Modele Europene Si Solutii DE Finantare Pentru Gestionarea Deseurilor Municipale

Economie

Modele Europene Si Solutii DE Finantare Pentru Gestionarea Deseurilor Municipale

Byadmin ianuarie 1, 2024

MODELE EUROPENE ȘI SOLUȚII DE FINANȚARE PENTRU GESTIONAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I Priorități europene în gestionarea deșeurilor municipale

1.1. Fluxuri de deșeuri: hârtie, plastic, sticlă, D.E.E.E

1.2. Reciclarea deșeurilor în Suedia

1.3. Modelul olandez de gestionare a deșeurilor municipale

CAPITOLULII Utilizarea fondurilor europene pentru managementul integrat al deșeurilor în România

2.1. Programul de finanțare: P.O.S Mediu-Axa prioritară 2

2.2. Analiza alocării fondurilor

2.3. Reciclarea deșeurilor în România

CAPITOLUL III Soluții inovative pentru reciclarea D.E.E.E

3.1. Bune practici în procesarea D.E.E.E

3.2. Procesarea D.E.E.E. la SC AS Metal com SRL

3.3. Analiza economică a activității SC AS Metal com SRL

Concluzii

Bibliografie

Anexe

INTRODUCERE

În prezent problema managementului deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat asupra mediului înconjurător. Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare valorificare și eliminare a deșeurilor inclusiv monitorizarea acestor operații și monitorizarea depozitelor de deșeuri după închiderea lor.

În mod tradițional, deșeurile sunt considerate sursă de poluare, însă, bine gestionate, ele pot deveni o sursă importantă de materiale, mai ales în condițiile în care multe dintre materialele de care avem nevoie devin tot mai rare. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a deșeurilor revine generatorilor acestora. Autoritățile administrației publice locale deține un rol foarte important în asigurarea implementării la nivel local a obligațiilor privind gestionarea deșeurilor asumate de România prin Tratatul de Aderare la UE.

Activitățile care fac parte din gestionarea deșeurilor este obligatoriu să se desfășoare cu respectarea normelor de protecție a mediului care înfățișează cerințele impuse de legislația europeană. Directivele europene transpuse în legislația românească au determinat o nouă abordare a problemei deșeurilor.

Politicile UE din managementul deșeurilor evidențiază importanța unei abordări integrate în gestionarea deșeurilor, care include realizarea instalațiilor de eliminare a deșeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor:

prevenirea producției de deșeuri, recuperarea deșeurilor prin reciclare, refolosire și depozitarea finală a deșeurilor care nu se pot recupera.

Legislația românească referitoare la deșeuri, armonizată cu cea a Uniunii Europene, a avut un impact pozitiv în ultimii ani, dar sunt necesare în continuare eforturi considerabile în vederea conformării cu standardele europene. Cadrul legislativ european privind managementul deșeurilor este vast și complex, însă atunci când a fost transpus în legislația română au fost prevăzute perioade de tranziție pentru atingerea rezultatelor cerute în ceea ce privește managementul deșeurilor.

În acest context, prin analiza modelelor europene în domeniul gestionării deșeurilor municipale se urmărește identificarea soluțiilor cu potențial ridicat de adaptare în contextul social-economic din România. Analiza identifică inițial caracteristicile fluxurilor de deșeuri municipale generate în mediul urban și în mediul rural din gospodării, institiții, unități comerciale și prestatoare de servicii, deșeuri stradale, parcuri etc.

Urmează o evaluare a fluxurilor de deșeuri municipale din țările europene și implicit din România având ca principale componente hârtia, deșeurile de plastic, sticla și deșeurile de echipamente tehnice și electronice. De asemenea am dezbătut pe scurt reciclarea deșeurilor în Suedia și modelul olandez de gestionare a deșeurilor municipale unde se remarcă o distincție clară între patru categorii de măsuri specifice necesare implementării strategiilor de gestionare a deșeurilor: comunicare, instrumente economice, reglementări legale și simulente financiare. În a doua parte a lucrării am prezentat programul de finanțare P.O.S. Mediu – Axa 2 – dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate, analiza alocării fondurilor pentru finanțarea proiectelor de management al deșeurilor și reciclarea deșeurilor în România, un pas important pentru protejarea sănătății populației, protecția mediului înconjurător și economisirea resurselor naturale. Proiectele privind managementul deșeurilor demarate prin POS Mediu cuprind activități legate de prevenire, colectare selectivă, valorificare, reciclare, tratare și eliminare în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme.

În final am realizat o analiză detaliată pentru un studiu de caz la o societate comercială care activează în domeniul gestionării DEEE .

CAPITOLUL I

Priorități europene în gestionarea deșeurilor municipale

Politicile Uniunii Europene din domeniul managementului deșeurilor relatează importanța unei abordări itegrate în gestionarea deșeurilor, care include realizarea unor instalații de eliminare a deșeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deșeurilor și de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producției de deșeuri și a impactului negativ al acestuia, recuperarea deșeurilor prin reciclare, refolosirea și depozitarea finală sigură a deșeurilor acolo unde nu există posibilitatea de a le recupera. Cadrul legislativ european privind managementul deșeurilor este vast și complex, însă atunci când a fost transpus în legislația română au fost prevăzute perioade de tranziție pentru atingerea rezultatelor cerute în ceea ce privește managementului deșeurilor.

Pentru a avea o imagine reală asupra amplitudinii și importanței activităților desfășurate în cadrul proceselor generate de gestiunea integrata a deșeurilor prezentam în cele ce urmează cateva date semnificative. Astfel, în Uniunea Europeană se utilizează 16 tone de materiale de persoană în fiecare an, din care 6 tone sunt risipite, jumatate din acestea ajungând la depozitele de deșeuri. În același timp în fiecare an, numai in U.E. Se arunca 2,7 miliarde tone de deșeuri, din care 98 milioane tone sunt deșeuri periculoase iar aproximativ 40% din totalul deșeurilor solide se reutilizează sau se reciclează restul ajungând la depozitele de deșeuri, sau la incinerare. Sectorul European de gestionare și reciclare a deșeurilor este foarte dinamic, oferind, în același timp oportunitați economice cu un potențial uriaș de extindere. În 2008 cifra de afaceri în acest domeniu era de 145 miliarde euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB-ul Uniunii Europene acumulând peste două milioane de locuri de muncă.

Planificarea gestionării deșeurilor este obligatorie în UE și se utilizează deja cu rezultate bune: în multe țări dintre țările UE s-au introdus taxe naționale pe deșeuri și pe eliminarea lor, pentru a contribui la finanțarea gestionării deșeurilor și a spori astfel interesul pentru valorificarea resurselor din deșeuri, în locul simplei eliminări a acestora.

Conform cerințelor legislației Uniunii Europene, documentele srategice naționale de gestionare a deșeurilor cuprind două componente principale și anume:

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor – cadrul care stabilește obiectivele României în domeniul gestionării deșeurilor.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor- reprezintă planul de implementare a strategiei și conține detalii referitoare la acțiunile ce ar trebui intreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfășurare a acestor acțiuni, inclusiv termene și responsabilități.

1.1. Fluxuri de deșeuri: hârtie, plastic, sticlă, D.E.E.E.

Deșeurile municipale sunt generate în mediul urban și în mediul rural din gospodării, instituții, unități comerciale și prestatoare de servicii, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri etc.

Fluxul de deșeuri municipale din țările europene și implicit din România, are ca principale componente hârtia și deșeurile organice cu o tendință de creștere a ponderii deșeurilor de plastic și a deșeurilor de echipamente tehnice și electronice.

Hârtia și cartonul reprezintă o fracțiune de deșeuri cu o îndelungată tradiție de recuperare și reciclare. Astfel populația este destul de familiarizată cu ideea colectări separate a hîrtiei și cartonului. Pe plan mondial ca și în țara noastră există o mare risipă de hârtie care sporește în fiecare an. Dintr-un raport întocmit de World Watch Institute rezultă că numai 25% din cantitățile de hârtie existente în lume sunt reciclate dar nu există motive de ordin tehnic și economic care să impiedice dublarea acestei cifre pâna la sfarșitul secolului. Reciclând jumatate din hârtia folosită azi în lume se va acoperi aproape 75% din necesarul de hârtie nouă salvând în acesași timp 10 milioane de acrii de pădure folosită la prepararea hârtiei. O tonă de hârtie recuperată înlocuiește o tonă de celuloză sau 4 m3 de masă lemnoasă, 800 KWh energie electrică și 250 kg combustibil convențional.

După modelul de întrebuințare materialele refolosibile din hârtie sunt cuprinse în două mari grupe :

Materiale refolosibile din hârtie si carton destinate producerii pastei pentru utilizarea ca materie primă la fabricarea hârtiilor, cartoanelor, mucavalei si cartonului cu suport bituminat;

Materiale refolosibile din carton și mucava rezultate de la finisarea și prelucrarea hârtiei cartoanelor și mucavalei, destinate a fi utilizate ca atare sau cu mici prelucrări.

Materialele refolosibile din hârtie destinate a fi folosite ca materie primă la fabricile de hârtie se vor colecta, sorta și livra pe sorturi conform tabelului nr. 1.

Tabelul nr.1 Categorii de deșeuri de hârtie

Sursa: C. Căpațână, C.Racoceanu, Deșeuri editura Matrix Rom București pag.134

Materialele refolosibile din hârtie folosite ca materie primă nu trebuie să prezinte degradări datorită putrezirii. Calitatea materialelor refolosibile din hârtie folosită ca materie primă sau ca atare se verifică pe loturi. Livrarea se face în baloturi sau legături. Baloturile se copactează se depozitează în încaperi închise, iar transportul se face cu mijloacede transport acoperite sau protejate împotriva intemperiilor.

Materialele plastice au o pondere foarte mare de folosire pe plan mondial, datorită avantajelor pe care le prezintă: preț de cost redus, greutate specifică redusă, manevrabilitate foarte mare, tehnologie de fabricație ieftină.Colectarea și depozitarea materialelor plastice prezintă avantaje de ordin economic și eccologic. În țară la cca. 2 m 2 de deșeuri menajere se găsesc în medie 4 kg resturi de polietilenă. O tonă de polietilenă recuperată economisește cca. 8 tone de petrol. Din această tonă recuperată se pot fabrica 6 000 m2 de folie de polietilenă netransparentă sau 3 000 saci pentru ambalaj. În tabelul nr.2 este redată distribuția materialelor plastice existente în deșeurile menajere din unele țări.

Tabelul nr.2 Distribuția procentuală a materialelor plastice în deșeurile menajere din unele țări

Sursa C. Căpațână, C.Racoceanu, Deșeuri, editura Matrix Rom București pag 142

Recuperarea materialelor plastice prezintă dificultăți mai ales la sortarea lor pe categorii, sortare care se face în funcție de densitate. În plus, nici tehnologiile de valorificare nu sunt în totalitate definitivate și astfel produsele obținute sunt de calitate inferioară celor obținute direct din materii prime. În privința poluării, problema care se pune este nu numai că poluarea devine mai mare, ci că se manifestă permanent, pentru că majoritatea maselor plastice, spre deosebire de alte materiale, nu se degradează foarte lent.

Prin norma tehnică N.T.R. Nr. 16/1980 se stabilesc condițiile de calitate ale materialelor refolosibile din polietilenă de joasă și înaltă densitate pentru colectarea de la unităeuri, editura Matrix Rom București pag 142

Recuperarea materialelor plastice prezintă dificultăți mai ales la sortarea lor pe categorii, sortare care se face în funcție de densitate. În plus, nici tehnologiile de valorificare nu sunt în totalitate definitivate și astfel produsele obținute sunt de calitate inferioară celor obținute direct din materii prime. În privința poluării, problema care se pune este nu numai că poluarea devine mai mare, ci că se manifestă permanent, pentru că majoritatea maselor plastice, spre deosebire de alte materiale, nu se degradează foarte lent.

Prin norma tehnică N.T.R. Nr. 16/1980 se stabilesc condițiile de calitate ale materialelor refolosibile din polietilenă de joasă și înaltă densitate pentru colectarea de la unități și de la gospodăriile populației precum și pentru livrarea către unitățile prelucrătoare.

Materialele refolosibile din polietilenă de joasă și înaltă densitate, care se colectează sunt următoarele:

a) folie, saci, sacoșe, huse din polietilenă de joasă și înaltă densitate de la: ambalajele produselor textile, produselor alimentare, produselor chimice, care nu sunt toxice și se dizolvă în apă;

b) folii de polietilenă de joasă și înaltă densitate provenite de la sere și solarii;

c) folii, saci, pungi, huse, sacoșe care au fost fabricate din materiale recuperate marcate sau colorate în mod specific.

Alte produse din polietilenă de joasă densitate sunt: navete compartimentate și necompartimentate din polietilenă ; butoaie, canistre, flacoane, butelii; materiale refolosibile din polietilenă de înaltă densitate de la fabricarea calapoadelor sau alte produse din polietilenă de înaltă densitate. Ambalajele care au continut de produse toxice se recuperează numai de către unitățile producătoare de specialitate.

Materialele refolosibile trebuie să fie lipsite de impurități ca: piatră, lemn, hârtie, sfoară, cârpe, paie, nisip, corpuri metalice. Impuritățile de praf vor fi de maximum 1% din greutate. Materialele refolosibile din mase plastice se depozitează în platforme curate, separate pe categorii sau articole. Transportul se face în mijloace de transport adecvate iar livrarea se face în vrac sau baloturi.

Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puțină energie decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se folosește la fabricarea recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum și ca izolator în construcții,Este o materie refolosibilă și se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarț, calcarul, soda ș.a.

Cu o tonă de deșeuri de sticlă se pot se pot economisi 630 kg nisip cuarțos, 40 kg feldspat, 112 kg calcar, 180 kg sodă calcinată și 700 m3 gaz metan, fără a mai lua în calculul de recuperare și reintroducerea în circuit a recipienților obișnuiți. Dintr-o tonă de cioburi se pot fabrica, fără consumurile mai înainte amintite, 3 500 borcane alimentare sau 2 000 de stcle diferite.

Deși sursa de deșeurilor de sticlă este practic inepuizabilă, cantitățile colectate de la populație sunt extrem de mici în comparație cu necesarul pentru fabricile de sticlă. Intreprinderii de sticlă din București îi sunt necesare 60 000 tone de deșeuri de sticlă pe an în timp ce cantititatea anuală colectată de la populație, în țara noastră, este în jur de 10 000 tone.

Dacă s-ar lua numai municipiul București, din cele 730 000 tone pe an de deșeuri menajere se strâng numai 14 454 tone deșeuri de sticlă .

Deșeurile de sticlă colectate sunt destinate reintroducerii în procesul de fabricație a sticlăriei de ambalaj, după eliminarea impurităților, care nu sunt admise în tehnologia de fabricație.

Verificarea calității cioburilor se efectuează pe loturi între o tonă și 30 de tone și constă în:

verificarea culorii, conținutului de impurității, umidității.

Cioburile de sticlă se livrează în containere, camioane deschise sau vagoane, se repartizează și se transportă pe categorii.

Principalul obiectiv al HGnr. 448/2005 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (D.E.E.E.) este prevenirea apariției deșeurilor de echipamente electrice și electronice și reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a acestor tipuri de deșeuri pentru a reduce în cea mai maremăsură cantitatea de deșeuri eliminate.

Categoriile de echipamente electrice și electronice sunt: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, echipamente informatice și de telecomunicații, echipamente de larg consum, echipamente de iluminat, unelte electrice și electronice, jucării, echipamente sportive și de agrement, dispozitive medicale, instrumente de supraveghere și de control etc .

Noțiunea de echipament electric și electronic înglobează și piesele componente, subansamblele care fac parte integrantă din produse și materiale consumabile, cele cu marcaj specific prin care se evidențiază faptul că echipamentele care îl poartă fac obiectul unei colectări specifice și nu trebuie amestecate cu alte deșeuri.

Din dezmembrarea și tratarea D.E.E.E. rezultă :

deșeuri reciclabile: feroase, neferoase, mase plastice, altele;

deșeuri reutilizabile: piese de schimb second-had si componente reutilizabile;

Conform Comisiei Naționale pentru Reciclarea Materialelor structura materialelor și componentelor rezultate din D.E.E.E. ar fi urmatoarea: fontă și oțel 48%, aluminiu 5%, cupru 7% , material plastic inflamabil 15%, material plastic neinflamabil 5%, sticlă 5%, cauciuc 1%, circuite imprimate 3%, lemn si placaj 3%, alte metale 1%.

Colectarea selectivă este condiția esențială pentru a asigura tratarea specifică și reciclarea D.E.E.E. și nu în ultimul rând pentru protecția sănătății umane și a mediului. Activitatea de tratare D.E.E.E. este în sarcina operatorilor de salubritate autorizați.

1.2. Reciclarea deșeurilor în Suedia

În legislația suedeză cadrul general de reglementare a managementului deșeurilor îl reprezintă Capitolul 15 din Legea mediului nr. 808 din 1998. Actul prevede obligativitatea municipalităților de a colecta și transporta la punctele de tratare toate categoriile de deșeuri menajere, cu excepția celor care se încadrează în sfera responsabilităților producătorului.

Legea mediului prevedea ca municipalitățile să aprobe un regulament de gestionare a deșeurilor urbane care să conțină reguli precise cu privire la colectarea, transportul, tratarea și valorificarea deșeurilor generate, dar și un plan pentru tratarea și eliminarea finală a deșeurilor.

Legislația suedeză interzice posibilitatea gospodăriilor de a composta, incinera sau recicla alte categorii de deșeuri care trebuie colectate de către municipalitate sau a căror gestionare intră în responsabilitatea producătorului. Legea mediului prevede o serie de reglementări privind garanțiile financiare pentru funcționarea și închiderea depozitelor de deșeuri urbane. Întreg procesul de depozitare a deșeurilor trebuie să corespundă prevederilor din planul privind tratarea și eliminarea deșeurilor elaborat de către fiecare municipalitate și în acest sens Agenția Suedeză pentru Protecția Mediului realizează evaluări periodice.

Responsabilitățile privind managementul deșeurilor sunt împărțite la nivelul central între Ministerul Mediului și Agenția Suedeză pentru Protecția Mediului. Ambele au roluri importante în ceea ce privește stabilirea cadrului legislativ necesar gestionării deșeurilor. Nivelul administrativ intermediar între guvernul central și guvernele locale este reprezentat de două Curți Regionale pentru Protecția Mediului care au capacitatea de a emite autorizații, permise și licențe pentru desfășurarea de activitați specifice managementului deșeurilor.

Parlamentul Suediei a stabilit 15 axe prioritare în domeniul protecției mediului și dezvoltării durabile. Pentru fiecare dintre acestea s-au formulat o serie de obiective de intervenție. Problematica deșeurilor era integrată în a cinsprezecea axa prioritară și era vizată direct prin obiectivele de intervenție 5, 6 și 9 după cum urmează : obiectivul de intervenție 5* : reducerea cantității de deșeuri depozitate;

2 Obiectivul de interventie 6 : modernizarea tuturor depozitelor de deșeuri urbane;

3 Obiectivul de interventie 9* : stimularea și încurajarea compostării deșeurilor biodegradabile;

În 2007 Agenția Suedeză pentru Protecția Mediului a stabilit un nou set de obiective de intervenție care vizau combaterea generării deșeurilor, evitarea consumului de resurse în procesele de tratare a deșeurilor și reducerea impactului negativ a deșeurilor asupra mediului și sănătății umane.

Suedia a înregistrat în decursul ultimilor 10 ani o serie de schimbări fundamentale în managementul deșeurilor. Au fost introduse noi instrmente și principii specifice gestionării deșeurilor, cum ar fi principiul responsabilității producătorilor, interzicerea depozitării anumitor categorii de deșeuri și introducerea unor taxe pentru activitățile generatoare de deșeuri cu potențial ridicat de risc.

1.3. Modelul olandez de gestionare a deșeurilor municipale

În Olanda noțiunea de deșeuri menajere acoperă o gamă largă de tipuri de deșeuri generate în urma activității umane, exceptând însă apele uzate și autovehiculele scoase din uz. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere este obligația autoritaților locale și se face minim o dată pe saptamană. În 1997 a intrat în vigoare o decizie care viza o centralizare a responsabilităților privind gestionarea deșeurilor. Decizia s-a constituit într-un amendament la Legea privind protecția mediului și a intrat în vigoare pe 8 mai 2002. În 2002, a fost elaborat și aprobat primul Plan Național de Gestionare a Deșeurilor pentru perioada 2002-2012, care răspundea cerințelor prevederilor amendamentului.

Printre obiectivele Planului Olandez de Gestionare a Deșeurilor se numară :

● promovarea măsurilor care să susțină prevenirea generării deșeurilor;

● valorificarea potențialului de energie al deșeurilor care nu pot fi recuperate;

● promovarea recuperării/reciclarii deșeurilor ;

● limitarea cantității de deșeuri eliminate la un maxim de aproximativ 9,5 milioane tone, până in 2012;

● încurajarea inovării in domeniul prevenirii și gestionării deșeurilor;

Obiectivul general a fost de a încuraja prin orice mijloace reutilizarea, recuperarea si reciclarea deșeurilor. Concomitent, s-a urmărit interzicerea eliminarii prin depozitare a acelor categorii de deșeuri care pot fi reciclate sau incinerate. În acest mod se reduceau emisiile de metan în atmosferă, se diminuau suprafațele afectate de depozitarea deșeurilor și se economiseau fondurile destinate post-monitorizarii amplasamentelor depozitelor de deșeuri.

Liberarizarea pieței gestionării deșeurilor a constituit un alt obiectiv al planului olandez. S-a urmărit de asemenea stimularea competitivității serviciilor olandeze de gestionare a deșeurilor și facilitarea accesului acestora pe piața europeană a incinerării deșeurilor.

Prevederile Direcției Europene 31/99/EC privind depozitarea deșeurilor au fost transpuse în legislația olandeză în cadrul Legii privind protecția mediului și a Decretului privind depozitarea deșeurilor, ambele adoptate in 1993. Câteva aspecte interesante ale transpunerii directivei fac referire la obligativitatea asigurării garanțiilor financiare pentru depozitele de deșeuri.

În privința gestionării deșeurilor, Ministerul Olandez pentru Planificare Teritorială deține atribuții specifice cu privire la elaborarea si implementarea politicii generale pentru managementul deșeurilor la nivel național și cu privire la legifierea problematicii colectării, tratării si eliminării finale a deșeurilor. Ministerului îi revine obligația de a stabili Planul Național pentru Managementul Deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, pentru perioadele cuprinse între 4 si 6 ani.

Autoritătile de la nivelul celor 12 provincii din Olanda sunt responsabile pentru adoptarea legislației specifice managementului deșeurilor la nivel regional și pentru autorizarea facilităților pentru tratarea deșeurilor urbane.

Conform planului olandez pentru protecția mediului municipalitățile sunt responsabile pentru finanțarea și organizarea sistemelor de colectare a deșeurilor urbane. Legislația locală stabileste regulile ce ar guverna colectarea și transportul deșeurilor menajere, ce fracțiuni sunt colectate selectiv, frecventa ridicarii deșeurilor. În majoritatea municipalităților există facilități privind incinerarea sau depozitarea deșeurilor urbane.

În cazul deșeurilor din materialele recuperabile, cum este cazul ambalajelor din sticlă, plastic, hârtie și carton, ministrul de resort impreună cu Asociația Municipalităților din Olanda și cu societățile de reciclare au implementat un sistem privind colectarea, recuperarea și reciclarea deșeurilor bazat pe acorduri ferme între părțile implicate. Autoritățile locale erau obligate să asigure finanțarea și să creeze infrastructura necesară colectării selective a deșeurilor din materiale recuperabile. Olanda a implementat cu succes proiecte de amploare cu privire la operaționalizarea principiului responsabilitații producătorului pentru diferite categorii de deșeuri și astfel la nivelul municipalităților există numeroase companii specializate în reciclarea deșeurilor urbane.

În Olanda există o viziune aparte cu privire la mecanismele de implementare a strategiilor și politicilor de gestionare a deșeurilor. Autoritățile au utilizat un set de instrumente care au permis atingerea obiectivelor referitoare la protecția mediului, în general și la managementul deșeurilor, în special. Se remarcă o distincție clară între patru categorii de măsuri specifice necesare implementării strategiilor de gestionare a deșeurilor: comunicare, instrumente economice, reglementări legale și stimulente financiare.

Prin legea privind taxele de mediu adoptată în 1995 autoritățile olandeze au instituit taxa privind depozitarea deșeurilor, care a intrat în vigoare în 1996. Obiectivul urmărit era de a reduce cantitatea de deșeuri depozitată și de a transforma reciclarea și incinerarea deșeurilor în activități mult mai atractive din punct de vedere financiar decât depozitarea. Taxa este platită de către toți producătorii de deșeuri, persoane fizice sau juridice, direct la Trezoreria Națională.

În prezent în Olanda majoritatea deșeurilor urbane generate sunt eliminate prin incinerare, aproximativ 32% și doar 9% sunt eliminate prin depozitare. 21% din cantitatea de deșeuri generată anual este reciclată, iar diferența este reprezentată de alte mijloace de tratare a deșeurilor. Din totalul deșeurilor solide eliminate prin incinerare, aproximativ 41% sunt utilizate ca și combustibil alternativ prin întreținerea arderilor în cuptoarele pentru fabricarea cimentului.

Ca efect al instituirii taxei pentru depozitarea deșeurilor, în perioada 1996-2004 cantitatea de deșeuri depozitate a scăzut cu aproximativ 60%, în timp ce cantitatea de deșeuri eliminată prin incinerare a crescut cu peste 50%. Rata de reciclare a prezentat de asemenea evoluții pozitive, înregistrând o crestere de aproape 20%.

Pentru finanțarea colectării și transportului deșeurilor urbane municipalitățile olandeze percep taxe care de obicei acoperă în intregime costurile cu gestionarea deșeurilor urbane. Colectarea, sortarea, recuperarea și reciclarea deșeurilor din hârtie se realizează prin intermediul unui fond special alimentat din veniturile obținute prin valorificare.

CAPITOLUL II

Utilizarea fondurilor europene pentru managementul integrat al deșeurilor în România

În România, cadrul instituțional în baza căruia se pot realiza investițiile în sectorul deșeuri , îl reprezintă Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și planurile de gestionare a deșeurilor la nivel național și județean inclusiv la nivelul municipiului București. Strategia Națională pentru Gestionarea Deșeurilor reprezintă viziunea Ministerului Mediului prezentând explicit direcția și prioritățile României pentru perioada 2014-2020, în vederea asigurării unui nivel înalt de protecție a mediului și protecției sănătății populației. În perioada 2014-2020, se va acorda prioritate finalizării proiectelor demarate prin POS Mediu 2007-2013. De asemenea, în vederea identificarii investițiilor necesare pentru conformarea cu directivele europene în domeniu și definirea portofoliului de proiecte, Ministerul Mediului va realiza o analiză detaliată a gradului de conformare și nevoilor de finanțare, în funcție de care se vor redefini tipurile de acțiuni, beneficiari eligibili și criterii de selecție a operațiunilor în ghidurile solicitantului, în concordanță cu obiectivele specifice ale programului operațional.

2.1. Programul de finanțare: P.O.S Mediu- Axa 2- Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor istorice contaminate

Programul Operațional Sectorial de Mediu se află în strânsă legătură cu obiectivele naționale strategice regăsite în Planul Național de Dezvoltare prezentat pentru perioada 2007-2013 și în Cadrul Național Strategic de Referință care cuprinde principiile, practicile și obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este în așa fel realizat încât să reprezinte baza pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun și o dezvoltare regională mai echilibrată. De asemenea acesta se bazează pe obiectivele și prioritățile politicilor de mediu și de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, meditând atât la obligațiile internaționale ale României, cât și la interesele naționale.

Conform POS Mediu, obiectivele Axei prioritare 2 sunt următoarele:

1 Creșterea gradului de acoperire a populației care beneficiază de colectarea deșeurilor municipale, și de serviciile de management de calitate corespunzătoare și la tarife acceptabile;

2 Scăderea cantității de deșeuri depozitate;

3 Creșterea cantității de deșeuri reciclate și valorificate

4 Deschiderea unor structuri eficiente de management al deșeurilor

5 Reducerea numărului de situri contaminate .

În cadrul acestei axe au fost finanțate proiecte de management integrat al deșeurilor, care reflectă politica UE, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și Planurile Regionale de Gestiune a Deșeurilor.

Conform prevederilor Legii nr. 426/2001 Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se aplică pentru toate tipurile de deșeuri solide lichide, după cum urmează : deșeuri municipale, nămoluri de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri de producție nepericuloase și periculoase.

La baza gestionării deșeurilor stau următoarele principii generale:

principiul utilzării cu exclusivilitate a acelor activități de gestionare a deșeurilor care nu aduc prejudicii sănătății și mediului;

principiul poluatorului plătește;

principiul responsabilității producătorului;

principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive;

principiul proximității, care presupune ca deșeurile să fie valorificate și eliminete cât mai aproape de locul de generare.

Planul național de gestionare a deșeurilor s-a întocmit pe baza planurilor județene elaborate de autoritățile teritoriale de protecție a mediului pe baza planurilor întocmite de consiliile locale și a planurilor întocmite de producătorii de deșeuri din fiecare județe.

2.2. Analiza absorției fondurilor

În cadrul Axei prioritare 2 a POS Mediu au fost finanțate proiecte integrate de management al deșeurilor, care reflectă politica UE și principiile din acest sector. Programele de investiții vor cuprinde activități legate de ordinea în ceea ce privește managementul deșeurilor (prevenire, colectare selectiva, valorificare și reciclare, tratare și eliminare), în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Acest proiecte vor acoperi aglomerările urbane și rurale, la nivel județean/regional. Prioritate s-a acordat aproximativ unei jumătăți din cele 42 de județe din România, în care nu au fost derulate investiții mari până în prezent, abordând într-o manieră integrată necesitatea îndeplinirii angajamentelor din domeniul deșeurilor.

O a doua arie de intervenție a urmărit extinderea și finalizarea sistemelor de management al deșeurilor în acele județe sau zone în care se derulează prima fază a unui sistem integrat de management al deșeurilor sau în care investițiile anterioare s-au limitat la construirea unui depozit nou de deșeuri, la sisteme de colectare selectivă și la transport. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deșeurilor care să contribuie la reducerea cantității de deșeuri depozitate în respectivele județe sau zone, prin stabilirea unui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deșeuri în parte, în vederea protejării mediului.

Proiectele integrate de management al deșeurilor au avut în vedere, de asemenea, gropile de gunoi neconforme existente în zonele rurale și extinderea serviciilor de colectare a deșeurilor în aceste zone. Beneficiarii intervențiilor din cadrul acestei axe prioritare sunt Consiliile Județene. Autoritățile locale din aria de acoperire a proiectului trebuie să se asocieze într-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară cu scopul efectuării proiectului integrat de gestionare a deșeurilor. La finalizarea proiectului de investiții, realizarea serviciilor de salubritate se acordă prin licitație publică. Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din Axa prioritară 2 a POS Mediu, se ridică la aproximativ 991,5 milioane Euro, din care aproximativ 793 milioane Euro reprezintă finanțare din FEDR și aproximativ 198,5 milioane Euro cofinanțare de la bugetul de stat.(tabelul nr. 3)

Tabelul nr. 3 Alocarea financiară pentru Axa prioritară 2 a POS Mediu 2007-2013

Sursa:Ghidul solicitantului, Axa prioritară 2

Fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din domeniul major de intervenție “Reabilitarea zonelor poluate istoric”, se ridică la aproximativ 176,7 milioane Euro, din care aproximativ 141 milioane Euro reprezintă finanțare din FEDR și aproximativ 35 milioane Euro cofinanțare națională.(tabelul nr. 4)

Tabelul nr. 4 Alocarea financiară pentru Axa prioritară 2 a POS Mediu 2007-2013

Sursa:Ghidul solicitantului axa prioritară 2

Valoarea maximă a finanțării alocate pentru costurile totale eligibile în cadrul unui proiect este 98% (80% din FEDR și 18% de la bugetul de stat). Cel ce beneficiază de acest proiect trebuie să asigure restul de 2%, precum și cheltuielile neeligibile. Proiectele finanțate în cadrul acestei axe acoperă aria unui județ și vor realiza infrastructura necesară sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, începând de la colectare, transport și soluție de eliminare finală. Au fost finanțate proiecte majore, a căror valoare de investiții depășește 25 milioane Euro.

Unul dintre județele care a beneficiat de finanțare este Giurgiu situat în sudul României, având ca obiectiv realizarea unor investiții de importanță majoră pentru protecția mediului și gestionarea deșeurilor . Proiectul are ca obiectiv: închiderea a două depozite neconforme; realizarea unui centru alcătuit dintr-un depozit ecologic de deșeuri; o stație de compostare și o stație de sortare a deșeurilor; construirea a trei centre de colectare a deșeurilor în localitațile Giurgiu, Bolintin Vale și Mihăilești.

Conform Programului Operațional Sectorial Mediu, valoarea eligibilă a proiectului a fost de 103.654.323 lei, 98% reprezentând finanțare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Bugetul de Stat, restul de 2% reprezentând contribuția Beneficiarului din bugetele Autorităților Locale. Implementarea sistemului integrat de mangement al deșeurilor în Județul Giurgiu este conform cu legislația UE, Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Giurgiu răspunzând obiectivelor POS Mediu: creșterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate la 100% în zonele urbane și la 90% în zonele rurale; reducerea cantității de deșeuri depozitate, aceasta ajungând la aproximativ 57 000 tone/an în 2016; creșterea cantității deșeurilor reciclate și refolosite la aproximativ 19 000 tone/an în 2016; reducerea numărului de depozite de deșeuri neconforme prin închiderea a 2 depozite; îmbunătățirea standardelor tehnologice de depozitare în conformitate cu cerințele legale. Proiectul va contribui de asemenea la: întărirea capacității tehnice și manageriale la nivelul Județului Giurgiu în implementarea și operarea sistemului regional de management al deșeurilor; dezvoltarea unei strategii rentabile cu privire la tarife și taxe, precum și la modul de colectarea a acestora; creșterea gradului de informare a populației privind beneficiile proiectului, colectarea selectivă a deșeurilor și reciclarea acestora.

La finalizarea proiectului s-au realizat următoarele lucrări importante: s-au închis două depozite neconforme situate în zona localităților Giurgiu și Bolintin Vale; s-a construit un Centru de management integrat al deșeurilor în comuna Frațești, ce va include un depozit ecologic de deșeuri, o stație de compostare și o stație de sortare a deșeurilor; s-au construit trei centre de colectare pentru deșeurile mari, deșeurile provenite din echipamente electrice, electronice și electrocasnice și deșeuri periculoase de mici dimensiuni; s-au realizat puncte de colectare, atât în mediul urban, cât și în cel rural; s-au achiziționat containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor; s-au efectuat campanii de informare a cetățenilor.

2.3. Reciclarea deșeurilor în România

Reciclarea și recuperarea materialelor refolosibile nu reprezintă o acțiune recentă. Din totdeauna au fost oameni interesați să colecteze, să prelucreze și să folosească produse degradate sau disponibilizate de primii utilizatori.

Primele unități organizate de recuperare din România datează din anul 1949. Astăzi, în țara noastră funcționează circa 250 de societăți specializate în recuperare care lucreză efectiv, la care trebuie să adăugăm alte numeroase firme din sfera de producție sau a cercetării preocupate sau chiar antrenate efectiv în activități de reciclare.

Colectarea separată a deșeurilor municipale în vederea valorificării marerialelor reciclabile provenite din deșeuri menajere se practică într-o mică măsură, la nivel local, în cadrul unor proiecte pilot. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociațiile de locatari, școli, instituții și agenți economici fiind în continuă extindere în funcție de rezultatele obținute și de fondurile disponibile. Implementarea colectării selective s-a preconizat să fie abordată în trei etape astfel:

2004 – 2006 : experimentare, conștientizarea populației;

2007 – 2017: extinderea colectării la nivel național;

2017 – 2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile;

Organizarea și gestionarea mai bună a materialelor refolosibile în România se impune ca o prioritate de prim ordin în procesul tranziției economiei românești la modelul de piață european, în efortul de stabilire și relansare a activității economice.

În conturarea linilor directoare ale dezvoltării în perspectivă a sectorului reciclării materialelor refolosibile în economia țării noastre, trebuie pornit de la câteva premise esențiale:

● cantitatea de materiale refolosibile este ridicată, acesta constând un argument de bază în evaluarea eficienței activității economice;

● suportul tehnic și tehnologic al acestei activității este relativ modest, dar poate fi simțitor îmbunătățit fără eforturi investiționale deosebite;

● organizarea structurală a activității de reciclare a materialelor refolosibile la nivel național este suficient de simplă, suplă și eficientă;

● nivelul de educare a agenților economici și a populației cu privire la importața reciclării materialelor este redus, dar poate fi ușor îmbunătățit prin acțiuni de mediatizare, susținută și de industrie la scară amplă;

Reciclarea prin recuperarea materialelor :

Compostarea gunoaielor menajere este un procedeu cunoscut și aplicat de multă vreme. Scopul principal al compostării este distrugerea agenților patogeni umani, animalieri și vegetali care se regăsesc in reziduri. Întreaga masă a materiei supuse compostării trebuie sa fie menținută la temperatura de 50 C timp de 30 de zile. În această activitate atât în fazele de proiectare cât și în cele exploatare-intreținere, trebuie avute în vedere anumite considerente sanitare și economice .

Din punct de vedere igienic, produsul final realizat în uzină trebuie să fie deja inofensiv, pentru ca în timpul transportului și utilizării să nu se infesteze mediul înconjurător, să nu pericliteze sănătatea muncitorilor și să nu contamineze, de asemenea, nici vegetația. Neutralizarea guoaielor prin compostare este utilă și necesară, în primul rând, pentru serviciile sanitare și comunale și, ca urmare, rezultatele obținute pot fi evaluate în cifre.

Veniturile realizate prin valorificarea materiilor care pot fi sortate pe parcursul compostării și utilizate ca materii prime, pot să contribuie foarte mult la reducerea prețului de cost al compostării. Prețul de vânzare al compostului este determinat de considerentul că prețul de cumpărare al acestuia , cât și suma totală a cheltuielilor de transport și a celor legate de utiliuare nu pot depașii câștigul care se obține prin utilizarea compostului ca îngrășământ.

Reciclarea prin recuperarea energiei:

Procedeul cel mai corespunzător pentru neutralizarea gunoaielor din punct de vedere igienic, este arderea fără adaos de combustibil auxiliar. Pe parcursul timpului au fost create în întraga lume în special în orașele mari, platforme pentru arderea gunoaielor construindu-se instalații cu o funcționare sigură fără deranjamente și de capacități corespunzătoare.

Un avantaj important al acestui procedeu este aceala că prin ardere se obține o anumită cantitate de energie termică care poate fi utilizată în anumite scopuri. Dezavantajul procedeului constă în costurile mari de investiții și de exploatare.

În ultimi ani s-a acționat și în țara noastră pentru trecerea la realizarea unor sisteme de tratare a rezidurilor menajere în primul rând în orașele mari. Ca urmare în municipiile Iași, Constanța și în cartierele bucurestene Militari și Pantilimon au fost realizate stații de incinerare cu recuperarea energiei termice după o tehnologie românească.

Stația de incinerare are două linii paralele cu următoarele elemente componente: buncăr de deșeuri alimentare, cameră de uscare, cuptor vertical cu grătare basculante, transportor cu racleți pentru zgură și cenușă, separator electromagnetic pentru fier, instalații de recuperare a energiei termice, instalații de desprăfuire a gazelor de ardere. Tehnologia românească de incinerare a fost realizată special pentru reziduri cu putere valorică scăzută, astfel că poate funcționa în autocombustie de la puteri calorice mai mari de 550 kca/kg, nesolicitând combustibil lichd decât pentru aprindere și intervenții în cazul scăderii puterii calorice sub această limită.

Instalațiile realizate în străinătate au ca principal scop neutralizarea rezidurilor menajere pentru protesția mediului înconjurător, obținerea subproduselor, facându-se cu scopul de a diminua cheltuielile de exploatare.

Pentru a deveni o țară curată, România trebuie să implice toate instituțiile și pe fiecare cetățen în parte în această acțiune și să cheltuiască oricât va fi necesar pentru a obține performanțe cât mai bune. Acest efort înseamnă, protejarea sănatății oamenilor, protecția mediului înconjurător și economisirea resurselor naturale.

CAPITOLUL III

Soluții inovative pentru reciclarea D.E.E.

Pentru a preveni poluarea mediului, colectarea deșeurilor trebuie realizată în locul în care sunt produse, în mod organizat și rentabil. Soluția la îndemâna tuturor este colectarea selectivă care presupune depozitarea deșeurilor în locuri special amenajate în vederea reciclării.

La începutul anului 2006 s-a început procedura de înregistrare a producătorilor de echipamente electrice și electronice în Registrul producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice, conform legislației în vigoare. Până la sfârșitul anului 2013, s-au înregistrat 1.980 producători de echipamente electrice și electronice (EEE). Clasificarea pe categorii a echipamentelor puse pe piață este prezentată în tabelul nr.5:

Tabelul nr.5 Distribuția pe categorii a DEEE (tone) puse pe piață

Sursa:Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Începând cu anul 2008, ținta de colectare a DEEE-urilor este de cel puțin 4 kg deșeu/locuitor/an. Cu toate eforturile întreprinse de autorități și operatorii economici responsabili, până în prezent nu a fost atinsă ținta de colectare anuală de 4 kg/locuitor/an. În perioada 2006 – 2011, a fost colectată o cantitate de 112 486 tone DEEE. Distribuția acesteia pe ani și categorii este prezentată în tabelul nr.6.

Tabelul nr.6 Distribuția pe categorii a DEEE colectate

Sursa:Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Graficul nr. 1 Gestionarea deșeurilor de echipamente electrice 2008-2011

Sursa: Agenția Naționala pentru Protecția Mediului

Conform legislației în vigoare, participanților la procesul de gestionare DEEE au următoarele obligații:

1 Persoanele fizice și juridice au obligația de a nu arunca deșeuriile DEE alături de deșeurile menajere și de a le preda către punctele de colectare organizate de autoritățile locale.

2 Autoritățile locale au obligația de a efectua colectarea DEEE din gospodării și de a organiza și opera punctele municipale de colecare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

3 Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum și valorificarea lor trebuie asigurată de către producători, conform prevederilor art.5 alin.12 al HG 448/ 2005.

5 Producătorii pot să își indeplinească obligațiile individual sau prin transferarea responsabilității către organizații colective, autorizate conform OM 1225/2005.

6 Producătorii au responsabilitatea finanțării operațiunilor de preluare de la punctele de colectare, tratare și de valorificare a DEEE provenite din gospodăriile populației.

7 Organizațiile colective sunt responsabile de preluarea DEEE, proporțional cu răspundrea producătorilor afiliați, de la punctele de colectare înfiițate de autorități.

8 În conformitate cu legislația națională în vigoare companiile producătoare și importatoare sunt răspunzătoare de colectarea DEEE.

3.1.Bune practici în procesarea DEEE

Un exemplu de bune practici din Norvegia este o instalația complexă de procesare a deșeutilor electrice, electronice și electrocasnice.

Instalația este automatizată, rolul omului reducându-se la cel de supraveghere ți control inițial și final. Utilizând tehnologii de actualitate este posibilă valorificarea fiecărei fracții de material rezultat din prelucrarea deșeurilor. Frigiderele și mașinile de spălat precum și alte aparate electrocasnice sunt colectate în Norvegia în centre specializate și sunt aduse la unitatea de prelucrare. La recepția acestora se realizează un control inițial în cadrul caruia, pe baza documentației și a experienței de lucru se exrag aceste componente care conțin metale prețioase sau substanțe cu potențial mare de poluare.

Linia conține o succesiune de sisteme de alimentare cu bandă si mori de macinare care aduc deșeurile electrice la dimensiuni de ordinul câtorva centimetri și chiar mai mici. Dupa macinare un separator magnetic colectează bucațile de fier după care urmează un traseu pe bandă rulantă, iar in funcție de material se poate colecta un sub produs sau se poate merge mai departe printr-un alt camp magnetic. Amestecul rezultat este format din fracții de materiale neferoase, aluminiu, cupru, alamă, inox, plastic, tesaturi și cauciuc. Printr-un transportor pneumatic materialul ajunge pe o banda de sortare viziuala unde un operator uman extrage și separa trei categorii de materiale (aluminiu, cupru, plastic).

Complexitatea diferitelor componente electrice și electronice precum și divestitatea materialelor utilizate cu propietăți specifice diferite au impus dezvoltarea unei tehnologii adecvate deservite de echipamente în diferite componente ale instalațiilor electrice. Inițial pentru separarea diferitelor componente se utilizau mori de măcinat, dar cu această tehnică nu se puteau separa materialele ductile de cele neductile. Pentru atingerea acestui deziderat s-a introdus în tehnologie un tratament criogenic. Morile de macinat cu echipament criogenic sunt concepute să pulverizeze materialele din instalațiile electrice uzate la o dimensiune a particulelor de la 0,075mm pâna la o dimensiune mai mica de 0,038mm.

Aceasta distribuție granulometrică a particulelor permite separarea metalului de nemetal, fracția nemetalică cuprinzănd circa 70% din greutatea materialului provenit din instalațiile electrice utilizate . Esențial în sistemul criogenic de macinat este schimbatorul de caldură pentru care se foloseste o instalație de azot lichid în instalație materia prima este dozată cu ajutorul unui rotor cu palete dispuse radiar dupa care este transportată cu ajutorul unui șnec. Vaporizarea azotului lichid este un proces endoterm care duce la scăderea considerabilă a temperaturii materilalelor. Astfel racit materialul este introdus în moara de măcinat unde este pulverizat produsul final. Azotul sub forma de gaz este recuperat din moară și introdus în rotorul destinat dozării în scopul reciclării lui.

Tehnologia măcinarii în regim criogenic se foloseste pentru reducerea dimensiunilor materialelor care necesită un mediu inert cum ar fi materialele inflamabile, materialele explozive și altele. Materialele principale care necesita maruntirea criogenică includ: materiale termoplaste de tipul polietilenei, PVC-ului, polipropilenei, materiale termorezistente de tipul cauciucurilor sintetice și naturale adezivi și alte categorii de materiale plastice.

3.2. Procesarea DEEE la SC AS Metal com SRL

Societatea comercială AS Metal SRL CU sediul în București, strada Postavarului nr. 11 a fost înființată în anul 1993 având numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J43/2499/1993 și autorizația de mediu nr. 198 din 15 mai 2006 reînoită în 2012 pentru colectarea și valorificarea deșeurilor industriale reciclabile, vehicule scoase din uz și echipamente electrice și electronice. Firma dispune de o suprafață totală de 33.440 mp în Șos. Berceni nr. 104G, pe care sunt amenajate construcții și platforme în scopul desfășurării activității: clădiri cu suprafața de 3.612 mp, platformă betonată de încarcare/descarcare materiale, cu suprafața de 1500 mp, platformă betonată centrală de 1500 mp si 7000 mp, și alte platforme secundare.

Unitatea este dotată cu o serie de utilaje, mașini unelte, prese, motostivuitoare și un cântar cu capacitate de 66 tone. Fluxul general din cadrul activității de tratare deșeuri echipamente electrice și electronice, constă în: recepție marfa, sortare pe categorii conform anexei 1 din HG 448/2005, căntărirea și înregistrarea categoriilor de deșeuri, depozitare, demontare DEEE, pregatire pentru reciclare, sortarea echipamentelor electrice/electronice pe categorii de folosință, demontarea componentelor electrice si electronice și a celor metalice si nemetalice, sortarea componentelor electronice în vederea reutilizării, depozitarea în vederea revalorificării.

Lunar se fac raporturi cu situația deșeurilor iar valorificarea lor se face de firme autorizate în acest sens. Pană în prezent firma a colectat o cantitate de cca 16 tone de DEEE.. De asemenea, se urmărește modul de monitorizare și gospodărire a substanțelor și preparatelor care pot fi periculoase .

De exemplu activitatea de sortare, dezmembrare și valorificare a calculatoarelor se desfășoară într-un atelier iluminat și încălzit, dotat cu o bandă transportoare, șase posturi de lucru și șase containere pentru colectarea separată a materialelor și componentelor rezultate din dezmembrare. Containerele sunt depozitate cu ajutorul unui motostivuitor într-un spațiu acoperit, pentru a fi procesate ulterior în cadrul societății sau predate către alți angajați economici autorizați.

Deșeurile au fost transportate la punctul de lucru al SC AS METAL COM SRL și cântărite cu un cântar de capacitate 200 kg. Depozitarea temporară a PC-urilor pentru sortare, pană la începerea dezmembrării, s-a făcut în conformitate cu cerințele tehnice prevazute în Anexa nr.3 din HG 448/2005, respectiv pe o suprafață betonată și acoperită. După colectare, a avut loc sortarea PC-urilor reutilizabile care pot fi comercializate ca produse „second hand” și stocarea temporară a celor care au rămas, într-un spațiu special amenajat, acoperit. Astfel, din cantitatea totală de 149,5 kg, o cantitate de 20 kg a fost sortată ca PC-uri reutilizabile cu posibilitatea comercializării ca produse „second hand”, respectiv: 1 monitor, 11,5 kg; 1 unitate centrala 8,4 kg. Sortarea ca produse reutilizabile („second hand”) s-a făcut în urma unor teste funcționale estimative de către personal calificat al SC AS METAL COM SRL, respectiv de către un electrician.

După dezmembrarea manuală a calculatoarelor toate materialele și componentele s-au sortat astfel:

Fig.1 Materiale și componente pe care se sortează DEEE-urile

Sursa : SC AS METAL COM SRL

3.3. Analiza economică a activității SC AS Metal com SRL

A. Analiza costurilor

În anul 2013 Societate Comercială AS METAL SRL avea 75 angajați și o cifră de afaceri de 86 582 257 lei. Profitul net era de 725 883 lei. Activitatea de colectare, dezmembrare și valorificare s-a dovedit de multe ori a fi o activitate nerentabilă, care se finalizează fără obținerea unui profit . Analiza costurilor și veniturilor pentru activitatea de tratare și colectare a 150 kg PC-uri uzate evidențiază posibile cauze ale acestei situații. Pentru analiza rezultatelor economice ale activității de colectare și tratarea a 150 kg PC -uri uzate, calculul costurilor și veniturilor aferente s-a efectuat în lei (RON), după cum urmează:

1 Costuri de colectare = costuri de transport + costuri de manipulare

a) Costuri de transport

Pentru calcularea costurilor de transport s-a ținut seama de costurile pentru combustibil, de cele privind salariul șoferului și de următoarele considerente: s-a considerat în medie o distanță de 20 km parcurși pentru colectarea PC-urilor uzate de la deținători; consumul mediu de combustibil 10 litri /100 km; timpul de lucru al șoferului 6 ore; salariul lunar al soferului 840 lei, la 160 de ore lucrătoare pe lună rezultă 5,25 lei pe oră. Din toate acestea rezultă:

Costuri de transport = costuri combustibil + costuri salariu șofer

Costuri pentru combustibil = consum x preț = 2 litri/benzină x 5,5 lei/litru = 11 lei

Costuri cu salariul șoferului= nr. ore x tarif/ora x k unde k reprezintă coeficientul care ține seama de impozite și de alte cheltuieli cu salariile. Costuri cu salariul șoferuui : 6 x 5,25 x 2 =63 lei

Costuri de transport: 11 + 63= 74 lei

Pentru un kg de PC-uri, rezultă 74 / 150 kg = 0,49 lei/kg

b) Costurile de manipulare cuprind costurile cu încărcarea-descărcarea – 1 angajat, transportul cu motostivuitorul – 1 angajat și aranjarea în magazie – 1 angajat. Se consideră un număr de 4 ore/zi și un salariu lunar de 570 lei/angajat și 160 ore lucrătoare pe lună.

Costuri de manipulare=( nr. ore x tarif/ora x k) x nr. angajați = (4 x 3,56 x 2) x 3 = 85,5 lei

Pentru un kg de PC-uri, rezultă: 85,5 / 150 kg = 0,57 lei/ kg

Costurile de colectare directe = 0,49 lei/kg + 0,57 lei/kg = 1,06 lei /kg

Dacă se consideră celtuielile de regie 50% din costurile de colectare directe, respectiv 1,06 x 0,5 = 0,53 lei/kg rezultă:

Total costuri colectare: 1,06 + 0,53 = 1,59 lei/kg

2 Costuri de tratare = costuri de sortare + costuri de dezmembrare

a) Costuri de sortare = costuri de sortare 1 + costuri de sortare 2.

Se consideră sortare 1, operația de sortare și depozitare a PC-urilor uzate colectate.

Sortare 1 s- a dsfășurat pe parcursul a 3 ore, iar salariul luna al angajatului este de 570 lei.

Costuri de sortare 1 = nr. ore x tarif ora x k = 3 x 3,56 x 2 = 21,375lei / 150 kg = 0,14 lei/kg.

Sortare 2 este operațiunea prin care electricieni (electroniști) verifică părțile componente care par funcționale, pentru a putea fi comercializate ca reutilizabile, cu ajutorul aparaturii din dotare. Sortare2 s-a desfășurat în 8 ore de către 2 angajați, iar salariul este de 1 000 lei/ angajat

Costuri sortare 2 = (nr.ore x tarif/ora x k) x nr.angajați = (8 x 6,25 x 2) x 2 = 200 / 150= 1,33 lei/kg

Costuri de sortare = 0,14 lei/kg + 1,33 lei/kg = 1,47 lei/kg

b) Costurile de dezmembrare constă în operația de dezmembrare manuală care se desfășoară în 8 ore de către 6 angajați cu un salariu lunar/angajat de 840 lei.

S-a dezmembrat manual cantitatea de 129,46 kg rezultată după sortarea PC-urilor reutilizabile în cantitate de 20 kg.

Costuri de dezmembrare = (nr.ore x tarif/ora x k) x nr.angajați = (8 x 5,25 x 2) x 6 = 504 lei

Pentru un kg de PC-uri, rezultă: 504lei / 129,46 kg = 3,89 lei/ kg

Total costuri de tratare: 1,47 lei/kg + 3,89 lei/kg = 5,36 lei/kg

3 Costuri de eliminarea deșeurilor prin depozitare = 2,44 lei/kg

4 Costurile de dotare

Costurile de dotare reprezintă: costuri de dotare pentru activitatea de colectare + costuri de dotare pentru activitatea de sortare + costuri de dotare pentru activitatea de dezmembrare. Calculul costurilor de dotare se face ținând cont de prețul utilajelor /echipamentelor necesare desfășurării activității, de durata lor de amortizare și de numărul de bucăți.

Total costuri de dotare 0,23 lei/kg + 0,09 lei/kg +1,56 lei/kg = 1,89 lei/kg

5 Costurile de comunicare pentru fiecare DEEE colectat și tratat se consideră o cheltuială de informare a deținătorilor de astfel de deșeuri și reprezintă 0, 38 lei/kg

Costurile totale = costuri de colectare + costuri de tratare + costuri de eliminare a deșeurilor + costuri de dotare + costuri de comunicare = 1,59 lei/kg + 5,36 lei/ kg + 2,44 lei + 1,89 lei kg + 0,38 = 11,66 lei/kg

B. Analiza veniturilor

Veniturile repezintă: venituri din comercializarea PC-urilor sortate ca reutilizabile, venituri din comercializarea pieselor de schimb și a componentelor reutilizabile, venituri din comercializarea deșeurilor feroase, neferoase și mase plastice.

Venituri din comercializarea PC- urilor reutilizabile = 1,16 lei/kg

Venituri din comercializarea pieselor de schimb și a cmponentelor reutilizabile = 0,16 lei /kg

Venituri din comercializarea deșeurilor feroase, neferoase și mase plastice = 0,27 lei/kg

Total venituri: 1,16 lei/kg + 0,16 lei/kg + 0,27 lei/kg = 1,59 lei/kg

Rezultatul economic al colectării și tratării PC-uri uzate = total venituri – total costuri = 1,59 lei/kg – 11,66 lei/kg = – 10,07 lei/kg (pierdere)

Activitatea de colectare și de tratare a celor 150 kg de PC-uri uzate s-a dovedit a fi o activitate nerentabilă, care s-a finalizat fără obținerea unui profit, astfel încât pentru fiecare kg de PC colectat și tratat rezultă o pierdere de 10,07 lei /kg.

Tabelul nr.7 Date economice ale firmei SC AS METAL COM SRL

Sursa : SC METAL COM SRL

Tabelul nr.7 Indicatori de bilanț

Sursa: SC METAL COM SRL, calculații proprii.

Tabelul nr.8 Indicatori de profitabilitate

Sursa: SC METAL COM SRL, calculații proprii

Tabelul nr.9 Indicatori de activitate

Sursa: SC METAL COM SRL

Fig.2

Evoluția cifrei de afaceri

2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: reprezentare proprie folosind date de la SC METAL COM SRL

Societatea SC AS METAL COM SRL București are experiența în activitatea de colectare, valorificare a deșeurilor industriale reciclabile, dispune de spații de stocare, mijloace de transport și personal calificat. Este de preferat înființarea unor puncte de colectare selectivă a DEEE în București care să preia acest tip de deșeuri de la populație gratuit sau contra unor compensații care ține seama de valoarea componentelor acestora. De asemenea este necesară desfașurarea unor campanii de informare a populației în legatură cu necesitatea colectării selective a DEEE pentru protejarea mediului și dotarea societății cu o instalație completă de mărunțire separare, sortare pentru eficientizarea activității de reciclare, valorificare a DEEE.

Concluzii

Politica de gestionare a deșeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor, eficient din punct de vedere ecologic și economic. Gestionarea deșeurilor ridică probleme foarte complexe, care necesită inteprinderea acțiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societății civile cu autoritățile locale, cu reprezentanții guvernului și de asemenea colaborarea între state.

În societatea de azi deșeurile nu mai reprezintă așa un rău inevitabil, ci o sursă importantă de resurse secundare, tocmai de aceea se promovează din ce în ce mai mult reciclarea și avantajele în cea ce privește utilizarea durabilă a resurselor, de asemenea reprezintă o sursă regenerabilă de energie, (Stehlik, 2009). Reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primare cu folosirea materialelor din deșeuri și presupune o serie de activități: colectarea, transportul deșeurilor, prelucrarea intermediară care implică sortare, mărunțire sau compactare, valorificarea materialelor și prelucrarea finală.

Abordând problema recuperării și reciclării resurselor refolosibile, numeroase țări au trecut la o coordonare unitară, pe ansamblul complexului lor, economic a acestei activități, opțiunile fiid diferite, în funcție de condițiile specifice ale fiecăruia. O dată cu dezvoltarea acestei activități, a apărut necesitatea realizării unor dialoguri la nivel internațional, ceea ce a condus la apariția unor organisme specializate.

În această activitate trebuie să se implice toate instituțiile și fiecare cetățean în parte. Acest efort înseamnă protejarea sănătății oamenilor, protecția mediului înconjurător și economisirea resurselor naturale. Este extrem de dificil pentru o țară al cărei popor nu a beneficiat de educația corespunzătoare dar cu puțin efort toate se pot rezolva. Protecția mediului a fost ridicată la rang de obiectiv de interes și responsabilitate publică majore, bazat pe principiile fundamentale ale dreptului mediului: principiul conservării, principiul prevenirii, al precauțiilor în luarea deciziilor și principiul poulatorul plătește.

Din derularea studiului de caz de la SC AS METAL COM SRL se desprind următoarele concluzii: există un potențial colectabil de PC-uri uzate de la persoane fizice la nivelul orașului București; populația este dispusă să predea gratuit sau contra unor compensații PC-urile uzate pe care le are în gospodăriile proprii dacă există puncte de colectare la care să le predea; societatea SC AS METAL COM SRL are experiență în activitatea de colectare, valorificare, a deșeurilor reciclabile, dispune de spații de stocare, mijloace de transport, echipmente și personal calificat; 42% din cantitatea de PC-uri uzate colectate generează venit; este necesară o prelucrare superioară a DEEE pentru ca toate materialele conținute să poată fi reciclată, valorificată prin dotarea corespunzătoare a societății cu un utilaj de mărunțire, separatoare, soratare, etc.

Pentru performanța economică la SC AS METAL COM SRL s-a propus înființarea unor puncte de colectare selectivă a DEEE în București, desfășurarea unor campanii de informare a populației în legătură cu necesitatea colectării selective a DEEE pentru protejarea mediului,dotarea societății cu o instalație completă de mărunțire,separare, sortare pentru eficientizarea activității de reciclare, valorificare a DEEE. De asemenea se pot urmării trasăturile modelului suedez și olandez de reciclare a deșeurilor pentru a avea o perfomanță economică mult mai mare. De mare ajutor pot fi și proiectele europene finanțate prin POS Mediu în ceea ce privește managementul deșeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare, reciclare,tratare și eliminare).

Până la crearea unei piețe interne pentru desfacerea materialelor și componentelor pentru care în prezent nu există o astfel de piață, este necesară găsirea unor parteneri externi care să le preia. Acest lucru va conduce la scăderea nivelului costurilor totale prin eliminarea costului cu depzitarea și la creșterea veniturilor prin adăugarea veniturilor rezultate din export.

Bibliografie

1 Berglund Crister, Söderholm Patrik, 2003, An Econometric Analysis of Global Waste Paper

2 Burcea Ștefan Gabriel, Managementul deșeurilor urbane , Perspectiva europeană comparată, editura ASE, 2009

3 Căpațână C., Racoceanu C, Deșeuri, editura Matrix Rom. București

4 Gavrilescu E., Buzatu G.D. , Gestiunea deșeurilor, editura Sitech, 2014

6 Khetriwal Deepali Sinha, Kraeuchi Philipp, Widmer Rolf, 2009, Producer responsibility for e-waste management: Key issues for consideration eLearning from the Swiss experience, Journal of nvironmental Management

7 Pascu R.V, Managementul Deșeurilor, editura Universității Lucian Blaga din Sibiu

8 Rojanschi V, Bran F, Diaconu G, Protecția și ingineria mediului, ediția a II-a, editura Economică

9 Soporan V.P., Nemeș O, DanV, Soporan M B, Gomboș A, MoldovanA I, Gestiunea deșeurilor în documente europene, 2011

10 Tatomir Cristina, Gestionarea Deșerilor, editura Sitech, 2010

11 Vijaykumar Sinha, Patel Mayank R., Patel Jigar V, Pet Waste Management by Chemical Recycling: A Review, J Polym Environ, 2008

12 Ghidul solicitantului axa prioritara 2 Pos Mediu

13 Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, POS Mediu, Mai 2007

14 Plan Regional de Gestionare a Deșeurilor în județul Giurgiu

15 Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Giurgiu

16 http://www.mediu.ro/

17 http://www.ecogiurgiu.ro proiect html

18 http://www.eufinanțare.info/po/mediu/axa2.html

19 http://www.deseurielectrice.ro/centre_colectare/Lista_colectori.pdf

20 http://www.firme.info/

Anexe

Lista operatorilor economici autorizați să colecteze DEEE la 31.03.2012 din București și Ilfov

BUCUREȘTI :

S.C. AS METAL COM SRL București , sector 3, Str. Postăvarul nr. 11, bl. E5, ap. 35, Șos Berceni nr. 104 G, sector 4, autorizație de mediu, Nr.10/ 08.01.2009 valabilă pană la 08.01.2014

S.C. REMATHOLDING Co S.R.L. București, Șoseaua Berceni Fort, nr. 5,sector 4, autorizație de mediu, Nr.350/26.07.2006 revizuită la 19.12.2008 valabilă pană la 26.07.2013

S.C. REMAT BUCURESTI SUD București Șoseaua Berceni Fort, nr. 5,sector 4, autorizație de mediu, nr.194/11.05.2006 valabilă pană la 11.12.2015

RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI REBU S.A Bucuresti, str.Tudor Vladimirescu 35, sect 5, autorizție de mediu, nr.255/06.06.2006 revizuită în 21.06.2007 valabilă pană la 21.09.2012

S.C. C.N.D.P.I. ROMSOFT S.A. BUCUREȘTI, str.Mareșal Averescu nr. 8-10, sector 1, autorizație de mediu, nr.495/21.09.2007 valabilă pană la 21.09.2012

ROMSOFT S.A. BUCUREȘTI,str. Mareșal Averescu nr. 8- 10, sector 1, autorizație de mediu, nr.303 din 09.07.2008 valabilă pană la 09.07.2013

BUCURESTI S.C. GREENWAY S.R.L. București, Str.Vatra Luminoasă nr.108, sector 2, autorizație de mediu, nr.379/29.08.2008 valabilă pană la 29.08.2013

BUCUREȘTI S.C. AGROPROMPT '93 IMPEX S.R.L. București, Str. Balinesti, nr.10A, sector 5 București, Str. Malcoci nr. 305, sector 5, autorizație de mediu, nr.631/30.11.2007 revizuită 14.05.2008 valabilă pană la 30.11.2012

BUCUREȘTI S.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L. București, Bd. Iuliu Maniu nr.99, bl.A1, sc.1, et.4, ap.16, sector 6, autorizație de mediu, nr.355/04.08.2008 valabilă pană la 04.08.2013

S.C. ACTIV GENERAL TRANSPORT S.R.L. București, șos. Giurgiului nr. 24, bl.6, sc.4, ap.114, sector 4, București, str. N.D. Cocea nr. 27 B, sector 5, autorizație de mediu,nr.123/06.03.2009 B S.C. EDMEE REC DIAMANT S.R.L. București, Str. Tunari nr. 32, sc.1, et.1, ap.2, sector 2, București, Str. Stefan Popa nr. 9-11, sector 5, autorizație de mediu, nr.40/22.01.2009

S.C.ANDRADA SERVEXIM S.R.L. București, Aleea Callatis nr.8, bl. A15 bis, sc. D, ap. 46, sector 6, autorizatie de mediu, nr.485/30.09.2009

S.C. MAGNET DESEURI S.R.L. București Str. Anghel Moldoveanu nr.9, sectorul 4 București șos. Gara Cățelu, nr. 26, sector 3, autorizație de mediu, nr.78/08.02.2007 valabilă pană la 08.02.2012 S.C. REMATHOLDING Co S.R.L. București, șoseaua Berceni Fort, nr. 5, sector 4, autorizație de mediu, nr.585/30.11.2009 valabilă pană la 30.11.2019

ILFOV:

SC ATRA ECO SRL comuna Chiajna, str. 9 mai, nr. 39 autorizația de mediu, nr.251/15.09.2008

SC UGUR Yapisan SRL OTOPENI, DN – 1, Calea Bucureștilor, nr. 80 A, Bl. B 2-3 com.Ciolpani, Sos.Calea Bucurestilor, nr. 108, autorizația de mediu, nr.64/14.03.2007 valabilă pană la 2012

SC Remat Iași SA Iași str. Aurel Vlaicu nr. 88 Popesti Leordeni, șos. Olteniței, nr. 278, autorizația de mediu, nr.170/16.06.2006 valabilă pană la 16.06.2014

SC 3 R GREEN SRL Chitila, str.Fortului, nr. 310, autorizația de mediu, nr.235/15.08.2008

SC BRICOSTORE Romania SA București, str. Calea Giulești, nr. 1-3, sector 6, autorizația de mediu, nr.93/03.04.2007

SC ROSAL GRUP SRL București sector 3, șoseaua Dudești – Pantelimon, nr.4-6 oraș Pantelimon, bd-ul Biruinței, nr. 98, autorizația de mediu, nr.415/12.12.2007 valabilă pană la 12.12.2012

SC Cameleon Invest SRL comuna Ștefanestii de Jos, nr.15 autorizația de mediu, Nr.334/08.12.2008 valabilă pană la 08.12.2013

S.C TAHU COMPANY SRL Com. Tunari, str. 1 Decembrie, nr. 5, autorizația de mediu, Nr.274/22.08.2007

SC EASTERN EUROPE LOGISTIC & MANAGEMENT SRL com. Jilava, str. Prelungirea șoselei Giurgiului, nr. 33A, autorizația de mediu, nr.22/29.01.2010 valabilă pană la 29.01.2020