, coeficientul său combinat de certitudine se obține cu relația:

QC(R1,R2) = QC(R1) + QC(R2) – ( QC(R1) x QC(R2)/100)

Exemplu: R1: QC = 75

Dacă produsul X aparține pieței Y și nivelul concurenței pe piața Y este mediu atunci produsul X este în faza de maturitate

R2: QC = 85

Dacă volumul vânzărilor la produsul X este stabil și profitul la produsul X este în ușoară creștere atunci produsul X este în faza de maturitate

Dacă baza de fapte conține informațiile următoare:

– Aspiratoarele aparțin pieței produselor electrocasnice (QC = 100)

– Imprimantele aparțin pieței produselor electronice (QC = 100)

– Nivelul concurenței pe piața bunurilor electrocasnice este mediu (QC = 65)

– Nivelul concurenței pe piața bunurilor electronice este mediu (QC = 55)

– Volumul vînzărilor la aspiratoare este stabil (QC = 90)

– Volumul vînzărilor la imprimante este stabil (QC = 80)

– Profitul la aspiratoare este în ușoară creștere (QC = 70)

– Profitul la imprimante este în ușoară creștere (QC = 60)

Aplicarea regulilor conduce la următoarele rezultate:

instanțiind variabilele X și Y cu valorile aspiratoare și electrocasnice se obține:

QC(R1) = QC(premise) x 75/100 = min (100,65) x 75/100 = 48.75

QC(R2) = QC(premise) x 75/100 = min (90,70) x 85/100 = 59.50

Cum ambele reguli conduc la aceeași concluzie “aspiratoarele sunt în faza de maturitate”, coeficientul de certitudine al acesteia se determină combinînd cei doi QC obținuți:

QC(aspiratoarele sunt în faza de maturitate) = 48.75 + 59.50 – (48.75 x 59.50)/100 = 79.24

În mod analog instanțiind variabilele X și Y cu valorile imprimante și electronice se obține:

QC(imprimantele sunt în faza de maturitate) = 41.25 + 51 – (41.25 x 51)/100 = 71.21

Din analiza valorii celor doi coeficienți de certitudine, rezultă că este mai probabil ca aspiratoarele să se găsească în faza de maturitate (vîrsta produselor).

Coeficienții de certitudine atribuiți regulilor și faptelor influențează considerabil rezultatele. De aceea este foarte important ca ei să fie corect evaluați.

Chiar dacă expertul uman recurge la aprecieri de tipul ”mai bun” sau “mai sigur” în selecția și formularea concluziilor sale, aceste aprecieri nu primesc, de regulă, o expresie numerică. Pentru a ajuta expertul să depășească asemenea dificultăți, au fost propuse mai multe tehnici de definire indirectă a coeficienților de certitudine.

Una dintre acestea constă în fixarea gradului de certitudine a unei cunoștințe prin plasarea sa grafică pe o scală ale cărei extremități corespund incertitudinii și respectiv certitudinii totale. Pe baza acestei poziții se poate calcula ușor QC corespunzător (fig.2.4).

Fig. 2.4. Scala grafică de stabilire a QC [7, p.30]

O altă tehnică frecvent folosită constă în a-i cere expertului să dispună faptele și regulile în ordinea descrescătoare a gradului de încredere pe care îl prezintă. Poziția ocupată într-o asemenea enumerare poate fi apoi evaluată numeric sub formă de QC.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În ultimii ani, marketingul online s-a dezvoltat foarte mult, odată cu creșterea numărului de calculatoare, și bineînțeles, a numărului de utilizatori de internet. Apariția și dezvoltarea internetului au dus la schimbarea marketingului tradițional. Astfel în prezent marketingul online este văzut ca o necesitate a marketingului tradițional, ca o continuare a acestuia, sau mai bine spus, ca o diversificare a lui.

Prezența internetului este din ce în ce mai vizibilă în activitățile companiilor, internetul începe să fie văzut ca un nou element al mixului de marketing, date fiind numeroasele avantaje pe care acesta le pune atît la dispoziția companiilor, cît și a consumatorilor. Pentru consumatori, acestea se referă la o gamă mai variată de produse și servicii, la prețuri diferite față de cele oferite de către intermediari, la posibilitatea personalizării produselor sau a serviciilor, la posibilitatea alegerii modalității de livrare a acestora, la economisirea timpului și a banilor etc. În cazul companiilor, avantajele constau în posibilitatea extinderii pe noi piețe, oferirea unor noi produse și servicii, punerea în practică a numeroaselor tehnici de comunicare online, posibilitatea de a concura pe picior de egalitate cu alte companii.

Deosebit de importantă este înțelegerea corectă a conceptului de internet și a celui de mix de marketing. Cu acest pachet de cunoștințe, oamenii vor realiza că marketingul online nu reprezintă o simplă prezență pe web, ci una strategic gîndită, și că așa cum se întâmplă în cazul marketingului tradițional, și activitatea marketingului online se realizează pe baza unor obiective bine stabilite, luînd în calcul toate elementele mixului de marketing. Marketingul online începe cu prezența companiei în mediul online, prin intermediul unei pagini web. Prin intermediul acesteia, companiile își pot prezenta întreaga gamă de produse și servicii, pot informa clienții cu privire la diferite subiecte, cum ar fi garanția produselor, modalitățile de livrare, planurile de viitor ale companiei etc.

Astfel, marketingul online începe să fie văzut ca un mijloc de diferențiere a companiilor. În prezent, se duce o luptă crîncenă între publicitatea tradițională și cea online.

Deoarece internet-ul s-a dezvoltat cu pași mari și în ritm exponențial în ultimii ani îndeosebi, acesta prezintă un mare interes ca și mediu de publicitate.

Deci, e-marketingul a devenit un nou mediu în care el apropie și nu îndepartează oamenii, afacerile, interacțiunile, etc. ci doar le transpune în alt mediu, unde distanța se măsoară diferit – în click-uri.

BIBLIOGRAFIE

Demetrescu M.C. – Metode de procurare a informatiilor si de elaborare a deciziilor în marketing. În: Metode cantitative pentru analiza sistemelor si strategiilor de marketing. Academia de studii economice, Bucuresti, 1977, vol. VI, p.78.

Gay, R., Charlesworth, A., Esen, R. – Marketing online. O abordare orientată spre client, Editura All, București, 2009. p. 556.

Marketing http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing (vizualizat 20/03/2015).

Marketing online http://www.emarketing.2shark.ro. (vizualizat 03/04/2015).

Metode, Tehnici și Canale de Marketing pe Internet. http://www.radutrifan.com/teza/. (vizualizat 25/03/2015).

Moser C.A. – Metodele de ancheta în investigarea fenomenelor sociale. Editura stiintifica, Bucuresti, 1967. p. 47

Năstase P., Zaharie D., Sisteme expert: teorie și aplicații, Dual Tech, București, 1999. p. 411

Orzan, Gh. Orzan Mihai, Cybermarketing, Editura Uranus, București, 2004. p. 123

Orzan, Gh. Orzan Mihai, Sisteme expert de marketing, Editura Uranus, București, 2005. p 109

Realizarea unui site în HTML. http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/realizarea-unui-site-in-html.html (vizualizat 16/04/2015)

Rozalia Nistor, Alexandru Capatina – Sisteme Informatice de Marketing, Editura Europlus, Galați 2010 p. 66

Sisteme Informatice pentru Activitatea de Marketing. http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/cap10.pdf . (vizualizat 05/05/2015)

Utilizatorii sistemelor informatice de marketing – aspecte demografice și cognitive. http://www.editurauranus.ro/marketing-online/21/pdf/1.pdf .(vizualizat 27/04/2015)

Definitions of Emarketing vs Internet vs Digital marketing. http://www.smartinsights.com/digital-marketing-strategy/online-marketing-mix/definitions-of-emarketing-vs-internet-vs-digital-marketing/ .(vizualizat 05/04/2015)

Internet users. http://www.internetlivestats.com/internet-users/.(vizualizat 13/04/2015).

Introducing e-Marketing. http://www.peoi.org/Courses/Coursesen/emarket/emarket1.html .(vizualizat 9/04/2015)

Picard Claude – Theorie des questionnaires. Paris, Gauthier Villars, 1967. p. 418

http://www.slideshare.net/featured/category/marketing. (vizualizat 10/05/2015)

ANEXE

(Anexa 1)

Numărul de utilizatori pe internet [15]

(Anexa 2)

Schema de prelucrare a chestionarelor utilizînd Visual Basic 4.0. [12]

' program de prelucrare chestionare Sub quest()

'Set Excelworkbook = GetObject("icmmq.xls") 'Set Excelworksheet = GetObject("Captab") 'Set Excelworksheet = GetObject("Icmmq") 'Set Excelworksheet = GetObject("Conditii") 'Set Excelworksheet = GetObject("Rezultate") Dim decl1(20), decl2(20) As String

Dim mat(20, 20) As Integer Dim matv(20, 20), mato(20, 20) Dim var As String

Dim ik, i, il1, it, i1, jl2, q1, j, ijk, q2, j1, qt1, qt2 As Integer 'AppActivate "microsoft excel"

'Myappid = Shell("c:\program files\microsoft office\microsoft excel", 1)

'cur_name=a ctivewindows.Worksheet.name

'citeste variabilele de conditii ik = 0

it = 0 nrc=20

Do While ik < nrc ik = ik + 1

Worksheets("Conditii").Select

qst1 = Worksheets("conditii").Cells(ik, 1).Value If qst1 <> 0 Then

Worksheets("Captab").Select For j = 1 To q2

j1 = j + 1

decl2(j) = Worksheets("captab").Cells(qst2, j1).Value Next j

For il1 = 1 To 20 For jl2 = 1 To 20 mat(il1, jl2) = 0

mato(il1, jl2) = 0 matv(il1, jl2) = 0

Next jl2 Next il1

For ijk = 1 To 864

il1 = Worksheets("icmmq").Cells(ijk, qst1).Value jl2 = Worksheets("icmmq").Cells(ijk, qst2).Value mat(il1, jl2) = mat(il1, jl2) + 1

Next ijk

qt1 = q1 + 1 qt2 = q2 + 1

'orizontal

For il1 = 1 To qt1 For jl2 = 1 To q2

mat(il1, qt2) = mat(il1, qt2) + mat(il1, jl2) Next jl2

Next il1

'vertical

For jl2 = 1 To qt2 For il1 = 1 To q1

mat(qt1, jl2) = mat(qt1, jl2) + mat(il1, jl2)

Next il1 Next jl2

decl1(qt1) = "total " decl2(qt2) = "total"

'Calcul procente pe orizontala

For il1 = 1 To qt1 For jl2 = 1 To qt2

If mat(il1, qt2) <> 0 Then

mato(il1, jl2) = mat(il1, jl2) / mat(il1, qt2) * 100 Else

End If Next jl2 Next il1

'calcul procente pe verticala

For jl2 = 1 To qt2 For il1 = 1 To qt1

If mat(qt1, jl2) <> 0 Then

matv(il1, jl2) = mat(il1, jl2) / mat(qt1, jl2) * 100 Else

End If

absolute"

it = it + 1 Worksheets("Rezultate").Select Range("a1").Select

Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = var it = it + 1

For jl2 = 1 To qt2

(Anexa 2)

Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = decl2(jl2) Next jl2

For il1 = 1 To qt1 it = it + 1

Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = decl1(il1) For jl2 = 1 To qt2

Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = mat(il1, jl2) Next jl2

Next il1

'scriem procente pe orizontala

var = " variabilele " + Str(qst1) + " si " + Str(qst2) + " – procente pe orizontala"

it = it + 1

Worksheets("Rezultate").Cells(it, 1) = var it = it + 1

For jl2 = 1 To qt2

Worksheets("Rezultate").Cells(it, jl2 + 1) = decl2(jl2)

Next jl2 Next il1

Else

ik = 0 Exit Do

End If Loop End Sub

(Anexa 3)

Structura generală a unui document HTML [18]

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN"

"http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd">

<html>

<head>

. . .

</head>

<body>

. . .

</body>

</html>

Exemple de utilizare a imaginilor [18]

<!– specificarea adresei absolute –>

<!– specificarea adresei relative si adimensiunilor reale a imaginilor –>