Modele DE Instruire ALE Elevilor DIN Învățământul Gimnazial In Jocul DE Baschet

Capitolul -I –

INTRODUCERE

1.1 Sportul de performanță în contextul general al societății moderne

1.2 Problematica lucrării

1.3 Ipotezele lucrării

1.4 Metode și tehnici de cercetare folosite

Capitolul -II –

FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICĂ A LUCRĂRII

2.1 Prezentarea temei. Insemnatetea ei teoretica si practica

2.2 Corelarea conținutului instruirii cu particularitățile sornato-
funcționale, psihice și motrice ale elevilor de 10-12 ani

2.3 Importanța orelor opționale în cadrul ariei auriculare, educație fizică
și sport

2.4 Modelul de joc și pregătire ale elevilor care au optat pentru disciplina
baschet

Capitolul – III –

ORGANIZAREA, CONȚINUTUL ȘI DESFĂȘURAREA
EXPERIMENTULUI

3.1 Cercetarea

3.2 Condiții de desfășurare, loc, subiecți, durată

3.3 Elaborarea programei pentru disciplina baschet,
clasa a-V-a

3.4 Conținutul instruirii și factorii antrenamentului. Principalele grupe de
exerciții folosite în pregătirea fizică, tehnică și tactică

3.5 Programareași planificarea pregătirii

3.6 Măsurători și probe de control

Capitolul – IV –

ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR, GRAFICE,
TABELE

Capitolul -V –

CONLUZII, PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

65 pagini

=== Invatamantul Gimnazial in Jocul de Baschet ===

-PLANUL LUCRĂRII –

Capitolul -I –

INTRODUCERE

1.1 Sportul de performanță în contextul general al societății moderne

1.2 Problematica lucrării

1.3 Ipotezele lucrării

1.4 Metode și tehnici de cercetare folosite

Capitolul -II –

FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODICĂ A LUCRĂRII

2.1 Prezentarea temei. Insemnatetea ei teoretica si practica

2.2 Corelarea conținutului instruirii cu particularitățile sornato-
funcționale, psihice și motrice ale elevilor de 10-12 ani

2.3 Importanța orelor opționale în cadrul ariei auriculare, educație fizică
și sport

2.4 Modelul de joc și pregătire ale elevilor care au optat pentru disciplina
baschet

Capitolul – III –

ORGANIZAREA, CONȚINUTUL ȘI DESFĂȘURAREA
EXPERIMENTULUI

3.1 Cercetarea

3.2 Condiții de desfășurare, loc, subiecți, durată

3.3 Elaborarea programei pentru disciplina baschet,
clasa a-V-a

3.4 Conținutul instruirii și factorii antrenamentului. Principalele grupe de
exerciții folosite în pregătirea fizică, tehnică și tactică

3.5 Programareași planificarea pregătirii

3.6 Măsurători și probe de control

Capitolul – IV –

ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR, GRAFICE,
TABELE

Capitolul -V –

CONLUZII, PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

Coaching Models of Students from Gymnasium Education in the Basketball Game

Starting from the premise that the coaching activity of children in the basketball game must be based on a unitary methodical concept, as well as on a competitive system, which can provide for verification of the coaching grade, I tried to highlight in this work a series of dates and explanations, as well as some practical exercises representing the main technical methods and tactical actions, which constitute a real contribution to the modeling coaching content and also to its increasing efficiency within the framework of basketball classes with pupil between 10 and 12 years old.

The basketball game can be considered a sportive game with a special formative character, because it stimulates both psychical and mobility effects.

Like any other discipline, basketball gives sports a wide scale of typical methods and means, which have a great contribution to accomplishing the main educative and instructive objectives, like many-sided physical development and also the instruction of driving qualities.

Capitolul -I-

INTRODUCERE

1.1 Sportul de performanță în contextul general al societății moderne

În repertoriul care clasifică posibilitățile de manifestare a potențialului uman, sportul de performanță și-a ocupat un loc pe deplin justificat.

Știința și tehnologia, arta și cultura își au domeniile lor de vârf propriu, în cadrul cărora creativitatea specifică fiecărei sfere de manifestare s-a concretizat și se concretizează permanent în țara noastră prin realizări specifice societății capitaliste.

Creativitatea specifică fiecărui domeniu de activitate din România a concurat la realizarea nivelului actual al civilizației și culturii naționale și universale.

Înscris cu caracter de permanență în aria manifestărilor potențialului uman în general și a creativității specifice în particular, sportul de performanță din țara noastră și-a câștigat un loc și renume unanim apreciate.

Stadiul de dezvoltare și rezultatele sportului de performanță din țara noastră reprezintă o consecință firească a integrării sale în politica generală a statului român cu privire la „societății capitaliste în țara noastră”.

Grija permanentă a guvernului și statului nostru privind dezvoltarea sportului de performanță și îmbunătățirea constantă a rezultatelor obținute de sportivii români în întâlnirile internaționale (europene, mondiale și olimpice) la cel mai înalt nivel, se concretizează prin legi și hotărâri și prin recomandări ale Ministerului Tineretului și Sportului precum și Comitetului Olimpic Român.

Sportul de performanță, conceptualizând o activitate determinată specific subordonat politicii generale a statului nostru, își realizează obiectivele și sarcinile sale prin funcționalitatea specifică unor instituții specializate sau cu atribuții în acest sens (cluburi și oficialii sportivi).

Organizarea, conducerea și răspunderea pentru realizarea obiectivelor generale ale mișcării sportive din țara noastră revin Ministerului Tineretului și Sportului în colaborare cu Comitetul Olimpic Român.

Organizarea, conducerea, controlul și răspunderea pentru îndeplinirea obiectivelor fiecărei ramuri sportive, revin fiecărei federații naționale.

La realizarea bazei materiale și a organizării activității sportive de performanță, concură Ministerului Educației și Științei și cluburilor sportive.

La stabilirea orientărilor metodice privind realizarea procesului de pregătire a sportivilor de performanță colaborează Centrul de Cercetări pentru Educație Fizică și Sport, Federațiile naționale și Centrul de Medicină Sportivă.

Selecția sportivilor de performanță, pregătirea lor și participarea lor în competițiile interne, revin cluburilor și asociațiilor sportive.

Pregătirea și participarea sportivilor de performanță la activitatea competițională internațională cu echipele de club și echipa reprezentativă, revin fiecărei federații naționale și după caz C.O.R.

Participarea și analiza rezultatelor obținute la marile competiții internaționale revin Secției de performanță și pregătire olimpică.

Participarea și analiza rezultatelor la Jocurile Olimpice, revin Comitetului Olimpic Român, Secției de performanță și pregătire olimpică.

În conformitate cu sarcinile ce le revin, federațiile din țara noastră a obținut cele mai strălucite rezultate în marile competiții internaționale.

Aceste rezultate s-au datorat:

– potențialului competitiv al tineretului din țara noastră, pus în valoare în întâlnirile cu cei mai buni sportivi din lume în cadrul celor mai mari competiții sportive internaționale;

– valoarea profesională a tehnicienilor, medicilor și cercetătorilor care au contribuit nemijlocit la obținerea unor rezultate de excepție în competițiile internaționale;

– condițiile materiale corespunzătoare cerințelor realizării marilor performanțe în arena internațională, care au asigurat realizarea planurilor de pregătire a obiectivelor de performanță stabilite;

rolul alinierii metodologiei pregătirii la cerințele în continuă modificare calitativă impusă de necesitatea acordului permanent dintre pregătire și realizarea performanțelor maxime;

– rolul și orientarea cercetării științifice fundamentale și aplicative în domeniul sportului de performanță;

extinderea ariei de cuprindere a tineretului;

– îmbunătățirile calitative s-au datorat și fundamentării științifice a procesului de selecție pentru sportul de înaltă performanță;

– creșterii responsabilităților specifice tuturor celor care sunt angrenați în activitatea sportivă de performanță, în scopul îmbunătățirii continue a rezultatelor obținute de sportivii români în competițiile internaționale.

Din ansamblul celor prezentate mai sus se desprind cu claritate:

importanța acordată de stat mișcării sportive din țara noastră și în special sportului de înaltă performanță;

rolului și importanța sportului de înaltă performanță în afirmarea României în comunitatea internațională, asociindu-se celorlalte domenii de activitate care prin rezultatele obținute concură la afirmarea în viața internațională a dezideratelor statului nostru cu privire la creșterea continuă a nivelului de viață materială și spirituală a poporului nostru;

importanța îmbunătățirii continue a nivelului profesional al tuturor celor care își desfășoară activitatea în sfera sportului de înaltă performanță, condiție fundamentală pentru obținerea unor rezultate din ce în ce mai bune în marile competiții internaționale.

Baschetul face parte din categoria jocurilor inventate. Cunoasterea istoricului si a evolutiei jocului me ajuta sa intelegem baschetul ca joc sportiv, in actualul lui stadiu de dezvoltare precum si regulile complicate dar logice.

In anul 1892 isi incepe aplicarea in practica si raspandirea in lume una dintre cele mai neobisnuite inventii, si anume jocul de baschet, rodul creativitatii profesionale a profesorului Dr. James Naismith la Springfield College, Massachusetts, USA.

Primul joc s-a desfasurat intre doua echipe a cate 9 jucatori. Mingea era pusa in joc printr-o aruncare la centru, echipele fiind aliniate pe liniile de fund ale terenului. Un student l-a denumit baschet-ball, adica minge la cos. Aceasta denumire a fost adoptata inca de atunci si pastrata si astazi in majoritatea tariilor.

Se pare ca la crearea jocului a participat si un coleg al lui J. Naismith pe nume Luther Gulick, fapt intarit si de prima carte aparuta in 1983-1984 la New York intitulata „Jocul de baschet-ball”.

La jocurile olimpice de la Sant Louis, 1904, s-a facut pentru prima oara o demonstratie cu acest joc si in aceeasi perioada a fost introdusa in Germania de catre Dr. Schmidt.

Federatia Internationala de Baschet Amator ia fiinta in anul 1932 cu sediul in Elvetia. In 1935 se disputa la Geneva primul campionat european la care a luat parte si tara noastra.

In 1936 jocul de baschet a fost introdus in programul Jocurilor Olimpice de la Berlin, turneul olimpic avandu-l ca invitat de onoare pe Dr. James Naismith.

FIBA si Asociatia Nationala de Baschet-NBA din SUA cu acordul Comitetului Olimpic International au jucat pentru prima oara in turneul olimpic de baschet cu statut de profesionisti la J.O de la Barcelona in 1992

Dupa anul 1929 se organizeaza primul campionat cu participarea cluburilor YMCA, TCR, Juventus, Viforul Dacia si Sportul Studentesc, campionatul este castigat de Tenis Club Roman.

In anul 1931 se infiinteaza Federatia Romana de Baschet, Volei si Handbal.

Tot in 1931 se inaugureaza primul campo\ionat masculin regional cu participarea a 9 echipe, castigat de YMCA. In continuare campionatul este castigat in 1932 de Juventus, in 1933 de CFR iar in 1934, 1935 si 1936 de Sportul Studentesc.

Activitatea competitionala internationala incepe prin participarea in 1935 la Campionatele Europene de la Geneva unde echipa s-a clasat pe ultimul loc datorat valorii scazute baschetului romanesc.

Jocul de baschet in sens performantial se afla intr-o perioada de criza asemanatoare in general jocurilor sportive practicate la noi. De aceea multi dintre „uriasii” baschetului s-au dedicat studiului amanuntit al jocului si culegerii informatiilor ce vor fi benefice atat practicantilor de baschet cat si antrenorilor in acelasi timp.

Baschetul poate fi practicat atat in scop competional cat si ca activitate fizica recreativa, de intretinere sau ludica. El poate fi practicat de copii si tineri, barbati si femei, de oameni in varsta inaintata.

Baschetul este un sport sportiv ce dispune de o gama variata de procedee tehnice, de actiuni tactice de la cele mai simple pana la cele mai complexe .

Acesta ofera momente de o deosebita spectaculozitate, alternare rapida a situatiilor ofensive cu cele defensive, posibilitatea jucatorilor de a-si etala fantezia si creativitatea fazelor de joc, aruncarilor acrobatice, pasiunea intrecerii.

Baschetul influenteaza pozitiv dezvoltarea multilaterala a tineretului contribuind la intarirea sanatatii si la dezvoltarea calitatilor morale si de vointa, obligandu-l pe sportiv la o comportare demna, de sportivitate, de fair-play.

Activitatea baschetbalistică din țara noastră

În vederea îmbunătățirii activității și creșterii nivelului performanțelor în domeniul baschetului apreciem că trebuie să stea în atenția specialiștilor următoarele probleme:

mărimea aportului cercetării și medicinii sportive în perfecționarea tehnologiei și metodologiei antrenamentului în baschet și în dirijarea procesului de selecție și pregătire sportivilor în scopul obținerii unor performanțe de nivel mondial;

îmbunătățirea calitativă a procesului de pregătire la toate nivelele prin asigurarea unor parametri optimi de volum și intensitate și prin aplicarea în practică, cu mai multă îndrăzneală, a celor mai valoroase experiențe proprii, a unor noutăți și cuceriri metodice pe plan mondial;

sporirea contribuției cercetării științifice și medicinii sportive la obiectivizarea și dirijarea procesului de antrenament, la atingerea formei sportive precum și la găsirea unor modalități eficiente de accelerare a progresului valoric al sportivilor;

valorificarea operativă și eficientă a controlului medical în dirijarea procesului de pregătire;

organizarea programelor de perfecționare a tehnicienilor prin cursuri, în cadrul cărora temele prioritare vor fi cele referitoare la:

raționalizarea și standardizarea mijloacelor de antrenament corespunzătoare, specifice baschetului;

însușirea unor metodologii moderne de gândire și acțiune statistică, cibernetică, de modelare, programare și măsurare, prelucrarea matematică a datelor calitative și cantitative, testări și probe de control pedagogice, fiziologice și psihologice specifice baschetului.

asociind unele aspecte ce se desprind din rezultatele iese în evidență caracterul prioritar ce revine modernizării procesului de pregătire, condiție necesară pentru realizarea unei îmbunătățiri considerabile a performanțelor baschetbalistice la toate nivelele, copii, juniori, seniori.

În cadrul modernizării procesului de pregătire, elucidarea conceptelor de raționalizare, standardizare și programare, se constituie ca fundamentală în organizarea și desfășurarea optimizată a procesului de pregătire în general, precum și asupra mijloacelor ce concură la realizarea obiectivelor pregătirii, în particular. În acest context tema acestei lucrări pe baza datelor obiective recoltate la jocurile oficiale precum și a corecției interpretatoare a lor, în concordanță cu cerințele obținerii marilor performanțe, impuse de actualul nivel și a celui de perspectivă al marilor competiții baschetbalistice.

Tema lucrării se circumscrie atât în cadrul general al preocupărilor specialiștilor domeniului precum și ale conducerii tehnice a echipei luate în studiu în scopul îmbunătățirii performanțelor și echipei jucătorilor.

PROBLEMATICA LUCRĂRII

Pornind de la premisa că activitatea de pregătire a copiilor in jocul de baschet trebuie să se bazeze pe un concept metodic unitar , precum si pe un sistem competitional care să asigure verificarea gradului de pregătire , a afirmării elevilor cu aptitudini pentru sportul de performantă , am incercat să evidențiez in acesta lucrare o serie de date si explicații de ordin teoretic precum si exerciții practice reprezentând principalele procedee tehnice si acțiuni tactice care pot să aducă o reală contribuție la modelarea conținutului instruirii si sporirea eficientei acestuia in cadrul orelor de baschet cu elevi intre 10 si 12 ani.

Ținând cont de complexitatea activității cu copii am incercat unele din căile care pot asigura o instruire optimă in jocul de baschet la acest nivel de vârstă.

Problematica lucrării a mai avut in vedere de asemenea următoarele :

– nivelul de abordare a temei in literatura de specialitate

– instrumente si metode de lucru

– selecționarea si raționalizarea structurilor cu cea mai mare eficientă
si dispunerea lor in succesiune metodică

– planificarea activității, probele de verificare

– efectuarea măsurătorilor si testărilor inițiale

– testarea si măsurarea finală

– prelucrarea datelor , interpretarea lor

– formularea concluziilor lucrării

IPOTEZELE LUCRĂRII

Dacă in însușirea jocului de baschet in primii doi ani ai învățământului gimnazial se acordă un grad sporit de atenție succesiunii si conținutului Învățării , rezultatele pot fi de valoare si cu influente benefice pe multiple planuri.

Există deci, incă suficiente posibilități de sporire a eficientei orelor de activitate sportivă , de perfecționare a calităților motrice si a indicilor antropometrici ai elevilor prin practicarea jocului de baschet, dacă se are in vedere sporirea funcționalității mijloacelor alese si anume prin folosirea unor modele operaționale si a practicării intr-o mai mare măsură a jocului bilateral.

Această creștere a eficientei se poate realiza prin imbunătătirea conținutului pregătirii elevilor cu ajutorul mijloacelor specifice jocului de baschet , alegerii corecte a sistemelor de acționare , a metodelor de lucru si dozării corespunzătoare a efortului.

Prin prezenta lucrare am încercat de asemenea să stabilesc o programare judicioasă si eficientă a temelor de lecție si a mijloacelor specifice jocului de baschet pe parcursul unui an școlar in cadrul orelor obtionale – baschet.

In alcătuirea sistemului de algoritmi si a modelelor operaționale am avut in vedere principalele structuri ale jocului de baschet.

Ipoteza de bază a lucrării a constat așadar in faptul că sporirea indicilor de pregătire fizică , tehnică si tactică a elevilor se poate realiza si prin invătarea si practicarea jocului de baschet, valorificând la un nivel superior tehnologiile de acționare , aplicând in practică modelele operaționale precum si structurile tehnico-tactice si jocurile cu temă .

Dacă se realizează prin acest mod de lucru o creștere a posibilităților de exprimare in joc si competiție precum si afirmarea elevilor cu aptitudini pentru performantă , activitatea este eficientă iar ipotezele corecte si rațional fundamentate .

1.4 METODE SI TEHNICI DE CERCETARE FOLOSITE

Indeplinirea integrală a sarcinilor lucrării nu a fost posibilă fără utilizarea atentă a metodelor de cercetare pedagogică , de un real sprijin fiind atât metodele de colectare a datelor , cele de prelucrare a datelor obținute cât si cele de elaborare a rezultatelor .

O condiție de bază in realizarea lucrării a reprezentat-o documentarea , căutarea surselor biografice care tratează tematica lucrării , consemnarea si selecționarea acestor surse precum si studierea si prelucrarea – interpretarea datelor obținute .

Dintre metodele de investigație utilizate , metode care permit contactul direct cu fenomenul instructiv- educativ , o pondere importantă au avut-o :

– Observația – metodă care constă in urmărirea atentă si sistemică a anumitor fapte , in condițiile obișnuite de desfășurare a procesului instructiv-educativ . Observațiile au cuprins felul in care elevii iși

insușesc anumite procedee din jocul de baschet, unele procedee se însușesc mai greu , altele mai ușor , in funcție de aceasta realizându-se programarea conținutului instruirii.

Experimentul pedagogic utilizat in vederea verificării metodologiei
si a ipotezelor de lucru .

Discuții purtate cu specialiști.

Metoda măsurării rezultatelor obținute de elevi si metoda testelor ,
care au urmărit cunoașterea influentelor exercițiului fizic specific
jocului de baschet asupra subiecților. Acest lucru s-a realizat cu
ajutorul unor probe si teste care au vizat: indici somatici , nivelul
de dezvoltare al calităților motrice, nivelul de insușire a
deprinderilor tehnico-tactice, specifice jocului de baschet.

Metoda statistico-matematică folosită pentru prelucrarea si
interpretarea datelor . Materialul de prelucrat, respectiv cifrele care
reprezintă performantele realizate la diferite probe , au un
pronuntat caracter probabistic. Caracterul probabistic al
fenomenului cercetat trebuie să capete consistentă pe baza
prelucrării statistico-matematice. In felul acesta se evită
interpretările descriptive , puțin eficace.

Indicatorul statistic de bază folosit in prelucrarea datelor din prezenta lucrare a fost media aritmetică.

Aprecierea obiectivă a măsurii sau gradului de distribuție a datelor precum si valorificarea mediei aritmetice am realizat-o cu ajutorul unor indicatori ai dispersiei:

Am =abatere medie

S = abatere standard

Cv = coeficient de variabilitate

Capitolul – II-

FUNDAMENTAREA TEORETICO METODICA A LUCRĂRII

2.1 PREZENTAREA TEMEI. ÎNSEMNĂTATEA EI TEORETICĂ

SI PRACTICĂ

Una din formale de bază in practicare exercițiului fizic si a sportului o reprezintă orele de activitate motrică sportivă care realizează intr-un mod eficient amplificarea efectelor lecțiilor de educație fizică având ca principal obiectiv realizarea pregătirii fizice generale la un nivel superior , invătarea si practicarea unor ramuri de sport. In strategia didactică, formele de organizare a activităților de educație fizică ocupă un loc important, ele creând cadrul metodico – organizatoric de realizarea obiectivelor sistemului de educație fizică școlară. Diversitatea lor permite un răspuns concret indeplinirii cerințelor școlii pe cele trei planuri: didactic, al organizării zilei de școală si al organizării timpului liber al elevilor. Instrucțiunile in vigoare , conținutul programelor școlare actuale prevăd insusirea si practicarea in cadrul orelor de cerc sportiv a unor ramuri de sport de tradiție in tara noastră, in rândul cărora se circumscrie si baschetul.

Baschetul poate fi considerat un joc sportiv cu caracter formativ deosebit, deoarece el stimulează efectele sanogenetice si sanotrofice ale sportului, ale exercițiului fizic in general cu influientele si efectele educative ale jocului.

Practicare jocului de baschet angrenează in mișcare toate segmentele corpului , mișcările executate cu sau fără minge fiind localizate relativ egal si simetric fată de planul antero-posterior si cel frontal, ceea ce determină o dezvoltare fizică armonioasă. Baschetul isi aduce o contribuție deosebită pe plan educativ in dezvoltarea si educarea multilaterală a personalității individului:

spiritul de organizare si disciplină liber consfințită se dezvoltă prin
acceptarea si respectarea regulilor de joc a arbitrajului, a
disciplinei tactice;

spiritul de solidaritate ( de echipă, de colectiv ) realizat prin insăsi
esența jocului.

Ca mijloc al educației fizice, baschetul contribuie la realizarea obiectivelor educației fizice, dintre care menționăm :

intărirea sănătății si dezvoltarea fizică armonioasă ;

dezvoltarea multilaterală a capacității motrice

Înzestrarea elevilor cu cunoștințe priceperi si deprinderi necesare
optimizării randamentului lor social;

educarea calităților morale , a trăsăturilor pozitive de caracter si
comportament;

organizarea utilă , recreativă a timpului liber;

favorizarea interrelatiilor inte oameni, a sentimentului de prietenie,
solidaritate , a spiritului de intrecere loială .

Ca si alte discipline baschetul oferă educației fizice școlare o gamă largă de mijloace si metode specifice care aduc o contribuție deosebită la realizarea principalelor obiective instructiv-educative, respectiv dezvoltarea fizică multilaterală si armonioasă a organismului, educarea calităților motrice, a deprinderilor de mișcare a elevilor.

Plecând de la conceptul jocului de baschet si a faptului că el constă in acțiuni de atac si apărare si nu din elemente si procedee tehnice separate, in cadrul orelor de activitate sportivă vom avea in vedere următoarele principii:

învățarea elementelor si procedeelor tehnice se vor face in cadrul
structurilor care reprezintăsecvente ale fazelor de joc in atac sau
apărare;

executarea acestor structuri se va face in condiții de luptă cu
adversarul;

consolidarea procedeelor tehnice si a acțiunilor tactice se va face in
condiții de luptă cu adversarul;

consolidarea procedeelor tehnice si a acțiunilor tactice se va realiza
in condiții de efort.

Chiar dacă inițierea in baschet se realizează in cadrul orelor de activitate motrică in invătământul gimnazial si nu in cadrul unui club sportiv școlar, nu pot fi omise unele tendințe care se manifestă azi pregnant in evoluția sa așa cum menționează profesorul Leon Teodorescu :

Creșterea mediei de înălțime a echipelor ;

Complexele sarcini solicitate in jocul actual se vor realiza ca
urmare a imbinării armonioase a particularităților de ordin tehnic,
tactic, temperamental si psihic al fiecărui jucător, ca individ, cu
cele ale pregătirii generale si specifice ;

Datorită puternicei dezvoltări a actiunulor tactice, individuale si
colective de atac, apărare, pentru a putea răspunde si contracara
ofensiva, a împrumutat un caracter din ce in ce mai agresiv ;

Lupta pentru imprimarea ritmului si a tempoului de joc, variații de
ritm in funcție de evoluția scorului;

Creșterea importantei si folosirea tot mai frecventă a jocului aerian
in lupta pentru recuperarea mingii determinată de : finalizarea
acțiunii de luptă directă cu adversarul, accelerarea vitezei de execuție in faza finală a acțiunii de atac, creșterea ponderii contraatacului, generalizarea aruncării la coș din săritură;

Creșterea eficientă a aruncării prin combinarea sistemelor de
apărare, prin agresivitatea permanentă, generalizarea presingului
temporar;

Contraatacul ca formă principală de atac ;

Atac rapid;

Atacul pozițional 2-1-2 ( cu jucători centru ) , sau 1+4 ce se
bazează pe acțiuni individuale , pe combinații de „ dă si du-te „ si
pe încrucișări;

Permanentă preocupare pentru recuperarea ofensivă si defensivă ;

Apărarea om la om pe tot terenul, marcaj agresiv diferențiat;

Sporirea preocupării pentru finalizarea de la distantă , 7-8 m băieți
si 6-7 m fete ;

Ambidextrii in execuția paselor , driblingurile si aruncările la coș
din săritură;

Creșterea tempoului de joc prin realizarea unui numâr mai mare de
finalizări ;

Atrage atenția pregătirea atletică a jucătorilor cu accente pe
ansamblul calităților forță – viteză, pe capacitatea crescută de
participare a jucătorilor in diferite regimuri de solicitare fizică si
incordare nervoasă in competiții.

Particularizând aceste tendințe si orientări la nivelul ciclului gimnazial acestea pot fi exprimate astfel:

atac rapid (repunere rapidă din orice situații)

atac pozițional 1+4 ce se bazează pe acțiuni individuale , pe
combinații de " dă si du-te " si pe incrucișări ;

permanenta preocupare pentru recuperarea defensivă si ofensivă ;

apărarea om la om normală ;

creșterea tempoului de joc prin realizarea unui număr de finalizări ;

ambidextrie in execuția paselor, a driblingului si a aruncărilor la
coș;

sporirea capacității jucătorilor de a acționa in relația atacant
apărător in funcție de opoziția apărătorului si distanta fată de
panou;

sensul si tendințele desprinse din evoluția jocului de baschet impun
, indiferent de nivelul la care se realizează instruirea, utilizarea
prioritară a metodelor care activează in mai mare măsură elevul,
care-i solicită toate resursele.

Metodele clasice, modernizate pe fondul unui invătământ complex si metodele moderne, pot forma un sistem acțional activ, orientat spre realizarea aceloraș obiective, in sistem de metode active .

In didactica educației fizice se disting câteva orientări fundamentale privind perfecționarea metodelor didactice, in cadrul cărora un loc important ii ocupă modelarea. In literatura pedagogică modelarea este consemnată in rândul metodelor moderne, ea reprezentând un proces de construire a unui model, o operație de studiu, de cercetare a fenomenelor din natură sau societate cu ajutorul modelelor ideale sau materiale .

Modelul reprezintă o exprimare a sistemului real , este un sistem teoretic ( logic-matematic) sau material cu ajutorul cărora pot fi studiate indirect proprietățile si transformările unui alt sistem mai complex ( sistemul original ) cu care model prezintă o anume analogie

Modelul se caracterizează prin funcțiile sale : cognitivă , ilustrativă si euristică.

Intr-un proces de modelare, alături de funcția cognitiv, are esentialitate funcția euristică de descoperire a unor noi proprietăți, a originalului prin investigarea modelului. Modelul trebuie să prezinte o simplificare a originalului, este mai omogen si mai abstract decât acesta si nu epuizează originalul. In timp ce originalul reprezintă un sistem deschis modelul se constituie intr-un sistem inchis. Atât ca metode de investigație cât si ca proces de construire a metodelor, modelarea a pătruns adânc si in domeniul metodologic al sportului de performantă, unde avantajule ei se regăsesc in următoarele:

participând la alcătuirea lui alături de cercetători, antrenorul poate
compara periodic modelul cu realitatea si expresia cantitativă a
parametrilor activității cu rezultatele performantelor sportivilor ;

prin alcătuirea modelului, problemele si caracteristicile sistemului
de antrenament devin incomensurabile permițând problemele
dezvoltării măiestriei sportive . Astfel , sistemul si concepția de
pregătire pot fi controlate, indrumate corect si corectate la timp

modelarea transformă pregătirea, cu toate caracteristicile ei intr-un
sistem inchegat de antrenament intr-un proces unic in care orice
creștere neprevăzută a nivelului unui parametru antrenează in mod
necesar diminuarea valorii altora

odată alcătuit de cercetător, medic si antrenor modelul devine si
domeniul de intervenție al medicinei, biochimiei, fiziologiei,

psihologiei, ai căror specialiști pot interveni la nevoie atât pentru interpretarea parametrilor cât si pentru determinarea legăturilor de interdependentă care există intre efort, emoții, oboseala sportivului si a organismului său

– modelarea cultivă un limbaj codificat si idee clară despre etapa
finală a sistemului de pregătire.

In concluzie, jocul de baschet are multiple influente asupra celui care il practică si anume :

a.) Din punct de vedere fizic dezvoltă multilateral organismul precum si calitățile motrice .

b.)Din punct de vedere al efortului , solicită si contribuie la ameliorarea funcțiilor organismului.

c.) Din punct de vedere psihic dezvoltă multilateral personalitatea .

Ca mijloc al educației fizice, jocul de baschet nu poate rezolva singur sarcinile acestuia, dar aduce un aport insemnat in această direcție alături de celelalte ramuri sportive . Astfel baschetul dezvoltă:

viteza sub toate formele ei de manifestare

detenta

indemânarea

precizia in mișcări

forța trenului inferior

rezistenta cu caracter specific si general in regim de viteză

suplețea corporală

Rezultă așadar că predarea baschetului in invătământul gimnazial are o multitudine de efecte benefice asupra dezvoltării fizice si psihice .

Orele de activitate sportivă pot reprezenta cadrul propice de insușire a baschetului, iar modelele de instruire sunt instrumente eficiente in realizarea obiectivelor educației fizice in general si a jocului de baschet in particular.

2.2 Corelarea conținurului instruirii cu particularitățile somato-
funcționale, psihice și motrice ale elevilor de 10-12 ani

Cunoașterea particularităților somato- funcționale, motrice si psihice la acest nivel de vârstă devine foarte importantă pentru desfășurarea intregului proces instructiv- educativ. Acest lucru este necesar in vederea sporirii continui a procesului instrctiv-educativ concretizat in indici morfologici, funcționali, motrici si psihici.

Dar realizarea acestor indici superiori trebuie corelată cu procesul de adaptare câruia copii trebuie să-i facă fată. Se va avea in vedere ca mijloacele folosite să corespundă gradului de dezvoltare fizică si psihică a elevilor.

Intre 10-14 ani copilul parcurge una din cele mai importante etape din ontogeneză , deoarece acum se incheie copilăria si incep transformările care conduc la maturizarea sa . Acest proces transformator este numit pubertate si după unii autori are mai multe stadii:

etape prepubertară 10-12 ani

pubertatea propriu zisă 13-14 ani

etapa post pubertară 14-15 ani

Fenomenul central al pubertății este maturitatea sexuală produsă de fluxul crescut al hormonilor sexuali care determină apariția caracterelor sexuale secundare concomitent cu profunde modificări somato-vegetative si psihice .

Pubertatea este marcată de 2 fenomene extrem de importante : accelerația si neotonia.

Accelerația se caracterizează in principal prin creșterea mediei inăltimii băieților intre 12-14 ani iar a fetelor intre 10-12 ani.

Neotonia este fenomenul biologic de accelerare a maturizării somato -sexuale, odată cu intârzierea maturizării sociale .

Maturizarea psiho intelectuală care in urmă cu câteva decenii se incheia la vârsta de 19-20 ani , continuă in prezent până la 22-23 ani. Fenomenul de neotonie prezintă atât avantaje cât si dezavantaje.

Avantajul major este marea plastiflcitate a sistemului nervos de undedecurge capacitatea psiho-intelectuale la parametrii mult mai inalti ai generației actuale .

Consecința negativă este crearea in aceste condiții a unui conflict biologic intre nivelul de maturizare psiho intelectuală in devenire si maturizarea sexuală incheiată timpuriu, conflict ce se traduce intr-un grad de efervescentă sporit al generației actuale .

In acest cadru , activitatea de educație fizică si sport capătă valențe noi si de maximă importantă in realizarea echilibrului necesar pentru soluționarea optimă a acestui conflict biologic.

Aparatul locomotor . Oasele se dezvoltă la această vârstă pe seama creșterii lor in grosime , prin depunerea de săruri minerale ( calciu si Phosphor ) si prin consolidarea structurii funcționale intime. Ele devin mai rezistente la acțiunea factorilor macanici de presiune , tracțiune si răsucire, in detrimentul elasticității lor anterioare . Se semnalează creștere mai intensă a membrelor inferioare apoi a celor suoerioare , fapt ce crează multe cazuri dezarmonii.

Dezvoltarea toracelui in prima parte a vârstei pubertare este lentă după care urmează o dezvoltare mai accentuată. Ca urmare a acestui fapt organele din cutia toracică sunt puțin dezvoltate fapt care generează dificutăti in procesul de adaptare la effort prin lipsă de rezistentă funcțională a aparatelor cardiovasculare- si respirator la efort fizic intens . In jurul vârstei de 12 ani capacitatea vitală se situează la cea. 2000 cmc datorită faptului că plămânii sunt slab dezvoltați.

Articulațiile sunt slab dezvoltate, iar ligamentele nu asigură in suficientă măsură rezistentă la tracțiune si răsucire.

Mușchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor si nu in grosime .Din această cauză suprafața lor de secțiune fiziologică este incă mică si in consecință si forta lor este redusă.

Sistemul nervos se dezvoltă rapid si se incheie practic cu maturizarea ariei corticale a analizatorului motor . Funcția de analiză si sinteză a scoarței se dezvoltă , prin creșterea procesului de inhibiție internă . Pe această bază viteza realizării diferențialilor creste, iar reflexele condiționate formate se sting mai lent. Funcția celui de al doilea sistem de semnalizare domină asupra primului sistem.

Deși aparatul cardio- vascular si pulmonar sunt mai mult solicitate din cauza creșterii rapide a masei corporale , efortul fizic nu este contraindicat decât in cazul unor leziuni organice .

Experiența a arătat că tulburările funcționale dispar prin practicarea rațională a sportului.

La vârsta ciclului gimnazial există mari disponibilități in cea ce privește insusirea unor procedee specifice ramurilor de sport si mai ales a jocurilor sportive . Ca urmare invătarea rapidă a unor ramuri de sport constituie o sarcină prioritară a educației fizice .

Nu sunt recomandate eforturile maxime cu incordare mare a aparatului locomotor . In pregătirea copiilor de această vârstă se poate folosi insă un nr. mare de exerciții fizice cu o structură diferită a mișcărilor si cu un caracter variat al efortului neuro muscular. Ele contribuie 1a dezvoltarea stereotipurilor dinamice, la obținerea unui bagaj bogat si de dezvoltare a capacității funcționale a organismului.

întreaga activitate nervoasă superioară si psihică se dezvoltă rapid atingând un nivel superior .Ca urmare, procesele gândirii – analiza , sinteza , abstractizarea se perfecționează cea ce face posibilă rezolvarea unor situații problematice .

Gândirea preadolescentului prezintă modificări insemnate in jurul vârstzei de 12 ani, când dobândește posibilități operaționale noi, când apare gănddirea abstractă, logică, când raționamentele devin mai complexe, când se folosesc judecăți ipotetice si disjunctive, reversibilitatea gândirii fiind deja dobândită.

Capacitatea intelectuală sporită si mai ales rafinată prin dezvoltarea posibilităților de analiză critică, abstractizare, discernământ, la care se adaugă coplexul emoțional -sentimental bogat, formează premisele apariției unor trăsături tot mai apropiate de adolescent.

Laturile pozitive ale personalității preadolescentului, atitudine profundă fată de sine , curiozitate pentru cunoașterea lumii subiective ca atracție pentru activități variate de insemnătate socială, sentimentele morale si patriotice in curs de dezvoltare sunt cele care se vor impune mai mult si vor realiza deplina integrare socială a individului in adolescentă.

Datorită dezvoltării organismului pe multiple planuri sporesc si posibilitățile de dezvoltare a tuturor calităților motrice si in special a vitezei cu deosebire (12 ani fete si 13 ani băieți).

La 12 ani viteza fetelor este mai mare ca a băieților, urmând ca progresiv aceștia să-si sporească treptatat indicii de viteză depăsindu-le pe fete. Acest proces evolutiv durează până in jurul vârstei de 12 ani Concomitent ci viteza indemânarea progresează evident, fapt pentru care pubertatea se mai numește vârsta „indemânării”. Disponibilitățile pentru sporirea indemânării sunt crescute când această calitate este dezvoltată simultan cu simțul orientării in spațiu, care in jurul vârstelor de 12-13 ani se apropie de cea a adulților .

In discordantă cu toate calitățile motrice mobilitatea are cele mai scăzute valori la 12-13 ani fete si 13 – 14 ani băieți , fapt care face ca mișcările să nu fie executate cu amplitudine corespunzătoare.

Prin imbunătătirea calității mușchilor si mai ales a naturii funcționale care condiționează viteza, sporește capacitatea de forță in regim de viteză sub forma detentei.

Se mărește, de asemenea si capacitatea de efort static moderat in raport cu greutatea corporală mai ales la băieți, incepând de la 13-14 ani, care după această vârstă depășesc substanțial fetele.

Ca o consecință a posibilităților funcționale reduse capacitatea de rezistentă este scăzută mai ales sub forma ei de rezistentă cardio-vasculară, fapt care impune acționarea sistematică cu mijloace bine dozate pt. dezvoltarea ei.

Se va acționa de preferință asupra dezvoltării rezistentei in regim de forță sau viteză, care să angajeze grupe musculare mari si să permită activitatea nestingherită la posibilitățile sale maxime.

La fete rezistenta este mai scăzută decât la băieți, cu toate că si la caestia comparativ cu alte vârste ea se situează la valori scăzute.

In concluzie , la vârsta de 10-12 ani, modelele de pregătire utilizate in activitatea de instruire desfășurată cu băieții trebuie aplicate in mod diferențiat, in funcție de natura eforturilor si de solicitările specifice fiecărei ramuri de sport . Faptul că vârsta cronologică nu este identificată cu vârste biologică , impune de asemenea inlăturarea aplicării rigide a indicațiilor si contra indicațiilor arătate mai sus .

Cunoașterea mai aprofundată a particularităților morfo-functionale, psihice si motrice ale fiecărui copil ci care lucrăm, este singura cale care permite evitarea celor 2 greșeli mai frecvent intâlnite in viata sportivă. suprasolicitarea organismului prin eforturi exagerate si excesul de prudentă din cauza căruia pregătirea este menținută la un nivel inferior posibilităților reale ale copilului.

2.3 Importanța orelor opționale în cadrul ariei auriculare, educație fizică și sport

Orele opționale sunt prevăzute in planurile de învățământ pentru clasele V-VIII cu un volum săptămânal de o oră fiind incluse in norma didactică a profesorului.

Scopul principal al acestor ore este acela de a combina la un nivel superior si conținu ascendent, pregătirea realizată de elevi la lecțiile de educație fizică, asigurându-se pe fondul pregătirii fizice generale inițierea, invătarea si practicarea diferitelor ramuri de sport.

Orele optionale de baschet concretizează ideea educării sportive a elevilor in concordantă cu aptitudinile si opțiunile lor si a cuprinderii lor in practicarea sistematică a unor ramuri sportive .

Totodată ele permit depistarea si selecționarea elementelor dotate pentru sportul de performantă, elevii evidențiați sub acest aspect fiind dirijați spre unitățile sportive de performantă.

In cadrul orelor obtionale de baschet trebuie să se cultive la elevi dragostea pentru mișcare, spiritul de emulație, obișnuința de a practica sistematic sportul preferat; elevii trebuie deprinși cu autoorganizarea acestor activități atât in timpul lecțiilor cât si in activitatea competitională .

Orele optionale se organizează la ramurile sportive prioritare in mișcarea sportivă din tara noastră, elevii putând opta pentru o anumită ramură si in funcție de anumite criterii:

condițiile climaterice si geografice;

baza materială a școlii

tradițiile sportive locale ;

specializarea profesorilor din școală

Componenta numerică a elevilor in cadrul orelor optionale de baschet variază intre 10-15 elevi care au optat pentru practicarea unei ramuri de sport făcând dovada aptitudinilor necesare prin promovarea unor teste si probe de control.

In general la nivelul claselor aV-a si a Vi-a orele optionale au caracter de inițiere in practicarea unor ramuri de sport . In cadrul acestui gen de instruire elevii primesc cantitatea de cunoștințe , priceperi si deprinderi cu ajutorul cărora să poată practica global sportul respectiv si să poată acționa in mod independent.

Odată cu parcurgerea acestei etape de instruire, pregătirea elevilor va viza in special participarea la competiții . Elevii pregătiți in cadrul orelor opționale de baschet pot participa astfel atât la competițiile amicale cât si la cele oficiale prevăzute in calendarul competitional ( al școlilor generale ).

Condițiile de bază in desfășurarea orelor optionale de baschet le reprezintă buna organizare a activității, dotarea materială corespunzătoare , si nivelul metodico-știintific ridicat.

Aceste ore vor fi cuprinse in orarul școlii si planificate astfel incât să permită folosirea cu maximă eficientă a bazelor sportive .

2.4 Modelul de joc și pregătire ale elevilor care au optat pentru disciplina baschet

Modelarea

Modelul: se intelege o reprezentare a caracteristicilor esentiale a rolului si a categoriilor care satisfac obiectivul reprezentarii.

Modelul este o constructie sau o reprezentare fizica, logica sau matematica a structurii unui obiect, fenomen sau proces.

Obiectul, procesul sau fenomenul sunt termeni care se indentifica cu notiunea de „original”, forma autentica de manifestare a activitatii pentru care dorim sa construim un model. Scopul construirii modelului de joc este fie reprezentarea,explicarea si descoperirea factorilor motorii ai dezvoltarii originalului, fie realizarea modelarii didactice, fie realizarea modelarii stiintifice care urmareste descoperirea unor noi disponibilitaiale capacitatii de performanta. In teoria si practica jocurilor sportive intalnim cinci tipuri de modelare dupa cum urmeaza:

MODELAREA ORIGINALULUI SAU REALULUI

Operatia propriu-zisa de construire, elaborare, a modelului de joc, care reproduce la scara redusa imaginea originalului se numeste modelare.

Originalul este substituit sau reprodus prin prisma celor zece sisteme ale modelului integrativ de joc. Analogia este operatiunea care precede modelarea si nu trebuie confundata cu aceasta din urma. Modelarea inseamna un ansamblu de operatii si transformarii aplicate originalului in vederea reproducerii lui sub forma de model, iar analogia este o treapta a modelarii prin care se identifica asemanarile esentiale si comune dintre cele doua sisteme. Pentri ca in model sa fie eficient, el trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa reproduca cu fidelitate originalul prin analogii verificate;

sa reproduca cu preponderenta caracteristicile functional comportamentale ale originalului;

sa fie simplu si operant;

sa aproximeze gradul de complexitate a sistemului original;

sa conserve legaturile sistemului original cu mediul;

sa permita aplicarea metodelor formalizarii si simularii;

Analogia se extinde si in profunzimea originalului prin intermediul unor sisteme, micromodele, din ce in ce mai mici. Prin urmare avem de a face cu un sir intreg de analogii in care modelul integrativ este desfacut in secvente din ce in ce mai mici.

Analogia dintre original si model trebuie pastrata in permanenta in toate variantele de aplicare a modelarii.

MODELAREA COMPORTAMENTULUI PERFORMANTIAL

Aceasta metoda este folosita si da cele mai bune rezultate pe campul de aplicatie a activitatii sportive. Ea presupune, mai intai, existenta unui model performantial construit prin rationamente inductive amplifiante. Modelul perfowrmantial trebuie sa asimileze foarte multe sau cat mai multe elemente , cum ar fi selectia jucatorilor, structura de baza a echipei, alcatuirea lotului largit, conceptia de joc, modelul de pregatire, ambianta, sistemul competitional, organizarea si conducerea echipei tehnice.

Partea esentiala a acestui tip de modelare ramane relatia biunivoca dintre modelul de joc si modelul de pregatire.

Construirea modelului de pregatire prin modelarea modelului integrativ de joc este o operatiune destul de complicata:

nu exista model de pregatire fara a avea in fata imaginea modelului de joc care trebuie realizat;

intre modelul de joc si modelul de pregatire exista o relatie biunivoca bine consolidata;

modelul de joc trebuie anume pregatit pentru a fi modelat;

componentele structurale ale modelului de joc sunt modelate in procesul de pregatire pe urmatorul traseu instructional: obiective resurse programa de pregatire strategia instructionala planificarea aplicarea modelului in practica evaluarea si reglarea modelului;

strategia instructionala este reprezentata aici la modul general doar prin grupajul de micromodele;

Acest tip de modelare este eficient in sensul ca exclude „balastul” de exercitii nefolositoare care nu folosesc la indeplinirea obiectivelor procesului de pregatire.

MODELARE PRIN SIMULARE

Aceasta metoda este permanenta in activitatea de pregatire a sportivilor. Metoda simularii este o tehnica de cercetare sau de antrenament tipic experimentala care consta in substituirea originalului cu un model, fie in vederea cercetarii fenomenelor care se petrec in realitate (in original), fie in cazul orientarii procesului de pregatire spre obiective didactice bine determinate.

Simularea iconica este metoda cea mai raspandita de aplicarea simularilor in jocurile sportive colective si individuale. Ea se bazeaza pe prezentarea figurativ-descriptiva si analogica a sistemelor de joc, a principiilor de actionare cu intreaga echipa, a relatiilor de colaborare dintre jucatorii, a actiunilor tacticii individuale, precum si a tehnicii de executie a procedeelor tehnice implicand in aceste dimensiuni solicitarile fizice si psihice, cunostintele teoretice, precum si interventia factorilor mediului ambiant.

Cele mai frecvente situatii de simulare iconica sunt:

simularea tacticii colective de echipa;

simularea actiunilor de colaborare intre doi sau mai multi jucatori;

simularea actiunilor tactice individuale;

simularea procedeelor tehnice de joc;

Simularea simbolica realizeaza reproducerea originalului cu ajutorul semnelor conventionale. Se aplica mai ales in studiul relatiilor antagonice dintre atacanti si aparatori. Ea permite implementarea ordinatorului ca instrument de informatie a sportivilor si de completare a variantei iconice cu parametrii si indicatorii obiectivi.

Simularea formalizata presupune existenta unui model logic si matematic in care comportamentul preferential este exprimat cu ajutorul cifrelor ceea ce-l face transpozabil in limbajul ordinatoarelor.

MODELAREA STIINTIFIC-METODICA

Modelarea stiintific-metodica pleaca de la premisa ca „modelul este un surogat al originalului sau al realului”. El se elaboreaza pe baza de ipoteze alternative sau provine din insusi modelul performantial si modelul conceptual-teoretic. In cazul modelarii stiintifice se organizeaza un proces formativ prin ipoteze sugerate de modelul ideal de joc.

MODELAREA SAU MODELAJUL DE TRENAJOARE SI SIMULATOARE

In sporturile individuale, aceasta modelare se face destul de simplu. Cel mai important aspect este faptul ca aparatura realizeaza conexiunea inversa. In permanenta efectul si eficienta miscarilor de la „output” permite tehnicianului sa constate si sa regleze coordonatele miscarii supuse exersarii.

Modelarea completa inseamna exersarea respectivei miscarii in ambianta si dinamica cursei.

Metoda este definită ca „modalitatea obținerii unor anumite rezultate în cunoaștere și în practică”.

Orice metodă implică cunoașterea legilor obiective pe baza cărora apar procedee sau sisteme de procedee pentru cunoaștere și acțiune practică. Legile cunoscute constituie latura obiectivă a metodei, iar procedeele de cercetare și transformare a fenomenelor constituie latura subiectivă a acestora.

Metoda face parte integrantă din știință, fiind latura cea mai activă a acesteia, modalitatea dobândirii cunoștințelor științifice. Caracterul activ constă în faptul că metoda, bazându-se pe sistemul cunoștințelor existente, le depășește pe acestea în cursul utilizării sale, creând noi cunoștințe, chiar restructurând vechiul sistem.

Cu ajutorul metodei modelării se sugerează, confirmă sau infirmă ipoteze, ea completând sistemul mijloacelor de investigație.

Dupa natura lor modelele sunt catalogate, cibernetic, in doua mari categorii:

Modelele ideale sau abstracte care reproduc un sistem complex de ideii sau norme, constituind, o etapa necesara in construirea oricarui model.

Modelele concrete sau materiale cum sunt machetele sau constructele de diferite tipuri. De regula, aceste modele sunt adevarate scheme sumare ale prototipurilor ce urmeaza a se construii.

In domeniul antrenamentului sportiv putem discuta si de alte tipuri de modele cum sunt:

Modelele finale cu care se incheie perioade mai lungi de timp de antrenament ca, de pilda, cele elaborate pentru pregatirea in intervalul dintre doua editii ale J.O., bineinteles modelandu-se participarea la viitoarele jocuri. Acest tip de modele s concretizeaza de regula in programe ce contin strategii de aplicare pe componente ale antrenamentului.

Modele intermediare elaborate ca trepte succesive cu caracteristici valorice progresive care asigura controlul periodic in indeplinirea parametrilor modelelor finale.

Modelele operative sau operationale sunt constituite din scheme sau sisteme de exercitii al caror efect este esential in dezvoltarea capacitatii de performanta in proba de concurs pentru care au fost elaborate sau ramura de sport.

Modelele de selectie se construiesc in general in doua variante:

Modelele pentru selectia copiilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea unor ramuri de sport, ale caror componente sunt de natura morfologica, functionala, motrica si psihica.

Modele de selectie a sportivilor consacrati, ale caror componente constituie criterii si puncte de sprijin pentru selectie si realizare a unor performante propuse.

Modelele de concurs sunt elaborate dupa caracteruissticile concursurilor importante la care urmeaza a se participa si cuprind, pe langa competitiile viitoare, si rezultatele preconizate a se realiza si in mod particular comportamentul sau conduita tehnico-tactica si fizica care se impune.

Jocul echipelor de copii se orientează spre realizarea contraatacului din orice situație de intrare in posesia mingii , cu prma pasă dată celui mai bine demarcat coechipier sau prin efectuarea driblingului pe centru in cea mai mare viteză.

In atacul rapid ca si in cel pozițional finalizarea se realizează prin depășire si pătrundere , ca acțiuni prioritare sau prin combinația tactică dă si du-te .

In atacul pozițional se utilizează sistemele de atac cu un jucător pivot si atacul in semicerc .

In apărare se utilizează permanent sistemul om la om agresiv pe tot terenul si pe jumătate de teren in care se aplică:

marcajul la intercepție si includerea tușei;

Închiderea pătrunderii;

recuperarea defensivă.

MODELUL ECHIPEI

In cadrul fiecărui post nr. si statura jucătorilor pezintă următoarele valori:

In alcătuirea modelului echipei , care contribuie la realizarea modelului de joc trebuie să se tină seama de următoarele structuri de echipă :

in atacul pozițional

in contraatac:

impotriva apărării agresive pe tot terenul:

PROFILUL TEHNICO TACTIC AL JUCĂTORILOR PE POSTURI:

A . FUNDAȘUL:

Noțiuni de tehnică:

In apărare

deplasare cu pași adăugați si alergare laterală;

scimbarea direcției in deplasare si alergare laterală

oprirea , intoarcerea , pivotarea ;

săritură in intervenție la minge

In atac

prinderea, protecția si pasarea mingii prin aplicarea procedeelor
impuse de situația de joc;

dribling cu variații de ritm in regim ambidextru;

dribling cu schimbarea direcției cu trecerea mingii prin fată si
schimbarea mâinii de dribling cu ajutorul piruetei;

aruncarea la coș din dribling cu mâna de sus si de jos , cu accent pe dezvoltarea ambidextriei;

Noțiuni de tactică individuală:

In apărare

-marcaj agresiv si la intercepție ; -marcaj diferențiat; -închiderea tușei;

In atac

demarcare , pătrundere ;

depășirea.

B. EXTREMA:

Trebuie să cunoască si să aplice in joc :

Noțiuni de tehnică:

In apărare:

aceleaș procedee ca si la jucătorul fundaș;

săritura pentru recuperare la panou .

In atac:

aceleaș procedee ca si la jucătorul fundaș;

voleibalarea mingii spre coechipier si in coș

Noțiuni de tactică individuală:

In atac

aceleași procedee ca si la jucătorul fundaș ;

recuperarea ofensivă.

In apărare

aceleaș procedee ca si la jucătorul fundaș ;

recuperarea la panou.

C. PIVOTUL:

Jucătorul pivot trebuie să cunoască si să aplice in joc:

In apărare

aceleaș procedee ca si la jucătorul extremă;

In atac

aceleaș procedee ca si la jucătorul extremă;

Noțiuni de tactică individuală:

In apărare:

aceleaș procedee ca si la jucătorul extremă ;

In atac

aceleaș procedee ca si la jucătorul extremă

Noțiuni de tactică colectivă ( valabile pentru toți jucătorii indiferent de post)

In atac:

sistemul de contraatac 3 xl si 3 x 2 ;

sistemul de atac impotriva presingului pe tot terenul;

sistemul de atac pozițional in semicerc ;

sistemul de atac pozițional cu un jucător pivot.

In apărare:

marcaj dublu;

presing pe tot terenul si pe jumătate de teren,

OBIECTIVE SI VOLUM DE PREGĂTIRE

A. OBIECTIVE:

– Participă la jocuri de pregătire cu echipa cu același nivel de vârstă; -; – – – – Clasarea pe locuri fruntașe la turneele organizate

B. VOLUMUL PREGĂTIRE:

Conform structurii anului școlar pregătirea s-a realizat pe parcursul a 31 antrenamente , fiecare cu un volum de 2 ore ceea ce conduce la un volum de 62 ore pregătire (3720 minute).

C. PONDEREA COMPONENTELOR :

In cadrul volumului annual de pregătire ponderea componentelor antrenamentului a fost următoarea:

Capitolul – III –

ORGANIZAREA, CONȚINUTUL ȘI DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI (Cercetarea)

Cercetarea

„Este ansamblu de activitati conduse sistematic in vederea rezolvarii problemelor pe care le ridica nevoia de cunoastere si de ameliorare a practicarii domeniului.”

Ne referim la cercetare ca forma aposteriorica a cunoasterii intelectuale. Forma aposteriorica a cunoasterii cuprinde in principal o modalitate constatativa in care documentarea are un rol important si o modalitate interpretativa in care experienta si experimentul au rolul de asemanare importante.

Principalul atribut a cercetarii este cunoasterea metodica. Se poate vorbi de o cercetare metodica la randul ei cerecetare metodica poate fii stiintifica sau empirica. Cercetare se mai poate intelege ca cunoastere intelectuala metodica.

Cercetarea este activitatea de cunoastere care il insoteste pe om de la aparitia sa. Este un fenmen complex prin care oamenii studiaza realitaea inconjuratoare pentru a furniza explicatii si pentru a face previziuni necesare desfasurarii activitatii umane.

Condiții de desfășurare, loc, subiecți, durată

Experimentul s-a desfășurat pe parcursul anului 2005-2006 având in vedere că școala dispune de sală de sport cea ce a permis planificarea orelor de activitate sportivă cu conținut din baschet si in semestrul II.

Subiecții cercetării au fost 15 elevi selecționați din clasele a V-a .

Orele de activitate sportivă s-au desfășurat pe parcursul semestrului I si II in sala si aer liber, școala dispunând de un teren regulamentar de baschet, astfel putandu-se realiza cercetarea in conditii optime.

In realizarea instruirii s-au folosit 8 mingi de baschet , cea ce a asigurat posibilitatea lucrului a 2 elevi la minge .

Programarea conținutului temelor pentru disciplina opțională baschet s-a făcut astfel:

Sem. 1

Activitatea a avut loc in perioada:

19 septembrie – 14 octombrie = 9 ore afara / 5 ore in sala

15 octombire – 31 octombrie = pauza

1 noiembrie – 14 noiembrie = 6 ore in sala

Sem. 2

Activitatea a avut loc in perioada:

6 februarie – 17 februarie = 6 ore in sala

18 februarie – 7 mai = pauza

8 mai – 19 mai = 5 ore afara

Având in vedere faptul că toți cei 15 elevi inscrisi in activitate erau începători in practicarea jocului de baschet , in primele ore ale sem. I am planificat exerciții , ștafete , jocuri din școala mingii , asiguranduse in felul acesta acomodarea cu mingea de baschet.

In învățarea jocului de baschet am urmărit începerea instruirii prin :

învățarea driblingului;

învățarea aruncării la coș de pe loc si din dribling ;

însușirea elementelor de mișcare in teren ;

pasa cu 2 mâini de la piept, de pe loc si din deplasare .

De asemenea am acordat atenție însușirii corecte , opririi intr-un timp so pivotului , făcând corectările necesare pe parcursul exersărilor structurilor.

Exersarea structurilor s-a efectuat la început intr-un ritm lent , din mers sau alergare ușoară , apoi treptat s-au modificat condițiile exersării , crescând viteza de execuție si mărindu-se distantele.

In sem. 2 , in consolidarea diferitelor structuri tehnico-tactice s-au inrodus si apărători pasivi si semiactivi.

In cadrul ștafetelor cu dribling si pase am pus accent pe dezvoltarea ambidextriei atât driblingul cât si pasele să fie executate cu mâna dreaptă si stângă si noțiuni de protecție a mingii.

In jocul școală s-au exersat structurile invătate , s-a urmărit dezvoltarea la elevi a capacității de orientare in spațiu , in teren, inițiativa , prezenta de spirit , corectitudinea , formarea capacității de joc , capacitatea de apreciee obiectivă a valorii partenerilor , dezvoltarea spiritului de echipă.

Sistemul de mijloace , exerciții si formații , va extinde sfera de deprinderi si structuri a elementelor tehnico-tactice , imbogătind conținutul acestora prin cunoștințe de tactică individuală elementară: marcajul si demarcajul.

Experimentul realizat a vizat in principal latura ameliorativă , modelele utilizate in instruire urmărind aplicarea unui conținut imbunătătit al instruirii in baschet in orele de baschet opțional la nivelul clasei a V-a.

3.3 ELABORAREA PROGRAMEI PENTRU DISCIPLINA BASCHET , CLASA a V – a

OBIECTIVELE INSTRUIRII:

dezvoltarea fizică multilaterală si perfectioanarea calităților
moterice;

invătarea structurilor de procedee tehnice si a actiunulor tactice
fundamentale ale jocului , cu aplicarea acestora in condițiile
respectării principalelor reguli de joc ;

educarea atitudinii corecte a relațiilor de colaborare si sprijin
reciproc , aprecierea obiectivă a valorii partenerilor si sprijin
reciproc , aprecierea obiectivă a valori partenerilor si a
posibilităților proprii;

formarea deprinderilor de autoorganizare si autoconducere;

Conținutul programei:

A. Dezvoltarea fizică multilaterală si perfecționarea continuă a calităților motrice

Dezvoltarea vitezei cu accent pe viteza de reacție si de repetiție.

Dezvoltarea necesară executării procedeelor tehnice si a acțiunilor
tactice individuale.

Dezvoltarea îndemânării necesare in efectuarea complexelor de
procedee si acțiuni tactice de atac si apărare.

B. învățarea structurilor de procedee tehnice si a acțiunilor tactice
fundamentale ale jocului cu aplicarea acestora in condițiile respectării
principalelor reguli de joc.

In cadrul complexelor de procedee tehnice vom folosi:

aruncarea la coș cu o mână si de pe loc ;

aruncarea la coș cu 2 mâini de la piept de pe loc;

aruncarea la coș cu dribling;

dribling – oprire intr-un timp – pasă cu 2 mâini de la piept;

dribling – oprire intr-un timp – pivot – aruncare la coș cu o mână
de pe loc;

ieșire la minge – prindere – oprire – pivot – pasă cu 2 mâini de la
piept sau cu 2 mâini cu pământul;

prinderea mingii – dribling – prinderea mingii – aruncare la coș;

dribling cu variații de ritm , cu ocoliri in zig-zag , cu opriri ;

pase in 2 din alergare cu 2 mâini de la piept – oprire – aruncare la
coș;

pase in 2 din alergare – dribling – aruncare la coș;

C. Acțiuni tactice individuale :

In atac:

Demarcajul – alergare cu variații de ritm , opriri si porniri bruște pe
10-15m

Pătrunderea – alergare cu schimbare de direcție – prinderea mingii
– protecția ei – aruncare la coș din alergare .

Depășirea – alergare – prinderea mingii – oprire intr-un timp –
pivot ofensiv – protecție dribling – aruncare la coș din dribling.

Recuperarea – la aruncarea proprie si la aruncarea coechipierului.

Aruncarea la coș – de la distantă mică , 2-3 m si de la semidistantă –
4-5 m

In apărare:

Marcajul – normal si agresiv pe jumătate de teren sau pe tot
terenul.

Urmărirea la panou – se execută in acțiuni tactice colective.

D. Acțiuni tactice colective

In atac:

Contraatacul

„Dăsidu-te"

Atac in semicerc

Atacul cu un jucător pivot
In apărare:

Jocul de mișcare

Jocuri pregătitoare pentru baschet

Jocuri cu teme tactice si tehnice

Jocuri amicale

Jocuri oficiale

Pregătirea teoretică si organizatorică:

Regulile jocului : pași , dublu dribling, 3 secunde , greșală
personală , angajarea 1×1 , repunerea mingii din lateral si de la linia
de fund , timpul de odihnă.

Noțiuni igienico-sanitare

Autocondiicerea si autoorganizarea in cadrul lecțiilor.

3.4 CONȚINUTUL INSTRUIRII PE FACTORII ANTRENAMENTULUI. PRINCIPALELE GRUPE DE EXERCIȚII FOLOSITE IN PREGĂTIREA FIZICĂ , TEHNICĂ SI TACTICĂ

A. Principalele grupe de exerciții folosite in pregătirea fizică. Dezvoltarea vitezei.

I -joc de gleznă in ritm rapid – 2 x 15 m.
2 – joc de gleznă in ritm rapid – 3 x 15 m .
3 – alergare cu genunchii sus – 2 x 15 m .

4 – alergare cu pendularea ganmbelor – 2 x 15 m.

5 – tropotiri simulate si alternative, pe tălpi si vârfuri , din poziția fundamentală;

6 – alergare cu opriri si schimbări de direcție ;

7 – alergare si deplasare laterală ;

8 – mișcări de brațe in diferite planuri , simetrice si asimetrice;

9 – pase sub formă de concurs , cu intervale de timp si distante standard, pe loc si din deplasare ;

10 – maratonul mic in alergare , deplasare laterală , in dribling , contra cronometru,

11 – alergarea cu spatele inainte – 2 x 15 m.
12 – concurs de viteză pe 15-20 m.

12 – concurs „ mingea in suveică,,

14 – concurs „ mingea in cerc cu centru mobil „;

15 – al treilea fuge

16-leapșa;

17 – crabii si crevetii;

18 – mingea frige

Dezvoltarea îndemânării.

– pase in 2 de pe loc ;

– pase in 2 in deplasare cu 2 mâini;

– leapșa in dribling;

– parcursuri aplicative ;

– lovirea mingii intre palme cu brațele intinse deasupra capului;

– trecerea mingii in jurul capului;

– trecerea mingii in jurul bazinului;

– trecerea mingii printre picioare cu mingea in mână;

– prinderea mingii intre picioare;
20 – dribling in 8 intre picioare pe loc ;

21 – aruncarea mingii din fată in spate , pe deasupra capului , prinderea in spate cu ambele mâini , aruncarea mingii printre picioare si prinderea ei in fată;

23- rostogoliri inainte si inapoi;

24- săriturile la capră;

25- joc de baschet cu mingea de rugby.

Dezvoltarea forței:

1 – in perechi , spate in spate , degetele încleștate cu brațele ridicate deasupra capului, aplecări si răsuciri de trunchi cu invingerea rezistentei partenerului;

2 – in pereche, fată in fată, din stând cu un picior inainte, partenerii tinânduse de mâini , indoiri si intinderi de brațe cu invingerea rezistentei partenerului;

3 – flotări in diferite plenuri executate lent;

4 – din atârnat la scară fixă ridicarea si coborârea genunchilor cu mingea medicinală intre glezne;

5 – din culcat ridicarea si coborârea trunchiului;

6 – din culcat coborârea si ridicarea picioarelor;

7 – sărituri in lungime de pe loc;

8 – alergare pe deal, pe trepte;

9 – triplusalt;

1O – transportul colegului in 2 (coșuletul);

11 – lupta cocoșilor;

12 – tracțiunea cu frânghia pe echipe ;

I3 – cursa intr-un picior;

14 – mingea prin tunel (cu mingea medicinală);

I5 – mingea pe deasupra capului (cu mingea medicinală);

Dezvoltarea rezistentei:

l – alergare de durată – de la 2-la 4,6 minute R2 – alergare in tempo uniform pe teren plat si pe teren variat pe distante standard

3 – alergare si deplasare laterală pe teren plat, in deal, la vale ;

4 – maraton mic;

5 – concurs 20 m x 10 repetări;

6 – circuite fizice Dezvoltarea detentei:

l – sărituri la coardă ;

2 – sărituri pe loc cu aruncarea genunchilor sus

3 – pas săltat 2 xl5m

4 – pas sărit 2 x 15 m

5 – sărituri de pe un aparat pe sol

6 – genoflexiuni

7 – genoflexiuni cu săritură

8 – pas in 2 cu mingea medicinală executată la distantă mică

9 – sărituri laterale cu bătaie pe ambele picioare peste bancă

10 – miriapodul

11 – ștafeta cu alergare peste diferite obstacole (mingi medicinale , bănci, gimnastică)

12 – transportul partenerului in spate 2 x 15 m

CIRCUITE FOLOSITE IN DEZVOLTAREA CALITĂȚILOR MOTRICE

Circuitul nr. 1:

sărituri la coardă

deplasare si alergare laterală

flotări

sărituri cu mingea

exerciții pentru dezvoltarea musculaturii abdominale

pase cu mingea medicinală

timp de lucru 20 secunde

durata pauzei 20 secunde

nr. repetări circuit 2

Circuitul nr. 2:

sărituri peste banca de gimnastică

exerciții pentru dezvoltarea musculaturii abdominale

deplasarea laterală in triunghi

pase cu mingea medicinală

din șezând pase in 2 cu mingea medicinală

alergare cu schimbare de direcție printre jaloane

timp de lucru 30 secunde

durata pauzei 30 secunde

nr. repetări circuit 2

Circuitul nr. 3.

alergare printre jaloane

sărituri pe fiecare picior si pe ambele picioare(5+5+5)

din culcat, ridicarea trunchiului la verticală

flotări pe un picior , la panou , alternativ pe fiecare picior

timp de lucru 30 secunde

durata pauzei 30 secunde

nr. repetări circuit 3

Circuitul nr. 4.

ridicări si coborâri ale picioarelor din poziția culcat 10 x

pase cu mingea medicinală intre 2 jucători la distanta de 3 m 10 x

genoflexiuni cu învingerea rezistentei partenerului aplicate la
nivelul umărului 10 x

flotări executate lent 5 x

alergare cu genunchiul sus pe saltele de buret

– durată 30 secunde B . Principalele grupe de exerciții folosite in pregătirea tehnică:

Aruncările la coș

Exerciții pregătitoare

rotirea pumnilor cu degetele incleștate , pe loc si din mers

palmele inainte apropiate, deplasarea mâinii drepte spre umărul de
aceeaș parte, cu palma in sus , palma stângă apasă pe cealaltă până
ce atinge umărul cu degetele

tinerea mingii intre palme ( fată in fată ) si rotirea in toate direcțiile
odată cu rotirea palmelor

câte 2 , stând fată in fată , la distantă de Im , aruncarea mingii
medicinale cu prinderea ei alternativ pe palma stângă si pe cea
dreaptă

câte 2 , stând ghemuit fată in fată , cu un picior ușor deplasat
inainte , brațele in poziție de aruncare la coș, intinderea
genunchilor odată cu schițarea mișcării de aruncare la coș de pe loc

– pe perechi , stând in spate , la semnal execută sărituri si intoarcere

de 180 grade spre stânga si spre dreapta , cu Întinderea brațelor si

bătaia palmelor reciproc

aruncarea mingii oblic inainte si prinderea ei pe ambele brațe care

sunt intinse oblic inainte , cu mierea ei pe brațe

aceași mișcare cu mierea mingii pe un braț

stând, lăsarea mingii să ruleze peste umăr inapoi si prinderea ei la

spate

Exerciții specifice pentru învățarea aruncărilor la coș :

Aruncări de pe loc cu o mână si două mâini:

individual cu mingea , in unghi de 45 grade , la distantă de Im ,
aruncare la coș cu o mână de pe loc de la umăr ( cu mâna stângă pe
partea stângă pentru stângaci , cu mâna dreaptă pentru dreptaci) .
Distanta se mărește treptat până la trei metrii si se modifică unghiul
de execuție la 90 grade .

ieșirea la minge – prindere – oprire intr-un timp(cu piciorul din
partea brațului de aruncare mai in fată ) – aruncare la coș cu o
mână de la umăr – recuperare

dribling – oprire intr-un timp – aruncare la coș de pe loc –
recuperare

deplasare cu dribling la diferite panouri – aruncare la coș de pe loc
-recuperare

la un panou , la distantă de 3 m , concurs individual „ cine inscrie
mai repede trei aruncări" apoi 5 ,6, etc.

2 echipe așezate pe șiruri la câte un panou , concurs „ cine inscrie
mai repede 5 coșuri „ ( apoi 10)

din formație de semicerc , in fata panoului , la distantă de 4-5 m ,
jucătorii care au mingea execută 5-10 aruncări.Cei de sub panou
urmăresc mingile ricoșate si le pasează celor aflați in semicerc

câte 2 aruncări din poziții diferite cu înregistrarea aruncărilor
reușite din 3 serii

10 aruncări libere- cine inscrie mai multe coșuri

Exerciții pentru învățarea aruncării la coș din dribling si din alergare:

bătaie pe piciorul stâng liniută – desprindere cu pendularea
piciorului drept la piept – intinderea lui in jos si aruncarea la coș cu
o mână la umăr urmată de aterizare pe ambele picioare

lăsarea mingii să cadă pe sol – prinderea ei – pas cu dreptul – pas
cu stângul – aruncare

preluarea mingii din mâna priofesorului din ușoară alergare – 2
pași si aruncare la coș din alergare

două șiruri așezate oblic fată de panou , pe partea dreaptă si pe cea
stângă , șirul din dreapta execută aruncări la coș din dribling cel
din stânga urmărește aruncarea coechipierilor cu recuperare

șirul din stânga pasează inaintea șirului din dreapta care execută
ieșirea la minge precedată de schimbarea direcției – prindere –
oprire – fentă – depășire – aruncare la coș din dribling

A dublează către interior- B schimbă locul prin spatele lui ,
primește mingea si aruncă la coș din dribling . A urmărește si se
deplasează la șirul C . B se deplasează la șirul D . Acelaș exercițiu
ii efectuează si cei din șirurile C si D .

A aruncă la coș de pe loc – C urmărește – B se deplasează la
centru si primește mingea – C se demarcă pe marginea terenului ,
primește mingea si aruncă la coș din dribling . Acelaș exercițiu cu
unu si doi apărători pasivi ,apoi semiactivi, apoi urmează joc de 3
la 2

A pasează , se demarcă spre coș – primește mingea si aruncă din
intoarcere apoi se deplasează la șirul B . B angajează , recuperează
si se deplasează la șirul A .

A execută dribling – oprire – pasă – pătrundere – aruncare la coș
din aruncare ; B execută ieșire la minge spre centrul terenului –
prindere- oprire – angajare – recuperare si deplasare cu mingea la
șirul A

Jocuri dinamice folosite la aruncările la coș :

Obligă-1 să inscrie

Concurs de aruncări de pe loc din dreapta , stânga si fata panoului –
distantă 2-3-4-5 m

Cine realizează mai repede 3,5 10 ,20,30, coșuri înscrise

Cel mai bun din 10 incercări

Locul preferat

Cel mai bun din 5 poziții

Cel mai bun din 3 procedee

5 aruncări de la 3 distante

Driblingul

Exerciții pregătitoare:

din mers , scuturarea mâinilor din articulațiile pumnilor

din culcat inainte cu sprijin pe vârful degetelor , flotări din mers , balansarea brațelor inainte , inapoi, lateral, rotiri, rotiri

de brațe in toate sensurile , bătaia palmelor inainte si la spate

mers in 3 poziții: inaltă , cu genunchii semiflexati si cu ei indoiti

sărituri cu mingea pe loc , cu intoarcere de 90-180 grade spre

stânga si spre dreapta

alergare in formație pe un sir si deplasarea ultimului printre ceilalți

spre capătul șirului si așezarea lui inaintea primului si așa mai

departe

se așează 4-6 mingi medicinale in zig-zag, executanții se

deplasează in alergare ocolind fiecare minge

acelaș exercițiu cu atingerea fiecărei mingi cu mâna dinspre ea

Exerciții specifice pentru invătarea driblingului

driblingul pe loc , cu mâna stângă si cu mâna dreaptă la diferite inăltimi, inalt, mijlociu , jos driblinguri printre obstacole

dribling cu schimbarea alternativă a mâinii , cu intoarcere de 90 grade si 180 grade spre stânga si spre dreapta dribling printre picioare cu pivotare de 180 grade din ghemuit sau din stând dribling cu intoarceri de 90 si 180 grade șezând pe banca de gimnastică , cu picioarele depărtate , genunchii intinsi, dribling inspre afară si interiorul picioarelor leapșa pe perechi fiecare jucător având câte o minge execută dribling cu o mână iar celălalt să dea leapșa la genunchi.

dribling cu depășire. Din formația pe un șir fiecare jucător având
câte o minge , execută dribling șerpuit printre ceileti din alergare
ușoară. La inceput pleacă ultimul urmând ca jucătorul care a fost
depășit să pornească si el imediat

câte 2, stând la 2 m unul de altul cu fata spre centrul terenului ,
fiecare pereche având câte o minge execută din mers 3 driblinguri
cu mâna din interior si ii pasează cu pământul celuilalt care
continuă driblingul direct fără să mai prindă mingea

ștafeta cu dribling in linie , in zig-zag, cu ocolirea obstacolelor , cu
trecere peste obstacole (mingi, bănci)

Jocurile dinamice folosite in invătarea driblingului

Ștafeta cu dribling

Ocolește cercul

Ștafeta cu dribling in cerc

Driblează si oprește le semnal

Dribling cu 2 mingi

Tinerea – prinderea si pasarea mingii:

Stând cu corpul înclinat înainte , cu mâinile sprijinite pa perete ,
flotări pe vârful degetelor.

Rotari de brațe in toate sensurile ( alternativ si simultan).

Din deplasare , balansarea brațelor inapoi si sus , cu arcuirea
trunchiului pe fiecare pășire .

Câte 2 stând fată in fată , apucat de mâini, fandări laterale in acces
parte .

Stând depărtat câte 2 , fată in fată , brațele întinse inainte sprijinite
palmă in palmă , impingeri alternative in brațe .

Stând depărtat câte 2 spate in spate , brațele lateral , apucat
reciproc de mâini , răsucirea trunchiului cu ducerea energică a
brațelor in direcția răsucirii.

Stând depărtat, mingea medicinală ținută in dreptul umărului pe
mâna dreapta , apăsarea mingii cu mâna stângă , cu degetele
depărtate . Se repetă si cu mâna cealaltă .

Pe 2 linii , stând fată in fată , la distanta de 3-4 m , aruncarea
mingii medicinale cu o mână sau cu 2 de la piept, de la umăr , din
lateral, de deasupra capului, de jos , inapoi peste cap , peste umăr
, rostogolită cu 2 mâini de la spate peste cap inainte , cu fandare
inainte si lateral.

Stând cu spatele la scară fixă , apucat de o șipcă la inăltimea
capului , arcuirea trunchiului urmată de o extensie puternică din
articulația scapulo-humerală.

Stând cu spatele la scara fixă , atârnat de o șipcă , balansarea
picioarelor lateral.

Sprijin culcat inainte , picioarela sprijinite pe o șopeă a scării fixe ,
indoiri si intinderi de brațe .

Exerciții specifice pentru invăterea paselor :

– Voleibalarea mingii cu câte o mână alternativ in perete

– Pasarea mingii prin procedeele invâtate .

– Pasarea mingii din poziția ghemuit, șezând cu picioarela apropiate

si depărtate

– Pasa cu 2 mâini de la piept , din culcat inainte , cu extensia

trunchiului

– Plasarea mingii in țintă fixă

– Pasă inaltă ( 3m la perete). Mingea se prinde din săritură cu

mâinile intinse deasupra capului , se duce la piept si din această

poziție se pasează la perete.

Executanții stau fată in fată spre câte un colt al sălii si pasează

mingea cu 2 mâini de la piept in peretele din stânga , apoi in cel din

dreapta.

– Din formație de 2 linii, fată in fată la 3 m distantă , se execută pase

cu 2 mingii( medicinală si de baschet).

Din formație de 2 linii , fată in fată la 3 m distantă , cu câte o

minge la 2 jucătoare , repetarea tututror procedeelor de pasare de

pe loc si cu joc de gleznă

– Din formație de semicerc sau cerc cu antrenorul sau un jucător in

centru , pase in toate direcțiile .

– Pase in 2 cu 2 mingi . Jucătorii stau fată in fată , la distantă de 3 m

uni da alții, fiecare cu câte o minge si pasează simultan unul spre

celălalt: unul cu pământul, celălalt cu 2 mâini de la piept.

– Pasa in 3 cu 2 mingi jucătorii fiind așezați in triunghi.

– Pasa in 4 cu 2 mingi. Mn. 1 si 3 au câte o minge pe care o pasează

de la stânga la dreapta si invers .

– Pasa in cerc cu intercepție .

– Pase urmate de intercepție .

– Pase urmate de deplasare .

Efectivul este așezat pe un șir , cu fata la perete , la distanta de 3 m . Primul pasează mingea la perete si

pleacă la coada șirului. Al doilea o prinde si execută aceeaș pasă .

– Suveica in 2 șiruri . Colectivul este in formație pe 2 șiruri , fată in

fată , paralel cu panoul , așezați in dreptul liniilor laterale ale

spațiului in 3 secunde . Antrenorul se află in dreptul liniilor laterale

ale spațiului in 3 secunde . Antrenorul se află in dreptul liniei de

aruncări libere . Șirul 1 ( dreapta ) pasează antrenorului si trece

prin dreapta la coada șirului 2 ( stânga ) , antrenorul pasează

primul din șirul 2 , care după ce pasează următorului din șirul 1 ,

trece prin stânga la coada șirului.

– Pasa in triunghi

– Pasa in pătrat

– Dă si du-te in formație de cerc , cu centru mobil.

– Pase in doi in alergare pe o jumătatede lungime a terenului la

ducere si pe jumătatea cealaltă la inapoiere .

– Același exercițiu cu executarea unui dribling .

– Din formație de 2 șiruri așezate fată in fată , la 8 m distantă se

execută pasa in suveică dijn alergare , cu deplasare la spatele

șirului opus .

– Pasa in trei cu incrucișare ( criss – cross)

10 jucători sunt impărtiti in 2 echipe . Fiecare trebuie să poarte un

tricou cu nr. pe el . Se aleargă pe jumătate de teren in toate

sensurile , jucătorii fiind obligați să paseze astfel: nr. 1 lui nr. 2 ,

nr. 2 lui nr. 3 , nr. 3 lui nr. 4 , nr. 4 lui nr. 5 , nr. 5 lui nr. 1 , etc.

Jocuri de mișcare folosite pentru invătarea paselor

Mingea la căpitan

Cine aruncă mai departe

Mingea in zig-zag

Pasa in cerc

Atinge mingea

Ștafeta cu mingea

Pasează la nr. strigat

Pasează la numele strigat

Pase cu întoarcere
10.Nu tine mingea

11 .Mingea pe sub tunel 12.Nu intra in cerc

Exerciții pentru invătarea fentelor Fenta de demarcaj—exerciții:

Alergare cu schimbarea direcției

Alergare cu oprire si schimbarea direcției

Plecare scurtă si rapidă prin cuprindere

Din dribling , schimbarea vitezei, înălțimii si direcției

Fentă de aruncare – exerciții:

Ia mingea dacă poți . Câte 2 stând fată in fată , la 2 m distantă .
Unul dintre ei are o minge pe care o duce in toate direcțiile ( sus ,
jos , lateral) , cu diferite fente in timp ce partenerul incearcă să
intre in posesia ei.

Pasa in cerc cu intercepție . Jucătorii sunt așezați in formă de cerc ,
cu jucător in centru . Cei de pe cerc execută pase cu fente de privire
pentru a-1 deruta pe cel din cerc , care la rândul său caută să
intercepteze mingea

Pasa in carea . Câte 4 jucători sunt așezați in formă de pătrat , la 3
m unul de altul , având repartizată o minge . Aceștia pasează intre
ei prin surprindere , cu fentă de privire , insă lent , pentru a evita
eventualele accidentări.

Cursa de urmărire . Se desfășoară intre 2 jucători , unul cu mingea
celălalt fără, cel fără minge urmărește toate acțiunile celuilalt ,
căutând să-1 incomodeze semiactiv.

Invățarea procedeelor tehnice de atac si apărare fără minge :

Alergarea cu schimbarea ritmului cu opriri si porniri bruște , cu
oprire si pivotare , cu sărituri.

Seplasarea cu pași adăugați si joc de brațe .

Schimbări de direcție din alergare normală , laterală si in deplasare
laterală cu pași adăugați.

Joc de brațe si picioare , sprint , oprire , alergare si deplasare
laterală inapoi, fiecare acțiune schimbându-se la semnal.

Joc de brațe si picioare , la semnal pivotare , sărituri la panou ,
retragere in deplasare laterală.

„ Maratonul mare „ in alergare normală , in deplasare laterală , cu
si fără sărituri.

„ Maratonul mic „ cu aceleaș procedee.

Sărituri la panou , sprint in lateral , oprire , pivotare , deplasare
laterală la mijlocul terenului, oprire , pivotare , sprint in lateral, se
continuă in aceeaș succesiune si se termină la panoul opus cu
acelaș nr. de sărituri ca la plecare .

Poziția fundamentală – exerciții:

Din alergare inainte si lateral , la semnal oprire in poziția
fundamentală.

Din poziția fundamentală deplasare in toate direcțiile , in oglindă
după profesor.

Săritură peste capacul lăzii de gimnastică cu aterizare in poziția
fundamentală.

Deplasare in teren – exerciții:

Alergare normală pe distante scurte si in direcții diferite .

Ștafete simple

Ștafete cu sărituri peste obstacole.

Alergare șerpuire

Oprire – exerciții:

Alergare ușoară , la semnal intr-un timp si oprire in doi timpi. Deplasare in dribling , cu oprire intr-un timp si pivotare in toate direcțiile .

Alergare in diagonală din coltul stâng până la centru si dreapta , oprire , schimbare de direcție până la coltul opus , oprire.

Sarituri-exercitii:

Pas săltat

Săritura in lungime cu elan redus si aterizare pe un picior

Câte 2 fată in fată sărituri cu brațele intinse si atingerea palmelor in

punctul cel mai inalt al săriturii

Aruncarea mingii in sus, săritura cu brațele intinse , prindere ,

aterizare in poziția fundamentală

Pivotul—exerciții:

Din alergare , la semnal intoarcere la 360 grade cu un picior pe sol

si continuarea alergării

Din mers, la semnal , oprire intr-un timp , intoarcere inainte si

inapoi pe piciorul din fată , apoi pe cel din spate

Pasarea mingii in perete , prindere si executare a pivotului

Câte 2 , unul urmărește să scoată mingea de la celălalt iar acesta

pivotează

EXERSAREA PROCEDEELOR DE ATAC CU MINGEA PE GRUPE DE LUCRU RESPECTAND CIRCULAȚIA MINGII SI A JUCĂTORILOR CU URMĂTORII ALGORITMI DE DESFĂȘURARE

A. Exerciții folosite in sală si pe teren , in aer liber.

Ieșirea la minge – prindere- oprire – pivotare – pasă – deplasare .

Aruncarea mingii in sus si inainte – săritură – prindere – oprire –
pasă – deplasare .

Ieșirea la minge – prindere – oprire – pivotare – pasă – deplasare .

Ieșirea la minge – prindere – oprire – fentă de deplasare si plecare
in dribling – pivotare – pasă – deplasare

Ieșirea la minge – prindere – oprire pivotare ofensivă si defensivă
cu protecția mingii – pivotare – pasă – deplasare

Dribling – oprire – pasă – alergare – prondere – dribling – oprire –
pasă – deplasare

Dribling – oprire – pivotare – pasă – deplasare – prindere –
aruncare la coș din dribling – recuperare – pasă

Dribling- oprire fentă de pasare – pivotare – pasă deplasare

B. Exerciții pe teren in aer liber.

Dribling – oprire – pivotare – pasa deplasare prin aruncare la coș
din dribling – recuperare – pasă

2.Deplasare – prindere- dribling – pasă din dribling

Ieșirea la minge – prindere – oprire – dribling – aruncare la coș din
alergare – recuperare – pasă

Ieșirea la minge – prindere – oprire – aruncare la coș din alergare –
recuperare – fentă de pasă – pasă

Ieșirea la minge – prindere – oprire – aruncare la coș din oferit cu o
mână – recuperare – pasă

Fentă de pasă – schimbare de direcție – prindere – fentă de plecare
– dribling – oprire – aruncare la coș din oferit cu o mână –
recuperare – pasă

Pasă – schimbare de direcție – prindere – fentă de aruncare –
dribling – oprire – fentă de aruncare – aruncare la coș de pe loc

Pasă – schimbare de direcție – prindere – dribling – schimbare de
diectie – aruncare la coș din alergare – recuperare – pasă

C. Principalele grupe de exerciții folosite in pregătirea tactică

Pregătirea tactică individuală in atac Demarcajul – Exerciții:

„ Demarcă-te „. Jucătorii impărtiti in 2 echipe , repartizată fiecare
pe o jumătate de teren , se demarcă in permanentă , iar profesorul
plasat la centru cu o minge o pasează jucătorului care reușește să se
demarce cel mai corect.

„ Păstreză mingea „. Jocul se desfășoară intre 2 echipe pe jumătate
de teren , scopul jocului fiind tinerea mingii cât mai mult . Se
desfășoară in 2 reprize a 2 minute fiecare .Câștigă echipa care tine
mingea mai mult. Atacanții vor executa demarcaj cu sprinturi ,
opriri si schimbări de direcție , inainte de a prinde mingea . Mingea
se pune in joc prin aruncarea ei in panou ;

individual, alergare in ritm variat cu schimbarea ritmului in timpul
deplasării, cu schimbarea direcției la diferite semnale;

lxl, atacantul execută pe jumate de teren sprint cu demarcaj , prin
combinrea procedeelor tehnice specifice. Aceleeaș exerciții pe tot
terenul;

lxl, demrcaj pentru a primii mingea de la profesor cu pasă inapoi
la acesta.

Joc 2 la 2 ; 3 la 3; 4 la 4 ; pe jumate de teren si pe tot terenul cu
tinerea mingii fără dribling cu demarcaj individual. In apărare se va
aplica marcaj agresiv pe tot terenul sau pe jumate de teren .

– Joc 5 la 5 – „ Cine tine mingea mai mult"

– Joc 5 la 5 -„ Cine execută mai repede 20 pase „. Joc 5 la 5 – cu pase in ordine numerică Joc 5 la 5 – cu pase la jucătorul strigat

Pătrunderea – exerciții:

– Sprinturi scurte pe jumate de teren

– Sprinturi cu oprire si săritură la panou ;

– Sprinturi cu fentă de plecare ;

– Sprinturi cu schimbări de direcție la semnal;

– Pasă la coechipier – pătrundere – aruncare la coș;

– 2 atacanți la un panou , fără adversar , execută pasa urmată de

pătrundere si aruncare la coș. Cine arucă urmărește iar celălalt

atacant ocupă altă poziție pe teren , urmată de demarcaj si

pătrundere in adâncime. Acelaș exercițiu cu adversar .

– joc 2 la 2 la un panou. Orice pasă urmată de pătrundere cu

finalizare.

Depășirea – exerciții

– Mers fandat

– Alergare in zig-zag ,

– Alergare cu pași incrucișati;

– Câte 2 , stând fată in fată la 7 m distantă , alergare , oprire fată in

fată la 1 m si fandare pe stânga cu depășirea colegului prin dreapta

– Joc 1 la 1 pe jumate de teren , atacantul execută aruncarea la coș de

la semidistantă si depășire;

– Joc 2 la 1 , atacantul cu mingea face depășirea , atacantul fără

minge pătrunde ,

– Joc 2 la 2 ; 3 la 3 ; 4 la 4 ; pe jumate de teren , atacantul aflat in

posesia mingii efectuează depășire , incercând să finalizeze cu

aruncare la coș din dribling ;

– Joc 2 la 2 ; 3 la 3 ; 4 la 4 ; pe jumate de teren sau pe tot terenul, cu

aplicarea pătrunderii si depășirii in cadrul atacului cu așezare in

semicerc

Urmărirea si recuperarea – exerciții

Câte 5 jucători stau cu spatele la panou . In fata lor se află profesorul care aruncă cu o minge in panou si strigă un jucător sau un nr. . Cel strigat se intoarce cu fata la panou , sare si prinde mingea după care o pasează profesorului si jocu continuă . Individual , execută aruncare la coș de pe loc , apoi aruncare la panou , prinderea din săritură , fentă de aruncare si aruncare la coș de pe loc;

Individual , se efectuează aruncare la coș din dribling , in mare viteză, urmată de nerecuperare in caz de nereușită; 2 atacanți cu minge execută pasă intre ei cu aruncare la coș de pe loc . Ambii participă la recuperare urmată de aruncare la coș .Acest exercițiu se poate executa sub formă de joc. Coșul Înscris de pe loc volorează 2 puncte , cel inscris din recuperare , 3 puncte.

Joc 2 la 2 , 3 la 3 pe jumate de teren cu efectuarea aruncării din afara spațiului de 3 secunde , se punctează numai coșurile marcate din recuperare

Pregătirea tactică individuală in apărare Marcajul normal, diferențiat, agresiv :

Jucătorii aflați in semicerc ( cerc , pe o linie sau pe 2 linii ) cu pofesorul in fată execută la indicațiile acestuia deplasări in poziția fundamentală specifică apărătorului cu joc de brațe , inainte , inapoi, oblic inainte , oblic inapoi, lateral stânga – dreapta . Pe perechi Joc de brațe si picioare (in oglindă). De la mijlocul sălii , sprint până la linia de fund , joc de brațe si picioare cu spatele la panou , pe liniile si semicercul care delimetează spațiul de 3 secunde , întoarcere cu fata la panou , trei sărituri la panou si alergare cu spatele până la linia de plecare . Sprinturi din poziții diferite ( culcat inainte , șezând , culcat pe spate , încrucișat, șezând , etc.).

1 la 1 , atacantul este fără minge , iar apărătorul aplică regulile marcajului , normal pe jumate de teren . Profesorul trebuie să corecteze pzitia fundamentală , plasamentul si distanta apărătorului

1 la 1 , atacantul are mingea si driblează , apărătorul execută
marcajul pe spațiu limitat (pe jumate de teren , pe tot terenul) . La
inceput atacantul nu aruncă la coș , apoi aruncă din dribling .

2 la 1 ,2 atacanți pasează intre ei de la piept si cu
pământul .Apărătiorul plasat la mijloc caută să intercepteze mingea

Atacantul care greșește pasa schimbă locul cu apărătorul care a intrat in posesia mingii. Acelaș lucru se poate fectua pe spațiu limitat, 3 la 2 .

Joc 2 la 1 , 3 la 3 , 4 la 4 , 5 la 5 , pe jumate de teren si pe tot terenul. Atacantul pasează mingea , iar apărătorii execută marcaj normal sau la intercepție , căutând să intre cât mai repede in posesia mingii.

Pregătirea tactică colectivă in atac Contraatacul – exerciții:

– Sprinturi intre 5-10-15-20 m ,

– Sprinturi cu opriri bruște si alergare cu variații de ritm

– Declanșarea contraatacului . Antrenorul aruncă mingea in drepta

panoului si o prinde . In acest moment jucătorul de pe centru in

viteză , prinde mingea si aruncă la coș din dribling

– Același exercițiu se va executa pe partea stângă

– Din formație de 3 : nr. 1 aruncă la coș si urmărește mingea , ii

pasează nr. 2 iar acesta pasează nr. 3 care aruncă la coș. Exercițiul

se efectuează alternativ de la un panou la altul . Se introduce un

adversar pasiv in mijlocul spațiului de 3 secunde

– Pasă in 2 cu schimb de locuri , cu dribling cu un adversar pasiv in

dreptul liniei de aruncări libere

– Pasă in 3 cu schimb de locuri ( criss-cross) cu 2 adversari pasivi

apoi semiactivi, așezați in sacră in drepul spațiului de 3 secunde

– Pe jumate de teren , 5 jucători efectuează următorul exercițiu

pentru invătarea declanșării contraatacului , cu legarea fazelor intre

ele ;profesorul aruncă mingea in panou , iar jucătorii cei mai

apropiați o urmăresc. Jucătorul intermediar se deplasează de pe

aceeași parte care atacă coșul cu dribling . Vârful opus dublează

contraatacul . Treptat se introduc 1-2-3 apărători pasivi apoi

semiactivi.

– Joc 5 la 5 , pe tot terenul cu aplicarea contraatacului din orice

situație posibilă

– Joc cu următoarea temă tactică: marcarea coșului pe contraatac

„ Dă si du-te „ – exerciții:

– Sprinturi pe distante scurte

– Alergări scurte cu schimbări de ritm , de direcție si opriri.

– Câștigă teren . Jucătorii sunt răspândiți pe jumătatea de teren si

execuă pase cu deplasarea spre coș a celui care a pasat

– Exercițiul pe jumate de teren cu aplicarea combinației de „ Dă si

du-te „ pe ambele părți ale terenului

Atacul pozițional – Atacul in semicerc – exerciții:

atacanți fără adversar ocupă dispozitivul de atac cu așezare in semicerc , cu demarcaj pe post pentru invătarea circulației organizate a mingii si a jucătorilor. Se execută schimbare de locuri sau circulații de jucători compensatorii

– Joc 5 la 5 pe jumate deteren cu aplicarea pătrunderilor si depășirilor ; la inceput apărare semiactivă

– Joc 5 la 5 pe tot terenul alternând pe parcurs contraatacul cu cu atacul pozițional

Tactica colectivă in apărare – exerciții

– Apărare om la om si agresivă;

– Sprinturi executate cu fata si spatele pe direcția deplasării pe toată

lungimea terenului;

– Alergare laterală cu pași adăugați, pe toată lungimea terenului;

– Pe perechi , unul inapoia celuilalt , la distantă de 3 m sprinturi pe

lungimea terenului , la capătul terenului executanții isi schimbă

locurile ,

– Câte 2 , fată in fată , la 2 m , unul aleargă cu fata , celălalt cu

spatele cu joc activ de brațe

– Câte 2 stând fată in fată , pe linia de fund , alergare laterală cu pași

adăugați, pe jumate de teren

– Alergare cu fata , cu spatele pe direcția deplasării , lateral , cu pași

adăugați, pe jumate de teren ;

– Alb si negru. Două echipe alcătuite din câte 5 sunt așezate pe 2

linii , fată in fată , la mijlocul terenului , denumite „ Alb si

Negrii".Când antrenorul strigă „ Alb „ componenții ei trebuie să

alerge după „ Negru „ ( fiecare aleargă numai după adversarul din

fata lui) căutând să dea leapșa . Locul de refugiu este linia de fund .

Jucătorul atins este eliminat . Echipa care rămâne cu mai mulți jucători in teren câștig.

– Joc 2 la 2 , 3 la 3 , 4 la 4 , 5 la 5 , pe jumate de teren si pe tot terenul, introducându-se in atac următoarele sarcini:

-pasă cu 2 mâini de la piept si cu pământul;

-dribling si aruncări la coș din dribling

-aruncări la coș de la distantă ;

-pătrunderi;

-depășiri;

-,,Dă si du-te„

Jocuri dinamice utilizate pentru pregătirea tactică:

Joc 1 la 1 pe jumătatea de teren si pe tot terenul.

Joc 2 la 2 , la un panou , la panourile laterale pe tot terenul.

-fără dribling;

-cu dribling

-cu depășire;

-cu pătrundere

-cu „ Dă si du-te „

-cu recuperare la aruncarea proprie;

-marcaj agresiv , pe jumătate de teren si pe tot terenul

Joc 3 la 3 cu aceleaș teme ca la jocul 2 la 2

Joc 41a 4:

-cu contaatac , cu driblingul vârfului; -cu pase directe la vârf;

cu pase la intermediar; -cu atac rapid

5. Joc 5 la 5

-fără dribling;

-cu contraatac,

-cu atac rapid care se termină cu 3 până la 5 pase

-cu atac care se termină in 5 – 10 – 15 secunde

6. Joc 1 la 1 , 2 la 2 , 3 la 3 ,4 la 4 , 5 la 5 , pe jumătate de teren cu
diferite teme tactice pentru atac si apărare .

3.5 PROGRAMAREA SI PLANIFICAREA PREGĂTIRII

SEMESTRUL -I-

SEMESTRUL-II-

3.6 MĂSURĂTORILE SI PROBELE DE CONTROL FOLOSITE

In cadrul experimentului au fost efectuate următoarele măsurători:

antropometrice-pentru a cunoște gradul de dezvoltare fizică a
elevilor de aceasta vârsta precum și evoluția lor pe parcursul
intervalului de timp dintre testarea inițiala și finală.

probe privind aprecierea gradului de dezvoltare a potențialului
biometric al elevilor .Acesta s-a realizat prin măsurarea rezltatelor
obținute la unele probe specifice pentru principalele calități
motrice: viteza,rezistenta, forta.

Probe de motricitate specifica – pentru a putea deduce gradul de
insusire a structurilor din baschet, a practicării jocului de baschet.

In cadrul măsurătorilor antropometrice am efectuat următoarele dimensuiuni:

dimensiuni longitudinale: statura .

dimensiuni transversale: anvergura, lungimea palmei, lungimea
bustului.

dimensiuni circulare: perimetrul toracic in inspirație profundă si
expirație forțată.

greutatea corporală.

Ca aparatură si instrumente de determinare antropometrică au fost utilizate: staturometrul, panglica metrică , cântarul .

Criteriile somatice stabilesc nivelul de dezvoltare fizică generală si parametrii ce favorizează obținerea performantelor in baschet ( statura inaltă

, dimensiuni materiale ale anvergurii brațelor, palmei, labei piciorului

etc).

Determinante pentru obținerea performantelor de valoare sunt in primul rând, statura si anvergura brațelor ce se corelează cu statura in anumite proporții exprimate procentual in raport cu vârsta cronologică : 103 % din statură la 14 ani, 105 % la 16 ani si 106 % la 18 ani.

Lungimea palmei reprezintă in cazul dezvoltării normale 10,4 % din inăltimea corpului , pentru jucătorii si jucătoarele de baschet ce trebuie să depășească procentajul indicat.

In cazul jucătorilor de baschet raport 1 optim dintre statură si greutate se calculează cu ajutorul formulei:

T-100

G

si trebuie să fie cuprinsă intre 1,66 si 1,07 la băieți si 1,8 si 1,10 la fete .

Probele privind aprecierea gradului de dezvoltare a potențialului biometric al elevilor au fost constatate din următoarele :

alergare de viteză 50m pe teren plat. S-a cronometrat „ la mișcare
". Rezultatele sunt date in secunde si zecimi de secunde

alergare de rezistentă la 800 m pe teren plat pe grupe de 5 elevi .
Timpul inregistrat la alergare de rezistentă este prezentat in minute
si secunde.

săritura in lungime de pe loc s-a realizat pe teren plat, zona de sărit
fiind bine delimitată si marcată . Rezultatele sunt date in
centimetrii.

aruncarea mingii de oină de pe loc s-a realizat cu brațul preferat.S-
au acordat 2 aruncări si s-a Înregistrat rezultatul cel mai bun in
metri si centimetri.

naveta – s-a cronometrat timpul de la prima mișcare efectuată de
subiect ( stat din picioare ) până la așezarea celei de a doua mingii
pe sol.

– din culcat dorsal -ridicări ale trunchiului la verticală ( nr. repetări in 30 secunde) .

– din culcat facial- extensii ale trunchiului ( nr. de repetări in 30
secunde).

Pentru probele specifice din jocul de baschet au fost efectuate următoarele testări:

alergare de viteză – 30 m ;

detentă;

„ micul maraton ";

pase la perete cu două mâini de la piept, distanta 4 m , timp de un
minut,

dribling 20 m pe teren plat in linie dreptă , rezultatele obținute fiind
inregistrate in secunde si zecimi de secunde ;

proba de 10 aruncări libere ;

– conducerea mingii cu aruncare la coș timp de un minut. S-a inregistrat nr. de aruncări efectuate si nr. coșurilor marcate:

– proba de deplasare specifică ale cărei rezultate au fost inregistrate
in secunde si zecimi de secunde .

Această probă a constat din următoarele :

deplasare cu pas adăugat inainte – inapoi;

deplasare laterală, cu pași adăugați , stânga – dreapta si atingerea liniei de fund cu palma la final.

Capitolul – IV-

ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR, GRAFICE, TABELE

Rezultatele obținute in cadrul cercetărilor ameliorative , după efectuarea celor două testări privind măsurătorile antropometrice , probele privind aprecierea potențialului biomotric so probele de motricitate specifice sunt prezentate in tabele centralizatoare:

Măsurătorile antropometrice – tabele 1 si 4

Potențialul biomotric – tabelele 2 si 5

Probele de motricitate specufice – tabelele 3 si 6

Testarea inițială a fost realizată in perioada 19 septembrie – 14 octombrie 2005, excepție făcând probele de motricitate specifice care s-au efectuat la sfârșitul lunii noiembrie 2005 având in vedere că elevii erau in anul I de instruire.

Testarea finală a fost efectuată la sfârșitul lunii mai 2006.

Cercetarea efectuată a condus la obținerea unor rezultate in ceea ce privește:

A. Dezvoltarea somatică a elevilor.

B.Dezvoltarea capacității motrice .

C.însușirea structurilor tehnico tactice din jocul de baschet conform

programei realizate.

A. DEZVOLTAREA SOMATICĂ A ELEVILOR

Măsurătorile antropometrice efectuate , indicatorii statistici scot in evidentă faptul că elevii sunt bine dezvoltați din punct de vedere somatic la această vârstă la toți parametrii.

Se constată o creștere a indicilor testării finale fată de cea inițială , precum si un nivel destul de ridicat al omogenității somatice .

B. DEZVOLTAREA CAPACITATE MOTRICE

Prin bateria de probe utilizată am urmărit nivelul de dezvoltare al calităților motrice de bază de pe o parte , iar pe de altă parte acumulările rezultate in urma activității desfășurate .

Intre medi testării inițiale si cele ale testării finale se constată următoarele diferente:

Diferentele realizate evidențiază necesitatea utilizării permanente a celor mai raționale mijloace de dezvoltare a potențialului biomotric al elevilor cât si folosirea juducioasă a mijloacelor specifice jocului de baschet.

Rezultă că in general, cu mici excepții eleviiau un potențial biomotric corespunzător. Activitatea de viitor impune o atenție deosebită dezvoltării acestuia prin Întreaga gamă de mijloace specifice , educației fizice in general si a jocului de baschet in special.

C. INSUSIREA STRUCTURILOR TEHNICO TACTICE

DIN JOCUL DE BASCHET CONFORM PROGRAMEI REALIZATE

Ideea de la care am plecat in realizarea acestei lucrări a fost că si prin jocul de baschet propriu zis ca si prin alte mijloace specifice lui selecționate si edificate putem acționa cu o mai mare eficientă in direcția realizării principalelor obiective instrctiv-educative:

Formarea unor priceperi si deprinderi motrice specifice .

Dezvoltarea calităților motrice specifice.

însușirea unor cunoștințe de specialitate.

Realizarea unor influente conexe.

Perfecționarea deprinderilor motrice si de bază ale jocului se realizează indeosebi cu ajutorul mijloacelor folosite pentru invătarea si perfecționarea elementelor tehnice ale jocului de baschet.

Dezvoltarea calităților motrice de bază: viteză, indemânare, forță, rezistentă, unul din obiectivele principale ale educației fizice școlare. Acest obiectiv se realizează concomitent cu formarea deprinderilor si priceperilor motrice de bază si pentru care sunt utilizate o multitudine de mijloace si procedee motrice de lucru. In baschet calitățile motrice se intrepătrund, manifestăndu-se complex. In acelaș timp, cu mijloacele specifice de care dispune baschetul se poate realiza dezvoltarea simultană a mai multor calități motrice.

Această caracteristică este deosebit de eficientă pentru educația fizică școlară, care are de realizat multiple sarcini si uneori nu dispune de timpul necesar pentru a lucra analitic pentru fiecare calitate motrică in parte . In afară de aceasta mai trebuie să reținem o serie de calități cu largă semnificație metodică in realizarea unor finalități si anume :

– mijloacele specifice pot rezolva dezvoltarea unor forme de
manifestare a calităților motrice care pentru celelate mijloace ale educației fizice școlare sunt mai puțin accesibile. De exemplu : viteza de execuție , viteza de reacție , viteza de repetiție , suplețea, coordonarea , precizia , etc.

utilizarea in exclusivitate a mijloacelor specifice baschetului nu
poate duce la obținerea unor valori maximale de dezvoltare a unor
calități motrice.

Pentru a acționa asupra calităților motrice prin mijloace specifice
trebuie mai intăl să se cunoască mecanismul de bază al deprinderii
specifice in componenta căruia intră calitatea motrica vizată spre a
fi dezvoltată.

Probele de control utilizate au fost selecționate in vederea determinării gradului de insușire a unor elemente specifice baschetului.

Diferentele realizate intre testarea inițială si cea finală evidențiază pe de o parte eficienta mijloacelor utilizate in instruire , iar pe de altă parte nivelul de insușire a principalelor elemente ale jocului de baschet.

Capitolul – V –

CONCLUZII. PROPUNERI

Am incereat in prezenta lucrare să demonstrăm că eficienta procesului instructiv-educativ in cadrul orelor de activitate sportvă poate crește prin sporirea funcționalității mijloacelor alese , prin folosirea modelelor operaționale si aplicarea unor elemente de invătământ programat , liniar , algoritmic.

Sistemele de acționare preconizate pentru realizarea modelului de joc au fost accesibile majorității elevilor.

Bateria de teste utilizată pentri investigarea nivelului de dezvoltare somato-functională a elevilor , rezultatelor obținute , conduc la constatarea că elevii sunt in general bine dezvoltați atât in privința inâltimii cât si greutății cât si a celorlalți parteneri investigați.

Progresul investigat la nivelul calităților motrice atestă eficacitatea mijloacelor selecționate cât si volumul de lucru depus in orele de activitate sportivă.

Referindu-se la învățarea si consolidarea simultană a structurilor de atac si apărare, apreciază că acestea au dus la o integrare mai rapidă si un comportament corect al elevilor sub aspectul colaborării in jocul bilateral.

In privința metodicii de predare a elementelor jocului de baschet , acesta s-a realizat prin intermediul metodei globale , a structurilor de exerciții care au reprezentat secvențe ale bazelor de joc , in atac sau apărare , specific jocului practicat de copii.

In invătarea jocului de baschet s-au evidențiat ca fiind de bază următoarele structuri:

– prinderea, pasa , deplasarea .

– dribling, oprire , pasă .

– dribling , oprire , pivot, pasă , deplasare .

– dribling , oprire , aruncare la coș.

– dribling , aruncare la coș

– ieșire la minge , prindere , dribling , aruncare.

– ieșire la minge , prindere , pasă , reprimire , dribling , aruncare .

– schimbare de direcție , prindere , dribling , aruncare.

– joc de brațe si picioare , sărituri la panou , sprint , oprire , alergare

cu schimbări de direcție.

~ Bibliografie ~

C. Albu, Educație Fizică la Clasele V-VIII; Ed. Sport Turism , 1997

E. Colibaba, Criterii, Ipoteze si Normele pentru Selecția in Baschet
C.N.E.F.S., F.R.B., 1986.

A. Demeter, Bazele Fiziologice ale Educației Școlare , Ed. Stadion ,
1974

A. Dragnea, Măsura si Evaluarea in Educați Fizică si Sport, Ed. Sport
Turism, 1984.

M. Epuran , Modelarea Conduitei Sportive , București, 1990.

G. Gheorghiu, Minibaschet- Exerciții si Jocuri , Ed. Sport
Turism,1986

A. Hrișcă, Baschetul in Scoală , IJE.F.S., 1975.

A. Hrișcă , Baschetul in Lecția de Activități Sportive din Scoală
Generală si Liceu , MJE.I. – I.E.FJS., 1975.

10.A. Hrișcă, T. Predescu , T. Negulescu , Curs de Baschet , IJttJFJS.

,1987.

11.A. Hrișcă, T. Predescu, Baschet la Copii si Juniori , Ed. Sport

12 M. Ifrim , Antropologia Motrică , Ed. Științifică , 1986.

13.T. Predescu , S. Gheorghiu , Minibaschet – Ediția a doua revăzută si

completată , Ed. Sport Turism , 1980.

14. I. Silcovan , Teoria Antrenamentului Sportiv , Ed. Sport Turism , 1977

16. L. Teodorescu , Probleme de Teorie si Metodică Generală a Jocurilor

Sportive , IJEJF.S., 1973.

17.L. Teodorescu , T. Predescu , L. Vasilescu , Baschet , Ed. Sport

Turism,1979

18.L. Vasilescu , Baschet-Fazele Tacticii, Ed. Sport Turism , 1983.

19.XXXX Instrucțiuni privind Organizarea si Desfășurarea Activității de

Educație Fizică si Sport in învățământul Preșcolar , Primar si

Gimnazial, Liceal si Profesional, Ed. E.E.I., București, 1986.

20.Gh. Oiștea , Programarea si Planificarea in Educația Fizică si Sportivă Școlară , București, Ed. Universul, 1993.

21.Particularități ale Școlarilor in Educația Fizică si Sportivă

AJNJE J., 1993.

22. Sociologia Sportului, București, I.E.F.S., 1990.

23.A. Dragnea , Antrenamentul Sportiv , Teoria si Metodica , București ,

1993.

24. A. Dragnea Antrenamentul Sportiv – Teorie si Metodologie , București ,1992.

25.Ion Bota , Jocuri Sportive – Teorie si Metodică , Ed. Alin , 1998. 26.Adrian Dragnea , Aura Bota , Teoria Activităților Motrice , Ed.

Didactică si Pedagogică ; R.A., București, 1999.