Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 1 [614807]

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 1
Modele de dezvoltare comunitară
adaptate comunităților rurale din Romania
Coordonator
prof.univ.dr. Romulus Dabu
Doctorand: [anonimizat]. consilier Vasile Deac
București, 2009
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 2
“Din punctul de vedere umanitar
dezvoltarea comunitară poate fi
considerată ca o căutare a comunității, a
ajutorului reciproc și a susținerii sociale,
ca eliberarea omului prins într-o
societate alienată, represivă,
individualistă și bazată pe competiție.”
(Hubert Capfens, 1997)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 3
Cuprins
I.Introducere 5
II.Perspectiva sociologică asupra dezvoltării comunitare 8
Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social 9
Factorii acțiunii sociale 12
Definirea dezvoltării comunitare 14
•Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară 14
•Teorii ale dezvoltării comunitare 22
III.Capitalul social – elementul central al dezvoltării comunitare 26
1.Definirea capitalului social 27
2.Capital uman / capital social 30
3.Elementele cheie folosite în descrierea și înțelegerea capitalului social 31
4.Legătura strânsă: capital social – proces de dezvoltare comunitară 34
5.Capitalul social al comunității Rurale din România 36
IV.Dezvoltarea comunitară – proces planificat de intervenție în comunitate 39
Dezvoltarea comunitară – evoluție și intervenție 40
Valori și principii ale dezvoltării comunitare 40
Etapele procesului de dezvoltare comunitară 41
Metodele de intervenție specifice fiecărei etape 45
Metode de intervenție specifice dezvoltării comunitare 48
Metode de intervenție – prezentare 48
Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare 49
Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară 53
V.Modele de dezvoltare comunitară
implementate in comunitățile rurale din Romania 54
Nevoia de modele 56
Modelul în dezvoltarea comunitară 59
Modele de dezvoltare comunitară implementate în România 62
RuralNet – standard in dezvoltarea comunitara 62
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 4
Modele de dezvoltare comunitară aplicate în România 64
1.Organizarea comunitară / Community Organisng 64
2.Programul FRDS – Grupul de Inițiativă Locală 69
3.Școala Comunitară Activă 72
4.Teatru Comunitar/ Teatru Forum 76
5.Organizația comunitară locală 78
6.ADL – Agentul de Dezvoltare Locală 80
7.Modelul rețelelor comunitare 83
8.Forumul comunitar 86
9.TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate 88
10.Comitetul Filantropic 90
11.Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociația Regională 92
12.Modelul LEADR – Grupul de Acțiune Locală – GAL 94
13.Parteneriatul Public – Privat 97
14.Matricea comunitară – cunoaștere,
comunicare și acțiune comună în satul contemporan 99
15.Catalyse 101
16.PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv 103
Alte modele de dezvoltare comunitară 112
Convergenta modelelor la nivelul aceleiași comunități 113
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară 115
VI.Un model integrat de dezvoltare comunitară
bazat pe creșterea capitalului social 117
VII.Aplicații și cercetări practice care susțin propunerea de model 125
Implementarea modelului PACA 126
EuDiS-Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat. 172
VIII.Concluzii 177
Bibliografie 182
Anexe 196
Tablă de abrevieri 221
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 5
I – Introducere
Începând cu anii post decembrie 1989, odată cu efortul de dezvoltare și schimbare
a ruralului din România, asistăm la o „modă” a intervenției la nivel comunitar, la o
multitudine de specialiști în diverse domenii ale socialului care au dezvoltat sau adaptat
(importat) o serie de modele și metode de intervenție cu scopul declarat al dezvoltării
comunității rurale, acoperind o arie larga de domenii specifice acestui demers, o multitudine
de domenii „la modă” atât din perspectiva programelor de dezvoltare, dar mai ales din
perspectiva finanțatorilor. Ca să amintim doar o parte dintre acestea domenii / modele de
intervenție, putem trece în revistă următoarele aspecte:
•dezvoltare socială1 – intervențiile planificate de dezvoltare la nivelul socialului, cu
referire mai ales la domeniul serviciilor sociale.
•dezvoltare comunitară2 – abordarea deciziilor privind dezvoltarea și transferul acestora
la nivel comunitar și aspectul important al participării cetățenilor la deciziile privind
dezvoltarea comunității.
1 ”Orientare a unei țări, regiuni, comunități sau instituții spre realizarea unei stări dezirabile, stabilită ca un obiectiv de
realizat pentru un proces planificat în timp, printr-un set de acțiuni conjugate. …. este caracterizată prin punerea soluțiilor
problemelor sociale ca obiectiv al dezvoltării, asociate cu strategii, planuri și programe de acțiune colectivă” – Zanfir, C.,
Stoica, L.G., Stănculescu, S.M. – Proiectarea dezvoltării sociale, MHO, București, 2007.2 ”dezvoltarea comunitară participativă este procesul prin care actorii interesați influențează și distribuie
controlul asupra inițiativelor de dezvoltare și deciziilor și cu privire la resursele care le afectează” – Banca
Mondială 2006.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 6
•organizare comunitară – este o abordare pe termen lung în care oamenii afectați de
anumite probleme sunt sprijiniți în identificarea acestora și a soluțiilor pentru
rezolvarea lor (http://www.marininstitute.org/action_packs/community_org.htm)
•dezvoltare economică locala – crearea de structuri economice sustenabile la nivel
local;
•dezvoltare durabilă3 – are in vedere planificarea pe termen lung a resurselor
comunitare;
•dezvoltare rurală – pune in discuție aspectele de dezvoltare și modernizare a spațiului
rural corelate cu integrarea în Politica Agrară Comunitară (la nivel European) și pe
problemele de păstrare a specificului comunităților rurale românești;
•construcție rurală – dezvoltarea aspectelor legate de modernizarea spațiului rural și
reducerea decalajelor de infrastructură dintre rural și urban;
•dezvoltare regională – presupune o abordare la nivel regional sau microregional a
dezvoltării fiind corelată mai ales cu tendința de structurare regională în interiorul
Uniunii Europene și de dezvoltare a acestor regiuni pentru reducerea decalajelor dintre
ele;
•dezvoltare strategică – abordarea pe termen lung a dezvoltării cu realizarea de planuri
și strategii de dezvoltare;
•facilitare comunitară4 – intervenție planificată și structurată de sprijin pentru inițierea
unui proces de dezvoltare la nivel comunitar.
•etc.
Granițele dintre aceste domenii sunt foarte vagi iar modelele dezvoltate se
suprapun sau acoperă mai multe domenii de activitate sau de interes. Există totuși elemente
distincte care pot face o diferență între unul sau altul dintre domeniile de acțiune, pot pune sau
propune o ordine documentată științific în formele variate de intervenție sau pot plasa un
anumit model de intervenție preponderent spre un domeniu sau altul al socialului.
3 ”Dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
propriile nevoi” – Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005 (citat din Gro
Harlem, Raportul Our common future – 1987)4 ”facilitarea comunitară, o expresie care nu a intrat în vocabularul social și care este destul de recentă din punct
de vedere juridic” – Sandu, D. (Coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 7
Această distincție între domenii și arii specifice de acțiune mi se pare foarte
importantă în contextul în care putem vorbi de o modă a tipurilor de intervenție la nivelul
socialului rural, intervenții care pot avea impact pozitiv în transformarea comunității rurale
sau pot fi doar rezultatul și tendința unor oportunități financiare. În condițiile în care
intervenția în comunitate este finanțată din fonduri externe comunității și chiar planificată
extern, mi se pare foarte importantă delimitarea între domeniile de intervenție, delimitare
realizată la nivelul științei sociologiei, pentru că am văzut în ultima perioadă cum modele de
intervenție specific de dezvoltare comunitară erau descrise ca fiind modele de dezvoltare
durabilă sau proiecte de infrastructură (construcție comunitară) care ar intra mai degrabă sub
incidența dezvoltării rurale sau dezvoltării locale sunt descrise ca proiecte de dezvoltare
comunitară.
Toate aceste concepte formează la nivelul practicii un amalgam pe care doar o
analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un demers coerent, demers
pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera dezvoltare la nivelul
spațiului social în comunitățile rurale din România.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 8
II – Perspectiva sociologică asupra
dezvoltării comunitare
Cuprinsul capitolului
-Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social
-Factorii acțiunii sociale
-Definirea dezvoltării comunitare
•Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară
•Teorii ale dezvoltării comunitare
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 9
Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social
Chiar dacă vom aloca acest capitol, în întregime, conceptului de dezvoltare
comunitară, capitol în care plecând de la diversele abordări teoretice legate de dezvoltarea
comunitară vom încerca să definim un domeniu specific și distinct al științei sociologice, am
considerat oportun să plec de la a integra cele două concepte cheie ale lucrării: dezvoltarea
comunitară și capitalul social – teoriei sociologice asupra realității sociale. Realitatea socială
este una complexă și greu de abordat holistic, chiar și atunci când plecăm de la întrebarea
firească „Ce scop are ceea ce întreprindem?”. Dacă ne propunem să descriem aprofundat și
sistematic un fenomen, aplicăm o strategie distinctă de cea impusă de atingerea scopului
explicației cauzale.5 Intenția acestui capitol este de a pleca de la o teorie sociologică generală
pentru a integra acesteia diferitele domenii și concepte despre care am amintit în introducere,
de a face legătura între teoria sociologică necesară să pună ordine în interiorul lor și modelele
sociologice analizate pe parcursul lucrării.
Chiar dacă, în momentul de față, la nivelul școlilor dezvoltate în spectrul
socialului (și aici vorbim în principal de școala americană) putem găsi domenii foarte
distincte, precum dezvoltarea rurală, domenii care au rangul de discipline, realitatea
românească impune încă o integrare a acestor domenii demersului sociologic, demers care are
destulă rigoare pentru a le sprijini să se dezvolte – eventual ca discipline distincte, care pe
lângă abordările teoretice, acumulează și o bază de modele aplicabile realității sociale.
În acest sens, lucrarea de față se raportează, în principal la câteva domenii principale
de acțiune – direct legate de specificul ariei abordate:
demersul sociologic
dezvoltarea spațiului rural
dezvoltarea comunitară
domenii pe care le abordează doar pentru a face distincția privind dezvoltarea comunitară ca
domeniu specific al științei socialului, domeniu ce are ca element central capitalul social.
5 Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licență în domeniul științelor socioumane, București, Comunicare.ro,
2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 10
Dezvoltarea comunitară este strâns corelată cu ideea de dezvoltare, idee care a rezultat în
primul rând dintr-o metaforă, identificând societatea cu un organism viu care se transformă
conform unui proces de maturizare progresivă, atingând treptat o stare de modernitate.6
Dezvoltarea comunitară a parcurs un istoric destul de interesant, odată plecând de la diversele
forme de dezvoltare bazate pe diferitele forme de capital (economică, socială, ecologică,
comunitară); aceste concepte sunt dezvoltate ulterior în conținutul lucrării; iar în al doilea
rând, de la conceptul de strategie operativă7 și ajungând la a fi domeniu de acțiune care
cunoaște o mare dezvoltare mai ales în Canada și SUA și în ultimii ani și în Europa.
Deci, pe parcursul tezei ne vom concentra pe următoarele aspecte specifice,
aspecte care devin obiectivele științifice ale tezei:
vom defini dezvoltarea comunitară ca un sub domeniu specific ce are situat central
conceptul de capital social și de a integra acest domeniu științei sociologice, care
poate oferi teoria, explicațiile și instrumentele necesare abordării realității sociale din
perspectivă comunitară.
vom identifica acele modele de intervenție care au fost implementate în mediul rural
din România, modele care au o componentă importantă privind creșterea capitalului
social. În cea mai mare parte dintre modele am avut o contribuție directă în
implementarea lor în diverse programe de dezvoltare comunitară;
vom face o analiză a acestor modele plecând de la teoria sociologică bazată pe
elementele realității și evoluției sociale; mai ales din această perspectivă a participării
lor la creșterea capitalului social al comunității, oferind o imagine sau chiar o
măsură a modului în care aceste modele generează dezvoltare comunitară sau sunt
doar modele care îmbunătățesc infrastructura, un anumit serviciu social specific sau
creează un alt tip de dezvoltare la nivelul comunității. Măsura modului în care
modelele participă la creșterea capitalului social va avea la bază analiza elementelor
6 Larouse, Dicționar de Sociologie, Universul Enciclopedic, București 1996 (p. 84)7 Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005 –
Dezvoltarea comunitară (engl. community development). Strategie operativă menită să realizeze schimbarea
constructivă la nivelul comunității și care are drept obiective: 1) creșterea sentimentului de coeziune socială; 2)
sensibilizarea cetățenilor privind cele mai importante probleme ale comunității; 3) utilizarea competențelor
profesioniștilor pentru a intensifica participarea civică, cooperarea voluntară și întrajutorarea; 4) stimularea
capacității liderilor locali; 5) coordonarea dintre servicii, grupuri de opinie, grupuri sociale (Zani, Palmonari: 71-
72)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 11
principale ale realități sociale, plecând de la faptele sociale înseși și până la
fenomenele sociale complexe legate de implicarea actorilor sociali.
vom structura o explicație teoretică – bazată pe practica dezvoltării comunitare
prezentate, explicație care să justifice abordarea restrânsă a dezvoltării comunitare în
jurul conceptului de capital social în dauna unei abordări generale a dezvoltării
comunitare8, abordare care interferă cu alte domenii ale realității sociale mai mult sau
mai puțin îndepărtate de știința sociologică.
8 calitatea vieții este conectată la multe arii de mare interes, cum ar fi cele ale bunăstării, dezvoltării umane,
capital social, calitatea societății, excluziune/incluziune socială. Nu este vorba numai de rezultate, deoarece
ele sunt afectate de diferitele opțiuni ale oamenilor, ci și de capacitatea de a le obține, de oportunitățile
existente. Totuși, tocmai aici este sesizată o dificultate majoră căreia cercetarea trebuie să îi facă față. Este vorba
de conectarea resurselor la rezultate – Ioan Mărginean, Modelul social românesc din perspectiva calității vieții
populației, http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 12
Factorii acțiunii sociale
Lucrarea va avea în vedere o succesiune de factori ai acțiunii sociale comunitare pe
care o sa-i avem în vedere în demersul viitor, aceștia vor fi:
-Organizațiile și instituțiile ca instrumente ale dezvoltării. Criza eficienței acțiunii
sociale a instituțiilor corelată cu creșterea amplorii altor tipuri de organizații
(organizațiile neguvernamentale și cele economice)9 necesită o atenție ridicată legată
de participarea lor la procesul dezvoltării comunitare atât ca inițiatoare de proces cât
și ca agenți ai schimbării sociale.
-Comunitatea abordată nu atât din perspectiva evoluției acesteia cât mai ales din
perspectiva implicării ei în procesul de schimbare socială analizând fenomene sociale
precum: informarea, consultarea, participarea și implicarea membrilor comunității; și
din perspectiva simțului de proprietate asupra acțiunilor și rezultatelor acestor
acțiuni măsurat la membrii comunității;
-Procesele sociale generate la nivelul comunității – aceste procese pot genera ele
însele schimbarea pozitivă și dezvoltarea socială; dezvoltare văzută ca orientare a unei
comunități spre realizarea unei stări dezirabile10. Importanța acestei abordări diferite
de abordarea tradițională este focusul pe soluționarea problemelor sociale ca obiective
ale dezvoltării sociale și având ca o caracteristică generală asocierea cu un plan
strategic de acțiune colectivă.
-Metodele și instrumentele specifice sociologiei și dezvoltării comunitare aplicate în
inițierea și derularea acestui proces comunitar. Pe lângă metodele și instrumentele
clasice utilizate în sociologie (care au central operaționalizarea conceptului supus
9 Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale,
Bucuresti, MHO, 200710 Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale,
Bucuresti, MHO, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 13
analizei sociologice) sunt integrate și metode moderne specifice acțiunii și intervenției
comunitare.
-Fenomenele sociale care pot fi asociate cu dezvoltarea sau cu frânarea acesteia – un
accent deosebit se pune pe reducerea disparităților atât între comunități și regiuni dar,
mai ales, în interiorul comunităților, între diferitele grupuri sociale. Aceste fenomene
sociale fac distincția între o comunitate care se dezvoltă și o comunitate ce stagnează
sau regresează: obiceiurile tradiționale care adună oamenii și îi fac să interacționeze
pot crea dezvoltare sau pot genera închiderea grupurilor; segregarea, marginalizarea,
discriminarea generează subgrupuri sociale deviante sau delincvente.
Toate aceste elemente ale realității sociale sunt raportate pe parcursul tezei la
spațiul comunitar și cu precădere la cel rural și din această interacțiune, teza își propune să
genereze o structură care să poată fi în același timp:
-Cadru de analiză a dezvoltării comunitare
-Generator de modele practice aplicabile și adaptabile comunităților rurale.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 14
Definirea dezvoltării comunitare
Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară
Dezvoltarea comunitară este un concept relativ nou care tinde să se afirme din ce
în ce mai mult în spațiul științelor socio-umane ridicând tot mai multe pretenții la gradul de
disciplină de sine stătătoare care abordează un domeniu distinct al spațiului socio-uman.
Dezvoltarea comunitară se remarcă odată cu trecerea de la comunitarismul
socialist la comunitarismul modern – bazat pe modernizare și participare la nivel local.
Baza comunitarismului modern este cetățeanul, sau după cum îl numește Ralf Dahrendorf,
unul din teoreticienii principali ai principiului societății civile: cetățeanul public, individul
participant la treburile obștești. “Societatea civilă este societatea “citizen”-ilor (a cetățenilor
publici), care au drepturi, care își asumă obligațiile și care se comportă în mod civic și
civilizat unii cu alții. Este o astfel de societate, care tinde la aceea ca nimeni să nu fie exclus și
care asigură membrilor săi sentimentul de apartenență și constituția libertății.”
Cătălin Zamfir (2007) consideră că „preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a
apărut masiv în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate, în care fragilitatea sistemului
economic creează sistematic un deficit de oportunități unui segment majoritar al comunității
de a se integra într-un proces global de dezvoltare.” Programele de dezvoltare comunitară sunt
cele care au avantajul de a:
activa comunitățile marginalizate
reduce costurile pentru mobilizarea resurselor locale inclusiv a resursei umane
voluntare11
11 Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 15
Dezvoltarea comunitară își pune baza și se construiește ca demers științific pe cei
doi piloni principali care sunt valoarea comunității și noțiunea dezvoltării12. Pentru prima
dată în istoria abordării dezvoltării, Ernst F. Schumacher (1966) susține că “dezvoltarea nu
începe de la bunuri, ci de la oameni, de la educația, organizarea și disciplina oamenilor . Fără
acești trei factori orice resursă rămâne doar o posibilitate goală, ascunsă, neutilizată.”
Această nouă abordare și „apropiere” a dezvoltării de factorul uman duce la
schimbarea însăși a accentului pe care cade conceptul de dezvoltare; când abordăm termenul
de dezvoltare în aria dezvoltării comunitare, avem în vedere dezvoltarea mai degrabă ca
generator al schimbărilor pozitive la nivelul comunității și nu limitat, ca rezultat al acestor
schimbărilor introduse în comunitate.
Având în vedere că perspectiva abordării pe care o vom avea în cadrul acestui
material este una, mai degrabă, venită dinspre practica dezvoltării comunitare, dar cu o
necesitate destul de mare de restrângere a domeniului perceput ca dezvoltare comunitară în
demersurile aceste practici (mai ales din România), dezvoltarea va fi abordată mai degrabă un
proces planificat, derulat pe termen lung, proces care propune introducerea de schimbări
pozitive la nivelul comunității. Iată câteva idei care vin în sprijinul acestei abordări a
dezvoltării comunitare:
este în continuă evoluție nevoia de schimbare la nivelul comunității,
schimbarea pozitivă are loc incremental, în interiorul procesului de schimbare a
comunității,
odată o schimbare pozitivă introdusă în interiorul unei comunități, ar fi neplăcut ca
aceasta să revină la starea inițială,
schimbarea pozitivă este un proces care necesită stimulare și direcționare – realizate cu
un efort susținut și conștient,
pe parcursul acestui efort conștient de direcționare, facem permanent apel la o
teorie/model al dezvoltării,
12 Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development Partnership Building în central
and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea formatorilor”, februarie 2002
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 16
în fiecare etapă, comunitatea este în configurare și fără o experiență anterioară,
comunitatea operează permanent un proces de învățare,
reușita procesului poate fi evaluată doar în termeni de judecată a persoanelor din
interiorul comunității,
rezultatele se așteaptă să fie mai degrabă pozitive decât negative și sunt evaluate
inclusiv la nivel de costuri.
În acest sens, dezvoltarea, văzută din perspectiva introducerii unei schimbări pozitive la
nivelul comunității, poate comporta cel puțin 2 perspective:
Dezvoltarea comunitară ca rezultat – o comunitate evaluată ca nedezvoltată sau în
curs de dezvoltare ajunge să devină comunitate dezvoltată – aspect care interesează
mai puțin dezvoltarea comunitară ca domeniu de intervenție și analiză – și doar în
măsura în care prin comunitate dezvoltată avem în vedere caracteristicile unei
comunități dezvoltate prezentate în pagina următoare;
Dezvoltarea comunitară ca proces – procesul planificat de intervenție conștientă
asupra comunității, proces care urmărește introducerea de schimbări pozitive pentru
creșterea capitalului social al comunității (concept care va fi analizat ulterior în cadrul
lucrării, fiind elementul central al acesteia).
În concluzie, vom înțelege dezvoltarea comunitară ca proces care propune o
intervenție conștientă și planificată care are drept rezultate creșterea capitalului social al
comunității și dezvoltarea comunității (comunitatea dezvoltată).
În acest moment al demersului mai avem de definit cel de-al doilea pilon al
conceptului de dezvoltare comunitară – comunitatea.
Dacă începem analiza evoluției comunități rurale de la primele comunități umane,
atunci putem vorbi despre clanuri, triburi sau hoardele primitive întemeiate pe structuri
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 17
familiale largi; grupuri de rudenie în care endogamia era garantul solidarității grupului.
Sociologul german F. Tönnies în Gemeinschaft und Gesellschaft : pornind de la cele trei tipuri
de relații familiale (adică de rudenie) – maternă, conjugală și fraternă – conturează cele trei
tipuri de comunități umane: rudenia sau comunitatea de sânge, vecinătatea sau comunitatea
spațială și prietenia sau comunitatea spirituală. În viziunea lui Tönnies, sociologia „pură” este
sociologia formelor pure de socialitate iar demersul ei este de tip deductiv. Principalele „forme„ ale
acestei sociologii sunt «societatea» și «comunitatea».
Primele teorii structurate legate de comunitatea rurală au apărut în SUA și sunt destul
de recente relativ la accepțiunea actuală a dezvoltării comunitare. Una dintre definițiile
comunității este dată de sociologul C.J.Galpin (1918) care, încercând să contureze o relație a
comunităților rurale le definește pe acestea ca fiind „arii comerciale și de servicii construite
în jurul unui centru al satului .”13
După primele apariții ale conceptului un important pas în dezvoltarea lui a fost preluarea în
discursul politic american ca un ideal de organizare sau ca „agendă comunitariană”.14
Comunitatea este un concept destul de generos, concept despre care Salaman (1974)
„consideră că absența unui acord sociologic cu privire la acest concept se datorează tocmai
importanței sale”15.
Comunitatea este un concept care ne poate oferi anumite limite de înțelegere doar dacă îl
asociem cu alte concepte:
Comunitatea locala – propune și identitatea și unitatea administrativă (satul, comuna),
Comunitatea rurală – propune un anumit stil de viață și un mediu specific,
Comunitatea creștină – se raportează la o religie,
Comunitatea Yahoo – propune un mediu specific, virtual de acțiune,
și exemplele pot continua
13 Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acțiune. Literatără de bază și comentarii critice, New York:
Association Press, 1959. 14 Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action , Buckingham: Open University Press, 1994.15 Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 18
Comunitatea, în abordarea dezvoltării comunitare este una delimitata geografic
(comunitatea locală sau vecinătățile) și care îndeplinește cele cinci funcții propuse de
sociologul american Roland L. Warren:
-Funcția de socializare,
-Funcția prosperității economice,
-Funcția de participare socială,
-Funcția de control social,
-Funcția de sprijin reciproc.
Dacă acceptăm că dezvoltarea comunitară este un proces complex de intervenție
care are ca rezultat dezvoltarea comunități, următorul pas este acela de a defini caracteristicile
după care putem evalua o comunitate ca fiind dezvoltată sau nedezvoltată. O listă a acestor
caracteristici ar fi destul de largă; cele prezente cu cea mai mare frecvență în literatura de
specialitate sunt:
Conștientizarea identității comune,
Nivelul socializării pe baza valorilor proprii,
Gradul asigurării subzistenței membrilor,
Nivelul utilizării și dezvoltării resurselor proprii,
Participarea activă la formularea, implementarea și respectarea regulilor comunității,
Existența controlului comunitar,
Comunitatea este solidară cu membri,
Funcționarea “transferului activ” la nivelul comunității.
Comunitatea rurală, conceptul de bază – alături de dezvoltarea comunitară – pe
care îl abordează lucrarea este un compus al conceptului de comunitate și conceptului de
spațiu rural. Definirea spațiului rural face o referire la spațiul social în care relaționează
indivizii, unde își au locul de rezidență sau locul de muncă. Deși distincția nu este una stric
sociologică (I. Mihăiescu, 2003), ruralul se referă la comunități mici ca număr și densitate a
populației și la o complexitate funcțională redusă16.
16 Bădescu, I., (coord), Cucu-Oancea, O., Dicționar de sociologie rurală, București, Mica Valahie, 2005.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 19
Daca abordăm problema apropiind-o de specificul comunității rurale românești în
context european, putem constata că în România procesul de rurbanizare17 nu a avut succes în
perioada comunistă și că pentru perioada pe care noi o avem în vedere din perspectiva
demersurilor de dezvoltare comunitară, în România vorbim de aproximativ 50% populație
trăind intr-un rural aproape agrar, cu puține modernizării în ultimii ani.
Pe parcursul lucrării vom avea în vedere comunitatea rurală în cele mai multe
cazuri cu referire la sat – privit drept comunitate teritorială specifică spațiului rural și în foarte
puține cazuri conceptul de comună – ca spațiu administrativ teritorial. Am propus această
abordare în concordanță cu ceea ce R. Mucchielli consideră ca fiind principala caracteristică a
satului, pe care îl definește ca o unitate teritorială de dimensiuni mici care favorizează
intercunoașterea membrilor și valorilor și normelor grupurilor particulare. O altă caracteristică
a spațiului rural pe care o surprinde Mucchielli și pe care o considerăm specifică și spațului
rural românesc este mediul natural 18 în care oamenii trăiesc și strânsa legătură dintre mediu
și om, legătură care generează o relație aparte și un sentiment de apartenență la mediul
natural.
Dezvoltarea comunitară a început mai degrabă ca o practică în cadrul
programelor comunitare aplicate mediului rural, însă orice practică are nevoie:
de teoria care să-i furnizeze un ghid al comportamentelor specifice în situații cat mai
specifice,
de un set de modele fie ele și de intervenție.
Primele funcții ale dezvoltării comunitare ca teorie au fost acelea de a oferii practicienilor
norme și prescripții de acțiune și modele de intervenție la nivel comunitar.
James B. Cook consideră că dezvoltarea comunitară are următoarele caracteristici19:
elementul central, unitatea centrală de analiză este ceea ce numim “comunitate”;
17 „Creșterea urbanului nu se face exclusiv prin avsorțția ruralului către aglumerația urbană, ci si prin dezvoltarea
ruralului pe orizontală prin extensiuni diseminate” – Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee,
1976, Paris, Edition du Seuil.18 Mucchielli, R., Psycho-sociologie d’ une commune rurale, Paris, EME-LT, 197619 Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society , Fall 1975
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 20
schimbările produse la nivelul comunității sunt ireversibile. Dacă comunitatea este
abordată ca sistem în care este introdusă o schimbare, nu mai avem posibilitatea de a
reveni la starea inițială a sistemului;
folosește profesioniști plătiți;
este inițiată de organizații, instituții sau agenții exterioare comunității;
subliniază importanța participării publice;
participarea are scopul creșterii capacității de auto-susținere (self-help);
crește ponderea democrației participative ca modalitate de luare a deciziei la nivelul
comunității;
folosește o abordare holistă;
Teoria dezvoltării comunitare – ca domeniu specific al sociologiei – nu se poate
compara cu teoriile disciplinelor de bază din domeniul soci-uman (sociologie și asistență
socială – discipline în care își are rădăcinile – ori psihologie, politologie, economie,
management etc. – discipline din care împrumută), aceasta fiind o teorie în dezvoltare care
împrumută permanent din teoriile disciplinelor de bază. Într-un sens real, cele mai teoretice
dezvoltări ale acestor discipline de bază formează un rezervor pentru teoria dezvoltării
comunitare care s-a dezvoltat mai degrabă ca o necesitate de intervenție practică.20
Teoreticienii dezvoltării comunitare nu pot să reinventeze roata și de aceea, spre
exemplu, sociologia și asistența socială au ajuns la stadii avansate privind cercetarea
intervenția în comunitate – ca realitate socială și dezvoltarea comunitară împrumută toate
metodele și tehnicile acestora; sau dacă pentru comunitatea rurală în dezvoltare principala
abordare este dezvoltarea economică locală, teoreticienii dezvoltării comunitare se vor duce la
cea mai potrivită teorie economică și o vor adapta la realitatea comunității rurale.21
20 James B. Cook, Community development theory.21 Edwards, Clark. "The Political Economy of Rural Development: Theoretical Perspectives," American Journal of
Agriculture Economics.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 21
Funcțiile dezvoltării comunitare
•funcția descriptivă – descrie fapte, fenomene și procese la nivelul socialului
comunitar.
•funcția analitic – explicativă – explica fenomenele și procesele comunitare
•funcția predictivă – poate face analize de tipul cauză – efect.
•funcția euristică – oferă modele de învățare
•dezvoltarea comunitară, fiind în perioada de construcție teoretică încă nu și-a
dezvoltat latura prescriptivă și proiectivă.
În concluzie, abordarea pe care o propunem pentru conceptul de dezvoltare
comunitară este una care face distincția clară între:
dezvoltarea comunității – ca rezultat – care se poate face prin demersuri și intervenții
specifice și altor domenii (proiecte de infrastructură și investiții – dezvoltare locală;
intervenții în agricultură – dezvoltare rurală; crearea de servicii sociale – dezvoltare
locală) și care până la urmă poate duce la acea comunitate dezvoltată tocmai din
perspectiva acelor aspecte amintite; și
dezvoltarea comunitară – care este un proces planificat de intervenție la nivelul unei
comunități care vizează specific creșterea capitalului social al acesteia. Acest tip de
intervenție poate folosi drept instrumente proiectele de infrastructură sau poate avea
rezultate privind infrastructura, serviciile sociale locale sau agricultura dar scopul final
al intervenției este creșterea capitalului social al comunității (ori al unuia dintre
elementele capitalului social).
Vom aprecia intervențiile care au rezultate specifice în ceea ce privește
dezvoltarea unei comunități pentru că rezultatele sunt foarte importante în orice proces de
dezvoltare comunitară, dar vom considera ca fiind intervenții de dezvoltare comunitară
doar pe acelea care urmăresc creșterea capitalului social al comunității, acest demers putând
atrage numeroase critici mai ales din partea cercetătorilor socialului care abordează
dezvoltarea comunitară în sensul larg al oricărei intervenții cu rezultate pozitive în
comunitate.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 22
Teorii ale dezvoltării comunitare
Teoria funcționalistă asupra dezvoltării comunitare
Acceptând teoria funcționalistă a sociologului american Roland L. Warren,22
considerăm comunitatea ca fiind o formațiune socială, ce îndeplinește cele cinci funcții
prezentate mai jos:
Funcția de socializare, prin care comunitatea transferă membrilor săi anumite valori,
principii și standarde;
Funcția prosperității economice, prin care comunitatea asigură membrilor săi
posibilitatea unei existențe sigure;
Funcția de participare socială, care satisface necesitatea generală a unei vieți sociale în
cadrul comunității;
Funcția de control social, care cere respectarea și promovarea valorilor, principiilor și
standardelor comunității impuse în cadrul normelor;
Funcția de sprijin reciproc, membrii comunității realizează sarcini ce sunt prea mari
sau prea urgente pentru a fi îndeplinite de o singură persoană.
După Warren aceste cinci funcții se regăsesc satisfăcute la orice comunitate de la cătun până
la metropole, fie în mod formal, fie în mod informal.
Dacă facem o analiză a comunității rurale românești, plecând de la teoria lui Warren,
vom constata că o comunitate are nevoie de intervenție, de tip proces de dezvoltare
comunitară, oridecâteori una dintre aceste funcții este „subdimensionată” la nivelul
comunității.
22 Warren, Roland. The Community în America . 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 23
Teoria sistemelor sociale
Comunitatea se comportă ca un sistem și are caracteristicile unui sistem social.
Foarte multe teorii tratează comunitatea ca un organism natural care este un subiect de drept
natural.23 Teoriile dezvoltării comunitare fac analiza asupra comunității din perspectiva unui
sistem convențional format din oameni care au angajamente și interacțiuni regulate.
Comunitatea ca forma particulară a unui sistem social distinge următoarele caracteristici24:
Oamenii implicați în acest sistem – comunitatea – oferă un sens și o recunoaștere a
relațiilor și ariei comune de interes împreună cu ceilalți membrii ai comunității;
Comunitatea ca sistem are longevitate, continuitate și durează în timp;
Operațiile din cadrul comunității depind considerabil de cooperarea voluntară, cu un
minim de uz al sancțiunilor și coerciției;
Comunitatea este un sistem multifuncțional. Sistemul produce multe lucruri pe
diversele dimensiuni ale interacțiunii;
Comunitatea este un sistem complex, dinamic și suficient de larg pentru ca relațiile
instrumentale să predomine;
Elementul geografic este cel mai adesea folosit pentru definirea granițelor comunității
ca sistem.
Abordarea holistică a comunității
Dezvoltarea comunitară nu poate aborda comunitatea decât ca un întreg integrat la
rândul său în structuri societale extinse. Fiecare element al comunității și al evoluției acesteia
este văzut permanent în contextul totalității.25
23 Plato. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald Cornford. New York:
Oxford University Press, 194524 Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society , Fall 197525 Ogilvy, J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 24
Teoria stadiilor dezvoltării bazate pe forme de capital – justificarea istorică a dezvoltării
comunitare 26
Istoric vorbind, fiecărui stadiu de dezvoltare a umanității îi putem asocia un model
de dezvoltare care are central o forma de capital pe care pune accentul.
a) Stadiul dezvoltării economice – centrat pe capitalul economic/financiar. În momentul
în care putem să vorbim de societatea modernă, nici o formă de dezvoltare umană nu poate
începe fără a pleca de la dezvoltarea economică centrată pe acumularea masivă și haotică de
capital. Acest lucru poate fi observat ca urmare a schimbărilor sociale majore și a revoluțiilor
– în România de după ’89 a început o goană masivă după acumularea de capital financiar,
societățile comerciale înregistrând profituri de 300% pe lună.
Odată cu satisfacerea nevoilor de bază și acumularea de capital, crește presiunea
socială a celor care nu reușesc să intre pe acest trend al acumulărilor financiare, presiune care
ar putea fi definită ca presiune pentru servicii sociale, pentru grija față de semeni și investiția
în resursa umană – ducând evoluția către o altă formă de dezvoltare umană – dezvoltarea
socială.
b) Stadiul dezvoltării sociale – bazat pe capitalul uman – pune accent pe dezvoltarea
resursei umane, și pe grija față de semeni. Investițiile majore se regăsesc în serviciile sociale
și în formarea – dezvoltarea personală a indivizilor.
c) Stadiul dezvoltării durabile – bazat pe capitalul natural – societățile umane consumă o
mare parte din energia lor pentru a proteja mediul și a-și proteja resursele naturale disponibile
pentru a asigura și generațiile viitoare. Acest stadiu al dezvoltării umane, a adus ceea ce se
cheamă conceptul de globalizare. Protecția naturii și a mediului nu poate fi asigurată decât cu
presiuni globale, înțelegeri și acorduri globale.
26 Clasificarea este preluată în prezentările realizate de Nicolae Cuta în cadrul cursurilor de Dezvoltare
comunitară pe care le-a dezvoltat pentru diferite organizații și instituții din Romania și Europa.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 25
d) Stadiul dezvoltării comunitare – care are la bază capitalul social și societatea civilă –
odată ce societățile își asigură un minim de dezvoltare economică, au grijă de grupurile
dezavantajate prin servicii sociale, au pus bazele unei dezvoltări durabile care să asigure
existența generațiilor viitoare – următoarea etapă este cea a transferului către nivelul local a
deciziei privind dezvoltarea, a dezvoltării relațiilor locale și structurilor sociale locale
generatoare de relații și de asemenea generatoare de dezvoltare.
Comunitatea este cea care decide propria dezvoltare, pentru că această comunitate
și-a descoperit o nouă formă de capital – capitalul social, practic singura formă de capital
care, pe măsură ce o consumi, își crește valoarea. Odată cu această “descoperire” comunitatea
nu mai are nevoie de decizii globale precum cele direct legate de protecția mediului, ea devine
capabilă să ia propriile decizii și sa-și genereze propriile opțiuni privind dezvoltarea.
Societatea civilă puternică și organizată devine singurul garant al unui capital
social constructiv, deschis și nedirijat. “Ca să profite de oportunitățile vieții în întregimea lor,
oamenii au nevoie de sentimentul de apartenență și de posibilitatea alegerii… Aceste atașări
necesită variantele societăților autonome, ceea ce de fapt numim societate civilă.”(Ralf
Dahendorf, 1997)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 26
III. Capitalul social
elementul central al dezvoltării comunitare
Cuprinsul capitolului
-Definirea capitalului social
-Capital uman / capital social
-Elementele cheie folosite în descrierea și înțelegerea capitalului social
-Legătura strânsă: capital social – proces de dezvoltare comunitară
-Capitalul social al comunității rurale din România
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 27
1. Definirea capitalului social
În prima parte a capitolului vom încerca să analizăm unul dintre acele elemente care
pot face distincția dintre diferitele teorii și modele de intervenție , amintite în Introducere, ca
fiind parte a unuia sau altuia dintre diferitele domenii ale socialului; ne propunem să analizăm
capitalul social ca element ce face distincția între dezvoltarea comunitară și celelalte tipuri de
intervenție care pot fi identificate la nivelul unei comunități.
Precizez: analiza capitalului social are în vedere, în mod specific, metodele de
intervenție la nivelul comunității rurale nu și rezultatele acestei intervenții și, de asemenea,
analiza capitalului social nu va merge în profunzime la analiza elementelor care îl definesc pe
acesta ci se va opri la o descriere generală și destul de simplă și ”vizuală” a acestuia din
perspectiva distincției pe care conceptul de capital social o trasează între dezvoltare
comunitară și celelalte domenii de intervenție la nivelul unei comunități.
Conceptul de capital social comportă la nivelul teoriilor sociologice o multitudine de
definiții și abordări; el apare pentru prima dată în discursul lui Lyda Judson Hanifan cu privire
la centrele școlare din comunitățile rurale. Conceptul este folosit pentru a descrie – “toate
lucrurile tangibile care contează cel mai mult în viața de zi cu zi a oamenilor” (Lyda Judson
Hanifan 1916).
Destul de recent, conceptul de capital social a fost preluat și dezvoltat prin
contribuțiile unor sociologi sau cercetători în domeniul socialului precum:
Jane Jacobs – 1961 – cu privire la analiza vieții urbane și a vecinătăților,
Pierre Bourdieu – 1983 – raportează capitalul social la teoria socială,
James S. Coleman – 1988 – în discursul său privind contextul social în educație,
În ultima perioadă, Banca Mondială este cea care are un aport important în
dezvoltarea conceptului de capital social fiind preluat drept concept central in organizarea
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 28
comunităților, concept care este legat de idea conform căreia coeziunea socială este
elementul principal (critic) care face ca societățile să prospere economic și să aibă o
dezvoltare durabilă, sustenabilă – (The World Bank 1999).27
Definiții ale capitalului social:
În măsura în care capitalul fizic are in vedere obiectele fizice, capitalul uman are
in vedere caracteristicile individului uman, capitalul social se referă la conexiunile dintre
oameni – rețelele sociale, normele de reciprocitate și încrederea generalizată între oameni.
Capitalul social se apropie foarte mult de „virtutea civică”, virtute care solicită relații sociale
reciproce. Indiferent de diferitele aspecte ale definirii sale, o tendință comună este păstrată
prin ”ideea de resursă disponibilă individului sau unei formațiuni sociale”28
Capitalul social se referă la instituții, relații și norme.
Capitalul social – este conceptul central al dezvoltării comunitare, concept pe
care F.Fukuyama îl definește ca fiind capacitatea oamenilor de a lucra împreună în grupuri
și organizații pentru scopuri comune .
Conceptul a avut și el o istorie proprie care a plecat de pe tărâmul psihologiei
sociale; de la a descrie capitalul de relații al unui individ și a ajuns un concept destul de
utilizat în sociologia contemporană, concept care descrie rețeaua de relații și forme de
organizare ale unei comunități ; asupra aspectelor de istorie nu vom insista în aceste rânduri.
Plecând de la idei precum:
dezvoltarea nu este doar un rezultat creșterii productivității și acumulării de capital, ci
ea este mai degrabă un produs al procesului de învățare în care sunt implicați
oamenii.
27 Smith, M. K. (2001) 'Social capital', the encyclopedia of informal education , www.infed.org/biblio/social_capital.htm28 Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 29
resursele de dezvoltare sunt limitate și o soluție pentru resursele limitate este
rezolvarea creativă a problemelor comunitare cu resurse minime existente la nivel
local;
teoria capitalului social pune accent pe procesul prin care indivizii participă împreună la
propria dezvoltare și la dezvoltarea comunității învățând să găsească împreună soluții la
problemele comune pe care le au și să dezvolte împreună planuri de acțiune. (F. Fukuyama,
2001 – „nu forțele economice determina cultura, ci cultura produce anumite forme de
comportament economic ”). Cercetători precum R.Putnam (1993) sau F.Fucuyama (2001) au
propus regândirea unor aspecte ale dezvoltării societăților umane (inclusiv ale dezvoltării
economice) plecând de la această nouă formă de capital identificată – capitalul social.
Ca actor decizional sau cercetător, poți avea diverse viziuni asupra dezvoltării și
fiecare teorie sau model îți propune o anume viziune; dezvoltarea comunitară – tema
centrală a acestei lucrări – propune inițierea dezvoltării cu creșterea capitalului social al
comunității creștere care să genereze prosperitatea, dezvoltarea economică, dezvoltarea
durabilă. În acest sens, acestea din urmă, dezvoltarea economică, socială, durabilă vor deveni
un rezultat al creșterii capitalului social al comunității. O astfel de abordare ar putea fi punctul
de plecare pentru o nouă formă de dezvoltare a comunității – formă propusă prin conceptul
sistemic de „dezvoltare organică” a comunități.29
John Guenther și Ian Falk în „Măsurarea încrederii și capacității comunitare” 30
consideră capitalul social ca bun comun care poate fi definit în termenii „procesului dinte
indivizi, grupuri, comunități și organizații, proces care influențează beneficiul social mutual
bun care este caracterizat prin:
normele și valorile care formează identitatea socială bazală,
rețelele și interacțiunile sociale care sunt vehiculele productivității,
încrederea și cooperarea care sunt factorii coeziunii sociale,
29 RuralNet – rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro30 Falk, I. and Guenther, J. 1999. “Role of Situated Trust in Rural Sustainability – Profile of Community Trust” in
Discussion Paper Series – Centre for Research and Learning in Regional Australia . Launceston, Tasmania.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 30
Aceste trei componente ale capitalului social nu se manifestă independent ci în strânsă
legătură una cu cealaltă având în centru conceptele de reciprocitate și încredere generalizată;
aceasta influențând sistemul de norme și valori ale comunității dar și densitatea rețelelor de
interacțiune socială, dar fiind la rândul lor influențate de rețele și de interacțiunea socială.

Capitalul social este singura formă de capital a comunității care nu se consumă –
cu cât consumăm mai mult această resursă cu atât ea se dezvoltă și mai mult. Woolcock
(1999) subliniază, în acest sens, diferența foarte mare între păstrarea capitalului social și
construirea capitalului social.31
2. Capital uman / capital social
Capitalul uman – este baza capitalului social al unei comunități – capital uman
însemnând oameni formați, capabili să folosească în scop personal instrumente de creștere a
productivității propriei munci. Pentru a putea vorbi însă de capital social este necesar să
vorbim de formele de organizare a oamenilor în termeni de: fenomene sociale, procese
sociale, rețele sociale, norme sociale, încredere, coordonare, reciprocitate, beneficiu mutual.
Capitalul uman este o formă a prezentului și arată nivelul de dezvoltare pe care
indivizii umani l-au atins; pe când capitalul social este o formă a viitorului – el răspunde o
abordare de genul: ce ofer eu azi comunității gândindu-mă că la un moment dat/viitor voi avea
și eu nevoie de ceva de la comunitate.
31 Woolcock, M. “Social capital earns human interest”, The Australian. 1999
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 31
3. Elementele cheie folosite în descrierea și înțelegerea capitalului social de către
majoritatea sociologilor sunt:
încrederea generalizată
normele de reciprocitate
nivelul participării comunității
Încrederea generalizată – acest concept este unul care descrie o comunitate în care
oamenii au încredere unii în ceilalți, se asociază spontan și inițiază spontan acțiuni comune,
participă frecvent la întâlnirii în care se dezbat probleme ale comunității, deleagă și își asumă
responsabilități. Cei mai mulți autori consideră încrederea generalizată drept elementul central
al capitalului social.
În 1996 Miztal prezintă încrederea ca fiind mai mult decât „o înțelegere cognitivă” și
că acest comportament rezultat dintr-o relație de încredere este influențat de așteptarea creată
de comportamentul celorlalți32; iar Cox descrie încrederea drept „măsură calității relațiilor” în
cadrul unei comunități.33
Există o strânsă legătură între noțiunea de încredere și relațiile de dependență mutuală.
O relație de încredere are trei caracteristici esențiale34:
școmportamentul de încredere este un comportament cu un oarecare grad de
risc; el constă în acțiunea în comun care are drept caracteristică
vulnerabilitatea uneia dintre părți față de cealaltă și când partea vulnerabilă
ar putea pierde din această relație;
șfiind o relație cu un grad mare de risc este necesară o a 2-a caracteristică a sa
pentru a o putea încadra în categoria numită încredere – posibilitatea de a rupe
această relație. Dacă această posibilitate lipsește, relația nu poate fi considerată
una de încredere;
32 Misztal, B. 1996. Trust in Modern Societies. Cambridge: Blackwell Publishing.33 Cox, E. 1997. Measurement as Paradox . Radio Nation Transcript: Ockham’s Razor.
http://www.abc.net.au/rn/science/ockham/stories/s364.htm34 Lorenz, Edward H. – Neither Friends nor Strangers: Informal Networks of Subcontracting in French Industry, 2000
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 32
șcea de a treia caracteristică a unei relații de încredere ține de asocierea riscului
cu comportamentul celeilalte părți din relație. Dacă riscul ține de contextul
general sau de alți factori externi – relația nu poate fi considerată una de
încredere.
Normele de reciprocitate – „ reciprocitatea generalizată presupune o relație
neechilibrată, nerăsplătită și continuă de schimb în care ambele părți implicate se așteaptă ca
favoarea oferită să fie întoarsă mai târziu” (Putnam, 2001). Când o comunitate este guvernată
de un astfel de set de norme oamenii se implică în activități nu pentru a urmării un bine
personal imediat ci, mai degrabă vizând binele comun. Acest bine comun derivă din conștiința
binelui comun care se întoarce mai devreme sau mai târziu. Reciprocitatea este rezultatul
conservării și amplificării relațiilor pozitive și încrederii la nivelul comunității.
Nivelul participării – un element foarte important în dezvoltarea capitalului
social al unei comunități, element care vine în susținerea celor două elemente de bază amintite
mai sus este creșterea nivelului participării oamenilor la viața comunității sau ”rețelele
angajamentului civic”35. Nivelul participării comunității este cel care face distincția
dimensiunea funcțională/constructivă și cea disfuncțională/distructivă a capitalului social –
aceasta din urmă fiind o caracteristică a comunităților închise sau elitiste. Argumentele
principale pentru o intervenție pentru creșterea participării sunt:
Interacțiunea frecventă – care cultivă normele reciprocității, actorii
comunitari au o grijă mai mare în a se sprijini unii pe alți, în a-și acorda
atenție unii altora. Putnam, făcând o comparație între nivelul de dezvoltare
ridicat al nordului Italiei comparativ sudul spune ca acest nivel ridicat se
datorează faptului că în nord „există mai multe coruri bisericești” (Putnam,
1993); vrând de fapt să scoată în evidență interacțiunea crescută a
membrilor comunității și capacitatea acestora de a se asocia spontan.
Coordonarea și comunicarea îmbunătățită facilitează schimbul de
informații și creșterea încrederii generalizate. Crește pentru început
35 Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 33
încrederea în structuri, organizații și instituții, ceea ce pe termen lung
influențează pozitiv nivelul încrederii membrilor comunității.
Succesele avute în colaborare și conservarea acestora încurajează
cooperările viitoare și creșterea interacțiunii.
După Robert Putnam „premisa centrală a capitalului social este că rețelele sociale
au o valoare proprie”. Capitalul social se referă la valoarea colectivă a tuturor „rețelelor
sociale” (ceea ce știu oamenii) și la tendința care apare în cadrul acestor rețele de a face ceva
pentru ceilalți (normele de reciprocitate).
Termenul de capital social accentuează nu doar aspectele plăcute ale unei
comunități (sentimentele calde și binevoitoare), dar și o largă varietate de benefici specifice ce
pot decurge din încredere, reciprocitate, informare și cooperare care asociate cu rețelele
sociale reprezintă baza conceptului de capital social. Capitalul social creează valori pentru
oamenii care sunt implicați, conectați la acțiune, dar nu în ultimul rând, și pentru privitori,
pentru cei care stau pe margine.
Canalele pe care acționează, lucrează capitalul social sunt:
circuitul informațiilor (învățarea privind propria carieră, căutarea unui loc de muncă,
schimbul de idei cu colegii, etc.)
normele de reciprocitate (sprijinul mutual) sunt dependente de rețelele sociale.
Rețelele închise compuse din “similari” susțin reciprocitatea particularizată (în
interiorul grupului) în timp ce legăturile dintre diferitele rețele compuse din indivizi
diferiți susțin reciprocitatea generalizată.
acțiunea colectivă depinde de rețelele sociale, dar poate genera la rândul ei alte rețele
și structuri sociale
“lărgirea identității” și solidaritatea încurajează rețelele sociale să schimbe conceptul
și mentalitatea de tip “EU” cu o mentalitate de tip “NOI”.
Capitalul social poate fi găsit în rețelele de prieteni, în cadrul vecinătăților, în biserici, în școli,
în cluburi de fotbal sau altfel de cluburi, în cadrul asociațiilor civice și chiar și în baruri .
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 34
4.Legătura strânsă: capital social – proces de dezvoltare comunitară
Practic, ideea centrală a lucrării, pe care am încercat să construiesc întreg
demersul de analiză a modelelor de intervenție specifice dezvoltării comunitare, este aceea
că dezvoltarea comunitară nu este un domeniu larg care include toate aspectele dezvoltării
unei comunități – ci este un domeniu specific care are în centrul său conceptul de capita l
social.
La această idee vom reveni permanent pe parcursul lucrării în formă
argumentativă și demonstrativă – mai ales în capitolul următor dedicat analizei modelelor
implementate și în concluziile prezentei lucrări; în acest capitol vom continua cu a scoate în
evidență acele avantaje pe care le aduce un proces de dezvoltare comunitară care este
bazat pe creșterea capitalului social în cadrul unei comunități rurale. Aceste avantaje sunt:
Combaterea sărăciei – folosind abordarea comunitară a problemelor sociale.36
Construirea capacităților la nivel local – rețelele și structurile inițiate durează în
timp și se reproduc la nivelul comunități, fiecare generând la rândul lor alte rețele și
structuri.
Mutarea controlului de la nivel central la nivel local – comunitatea devine capabilă
să preia funcții care erau asigurate de la nivel central.
Implementarea și adaptarea programelor de sus în jos (top-down) – comunitatea
nu aplică doar programe impuse de la nivel central ci preia activ programele impuse
de la acest nivel și le adaptează propriilor nevoi.
Decizii de jos în sus – comunitatea devine capabilă să decidă propria dezvoltare și își
reduce gradul de dependență de nivelul central. Ea inițiază și dezvoltă propriile
programe de dezvoltare bazate pe propriile resurse comunitare.
36 ”Dată fiind multitudinea de probleme cauzate de sărăcie, mecanismele standard ale statutului bunăstării
(sistemul de asigurări sociale și sistemul de asistență socială) par a avea o eficiență foarte limitată. Resursele
disponibile la nivel central sunt strict limitate. … o abordare la nivel comunitar a sărăciei poate deveni o
componentă crucială a strategiei naționale de combatere a sărăciei” – Zanfir, C., în Zanfir, E., (coord.) Strategii
antisărăcie și dezvoltare comunitară, Expert, București, 2000.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 35
Relații colaborative între organizațiile publice și private și grupuri comunitare –
se dezvoltă parteneriatul public–privat inclusiv în implementarea programelor
guvernamentale.
Rezolvarea creativă a problemelor în comunitate – oamenii găsesc soluții locale, cu
resurse reduse la propriile probleme.
Învățarea comunitară participativă – structurile și informațiile acumulate se
reproduc la nivel local.
Lucrul împreuna pentru binele comun – crește nivelul asociativității comunității și
gradul de asociere al oamenilor pentru rezolvarea propriilor nevoi.
Capitalul social ridicat al unei comunități, atunci când nu este predominat de
spiritul civic poate dezvolta și aspecte negative acute sau poate rămâne la ceea ce am putea
numi puncte slabe ale unui capital social ridicat al unei comunități. Aceste puncte slabe s-ar
putea manifesta sub următoarele aspecte:
Capitalul social ridicat exclude outsiderii – este foarte dificil de pătruns în
comunitate și să fi acceptat de aceasta – tocmai pentru ca legăturile sunt foarte
puternice între membrii comunității,
Presiunea comunități poate fi sufocantă pentru indivizii – presiunea comunității
devine atât de puternică și controlul social atât de mare încât ele sunt resimțite
puternic la nivelul individului.
La nivelul analizei și importanței capitalului social în dezvoltarea și evoluția
comunităților s-a ajuns la ideea de „stoc de capital social al comunității”; la fel cum putem
vorbi de orice altă resursă a comunității. Mai mult decât atât, dacă facem referire la o
comunitate săracă, lipsită de resursele materiale – atunci stocul de capital social poate deveni
singura sursă de dezvoltare pentru comunitatea respectivă. Este dificil să te duci la o
asemenea comunitate – săracă și lipsită de resurse – să-i propui să se organizeze pentru a
obține rezolvarea unor probleme de către factorii implicați sau responsabili (organizare
comunitară), de asemenea este la fel de greu să le propui un program de dezvoltare durabilă
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 36
cu componentă ecologică sau un program de dezvoltare economică locală – tocmai pentru că
lipsesc resursele. Dar devine mai facil să sprijini oamenii să se asocieze, să analizeze
problemele comunității și propriile nevoi și să găsească soluții pentru unele dintre ele și
parteneri pentru rezolvarea lor.
Care ar putea fi rezultatele unei abordări de tip creșterea capitalului social al comunității?
Este o întrebare al cărui răspuns se găsește dacă avem în vedere următoarele
aspecte (rezultate) la nivel comunitar ale creșterii capitalului social:
Dezvoltarea de capacități la nivelul comunității,
Menținerea infrastructurii comunitare,
Dezvoltarea rețelelor comunitare,
Dezvoltarea rețelelor între comunități,
Dezvoltarea legăturilor între nivelul local și nivelul guvernamental/național,
Sentimentul de securitate și încrederea,
Participarea civică și schimbul de informații,
Participarea civică și relația cu exteriorul,
Leadershipul local – formarea liderilor și asumarea rolurilor de lider,
Dezvoltarea mediului asociativ intern
Inițierea de relații asociative externe,
Posibilitatea de a Planifica și Previziona viitorul.
5.Capitalul social al comunității Rurale din România
Specifice comunității rurale românești sunt 2 forme de capital social:
Modelul formal al „partidului unic” – ca model poate fi întâlnit în comunitățile
de câmpie unde principiile societății comuniste s-au impus tradiției comunitare românești și
așa foarte slăbită de diversele influențe străine. „Poiana lui Iocan” este înlocuită cu ședințele
de partid ținute la diversele instituții ale satului: CAP, Primărie, Scoală. Modelul familiei
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 37
lărgite este slăbit impunându-se tot mai mult modelul familiei nucleu. Rolul educativ al femeii
în familie este preluat treptat de instituții substitut ale sistemului de învățământ, fiind exagerat
rolul de tovarăș în câmpul muncii al femeii (imaginile care predomină viața socială comunistă
sunt – femeia tractorist, femeia sudor etc.). Instituția biserici își pierde rolul coalizator și
catalizator al comunității fiind mai degrabă interzisă mai ales în mediile intelectualimii rurale.
Formele de organizare ale comunităților rurale (composesoratul, vecinătățile, structurile de
consilieri parohiali) sunt desființate prin presiunea de partid.
Principalele caracteristici ale acestui model:
proprietatea comună asupra bunurilor – care pe termen lung duce la diluarea spiritului
de proprietate și legitimarea unor fenomene sociale delincvente (ex.: furtul nu se
aplică la etichetarea acțiunilor de însușire de bunuri făcute de pe proprietatea comună),
promovarea pe linia valorilor de partid – care nu coincideau de cele mai multe ori cu o
calitate a valorii umane cerute – și are ca efect deteriorarea calitativă a resursei umane
la nivelul decizional în sistem,
morala de partid – care promova chiar acțiuni criminale ca fiind morale, dacă serveau
cauzei.
sistemul de securitate bazat pe rețele de informatori chiar în rândul celor mai
importante instituții ale comunității.
Modelul informal al comunității tradiționale – a rezistat influenței modelului
comunist mai ales în comunitățile de munte în care colectivizarea nu s-a realizat sau a fost
doar parțială. Influențate de presiunea modelului comunist comunitățile tradiționale însă au
căpătat o tendință de comunități închise organizate în jurul bisericii ca principală instituție
socială a comunității și pe modelul rețelei de rudenie (familia lărgită și relația extinsă de
rudenie) ca formă de interacțiune și sprijin mutual la nivelul comunității.
În aceste comunități, modelul CAP nu a reușit să se impună decât ca existență
formală, autoritățile locale rămânând o formă secundară de organizare care nu a reușit să se
impună modelului tradițional care are ca principale forme de organizare a comunității
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 38
Consiliul de Curatori (Consiliul Parohial) sau forme de organizare economică
(Composesoratele) care organizează întreaga activitate a comunității.
Aceste două modele au creat diverși hibrizi prin apariția și dezvoltarea unor
forme de capital social post decembrist (1989), forme de capital specifice evoluției și
dezvoltării societății civile: grupuri de inițiativă, organizații neguvernamentale, cluburi, centre
comunitare etc.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 39
III – Dezvoltarea comunitară
proces planificat de intervenție în comunitate
Dezvoltarea comunitară – evoluție și intervenție
Valori și principii ale dezvoltării comunitare
Etapele procesului de dezvoltare comunitară
Metode specifice fiecărei etape
Metode de intervenție specifice dezvoltării comunitare
Metode de intervenție – prezentare
Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare
Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 40
Dezvoltarea comunitară – evoluție și intervenție
Valori și principii ale dezvoltării comunitare
Dezvoltarea comunitara – este deci un proces de intervenție complexă,
planificată, care are drept scop creșterea capitalului social al comunității, creșterea
capacității acesteia de a-și planifica propria dezvoltare și de a pune în practica propria
viziune de dezvoltare.
Fiind un proces de intervenție la nivelul comunității, aceasta presupune
respectarea unor principii specifice, principii generale de acțiune din care derivă principiile
de acțiune și intervenție la nivelul comunității. Aceste principii au ca bază valorile pe care
dezvoltarea comunitară le promovează.
Valorile și principiile generale de acțiune ale dezvoltării comunitare37
Valorile
dezvoltării comunitare
1. Echitate socială
2. Patrimoniul local
3. Încredere
4. Responsabilitate
5. Profesionalism
6. Civism
7. Deschidere
8. Voluntariat
9. CreativitatePrincipiile dezvoltării comunitare
1. Participarea și implicarea comunității pe tot parcursul
procesului de dezvoltare comunitara
2. Valorizarea resurselor locale
3. Abordarea strategică a nevoilor locale
4. Dezvoltare durabilă
5. Promovarea voluntariatului
6. Respectarea obiceiurilor și tradițiilor locale
7. Neapartenența politică și/sau religioasă
8. Responsabilitatea intervenției
9. Transparența procesului de dezvoltare comunitară
10. Respectarea diversității și promovarea egalității șanselor
11. Promovarea parteneriatului
37 RuralNet – rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 41
Principii de acțiune la nivel comunitar în dezvoltarea comunitară
Membrii comunității își cunosc întotdeauna cel mai bine propriile nevoi și sunt
capabili să și le identifice;
Membrii comunității pot identifica cele mai realist strategii și modalități de rezolvare a
propriilor nevoi;
Membrii comunității pot pune cel mai bine în practică soluțiile pe care le-au identificat
ca rezolvare a propriilor nevoi.
Procesul dezvoltării comunitare – presupune că o comunitate parcurge planificat mai multe
etape pentru a ajunge la un nivel al capitalului social care să genereze la rândul său
dezvoltare.
Etapele procesului de dezvoltare comunitară38
I. Evaluarea receptivității comunității
II. Identificarea rețelei de relații în comunitate
III. Realizarea profilului comunității
IV. Planificarea comunitară
V. Acțiunea comunitară
VI. Planificarea strategică
VII. Implementarea planului strategic
VIII. Evaluarea:
procesului de dezvoltare comunitară
comunității
38 RuralNet – rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 42
I. Evaluarea receptivității comunității
În această etapă de premergătoare a intrării în comunitate, practic vom evalua
capitalul social al comunității – capital care se regăsește parțial în următoarele elemente:
asociativitate, voința de schimbare – existența unui grup care vrea să facă ceva în comunitate,
posibile conflicte, experiențe comune, relații și procese sociale la nivelul comunității, etc.;
elemente în funcție de care se poate decide începerea procesului de intervenție în acea
comunitate. Elementele de evaluat pot diferi în funcție de specificul și interesul (profesional)
al organizației care urmează să lucreze cu comunitate, dar punctul comun rămâne
disponibilitatea/receptivitatea comunității la o intervenție din afară. Această etapă nu durează
foarte mult dar va fi realizată aplicând aceleași principii de participare a comunității la
evaluare pentru a face comunitatea să-și conștientizeze propriile limite și punctul inițial al
procesului de dezvoltare comunitară. În această etapă dezvoltarea comunitară se intersectează
foarte mult cu sociologia fiind împrumutate tehnicile de cercetare specifice acesteia: interviul
individual sau de grup, focus -grupul, chestionarul, observația directă și observația
participativă.
II. Identificarea rețelei de relații în comunitate
Această etapă, care se suprapune peste intrarea agentului de dezvoltare comunitară
în comunitate sau începerea intervenției (fie ea provocata din afara sau din interior) are ca
scop cunoașterea reciprocă și construirea de relații care să susțină apoi diversele acțiuni
comunitare. Acum începe tipul de intervenție specifică în care prin tehnici participative este
identificată (construită) harta relațiilor comunitare.
Tot în această etapă are loc:
informarea comunității despre prezența și rolul intervenției,
identificarea actorilor cheie,
formarea și consolidarea unui grup de lucru,
mobilizarea (scuturarea) comunității.
Este o etapă de durată și în care agentul de dezvoltare comunitară trebuie să identifice
structura comunității pe grupuri, posibilele grupuri izolate și să aibă grijă ca și acestea să fie
luate în considerare și implicate.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 43
III. Realizarea profilului comunității
Este o etapă necesară înaintea continuării oricărei acțiuni / intervenții de
dezvoltare sau rezolvare de probleme din comunitate. Respectând principiile dezvoltării
comunitare este important ca profilul comunității să fie făcut împreună cu membri comunității
și rolul agentului de dezvoltare comunitară este să încerce să atragă atenție atât asupra
nevoilor dar mai ales asupra resurselor locale. De asemenea poate fi luat în considerare un
context mai larg decât cel al comunității prin analiza oportunităților și amenințărilor externe.
IV. Planificarea comunitară
Orice comunitate are în memoria și conștiința colectivă exemple de bună practică
din trecutul acestei comunități și folosind ca tehnică abordarea pozitivă putem să creăm
încrederea în propriile puteri de a rezolva nevoi comune sau probleme locale. Însă pentru o
comunitate care nu are experiențe recente sau încredere în lucru în comun pentru rezolvarea
unor astfel de nevoi ale comunității este important să treacă printr-un proces de planificare,
implementare și evaluare a unei astfel de acțiuni care să fie foarte centrat pe rezultate
concrete, vizibile și obținute în termen scurt. Această etapă nu este una obligatorie pentru
orice tip de intervenție, dacă există resursele necesare se poate trece direct la etapa VI.
Planificare strategică. Chiar și în condițiile concentrării pe o acțiune punctuală este însă
nevoie ca membrii comunității să fie provocați să își creioneze o viziune asupra comunității,
asupra rolului lor sau a altor factori interesați în atingerea acestei viziuni; ei au astfel
imaginea de ansamblu, de perspectiva asupra efortului lor curent și pot să integreze acțiunea
lor în planuri mai mari. Pe baza profilului comunității pot apoi prioritiza și identifica nevoi
comune sau probleme comunitare care pot fi rezolvate cu resursele existente sau resurse
posibil de atras intr-o perioadă de timp scurtă și să planifice o acțiune comunitară de
rezolvare a acestora.
V. Acțiunea comunitară
Această etapă, strâns legată de cea anterioară, presupune punerea în aplicare a
planului comunitar, ocazie cu care se construiește echipa, se câștiga încrederea comunității,
se construiesc relații în și în afara comunității, etc. Agentul de dezvoltare comunitară trebuie
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 44
să fie foarte atent la proces în această etapă de implementare pentru că ea constituie în sine o
sursă extraordinară de învățare și construire de capacități pentru comunitate. Ca orice proces
de învățare are nevoie la sfârșit de o evaluare prin care se pot trage concluzii asupra modului
în care a fost inițiată, planificată și implementată acțiunea comunitară. Foarte importante sunt
rezultatele vizibile pe termen scurt și dezvoltarea sentimentului de proprietate al acestor
rezultate.
VI. Planificarea strategică
Planificarea strategică presupune un proces mai elaborat de gândire asupra
viitorului comunității în care sunt identificate strategii de dezvoltare pe mai multe domenii sau
sectoare de activitate. În această etapă se poate lucra pentru identificarea și dezvoltarea de
servicii comunitare necesare, pentru dezvoltarea de parteneriate cu alte comunități sau
organizații cheie, etc.
VII. Implementarea planului Strategic
Odată cu dezvoltarea unei strategii comunitare este planificată și modalitatea de
implementare a acestei strategii, persoanele responsabile pentru fiecare domeniu în parte și,
de asemenea, sunt construite parteneriate locale pentru implementarea strategiei de
dezvoltare. Planurile strategice sunt planuri pe termen lung, perioada de planificare crescând
proporțional cu experiența în acest tip de planificare; ele necesită revizuiri periodice și de
asemenea evaluări periodice.
Foarte important în cadrul ultimelor două etape este nivelul de participare al
comunității la planificarea strategică a dezvoltării și la implementarea planului strategic.
Există multe comunități care planifică strategic și implementează strategii – însă este foarte
greu să spunem că aceste comunități sunt într-un proces de dezvoltare comunitară. Caracterul
comunitar al oricărei intervenții este dat de modul în care aceasta contribuie la creșterea
capitalului social al comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 45
VIII. Evaluarea procesului de dezvoltare comunitară
Necesitatea de evaluare este de la sine înțeleasă și dată de faptul că odată
introduse schimbările la nivelul comunității, aceste sunt ireversibile și doar o evaluare
periodică poate oferi o imagine a direcției către care se îndreaptă comunitatea, un semnal
privind evoluția capitalului social al acesteia. Pe lângă evaluarea procesului de dezvoltare
comunitară este necesară și evaluarea rezultatelor obținute. Chiar dacă dezvoltarea comunitară
înseamnă introducerea unor “schimbări pozitive” la nivelul comunității, de multe ori
schimbările nu corelează cu rezultatele.
Metodele de intervenție specifice fiecărei etape
Fiecare din această fază a procesului de dezvoltare comunitară cere
preponderent o anumită metodă . Am încercat o ilustrare a acestei idei în tabelul următor,
tabel pe care o să-l denumesc de acum modelul intervenției în trepte.
Modelul intervenției în trepte
NrEtapa procesului de
Dezvoltare comunitarăMetode adecvate
1Evaluarea receptivității Ancheta, observația
2Identificarea rețelei de relații Facilitare
3Realizarea profilului comunității FacilitareInstruire
4Planificare comunitara FacilitareInstruireMentorat
5Acțiunea comunitara InstruireMentoratConsultanță
6Planificarea strategica MentoratConsultanță
7Implementarea planului strategic Consultanță
8Evaluarea Ancheta, Observația
Metodele, așa cum le-am prezentat în acest model, pot naște întrebări din
perspectiva sociologului/specialistului în dezvoltare comunitara care poate percepe o oarecare
forțare privind utilizarea lor doar în anumite etape.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 46
Modelul nu își propune să facă delimitări ci doar să sugereze într-o logică destul
de simplă o succesiune a utilizării metodelor specifice în procesul dezvoltării comunitare și o
ierarhizare a lor la nivelul fiecărei faze a procesului.
1. Evaluarea receptivității comunității – în această fază se folosește ancheta, fiind utilizate
tehnici specifice și instrumente specifice: chestionarul, interviul individual, focus-grupul,
interviul de grup. Observația directă, observația participativă și analiza datelor sunt de
asemenea metode utile în această etapă a procesului de dezvoltare comunitară.
Dar utilizarea anchetei nu se sfârșește în această etapă și ea nici nu este o metodă
specifică dezvoltării comunitare ci una împrumutată din științele sociale. Și în identificarea
rețelei de relații comunitare poate fi utilizată ancheta sociologică, numai că în această situație
consider că avem de a face cu o cercetare sociologică formală și nu cu inițierea unui proces de
dezvoltare comunitară bazat pe principii participative.
2. Identificarea rețelei de relații comunitare – este etapă coincide inițierii procesului
propriu-zis de dezvoltare comunitară. De ce doar facilitare comunitară în această etapă? În
viziunea acestui înțeles al dezvoltării comunitare și al modelului, comunitatea însăși își va
trasa liniile propriei rețele de capital social – agentul dezvoltării comunitare fiind aici doar
pentru a sprijini acest proces și mai ales pentru a sprijini inițierea acestui proces –
conștientizarea necesității lui.
3. Realizarea profilului comunității – Specific acestei etape sunt facilitarea comunitară și
instruirea liderilor comunitari și ai membrilor comunității. În momentul în care împreună cu
comunitatea (sau un grup de inițiativă) începi să analizezi nevoile și resursele comunității deja
este necesar pasul către capacitarea grupului, către transferul de cunoștințe și abilități înspre
oamenii cu care lucrezi.
4. Planificarea comunitară – în această etapă facilitarea, instruirea și mentoratul au ponderi
egale în implicarea și rolul agentului de dezvoltare comunitară:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 47
încă facilitează evoluția grupului de inițiativă care s-a cristalizat dar are nevoie să
rămână deschis pentru a atrage și alte resurse umane din comunitate,
transferă cunoștințe și abilități privind planificarea comunitară; dar
devine și mentor pentru grupul de inițiativă care implică comunitatea în procesul de
planificare.
5. Acțiunea comunitara – facilitarea nu se mai face simțită în această fază. Agentul de
dezvoltare comunitară instruiește membri grupului de inițiativă pe teme precum:
managementul de proiect, lucrul în echipă, comunicare, coordonare etc.; și este mentor pentru
aceștia în relația lor cu comunitatea. De asemenea el asigură consultanță pe partea de
management de proiect.
6. Planificarea strategică. Mult timp mi-am pus întrebarea dacă în această etapă facilitarea
nu are cea mai importantă pondere. La prima vedere cea mai adecvată formulare este
facilitarea unui proces de planificare strategică. Cred totuși că formularea nu este corectă. Poți
facilita o întâlnire de realizarea unui plan strategic dar nu planificarea strategică. La startul
acestei etape grupul comunitar este suficient de bine închegat și are expertiză pentru a derula
un proces de planificare strategică. El are nevoie de mentoring pentru mai multe alternative
privind planificarea și de consultantul specializat pe acest domeniu al realizării de planuri
strategice.
7. Implementarea planului strategic – în această etapă consultantul este cel care sprijină
grupul în realizarea planului propus. Putem identifica diverse forme de consultanță specifică
în funcție de direcțiile de dezvoltare și de proiectele specifice inițiate.
8. Evaluarea – în această fază din nou intervine ancheta și observația pentru evaluarea
procesului de dezvoltare comunitară și a stadiului evoluției comunității.
În realitate nu vom găsi un astfel de proces liniar, simplu. El este unul ciclic cu
foarte multe scurtcircuitări. De asemenea, o comunitate (sau mai ales un agent de dezvoltare
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 48
comunitară) poate să considere că una din metode sau una din etape este mai importantă și să
o dezvolte pe aceasta. În abordarea acestui model toate metodele au o importanță egală iar
succesiunea lor contribuie la reușita procesului de dezvoltare comunitară și la rezultatul
acestui proces – dezvoltarea comunității.
Modele de intervenție specifice dezvoltării comunitare
Metode de intervenție – prezentare
Dezvoltarea comunitară, ca domeniu cu pretenții din ce în ce mai mari de
disciplină își dezvoltă metode specifice împrumutând și adaptând din metodele utilizate de
celelalte științe din spectrul socialului. Principalele metode folosite (împrumutate) de
dezvoltarea comunitară fac parte din categoria metodelor directe de intervenție cum ar fi:
Ancheta cu formele ei cele mai utilizate:
„din aproape în aproape” – care creează un „dispozitiv ce se bazează, în principal, pe
mobilizarea relațiilor sociale”39.
informatorii releu – acei informatori care sunt integrați în inima unor rețele sociale și
care pot oferii informați esențiale despre comunitate și pot facilita alte contacte în
comunitate pentru a obține informațiile necesare.
releurile instituționale – au un mare avantaj în eficacitatea obținerii informațiilor
necesare dar au un minus în ceea ce privește neutralitatea și obiectivitatea rezultatelor
obținute.
Un alt aspect legat de folosirea anchetei în dezvoltarea comunitară este acela legat de
„efectul de lupă”40 pe care îl introduc de cele mai multe ori practicienii în dezvoltarea
comunitară care folosesc ancheta în primele etape a dezvoltării comunitare. Acest aspect este
legat de faptul că în dezvoltarea comunitară folosim ancheta pentru a obține acele informații
care să ne ghideze în dezvoltarea unui proces participativ în comunitate și atunci ancheta va
39 Singly, Francois de, coord. Ancheta și metodele ei, Nathan, Paris, 199240 Singly, Francois de, coord. Ancheta și metodele ei, Nathan, Paris, 1992
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 49
accentua și aprofunda acele aspecte ale comunității care sunt relevante pentru un proces
participativ de generare de capital social în comunitate.
Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare
Mentoratul pentru lideri comunitari – suportul acordat grupului de lideri pentru ca aceștia să
devină facilitatorii pentru un grup mai larg de acțiune sau în derularea acțiunilor comunitare
(faza V.).
Instruirea / Formarea (trainingul) – instruirea și formarea cunoștințelor și abilităților
Consultanță – suportul specializat acordat liderilor comunitari sau grupurilor de inițiativă sau
de interes din comunitate în dezvoltarea diverselor proiecte de dezvoltare comunitară.

Facilitarea comunitară ca metodă fundamentală a dezvoltării comunitare
Materialul prezentat în are la bază rezultatele muncii membrilor RuralNet –
Rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comunitară din România (www.ruralnet.ro) –
la elaborarea de standarde în dezvoltarea comunitară în România. O parte din ideile
prezentate și din termenii folosiți sunt pentru prima dată în afara rapoartelor interne ale
RuralNet, materialul fiind și un prim test pentru acești termeni.
Definirea facilitării
Cea mai simplă definiție a facilitării ar fi „a face să se întâmple”. Dacă dezvoltăm
puțin această definiție am putea spune că facilitarea reprezintă acțiunea la nivelul proceselor
care au loc într-un grup pentru ca acesta (grupul) să-și atingă scopul pentru care s-a constituit;
să-și rezolve eficient sarcina.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 50
Facilitarea comunitară și dezvoltarea comunitară
Conform etapelor procesului de dezvoltare comunitară dezvoltat de membri
RuralNet, (prezentate mai sus) facilitarea comunitară, ca metodă de dezvoltare comunitară s-
ar regăsi preponderent în etapele a II-a, a III-a și a IV-a unde reprezentanții comunității
lucrează la identificarea propriilor resurse și planificarea acțiunii comunitare. Facilitarea ca
metodă poate fi utilizată și punctual în cadrul unui proces de dezvoltare comunitară
(facilitarea unei întâlniri de ex.) și în celelalte etape care însă necesită preponderent alte
metode.
Nivelul la care este implicată comunitatea.
-comunitatea.
-grupul de lideri,
-grupuri de interese / grupuri de inițiativă.
Un aspect foarte important de analizat este acela al nivelului la care se face
facilitarea privind implicarea comunității . Există sau existau abordări care susțin că
facilitarea comunitară este necesar a fi realizată la nivelul întregii comunității (Fondul Român
de Dezvoltare Socială, Asociația Română de Dezvoltare Comunitară).
Consider că este foarte dificil (chiar imposibil) să facilitezi o comunitate; de fapt,
așa cum se prezintă procesul la cele două organizații amintite, este unul de identificare și
facilitare a grupului de lideri (formali și informali) ai comunității cu raportare la comunitate
prin procese de consultare a membrilor acesteia și implicare a lor în faza de planificare și
implementare a acțiunilor comunitare.
O altă abordare cu rezultate pozitive și prezentă la aproape toate organizațiile
RuralNet (inclusiv cele două amintite) este facilitarea grupurilor de interese (și/sau grupurilor
de inițiativă). Dacă ar fi să găsesc un argument în a susține abordarea pe grupuri de interese
(în raport cu abordarea grupului de lideri), acest argument ar putea fi sintetizat în cuvintele
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 51
următoare – consider că mai ușor poate o persoană INTERESATĂ să ajungă LIDER (cu
puțină informație și transfer de cunoștințe și abilități) decât un LIDER dezinteresat să se
implice în activitatea în folosul comunității, sau spus cu alte cuvinte e mai ușor să ajuți
oamenii să devină lideri decât să motivezi liderii.
Aceste grupuri (cele de inițiativă / interes) se pot constitui în jurul unui interes
comun/ o nevoie comună care poate acoperi un spectru foarte larg la nivelul unei comunități:
-înființarea unei organizații comunitare,
-organizarea în jurul Căminului Cultural,
-activități de infrastructură,
-mici activități generatoare de venit / întreprinderi sociale,
-mici lucrări de amenajare,
-amenajarea unui parc,
-inițierea unui centru comunitar,
-deschidere a școlii către comunitate,
-derularea unei acțiuni cu voluntari,
-organizarea grup de teatru comunitar,
-organizarea unei festivități în comunitate,
-organizarea unor servicii sociale etc.
Facilitarea – între necesitate și modă.
Unul dintre aspectele pozitive ale evoluției aplicării acestei metode în România
este că deja se înțelege utilitatea ei în procesul de învățare la firul ierbii . Schimbarea aduce
cu sine o mulțime de necunoscute la acest nivel iar învățarea prin formare (instruire) nu are
eficiența necesară unui ritm atât de susținut al schimbării. A fost necesar să fie derulate
proiecte de anvergură a căror rezultate s-au lăsat așteptate pentru a ajunge la concluzia că nu e
suficient să formezi oameni la un curs pentru a avea rezultate cum de asemenea nu e suficient
să finanțezi proiecte; nici acestea nu au rezultatele așteptate – la o analiza pe termen lung și la
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 52
nivel general se regăsește greu eficiența investiției în aceste proiecte (la nivel de rezultate
privind creșterea capitalului social).
Facilitarea este o învățare în propriul mediu, o experimentare îndrumată a acțiunii
într-un câmp familiar de relații sociale – spre deosebire de cursul de formare care te scoate din
mediu chiar și prin simplul fapt că forțează crearea unui grup artificial în care oamenii se
cunosc mai mult sau mai puțin și sunt puși în situația unor experiențe cu totul noi pentru ei.
Chiar la nivel de programe ale Ministerului Educației au început să apară posturi
de facilitatori – care (o concluzie proprie) cred că a început să devină obligatorie în toate
programele implementate. Vezi facilitatorul școlar din Proiectul pentru Învățământul
Rural al Ministerului Educației, finanțat de Banca Mondială și implementat cu Asistența
tehnică a Centrului Educația 2000+ sau Agentul Local de Implementare în programul
Accesul la educație a grupurilor dezavantajate, proiect implementat de Ministerul
Educației cu fonduri PHARE și cu asistența tehnică a IMC Consulting Romania.
Însă ca orice lucru ce prinde, facilitarea tinde să devină o modă cu foarte multe
programe facilitate și foarte multe categorii de facilitatori: facilitator comunitar, facilitator
educațional, facilitator școlar, facilitator cultural (etc.) sunt doar câțiva dintre termenii care
pot fi întâlniți în spectrul intervențiilor comunitare. Dar era necesară și perioada de modă până
să ajungem la normalitatea și utilitatea facilitării fie ea de care o fi.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 53
Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară în România
Instrumentele pe care le folosesc programele de dezvoltare comunitară pot fi:
Instrumente simple specifice cercetării sociologice
Instrumente complexe care generează (se transformă) în modele de intervenție
Dintre aceste instrumente amintim câteva specifice dezvoltării comunitare:
Proiectele comunitare – abordarea participativă a rezolvării unor nevoi/probleme ale
comunității sub formă de proiecte (parcurgerea întregului ciclu al unui proiect: inițiere,
planificare, implementare, evaluare);
Finanțarea – instrument destul de larg folosit mai ales de finanțatori externi. În
perspectiva derulării unui proces de dezvoltare comunitară structurat, acest instrument
este folosit de FRDS, ARDC, Fundația PACT etc. și devine un important instrument
in perspectiva curentului mai recent, încă incipient in România de Responsabilitate
Sociala a Corporațiilor (Corporate Social Responsability).
Grupul de inițiativă – structură asociativă informală creată în nurul unei probleme sau
unui subiect de interes comun;
Organizația comunitară – structură asociativă formală generată la nivelul comunității
pentru a sprijini procesul de dezvoltare comunitară;
Centrul de resurse – o structură comunitară (instituționalizată) care oferă resurse sau
servicii membrilor comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 54
V. Modele de dezvoltare comunitară
implementate în comunitățile rurale din
România
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 55
Cuprinsul capitolului
Nevoia de modele
Modelul în dezvoltarea comunitară
Modele de dezvoltare comunitară implementate în România
1.Organizarea comunitară / Community Organisng
2.Programul FRDS – Grupul de Inițiativă Locală
3.Școala Comunitară Activă
4.Teatru Comunitar/ Teatru Forum
5.Organizația Comunitară Locală
6.ADL – Agentul de Dezvoltare Locală
7.Modelul rețelelor comunitare
8.Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte
9.TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate.
10.Comitetul Filantropic
11.Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociația Regională,
12.Programul LEADR – Grupul de Acțiune Locală
13.Parteneriatul Public – Privat
14.Matricea comunitară
15.Catalyse
16.PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv
Alte modele de dezvoltare comunitară – care sunt în stadiu de inițiere în Romania
sau care au avut rezultate în Europa și America:
șÎntreprinderile sociale
șResponsabilitatea Socială a Corporațiilor
șCorporațiile de dezvoltare comunitară
Convergenta modelelor la nivelul aceleiași comunități.
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 56
Nevoia de modele
Modelul este un concept destul de larg, iar atunci când vorbim de modele în
dezvoltare comunitară putem acoperi un spectru foarte larg de intervenții – de la modele de
buna practică prezente în cadrul unei intervenții comunitare, la diversele programe care, odată
ce au rezultate pozitive, se transformă în modele de bună practică. Apoi vom întâlni politici
publice care se dezvoltă ca un model complex; și în final, modele structurate de intervenție
care sunt testate și care odată ce se aplică pot anticipa anumite rezultate și au tendința de fi
generalizate sau chiar de a deveni politici publice. Acesta din urmă, va fi sensul modelelor pe
care îl vom folosi în cadrul prezentei abordări.
Practic vom realiza un scurt compendiu al modelelor implementate în Romania
și ulterior vom încerca analiza acestor modele din perspectiva elementelor procesului de
dezvoltare comunitară și analiză aplicativă bazată pe testarea ca practică a dezvoltării
comunitare a acestor modele și pe exemplificare cu studii de caz a rezultatelor acestor modele
în situația concretă a implementării lor în comunități rurale din Romania.
Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naștere în demersul firesc de
documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) și de promovare a experienței
practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în
dezvoltarea perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.
Printre modelele specifice dezvoltării rurale am putea aminti:
Modelul izomorfic al comunității – Model elaborat de Irving Louis – care desemnează
o modalitate tipificată de construire, integrare și funcționare a identității unei
comunități înțeleasă de membrii ei ca „adevărata comunitate”41
Modelul Putting People first – Sintagma lansată în studiile de sociologie rurală de
către Mihail M. Cernea, pentru a desemna schimbarea radicală a modului de
41 Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 57
concepere și executare a programelor de dezvoltare, în general, a celor de dezvoltare
rurală, în special.42
Modelele, așa cum se găsesc ele în abordările teoretice dar mai ales practica
sociologică legată de dezvoltarea comunitară în spațiul rural acoperă, sau tind să acopere,
problemele majore ale întregului rural:
Migrația spre urban, migrația interregională și spre beneficiile oferite de țările
Uniunii Europene migrație care generează depopularea ruralului – modelele venind
cu soluții aplicate cu rezultate pozitive în comunități sau zone rurale;
Educația – modele de educație alternativă, centrate pe implicare civică sau pe
participarea tinerilor la viața comunității;
Cooperarea și rețelele comunitare rurale pe diverse teme – ca structuri de
interacțiune interumană;
Servicii sociale bazate pe participarea comunității – care vin să descentralizeze
furnizarea acestor servicii și să introducă specificul și sprijinul comunității în
furnizarea lor;
Asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități (care nu au
eficiența necesară profitului cerut de domeniul economic) – prin dezvoltarea
întreprinderilor sociale43;
Dezvoltarea și evoluția economiei familiale – ca formă de salvare a comunităților
rurale din procesul de depopulare44;
Capacitatea redusă de acces la împrumuturi prin programe de microcreditare;
Educația adulților și educația pe parcursul întregii vieți ;
Educația pentru oportunitățile de dezvoltare / educație pentru viitorii lideri ai
comunității;
Participare comunitară – implicarea membrilor comunității în viața acesteia;
42 Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 200543 Dabu, R., “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României” – contractat cu Ministerul Cercet ării și
Tehnologiei, responsabil coordonator de contract, 1993- 1995.44 Dabu, R., 2008 – colocviile și întâlnirile de mentoring (profesor coordonator – doctorand) pentru pregătirea
tezei de doctorat. Ideea centrală prezentată este utilizarea și exploatarea la nivel economic modern a unei forme
care este mai degrabă de acțiune socială – economia de tip familial.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 58
Munca și structura ocupațională a comunității45 – dispariția unor ocupații
tradiționale și schimbarea ponderii ocupării cu transfer masiv dinspre agricultură spre
servicii.
Un model sociologic de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe
unul din factorii realității sociale care devine acțiune comunitară, factor care nu reprezintă
altceva decât factori ai capitalului social la nivel local. Modelul va oferii o abordare
structurată a intervenției la nivelul comunității.
45 Dabu, R., (coord.), “Tendințe în dinamica profesiilor în România dup ă 1989”, Institutul Social Român Banat-
Crișana și Ministerul Cercet ării și Tehnologiei, 1996 – 1998.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 59
Modelul în dezvoltarea comunitară
Modelul în dezvoltarea comunitară este un concept care apare și se dezvoltă odată
cu cristalizarea inițiativelor de dezvoltare comunitară în America și în Canada și transferul lor
către Europa și celelalte zone ale lumii. Ideea de model, așa cum se regăsește în teoria încă
destul de săracă a dezvoltării comunitare este una destul de largă incluzând de la povești de
succes ceva mai structurate, proiecte model și până la teorii structurate aplicate unui domeniu
de dezvoltare.
Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naștere în demersul firesc de
documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) și de promovare a experienței
practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară.
Modelul reprezintă o formă structurată de acțiune comunitară, acțiune care poate
fi analizată din perspectiva dezvoltării comunitare dacă îndeplinește un minim de criterii:
•are ca scop creșterea capitalului social al comunității,
•urmărește rezolvarea unei probleme (a unei nevoi) a oamenilor sau a întregii
comunități,
•implică oamenii în acțiune.
Un model de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe unul din factorii
acțiunii sociale la nivel comunitar care nu reprezintă altceva decât factori ai capitalului social
la nivel local și va oferii o abordare structurată a intervenției la nivelul comunității. Factorii
acțiunii sociale pe care o sa-i avem în vedere în demersul viitor vor fi:
-inițiatorul procesului de dezvoltare comunitară . Orice proces de dezvoltare
comunitară are un inițiator care poate fi intern sau poate fi unul extern, poate fi un
finanțator de programe de dezvoltare comunitară care selectează o anumită comunitate
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 60
sau un actor local (o instituție, o organizație sau un lider local) care inițiază un proces
de dezvoltare.

-agenții schimbării. Orice proces de dezvoltare comunitară este direcționat selectiv
doar către un factor/actor local care este transformat în agent al schimbării. Intervenția
difuză la nivelul mai multor factori poate dilua procesul și rezultatele la nivelul
comunității și implică resurse suplimentare.
-comunitatea / implicarea comunității. Este unul dintre cele mai importante aspecte
ale oricărui proces de dezvoltare comunitară. În lipsa implicării comunității nu putem
vorbi de creșterea capitalului social – care este elementul central al dezvoltării
comunitare. Două aspecte sunt de luat în considerare atunci când vorbim de implicarea
comunității în cadrul procesului de dezvoltare comunitară și aceste două aspecte sunt:
șgradul implicării comunității – informarea, consultarea, participarea și
implicarea membrilor comunității și
șsimțul de proprietate asupra acțiunilor și rezultatelor acestor acțiuni;
-procesul derulat în comunitate. Nu este suficient să vorbim de implicarea
comunității, pentru a reuși acest lucru este necesar să planificăm un proces structurat
cu comunitatea un proces care poate comporta multe aspecte – poate pleca de la
abordarea comunității ca întreg sau de la abordarea diferitelor grupuri de interese la
nivelul comunității – poate fi abordată din perspectiva diferitelor domenii de
dezvoltare (economic, social, politic, cultural etc.) – poate fi abordată la un nivel redus
al implicării (informarea și consultarea comunității) sau la un nivel ridicat (participare
și implicare).
-metodele și instrumentele specifice dezvoltării comunitare aplicate în inițierea și
derularea acestui proces.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 61
Fiecare model pe care l-am analizat și îl vom aborda în continuare este considerat
model de dezvoltare comunitară în măsura în care el satisface următoarele cerințe minime
impuse de abordarea conceptului de dezvoltare comunitară:
este aplicat unei entități comunitare (sau asimilate cu o comunitate)
 participă la (are ca rezultat) creșterea capitalului social al acestei entități prin:
șcreșterea încrederii între membrii comunității, a reciprocității și mutualității,
șdezvoltarea rețelelor comunitare și creșterea gradului de organizare.
Această abordare poate aduce critici din partea altor cercetători și analiști ai
domeniului care asociază dezvoltării comunitare un spațiu mult mai larg legat de dezvoltarea
locală (infrastructura locală) sau dezvoltarea rurală (dacă vorbim de programe pentru
agricultură) însă voi stărui în demersul de a asocia dezvoltarea comunitară cu conceptul de
capital social și voi considera ca fiind modele de dezvoltare comunitară acele modele care în
principal urmăresc acest demers sau, oarecum la limită, pe acele demersuri care au ca rezultat
creșterea capitalului social (fără a-l urmării în mod explicit), asumându-mi riscul unei critici
de restrângere a înțelegerii domeniului dezvoltării comunitare.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 62
Modelele de dezvoltare comunitară implementate în comunitățile rurale din Romania
Modelul RuralNet – standard în dezvoltarea comunitară
Modelul dezvoltat de rețeaua RuralNet va fi considerat în această lucrare un
model/standard în dezvoltarea comunitară. Îl voi considera model standard în dezvoltare
comunitară nu pentru motivul că ar fi calitativ peste celelalte modele prezentate sau că ar fi un
standard a ceea ce înseamnă dezvoltarea comunitară în România în acest moment. Acest
model, la dezvoltarea căruia am participat alături de alți reprezentanți ai organizațiilor
membre RuralNet, sau parteneri foarte apropiați ai RuralNet (ex: FRDS), este:
•mai degrabă un rezultat al analizei acestor modele punctuale specifice și se suprapune
cel mai adecvat pe ideea centrală de la care eu am plecat în dezvoltarea prezentei
lucrări și anume că: dezvoltarea comunitară are în centrul ei conceptul de capital
social, concept care este și rezultatul final al oricărui demers de dezvoltare
comunitară;
•un model teoretic pe care vom putea construi analiza modelelor practice concrete
aplicate în comunitățile rurale din România;
•un model care comportă o flexibilitate si o capacitate de restructurare în funcție de
realitatea și evoluția realității ruralului românesc.
Modelul RuralNet este centrat pe procesul de dezvoltare comunicară și îl prezintă pe
acesta cu toate etapele prin care ar trebui să treacă o comunitate care derulează un proces
planificat de dezvoltare.
Etapele acestui proces așa cum le-am prezentat și în capitolul anterior sunt :
I. Evaluarea receptivității comunității
II. Identificarea rețelei de relații în comunitate
III. Realizarea profilului comunității
IV. Planificarea comunitară
V. Acțiunea comunitară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 63
VI. Planificarea strategică
VII. Implementarea planului strategic
VIII. Evaluarea:
procesului de dezvoltare comunitară
evoluției comunității
Comunitatea nu trece singură print-un astfel de proces, ea este facilitată de un
facilitator care poate fi intern sau extern , facilitator care folosește instrumente specifice
pentru a genera schimbarea la nivelul comunități, schimbare care se produce pe un palier
principal de schimbare la nivelul capitalului social în primul rând, celelalte schimbări care țin
de dezvoltarea comunității devin componente ale unui palier secundar de schimbare prin
faptul că sunt rezultate ale schimbări, ale creșterii capitalului social al comunității.
De asemenea, modelul RuralNet este centrat pe valorile și principiile dezvoltării
comunitare și din aceste motive, el este considerat un model situat la un nivel general, unul
de structurare a procesului de dezvoltare comunitară și el poate fi regăsit la nivelul tuturor
modelelor aplicate în realitatea socială a dezvoltării comunitare în România; dar el este, în
același timp un model la care voi raporta toate celelalte modele din perspectiva:
urmăririi etapelor logice ale procesului de dezvoltare comunitară
accentului pe creșterea capitalului social și nu pe palierul secund al rezultatelor
concrete de dezvoltare la nivelul comunității rurale.
Ca proces prin care Modelul RuralNet a trecut la rândul său în etapele de dezvoltare
ale acestuia, el este rezultatul aplicării chiar a modelelor pe care le voi prezenta mai jos în
lucrare și de asemenea este rezultatul lucrului împreună a practicienilor care au implementat
aceste modele în cadrul organizațiilor active în dezvoltarea comunitară în România,
organizații care sunt membre ale rețelei RuralNet sau partenere ale acesteia (ex.: Fondul
Român de Dezvoltare Comunitară) și ai cercetătorilor din Universitățile cu care am derulat
proiecte comunie (Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj).
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 64
1. Organizarea comunitară / Community Organisng
Este un model consacrat în America, dar destul de recent intrat în Europa ca
formă de aplicare la nivelul comunităților (mai ales urbane – dar este aplicabil și comunităților
rurale mari sau regiunilor rurale). Istoricul lui în România este legat de Fundația Friederich
Ebert Stiftung și de organizatorul comunitar american Paul Cromwel, care au inițiat in 2006
un program de instruire în care au invitat reprezentanți ai unor instituții (Case de cultură) și ai
unor ONG-uri din Romania.
Organizarea comunitară este mai degrabă un proces care are la bază conceptul de
„advocacy” ca formă de implicare a comunității pentru soluționarea unor nevoi-probleme. Are
însă un plus față de conceptul de „advocacy”, plus regăsit în ideea de parteneriat cu Instituțiile
publice responsabile în identificarea soluțiilor la nevoile cetățenilor și ale comunității.
Modelul pleacă de la ideea de bază, conform căreia în spațiul social – la nivelul
unei comunități, acționează trei categorii mari de actori: Instituțiile publice (diferitele forme
de guvernare); Organizațiile economice (firmele și alte structuri economice) și Societatea
civilă (cetățenii și diferitele structuri ale acestora). Primele două categorii de structuri sunt
foarte bine organizate și de cele mai multe ori lucrează împreună pentru propriile interese în
timp ce societatea civilă este, de obicei, slab organizată și nu are o suficientă putere de a-și
impune propriile decizii. Organizarea comunitară își propune crearea și instituționalizarea
unui sistem de organizare care să aducă societatea civilă la nivel de parteneriat în decizii cu
celelalte două structuri.
Principiile de bază de la care pleacă organizarea comunitară sunt:
În cadrul fiecărei comunități există autorități locale plătite din bani publici care au
atribuții de a rezolva problemele comunității.
Oamenii organizați sunt puternici.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 65
Acțiunile principale derulate întru-un proces de organizare comunitară sunt cele
de influență asupra autorități în scopul realizării propriilor atribuții pe de o parte iar pe de altă
parte cetățeni organizându-se își demonstrează puterea în relația cu Autoritățile influențând
deciziile acestora și având ca rezultat rezolvarea unor nevoi/probleme ale comunității.
Organizarea comunitară pune oamenii împreună echilibrând balanța puterii cetățean –
autoritate publică.
Agenții schimbării implicați în procesul de organizare comunitară sunt:
-organizatorul comunitar
-echipa locală de voluntari
-echipa de lideri
-persoanele afectate de nevoie / problemă
-cetățenii susținători ai rezolvării nevoii / problemei
Organizarea comunitară este un model centrat mai degrabă pe procesul de organizare al
oamenilor pe modul în care ei pot să-și pună în valoare puterea în principal datorită numărului
lor și capacității de a se organiza.
Pașii pe care îi presupune modelul:
Formarea echipei de voluntari – este responsabilitatea organizatorului comunitar. El
derulează interviuri nestructurate cu lideri locali, specialiști, persoane recunoscute de
comunitate. Dintre aceștia va identifica/selecta membrii echipe de voluntari.
Formarea echipei de Lideri – este mai degrabă o acțiune legată de finanțarea procesului de
organizare comunitară; sunt identificați acei actori care pot mobiliza fondurile necesare
procesului de organizare comunitară.
Procesul de „ascultare” (listening process) – constă în derularea de interviuri nestructurate
unu la unu și reprezintă cel mai important instrument în organizarea comunitară (exceptând
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 66
adunarea comunitară) fiind în același timp un interviu „public” și „privat46. Voluntarii
derulează interviuri nestructurate timp de 4 – 7 săptămâni cu membrii comunității având ca
obiective:
•crearea încrederii în capacitatea comunității de a rezolva propriile probleme;
•evaluarea structurii motivaționale a persoanelor intervievate – pentru a identifica ce
anume i-ar face să participe la adunarea comunitară, cum ar putea fi mobilizată fiecare
persoană în parte;
•identificarea nevoilor comunității – nevoilor pe care oamenii le resimt, pentru a
construi lista de nevoi/probleme comunitare care vor fi abordate;
•identificarea persoanelor afectate și a susținătorilor. În această etapă a interviurilor
sunt identificate persoanele care vor participa la întâlnirea comunitară pentru fiecare
nevoie în parte și de asemenea persoanele care au capacitatea de a comunica modul în
care o nevoie/problemă îi afectează în mod personal.
Fiecare voluntar va „asculta” – derula interviuri nestructurate cu un număr de 10 -12 membrii
ai comunității (1 sau 2 pe săptămână). Interviul va avea loc acasă la membrul comunității sau
la biroul acestuia (dacă este intervievat în calitate de persoană publică/specialist).
Ierarhizarea nevoilor și Selectarea nevoi care va fi abordată – este o activitate derulată de
grupul de voluntari care nu reprezintă altceva decât o echipă locală de facilitatori. Ei expun
rezultatele interviurilor derulate și folosind tehnici specifice de ierarhizare și selectare decid
ce problemă a comunității vor aborda pentru început și care este ordinea propusă pentru
abordarea celorlalte probleme ale comunității în procesul de organizare comunitară.
Cercetarea – studiul tehnic privind nevoia abordată – dezvoltarea comunitară nu este doar
o metodă de influențare („advocacy”) – ceea ce aduce în plus este soluția viabilă privind
rezolvarea problemei identificate. Cercetarea problemei reprezintă un studiu al acesteia
centrat pe identificarea diferitelor soluții și selectarea soluției mai eficiente. Această etapă este
una care implică pe lângă voluntarii deja prezenți la nivelul acțiunii și specialiștii/tehnicienii
necesari planificării soluției. Cercetarea are de asemenea în vedere și autoritatea publică
46 Aaron Schutz, The Parable of the River & What Organizing Is Not
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 67
responsabilă – soluțiile propuse de aceasta fiind luate în calcul, fiind testate și alte soluții
pentru a afla punctul de vedere al autorității publice față de aceste soluții. De asemenea,
consultarea cetățenilor sau chiar implicarea lor in identificarea soluției este foarte importantă
– pentru a obține susținerea lor în fața Autorității Publice responsabile.
Întâlnirea publică – este cea mai importantă etapă a procesului de Organizare Comunitară.
Această etapă demonstrează „puterea” oamenilor organizați. Structura întâlnirii și respectarea
programului și regulilor acesteia sunt elemente foarte importante pentru ca un proces de
organizare comunitară să fie eficient. Adunarea publică presupune următoarele elemente
esențiale în derularea ei:
PREȘEDINTELE adunării publice – coordonatorul grupului de voluntari sau o altă
persoană din comunitate.
PERSOANE AFECTATE DE PROBLEMA avută în vedere care să vorbească de
modul și gradul în care ei personal sunt afectați.
PUBLICUL – organizat care respectă strict regulile agreate cu echipa de voluntari și
organizatorul comunitar.
AUTORITATEA PUBLICĂ – prezența persoanei responsabile direct de rezolvarea
problemei este foarte importantă. Reprezentarea nu va fi acceptată.
PRESA – este cea care poate asigura atât prezența Autorității Publice dar și succesul
demersului comunitar.
Scopul adunării este acela de a face Autoritatea Publică să-și asume rezolvarea problemei
folosind soluția propusă și de a dezvolta un plan concret cu termene pe care Autoritatea să și-l
asume în public și să fie publicat în presă.
Monitorizarea implementării (rezolvării nevoii) – Chiar dacă rolul echipei de voluntari se
reduce după Adunarea Publică – este necesară totuși o monitorizare a îndeplinirii planului de
către Autoritatea Publică. În cazul în care Planul nu este realizat – acțiunea de organizare
comunitară poate continua pe linia propusă de conceptul de ”advocacy” cu acțiuni de
„nesupunere civică” sau alte forme creative de presiune asupra Autorității Publice.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 68
Selectarea unei noi nevoii – procesul este unul în spirală care se reia cu selectarea unei alte
nevoi din listă și organizarea pentru rezolvarea acestei nevoi.
Procesul de organizare comunitară este unul riguros și structurat care, în condițiile respectării
pașilor propuși, garantează rezultate vizibile la nivelul comunității.
Analiza modelului
Organizarea comunitară este unul din modelele care implică aproape toți factorii
specifici dezvoltării comunitare: este inițiată la nivel local – o organizație/structură locală
decide să inițieze procesul de organizare comunitară; are implicat un specialist extern –
organizatorul comunitar – care derulează un proces de facilitare/organizare (ca principală
metodă folosită); se bazează pe acțiunea unui grup de inițiativă (mai degrabă structură de
lideri) – grupul de voluntari; implică membrii comunității în identificarea problemelor și
planificarea soluțiilor; este generatoare de capital social la nivelul comunității – crește
încrederea între membrii și gradul de participare implicare al acestora – un proces derulat pe
termen lung duce la înființarea de organizații specifice;
Puncte slabe:
nu implică membrii comunității în rezolvarea directă a problemelor – ceea ce scade
sentimentul de proprietate asupra rezultatelor propriilor acțiuni, dar poate crea un
sentiment de proprietate asupra procesului și acțiunilor care au generat rezultatele.
este dificil de aplicat cu toții pașii în comunitățile rurale mici, unde oamenii se cunosc
între ei și unde presa are o influență redusă – modelele de comunicare locale fiind mai
degrabă informale. În astfel de comunități unele etape se scurtcircuitează (sunt
eliminate) iar altele capătă o importanță mult mai mare.
Anexă – Roșia Montană – studiu de caz
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 69
2.Modelul FRDS – Modelul Grupului de Inițiativă Locală – GIL
Modelul promovat de Fondul Român de Dezvoltare Socială este și el unul din
modelele care au stat la baza modelului RuralNet, majoritatea celor implicați în dezvoltarea
acestuia din urmă, trecând pe la școala FRDS de dezvoltare comunitară. El, ca model, este
centrat pe procesul prin care se coagulează un grup de inițiativă (grup de lideri informali) la
nivel local, grup care va identifica, prioritiza și rezolva o nevoie a comunității. Comunitatea
este și ea implicată la nivel de consultare privind deciziile luate și mai ales în procesul de
rezolvare a problemei/nevoii comunitare unde ea are un rol activ investind resurse umane și
materiale.
Modelul FRDS presupune următoarele aspecte:
Facilitatorul extern care petrece un număr de zile de facilitare în comunitate;
Grupul de inițiativa – care este format din liderii informali ai comunității – are rolul
important în derularea procesului în comunitate;
Facilitarea comunitară – este procesul derulat în comunitate de facilitator care sprijină
formarea grupului de inițiativă, identificarea și prioritizarea nevoilor comunității,
planificarea rezolvării unei nevoi adaptate la specificul proiectelor finanțate de FRDS,
realizarea aplicației pentru obținerea finanțării.
Proiectul comunitar – Grupul de inițiativă planifică un proiect comunitar pentru
nevoia prioritară identificată în procesul de facilitare. Odată cu finalizarea aplicației,
rolul facilitatorului în comunitate se termină.
Selecție de Proiecte – evaluarea și selecția proiectului depus are o etapă de birou și una
de teren în urma cărora un proiect este admis spre finanțare sau respins.
Supervizarea pentru implementare – după obținerea finanțării FRDS, comunitatea va
implementa un proiect comunitar. Pe parcursul implementării proiectului, comunitatea
beneficiază de serviciul de supervizare și sprijin din partea FRDS.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 70
Rezultatele proiectului sunt preluate de Autoritatea Publică Locală în cazul proiectelor de
infrastructură sau de persoana juridică (firmă) în cadrul proiectelor de Activități Generatoare
de Venit (AGV).
Analiza modelului
Modelul FRDS are la bază ”un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu”
47 este structurat și oferă argumente substanțiale pentru fiecare etapă metodologică pe
care o propune.
Modelul FRDS este unul care urmărește pașii unui proces durabil în comunitate,
parcurgând o logică simplă și clară a etapelor intervenției în comunitate.
Fiecare proiect este centrat pe identificarea liderilor informali și dezvoltarea
legăturilor dintre ei, pe de o parte și dintre ei și comunitate, pe de altă parte creând
premisele dezvoltării capitalului social al comunității.
Facilitarea se presupune a fi centrată pe procesul generat în comunitate dar în realitate
este centrata pe rezultatul în sine (proiect eligibil) și de multe ori pierde din vedere
esența procesului de dezvoltare comunitară – facilitatorii FRDS sunt evaluați după
proiectele depuse de comunitățile facilitate și evaluarea procesului creat în comunitate
aproape lipsește aspect făcut explicit chiar de FRDS – „Funcția esențială a facilitării a
fost, de-a lungul timpului, creșterea accesului comunităților sărace la proiectele
FRDS”48.
Pentru că urmărește rezultatul – proiectul comunitar – acest model poate produce
segregare și dezbinare la nivelul comunității, ideea are la bază principiul concurenței
pentru obținerea de resurse.
Deși Modelul este unul dintre cele mai apropiate de standardul RuralNet el se
limitează la etapele planificării comunitare și implementării unui proiect comunitar,
fără a avea în vedere întreg procesul de dezvoltare comunitară (capacitatea comunității
de a planifica strategic acțiuni și de a implementa planuri) și chiar pierde din vedere
evaluarea impactului asupra capitalului social al comunității la finalul proiectului,
evaluarea proiectului fiind din nou una centrată pe rezultate.
47 Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 200748 Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 71
Modelul are rezultate foarte bune în comunitățile cu grupuri de inițiativă cristalizate și
a fost preluat de foarte multe organizații din România care ulterior au participat la
dezvoltarea modelului RuralNet: Centrul de Asistență Rurală, Asociația Română de
Dezvoltare Comunitară, Fundația PACT, Centrul Euroregional pentru Diversitate
Etnoculturală, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi etc.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 72
3.Școala Comunitară Activă
Școala Comunitară Activă este un model propus și aplicat în România de
Asociația Română de Dezvoltare Comunitară. Ulterior modelul a fost preluat de multe
instituții școlare în cadrul proiectelor școlare – Proiectului pentru Învățământul Rural derulat
de Centrul Educația 2000+ sau în cadrul programelor de școlarizare a grupurilor
dezavantajate.
Modelul propune transformarea unei instituții – destul de inerte din perspectiva
participării la dezvoltarea capitalului social – în agent al schimbării la nivel local și are ca
instrumente:
curriculumul de dezvoltare comunitară – adaptat la nivelul de vârstă 13 – 15 ani
(clasele a VII-a și a VIII-a). Curriculumul este unul aplicat, activitatea instructiv
educativă depășește granițele clasei de învățământ, abordând probleme ale comunității
și identificând soluții pentru aceste probleme.
cercul de dezvoltare comunitară/clubul de dezvoltare comunitară – care pot fi
dezvoltate de școlile din mediul rural.
Principiile de bază ale modelului sunt:
folosirea comunității ca o resursă didactică pentru instruirea noilor generații .
Fiecare Instituție Școlară dispune de un instrument specific de adaptare la nevoile
comunității – Curriculumul la Decizia Școlii (CDȘ) instrument pe care îl poate folosi
pentru mobilizarea comunității și creșterea capitalului social al acesteia.
transformarea școlii într-o structură adaptată la nevoile comunității – în Școala
Comunitară Activă , generatoare de capital social în comunitatea în care funcționează.
Ca model de dezvoltare comunitară este centrat pe agentul schimbării în comunitate – acesta
fiind școala – care redescoperă comunitatea și propriul său rol comunitar. Inițiatorul
procesului este din nou unul extern – facilitatorul care sprijină școala în procesul ei de
deschidere către comunitate.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 73
Conținutul tematic al programei Școala Comunitară Activă
adaptare după modelul Asociației Română de Dezvoltare Comunitară49
Comunități umane
I.1. Comunitatea umană (definiție, istoric, tipuri)
I.2. Comunitatea locală – cunoașterea vecinătății
I.3. Satul – cadrul de existență a comunității rurale
Puterea publică
II.1. Puterea publică, puterea locală
II.2. Votul și votarea
III.3. Administrația locală
primarul
consiliul local
Capitalul social
III.1. Ce este capitalul social?
III.2. Evaluarea capitalului social
III.3. Creșterea capitalului social
Dezvoltarea locală
IV.1. Creșterea economică și dezvoltarea umană
IV.2. Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea comunitară
Comunicarea
V.1.Stiluri personale de comunicare și blocaje
V.2. Organizarea întâlnirilor publice
V.3. Interviul și abordarea pozitivă
Planificarea și evaluarea activităților
VI.1. Probleme și interese strategice
VI.2. Elemente de planificare strategică
VI.3. Evaluarea activităților
Rezolvarea conflictelor
VII.1.Conflictele
cauze
tipuri
VII.2. Principii de abordare a conflictelor
VII.3. Pași și etape în rezolvarea unui conflict
VII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor
49 Asociația Română de Dezvoltare Comunitară – Programul Școala Comuniară Activă – www.ardc.ro
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 74
Metode didactice specifice
Întâlniri cu bătrânii satului pentru cunoașterea istoricului comunității
Vizite în sat pentru întocmirea fișelor de observație a vecinătăților
Culegerea de date despre sat de la instituțiile locale
Alegerea consiliului clasei – pe baze participative
Vizite la Consiliul Local
Culegerea de povești de succes din comunitate
Reprezentarea mediului comunicațional individual
Întreprinderea unor acțiuni constituite în mesaje/exemple pozitive către comunitate
Observarea și analizarea unei ședințe publice (cu părinții)
Realizarea de interviuri în comunitate
Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei probleme/nevoi
locale) de către un juriu format din oficialități locale
Cercetarea evoluției unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasă.
Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasă/scoală.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 75
Analiza modelului
Școala Comunitară Activă – este un model care abordează central un agent al
dezvoltării comunitare – școala – ca resursă comunitară cu un imens potențial de
dezvoltare.
Modelul este generator de evenimente pozitive în comunitate și de asemenea crește
capitalul social al comunității în jurul școlii.
Din perspectiva procesului de dezvoltare comunitară – reprezintă o bună pregătire, o
fază de inițiere a unui proces susținut de dezvoltare comunitară și chiar atinge primele
etape ale procesului de dezvoltare comunitară ajungând până la planificarea și
implementarea de acțiuni.
Ceea ce nu oferă explicit acest model este transferul acțiunii comunitare către actorii
principali ai comunității, actori care pot genera capital social real.
Chiar dacă acest model produce pe termen lung schimbări inclusiv de structură
mentală (privind participarea comunitară, mutualitatea, încrederea) el nu poate fi
continuat cu un proces de planificare strategică – și chiar dacă ar putea probabil că va
genera un ”orășel al copiilor” departe de intenția de a fi pus în practică de structurile
care pot general dezvoltare comunitară la nivel local.
Acest model ilustrează cel mai bine legătura strânsă dintre creșterea capitalului social
și rezultatele concrete privind dezvoltarea comunității. Capitalul social ridicat cu un
scop educativ necontestat, dar cu rezultate reduse în planul dezvoltării comunității
rămâne doar un act educativ.
În condițiile în care demersul Școală Comunitară Activă este însoțit sau este
premergător și susținător al unui demers de dezvoltare comunitară în cadrul
comunității el poate genera o serie de avantaje și facilități pentru implementarea unui
proces de succes de dezvoltare comunitară.
Modelul poate avea rezultate bune și în comunități urbane – în 2005 – 2006 am aplicat
modelul pe o clasă de liceu pedagogic după ce am constat că elevii clasei a XII – a,
care aveau drept de vot, nu erau în stare să facă distincția între diferitele instituții
politice pentru care își exprimau votul: Primar, Consiliul Local, Consiliul Județean,
Prefectură. Anexă – Școala Stâlpu – studiu de caz
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 76
4.Teatru Comunitar/Teatru Forum
Modelul Teatru Forum are o bogată experiență internațională și în Romania este
prezent mai ales în surprinderea unor fenomene sociale la limita alienării precum violența în
familie, discriminarea, sărăcia, consumul de alcool sau alte stupefiante.
Ca model de dezvoltare comunitară este preluat și aplicat în România de ARDC
ca modalitate de a identifica în mod participativ soluții la problemele comunității; și dezvoltat
ulterior și aplicat și de alte organizații.
Teatrul Comunitar poate fi aplicat specific următoarelor probleme ale comunității50:
-analizează / satirizează un fenomen social deviant din comunitate;
-prezintă tipologii sociale pozitive / deviante / sau delincvente;
-scoate în evidență probleme sociale ale comunității;
-este modalitatea prin care o comunitate poate fi activata și implicata;
-poate fi folosit pentru problematizare, analiza problemelor comunitare și identificarea
de soluții pentru problemele comunitare;
-este o metoda educaționala – aplicată unui grup/comunități ajuta la asimilarea de
informații greu de asimilat prin metodele tradiționale;
-poate iniția participarea intr-o comunitate care nu are experiența lucrului in comun;
-sensibilizează comunitatea la probleme specifice (discriminare, violenta in familie
etc.).
50 Lista este rezultat al grupului de lucru pe metoda teatru comunitar (transcriere din Raportul Conferinței) –
Conferința Națională de Dezvoltare Comunitară,organizată de RuralNet la Căciulata, Octombrie 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 77
Analiza modelului.
Dacă ne raportăm la standardul de proces – Teatrul comunitar este un model
adecvat de inițiere a unui proces de dezvoltare comunitară și de analiză a problemelor
comunitare. Modelul în sine, prin organizarea în jurul unei echipe care analizează problemele
comunității și pregătesc o piesă de teatru, este unul care crește capacitatea comunității de a se
asocia, un element important al capitalului social;
Un alt aspect important la care participă modelul în procesul de dezvoltare
comunitară este participarea la dezvoltarea profilului comunități prin scoaterea din stare de
latență a anumitor probleme comunitare și prin punerea lor în dezbatere publică.
Modelul nu dă însă siguranța generării etapei de planificare și acțiune comunitară.

Pe parcursul unui proces susținut de dezvoltare comunitară, un model teatru
comunitar poate fi o utilă soluție pentru evaluarea creativă a procesului; oferind o oglindă a
reflectării în comunitate a procesului de dezvoltare comunitară și rezultatelor acestuia.
Metodele principale specifice dezvoltării comunitare utilizate în cadrul acestui
model sunt: facilitatea și instruirea; fiind folosite, de asemenea, și celelalte metode în
diferitele etape ale implementării modelului.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 78
5.Organizația comunitară locală
Ca model a fost aplicat în România de Asociația Română de Dezvoltare
Comunitară și dezvoltat ulterior de Fundația Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și
Transformare. Modelul este unul centrat pe proces și presupune dezvoltarea de capacități la
nivel local („capacity building”) prin dezvoltarea organizațională a unui grup de inițiativă.
Modelul a fost aplicat ca nevoie de continuare a intervenției în comunitățile în
care au fost inițiate grupuri de inițiativă în cadrul altor intervenții precum CCIAC-urile
(Comitetele Consultative pentru Implementarea de Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul
Programul de Dezvoltare Rurală – PDR sau Grupurile de Inițiativă Locală dezvoltate în
programul FRDS; unde odată finalizat un proiect a apărut o tendință naturală a grupului de
inițiativă de a trece la o nouă etapă de dezvoltare.
Pași în dezvoltarea modelului sunt următorii:
identificarea unui grup de inițiativă local
formarea membrilor grupului de inițiativă
sprijin/consultanță pentru dezvoltarea grupului de inițiativă ca structură
organizațională formală,
finanțarea unui proiect comunitar – care să fie planificat participativ și să rezolve o
problemă/nevoie a comunității – proiect care să fie implementat de noua structură
organizațională creată,
consultanță privind planificarea strategică sau/și operațională pentru noua structură.
În perioada 2001 – 2005 am participat la implementarea mai multor proiecte în
șase comunități rurale, proiecte care au avut și componentă de dezvoltare de organizații
comunitare și a unor proiecte care au sprijinit dezvoltarea de organizații în mediul urban –
organizațiile fiind instrumente necesare dezvoltării comunitare și continuării procesului de
dezvoltare comunitară și obținerii fondurilor necesare dezvoltării proiectelor locale.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 79
Analiza modelului
Modelul organizației comunitare este unul centrat pe procesul de dezvoltare
comunitară. Comunitatea este în centrul modelului, agentul schimbării fiind o structură
organizată dezvoltată în cadrul comunității.
Modelul acționează asupra capitalului social al comunității mai ales la nivelul
rețelelor de interacțiune socială crescând capacitatea de asociere la nivel local sau sprijinind
instituționalizarea acesteia acolo unde există experiența asocierii. De asemenea simțul de
proprietate atât asupra acțiunilor (procesului derulat) cât și asupra rezultatelor acestor acțiuni
sunt specifice acestui model de intervenție.
Ca model de dezvoltare comunitară acoperă specific primele etape ale procesului
și este centrat pe etapele de planificare comunitară și acțiune comunitară și în unele situații
când grupul de inițiativă este deja avansat privind acțiunile în comunitate pot fi atinse chiar
elementele de planificare strategică a dezvoltării comunității.
El asigură continuitatea și sustenabilitatea procesului de dezvoltare comunitară,
având în vedere că generează de asemenea o structură locală care va continua derularea
procesului și care poate genera, la rândul ei ca model alte structuri de asociere la nivelul
comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 80
6.Agenrul de Dezvoltare Locală – ADL51
Modelul ADL reprezintă o contopire a două modele dezvoltate aproape în paralel pe de o
parte de Centrul de Asistență Rurală și ADETIM – modelul Promotorului local și pe de altă
parte Fundația CIVITAS – modelul Facilitatorul comunitar . Modelele au fost reunite în
cadrul programului Agentul de Dezvoltare Locală – care, bazându-se pe similitudinea celor
două modele dezvoltă un program național finalizat printr-o propunere de politică publică
națională – Agentul de Dezvoltare Locală.
ADL – este un expert angajat în cadrul Administrației Publice Locale – în comunitățile rurale
sau orașele mici – expert care are drept sarcini: dezvoltarea grupurilor de inițiativă locală,
planificarea de acțiuni comunitare, planificarea strategică la nivel local etc.
Programul ADL a avut următoarele etape:
Dimensiunea națională a modelului.
formarea a peste 300 specialiști care au fost angajați de Administrația Publică Locală
pe posturi de ADL (funcționari publici sau personal contractual). Domeniile în care au
fost formați ADL sunt: politici publice, dezvoltare comunitară, management de
proiect, planificare strategică, comunicare, dezvoltarea unei echipe.
dezvoltarea a șapte (7) centre de resurse regionale pentru ADL (Centrul București
acoperind 2 regiuni),
dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru rețeaua de specialiști:
Editarea unui ghid de instruire pentru ADL
Revista RoADL
Un yahoogroup – pentru comunicarea și schimbul de experiență între ADL
dezvoltarea și promovarea unei propuneri de politică publică națională și promovarea
ei în cadrul unor conferințe regionale și naționale. Politica publică propunea:
instituționalizarea ADL și recunoașterea/prevederea funcției în Legea
Administrației Publice
51 Agent de dezvoltare locală – suporturi de curs – CAR și CIVITAS, Timișoara, Artpress, 2006
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 81
inițierea Fondului Național de Dezvoltare Locală.
ADL ca model de acțiune la nivel local – presupune inițierea și implementarea
unui proces de dezvoltare comunitară plecând de la Autoritatea Publică Locală prin
intermediul specialistului angajat în cadrul acestuia. Rolul ADL la nivel local este:
identificarea și prioritizarea nevoilor locale
identificarea și sprijinirea potențialelor grupuri de inițiativă locală
planificarea și implementarea de proiecte locale de dezvoltare
inițierea unui proces de planificare strategică
În perioada 2004 – 2006 am coordonat centrul de resurse pentru ADL Oltenia – unde am
inițiat programul ADL în peste 20 comunități rurale și orașe mici din Oltenia.
Analiza modelului
Ca model de dezvoltare comunitară – este un model centrat pe agentul schimbării
– Agentul de Dezvoltare Locală. Inițiatorul procesului este un consorțiu național care dezvoltă
un parteneriat cu Autoritatea Publică Locală (Consiliul Local și Primăria). Comunitatea este
implicată mai ales prin grupurile de inițiativă identificate și sprijinite la nivel local de ADL, și
în procesul participativ de planificare strategică. Procesul derulat este unul în principal intern,
ADL devine facilitator al unui proces intern de dezvoltare comunitară, componenta externă
fiind aceea de dezvoltare a resursei umane și de informare și consultare în dezvoltarea
comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 82
Puncte tari ale modelului
Dezvoltă resursele umane interne și crește capacitatea administrației publice de a
implica comunitatea în dezvoltarea locală.
Primele proiecte inițiate de Administrație și derulate în parteneriat cu comunitatea.
Comunitatea atrage resurse externe importante cu costuri interne minime (mult mai
mici decât cele de consultanță pe planificarea de proiecte sau planificarea strategică)
Modelul generează premisele inițierii și implementării unui proces de dezvoltare
comunitară prin pregătirea acestei resurse interne.
Puncte slabe
Cultura organizațională a instituției publice în care intră ADL nu este propice aplicării
principiilor dezvoltării comunitare la nivel local – în foarte puține situații a progresat
semnificativ un proces de dezvoltare comunitară, în cele mai multe situații, dorința
inițială a Agentului a fost înecată și s-a transformat repede într-un set de sarcini și
atribuții care nu au de a face cu dezvoltarea comunitară.
Stabilitatea ADL pe posturi – susținerea procesului la nivelul politicilor publice este
foarte importantă. În lipsa unei recunoașteri a statutului ADL în Legea Administrației
Publice – Poziția de ADL a devenit o bună rampă de lansare pentru specialiștii care au
ocupat postul de ADL, care au plecat către birourile județene sau chiar naționale ale
Administrației sau chiar în domeniul consultanței.
Continuarea programului ADL la nivel național.
Modelul nu este unul direct centrat de dezvoltarea capitalului social – ci este mai
degrabă unul de dezvoltare a resursei umane specializate (facilitatorul comunitar) care
poate iniția procese de dezvoltare comunitară la nivel local.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 83
7.Modelul Rețelelor Comunitare
Este un model care este prezent la nivelul majorității proiectelor care implică mai
multe comunități sau mai multe organizații din aceeași comunitate sau din comunități diferite
– prin componenta de dezvoltare de rețele ”networking”. Centrul Regional pentru
Organizațiile Nonprofit din Oltenia a derulat un astfel de proiect specific dezvoltării
comunitare prin înființarea Rețelei de Organizații Comunitare din Oltenia. Proiectul CRONO
a fost centrat pe dezvoltarea CCIAC-urilor (Comitetele Consultative pentru Implementarea de
Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală – PDR finanțat de
Banca Mondială.
PDR a inițiat structuri comunitare pentru consultarea în cadrul programelor de
dezvoltare rurală dar, ca orice proiect guvernamental, nu a găsit resursele pentru dezvoltarea
ulterioară a acestor structuri create.
CRONO Craiova (Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia) a inițiat un
proiect finanțat din fonduri PHARE în care urmărea:
−dezvoltarea organizațională a structurilor CCIAC și înființarea de organizații comunitare
în comunitățile în care CCIAC-urile au avut activitate și după finalizarea PDR –
implementând modelul prezentat anterior – Organizația comunitară,
−dezvoltarea unei rețele regionale în care organizațiile nou înființate să facă schimb de
experiență și să se sprijine reciproc în demersul de dezvoltare comunitară inițiat.
Modelul rețelelor comunitare comportă două dimensiuni diferite:
dimensiunea comunitară – în condițiile în care vorbim de comunități mari în care se
dezvoltă diferite grupuri de inițiativă (organizate pe domenii de interes sau spațial) iar
aceste grupuri de inițiativă se organizează și se formalizează la un nivel avansat. În
astfel de situații modelul vine să propună o structurare de tip rețea a acestor organizații
(Instituții, ONG-uri etc.). Ca model poate fi regăsit mai ales la nivelul comunităților
urbane dar apare frecvent și la nivelul comunităților rurale mari. În această categorie
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 84
de modele putem integra diversele comitete consultative create chiar prin cadre
legislative (Comitetul local pentru îmbunătățirea situației romilor, Comitetul local de
sprijin creat pe legislația protecției sociale, Grupul local de sprijin creat în cadrul
instituțiilor de învățământ etc.). Toate aceste structuri, creează tendința de rețea
specifică pentru o anumită problematică la nivel social local.
O a doua dimensiune – care presupune depășirea nivelului comunitar al dezvoltării și
creșterea capacității de asociere, organizare și sprijin reciproc a structurilor de
dezvoltare comunitară inițiate. Rolul acestei structuri de tip rețea este acela de a
sprijini structurile comunitare implicate în procesul de dezvoltare comunitară prin:
schimburi de experiență și modele de dezvoltare,
schimbul sau împrumutul de expertiză,
facilitarea accesului la resurse (fonduri de finanțare),
gândirea strategică a dezvoltării la nivel regional.
Abordarea de tip rețea facilitează și trecerea de la planificarea și acțiunea comunitară la
gândirea de tip strategic, acesta fiind primul pas spre etapa planificării strategice.
Analiza modelului
Chiar dacă este un model care nu urmărește specific etapele procesului de dezvoltare
comunitară – modelul Rețele Comunitare vine să sprijine derularea unui astfel de proces
având în vedere următoarele aspecte:
•participă la creșterea interacțiunii dintre membrii comunității și a asociativității la
nivel local, generând diverse structuri comunitare de tip rețea unde oamenii se
întâlnesc frecvent pentru analiza diferitelor situații sociale locale,
•participă la întărirea capacității de organizare a comunității prin dezvoltarea de
structurii și rețele regionale,
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 85
•generează capital social la nivel regional și la nivel local prin creșterea încrederii
membrilor comunității în capacitatea de organizare și acțiune a structurilor comunitare
locale,
•face trecerea de la etapa de acțiune comunitară la etapa de planificare strategică.
Așa cum a fost aplicat până acum în România, el este însă un model limitat la
această etapă a acțiunii comunitare și la primul pas al abordării regionale a dezvoltării,
abordare care impune trecerea la o gândire și planificare de tip strategic.
Din perspectiva abordării la nivel local și a diferitelor structuri formale inițiate,
chiar dacă aduce un plus de interacțiune între membrii comunității, formalizarea impusă legal
are de cele mai multe ori efecte negative care nu duc la interiorizarea comportamentelor pe
termen lung.
Modelul rețelelor comunitare va căpăta amploare ca utilitate în procesul de
dezvoltare comunitară la finalul unui ciclu al procesului de dezvoltare comunitară, când
putem vorbi de evaluarea unui plan strategic implementat.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 86
8.Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte
Modelul Forumurilor comunitare a fost aplicat ca model de dezvoltare comunitară
structurat în județul Dolj de către Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din
Oltenia – CRONO în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Dolj.
Modelul Forumurilor comunitare poate avea un inițiator intern sau unul extern și acest
inițiator poate fi instituție, ONG sau un lider local. El presupune următoarele activități:
-realizarea unui forum cu membrii interesați de o anumită temă din comunitate
(grupurile marginalizate, acțiuni culturale, atragerea fondurilor structurale etc.). În
cadrul acestui forum sunt identificate ideile care reprezintă posibilități de dezvoltare și
formare de grupuri de lucru în jurul fiecărei idei;
-grupurile de lucru transformă ideea inițială în jurul căreia s-au unit în plan de acțiune
cu responsabilități și termene;
-procesul de consultare a comunității – se realizează tot sub forma forumurilor pentru
fiecare acțiune în parte;
-rezultatul implementării forumurilor comunitare este un proiect / sau mai multe
proiecte care pot fi derulate în comunitate; și unul sau mai multe grupuri de inițiativă
organizate în jurul unei idei de proiect.
Analiza modelului
Modelul este unul centrat pe etapa de planificare a acțiunilor concrete. El
scurtcircuitează foarte mult primele etape ale procesului de dezvoltare comunitară în baza
implicării actorilor locali interesați și cunoscători ai problematicii comunitare locale.
Un alt aspect important este acela că modelul generează grupuri de lucru care pot
fi considerate grupuri de inițiativă locale.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 87
Forumul comunitar transformă actorii interesați într-o structură de tip rețea
comunitară alcătuită din grupuri de lucru și creând legături între acești actori și, deci,
generând capital social.
Ca aspect negativ al implementării acestui model (așa cum a fost el implementat
până în acest moment) putem sublinia capacitatea redusă de a urmări aplicabilitatea
proiectelor. Modelul răspunde bine cerințelor etapelor de inițiere și planificare ale unui proiect
comunitar. Atunci când vine vorba de resurse – acest proiect inițiat, se transformă într-o
cerere de finanțare pentru care durata de evaluare (până la finanțarea proiectului) poate dura
mai mult decât existența grupului de inițiativă; sau – o altă posibilă situație – este aceea în
care proiectul se blochează la nivelul identificării resurselor pentru implementarea lui.
În situația în care forumul comunitar devine o practică frecventă în comunitate –
el aduce un plus în creșterea capitalului social al acestei comunități prin generarea de
încredere și de asocieri.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 88
9.TeleCentrul52 – Centrul de resurse pentru comunitate.
Telecentrul – Centrul de resurse comunitare – reprezintă un centru de servicii comunitare
organizat să ofere un minim de servicii care să răspundă nevoilor locale. ”Centrul de resurse
(TeleCentrul) reprezintă un spațiu confortabil, primitor, cu un personal propriu care îl
informează și îl ajută pe vizitator în problemele sale din viața de zi cu zi. În funcție de nevoile
locale, Centrele de resurse (TeleCentrele) pot oferi servicii în următoarele domenii:
infrastructură, resurse umane, economie, turism, dezvoltare comunitară, cooperare
transfrontalieră, cultură, sectorul civil, mediul înconjurător.” 53
Primordial, Telecentrul este un centru de furnizare de servicii la nivel local – însă el fiind
aplicat în România de organizații active în domeniul dezvoltării comunitare (CREST, CAR,
CIVITAS etc.) a împrumutat atribuții de inițiator al procesului dezvoltării comunitare la nivel
local.
Principiile de funcționare ce stau la baza unei structuri de tip Centru de resurse (TeleCentru)
sunt următoarele54:
1.are utilitate publică, oferta de servicii care se adresează tuturor membrilor comunității,
fără discriminări de orice natură;
2.profilul său este multifuncțional, cu servicii de calitate, permanent adaptate
necesităților comunității;
3.reprezintă un forum și catalizator al comunității, acționând în mod responsabil;
4.asigură promovarea și utilizarea unor tehnologii moderne de comunicare și instruire.
Caracteristicile tehnice minime ale unui structuri de tip Centru de resurse
(TeleCentru) sunt următoarele55:
52 Misaroș, G.(coord.), – Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediul TeleCentrului, Timișoara,
Waldpress, 200353 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre54 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre55 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 89
Organizația care găzduiește Centrul de resurse (TeleCentru) va avea personalitate
juridică;
Existența unei persoane responsabile de activitatea Centrului de resurse
(TeleCentrului), persoana care are un contract de muncă, civil sau de voluntariat cu
organizația care găzduiește Centrul de resurse (TeleCentru);
Existența unui spațiu adecvat de funcționare pus la dispoziția Centrului de resurse
(TeleCentrului);
Oferă minimum 5 servicii permanente comunității;
Respectă standardele de calitate pentru serviciile oferite;
Existența a minim unei resurse informaționale permanente – legătură INTERNET;
Existența unei dotări tehnice minime (2 calculatore și o imprimantă);
Existența unui orar de funcționare de minim 2 ore pe zi, timp de cinci zile pe
săptămână;
Din 2002 am fost implicat în dezvoltarea unui centru de resurse pentru
organizațiile comunitare locale și am participat la programele de instruire ale Centrului de
Asistență Rurală pentru TeleCentrele proprii.
Analiza modelului
Modelul este o continuare sinergică a modelului Organizația comunitară – pentru
că presupune existența unei organizații locale care să inițieze o structură de tip centru de
resurse. El este un model centrat pe un agent al schimbării – organizația comunitară – care
folosește un nou instrument pentru a facilita procesul de dezvoltare comunitară la nivel local.
Practic nu putem vorbi de un model de proces de dezvoltare comunitară ci doar de un
instrument care are ca scop atragerea / implicarea comunității în procesul în sine.
Centrul de resurse generează interacțiune comunitară și răspunde nevoii comunității de
servicii – devenind un foarte util instrument pe tot parcursul procesului de dezvoltare
comunitară.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 90
10.Comitetul Filantropic
Modelul Comitetului Filantropic – CF a fost unul inițiat de Mitropolia Craiovei și
preluat de Episcopia Severinului și Strehaiei la înființarea acesteia. El a fost preluat și
dezvoltat la nivel național de către Asociația Internațională pentru Caritatea Creștină (IOCC)
în cadrul proiectului „Consolidare a inițiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA și a
violenței în familie”, proiect derulat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română.
Modelul răspunde la două solicitări importante ale comunității:
existența unei resurse comunitare puternice de capital uman dar mai ale capital social
– instituția bisericii. În comunitățile din Maramureș, Consiliul parohial ( curatorii) ca
forma de organizare în jurul biserici a fost cea mai importantă structură organizatorică
a comunității inclusiv în timpul perioadei comuniste.
nevoia de a completa structura bisericii locale care avea ca principale forme de
organizare prevăzute în statutul de funcționare: Consiliul parohial (format exclusiv din
bărbați și cu principal rol decizional la nivelul parohiei) și comitetul parohial (format
în principal din femei, coordonat de preoteasă și cu rol de acțiune în domeniul social-
filantropic în comunitate)
Răspunzând acestor două solicitări CF (deși denumirea poate sugera altă direcție) a fost inițiat
ca principală formă de organizare a comunității în jurul bisericii.
Modelul dezvoltat în cadrul proiectelor amintite presupune următorii pași:
formarea preoților privind dezvoltarea comunitară și privind diverse teme de
interes local (prevenirea violenței în familie, prevenirea infectării cu HIV etc.),
inițierea unui grup de sprijin al preotului la nivel local, grup organizat în jurul
bisericii (denumit Comitetul Filantropic)
dezvoltare organizațională pentru CF – facilitarea privind identificarea și
rezolvarea unei nevoi comunitare, inițierea unui centru local de servici sociale,
implicarea comunității în organizarea de activități la școală sau la biserică etc.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 91
Analiza modelului
Modelul ”Comitetul filantropic” este, de asemenea, un model complet care poate derula un
proces standard de dezvoltare comunitară. Are în centru o structură comunitară cu importante
rădăcini în procesul de dezvoltare a comunității – biserica; și de asemenea propune
dezvoltarea unei structuri comunitare în jurul acesteia, structură care devine capabilă să
genereze capital social la nivelul comunității.
Comitetul filantropic este în același timp un grup de interes – pentru că se organizează în jurul
Bisericii – dar și un grup de inițiativă pentru că adună actori interesați din comunitate.
Aspectul negativ legat de modelul ”Comitetul Filantropic” ține mai degrabă de practica
acestui model – de cele mai multe ori în practica implementării programelor de tip comitete
filantropice, activitatea acestora s-a limitat la aspecte de sprijin pentru persoanele nevoiașe din
comunitate (comitet de strângere de fonduri) sau la organizare a unor servicii specifice
punctuale limitate la o problemă a comunității (violența domestică – campanii de
conștientizare), fără a reuși să genereze un proces la nivelul comunității.

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 92
11.Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociația Regională
Acest model a început ca formă de organizare pentru unele comunități cu specific
apropiat în scopul creșterii capacității de organizare a acestora și abordării dezvoltării la un
nivel superior / lărgit comunității. Primele microregiuni au apărut în zona Ardealului – în
județul Alba și în zona maghiarimii (județele Harghita și Covasna) fiind înregistrate primele
astfel de forme de organizare și dezvoltare. Modelul de organizare al microregiunilor a fost în
principal asocierea Consiliilor locale / Primăriilor care au dezvoltat o asociație
microregională.
Ulterior a apărut și o legislație specifică, legislație ce definește Intercomunalitatea
ca formă de organizare la nivel microregional, formă care are ca principale responsabilități:
eficientizarea asigurării infrastructurii de apă și canal – colectarea și filtrarea apelor reziduale
și dezvoltarea altor obiective de infrastructură specifice microregiunii.
Elementele principale ale modelului sunt:
O Primărie sau un ONG – care sunt motorul inițierii abordării microregionale a
dezvoltării,
Asociația de Consilii locale/Primării – ca principală formă de organizare a
microregiunii,
O strategie (un plan) de dezvoltare al microregiunii – conținând direcțiile și elementele
principale ale dezvoltării,
O structură executivă care pune în aplicație acest plan – structură care, de cele mai
multe ori, se suprapune personalului Primăriei sau ONG-ului inițiator al dezvoltării
microregionale.
Ca rezultate principale pe care le-a adus dezvoltarea microregională putem aminti:
rezolvarea în comun a proiectelor de infrastructură – drumuri, poduri, gropi de gunoi,
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 93
abordarea strategică a principalului domeniu economic la nivel microregional:
agricultura – înființarea asociațiilor de producători, sisteme de preluare și desfacere a
produselor agricole etc.; turismul – promovarea la nivel regional a ofertelor turistice.
Analiza modelului
Ca model de dezvoltare comunitară – modelul centrat pe dezvoltarea
microregională îndeplinește următoarele caracteristici:
Procesul are un inițiator al dezvoltării – o Primărie sau un ONG – și de multe ori a
avut și un facilitator de proces. Asociația de Dezvoltare Comunitară Regională –
SZEKE, Albamont sau CRONO – au inițiat și facilitat astfel de procese de dezvoltare
microregională în Harghita, Alba și Dolj.
Chiar dacă nu are o etapă specifică de planificare operațională și una de implementare
de proiecte, etape care să preceadă planificarea strategică – modelul cumulează
activitățile și proiectele anterioare din regiune în care au fost planificare și
implementate proiecte concrete de dezvoltare. El vine să transfere dezvoltarea către
nivelul microregional acolo unde au loc inițiative frecvente la nivel local.
Modelul este centrat pe planificarea strategică și pe implementarea de planuri gândite
la nivel regional.
Modelul generează o structură asociativă și crește interacțiunea la nivel regional și
implicit și la nivel local și de asemenea crește capitalul de încredere la nivelul
structurilor APL și în rândul comunităților din regiune – ca elemente de capital social.
Ca minus al modelului putem aminti – abordarea microregională diluează aspectul comunitar
al dezvoltării și controlul comunității asupra dezvoltării.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 94
12.Modelul Leader – Grupul de Acțiune Locală – GAL56
Model inițiat la nivel European ca alternativă a structura rigidă a implementării
Fondurilor structurale, structură care nu permitea aplicarea unor idei creative la nivel local,
mai ales în comunitățile rurale mici. Modelul a intrat în structura Programelor Europene
finanțate prin Fondurile Structurale și în acest fel a fost preluat de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale – MADR – prin programul Leader, axa IV a PNDR. Este un model specific
de dezvoltare microregională – specific prin condițiile impuse de Programul Național de
Dezvoltare Rurală – PNDR – Axa IV Leader. Spre deosebire de celelalte Axe ale PNDR, Axe
tematice – care precizează ce tipuri de proiecte vor fi finanțate, Axa Leader este o Axă
metodologică – ea precizează procesul prin care trebuie să treacă un ”teritoriu Leader” pentru
a putea obține finanțarea în cadrul programului.
Acest proces este dat de câteva condiții care trebuiesc îndeplinite:
Caracteristicile teritoriului: zonă rurală, o anumită suprafață, un anumit număr de
locuitori, o densitate maximă în teritoriu,
Existența unei caracteristici specifice a teritoriului respectiv – caracteristica trebuie să
ofere o unitate în dezvoltarea acestui teritoriu (ex.: o formă de relief specifică –
comunități situate pe malul Dunării în sudul județului Mehedinți, o cultură agricolă
predominantă – regiune unde este specifică cultura viței de vie etc.),
Va fi inițiat o structură asociativă mixtă (mai mult de 50% privat – firme și ONG – și
mai puțin de 50% public – Primării, Instituții publice), structură care să realizeze o
strategie de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici specifice
teritoriului.
Realizarea Strategiei de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici
specifice teritoriului și depunerea unei aplicații în cadrul PNDR – Axa IV Leader.
Selectarea dosarului de candidatură pentru finanțare.
Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, structura asociativă creată la nivelul
teritoriului (ONG) este recunoscută ca GAL – Grup de Acțiune Locală. Această structură va
avea un birou operațional care se va comporta ca un finanțator care:
56 www.madr.ro – informații despre programul Leader
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 95
va propune runde de finanțare pe diversele teme de dezvoltare prevăzute în strategie,
va sprijini dezvoltarea de proiecte în teritoriu,
va organiza sesiuni de informare și formare pentru entitățile interesate de proiecte de
dezvoltare a specificului teritoriului,
va primi proiecte și le va evalua pentru încadrarea în strategia dezvoltată,
va trimite proiectele pentru evaluare și finanțare la Unitatea responsabilă din MADR,
va organiza schimburi de experiență cu alte LAG-uri din UE.
Modelul Leader oferă:
creșterea importanței privatului în planificarea strategică a specificului teritoriului – în
cadrul structurii asociative generate (structură care devine GAL) o firma respectiv un
ONG sunt abordați ca parteneri egali cu un Consiliu local / Primărie sau o altă
Instituție publică.
 Păstrarea specificului local – spre deosebire de celelalte Axe tematice, Axa Leader
păstrează o bună ancorare în specificul local prin transferul evaluării componentei
strategice a proiectelor la nivel local – membrii GAL-ului sunt cei care decid dacă un
proiect este specific strategiei de dezvoltare sau nu se încadrează în aceasta.
Posibilitatea dezvoltării proiectelor creative – proiectele Leader vin să acopere un
domeniu pe care celelalte Axe îl fac dificil – acela de a crea ceva nou și original. Aici
nu se pune accentul pe eficiență, fiind foarte important specificul local și creativitatea
în dezvoltarea acestui specific.
Mai multe organizații din România au inițiat implementarea de modele de tip
Leader – ex: CEDER Constanța – însă fiind un program guvernamental el are ca cerință
principală respectarea programului impus de MADR. În momentul de față (a doua jumătate a
anului 2008) programul presupune următoarele etape de dezvoltare:
informarea la nivelul posibililor beneficiari,
formare persoanelor implicate direct în dezvoltarea de structuri GAL,
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 96
prima licitație pentru proiecte Leader – care va avea loc probabil la sfârșitul anului
2009/ începutul anului 2010.
Analiza modelului
Modelul este, de asemenea, unul care diluează noțiunea de comunitate având o
abordare microregională în care specificul comunitar se integrează în specificul regional iar
comunitatea își extinde limitele la nivelul unei regiuni cu mai multe comunități teritoriale
(teritoriul Leader este construit ca o microregiune chiar dacă este focusat pe elementele de
specific local).
Ca model, Leader este centrat pe etapa planificării strategice și a implementării
proiectelor specifice strategiei dezvoltate la nivelul teritoriului. Și acest model pleacă de la
premisa experienței dezvoltării comunitare la nivelul comunităților locale din teritoriu,
experiență care a dus la dezvoltarea structurii parteneriale cu pondere mai mare privată – ca
agent de dezvoltare a teritoriului.
Modelul generează această structură asociativă locală și posibilitatea proiectelor
creative care sunt elemente generatoare de capital social la nivel local și microregional.
Un alt aspect pozitiv este programul de schimburi de experiență cu alte GAL-uri
din UE, program care este generator de relații deschise și stă la baza dezvoltării rețelelor.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 97
13.Parteneriatul Public – Privat
Modelul Parteneriatului Public – Privat este un model care pune accent pe agentul dezvoltării
care în această situație este o structură formală sau informală generată prin asocierea dintre o
instituție publică și un partener privat (firmă sau ONG).
În general parteneriatele public – privat sunt dezvoltate la nivel local pentru probleme
specifice:
inițierea și derularea unui proiect – programele PHARE pentru îmbunătățirea situației
romilor necesită inițierea și implementarea proiectului în cadrul unui parteneriat al
Administrației Publice Locale cu comunitatea de romi;
administrarea unui serviciu public – pentru eficientizarea serviciilor publice locale
sunt generate astfel de structuri parteneriale;
dezvoltarea de afaceri comunitare în care Autoritatea Publică Locală devine partener
prin investiția pe care o face. Modelul poate reprezenta o sursă de venit propriu pentru
Autoritatea Publică.
Exemplu – Sistemul Electronic Județean – EuDiS Mehedinți.
Consiliul Județean Mehedinți a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC
IT SA pentru informatizarea Administrației Publice din Județul Mehedinți. Forma de
organizare sub care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are
administratori din partea ambelor structuri care au intrat în asociere.
Scopul Parteneriatului este realizarea unei platforme de comunicare și furnizare de
servicii pentru cetățeni pentru fiecare structură a APL la nivel local.
Fiecare Primărie a fost conectată la Rețeaua Internet și a fost instruită să lucreze
pe Sistemul Electronic Județean pentru a oferii date atât pentru cetățeni cât și pentru transferul
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 98
acestora la nivel județean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de
a gestiona eficient date lucrând cu baze de date complexe dar ușor de administrat și exploatat.
Proiectul este unul dintre puținele proiecte care beneficiază de un studiu de impact
pe întreaga perioadă de dezvoltare a lui.
Analiza modelului
Modelul este specific procesului de dezvoltare comunitară – etapelor de
planificare operațională și implementare de proiecte comunitare. El propune agentul care să
inițieze dezvoltarea comunitară – acest agent fiind o structură (asociație sau firmă) generată
prin asocierea Administrației publice cu un partener privat – în funcție de specificul
proiectului implementat.
Modelul este limitat – pentru că nu urmărește întreg procesul de dezvoltare
comunitară ci se limitează doar la implementarea unor proiecte punctuale de dezvoltare.
Ca model generează asociere și structuri locale și dacă proiectele implementate
sunt de succes el generează încredere socială – ca elemente specifice creșterii capitalului
social al comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 99
14.Matricea comunitară
Modelul este dezvoltat în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj și prezentat
în cadrul lucrării Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în spațiul
contemporan (Mihai Pascaru, 2003).
Modelul presupune analiza unei comunități din perspectiva următoarelor aspecte:
1.raporturile de cunoaștere, comunicare și acțiune comună la nivelul comunității –
raporturi care generează matricea comunitară;
2.participarea la nivel comunitar – participare care se regăsește în dinamica faptului
social și în dinamica faptului comunitar;
3.nivelul de informare și comunicare interpersonală la nivelul comunității.
Ca model el se concentrează efectiv pe o analiză (anchetă) sociologică la nivelul
comunității privind corelațiile semnificative dintre cele trei aspecte ale spațiului comunitar, pe
capacitatea anchetatorilor de a ”știi să obțină cooperarea locuitorilor și să facă acceptată
ancheta încă de la început”57 și pe capacitatea acestora de a restitui concluziile către
colectivitatea în care s-a efectuat ancheta.
Restituirea concluziilor face posibilă implicarea liderilor formali și informali ai
comunității de a ”reinjecta” rezultatele cercetării în comunitate pentru a produce schimbarea
dorită la nivelul comunității. O importantă caracteristică a modelului este aceea a instruirii
liderilor cu privire la aplicarea concluziilor cercetării.
Modelul presupune, de asemenea, existența animatorilor rurali în cadrul echipei
de sociologi, animatori care58:
57 Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa
Universitară Clujeană, Cluj, 2003.58 Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa
Universitară Clujeană, Cluj, 2003.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 100
să identifice și să anuleze eventualele blocaje la nivelul acțiunii comunitare – blocaje
care pot fi introduse de prejudecăți, pasivitate, suspiciune sau frică de anumite interese
locale;
să identifice și să folosească sistemul motivațional al comunității – adaptarea
acțiunilor propuse la caracteristicile comunității și la sistemul motivațional al fiecăror
grupuri;
să identifice resursele disponibile la nivelul comunității, resursele neexploatate.
Analiza modelului.
Modelul Matricea comunitară este un model complex care are în vedere aproape toate
etapele procesului de dezvoltare comunitară cu accent pe anumite aspecte și etape în cadrul
procesului:
amplifică foarte mult etapele de analiză și cunoaștere a comunității și realizarea
acestor etape cu sociologi specializați care să ofere soluții la problemele comunității.
Soluțiile fiind dezvoltate de specialiști fac dificilă însă punerea lor în practică la
nivelul acțiunii comune;
are în vedere transferul experienței către liderii comunității, care au principalul rol în
implementarea măsurilor la nivelul comunității,
are în vedere facilitarea comunitară (animarea) în procesul de implementare a
soluțiilor de dezvoltare create – animare însă care nu mai este concepută la același
nivel de expertiză precum componenta de cercetare;
modelul se oprește la etapa planificării strategice, etapă pe care nu o are în vedere,
precum nici pe cea a implementării unei strategii;
modelul nu are în vedere o evaluare de impact a soluțiilor propuse pentru dezvoltarea
comunității, însă perspectiva specializată a etapei de cercetare pare a avea în vedere o
analiza post-ante a impactului măsurilor la nivelul comunității – fără a fi specificat în
mod explicit acest tip de analiză.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 101
15.Catalyse
Modelul – metodologia Catalyse – este centrat pe restituirea rezultatelor cercetării ca
metodă de identificare și descriere a problemelor comunitare în spațiul regional.
”Observațiile, anchetele, analizele diagnostic sunt doar elemente pregătitoare pentru restituire,
contribuind la construirea unui fond de informații care să suscite dezbateri în comunitate și să
facă posibilă identificarea problemelor reale ale comunității ca și a resurselor pe baza cărora
problemele reale se pot soluționa.”59
Elementul principal al modelului este cercetarea-acțiune, care presupune două tipuri de
ipoteze: ipoteze de cercetare și ipoteze de acțiune (Verspieren, 1990)60.
Ca proces, modelul presupune următoarele etape (Huizer, 1997)61:
conștientizarea adecvată a problemelor și situațiilor adecvate de către cei implicați
planificarea și implementarea unor proiecte în vederea soluționării problemelor locale
mobilizarea membrilor comunității în vederea alocării de resurse comunitare în
propriul beneficiu
În cadrul unei astfel de cercetări-acțiune este urmărită de asemenea, abordarea
participativă a comunități, abordare care aduce câteva avantaje, legat de adaptarea rezultatelor
participării la nevoile specifice ale comunității: cercetătorii devin mai conștienți de
”problematizarea” problemelor comunități, mai expliciți în delimitarea acestora, mai riguroși
privind colectarea datelor, mai sistematici în a înregistra ideile oamenilor, mult mai deschiși
în a-și schimba propriile acțiuni și a le adapta la solicitările venite din comunitate.62
59 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-
Napoca, 200560 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-
Napoca, 200561 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-
Napoca, 200562 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-
Napoca, 2005
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 102
Analiza modelului
La fel ca și modelul Matricea comunitară și Catalyse este un model complex care
presupune aproape toate etapele procesului de dezvoltare comunitară până la etapa planificării
strategice și a implementării unui plan strategic. Totuși în cadrul acestui model ar putea
rezulta și elemente strategice de dezvoltare, care însă nu sunt explicite ci ar putea fi rezultatul
etapei de ”cercetare-acțiune strategic” – așa cum o numește autorul.
Toate sentințele de analiza propuse pentru modelul Matricei comunitare sunt
valabile și pentru Catalyse, cu specificația că acest model dezvoltat ulterior din punct de
vedere cronologic încearcă să se apropie mai mult de o abordare participativă a dezvoltării
comunității, lucrul care se regăsește în limitele metodologice pe care autorul le recunoaște
pentru modelul său: ”o vulgarizare a metodologiei de cercetare pentru actor și o vulgarizare a
practicii curente pentru cercetător”63, aspecte care pun în discuție limitele metodologice ale
cercetării sociologice.
63 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-
Napoca, 2005
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 103
16.PACA – Abordarea participativă a avantajului competitiv
(Participatory Apprisal of Competitive Advantage)
PACA este un model dezvoltat de Mesopartner Ltd din Germania și aplicat în
România de Centrul de Asistență Rurală cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Ebert
Stiftung. El este la bază un model de Dezvoltare Economică Locală cu rezultate în implicarea
și dezvoltarea comunității. Însă procesul propus, modul în care el a fost aplicat în România și
rezultatele la nivelul comunității m-au făcut să-l consider mai degrabă unul de dezvoltare
comunitară cu rezultate la nivel economic în comunitate.
Istoric și prezentare generală
PACA – reprezintă inițialele în limba engleză ale sintagmei Participatory Apprisal
of Competitive Advantage – care poate fi tradusă în limba română ca Abordarea
Participativă a Avantajului Competitiv . Pentru că inițiatorul modelului folosește prescurtarea
PACA, deși această prescurtare nu corespunde inițialelor sintagmei în limba română, vom
folosi și noi prescurtarea PACA în prezentul material.
Scurtă descriere a modelului
PACA presupune un exercițiu susținut de contact al echipei de facilitatori cu
comunitatea, exercițiu în cadrul căruia sunt identificate resursele comunități.
Un rol important în cadrul modelului PACA îl are Organizația gazdă – organizația
care solicită o intervenție de tip PACA și/sau acceptă să găzduiască activitatea echipei PACA
de facilitatori. Aceasta este practic inițiatorul procesului de dezvoltare comunitară și în același
timp legătura dintre echipa externă de experți și comunitatea locală.
PACA este o abordare pe termen lung care însă are dezvoltată o concentrare
maximă de intervenție în comunitate într-un termen foarte scurt în cadrul etapei specifice
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 104
care poartă numele de Exercițiul PACA – etapă care se constituie în elementul principal al
modelului. Exercițiul PACA este o intervenție concentrată care se întinde pe 3 săptămâni,
perioadă în care comunitatea este “învolburată” și sunt puse bazele dezvoltării acesteia,
dezvoltare care, chiar dacă are obiective economice, este mai ales centrată pe implicarea
diverșilor actori locali în planificarea și dezvoltarea de acțiuni la nivelul comunității.
Un alt element foarte important al modelului, care m-a făcut să-l consider un
model de dezvoltare comunitară și să inițiez o analiză asupra lui, îl reprezintă abordarea
participativă, experții având rolul facilitării unui proces în care oamenii își identifică
împreună avantajul competitiv al comunității / regiunii și planifică activități concrete cu
rezultate pe termen scurt. În cadrul aceluiași aspect al abordării participative se înscrie și
formarea resursei umane la nivel local. Expertul sau echipa de experți sprijină dezvoltarea
unei echipe locale care să poată continua activitatea de facilitare în comunitate.
În altă ordine de idei, PACA reprezintă un set de instrumente și reguli foarte bine
organizate, puse împreună în cadrul unui proces intens și complex în care oamenii (actorii
economici la nivel local) sunt cei care evaluează propriile resurse și propriile oportunități de
dezvoltare și planifică împreună acțiuni economice locale. PACA îmbină și aduce la un nivel
ridicat de compatibilitate teoria cercetării și dezvoltării sociale, cu limitele cunoașterii comune
ale implicării beneficiarilor și abordării participative a dezvoltării, prin simplificarea unor
instrumente sociologice sau împrumutate din domeniul economiei destul de pretențioase,
simplificare care face posibilă intervenția participativă a actorului social implicat în
dezvoltare; dar aceste instrumente își păstrează în același timp acuratețea științifică prin
intervenția expertului (cercetător sau agent al dezvoltării).
Filosofia PACA este una foarte simpla: Dezvoltarea Economică Locală este un
proces continuu de învățare, proces în care avem în vedere punctele tari și potențialul
comunității sau regiunii și nu punctele slabe și problemele acesteia . De asemenea, un
proces de dezvoltare economică locală va începe cu proiecte simple care au rezultate
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 105
rapide și vizibile la nivelul comunității și ulterior va continua cu probleme complexe sau de
natură strategică.
Procesul și metodologia PACA
Metodologia PACA
Metodologia PACA este una destul de simplă care are la bază principiul abordării
participative a comunității / regiunii și este alcătuită din câteva elemente metodologice:
Exercițiul PACA – ca un diagnostic al dezvoltării economice locale abordate
participativ împreună cu actorii economici locali,
Echipa PACA este o echipă formată din Consultanți PACA și/sau Facilitatori PACA –
consultanții PACA sunt specialiști care nu sunt din comunitate, în timp ce echipa de
facilitatori este o echipă locală.
Proiectul PACA – este o consecință a diagnosticului, o etapă de dezvoltare a
proiectelor de dezvoltare economică locală, planificate în timpul exercițiului PACA,
Documentarea PACA – este o etapă a exercițiului PACA ce are ca scop diagnosticarea
situației locale. Această etapă este compusă din miniateliere sectoriale pentru
principalele sectoare economice dezvoltate la nivel local și din interviuri cu actorii
economici locali reprezentativi pentru comunitate / regiune.
Criteriile pentru prioritizarea propunerilor – pentru că PACA este un exercițiu al
planificării concrete de acțiuni, cu rezultate pe termen scurt, pentru a putea lua decizii
în mod eficient, sunt folosite 3 criterii pentru prioritizarea propunerilor de acțiuni:
să poată fi dezvoltată folosind resursele locale disponibile,
implementarea acțiunii să poată începe imediat (după finalizarea
exercițiului PACA),
să ofere rezultate vizibile în termen de 3 luni.
Atelierele de lucru – activitățile specifice de diagnostic, identificare de oportunități și
soluții, planificare de acțiuni concrete fiind derulate cu membrii comunității (actorii
locali interesați) sub forma unor ateliere de lucru:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 106
Atelier pentru formularea ipotezelor
Atelier de inițiere
Miniatelierele sectoriale
Atelier de elaborare a rezultatelor
Atelier de planificare de acțiuni concrete
Evenimentul de prezentare a rezultatelor exercițiului – este evenimentul care se
derulează cu toți membrii comunității care au participat la exercițiul PACA și cu alți
membrii interesați din comunitate.
Evaluarea intermediară – PACA este o aplicație care se întinde pe o perioadă mare de
timp și presupune periodic activități de evaluare intermediară (exerciții de 2 – 4 zile) și
planificare activități de dezvoltare. Una dintre etapele importante ale evaluării
intermediare este organizarea Atelierului Compas – care are caracteristicile unei
abordări strategice a planificării acțiunilor comunității.
Alte tehnici specifice de lucru
Cinci forțe
Scopul acestei etape / metode este determinarea poziției competitive a companiilor locale.
Cele 5 forțe sunt:
−Competiția dintre companiile existente în cadrul sectorului. Întrebări: Care vă sunt
principalii concurenți și care sunt avantajele și dezavantajele concurențiale ale
companiei dvs.?
−Puterea de negociere a furnizorilor. Întrebări: Care sunt furnizorii pentru compania
dvs., numărul lor, este ușor să găsiți furnizori, care este puterea dvs. de negociere în
raport cu cea a furnizorilor dvs.?
−Puterea de negociere a clienților. Întrebări: Care sunt clienții dvs., câți sunt, este ușor
să găsiți clienți, care este puterea dvs. de negociere în raport cu cea a clienților dvs.?
−Posibili noi concurenți. Întrebări: Care este probabilitatea ca noi concurenți să intre pe
piață, cine sunt ei și care ar fi posibilele lor avantaje?
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 107
−Produse sau servicii de substituție. Întrebări: Există produse de substituție datorită
unor inovări tehnologice sau unei schimbări radicale în comportamentul
consumatorului?
Analiza SWOT – presupune o analiză a mediului intern al comunității din perspectiva
punctelor tari (Strengths) și punctelor slabe (Weakness) care pot genera dezvoltarea la
nivelul comunități și a mediului extern al comunității din perspectiva oportunităților
(Opportunities) și amenințărilor (Treats) care ar putea afecta dezvoltarea comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratAmenințarea
produselor sau
serviciilor de
substituțieConcurenți
Cine sunt
concurenții?
Avantaj competitiv?Putere de negociere a
furnizorilorPuterea de negociere
a cliențilorNoi firme concurente ce pot
apărea în sector ?
Cât de probabil? Cine
Care e avantajul lor competitiv?

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 108
Diamantul competitivității locale / Diamantul lui Porter
Diamantul competitivității locale / sau Diamantul lui Porter presupune o analiză a
fiecărui domeniu/sector economic local important folosind cele 4 elemente considerate colțuri
ale unui diamant:
Avantajul competitiv al sectorului;
Condițiile cererii;
Instituțiile de suport (factori de producție) și
Instituții de suport (furnizori).
De asemenea, este analizată și relația sectorului respectiv cu Guvernarea mai ales
din perspectiva posibilități de a influența deciziile la nivel local în folosul sectorului. În cadrul
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratAvantajul și dezavantajul
competitiv al sectorului
Care sunt punctele
tari și slabe?
Instituții de suport /
Factori de produc ție:
* formare , tehnologie ,
finanțe , utilități publice ,
infrastructură
* locație, teren
Puncte tari și slabeCondițiile cererii :
* Cerere sofisticată
* Cerere rar întâlnită
* Cerere inovativă
Puncte tari și slabe
Industrii de suport
(furnizori, subcontrac-
tori, furnizori de
servicii ):
Puncte tari și slabeGuvernare

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 109
influențării Guvernării intră și organizarea la nivel sectorial și lucrul cu instituțiile suport,
organizare care depășește limitele comunității. Ex: O asociație de afaceri sau cameră de
comerț care are două tipuri de activități: 1. Lobby pentru reprezentarea intereselor membrilor
săi 2. Servicii: oferă suport pentru companiile membre prin oferirea de consultanță, formare și
diverse informații, cum ar fi informații legislative, de evaluare a creditelor bancare, de piață.
Rezultatele campaniei de lobby poate avea beneficii și pentru companiile care nu aparțin de
asociația respectivă și nu reprezintă o motivare de includere în asociație.
Harta relațiilor comunitare – (poate fi comparată cu harta capitalului social prezentă la
nivelul altor modele de dezvoltare comunitară) – reprezintă o hartă de relații din comunitate,
hartă care are în vedere nu doar sectoarele și actorii economici, ci întreaga activitate la nivelul
comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 110
Regula lui Pareto – ca modalitate de selecție și ierarhizare a ideilor locale. Atunci când
numărul opțiunilor este prea mare pentru a putea fi dezvoltate toate, se calculează 20%
din numărul acestor opțiuni și se împarte un număr de buline egal cu rezultatul pentru
fiecare membru al echipei PACA (inclusiv pentru consultant) care au posibilitatea de a
atribui buline după preferințe.
Matricea interacțiunilor dintre sectoarele economice locale – este o analiză care se
face la nivelul fiecărui sector pentru a analiza interacțiunea lui cu celelalte sectoare
dezvoltate la nivelul comunității.
Instrumente de lucru
Mesocardul – este principalul instrument de lucru al exercițiului PACA – este un
carton (1/3 din A4) pe care sunt notate toate ideile. Placând de la principiile simple că
nu toți oamenii se pot exprima ușor în public și că discuțiile sunt ușor de scăpat de sub
control și manipulat (mai ales că vorbim de comunități care nu au o experiență a
întâlnirilor comune sau a întâlnirilor publice) se solicită participanților la exercițiu
(chiar și în cadrul activităților cu echipa PACA) să noteze ideile pe mesocard. Regulile
pentru completarea unui mesocard sunt: nu mai mult de 3 rânduri pe card; nu mai mult
de 3 cuvinte pe rând; scrisul lizibil.
Ghidul de interviu – interviurile se derulează pe baza unui ghid de interviu și utilizând
anumite tehnici specifice metodologiei PACA,
Manualul PACA – este instrumentul de bază al echipei de experți / facilitatori.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 111
Procesul PACA – Etape în cadrul derulării unui exercițiu PACA
Pregătirea exercițiului PACA – reprezintă componenta administrativă specifică organizării
unui eveniment, componentă care implică: contactarea organizației gazdă, identificarea
membrilor echipei locale, realizarea materialelor de promovare ale exercițiului, planificarea
evenimentelor și promovarea exercițiului în comunitate. Cel mai important element al acestei
etape este identificarea și selectarea membrilor echipei locale de facilitatori. Echipa locală de
facilitatori este cea care va asigura legătura strânsă cu comunitatea.
Exercițiul PACA
1.Atelierul de formare a echipei locale – reprezintă un element important de formare a
resursei locale – a echipei care să continue procesul de facilitare a comunității după
finalizarea exercițiului PACA.
2.Atelierul de formulare a ipotezelor – este atelierul în care se lucrează cu echipa locală
pentru emiterea ipotezelor diagnostic și ipotezelor de dezvoltare a comunității.
3.Atelierul de inițiere
4.Miniatelierele sectoriale
5.Interviuri
6.Atelierul de elaborare a rezultatelor
7.Evenimentul de prezentare a rezultatelor
8.Atelierele de planificare a acțiunilor concrete – după stabilirea și prioritizarea unor
acțiuni concrete care pot fi implementate în comunitate, în cadrul unui atelier de lucru
este planificată implementarea fiecărei acțiuni decise.
Vizitele de evaluare a evoluției comunității și planificare de acțiuni de dezvoltare
-Evaluarea intermediară a procesului – la 6 luni și la 1 an,
-Atelierul Compas – se situează la nivelul planificării strategice a dezvoltării
comunității.
Studiul de caz PACA – va fi tratat în capitolele următoare ale lucrării
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 112
Alte modele de dezvoltare comunitară – care sunt în stadiu de inițiere în Romania sau care
au avut rezultate în Europa și America:
șÎntreprinderile sociale
șResponsabilitatea Socială a Corporațiilor
șCorporațiile de dezvoltare comunitară
În mod sigur nu am epuiza portofoliul modelelor de dezvoltare comunitară implementate deja
în România – dar la fel de sigur consider că le-am prezentat pe cele mai importante dintre
aceste.
O altă categorie de modele, care pe termen lung se pot dovedi ca fiind modele care generează
capital social la nivelul comunităților din România și-au arătat deja rezultatele în țări din
Europa sau america și au început să fie implementate și în România.
șÎntreprinderile sociale – funcționează și au avut rezultate pozitive în
integrarea persoanelor cu dizabilități. În ultima perioadă s-a încercat transferul
acestui model la nivelul dezvoltării comunitare – ca generator de dezvoltare –
fiind generate întreprinderi sociale pentru a sprijini grupuri defavorizate din
comunitate sau pentru a promova acțiuni de dezvoltare durabilă precum
producerea energiei regenerabile la nivelul comunității.
șResponsabilitatea Socială a Corporațiilor (Corporate Social
Responsability) – și acest model a prins un real trend de dezvoltare în ultimii
anii. Concerne mari care investesc în programe sociale sau programe de
dezvoltare comunitară – mai ale la nivelul comunităților afectate de propriile
decizii de dezvoltare economică.
șCorporațiile de dezvoltare comunitară – în România dezvoltarea comunitară
este încă la nivelul creării și creșterii unor rețele de dezvoltare comunitară
precum: RuralNet, Rețeaua comunităților FRDS, Rețeaua Națională de
Dezvoltare Rurală – MADR și diferite alte rețele de beneficiari. În următorii
ani vor apărea structuri formale sau informale puternice care vor promova
dezvoltarea comunitară și vor susține programe (inclusiv la nivel național) care
să transfere puterea de decizie la nivelul comunității și care vor fi centrate pe
creșterea capitalului social al acestor comunități.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 113
Convergenta modelelor la nivelul aceleiași comunități.
Dacă avem în vedere analiza asupra modelelor de prezentate, analiză raportată la
modelul RuralNet – ca proces de dezvoltare comunitară, o primă concluzie pertinentă pe care
o putem trage este următoarea: din lipsa experienței de a derula procese planificate la nivel
local, comunitățile nu sunt capabile să planifice un proces complet de dezvoltare
comunitară chiar atunci când sunt sprijinite din exterior.
Dacă avem în vedere această perspectivă vom observa că puține din modelele
implementate au avut o abordare de proces asupra dezvoltării comunității și, cu excepția
modelelor Matricea comunitară, Catalyse, PACA și FRDS nici unul nu are în vedere mai mult
de două etape ale procesului de dezvoltare comunitară așa cum îl prezintă modelul RuralNet.
În această situație, o soluție viabilă pentru a genera dezvoltare comunitară și a
derula un proces planificat amplu la nivelul unei comunități ar putea fi dată de implementarea
mai multor modele la nivelul aceleiași comunități, modele care fiind planificare în faza de
implementare a lor devin complementare și completează procesul de dezvoltare comunitară la
nivelul fiecărei comunități.
Această complementaritate este chiar solicitată de nevoia de dezvoltare a comunităților:
După implementarea cu succes a modelului FRDS în foarte multe comunități au luat
ființă organizații comunitare sau au fost dezvoltate proiecte de tipul rețele comunitare;
Asociația Română de Dezvoltare Comunitară a inițiat proiecte bazate pe grupuri de
inițiativă și a continuat abordarea comunității privind înființarea de organizații
comunitare;
Fundația PACT a preferat în cadrul proiectelor de planificare strategică la nivel local
acele comunități care aveau inițiate structuri asociative și care au derulat proiecte
comunitare;
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 114
Asociația CRONO s-a implicat în dezvoltarea unei Intercomunalități și a unei structuri
GAL într-o regiune unde au fost implementate atât proiecte FRDS cât și proiecte în
cadrul PDR – Programul de dezvoltare Rurală
Fundația Civitas a sprijinit înființarea de GAL-uri în comunitățile în care Agenții de
dezvoltare locală au avut implicare activă în implementarea de proiecte comunitare
Fundația Centrul de Asistență Rurală a inițiat proiecte complementare bazate pe
grupuri de inițiativă diferite la nivelul aceleiași comunități (ADL, dezvoltarea
serviciilor culturale, Centru de resurse comunitare)
Un alt aspect al complementarității, aspect care a fost inițiat în interiorul rețelei
RuralNet, este acela al intervenției cu modele diferite de către organizații diferite. Una dintre
comunitățile în care au intervenit mai multe organizații în perioada 2001 – 2004 este Giera –
județul Timiș:
Au fost implementate două proiecte de infrastructură FRDS
Centrul regional pentru Diversitate Etnoculturală a sprijinit dezvoltarea unui grup de
inițiativă local (care s-a înregistrat ca organizație comunitară) și a finanțat un proiect
local
CAR a implementat modelul ADL și, de asemenea, a finanțat proiecte locale bazate pe
grupuri de inițiativă și pe parteneriatul public privat.
O astfel de abordare complementară a modelelor combinată cu intervenția
diferiților agenți de dezvoltare interni și externi poate asigura succesul unui proces de
dezvoltare comunitară cu rezultate vizibile privind dezvoltarea comunității și cu o creștere
sănătoasă a capitalului social al comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 115
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară este unul dintre cele
mai fierbinți aspecte ale unui proces de dezvoltare comunitară bazat pe modele specifice. În
momentul de față sunt foarte puține organizații (chiar și la nivelul instituțiilor publice care
dezvoltă politici publice) care evaluează impactul propriilor programe la nivelul beneficiarilor
acestora. Acest aspect se datorează pe de o parte costurilor ridicate necesare măsurării
impactului programelor de dezvoltare, iar pe altă parte lipsei resursei umane în termeni de
expertiză și experiență privind realizarea studiilor de impact pentru programele de dezvoltare
comunitară.
Dacă la nivelul diferitelor evaluări de proiecte (finalizate prin rapoartele finale de
evaluare) putem vorbi de un oarecare nivel al evaluării impactului la sfârșitul proiectului (ex-
post) – evaluare care are în vedere mai ales indicatorii propuși în proiect și nu urmărește
întotdeauna impactul real asupra beneficiarilor; sau dacă mai există proiecte multianuale care
urmăresc periodic impactul pe care îl au în rândul beneficiarilor (ex.: proiectul EuDiS);
personal încă nu am citit nici un studiu de impact ex-ante pentru un program sau proiect de
dezvoltare comunitară – un studiu care să analizeze impactul pe care îl va avea un proiect
înainte de inițierea implementării acestuia.
Următoarea etapă în evoluția dezvoltării comunitare dar și sub alte aspecte ale
dezvoltării cred că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acțiunile
noastre la nivelul comunităților . În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste
creșterea capitalului social al comunităților în care sunt implementate programe / proiecte de
dezvoltare comunitară riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluții
tehnice și care abordează oamenii și comunitățile ca simple instrumente.
Dacă ar fi să dau doar câteva argumente ale necesității evaluării la nivelul beneficiarului final
a impactului programelor și proiectelor de dezvoltare comunitară, aceste argumente ar fi:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 116
dacă privim proiectele din perspectiva unor rezultate directe imediate – ele pot fi
considerate de dezvoltare comunitară – dar dacă ne uităm la capitalul social al
comunității și modalitatea în care acesta a evoluat – putem constata ca același proiect
cu rezultate la nivelul infrastructurii comunitare este mai degrabă unul de „degradare
comunitară” în sensul în care erodează capitalul social al comunității.
necesitatea evaluării impactului se impune pentru a trage concluzii prind modelul
implementat și a face modificări periodice privind modelul
evaluarea schimbărilor pe care le produce în comunitate pe termen lung orice tip de
intervenție – schimbări care sunt ireversibile.
nevoia de intervenție suplimentară și complementară pentru a crește capitalul social al
comunității.
Pentru exemplificare voi oferi în capitolul de aplicații practice câteva din
elementele studiului de impact EuDiS, studiu pe care l-am realizat în perioada 2006 – 2009 (și
va continua până în 2011) pentru proiectul European District System – proiect implementat în
județul Mehedinți. Acest proiect nu este unul specific de dezvoltare comunitară – el, fiind
centrat pe dezvoltarea serviciilor administrației locale oferă avantajele unor schimbări majore
la nivelul cetățenilor și a relației acestora cu Administrația Publică. Proiectul EuDiS a fost
nominalizat în cadrul lucrării Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre
Europe de către Comisia Europeană cu ocazia conferinței cu același nume Interconnecting
Europe – Semantic Interoperability Centre Europe.64
64 Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre Europe, IDABC, Belgium, 2008
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 117
VI. Un model integrat
de dezvoltare comunitară bazat pe creșterea
capitalului social
•Analiza critică a modelului standard
•O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe
conceptul central al capitalului social
•Un model în sinteză
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 118
Analiza critică a modelului standard
Întorcându-ne la modelul de bază de la care am plecat și pe care l-am considerat
standard putem observa, în urma comparării și poziționării față de diferitele modele practice
aplicate în comunitățile rurale din România, avem anumite aspecte pe care acest model-
standard nu le are în vedere cum ar fi: rigoarea și cerințele cercetării metodologice care vin
uneori în contradicție cu nevoia abordării participative impuse de dezvoltarea comunitară sau
propunerile concrete de instrumente și tehnici de abordare specifice fiecărui model particular,
propuneri care pot să îmbunătățească calitatea procesului propus de modelul RuralNet.
Având în vedere că „ne aflăm la începutul procesului de dezvoltare a capacităților
de formulare de strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a
sistemelor de acțiune colectivă orientate de promovarea strategiilor adoptate”, când sunt
dezvoltate o varietate de programe și proiecte la toate nivelurile: internațional, național,
regional, local și sectorial65 – avem nevoie de modele structurate de intervenție de lungă
durată care să îmbine avantajele demersului științific cu cele ale abordării participative.
Aceste modele vor ține seama de anumite etape de parcurs în cadrul oricărui proces
participativ de dezvoltare comunitară respectiv „proces de dezvoltare comunitară
participativă”66:
•Mobilizarea comunității
•Planificarea acțiunilor
•Implementarea și experimentarea
•Monitorizarea și evaluarea
De asemenea, un model util atât la nivelul înțelegerii teoretice dar mai ales la
nivelul aplicabilității practice nu poate exclude ceea ce prof. Dumitru Sandu numește
65 Zanfin, C., Stoica, L.G., Stănculescu, M.S.(coord.), Proiectarea dezvoltării sociale. Ghid metodologic, MHO,
București, 200766 Adrian Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 119
„reflexivitatea practicii comunitare67 , capacitatea modelului de a se adapta permanent la
realitățile locale, dincolo de principiile și teoriile care stau la baza lui. Aceste realități locale
sunt într-o continuă mișcare și evoluție și acoperă o diversitate de pliere ale socialului.
O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe conceptul central al
capitalului social
Dezvoltarea comunitară a pornit la drum în România din mediul rural, din
nevoia de a sprijini grupurile defavorizate și marginalizate foarte frecvent întâlnite în
acest mediu – ruralul românesc însușii este un mediu defavorizat și marginalizat – și de
asemenea, a pornit de la aplicațiile și proiectele practice în legătură directă acest mediu
defavorizat. În intenția de a acoperi toate fațetele care puteau genera dezvoltarea comunității –
dezvoltarea comunitară, așa cum este descrisă ea la nivelul lucrărilor de specialitate, tinde să
acopere tot spectrul intervenției și evoluției în ceea ce privește dezvoltarea unei comunități.
Încercarea de reconceptualizare pe care o propun în acest capitol al lucrării,
readuce în prim plan idea prezentă frecvent pe parcursul lucrării, dezvoltarea comunitară ca
domeniu restrâns al intervenției directe și planificate asupra capitalului social al
comunității sau asupra unora dintre elementele acestui tip de capital.
Comunitatea rurală, dacă ne referim la ea – dar putem duce demersul și către alte tipuri de
comunități – a pierdut multe din formele de capital:
•a pierdut inclusiv startul în acumularea masiva de capital economic de după ^89
(nivelul capitalului economic),
67 „ reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor factorilor implicați în preoces:
facilitatori, evaluatori, supervizori,manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați
în acțiune etc.” – Sandu, D. (coord.), Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 120
•resursa naturală – mediul – este și ea în degradare datorită lipsei investițiilor pe de o
parte, dar mai ales a culturii și educației ecologice pe de altă parte (capitalul natural –
ecologic)
•nu a reușit să dezvolte un sistem social care să asigure subzistența propriilor membrii
și să creeze protecție socială pentru proprii membrii – legea 416 a venitului minim
garantat, este foarte criticată și are mai mult efecte negative. De asemenea, școala este
mai degrabă o barieră în dezvoltarea resursei umane locale – în lipsa unor politici
coerente de sprijinire a evoluției educaționale a tinerilor din mediul rural care să ofere
acestora posibilitatea de a finaliza studii superioare și de a se întoarce ulterior în
mediul rural și a unor politic de atragere a potențialului intelectual către mediul rural
(nivelul capitalului uman)
În această situație – singura resursă regenerabilă, care dacă o folosești crește, care
poate genera dezvoltare la nivelul ruralului – devine capitalul social . El poate genera
dezvoltare dacă ne centrăm atenția asupra lui – și urmărim creșterea lui în procese planificate
de dezvoltare comunitară, creând și adaptând modele specifice care să genereze capital social
la nivel local și dezvoltând politici naționale care să sprijine aplicarea acestor modele în
condițiile realității sociale românești.
Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o
demonstrez pe parcursul tezei, are următoarele caracteristici:
Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat
•folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în
sensul experiențelor memoriei colective a comunității),
•creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara
derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în
strânsă legătură cu aceste rezultate)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 121
Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia:
•încrederea
•reciprocitatea generalizată
•structurile și rețelele comunitare
De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente care
generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:
Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele
comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele
Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii
comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare
și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică
Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între
membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în
derularea lui68: Mobilizarea comunității, Planificarea acțiunilor, Implementarea și
experimentarea, Monitorizarea și evaluarea.
Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important
în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:
Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează o
evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse de
schimbarea socială;
68 Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 122
Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe
evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări
pozitive la nivelul comunității.
Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care
generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul
comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum
reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și
în ceilalți.
Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un cadru
benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.
Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în cercetarea
sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către comunitate, în
dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de proprietate către
membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este necesar un proces
de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane locale, care își
asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.
Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local,
specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social.
Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în
România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci
sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un
anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în
termeni de elemente ale capitalului social.
Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera
creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 123
totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de
dezvoltare comunitară sau nu?
Un model care are pretenția de a fi aplicat la o realitate socială, va trebui să-l
raportăm (orice model dezvoltat) la o structură a capitalului social autohton și să avem în
vedere modul în care acest capital a evoluat la nivelul comunității rurale românești odată cu o
serie de fenomene cotidiene care a afectat profund structura capitalului social al comunității
rurale.
Aceste fenomene sunt:
fenomenul migrației interne – care a cunoscut valuri masive din est către vest și
către polii mari de dezvoltare, mai ales în perioada comunistă; în valuri care sunt
destul de recente și încă nu au permis o asimilare completă a populației imigrante în
structurile băștinașe și au dat „fluctuații” și evoluții diferite la nivelul capitalului
social;
fenomenul migrației externe – care a avut după ^89 o amploare pe care autoritățile
locale și naționale românești nu o cunosc foarte bine la acest moment. Acest fenomen
a afectat foarte mult structurile locale, fie că vorbim de forme de asociere tradiționale
pe structuri de proprietate (ex.: composesorate), fie că vorbim de instituții locale (ex.
afectarea școlii prin plecarea copiilor majoritatea de vârsta grădiniței din țară). Acest
fenomen cunoaște în această perioadă un revers – însă destul de slab față de așteptările
autorităților,
 fenomenul invers de circulație a banilor din extern către satul românesc și
acumularea de capital la nivelul comunității rurale. Acest fenomen generează la rândul
lui modificări masive în structura de relații a comunității. Schimbarea valorilor la nivel
local69 este în legătură strânsă cu schimbarea formei de capital și are o influență foarte
mare asupra structurilor care generează capitalul social; dispar forme de organizare și
69 pământul nu mai reprezintă o valoare decât pentru bătrânii satului care nu mai sunt capabili însă să-l
muncească – acest lucru se poate observa după suprafața de pământ care rămâne în afara circuitului agricol;
suprafață care crește anual.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 124
apar alte forme de organizare, crește ponderea structurilor formale (înregistrate legal)
care gestionează bani și scade ponderea structurilor bazate pe încredere.
îmbătrânirea și depopularea satelor – de acest fenomen sunt afectate tot mai multe
din satele românești, mai ales cele de munte care aveau și o bogată tradiție, relații de
încredere și structuri de relații care indicau un nivel crescut al capitalului social,
situația impusă de Politica Agricolă Comună Europeană care nu lasă nici o șansă
agriculturii în fermele familiale mici – aspect care va duce la creșterea populației
neocupate în mediul rural – populație care obișnuia să se ocupe cu agricultura de
subzistență,
mirajul fondurilor structurale – care fac comunitățile – mai ales la nivelul
instituțiilor publice să aștepte infuzia de proiecte Europene
criza mondială care va fi resimțită și la nivelul comunității rurale românești.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 125
VII. Aplicații și cercetări practice care susțin
propunerea de model
Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul comunității
rurale românești
EuDiS – Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 126
Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul
comunității rurale românești
Proiect PACA – Mănăstirea Humorului, Suceava
Exercițiul PACA
Prima întâlnire de evaluare
A doua întâlnire de evaluare
A treia vizită de evaluare – Atelierul Compas
Proiectul PACA – Sucevița, Suceava
Exercițiul PACA
Prima întâlnire de evaluare
Proiect PACA – Mănăstirea Humorului, Suceava
Introducere – Prezentarea comunității Mănăstirea Humorului
Localitatea Mănăstirea Humorului este așezată la 6 km de Gura Hmorului și este alcătuită din
satele Mănăstirea Humorului, Pleșa și Poiana Micului.
Localitatea se întinde pe 9600 ha și se învecinează cu Sucevița, Gura Humorului, Cacica,
Marginea, orașul Solca, Frasin, Frumosu și Vama.
Comuna este cunoscută prin Mănăstirea care a dat și numele comunei și paleta de obiceiuri
tradițional și meșteșuguri: încondeiatul ouălor de paște, sculptatul în lemn, dogăritul etc.
De ce exercițiu PACA la Mănăstirea Humorului.
Întreaga regiune Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a
modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 127
potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a
exploatării lemnului din pădurile bucovinene
rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști
dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare
Inițierea proiectului PACA la Mănăstirea Humorului continuă rezultatele bune ale Proiectului
PACA derulat la Sucevița – prezentat ca al doilea studiu de caz.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 128
Exercițiul PACA – 18.02-03.03.200770
Echipa PACA
Echipa Locală
CM
TL
BC
OS
VM
CSConsultanți:
Vasile Deac, sociolog – coordonator echipă
Diana Asoltanei, jurnalist
Alexandru Pavel, economist
Derularea Exercițiului PACA – Toate activitățile exercițiului PACA s-au derulat conform
metodologiei PACA prezentată pe scurt la începutul materialului.
Planificarea atelierelor PACA și evidența numărului de participanți.
Data Atelier Nr participanți
19 februarie 2007 Atelier de formularea ipotezelor 7+3 consultanți
20 februarie 2007 Atelier de formularea ipotezelor 4+3 consultanți
21 februarie 2007 Atelier de inițiere 32+3 consultanți
22 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Prelucrarea lemnului 8+3 consultanți
23 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Artizanat 11+3 consultanți
26 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Creșterea animalelor 16+4 consultanți
27 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: TURISM 32+4 consultanți
28 februarie 2007 Atelier de elaborare a rezultatelor 7+4 consultanți
1 martie 2007Eveniment de prezentare a rezultatelor
Atelier de planificare pentru acțiuni concrete35+4 consultanți
Interviuri
Data Instituția/Compania Tip instituție Persoana
22 februarie
2007SC Antimi SRL Pensiune *** AB
SC Nevis Com SRL Constructor case LN
Casa Rodica Pensiune ** RB
SC Mario SRL Gater MM
23 februarie
2007sculptor BI
PF GR Pictor bisericesc GR
Încondeiere oua BG
70Raport Exercițiu PACA, Vasile Deac (Coordonator), Centrul de Asistență Rurală – 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 129
PF AI Dogar – butoaie AI
PF AC Dogar – butoaie AC
PF AJ Dogar – butoaie AJ
Pf LT Pensiune ** LT
26 februarie
2007Mănăstirea Humorului Mănăstire PS
Crescător animale MN
Crescător animale BD
Crescător animale BG
27 februarie
2007SC Intermezzo SRL Pensiune **** CC
PF Macovei Cristiana Pensiune ** MC
Ocolul Silvic Gura
HumoruluiInstituție suport NT
SC Helgar SRL Market VM
Dispensarul veterinar Instituție suport CM
Școala I-VIII Instituție suport LB
Diagnosticul local
Stabilirea ipotezelor de lucru – care reprezintă principalele puncte ale diagnosticului local.
Acestea rezultă în urma atelierului de formulare a ipotezelor, atelier derulat împreună cu
întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți.
Ipotezele de lucru / principalele puncte ale diagnosticului
1. Avantajul competitiv local al localității Mănăstirea Humorului este dat de:
Meșteșuguri (artizanatul) – păstrarea tehnicilor in rândul localnicilor
Mănăstirea Humorului – monumentele istorice – mănăstirile, patrimoniu UNESCO
Strat de ozon pur (grosimea stratului de ozon)
2. Puncte tari și puncte slabe ale zonei sunt:
Punctele tari
Bucovina și
mănăstirile
Monumentul istoric – Puncte slabe
1.reticența oamenilor la schimbare
2.problema deșeurilor (a rumegușului in special)
3.lipsa unei mașini de stingere a incendiilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 130
Mănăstirea
Ospitalitatea oamenilor
Bucătăria bucovineana
Produsele de artizanat
Aerul nepoluat –
stratul de ozon4.lipsa programelor de împădurire
5.lipsa îndiguirii albiei râului in zona fabricilor de
debitare
6.lipsa unui punct de informare turistica legat de
agroturismul din localitate
7.lipsa informațiilor – slaba informare a oamenilor
8.slaba comunicare și relaționare cu cei ce derulează
activități similare
9.lipsa unei baze de date cu agenții economici din
comuna (proprietari de pensiuni, persoane fizice
autorizate etc.)
Diagnoza locală rezultă în urma analizei la nivelul sectoarelor de activitate economică –
analiză realizată în urma miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai
fiecărui sector.
Ca urmare a acelorași etape parcurse cu membrii comunității a rezultat și o planificare de
activități concrete la nivelul fiecărui sector de activitate și o listă de posibile idei de afaceri la
nivelul comunității.
Sectorul prelucrarea lemnului
Puncte tari
5.Conștientizarea nevoii de
perfecționare a personalului
6.Existența lemnului de
calitate
7.Există o cantitate mare de
lemnPuncte slabe
Legăturile slabe cu celelalte domenii
Neimplicarea (celor care defrișează, autorități
locale, proprietari) în vederea reîmpăduririi prin
plantare de puieți
Lipsa de viziune pe termen lung
Desconsiderarea problemelor de mediu
Sectorul Artizanat
Puncte tari
-Există tradiție
-Gamă diversificată de Puncte slabe
Lipsa producției și desfacerii organizate
Lipsa unui atelier de artizanat
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 131
produse
-Numărul mare de clienți
-Produsele de artizanat încă
se mai cumpără
-Exista mulți
producători/artizani locali
-Autenticitatea produselor
-Materiile prime se găsesc
cu ușurințăAspectul inestetic al locurilor de vânzare
Produsele nu sunt personalizate, lipsește brandul
(eticheta)
Monopolizarea spațiilor de vânzare a produselor
Majoritatea sunt revânzători = prețuri mari
Au invadat piața produsele chinezești, cele de
plastic și chiciurile
Produsele de artizanat sunt prea scumpe
Produsele sunt prea încărcate
Promovarea produselor este slabă
Sectorul creșterea animalelor
Puncte tari
Pășuni nepoluate
Produse naturale
Numărul mare și
diversitatea animalelor
(domestice) din comunaPuncte slabe
Nici un producător nu e autorizat
Laptele nu este măsurat corect – la grade
Producătorii actuali sunt în vârstă
Nici un producător local nu cunoaște legislația în
domeniu
Nu sunt eficienți (muncesc mult câștigă puțin)
Sectorul Turism
Puncte tari
Mănăstirile din zonă
Bucătăria Bucovineană
Zona Bucovinei
Capacitatea mare de cazare
Ospitalitatea pensiunilor locale
Cadrul natural nepoluat
Diversitatea facilităților de
cazare
Pensiuni amenajate la
standarde calitative
Tradiția localăPuncte slabe
Drumul Județean Gura Humorului – Sucevița
Lipsa unui birou de informare turistică
Puține locuri autorizate de luare a mesei
Lipsa unor programe complete pentru turiști
Lipsa posibilității de petrecere a timpului
liber
Lipsa traseelor turistice marcate
Slaba colaborare între pensiuni
Lipsa unei pagini web de promovare a zonei
Slaba implicare a Administrației Publice în
promovarea Mănăstirii Humorului
Invidia dintre cei care oferă cazare
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 132
Instituții de suport
Puncte tari
Există
transport local
bine dezvoltat
(+)
Există
mijloace de
transport în
comun de
toate
categoriile (+)
Retrocedarea
pădurilor (+)
Controlul
medical (+)Puncte slabe
Neimplicarea primăriei in diverse acțiuni acțiuni în special in
organizarea unor evenimente de promovare a localității
Canalizarea inutilizabila – 7 carduri
Taxa hotelieră impusă de Primărie
Neimplicarea Autorităților locale în activitatea de turism și in
sprijinirea pensiunilor
Prea multe hârtii, birocrația
Lipsa unui program bine stabilit al mijloacelor de transport în
comun – 3 carduri
Colectarea deficitara a deșeurilor menajere
Lipsa unei mașini de stingere a incendiilor
Lipsa unui bazin cu apă pentru incendii
Neimplicarea Salvamontului, deși este plătit
Ineficiența poliției
Lipsa unui cabinet stomatologic – 2 carduri
Lipsa unei farmacii cu program prelungit – 2 carduri
Insuficiența cadrelor medicale și a celor veterinare – 2 carduri
Inexistenta unor programe de formare și inițiere în meseriile
tradiționale în școală
Oportunități de afaceri identificate în timpul miniatelierelor și interviurilor.
Un restaurant local – pentru a acoperi nevoia de servire a mesei
Zona de agrement cu posibilitate de a închiria diverse echipamente
Spații pentru închiriat (comercializare produse artizanat)
Firmă specializată pe prelucrarea lemnului – produs finit
Brichetarea rumegușului – pentru reducerea poluării
Amenajarea unui Muzeu etnografic
Planificarea propunerilor de dezvoltare
Sector Turism
Asocierea pensiunilor
Un festival local
Mediatizare mai bună a zonei
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 133
Realizarea unei zone de agrement
Birou de informare turistică în centrul G.H.
Realizarea unui studiu de piață privind preferințele turiștilor
Atelier meșteșugăresc și expoziție cu vânzare
Organizarea unor programe de agrement complete
O bază de date cu toate locurile de cazare și paturile
Asocierea pensiunilor
CUM SE POATE REALIZA?
Planificarea de activități practice pentru anul 2007 pentru a identifica oportunități
pentru îmbunătățirea experienței Pensiunilor
O întâlnire pentru stabilirea unor reguli de funcționare
Centrarea pe activitățile planificate nu pe statut.
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Pensiunea Passiflora
Casa Lucia
Casa Crăciun
Oricare pensiune din G.H.
CE REZULTATE OBȚINEM?
Servicii turistice de calitate
Turiști mai mulți
O mai bună promovare a zonei și a pensiunilor din Asociație (pagină web, hartă a
zonei și pensiunilor, promovare în media)
Instruirea personalului de la Pensiuni
Sprijinirea intrării în legalitate a pensiunilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 134
Realizarea unui festival local
CUM SE POATE REALIZA?
Stabilirea unui grup de inițiativă local care să coordoneze activitatea de realizare a
festivalului
Stabilirea datei și denumirii festivalului
Implicarea Administrației Publice în susținerea festivalului
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Asociația
Pensiunile locale
Administrația Publică
CE REZULTATE OBȚINEM?
1.Publicitate
2.Turiști
3.Profit
4.Parteneriate cu alte comunități care au astfel de festivaluri
5.Întărirea relațiilor între localnici
Mediatizarea zonei și a pensiunilor
CUM SE POATE REALIZA?
1.Web Site de prezentare cu informații despre zonă și pagină de prezentare a fiecărei
pensiuni
2.Broșură de prezentare
3.Contactul cu agenții de turism din țară și străinătate
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Un responsabil din cadrul Asociației Pensiunilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 135
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Creșterea numărului de turiști
-Colaborare între pensiuni
-Creșterea profitului din turism
-Broșură de prezentate
-Pagina web
Realizarea unei zone de agreement
CUM SE POATE REALIZA?
-Investiție a consiliului local – identificarea unei finanțări
-Oferirea unui spațiu și scoaterea la licitație a afacerii
-Afacere privată
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Firmă privată cu sprijinul APL
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Posibilitate mare de câștig
-Creșterea numărului de turiști
-Pachet diversificat pentru turiști
-Creșterea timpului petrecut de turiști în localitate
-Profit
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 136
Planul de activități realizat.
Nr
crtPropunereActivitățiTermeneResponsabil Colaboratori
1Asocierea
pensiunilor1 întâlnire: 10.03.2007,
11h 3 luniTL
Pensiunea Casa LuciaToți membri care vor sa facă
parte din asociație
2Festival
local1 întâlnire: 10.03.2007,
11h5 luniTC (L) și CE DC
3.
Mediatizarea
mai buna a
zoneiSite web – internet
româno-englez3 luniTL MV
Broșura/pliant publicitar 8 luniCE
Realizarea unei baze de
date complete cu toate
pensiunile turistice din
Mănăstirea Humorului2 luniGMZA
Realizarea unui punct de
informare in Mănăstirea
Humorului1 an
(februarie
2007)CSMB
(d-na MB pune la dispoziție
o camera/spațiu (cu acces la
strada princip.) pt.
constituirea punctului de
informare)
Colaborarea cu Centrul de
Informare din Voroneț1 lunaMB
Harta locului1
săptămân
ă pt.
întâlnire
cu
primarulGM
4.Amenajarea
unor locuri
de agrementParc de joaca pentru copii Max. 1 anLTPrimăria și Consiliul Local
(CL)
Marcat trasee turistice
pentru locuri deja
existente5 luni – 2
traseeDC
Propunere către directorul
scolii locale: amenajarea
terenului de sport al scolii
și folosirea acestuia, după
ore, de către clienții
pensiunilor1 săpt.
1 anGM
DCOricine dorește sa ajute
Organizarea unor
programe complete/
complexe de agrement7 luniDC
5.Realizarea
unui studiu
de piață/
de
identificare
a nevoilor
clienților- luna martie 2007 pentru
realizarea și multiplicarea
chestionarului
– realizarea studiului1 luna
aprilie –
sept.2007
(oct.)CSVasile Deac (sprijin în
realizarea chestionarului)
6. Înființarea
unui atelier
meșteșugăre
sc cu punct
de vânzarePodul casei 5 luniCS Artizanii locali
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 137
Sectorul Prelucrarea Lemnului
Propuneri identificate
Asocierea procesatorilor din industria lemnului de la Mănăstirea Humorului
Prezentarea atractivă (design, aspect comercial) a produselor finite
Cumpărarea unei instalații de brichetare
Prelucrarea lemnului brut în vederea creșterii profitului
Asocierea în vederea accesării programelor de împădurire
Eficientizarea muncii
Asocierea procesatorilor locali pentru derularea de activități
CUM SE POATE REALIZA?
– Lucru în comun pentru dezvoltarea unor activități cu interes pentru toată lumea
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
SC Kama SRL împreună cu alți procesatori interesați din Mănăstirea Humorului
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Studiu de piață (unde se mai poate vinde, ce preț ar avea brichetele, ce cantitate de
lemn mai este disponibilă, ce produse finit ar putea fi dezvoltate)
-Acces la fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene
-Promovare internă și externă
-Afaceri de mare anvergură
-Reprezentare în fața autorităților locale
-Accesarea fondurilor destinate programelor de împădurire
-Creșterea profitului
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 138
Prelucrarea lemnului în vederea obținerii de produse finite
CUM SE POATE REALIZA?
– Prin investiții în tehnologie
– Prin investiții în calificarea angajaților
– Ca afacere privată
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
-Asociația procesatorilor de lemn din Mănăstirea Humorului
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Profit mare la muncă mai puțină-eficientizarea muncii
-Clienți numeroși
-Piață de desfacere diversificată
-Protejarea resurselor naturale pe termen lung
Să cumpere o instalație de brichetare
CUM SE POATE REALIZA?
Prin asociere
Obținerea unei finanțări nerambursabile
Împrumut bancar
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
-Una dintre firmele care au gater
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Un produs-combustibil solid ieftin
-Noi locuri de muncă
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 139
-Profit
-Reducerea amenzilor
-Rezolvarea problemei depozitării rumegușului
-Reducerea poluării
Planul de activități realizat.
Nr.
crt
.PropunereActivități TermeneResponsabilColaboratori
1Asocierea
procesatorilor de
lemn din
Mănăstirea
Humorului1 întâlnire: 15.03.2007 3 luniBCaToți membri care vor sa facă
parte din asociație
(HC,HV, CG, BD, BD )
2Achiziționarea
unei instalații
pentru brichetat
rumegușSe încearcă scrierea
unei cereri de finanțare
in vederea obținerii unei
finanțări nerambursabile4 luniSc KAMA SRLOricine e interesat
3.Asocierea in
vederea accesării
programelor de
împădurireIn cursul
anului
2007HV
Sectorul – Creșterea animalelor
Propuneri identificate
Îmbunătățirea sistemului de colectare a laptelui și a relației cu procesatorii
Conservarea și prezervarea pășunilor nepoluate
Asocierea producătorilor și crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului
Autorizarea imediată și intrarea în legalitate a producătorilor și crescătorilor de
animale
Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol,
FEADR (fostul SAPARD), reprezentanții firmei La Dorna etc.)
Certificare de produs ecologic
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 140
Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol,
FEADR (fostul SAPARD), reprezentanții firmei La Dorna etc.)
CUM SE POATE REALIZA?
Organizarea imediată a unei campanii de informare
Întâlnire între producătorii locali și procesatori
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Un crescător de animale care să organizeze întâlnirea și să invite următoarele instituții:
-Primăria
-Direcția Agricolă de Dezvoltare Rurală
-Fosta agenție SAPARD din Suceava
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Informarea cu privire la criteriile Uniunii Europene vis-a-vis de avizele ce trebuiesc
obținute
-Obținerea tuturor autorizațiilor de funcționare
-Cunoașterea oportunităților cu privire la obținerea de finanțări nerambursabile în
vederea realizării unor micro-ferme la Mănăstirea Humorului
Asocierea producătorilor-crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului
CUM SE POATE REALIZA?
– Printr-o întâlnire finalizată cu decizia de asociere a crescătorilor locali
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 141
-Medicul veterinar
-Crescătorii și producătorii locali dintre care unul să devină liderul lor
CE REZULTATE OBȚINEM?
-O asociație funcțională
-Un acces mai ușor la informații foarte importante pentru crescători
-Negocierea în comun a prețului produselor animaliere față de procesatori
-Profit prin vânzarea unei cantități mari de produse naturale
-Acces la fondurile Uniunii Europene și la bănci (credite)
-Inițierea certificării produselor ECO
Îmbunătățirea sistemului de colectare a laptelui și a relației cu procesatorii
CUM SE POATE REALIZA?
– Printr-o întâlnire între crescătorii de animale și procesatori
– Asocierea în vederea achiziționării unei linii de distribuție.
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
-Unul dintre producători care să organizeze o întâlnire pentru identificarea unei soluții
și să invite Primăria, Medicul veterinar, pe cei care preiau laptele, producătorii.
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Prețuri mai mari pentru produsele ce vor fi comercializate
-Desfacerea mai rapidă și pe o arie mai mare a produselor
-Măsurarea corectă a laptelui
-Profit (în urma realizării de cantități mai mari de produse)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 142
Planul de activități
Nr.
crt.Propunere Activități TermeneResponsabilColaboratori
1Întâlnire cu primarul Pregătirea unei informări
publiceSf. aprilieJGUF
UV
TC
2Invitarea dl. Juravlea de la
Direcția Agricola SuceavaActivitatea va fi planificata
la întâlnirea cu Primarul
Sectorul Artizanat
Propuneri identificate
Vânzarea produselor prin intermediul pensiunilor – în spații amenajate la pensiuni
Organizarea spațiilor de vânzare
Deschiderea unui muzeu în sat
Înființarea unui atelier de artizanat în cadrul Școlii din G.H.
VÂNZAREA produselor prin intermediul pensiunilor
CUM SE POATE REALIZA?
-Încheierea unui parteneriat între artizani și pensiuni
-Înființarea Asociației artizanilor (sau pensiunilor) din G.H.
-Amenajarea unui spațiu special de vânzare în fiecare pensiune
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
-Asociația artizanilor locali (sau pensiunilor)
CE REZULTATE OBȚINEM?
Creșterea profitului pensiunilor și artizanilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 143
Facilitarea personalizării produselor și creării brandului “M.H.”
O promovare mai bună, mai organizată
Creșterea profitabilității produsului
Atragerea turiștilor
Creșterea calității produselor de artizanat
ORGANIZAREA spațiilor de vânzare
CUM SE POATE REALIZA?
Implicarea producătorilor, vânzătorilor și autorităților locale în amenajarea unor spații
adecvate pentru vânzarea produselor
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
-Primăria și persoanele interesate din jurul Mănăstirii
CE REZULTATE OBȚINEM?
-Creșterea calității produselor
-O mai bună prezentare, mai estetică
-Creșterea vânzărilor
-Creșterea numărului de puncte de desfacere
-Revitalizarea sectorului
-Profit pentru artizani
DESCHIDEREA unui muzeu în comună
CUM SE POATE REALIZA?
-Încheierea unui parteneriat cu proprietarul unei case tradiționale
-Ca afacere
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 144
-Proprietarii unor astfel case
CE REZULTATE OBȚINEM?
Un nou pol de atracție pentru turiști
Diversificarea ofertei turistice
Vânzarea produselor
Conservarea tradiției
O mai bună promovare și mediatizare
INFIINTAREA unui Atelier de Artizanat în Școală
CUM SE POATE REALIZA?
Obținerea unei finanțări pentru amenajarea și dotarea atelierului
Organizarea atelierului sub forma unui cerc sau discipline opționale în programul
Școlii
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?
-Directorul Școlii în parteneriat cu artizanii locali
CE REZULTATE OBȚINEM?
−Învățarea tradiției de către copii și perpetuarea acesteia
−Stârnirea interesului copiilor
−Diversificarea ofertei turistice
−Schimburi de experiență în străinătate pentru copii
−O mai buna promovare
−Bani
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 145
Plan de Acțiune
PropunereActivități TermeneResponsabilColaboratori
Vânzarea
produselor
prin
intermediul
pensiunilor,
in spatii
amenajate la
pensiuniÎntâlnire intre artizani și proprietarii de pensiuni la
Casa Crăciun. Fiecare participant aduce un platou
cu mâncare. Fiecare artizan aduce o lista cu
produsele pe care le face sau le poate face. Scopul
întâlnirii este de a vedea cum, ce produse și prin ce
pensiuni se pot vinde aceste produse și de a lua o
decizie in acest sens.
Amenajarea unui spațiu de expoziție in fiecare
pensiune
Vom ști ca am demarat când vor exista
parteneriate/contracte concrete intre pensiuni și
artizani și când primele produse vor fi vândute
prin intermediul pensiunilor18 martie, ora
16 – întâlnireaDD
GB
MCPensiunile și
artizanii
Organizarea
spatiilor de
vânzare
pentru
produse de
artizanat
localeÎntâlnire intre artizani/producători și autoritățile
locale
Hotărâre de consiliu in sensul concesionarii unor
spatii pentru amenajare (intre mănăstire și parcare)
Obținerea autorizațiilor de către cei interesați
Construirea spatiilor și amenajarea lor25 martie, ora
16:00 întâlnirea
Pana in
septembrie –
obținerea
autorizațiilor și
începerea
construirii
spatiilorD-na ME de
întâlnire
Artizanii și
primăria – de
hotărârea de
consiliu,
autorizații și
construirea
spatiilorArtizanii,
consiliul
local,
respective
primăria și
eventual cei
ce prelucrează
lemnul
(gaterele)
Deschiderea
unui muzeu
in satÎntâlnire la domnul NP acasă in data de 11 martie,
ora 15:00
Angajarea unei persoane de către dl. Nelu pentru
supravegherea și administrarea casei/ muzeului viu
Amenajarea unui spațiu de desfacere in sura și in
spatele casei
Borderou de achiziții pentru produse
Vom ști ca s-a realizat in momentul inaugurării
muzeului viu (se poate organiza un eveniment de
inaugurare)15 martie, ora
15:00 întâlnirea
artizanilor cu
Nelu Popa
Angajarea unei
persoane,
amenajarea
spațiului de
desfacere,
borderou de
achiziții și
deschiderea
muzeului viu
pana la
începutul lunii
iunieNPArtizanii cu dl
NP dar și
pensiunile
pentru ca sunt
direct
interesate
Înființarea
unui atelier
de artizanat
in cadrul
scolii1.Elaborarea unui proiect de înființare a
unui astfel de proiect și depunerea lui
spre finanțare ( a se vedea finanțările
puse la dispoziție de Ministerul Culturii
și Cultelor, Ministerul Învățământului și
cele ale Uniunii Europene și alți
finanțatori).
2.Amenajarea și dotarea atelierului cu
scule și materiale (lâna, ață, vopsele,
lemn etc.).
3.Munca/practica efectiva in cadrul
atelierului.
4.Schimburi de experiență în străinătate
Vom ști ca am demarat in momentul finanțării
proiectului.Termen mediuDirectorul
scolii,
MC
CSȘcoala,
artizanii
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 146
Alte activități PACA
Cu ocazia întâlnirii de Evaluare de la Sucevița am organizat un schimb de experiență prin
participarea a 2 membrii din echipa locală G.H. la activitatea de la Sucevița: Carmen Sava și
Mihaela Crăciun
Observații generale legate de derularea și metodologia exercițiului PACA
•Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare
economice relevante pentru exercițiul PACA
•O planificare și o documentare mult mai concretă înainte de începerea exercițiului
•Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exercițiului
•Stabilirea unui forum de discuție cu ceilalți consultanți PACA pentru discutarea unor
idei legate de exercițiul PACA
Vizitele de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA
Evaluarea exercițiului PACA
Pentru evaluarea exercițiului PACA a fost planificată o vizită în termen de 6 luni de la
finalizarea exercițiului pentru a sprijini echipa locala PACA și cei care și-au asumat
realizarea unor sarcini.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 147
Prima întâlnire de evaluare – 23 august 200771
Realizări în urma exercițiului PACA
Înființarea Asociației Pensiunilor din Mănăstirea Humorului – pentru înființarea acesteia au
avut loc 5 întâlniri ale membrilor pensiunilor. Încă mai sunt câteva probleme de rezolvat
privind înființarea Asociației:
rezervarea denumirii a fost obținută
este necesară stabilirea unui sediu pentru Asociație
sunt căutate soluții pentru activitatea de contabilitate a Asociației
mai sunt membrii care nu au completat listele cu toate datele necesare
Realizarea Paginii web de promovare a pensiunilor locale –
www.pensiunimanastireahumorului.ro
Punctul de informare turistică – a fost realizat în Parcarea Mănăstirii de către un vânzător
privat de produse artizanale.
Baza de date cu pensiunile locale – a fost realizată o bază de date și de asemenea un
instrument (chestionar) care va fi completat anual de proprietarii de pensiuni.
În celelalte domenii (Industria lemnului, Creșterea animalelor și Artizanat) nu a existat
suficient interes pentru a dezvolta ceva organizat.
71 Raport vizită de evaluare, Vasile Deac, Centrul de Asistență Rurală, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 148
Planificarea Activităților pentru perioada următoare – a ținut cont de interesul actorilor
locali implicați dar și de nevoia de dezvoltare la nivel local. La acest al doilea exercițiu de
planificare vom putea observa mult mai mult realism in planificarea activităților locale.
Activități planificate:
Realizarea unui festival local de Crăciun în asociere cu Primăria și cu ajutorul d-lui
senator Flutur.
Realizarea unei broșuri de prezentare a tuturor pensiunilor din Mănăstirea Humorului
(chiar dacă nu fac parte din Asociație) – Mihaela Crăciun se ocupa cu organizarea
pentru realizarea de pliante.
Participarea la un târgul turismului Bucovinean cu un stand oferit de către d-na Moțoc
– membră a Asociației
Realizarea unei baze de date cu privire la serviciile care pot fi oferite la nivelul
comunității ( ATV, plimbări cu trăsura, cu sania, poneiul, vizite la dogari, atelier de
țesut, drumeții peste munte) până la data de 10 septembrie. Responsabilitate asumata
de către dl. D.C.
Realizarea unei hărți a localității de către Primărie. Asociația va discuta să aducă
suplimentări financiare prin contracte de promovare turistică.
Realizarea unui parc de joacă pentru copii – există în acest sens o Hotărâre a
Consiliului Local în vederea înființării unui parc de joacă pentru copii.
Alte probleme/aspecte care vor fi avute în vedere:
−turismul la negru și racolarea turiștilor din fața mănăstirii
−colaborarea cu sectorul artizanat
−lipsa marcajelor și traseelor turistice – există tineri care pot oferi servicii de ghizi turistici
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 149
Studiu de caz
Proiect PACA – Sucevița, Suceava
Introducere
Prezentarea comunității Sucevița
Sucevița este situată în Nordul Bucovinei, învecinându-se cu Marginea, Mănăstirea
Humorului, Orașul Solca, Putna, Moldovița.
Este recunoscută prin Mănăstirea Sucevița, tradițiile locale și vestita ceramică neagră produsă
la Marginea.
De ce exercițiu PACA la Sucevița.
Situarea ei în regiunea Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a
modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:
potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a
exploatării lemnului din pădurile bucovinene
rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști
dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare
Inițierea proiectului PACA la Sucevița se datorează și unei inițiative locale – a grupului
coordonat de doamna P.C., pensionară vrea să realizeze ceva pentru comunitatea sa.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 150
Exercițiul PACA – 05 – 15 decembrie 200572
Echipa PACA
Echipa Locală
CP
MS
LV
FLConsultanți:
Ioana Popescu
Cristina Gașpar
Cristina Cristodorescu
Derularea Exercițiului PACA – t oate activitățile exercițiului PACA s-au derulat conform
metodologiei PACA.
Ateliere
Data Atelier Nr participanți
5 decembrie 2005 Atelier de formularea ipotezelor 4+3 consultanți
7 decembrie 2005 Atelier de inițiere 41+3 consultanți
8 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: TURISM 23+3 consultanți
9 decembrie 2005Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA
ALIMENTARĂ5+3 consultanți
12 decembrie 2005Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA
PRELUCRARE A LEMNULUI4+3 consultanți
13 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: CONSTRUCȚII 3+3 consultanți
14 decembrie 2005 Atelier de elaborare a rezultatelor 5+4 consultanți
15 decembrie 2005Eveniment de prezentare a rezultatelor
Atelier de planificare pentru acțiuni concrete40+4 consultanți
72Raport exercițiu PACA, Ioana Popescu (coordonator), Centrul de Asistență Rurală, 2005
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 151
Interviuri
Data Instituția/Compania Tip instituție Persoana
8 decembrie
2005Camera de Comerț Industrie și
Agricultură RădăuțiInstituție de suport CI
Pensiunea Poiana de Vis Pensiune *** SC
Pensiunea Venera Pensiune **NC
VC
Hotel Plai de Dor Hotel **** CV
9 decembrie
2005SC Killer SRLFirmă procesare
carneDS
SC Zada Prodcom SRLFirmă procesare
lapteCD
FD
Asociația de Turism Bucovina Instituție de suport CC
12 decembrie
2005Ocol Silvic Marginea Instituție de suport BA
SC Gridoma SRL Gatere GGl
13 decembrie
2005SC Marelvi Impex SRLFirmă Construcții
și electrocasniceCD
SC Comtranscom SA Firmă Construcții BD
SC Alexiana Grup SA Firma Jaluzele VA
Diagnosticul local – Principalele puncte ale diagnosticului
Stabilirea ipotezelor de lucru – în urma atelierului de formulare a ipotezelor împreună cu
întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți.
În urma atelierului au rezultat următoarele ipoteze privind dezvoltarea locală:
I1.Avantajul competitiv local este dat de:
Ceramica Neagra de Marginea
Băutura alcoolică – SABAR Afinată produsă la Distileria Rădăuți
Mănăstiri cu frescă exterioară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 152
I2.Puncte tari și puncte slabe ale zonei au fost identificate ca fiind:
Puncte tari
existența brandului Bucovina –
țara mănăstirilor
turismul
ceramica de Marginea
mănăstirile cu pictură exterioarăPuncte slabe
-lipsa de comunicare între agenți
economici
-lipsa de publicitate și promovare a zonei
-lipsa de asociere a actorilor locali
-lipsa de informații în turism
-lipsa bazei de date cu agenți economici
Analiza la nivelul sectoarelor de activitate economică – analiză realizată în urma
miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai fiecărui sector.
Sectorul turism
Puncte tari
dorința de asociere
colaborare între pensiuni
puternica motivație a
proprietarilor de pensiuni
dorința de dezvoltare
ospitalitatea deosebită
promovare și recomandare
reciprocă
există persoane care să
preia inițiativa
sprijin din partea
autorității localePuncte slabe
lipsa unui punct de informare turistic în zonă
număr mic de posibilități de agrement în zonă
nefructificarea condițiilor naturale de agrement
servicii slab dezvoltate
nevalorificarea ceramicii Marginea (neincluderea
în pachete turistice)
neantrenarea turiștilor în activități de artizanat
slaba promovare a zonei la nivel național
lipsa de informare și publicitate
inexistența unei asociații a pensiunilor
inexistența unor contracte negociate cu furnizori
slaba colaborare cu agenții mari de turism
Sectorul industria alimentară
Puncte tari
zonă cu potențial de
materii prime
ecologice
nevoia și intenția de
asociere
interes pentru
colaborare cu sectorul
turistic (pensiuni)Puncte slabe
lipsa de colaborare cu potențialii clienți permanenți
din zonă
slaba colaborare a producătorilor locali cu sectorul
turistic
slaba diversificare a ofertei de produse alimentare
slaba promovare a ofertei producătorilor locali
inexistența unei baze de date cu agenții economici
inexistența unei asocieri a procesatorilor locali
cursuri de formare neadaptate la nevoile existente
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 153
Sectorul de prelucrare a lemnului
Puncte tari
experiență și expertiză în administrarea
fondului forestier al ocolului silvic
material de construcții sănătos și călduros
plantarea de puieți în pădurile particularePuncte slabe
existența unor materiale de
substituție mai ieftine din import
tăieri masive din păduri private
Sectorul de construcții
Puncte tari
dezvoltarea turismului a condus la
dezvoltarea construcțiilor în zonă
arhitectură modernă cu accente
tradiționale
putere financiară ridicatăPuncte slabe
relația cu Camera de Comerț Rădăuți
este foarte slabă
piața neagră
nu există construcții la cheie
Instituții de suport
Puncte tari
-Primăria Sucevița
-Centrul de educație și cercetare în
turism
-Hotel Popas Turistic Bucovina
-Asociația de Turism Bucovina prin
consolidarea brand-ului BucovinaPuncte slabe
cursuri de perfecționare pentru
industria alimentară inexistente
slaba promovare a firmelor mici de
către Camera de Comerț Rădăuți
legislație neclară
raporturi slabe cu instituțiile bancare
Oportunități de afaceri
−crearea unei agenții de turism locale
−crearea unei oferte de „catering” pentru echipele din domeniul construcțiilor care lucrează
în locații mobile
−crearea de servicii de leasing pentru construcții (în special pentru tineri)
−creare de mobilier pentru spații de joacă
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 154
Planificarea propunerilor (prezentare parțială a rezultatelor exercițiului PACA)
Instituții de suport
I. Crearea unui centru de informare turistică în Sucevița
cum se poate realiza?
implicarea celor două părți în pregătirea documentației și operaționalizarea centrului
identificarea locației permanente pentru construirea centrului
înființarea centrului într-o locație temporară până la construcția propriu-zisă a sediului
permanent
cine poate să fie responsabil?
primăria Sucevița
asociația pensiunilor
agenții economici din turism
ce rezultate obținem?
−turism bine organizat
−informare eficientă a turiștilor
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 155
PropunereActivități TermeneResponsabilColaboratori
Crearea unui
centru de
informare
turistică în
Sucevița, prin
parteneriat
public – privat
(primăria
Sucevița –
asociația de
pensiuni)Pentru locația permanentă
Identificarea unei locații potrivite pentru
construirea clădirii
Identificarea resurselor financiare și materiale
– bugetul local, sponsori, gatere, cărămidă,
ciment
Operaționalizarea centrului Primăria
SucevițaAsociația
pensiunilor
Pentru locația temporară
Identificarea unei locații temporare potrivite:
căminul cultural (bibliotecă)
școalaPrimăria
SucevițaAsociația
pensiunilor
2. Stabilirea unui program comun pentru funcționarea
centrului de informare
(persoana care va fi în centrul de informare turistică – se
va face pe bază de voluntariat prin rotație, astfel încât
fiecare pensiune să –i vină rândul atunci când este
posibil)15
apriliePensiunea
“Poiana
Mărului”Asociația
pensiunilor
3.Promovarea pensiunilor – baza de date cu pensiunia se vedea propunerea unde e descrisă
această activ
4.Promovarea pachetului turistic (informații cu oferte de
agrement)a se vedea propunerea unde e descrisă
această activ
5.Realizarea unei expoziții permanente cu produse
tradiționale locale
(elaborarea unei liste cu produse ce pot fi expuse)15
apriliePensiunea –
d-na MRAsociația
pensiunilor
6.Promovarea evenimentelor culturale organizate in
Rădăuți (lista cu evenimentele culturale organizate în
Rădăuți de la Primăria Rădăuți)a se vedea propunerea unde e descrisă
această activitate
II. Elaborarea unei baze de date cu agenți economici locali
cum se poate realiza?
cu sprijinul camerei de comerț din Rădăuți
obținerea listei cu agenți economici locali de la primării
crearea unei structuri a bazei de date și a unui soft care să permită căutarea în funcție
de diverse caracteristici
publicarea bazei de date online cu acces gratuit
menținerea și actualizarea permanentă a bazei de date
cine poate să fie responsabil?
camera de comerț Rădăuți
primăriile
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 156
ce rezultate obținem?
informare corectă
creșterea competiției între agenții economici
îmbunătățirea colaborării între actorii locali
identificarea rapidă a actorilor locali
Observații generale legate de derularea și metodologia exercițiului PACA
Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare
economice relevante pentru exercițiul PACA
O planificare și o documentare mult mai concretă înainte de începerea exercițiului
Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exercițiului
Stabilirea unui forum de discuție cu ceilalți consultanți PACA pentru discutarea unor
idei legate de exercițiul PACA
Alte activități PACA
În timpul exercițiului PACA am fost contactați de reprezentanți ai Ministerului
Turismului care au manifestat interes în realizarea unui exercițiu PACA în Sighet
(Maramureș) și Sibiu.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 157
Evaluarea rezultatelor obținute în urma Exercițiului PACA
Planificarea evaluării
În urma discuțiilor cu dl. Jorg Stamer – expert PACA – planificăm realizarea a trei vizite în
termen de 6 luni de la finalizarea exercițiului PACA pentru a sprijini echipa locala PACA și
cei care și-au asumat realizarea unor sarcini.
Prima vizită de evaluare – 25 – 28 Februarie 200673
Echipa Locală PACA
CP
MS
LVFacilitator:
Ioana Popescu
Activitatea de evaluare a constat în interviuri nestructurate cu membrii echipei locale și cu
membrii ai Asociației pentru Turism și Dezvoltare Locală Sucevița (asociație formată ca
urmare a Exercițiului PACA)
De asemenea, tot pentru evaluarea exercițiului PACA a fost organizat un focus grup cu
membrii Asociației
CP
RP
MS
CS
LV
DC
ZC
VB
73Raport vizită evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 158
Activitățile derulate în cadrul proiectului PACA (ca urmare a Exercițiului PACA) în perioada
decembrie 2005 – februarie 2006.
Înființarea Asociației pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală cu 32 membrii;
care are ca misiune – promovarea și dezvoltarea unui turism tradițional de calitate.
Organizarea unei petreceri locale pentru celebrarea înființării Asociației – fiecare
membru al Asociației a adus specialități culinare cu care s-a organizat o expoziție
culinară
Stabilirea unei colaborări cu Green Network
Activitate de Crăciun – Asociația a oferit dulciuri elevilor din Sucevița
Colaborare bună cu TVR Iași, Radio România Actualități pentru promovarea zonei
Îmbunătățirea relației cu Consiliul Județean și Prefectura
Inițierea unei colaborări cu Centrul de Formare Bucovina
Colaborarea cu Agenția Națională de Turism – realizarea unui schimb de experiență cu
pensiuni din Maramureș
Întâlniri periodice între membrii Asociației pentru rezolvarea problemelor apărute și
pentru schimbul de idei
Colaborarea cu școala pentru realizarea de obiecte artizanale și a unui grup de dans
Baza de date cu capacitatea de cazare din Sucevița (paturi disponibile)
Identificarea locației pentru un punct de informare turistică (în parcarea mănăstirii)
Pregătirea pentru participarea la Festivalul de la Ciocănești (cu ouă încondeiate – 5
martie)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 159
Replanificarea activităților stabilite în urma Exercițiului PACA
Dezvoltarea imaginii Asociației
NrPropuneriActivități TermenResponsabilColaboratori
1Pagina webStabilirea structurii standard a
paginii27.02.06Popas Bucovina
FL
Obținerea informațiilor despre
pensiuni: număr camere, băi, poze
etc.11.03.06CC și B
Organizarea informației și crearea
unui pachet turistic unitar15.03.06CPrimăria
Sucevița
LV.
Publicarea informațiilor pe web 20.03.06Popas Bucovina
FL
Actualizarea permanentă a
informațiilorLa 6 luniPopas Bucovina
FL
2Editarea unui
pliant de
promovarePregătirea informațiilor culese
pentru web pentru realizarea
pliantului30.03.06Popas Bucovina
FL
Contractarea editurii și tipărirea 15.04.06Asociația
3Sigla
AsociațieiPropuneri de siglă făcute de elevii
Școlii de Arte24.03.06RP
Stabilirea siglei finale 26.03.06Asociația
4PromovareaOrganizarea unei baze de date cu
informații despre Asociație, diverse
evenimente locale și regionale și
turiștiiCP
Cooperarea cu mass-media locală și
naționalăCP
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 160
2.Elaborarea unui pachet turistic
Activități TermenResponsabilColaboratori
Formarea a 6 operatori (ghizi) turistici – persoane fără un
loc de muncă din Sucevița30.03.06Asociația B&B
Ci.C. S.
Primarul
comunei
Amenajarea unui spațiu de recreere în pădure – la Casa
MotrescuMai – IunieSAdministrația
Publică Locală
Organizarea de seri culturala la Hanul Mărioarei, Hanul
Sucevița și Popas Bucovina.
Școala va participa cu ansamblul de dansuri și muzică folkDatele vor fi
stabilite
ulteriorCPrimăria Rădăuți
Ofertă de Stană turistică pentru operatorii de turism
(5% vor reveni Asociației)Iulie –
AugustComitetul
director
Ofertă de vizite la muzeul etnografic Sucevița 30 MartieCi.Directorul Școlii
Ofertă de baby sitter pentru copiii turiștilor – furnizată de
cadre didactice locale30 MartieComitetul
directorLI
Ofertă de vizitare a caselor tradiționale 30 MartieCi. va vorbi cu
S.C
Ofertă de vizită deasupra zonei cu avionul (necesită
asigurare) – 5% să revină asociației30 MartieComitetul
director
Acțiunea bicicleta – expediție pe bicicletă 30 MartieCRAsociația
Primăria
Dezvoltarea unei oferte comune de recreere pentru turiști
– teren de sport (Pi.), teren de tenis (Lă.), terenul de sport al
școlii, masă de ping-pong (Căminul Cultural), tras cu arcul
(Popas Bucovina), camping (Popas Bucovina)30 MartieCICS.
Orașul copiilor MaiCPPrimăria Rădăuți
Agenda Evenimentelor locale și regionale (Rădăuți) 5 MartieLV
Centralizarea evenimentelor culturale regionale organizate
de Asociația B&B5 MartieLV
3.Alte sarcini asumate
NrPropuneriActivități TermenResponsabil
1Reducerea
pieței negre a
turismuluiScrisoare către Primărie – pentru acționarea
asupra turismului la negru15 MartieSi.
Primăria va soma toate pensiunile să intre în
legalitate30 MartiePrimăria
2Extinderea
AsociațieiIncluderea în Asociație a proprietarului
Magazinului de ceramică din MargineaPrimarul
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 161
3Organizarea
Sărbătorilor
MovileștilorAtragerea Turiștilor 1-3 Mai / 26-30
Iunie / 14 Sept /
20-22 Dec
Expoziție de pictură făcută de elevii Școlii de
Arte1-3 Mai
Organizarea unei competiții cu premii pentru
turiștiPentru fiecare
eveniment
organizat
Organizarea unui festival al mâncării
tradiționale și fructelorDupă 17 august
4Îmbunătățirea
relației cu
școalaComunicarea între părinți și profesori despre
activitatea AsociațieipermanentMembrii asociației
Comunicarea cu Directorul școlii pentru a
organiza evenimente împreună cu AsociațiaPermanentCP
5Întâlniri între
membrii
Asociației Pentru rezolvarea problemelor și idei noi.
Fiecare întâlnire va fi organizată de alt membru
al Asociației15 Martie
întâlnirea
următoare
Concluziile activității de evaluare
Activitatea echipei locale derulată de la exercițiul PACA oferă premisele unei dezvoltări
economice abordate participativ la nivelul comunității Sucevița.
Activitățile dezvoltate până acum, precum și implicarea în procesul de planificare sunt
indicatori ai evoluției pozitive a capitalului social la nivelul comunității
Activitatea de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA și-a atins obiectivele în sensul
implicării membrilor Asociației în planificarea următoarelor activități și motivarea lor pentru a
continua activitățile în cadrul proiectului PACA, de ași reconsidera și replanifica activitățile
care nu au fost realizate și de a-și asuma responsabilități în cadrul Asociației.
Următoarele activități de evaluare sunt necesar a fi direcționate către dezvoltarea
competențelor manageriale ale membrilor Asociației și a competențelor de a atrage fonduri
pentru activitatea viitoare a Asociației.
A doua vizită de evaluare – septembrie 200674
74Raport vizită de evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 162
Echipa Locală PACA
CP(Președintă a Asociației)
rap (membru al Asociației)
MS (Vice-președintă a Asociației)
D-na și Dl CH (Proprietari Popas Bucovina)
SC (Secretarul Asociației)
IO (Primarul Suceviței)Facilitator:
Ioana Popescu
Activitatea de evaluare a fost realizată printr-un focus-grup cu membrii Asociației în care au
fost notate realizările Asociației și planificate activitățile viitoare.
1.Dezvoltarea imaginii Asociației
A fost dezvoltat un concept de marketing – Verde de Sucevița –
A fost realizată pagina web a Asociației – www.sucevitaverde.ro
A fost tipărit un catalog de buzunar (16 pagini + copertă)
Au fost apariții și interviuri pe posturile locale și naționale TV (TVR1, TV Național,
TV Iași, TV Rădăuți, Cromtel TV), pe posturile de radio ( România Actualități, Iași,
As), în ziare locale (Obiectiv, Jurnal Rădăuțean, Crai Nou)
La inițiativa unui membru la Consiliului Local pentru fiecare stradă au fost realizate
indicatoare și o poveste specifică fiecărei străzi din localitate.
Ca urmare a sărbătoririi înființării Asociației unde a fost invitată TV Iași a crescut
numărul de turiști în localitate
Primăria a inițiat un proiect de cooperare transfrontalieră cu Ucraina în care va realiza
un punct de informare turistică și va edita materiale de promovare a localității.
2.Schimburi de experiență – au fost organizate 2 schimburi de experiență pentru
proprietarii de pensiuni din comunitate în Maramureș și Dorna (la târgul turismului)cu
sprijinul Asociației B&B. Din schimbul de experiență proprietarii de pensiuni au
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 163
învățat noi modalități de întâmpinare a turiștilor și au constatat faptul că exagerează
cu cantitatea de mâncare servită turiștilor (de multe ori în detrimentul calității). Al 3-
lea lucru învățat a fost importanța asocierii pensiunilor – Sucevița fiind un exemplu
pentru regiunile vizitate. În urma vizitei în Maramureș a fost planificată și o vizită a
proprietarilor Maramureșeni la Sucevița.
3.Festivalurile locale (mai – septembrie)
Movileștii la 400 ani – partea I-a (muzică populară organizată de seminarul teologic)
Movileștii la 400 ani – partea a II-a (parada hainelor de epocă, sărbătorirea tinerilor
care treceau majoratul și a cuplurilor cu peste 50 ani de căsătorie)
Festivalul fructelor de pădure (expoziție cu fructe de pădure)
În Octombrie este planificat Balul Pensiunilor din Asociația B&B unde va fi analizată
și dezvoltare turismului în toată regiunea Bucovina.
4.Relațiile locale
colaborarea cu Asociația Bucovina s-a îmbunătățit. Aceasta intenționează să doneze
calculatoare Asociației locale și să o sprijine să-și dezvolte materiale promoționale.
De asemenea a invitat Asociația locală la târgul de turism organizat de aceasta.
Atragerea a 2 membrii noi în Asociație
Comunicarea cu Primarul este încă dificilă și tensionată
5.Alte activități derulate
Organizarea a 2 cursuri de formare pentru 20 șomeri pentru administrarea pensiunilor
în care au fost implicați membrii Asociației
Școala a inițiat un grup de dansuri și muzică populară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 164
Impactul Exercițiului PACA la nivelul comunității
Organizarea unei întâlniri comunitare unde membrii comunității au putut să-și exprime
propriile probleme și idei.
Primarul a înțeles importanța pentru comunitate a organizării evenimentelor locale
(încă nu dorește să implice și comunitatea în organizarea evenimentelor)
Membrii organizației au înțeles importanța organizării și planificării rezervărilor și
importanța produselor turistice oferite (pachetelor turistice complexe). De asemenea,
au înțeles nevoia de a-și dezvolta anumite competențe pe domeniul strângerii de
fonduri, a planificării strategice și managementului organizațional.
A treia vizită de evaluare – Atelierul Compas – 25 februarie – Sucevița75
Atelierul Compas este un element specific al Proiectului PACA. La Sucevița el s-a derulat sub
forma unui focus grup la Popasul Turistic Bucovina, la care au participat 20 membrii ai
Asociației și alți proprietari de pensiuni din Sucevița. Focus grupul a fost facilitat de Vasile
Deac.
Etapele Atelierului compas:
1.Realizări în urma exercițiului PACA
2.Viziunea Comunității
3.Factorii critici ai succesului în realizarea viziuni.
4.Pentru fiecare factor identificat sunt stabilite:
șținte
șindicatori
șactivități
5.Activități care vor fi inițiate în 3 luni și asumate de cei din sală.
75 Raportul privind Atelierul Compas, Vasile Deac, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 165
Aceste etape au fost transformate în momente ale focus grupului și au dus la următoarele
rezultate.
1.Realizări în urma exercițiului PACA
Număr maxim de turiști de sărbătorile de iarnă
Colaborare mai bună între pensiuni
Apartenență la un grup
Realizări privind amenajare pensiuni lor – la toți cei prezenți
Dotarea terenului de sport
Reclama pe Internet
Dezvoltare relațiilor interumane
Asociația Sucevița
Colaborarea în cadrul Asociației pentru trimiterea de turiști
Promovarea pensiunii și a zonei
Publicitate
2.Viziunea
Idei privind viziunea
1.Infrastructura locală
2.Păstrarea tradiției și arhitecturii locale
3.Trasee turistice marcate
4.Stână turistică
5.Centru de Informare
6.Multiplicarea publicității
7.Relație îmbunătățită cu mass-media
8.Perfecționare profesională
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 166
Formularea viziunii Asociației
Tradiție bucovineană, confort, profesionalism – turism de calitate pentru clienții noștri.
3.Factoii Critici ai succesului identificați
Publicitate – promovarea zonei
Dezvoltarea resurselor umane
Colaborarea cu Autoritățile (locale, regionale și naționale) și ONG din zonă
Creșterea calității serviciilor oferit clienților
4. Ținte, Indicatori, Activități
F1.Publicitate – promovarea zonei
Principiul de bază: Multă publicitate = mulți turiști
șȚinte
Promovarea zonei Sucevița – ca prioritate în publicitate
Diversificarea modalităților de a face publicitate
șIndicatori
Prezența pe INTERNET de 50 ori mai mult ca acum
Publicitate pe pagina de Internet – multiplicarea reclamei pe INTERNET
Prezentare pe mai multe site-uri
Când se va vorbi de zonă în mod frecvent în mass media
Când zona va fi cunoscută în fiecare colțișor din țară
Fiecare pensiune va avea calculator și acces la internet și va putea îmbunătăți (up-data)
informațiile de pe site
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 167
Cel puțin 50% din clienți vor veni cu programare
Prezența săptămânală în 5 ziare centrale
Vânzare pe INTERNET
Reclamă zilnică pe 3 posturi mari TV
Suficient număr de clienți – non stop
Turiști vor proveni din toate regiunile țării și minim alte 3 țări
șActivități
Organizarea de târguri, baluri și festivaluri cu tematică – pentru a face promovare zonei și
produsului turistic
Participarea la târguri de turism din țară și străinătate
Parteneriat cu pensiuni și asociații de pensiuni din Maramureș
Stabilirea de contacte la ziarele locale din zonele învecinate (Iași, Botoșani, Bacău)
Organizarea de cursuri de INTERNET
Simpozionul “Sucevița” – alte simpozioane inter(naționale) pe turism
Contact cu persoană (firmă) specializată IT pentru prezență pe mai multe site-uri
F2.Dezvoltarea resurselor umane
șȚinte
Formare resurselor umane ale organizației în funcție de nevoi
Îmbunătățirea organizării activității și comunicării în asociație
șIndicatori
Distribuire sarcini și termene specifice
Contacte frecvente între membrii organizației și spunerea problemelor și criticilor “față în
față” fără menajamente
Responsabilitățile vor fi asumate de toți membrii
Conștientizarea muncii în echipă
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 168
Pensiunile din Asociație vor fi prezentate ca alternativă clienților
Stimularea inițiativei personale și recompense la nivelul asociației
Respectul față de fiecare membru – analizarea propunerilor fiecărui membru
Asumarea erorilor și eșecului
Climat de încredere reciprocă
O mai mare seriozitate
șActivități
Telefon și abonament pe asociație
Curs de design culinar
Angajarea unei persoane part time pentru organizarea activităților în asociație
Organizarea de cursuri de limbă străină în cadrul asociației
Munca în echipă la planificarea și realizarea activităților
Activități practice care să presupună munca în echipă (strângerea de fonduri pentru baza
materială)
F3.Colaborarea cu Autoritățile (locale, regionale și naționale) și ONG din zonă
șȚinte
Dezvoltarea de parteneriate
Înfrumusețarea zonei
șIndicatori
Să nu se taie pădurile
Să se dezvolte specificul local
Colaborare cu Info Tur – Prefectura Suceava
Solicitările noastre către APL vor fi rezolvate afirmativ
Propunerile noastre către APL vor fi materializate în fapte
Finanțări în parteneriat cu APL sau ONG-uri
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 169
șActivități
Contacte cu organizații de turism din țară din zona de șes pentru schimburi de experiență și
turiști
Contacte cu asociații ale studenților din România
Contacte cu asociații de mediu din România – pentru a valorifica calitatea stratului de ozon
din zonă
Lobby printre senatori și deputați
Colaborare cu Camera de Comerț
F4.Creșterea calității serviciilor oferit clienților
șȚinte
Creșterea calității serviciilor
Îmbunătățirea comportamentului profesional
șIndicatori
Să asigurăm agrementul
Când ne dezvoltăm la standardele cerute de clienți și ținem cont de cerințele clienților
Când vom susține și proteja tradiția locală
Managementul calității
Investiții în îmbunătățirea condițiilor din pensiune
Popularizarea atitudinilor profesionale pozitive
Receptivitatea pentru a învăța
Clienții revin la pensiune cât mai des și aduc și prietenii
Comportamentul față de turiști
șActivități
Schimb de experiență ca alte asociații din alte zone
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 170
Curs de comportament profesional
Realizarea unui Cod etic al proprietarilor de pensiuni
Carte de vizită – Album cu sugestiile clienților în fiecare pensiune
Servicii de calitate – care să umple timpul liber (drumeții, sporturi)
Achiziționarea de calculatoare
5. Activități care vor fi inițiate în 3 luni și asumate de cei din sală.
•Marcaje turistice și hărți turistice cu traseele din zonă
•Simpozionul de turism “Sucevița”
•Parteneriat cu Primăria și Școala
•Contact cu ADR, Prefectură și alte organizații locale
•Promovarea pe Internet
•Curs de design culinar
•Curs de limba franceză
•Schimb de experiență excursie în alt județ
Concluzii finale legate de modelul PACA
Chiar dacă nu este un model specific de dezvoltare comunitară, Modelul PACA este cel care
urmărește cel mai fidel pașii necesari unui proces de dezvoltare comunitară așa cum îl descriu
etapele modelului RuralNet:
−cunoaștere a comunității implicând comunitatea
−identificarea nevoilor comunității (diagnoza)
−planificarea comunitară de acțiuni concrete
−derularea de proiecte comunitare abordate participativ
−planificarea participativă la nivel strategic în cadrul Atelierului compas
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 171
−implementarea unui plan Strategic.
PACA este de asemenea un model care generează rezultate specifice dezvoltării comunitare,
pe lângă rezultatele specifice dezvoltării economice locale: creșterea profitului participanților,
dezvoltarea domeniilor economice specifice comunității etc. Aceste rezultate specifice
dezvoltării comunitare, adică rezultate/indicatori de capital social sunt:
creșterea interacțiunilor la nivelul comunității,
generarea de structuri asociative
inițierea de evenimente locale care tind să devină obiceiuri
intensificarea legăturilor cu exteriorul
folosirea resurselor locale pentru a genera dezvoltare
creșterea încrederii între oameni și a capitalului de încredere al comunității
dezvoltarea de lideri
dezvoltarea mutualități și a reciprocități la nivelul comunității.
Toate aceste elemente, fac din modelul PACA un model care urmărește dezvoltarea
economică a comunității dar și un model specific de dezvoltare comunitară, de intervenție
asupra capitalului social al comunității.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 172
2. Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat EuDiS.
Metodologia cercetării
Metodele și tehnicile utilizate:
ancheta pe bază de chestionar – pentru cetățeni, angajații APL și agenții economici
focus grupul – cu participanți din toate grupurile țintă
interviul nestructurat – cu reprezentanți ai beneficiarului, angajați ai APL, agenți
economici
analiza documentelor – oferite de beneficiar, articole apărute în presa, alte cercetări
Populația studiului a fost una multiplă la nivelul județului Mehedinți incluzând următoarele
categorii:
cetățenii
angajații APL
agenți economici
Eșantionarea – în cercetare am lucrat cu un eșantion multiplu pentru a măsura impactul pe
cele 3 direcții avute în vedere de beneficiar.
Pentru angajații APL. Am utilizat un eșantion Panel realizat în 2 etape:
•prin selecție rațională în trepte – am selectat Instituțiile APL în care am aplicat
instrumentele cercetării
•în etapa a doua am aplicat eșantionarea proporțională , în funcție de tipul de muncă
(specificul postului) prestată de angajații APL. Tipologizarea și proporțiile le-am
stabilit de comun acord cu beneficiarul, în urma analizei datelor statistice privind
specializările existente și a organigramelor APL.
Am păstrat elementele eșantionului de la o etapa a cercetării la alta.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 173
Pentru cetățeni. Pentru dezvoltarea eșantionului am realizat o primă discriminare prin
introducerea termenului de utilizator relevant al serviciilor APL – definit ca persoana care
apelează cel puțin de o dată la două luni la serviciile APL.
Dezvoltarea eșantionului a avut doua etape:
•prima etapă a fost aceeași cu cea de la eșantionul pentru angajații APL, intrând în
eșantion aceleași instituții selectate – rațiunea deciziei de a avea același eșantion de
instituții a fost legata de pregătirea angajaților Primăriei privind derularea cercetării –
in scopul reducerii intervenției și influenței acestora în activitatea operatorilor.
•selectarea cetățenilor care vor fi chestionați a fost realizată aleator folosind pasul de
eșantionare (care a fost calculat după analiza fluxului mediu al cetățenilor în cadrul
unei Primării, pe diferite perioade de timp – zile ale săptămânii, luni). Acest procedeu
a fost combinat cu cel al selecției proporționale – fiind luat in calcul tipul de serviciu
solicitat.
Pentru agenți economici locali . Am realizat un eșantion Panel și au fost livrate instrumente
autoaplicate. Modalitatea de livrare a fost livrarea personală.
Focus grupurile – au avut rol de verificare a rezultatelor cercetării bazate pe Panel. Am
realizat focus grupuri în fiecare etapă a cercetării.
Concluzii generale ale studiului
1. Pe fondul:
unei percepții cel puțin rezervate (neutră spre negativă) a cetățenilor față de
Administrație,
al reducerii mulțumirii acestora față de serviciile Administrației și
al reducerii contactului dintre cetățeni și Administrație
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 174
aprecierea față de dotarea Administrației cu echipamente electronice și a rolului acestora
în îmbunătățirea lucrului cu cetățeanul este una pozitivă .
Observăm o creștere semnificativă (15%) de la începutul proiectului a celor care consideră că
există o oarecare îmbunătățire privind utilizarea echipamentelor electronice în relația cu
cetățeanul. De asemenea, procentul celor care consideră că nu există nici o schimbare în acest
sens a scăzut cu mai mult de 10% în aceeași perioadă.
2. Schimbările legate de folosirea echipamentelor electronice sunt mult mai accelerate la
Administrația publica din Mehedinți fata de schimbările din societate (agenți economici,
cetățeni) – raportat la același teritoriu. Putem observa o creștere substanțiala și constanta a
satisfacției angajaților privind dotarea cu echipamente electronice la locul de munca – creștere
cu peste 22% (de la 50% la 72%) de la începutul proiectului EuDiS.
3. Există o diferență a aprecierilor în luna martie comparativ cu luna octombrie – în octombrie
respondenții cetățeni sau agenți economici tind să aibă aprecieri mai bune a situațiilor
măsurate decât în luna martie. Situația este inversă în cadrul angajaților și conducătorilor
instituțiilor Administrației.
4.Presupoziția inițială a studiului de impact – »Totodată, actul de administrație publică
devine mult mai rapid prin e-administrație, reducându-se considerabil timpii de
așteptare, precum și costurile de deplasare ale cetățenilor către localitățile mai mari din
zonă, în vederea obținerii documentelor, a formularelor sau a certificatelor necesare »
începe să capete contur.
Putem observa o tendință de creștere a ponderii cetățenilor care consideră că timpul petrecut
de ei la ghișeu este unul optim (de la 48% în martie 2005 la 57% în octombrie 2007).
De asemenea, putem observa o scădere a ponderii cetățenilor care consideră că timpul
petrecut la ghișeu este foarte lung (de la 34% în martie 2005 la 25% în octombrie 2007).
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 175
Timpul petrecut de cetățean la ghișeu pentru rezolvarea unei probleme se îmbunătățește foarte
mult în aprecierea cetățenilor dar și angajații percep o oarecare îmbunătățire – cele două
aprecieri apropiindu-se foarte mult în urma
implementării sistemului EuDiS.
Dacă angajații au apreciat constant acest timp în
ultimi 3 ani într-o medie de 15 minute, în ceea
ce îi privește pe cetățeni – aceștia apreciază o
scădere semnificativă a timpului petrecut la
ghișeu ajungând sub 22 minute cu o diferență
de peste 30 minute înregistrată față de
octombrie 2005.
5. Numărul angajaților care utilizează zilnic calculatorul la serviciu este în creștere constantă
depășind cu peste 25% ponderea celor care utilizau calculatorul zilnic la începutul proiectului.
De asemenea, numărul celor care folosesc calculatorul mai rar de o dată pe lună a coborât la
2% din angajații administrației față de 22% la începutul proiectului EuDiS.
6. Numărul angajaților care declară că
folosesc calculatorul pentru a dezvolta
aplicații specifice muncii prestate (1)
este în creștere (cu peste 11% de la
începutul proiectului) ajungând la 85%
din totalul angajaților.
De asemenea, numărul angajaților care caută furnizează informații pentru cetățeni (2) sau
folosesc poșta electronică (3) a crescut cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului iar 40%
dintre angajații Administrației declară că furnizează informații cetățenilor folosindu-se de
echipamentele electronice – mai mult cu 12% decât în martie 2005.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 20070102030405060708090123mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 20070102030405060
AngajatiCetateni

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 176
7. Nu există o corelație directă între dotarea administrației cu echipamente electronice și
atitudinea cetățenilor (sau percepția acestei atitudini în rândul angajaților) față de serviciile
oferite de Administrația publică. Există variații și fluctuații foarte mari de la o etapa la alta –
variații legate mai degrabă de evenimente punctuale de natură politică.
8. Marea majoritate a consilierilor locali (aproape 65%) descriu drept pozitivă relația
Administrației cu cetățenii și agenții economici – ponderea acestora fiind cu 10% mai mare
decât în martie 2005.
9. În octombrie 2007 peste 70% dintre coordonatorii instituțiilor Administrației Publice sunt
satisfăcuți de dotarea cu echipamente electronice din propria instituție față de numai 50%
dintre aceștia în martie 2005.
10. Numărul consilierilor locali care au auzit de existența Sistemului EuDiS s-a dublat – a
crescut de la 45% în martie 2005 la 90% în octombrie 2007 la nivelul județului Mehedinți.
11,2% dintre aceștia îl descriu mai degrabă ca un sistem de conectare la Internet,
9,6% îl descriu mai degrabă ca un sistem rapid și eficient, care crește viteza de
rezolvare a problemelor în relația cu cetățenii
11. Folosirea semnăturii digitale este încă redusă ca pondere (sub 10%) la nivelul
Administrației publice dar și în rândul cetățenilor – având mai degrabă o cauză legată de lipsa
legislației (sau slaba cunoaștere a acesteia) privind legitimarea/oficializarea acesteia.
12. Populația tânără se raportează mai critic la serviciile administrației. Etapa octombrie 2006
este una în care populația vârstnică (peste 60 ani) a fost prezentă în mai mică măsură – și in
același timp această etapă este caracterizată de o analiză mai critică a serviciilor oferite de
administrație.
Alte rezultate ale studiului sunt prezentate în Anexe.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 177
Concluzii.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 178
La nivelul practicii dezvoltării comunitare putem constata existența unui amalgam de
concepte pe care doar o analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un
demers coerent, demers pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera
dezvoltare la nivelul spațiului social în comunitățile rurale din România.
Dezvoltarea comunitară, așa cum se regăsește ea la nivelul practicii comunitare, este un
domeniu foarte larg care acoperă destul de multe arii de intervenție: dezvoltare rurală,
dezvoltare locală, dezvoltare durabilă etc.; domeniu care necesită o restructurare și
reconceptualizare a lui în sensul restrângerii suprapunerii cu celelalte domenii.
Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naștere în demersul firesc de documentare
(în sensul de punere în cadrul a unor documente) și de promovare a experienței practice de
dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în dezvoltarea
perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.
Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o demonstrez pe
parcursul tezei, are următoarele caracteristici:
Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat
•folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în
sensul experiențelor memoriei colective a comunității),
•creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara
derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în
strânsă legătură cu aceste rezultate)
Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia:
•încrederea
•reciprocitatea generalizată
•structurile și rețelele comunitare
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 179
De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente
care generează elementele de bază amintite anterior . Aceste elemente sunt:
Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele
comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele
Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii
comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare
și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică
Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între
membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în
derularea lui76:
•Mobilizarea comunității
•Planificarea acțiunilor
•Implementarea și experimentarea
•Monitorizarea și evaluarea
Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important
în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:
Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează
o evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse
de schimbarea socială;
76 Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 180
Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe
evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări
pozitive la nivelul comunității.
Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care
generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul
comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum
reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și
în ceilalți.
Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un
cadru benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.
Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în
cercetarea sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către
comunitate, în dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de
proprietate către membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este
necesar un proces de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane
locale, care își asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.
Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local,
specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social.
Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în
România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci
sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un
anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în
termeni de elemente ale capitalului social.
Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera
creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 181
totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de
dezvoltare comunitară sau nu?
Următoarea etapă în evoluția dezvoltării comunitare dar și sub alte aspecte ale dezvoltării cred
că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acțiunile noastre la nivelul
comunităților. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste creșterea capitalului social
al comunităților în care sunt implementate programe / proiecte de dezvoltare comunitară
riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluții tehnice și care abordează
oamenii și comunitățile ca simple instrumente.
Pentru mine, dacă un model are rezultate vizibile la nivelul comunității și participă la
dezvoltarea acesteia nu este un argument suficient de a-l considera model de dezvoltare
comunitară. Mai mult poate fi unul de degradare comunitară – dacă în mod vizibil
generează reducerea sau afectarea elementelor de bază ale capitalului social.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 182
Bibliografie
1.Abrams, E., Lyle S. Wetland Activities: Food chain, Food Web, Energy Flow . Lake Charles,
La.: Louisiana Dept. of Wildlife and Fisheries, 1992.
2.Alber, J., Fahey, T., Perception of Living Conditions in an enlarged Europe, Louxembourg,
2004
3.Alexiu, T. M., Anastasoaei, T., – Dezvoltare comunitară – Waldpress, 2001
4.Apolzan, L., Carpați – tezaur de istorie, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987
5.Arrow, K. The Limits of Organization . New York: Norton, 1974.
6.Augustine, St, The City of God, trans. Marcus Dods, 2 vols. Edinburgh: T. and T. Clark,
1884.
7.Axelrod, R., The Evolution of Co -operation. New York: Basic Books, 1984.
8.Banca Mondială – Analize și studii publicate de Banca Mondiala referitoare la creșterea
capitalului social și dezvoltare rurala.
9.Bădescu. I., Istoria sociologiei, București, Porto Franco, 1994;
10.Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Iași, Institutul European, 1998.
11.Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee, 1976, Paris, Edition du Seuil.
12.Bauman, Z., Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, Buceurești, Antet, 2002
13.Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. – Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005
14.Bădescu, I., Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto Franco, 1994
15.Bădescu, I., Radu, N., De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, București, Editura
Științifică și Enclopedică, 1980.
16.Bădina, O., Cercetarea sociologică concretă. Tradiții românești, București, Ed. Politică, 1966.
17.Bârliba, M.C., Paradigmele comunicării, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 183
18.Benveniste, E., Le Vocabulaire des institutions indo -européennes. Paris: Editions de Minuit,
1969.
19.Berger, P.L., Nenhaus, R.J., To Empower People: From State to Civil Society. Washington,
D.C.: American Enterprise Institute Press, 1996.
20.Bidilean, V., Uniunea Europeană. Instituții, politici, activități, Timișoara, Agroprint, 2001.
21.Boudon, R.(coord.), Tratat de sociologie, București, Humanitas, 1997.
22.Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuier, B-P.(coord.), Dicționar de sociologie,
București, Univers Enciclopedic, 1996
23.Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of
Housing and Urban Development, May 1996.
24.Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of
Housing and Urban Development, 2;2, 161-176, May 1996.
25.Buciman, E., Dezvoltarea durabilă a agriculturii, Alba Iulia, Școala Superioară de Afaceri,
2001
26.Centrul de Asistență Rurală și Civitas, Agent de dezvoltare locală, Suporturi de curs,
Timișoara Artpress, 2006
27.Centrul de Asistență Rurală, Cum să încep propria afacere, Timișoara, Artpress, 2005.
28.Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licență, teză de doctorat, un articol științific în
domeniul științelor socioumane, București, Comunicare.ro, 2007
29.Chelcea, S., Metodele cercetarii socilogice: metode cantitative și calitative, Bucuresti; Editura
Economica, 2001
30.Chișu, Ș.(coord)., Etnologie generală, Timișoara, Eurobit, 2000
31.Chișu, Ș., Sub cunună, Timișoara, Eurostampa, 2002
32.Cisneros, H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington,
DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996.
33.Cisneros,H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington,
DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996.
34.Cohen,E., Ooms,T., Hutchings,J., Comprehensive Community-Building Initiatives:A Strategy
to Strengthen Family Capital. Background Briefing Report. Washington, D.C.: Family Impact
Seminar, 1996.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 184
35.Coleman, J., "Social Capital in the Creation of Human Capital." American Journal of
Sociology (Supplement) 94, S95-S210, 1988, and The Foundations of Social Theory,
Cambridge: Harvard University Press, 1990.
36.Connel, J.P., Kubisch,A.E., Schorr, L.B. Weiss, C.H., New Approaches to Evaluating
Community Initiatives: Concepts, Methods, and Contexts, Washington, DC: The Aspen
Institute, 1995;
37.Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development
Society, Fall 1975
38.Coulton,C.J., Chow,J., Pandey, S., Analysis of Poverty and Related Conditions in Cleveland
Area Neighborhoods. Cleveland: Center for Urban Poverty and Social Change, Mandel
School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve University, 1990.
39.Craia, S. Teoria comunicării, București, România de Mâine, 2000
40.Crews, K. A., Patricia C., editors. Connections: Linking Population and the Environment . 2v.
Washington, D. C.: Population Reference Bureau, 1991.
41.Dabu, R. Ielics, B., Sociologie industrială, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara,
1993.
42.Dabu, R., (Coordonator cercetare) ,, Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”,
Institutul Social Român Banat-Crișana si Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 – 1998.
43.Dabu, R., (Coordonator cercetare) “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României”
– Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1993-1995.
44.Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Dacia,
1999.
45.De Souza Briggs X., Miller, A., Shapiro, J., "Planning for Community Building: CCRP in the
South Bronx," Planners' Casebook, Chicago IL: American Institute of Certified Planners,
Winter 1996;
46.Deac, V. (Coord.), Raport Exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2007
47.Deac, V. Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2007
48.Deac, V., Modele de dezvoltare comunitară implementate în comunități rurale din România,
Craiova, MJM, 2008
49.Deac, V., Raportul privind Atelierul Compas, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 185
50.Deac, V., Servicii de consiliere a carierei adaptate nevoilor comunității, Craiova, MJM, 2008.
51.Denniston, M. "Caring about the Kennebunks." Teaching Pre K – 8 24 (Nov-Dec 1993)
52.Deutsch, M., The Resolution of Conflict: constructive and destructive processes . New Haven:
Yale University Press, 1973.
53.Downs, A., An Economic Theory of Democracy. New York: Harper and Row, 1957.
54.Dragomir, M.G., Introducere în sociologia educației, Timișoara, Eurobi, 2002.
55. Drier,P., "Community Empowerment Strategies: The Limits and Potentials of Community
Organizing in Urban Neighborhoods", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban
Development, May 1996.
56.Duck, S., Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa, Iași, Polirom, 2000.
57.Durkheim, E., Regulile metodei sociologice, București, Editura Științifică, 1974.
58.Edelman, P.B., "Dealing With Race and Ethnicity in Urban Change Strategies." In American
Writing Corporation, ea., Building Strong Communities: Strategies for Change ( Conference
Report) Cleveland, OH: Annie E. Casey, Ford, and Rockefeller Foundations, 1992.
59.Fahey, T., Monitoring quality of Life in Europe, Louxembourg, 2003
60.Farkas, S., Johnson,J., The Values We Live By: WhatAmericans Want from Welfare Reform
(Washington, DC: The Public Agenda, 1996.
61.FORDOC și ALMA-RO, Satul Călărășean un sat European, București, 2005
62.Fukuyama, F, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity , New York: Free
Press, 1995;
63.Fukuyama, F., Harta lumii redesenata – Fre Press Paperback, New York, 1998
64.Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.1, martie 2005
65.Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.2, iulie 2005
66.Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.3, noiembrie 2005
67.Furstenberg, F.F., Jr., "How Families Manage Risk and Opportunity in Dangerous
Neighborhoods." In William J. Wilson, ea., Sociology and the Public Agenda. (Newbury
Park: Sage Publications, 1993.
68.G. D. Suttles, M. N. Zald, The Challenge of Social Control, Norwood, NJ: Ablex Publishing
Company, 1985
69.Gambetta, D,Trust: Making and Breaking Co-operative Relations , Basil Blackwell, 1998.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 186
70.Geraud, Marie-Odile; Leservoisier, Olivier; Pottier, Richard. Notiunile-cheie ale etnologiei:
analize și texte, Iasi; Ed. Polirom, 2001
71.Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acțiune. Literatără de bază și
comentarii critice, New York: Association Press, 1959.
72.Herseni, T., Sociologie, București, Editura Șttiințifică și Enciclopedică, 1982;
73.Heinrichs, W., ed. The Canadian Environmental Education Catalogue: A Guide to Selected
Resources and Materials . Drayton Valley, Alberta: The Pembina Institute For Appropriate
Development, 1991.
74.Hirschman, A., Rival interpretations of market society: civilizing, destructive, or feeble?
Journal of Economic Literature, 1973
75.Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development
Partnership Building în central and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea
formatorilor”, februarie 2002
76.Ilut, Petru. Abordarea Calitativa a socioumanului: concepte și metode, Iasi; Ed. Polirom, 1997
77.Iulian, G., Agricultura românească între comunism și capitalismul sălbatic, în România
Socială nr. 1, septembrie 2001.
78.Johnson, A. K., "Linking Professionalism and Community Organization: A Scholar/Advocate
Approach", Journal of Community Practice, Binghamton, NY: Hayworth Press, 1994,
79.Johnson,C., "Renewing Community", Special Section, Governin$ July 1995.
80.Klein, B., Crawford, R. A., Alchian, A. A., Vertical integration, appropriable rents, and the
competitive contracting process. Journal of Law and Economics , 1978.
81.Klein, B., Leffler, K. B., The role of market forces in assuring contractual performance.
Journal of Political Economy, 1981.
82.Kretzmann, J.P., McKnight, J.L., Building Communities from the Inside Out: A Path Toward
Finding and Mobilizing CommunityAssets (Evanston, IL: Center for Urban Affairs and
Policy Research, Northwestern University, 1993).
83.Kretzmann,J.P., McKnight,J.L., Building Communitiesirom the Inside Out: A Path Toward
Finding and Mobilizing Community Assets.
84.KretzmannJ.P., McKnight,J.L., Building Communitiesfrom the Inside Out: A Path Toward
Finding and Mobilizing Community Assets.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 187
85.Kroeber, A.L., Anthropology, New York, 1963.
86.Kuhn, T., Structura revoluțiilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică,
1974.
87.Leiterman, M., Stillman,J., Building Community, New York, NY: Local Initiatives Support
Corporation, 1993.
88.Lewis,D.A., "Crime and Community: Continuities, Contradictions, and Complexities",
Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, May 1996.
89.Liiceanu, A., Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc, București, Nemira, 2000.
90.Loomis, C.P., Tapping Human, Power Lines, în Community development, Washiton, NTL,
1961.
91.Luhmann, N., Trust and Power, ed. T. Burns and G. Poggi. New York: Wiley, 1979.
92.Maddux, R.B. – Team Building – Crisp publication inc., 2000
93.Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Polirom, Iași, 2000
94.Mărginean, I., (coord), Bălașa, A., (coord), Calitatea vieții în România, Expert, București,
2002
95.Mărginean, I., Politica socială. Studii 1990-2004, Expert, București, 2004
96.Mărginean, I., Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației,
http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf
97.Marris,P., Jackson,M., Strategy and Context: Reflections on the Community Planning and
Action Program, New York, NY: The Rockefeller Foundation, March 1991.
98.Mayer-Stamer, J., Participatory Appraisal of Competitive Advantage (PACA): Launching
Local Economic Development Initiatives. mesopartner working paper, 1 –
www.mesopartner.com/paca
99.Mayer-Stamer, J., Waltring, F., Stimulating Participatory, Pragmatic Local Economic
Development in South East Europe: Experiences with PACA. Paper prepared for OECD
Conference in Trento, June 2005
100.Meade, J. E., The Controlled Economy . London: George Allen and Unwin, 1971.
101.Mezirow, J.D., Community development as an educational process, în Forces in Community
Development, National Training Laboratories and, National Education Association,
Washington, 1961.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 188
102.Miege, B., Gândirea comunicațională, București, Cartea Românească, 1998.
103.Miftode, V., Elemente de Sociologie rurală, Editura Științiică și Enciclopedică, București,
1984.
104.Mihăiescu, I., Sociologie, București, Ed. Universității București, 2000.
105.Mincy, R.B., Weiner, S.J., "The Underclass in the 1980s: Changing Concept, Constant
Reality" (Research Paper, Washington, D.C.: The Urban Institute, July 1993).
106.Mirela Miresan, Ioan Hosu, Alexandru Savulescu – Elaborarea strategiilor de dezvoltare
durabila la nivel local – Fundatia CIVITAS, 2002
107.Miroiu, A., Instituții în tranziție, București, Punct, 2002.
108.Misaroș, G.(coord.), Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediu TeleCentrului,
Timișoara, Waldpress, 2003
109.Moore,J., "Gifts to Community Funds Top $1 Billion Last Year," Chronicle of Philanthropy,
September, 1995.
110.Moscovici, S., Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Iași, Polirom, 1998.
111.Mucchielli, R., Psycho-sociologie d'une commune rurale, Les Edition ESF, Paris, 1976
112.Muchielli, Alex., (coord.), Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane și sociale. Iasi;
Ed. Polirom, 2002
113.Mungiu, A., Românii dup 89, București, Humanitas, 1995.
114.Mungiu-Pipidi, A., & Althabe, G., Secera și buldozerul. Scornicesti și Nucusoara. Mecanisme
de aservire a taranului roman, Iasi; Ed. Polirom, 2002
115.Naparstek,A., Dooley,D., Smith,R., Community Building in Public Housing: The Key to
Sustainable Independence, Washington, DC: Aspen Systems Corporation and the Urban
Institute,
116.Necula, A. (coord.) – Reprezentările Sociale, Polirom, Iasi, 1997.
117.O'Brain, D., Entrepreneurial adaptation of rural households: production, sales and incomes,
London, JHUP, 2002.
118.O'Donnell S., Schumer E. – Community Building and Community Organizing, Chicago, 2007
119.Ogilvy, J. Many Dimensional Man . New York: Harper Colophon Books, 1979.
120.Olson, M., The Logic of Collective Action. Cambridge, Mass.: Harvard University Press,
1965.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 189
121.Osborne, D., Gaebler, T., Reinventing Government, NewYork: Plume, 1992
122.Osterman, P., survey documented in Boston Persistent Poverty Project, In the Midst of Plenty:
A Profile of Boston and Its Poor (Boston, MA: The Boston Foundation, December, 1989).
123.PACA news, No 15, Aprilie 20 08 – www.mesopartner.com/paca
124.Pascaru, M., Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Cluj-
Napoca, Argonaut, 2005
125.Pascaru, M., Identificarea liderilor comunitari. Pentru o abordare comparativă a perspectivelor
metodologice, în Anales Universitatis, Apulensis, Seria Sociologie, nr. 2/ 2002.
126.Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul
contemporan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003
127.Pascaru, M., Sociologie rurală și regională, Alba Iulia, Star Soft, 2001
128.Pierce, N.R., Steinbach, C.F., Corrective Capitalism: The Rise of America's Community
Development Corporations, New York, NY: Ford Foundation, 1987,
129.Piore, S., Sabel, C., The Second Industrial Divide . New York: Basic Books, 1984.
130.Plato. „The Republic of Plato” . Translated with introduction and notes by Francis MacDonald
Cornford. New York: Oxford University Press, 1945
131.Popescu, I.(coord), Raport exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2005
132.Popescu, I., Raport a doua vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006
133.Popescu, I., Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006
134.Popple, S.P.R., Leighninger, L.H., Social Work, Social Welfare, and American Society
(Boston, MA: Allyn and Bacon, 1990),
135.Putnam, R. 2000. Bowling alone: the collapse and revival of American community . New
York: Simon and Schuster.
136.Putnam, R.D., "Bowling Alone: America's Declining Social Capital," in Journal of
Democracy, Vol. 6, No. 1, 1993,65-78.
137.Putnam, Robert D, "The Prosperous Community: Social Capital and Public Life", The
American Prospect no. 13 (Spring, 1993) ( http://epn.org/prospect/13/13putn.html).
138.Rapoport, A., Two-Person Game Theory . Ann Arbor: University of Michigan Press, 1970.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 190
139.Rasmussen, F.A. Coastal Awareness: A Resource Guide For Teachers in Junior High
Science. Washington, D.C.: U.S. Dept. of Commerce, National Oceanic and Atmospheric
Administration, Office of Ocean and Coastal Resources Management, 1978.
140.Rotariu, T., Iluț, P., Sociologie, Cluj-Napoca, Mesagerul, 1996.
141.Roth, A., Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom, 2002.
142.Rowland, P., Carol R.A. Developing Environmental Decision-making in Middle School
Classes. Paper presented at the Meeting of the World Congress for Education and
Communication on Environment and Development, Toronto, Ontario, Canada, 18 October
1992, Dialog, ERIC, ED 361 168.
143.RuralNet – rețeaua organizațiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro
144.RuralNet, Ghidul dezvoltării comunitare, Cluj-Napoca, AMM Design, 2007
145.Sandu, D.(coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007
146.Sandu, D., Dezvoltare comunitară, Iași, Polirom, 2005.
147.Sandu, D., Socialbilitatea în spatiul dezvolatarii, Iasi; Ed.Plirom, 2003.
148.Sandu, D., Spațiul social al Tranziției, Iași Polirom, 1999.
149.Schelling, T. C. Micromotives and Macrobehaviour . New York: Norton, 1978.
150.Schelling, T. C., Strategic analysis and social problems. In Choice and Consequence,
Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1984.
151.Schifirneț, C., Cultură, tineret, mass-media, educație, București, Centrul de Studii și Cercetări
petnru Problemele Tineretului, 1986.
152.Schorr, L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage New York, NY:
Anchor Press Doubleday, 1988.
153.Schorr, L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage, xvii.
154.Schorr,L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage.
155.See, for example, Adele V. Harrell and George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social
Isolation: Barriers to Urban Opportunity, Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.
156.Sen, A. K., Choice, orderings and morality. In S. Körner (ed.), Practical Reason, Oxford:
Basil Blackwell, 1974
157.Sen, A. K., Choice, Welfare and Measurement, Oxford: Basil Blackwell, 1982.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 191
158.Sen, A. K., The End of History and the Last Man. New York: Free Press, 1992; Avon Books,
1993.
159.Sen, A. K., The Great Disruption: Human Nature and the Reconsitution of Social Order .
New York:Free Press, 1999; Touchstone, 2000
160.Sexton,J., "Child Welfare Chief Provides a Glimpse at Decentralization", New York Times,
September 8, 1996.
161.Shklar, J. N., Ordinary Vices. Harvard: The Belknap Press, 1984.
162.Shubik, M., Strategy and Market Structure . New York: Wiley, 1959.
163.Silver, A., ‘Trust’ in social and political theory, NJ: Ablex Publishing Company, 1985.
164.Silver, A., Friendship and trust as moral ideals: a historical approach, American Sociological
Association meeting, Washington DC, 26 -30 August, 1985.
165.Singly, F., coord., Ancheta și metodele ei, Nathan, Paris, 1992
166.Smith, |R., "Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for
Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building,
March 1996.
167.Smith, A. The Theory of Moral Sentiments . Oxford: Clarendon Press, [1759] 1976.
168.Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action , Buckingham: Open
University Press, 1994
169.Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action , Buckingham: Open
University Press, 1994.
170.Smith,R.,"Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for Development
Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, March 1996.
171.Stahl, P.H., Triburi și sate în sud-estul Europei, București, Paideia, 2000
172.Steinbach, C.,"Community Based Development Organizations: A New Industry Emerges"
(draft paper prepared for Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on
community building, October 1995).
173. Svirdoff, M., "The Seeds of Urban Revival." The Public Interest, Winter 1994.
174.Sviridoff, M., Ryan, W., "Investing in Community: Lessons and Implications of the
Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 192
175.Sviridoff,M., Ryan,W.,, "Investing in Community: Lessons and Implications of the
Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.
176.Swain, N., The rural transition in post-central Europe and the Balkans, Halle, Max Planck
Institute for Anthropology Working Press, 2000.
177.Șișeștean, G., Autarhizarea agriculturii, în România socială, nr. 1, septembrie 2001.
178.Telser, L., A theory of self -enforcing agreements. Journal of Business, 1980.
179.Toffler, A., Al treilea val, București Editura Politică, 1983.
180.Tönnies, F., Communauté et Societé , Paris, PUF, 1944;
181.Țăran, C., Modernizare și reconstrucție în satul românesc, Augusta, Timișoara 2000.
182.Ungureanu, I., Paradigme ale cunoașterii societății, București, Humanitas, 1990.
183.Vedinaș, T., Introducere în sociologia rurală, Iași, Polirom, 2001.
184.Velez-1bancz, G., Bonds of Mutual Trust . New Brunswick: Rutgers University Press, 1985
185.Veyne, P., Le pain et le cirque . Paris: Editions du Seuil, 1976.
186.Vidal, A.C., Rebuilding Communities: A National Study of Urban Community Development
Corporations, New York, NY: Graduate School of Management and Urban Policy, New
School for Social Research, 1992,
187.Vincze, M., Dezvoltare regională și rurală. Idei și practici, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, 2000.
188. Walker, C., The Status and Prospects of the Nonprof t Housing Sector, Report prepared for
the U.S. Department of Housing and Urban Development. Washington, D.C.: The Urban
Institute, April 1995.
189. Wallis, A.D., "The Third Wave: Current Trends in Regional Governance, National Civic
Review, Summer-FaD 1994.
190.Walsh,J., "Urban Strategies Council", draft paper prepared for Development Training
Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, 1995.
191.Warren, R.L., The Community in America . 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978
192.Warren, R.L., Toward a reformulation of community theory, în Development Community,
Washington, National Training Laboratories, 1961
193.Weber, M., Sociologia religiei, București, Teora, 1998.
194.Weil, F. D., The stranger, prudence, and trust in Hobbes’s theory. Theory and Society, 1986.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 193
195. Weissbourd, B., "A Brief History of Family Support Programs", S. L. Kagan, D. R. Powell,
B. Weissbourd, and E. F. Zigler, eds., American Family Support Programs Perspectives and
Prospects, New Haven, CT: Yale University Press, 1987.
196.Wiener, N., Cibernetica sau știința comunicării și comenzii la ființe și mașini, București,
Editura Științifică, 1966.
197.Williams, B. A., Deciding to believe. In Problems of the Self . Cambridge: Cambridge
University Press, 1973.sal
198.Wilson,V.J., The Truly Disadvantaged: The Inner City, the Underclass, and Public Policy,
Chicago: University of Chicago Press, 1987. For amplification, see Adele V. Harrell and
George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social Isolatzon: Barriers to Urban Opportunity,
Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.
199.Wolf, E.R., Țăranii, Chișinău, Editura Tehnică, 1988.
200.Zamfir, C. (coord.), Stoica, L.G., Stănescu, M.S., (coord.) – Proiectarea dezvoltării sociale –
MHO, București, 2007
201.Zamfir, C., Stanescu S. (coord.)- Enciclopedia Dezvoltării Sociale, Polirom, Iasi, 2007
202.Zamfir, C., Stoica, L.G., (coord.) – O nouă provocare: Dezvoltarea socială, Polirom, Iași, 2007
203.Zamfir, C., Vlăsceanu, L.(coord.), Dicționar de sociologie, București, Babel, 1993.
204.Zamfir, E. (coord.); Badescu, I. (coord.); Zamfir, C. (coord.) – Starea societatii romanesti
dupa 10 ani de tranzitie. Congresul National de Sociologie și Asistenta Sociala din Romania,
Bucuresti, 14-16 decembrie 2000, Bucuresti , Expert, 2000
205.Zamfir, E., Preda, M., – Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară – Editura Expert,
București, 2000.
206.*** Boston Persistent Poverty Project, To Make Our City Whole: A Report on the Work of
the Strategy Development Group of the Boston Persistent Poverty Project, Boston: The
Boston Foundation, February 1994.
207.*** The President's Community Enterprise Board, Building Communities Together:
Guideboolfor Community-Based Strategic Planningfor Empowerment Zones and Enterprise
Communities. Washington, D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development,
January 1994,
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 194
208.*** Pratt Institute Center for Community and Environmental Development, CDC Profiles,
Community Development Corporation Oral Histor. y Project, New York, NY: Pratt Institute
Center for Community and Environmental Development, June 1995.
209.****Interconnectig Europe. Semantic Interoperabilitu Centre Europe, IDABC, Bruxeless,
2008
210.****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul II, Nr.1,
Primăvara 2004
211.****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul III, Nr.1,
Primăvara 2005
212.****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, amrtie 2002.
213.***American Institute of Architects, Vision/Reality: The Consolidated Plan, Washington,
D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development, March 1994.
214.***Aspen Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community
Initiatives. Washington, DC: The Aspen Institute, 1996.
215.***Aspen Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community
Initiatives (Draft). Washington, D.C.: The Aspen Institute, 1996.
216.***Baltimore Citizens Planning and Housing Association Training Manual (Baltimore:
Citizens Planning and Housing Association, 1995).
217.***Cleveland Foundation Commission on Poverty, The ClevelAnd CommunityBuilding
Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on
Poverty, Cleveland, OH: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve
University, 1992.
218.***Cleveland Foundation Commission on Poverty, The Cleveland CommunityBuilding
Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on
Poverty, Cleveland: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve
University, 1992.
219.***Minneapolis Neighborhood Revitalization Program, Building Community by Building
Partnerships: The Minneapolis Neighborhood Revitalization Program Progress Report,
Minneapolis, MN: City of Minneapolis, 1995.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 195
220.***National Community Building Network, NCBN Overview (Oakland, CA: National
Community Building Network, October 1996.
221.***National Congress for Community Economic Development, Against All Odds: The
Achievements of Community Based Development Organizations, Washington, DC: National
Congress for Community Economic Development, 1989.
222.***OMG, Inc., Second Annual Assessment Report: Comprehensive Community
Revitalization Program in the South Bronx, New York, NY: Comprehensive Community
Revitalization Program, June 1995;
223.***Texas IAF Network, Texas IAF Network. Vision, Values, Action, Austin, TX Texas IAF
Network, 1990.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 196
Anexe
Anexă – Roșia Montană – studiu de caz
Anexă – Studiu de caz – Școala Stâlpu – Buzău
Anexă – Parteneriatul Public – Privat. Studiu de caz – Sistemul Electronic
Județean – EuDiS Mehedinți.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 197
Anexă – Roșia Montană – studiu de caz
Organizarea comunitară a fost aplicată ca model structurat la Roșia Montană, personal fiind
invitat în calitate de organizator comunitar extern pentru a derula acest proces.
Pașii pe care i-am derulat la Roșia Montana au fost:
1.Formarea echipei de voluntari – împreună cu Președintele Asociației „Alburnus
Maior” am format o grupă de 8 voluntari cu care am avut o sesiune de instruire de o
jumătate de zi.
2.Interviurile nestructurate – după o planificare amănunțită și o zonare a localității cu
repartizare a zonelor pentru fiecare voluntar, aceștia au avut interviuri cu majoritatea
membrilor comunității.
3.Întâlnirea de analiză și selectare a problemelor comunității – în urma căruia s-a decis
că problema principală a comunității este „imposibilitatea de a dezvolta orice formă
aducătoare de venit pe teritoriul comunității datorită Planului de Urbanism
General – PUG și Planurilor de Urbanism Zonal – PUZ care prevedeau exclusiv
activități de minerit”
4.Cercetarea problemei – Problema este una care tine de competența Consiliului Local
Roșia Montana, care a aprobat PUG-ul și PUZ-urile și care poate începe demersurile
pentru dezvoltarea unui Plan de Urbanism Zonal care să scoată proprietățile celor care
doresc să dezvolte alte investiții din zona exclusiv minieră. O echipă de experți (juriști
și ingineri) au pregătit o justificare pentru o nouă propunere de Hotărâre de Consiliu
Local prin care era solicitată modificarea PUG prin alocarea de fonduri pentru
dezvoltarea unui nou PUZ care să permită pe suprafețele solicitate și alte activități
decât mineritul.
5.Adunarea Publică – a avut o parte pregătitoare – depunerea a 60 de petiții (ce către 60
proprietari din Roșia Montana) privind scoaterea proprietăților personale din zona
exclusiv minieră. De asemenea, partea de Adunare publică s-a desfășurat cu ocazia
Ședinței Consiliului Local.
6.Rezultatul – Consiliul Local a aprobat realizarea unui nou PUZ și fondurile necesare
pentru acesta.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 198
Anexă – Studiu de caz – Școala Stâlpu – Buzău77
Una din școlile în care se desfășoară acest program este Școala cu cl. I-VIII Stâlpu, din
județul Buzău, școală cu 341 elevi la clasele I-VIII (137 la ciclul primar și 204 la ciclul
gimnazial) și personal didactic este format din 8 învățători și 16 profesori.
Activitățile programului Școala Comunitară Activă derulate la Școala Stâlpu în parteneriat cu
Asociația Română de Dezvoltare Comunitară
1. Inițierea și promovarea disciplinei de studiu “Dezvoltare comunitară”
Programul constă în introducerea în curriculumul la dispoziția școlii – CDS – a disciplinei
opționale ”Dezvoltare comunitară”, care folosește comunitatea locală atât ca obiect de studiu
cât și ca resursă didactică.
Programa a fost proiectată pentru o oră pe săptămână și este însoțită de un ghid didactic și de
o bibliografie ce le va permite profesorilor să adapteze programa pentru orice clasă
Argumente privind introducerea opționalului:
•Opționalul propus vine să sprijine procesul de dezvoltare și facilitare comunitară,
proces inițiat în comunitatea Stâlpu. Acolo unde ființează un proces structurat de tip
școală comunitară activă, procesul de dezvoltare comunitară (facilitare) este mult
mai bine înțeles de comunitate, putând implica membrii comunității în acțiuni
comunitare cu impact pozitiv mult mai ușor;
•Implicarea cadrelor didactice în procesul facilitării comunitare va duce la mobilizarea
resurselor existente în orice comunitate;
•Opționalul pune accent pe metode participative de implicare a elevilor, multe acțiuni
se desfășoară în afara școlii – în comunitate – având un puternic impact comunitar
(ex. implicarea elevilor în acțiuni de ajutorare a persoanelor în vârstă etc.).
77 Material prelucrat după un material dezvoltat de Ina Rizoaica – Asociația Română de Dezvoltare comunitară
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 199
•Crearea unor rețele la nivel județean de Școli Comunitare Active generează pentru
copii posibilitatea să comunice și să cunoască realitatea și evenimentele din alte
sate;
Disciplina opționala vine în întâmpinarea ofertei educaționale de adaptare în funcție
de specificul local al fiecărei școli.
Rezultatele
Rezultate directe ale activității elevilor
-Copiilor le pasă de ce se întâmplă în jurul lor (cu banii obținuți din vânzarea revistei
pe care o editează, copiii susțin un coleg care este în pericolul de a abandona școala);
-Copiii vor să-și păstreze tradițiile locale. Ei își fac costume populare personale, vor să-
și amenajeze o tabără comunitară;
-Copiii realizează reviste școlare;
-Au inițiat activități creative de strângere de fonduri prin care și-au dotat școala cu un
computer sau au plătit efectuarea igienizării curente;
-S-au organizat pentru prima dată acțiuni de genul Ziua porților deschise, în parteneriat
cu Comitetul de părinți, Autoritățile locale, patronii din comună;
-Copii au creat și inițiat amenajarea Clubului de Dezvoltare Comunitară care sprijină
procesul ce se derulează în școală prin predarea opționalului. Copiii sunt cei care
coordonează și organizează activitatea clubului.
-S-a realizat un mini studio de radio, care contribuie la o mai bună comunicare între
elevi și profesori, o mai bună cunoaștere a realităților școlii și localității, stimulează
inițiativa și creativitatea fiecărui elev;
Un alt rezultat este implicarea școlii în Proiectul “Să învățăm de la copii” . Acesta a urmărit
să formeze atitudini civice pozitive la nivel de comunitate, în scopul dezvoltării acesteia. În
finalul proiectului copiii au prezentat pe scena căminului cultural spectacole de teatru
comunitar concepute de ei sub îndrumarea unor actori profesioniști. Pentru că spectacolele
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 200
prezentau viața satului prin ochii copiilor și într-o realitate al copiilor, adulții au înțeles că
trebuie să-i asculte pe copii, să le audă visele, că au multe să le spună și că trebuie să-i
sprijine. Au realizat că problemele satului trebuie rezolvate și că ei adulții ar trebui să fie
prezenți la tot ce se întâmplă în jurul lor. Cert este faptul că oamenii din sat și-au «deschis
ochii», au înțeles ce au vrut copiii să le transmită și au ajuns la concluzia că trebuie să-i
susțină, după posibilități, cu tot ceea ce vor să realizeze pentru comunitatea lor.
Impact
Proiectul a schimbat modul de gândire și de percepție al profesorilor care s-au implicat în
program; lângă profesorii implicați efectiv din prima fază a proiectului au venit și alți colegi
din școală, grupul crescând constant.
A crescut conștiința faptului că școala este a comunității și că este pusă în slujba ei – o
instituție adaptată nevoilor și cerințelor comunității;
Calitatea relațiilor dintre cei implicați în actul educațional s-a îmbunătățit atât la nivel intern
(în interiorul școlii) cât și extern (în afara scolii – mai ales relația școală-părinți/comunitate,
școală-instituții publice);
Copiii au căpătat din ce în ce mai mult curajul de a lua atitudine față de unele aspecte din
școală și comunitate; Ei au conștiința că trebuie să facă ceva pentru satul în care trăiesc și
învață, au devenit mândri că trăiesc acolo și că pot face ceva pentru locul, școala unde învață;
Copiii au căpătat încredere în ei, au devenit importanți în școală și în comunitate – lucru
posibil ca urmare a organizării unor activități unde au fost văzuți de membrii comunității, și-
au asumat responsabilități pe care le-au îndeplinit foarte conștiincios și bine, au participat la
conferințe de presă, au dat interviuri la posturile de radio și TV locale – au devenit cunoscuți,
și-au reprezentat propria comunitate; A început să se contureze ideea și dorința pentru unii
dintre copii de a fi lideri;
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 201
Copiii au devenit modele pentru adulții din comunitate: sunt mult mai organizați și
responsabili în ceea ce fac, pot să analizeze, să evalueze, și chiar monitorizează la un moment
dat activitățile ce se desfășoară în școală;
CONCLUZII
“Este necesar sa facem dezvoltare comunitara deoarece comuna noastră in viitor va arata
mai bine și va fi mai curata. Noi, de când facem acest opțional, ne respectam mai mult intre
noi și suntem mai buni unii cu alții. Am făcut grupe de cate doi copii și mergem sa ii ajutam
pe bătrânii neputincioși din comuna.” (Angelica, cl. VI)
“Dezvoltarea comunitara presupune participarea tuturor membrilor unei comunități la
desfășurarea unor activități care au la baza proiecte propuse de către elevii scolii noastre.
Aceste proiecte sunt sprijinite de către profesorii scolii, de autoritățile locale, părinții
elevilor. Proiectele propuse sunt pe diferite probleme : culturale, de protecția mediului, de
cultura civica, de educație rutiera etc. Proiectul “Să învățăm de la copii” desfășurat de elevii
cl. V-VIII a cuprins multe activități care au condus la cunoașterea altor elevi de la școlile
Blajani și Aliceni. Piesele de teatru puse in scena de colegii noștri ajutați de un actor
profesionist au arătat părinților, adulților, comunității nevoile comunei, problemele cu care
ne confruntam zilnic. In viitor este necesar ca aceste proiecte de dezvoltare comunitara să fie
susținute mai mult de părinți, autorități locale pentru ca părerile elevilor sa fie cunoscute de
adulți.” (Roxana, cl. VII)
“Opționalul Dezvoltarea comunitara ne place pentru că nu memoram lecții, pentru că
învățăm să cunoaștem oamenii, să ne cunoșteam pe noi, să fim mai buni, mai îngăduitori cu
cei de lângă noi. Ne învață să comunicam, să înlăturam barierele din comunicare, să ne
spunem părerea, să știm să ne apreciem și chiar sa înțelegem că nu întotdeauna avem
dreptate. Ne învață să rezolvam un conflict, atunci când el apare și mai ales ne-a învățat că
orice părere contează.”(Alin, cl. VII)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 202
Anexă – Parteneriatul Public – Privat
Studiu de caz – Sistemul Electronic Județean – EuDiS Mehedinți.
Consiliul Județean Mehedinți a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC IT SA
pentru informatizarea Administrației Publice din Județul Mehedinți. Forma de organizare sub
care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are administratori din
partea ambelor structuri care au intrat în asociere. Scopul Parteneriatului este realizarea unei
platforme de comunicare și furnizare de servicii pentru cetățeni pentru fiecare structură a APL
la nivel local.
Fiecare Primărie a fost conectată la Rețeaua Internet și a fost instruită să lucreze pe Sistemul
Electronic Județean pentru a oferii date atât pentru cetățeni cât și pentru transferul acestora la
nivel județean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de a gestiona
eficient date lucrând cu baze de date complexe dar ușor de administrat și exploatat. Proiectul
este unul dintre puținele proiecte care beneficiază de un studiu de impact pe întreaga perioadă
de dezvoltare a lui.
Studiul de impact EuDiS
a) Impactul implementării sistemului EuDiS asupra cetățenilor
Întrebările de la Q1 – Q3 – sunt întrebări pentru verificarea eșantionului cercetării.
In urma analizei acestora erorile introduse prin aplicarea instrumentelor la eșantionul stabilit păstrează
eroarea cercetării in limita stabilita cu beneficiarul.
Q4. Cat de des folosiți echipamente
electronice?1In fiecare zi4O dată la 2 luni
2De 2 ori pe lună5Mai rar
3O dată pe lună
Din răspunsurile celor chestionați – putem surprinde o
tendința in privința folosirii echipamentelor electronice
in rândul cetățenilor – numărul celor care apelează la
serviciile primăriei și folosesc zilnic echipamentele
electronice este in scădere.
Nu putem identifica o corelație directa cu
sistemul EuDiS ci mai degrabă cu o
tendința de creștere a vârstei respondenților.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat012345010203040506070mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 203
Q5. Cum vă ridicați salariul? 1În numerar 2Pe card
Numărul cetățenilor care își ridica salariul pe card
are o tendința ușoara dar continua de creștere – 5
% de la începutul studiului. Numărul mare al
nonraspunsurilor la aceasta întrebare se datorează
deciziei de a introduce obligativitatea cardului
pentru ridicarea salariului începând cu ianuarie
2008, când probabil va exista o creștere
substanțială a procentului cetățenilor care își
ridica salariul pe card – informație obținută in
cadrul focus grupurilor de control realizate.
Q6. Folosiți mijloace și echipamente electronice pentru plata serviciilor? 1DA
2NU
Numărul cetățenilor care plătesc cu ajutorul
mijloacelor electronice este încă foarte redus
– și se păstrează in limita a 10 %
Q7. Cele mai frecvente plăti făcute cu ajutorul
mijloacelor electronice sunt: plata ratelor
bancare, plata facturilor de mobil și a altor
facturi, plata unor taxe, plata cumpărăturilor.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat0120102030405060708090
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
0120102030405060708090100
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 204
Q8. Care din următoarele propoziții
descriu cel mai bine comportamentul
angajaților Administrației Publice din
orașul/comuna Dvs.?1Sunt aroganți și dezinteresați
2Te poartă de la un ghișeu la altul
3Devin cooperanți când li se oferă mici atenții
4Se implică atunci când intervine interesul personal
5Își fac datoria atât cât îi obligă legea
6Sunt cooperanți cu cetățenii
7Se implică să rezolve problema cetățeanului
Marea majoritate a cetățenilor (70%) apreciază
drept pozitiv comportamentul angajaților
Administrației publice. Totuși se observa o
tendința descrescătoare a acestora concomitent cu
tendința descrescătoare a cetățenilor care au
aprecieri mai puțin favorabile legate de
comportamentul angajaților administrației.
Ponderea cetățenilor care au aprecieri neutre
comporta o tendința crescătoare – pe fondul
reducerii comunicării dintre cetățeni și
Administrația publica.
Q9. Cum apreciați evoluția Administrației Publice în
ultimele 6 luni din perspectiva utilizării echipamentelor
electronice în relația cu cetățeanul?1S-a îmbunătățit foarte mult
2Exista o oarecare îmbunătățire
3Nu se observa nici o schimbare
Schimbarea privind utilizarea echipamentelor
electronice și a modului de lucru in administrație se
reflecta, chiar daca încă in măsura scăzuta, la nivelul
cetățeanului. Se poate observa o creștere semnificativa
(15%) de la începutul proiectului a celor care
considera ca exista o oarecare îmbunătățire privind
utilizarea echipamentelor electronice in relația cu
cetățeanul. De asemenea procentul celor care
considera ca nu exista nici o schimbare a scăzut cu
mai mult de 10% . Procentul celor care apreciază o
schimbare semnificativa se păstrează constant de la
începutul cercetări – cu o destul de mare scădere in
ultimul an.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007010203040506070
0123mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 200701020304050607080
1+2_345+6+7

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 205
Q10. Sunteți mulțumit(ă) de serviciile oferite de
Administrația Publică.1Foarte mulțumit
2Mulțumit
3În oarecare măsură mulțumit
4Nemulțumit
5Foarte nemulțumit
Putem identifica un fond al scăderii mulțumirii
fata de serviciile oferite de administrația
Publica. Daca procentul celor nemulțumiți și
foarte nemulțumiți rămâne constant scade foarte
tare procentul celor mulțumiți și foarte
mulțumiți (17% de la începutul proiectului și
30% in ultimi 2 ani) pe fondul creșterii
procentului celor mulțumiți in oarecare măsura.
Se poate observa o evoluție in oglinda a celor 2
categorii.
Q11. Cum apreciați timpul consumat de Dvs. pentru rezolvarea
unei solicitări către Administrația publică?1Foarte lung
2Optim
3Foarte scurt
Putem observa o tendința de creștere a
ponderii cetățenilor care considera ca timpul
petrecut de ei la ghișeu este unul optim (de
la 48% in martie 2005 la 57% in octombrie
2007). De asemenea putem observa o
scădere a ponderii cetățenilor care considera
ca timpul petrecut la ghișeu este foarte
lung(de la 34% in martie 2005 la 25% in
octombrie 2007).
Aceste date corelează cu aprecierea acestui
timp in medie de către cetățeni. Q12. Media
timpului petrecut la ghișeu fiind in
octombrie 2007 de 21,34 minute fata de 53
minute in octombrie 2007.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007010203040506070
1+234+5
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 20070102030405060Foarte lungOptim Foarte scurt

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 206
Q13. Care din următoarele
propoziții ar descrie cel mai
bine punctul Dvs. de vedere
legat de folosirea
echipamentelor electronice de
către angajații Administrației
Publice?1Majoritatea angajaților primăriei nu au habar ce este un calculator
2Angajații folosesc calculatorul doar pentru jocuri
3Sunt conservatori in folosirea echipamentelor electronice
4Calculatorul se folosește doar la biroul contabilitate
5Ar fi necesara o îmbunătățire a folosirii calculatorului in administrație
6Numărul celor care lucrează pe calculator este in creștere
7Angajații folosind frecvent calculatorul pentru a oferi informații
Putem observa o deplasare spre mijlocul scalei.
Creste numărul celor care percep o oarecare
îmbunătățire a situației folosirii echipamentelor
electronice și a celor care considera ca încă
angajații Administrației sunt conservatori in
folosirea echipamentelor electronice. Cu toate
acestea se păstrează o constanta a celor
mulțumiți și nemulțumiți care, de asemenea
evoluează in oglinda.
In ultimul an putem observa revenirea la
trendul crescător al persoanelor mulțumite de
evoluția administrației din perspectiva lucrului
cu echipamente electronice in relația cu
cetățeanul.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat567051015202530354045
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
123012345678
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 20070102030405060708090
1+2+345+6+7

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 207
Întrebările de control privind eșantionul se păstrează in limita marjei de eroare planificare și arata
variații nesemnificative a răspunsurilor și fidelitatea aplicări instrumentelor de cerceta re.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratNu au raspunsDANU0102030405060708090100Q 15. Au citit un raport al CL – ultimele 6 luni
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007
Nu au raspunsDANU020406080100120Q 16. Activeaza in organizatii
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007Nu au raspunsDANU0102030405060708090100Q 14. Participarea la sedinte publice – ultimele 6 luni
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007
Nu au raspunsDANU0102030405060708090100Q 17. Au oferit atentii Angajatilor APL – ultimele 6 luni
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 208
Q18. Cum apreciați accesul cetățenilor la informația de interes
general în cadrul Administrației Publice? 1Foarte bun
2Bun
3Adecvat
4Slab
5Foarte slab
Chiar daca procentul cetățenilor care considera
ca cetățenii au acces la informații de ordin public
este încă destul de ridicat putem percepe o
creștere a cetățenilor care considera ca accesul
este slab și foarte slab paralel cu creșterea celor
care îl considera adecvat in detrimentul scăderii
cetățenilor care îl considera bun și foarte bun (in
scădere cu 10 % de la începutul proiectului și cu
aproape 30% in ultimul an după o perioada de
creștere).
B) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Angajaților Administrației.
Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetățenii
din oraș/comună de serviciile oferite de angajații
Administrației Publice?
Incercuiți cifra din dreptul răspunsului corespunzător – o
singură alegere1Foarte mulțumiți
2Mulțumiți
3In oarecare măsura mulțumiți
4Nemulțumiți
5Foarte nemulțumiți
In opinia angajaților administrației
cetățenii sunt in general mulțumiți de
activitatea acestora – numărul celor
mulțumiți fiind in creștere și a celor
foarte mulțumiți și in oarecare măsura
mulțumiți fiind in ușoara scădere.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007010203040506070
1+234+5
012345010203040506070mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 209
DANU
Q2. Sunteți satisfăcut (a) de condițiile in care va desfășurați activitatea ?12
Q3. Considerați ca aveți libertate in procesul de luare a deciziilor la nivelul locului de
munca ?12
Marea majoritate a angajaților
administrației se declara satisfăcuți
de condițiile in care își desfășoară
activitatea (peste 70%). A scăzut cu
8% raportat la momentul începerii
proiectului ponderea angajaților
nemulțumiți de condițiile de munca.
Si la capitolul libertate privind luarea
deciziilor angajații administrației se
declara mulțumiți numărul celor care
considera ca nu au liberate fiind in
scădere – 10% de la inițierea proiectului.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratNu a raspuns DANU 0102030405060708090Q.2
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
Nu a raspuns DANU 0102030405060708090Q.3
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 210
DANU
Q4. Furnizați prin intermediul mijloacelor electronice informații pentru cetățeni ?12
Q5. Folosiți semnătura digitala ? 12
Q6. Folosiți frecvent calculatorul in activitatea dumneavoastră profesionala ?12
Q7. Sunteți satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice la locul de munca ?12
Numărul angajaților care declara ca
furnizează informații prin intermediul
echipamentelor electronice este in creștere
crescând cu mai mult de 12% de la începutul
proiectului și ajungând la 40% din angajații
Administrației Publice din Mehedinți.
Ponderea angajaților care folosesc semnătura digitala
încă foarte mica dar in creștere cu 4 – 5 % de la
începutul proiectului EuDiS, in ultimul an ridicându-se
la 7,5% din totalul angajaților.
Ponderea angajaților care considera ca folosesc
frecvent calculatorul in activitatea profesionala
a crescut substanțial de la începutul proiectului
EuDiS cu peste 22% de la 65% la peste 87%
dintre angajații administrației.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratNu a raspuns DANU 0102030405060708090100Q. 6
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007
Nu a raspunsDANU 0102030405060708090100Q. 5
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007Nu a raspuns DANU 01020304050607080Q. 4
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 211
Putem observa o creștere substanțiala și
constanta a satisfacției angajaților privind
dotarea cu echipamente electronice la
locul de munca – creștere cu peste 22%
(de la 50% la 72%) de la începutul
proiectului EuDiS.
Acest procent corelează cu procentul angajaților care folosesc zilnic calculatorul in activitatea
profesionala – Q8.
Q8. Cât de des utilizați calculatorul în activitatea dumneavoastră la
serviciu?
Încercuiți cifra din dreptul răspunsului corespunzător – o singură
alegere1Zilnic
2De doua ori pe săptămână
3O dată pe săptămână
4O dată pe lună
5Mai rar
Numărul angajaților care utilizează zilnic
calculatorul la serviciu este in creștere
constanta depășind cu peste 25% procentul
celor care utilizau calculatorul zilnic la
începutul proiectului.
De asemenea numărul celor care folosesc
calculatorul mai rar de odată pe luna a
coborât la limita a 2% din angajații
administrației fata de 22% la începutul
proiectului EuDiS.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat0123450102030405060708090100
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007Nu a raspuns DANU 01020304050607080Q. 7
mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 212
Q9. Care sunt principalele operații pentru care
folosiți calculatorul?
Încercuiți cifra din dreptul răspunsului
corespunzător maxim 2 alegeri1Dezvolt aplicații specifice muncii prestate
2Caut / furnizez informații pentru cetățeni
3Poșta electronică (e-mail)
4Jocuri de destindere
5Altele. Specificați:__________________
Numărul angajaților care declara ca folosesc
calculatorul pentru a dezvolta aplicații
specifice muncii prestate este in creștere (cu
peste 11% de la începutul proiectului)
ajungând la 85% din totalul angajaților.
De asemenea numărul angajaților care caută
furnizează informații pentru cetățeni sau
folosesc posta electronica a crescut constant și
cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007010203040506070809012345

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 213
C) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Agenților Economici
Ponderea agenților economici care au acordat
sponsorizări pentru acțiuni ale administrației in
ultimele 6 luni este in continua scădere – ceea ce
poate fi un semnal al întăriri capacitații
Administrației dar și al scăderii comunicării dintre
Administrație și Agenții economici.
Ponderea angajaților economici care participa la
ședințele Consiliului local este in scădere.
Procentul agenților economici care citesc
rapoarte ale Consilierilor locali este, de
asemenea, in scădere.
Procentul agenților care declara ca au oferit
atenții in ultimele 6 luni angajaților
administrației se păstrează la limita a 10%
dintre aceștia.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratNu a raspunsDANU 0102030405060708090100Oferirea de atentii – ultimele 6 luni
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007Nu a raspunsDANU 0102030405060708090Citirea rapoartelor CL – ultimele 6 luni
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007020406080100120Sponsorizari – ultimele 6 luni
Nu a raspunsDANU
Nu a raspunsDANU 0102030405060708090Participare la sedintele CP – ultimele 6 luni
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 214
Folosirea semnăturii digitale de către agenții
economici este de asemenea constanta sub
limita de 10% dintre aceștia. Ca informație
suplimentara in cadrul focus grupurilor de
control – cauza acestei ponderi reduse și in
cadrul angajaților dar și al cetățenilor este
slaba utilizare a ei in cadrul serviciilor și de
asemenea lipsa etichetei „oficial” atașata
acestei semnături.
Q8. Ați primit, în ultimele 6 luni informații de utilitate publica prin
intermediul echipamentelor electronice?1DA2NU
Numărul Agenților economici care au
primit informații prin intermediul
echipamentelor electronice se păstrează
constant sub limita a 10%
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat0120102030405060708090100
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007Nu a raspunsDANU 020406080100120Semnatura digitala
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 215
D) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra consilierilor locali.
Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetățenii din
oraș / comună de serviciile oferite de angajații Administrației?
Încercuiți cifra din dreptul răspunsului corespunzător – o singură
alegere1Foarte mulțumiți
2Mulțumiți
3În oarecare măsură mulțumiți
4Nemulțumiți
5Foarte nemulțumiți
Marea majoritate a consilierilor locali
considera ca cetățenii sunt mulțumiți de
serviciile oferite de angajații Administrației.
Putem observa o tendința crescătoare a celor
neutri și una ușor descrescătoare a celor
nemulțumiți.
Q2. Cum apreciați evoluția Administrației în ultimele 6
luni din perspectiva utilizării echipamentelor electronice
în relația cu cetățeanul?1S-a îmbunătățit foarte mult
2Există o oarecare îmbunătățire
3Nu se observă nici o schimbare
Marea majoritate a consilierilor
considera ca Administrația si-a
îmbunătățit situația privind utilizarea
echipamentelor electronice – o
tendința ușor crescătoare daca avem in
vedere diferențele de percepție din
lunile martie și octombrie.
De asemenea, putem observa o
tendința ușor descrescătoare a celor
care nu percep nici o schimbare in acest sens la nivelul Administrației.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratMultumitiNeutriNemultumiti010203040506070mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007010203040506070800123

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 216
Q3. Sunteți mulțumit(ă) de serviciile oferite
de Administrație către cetățeni și agenți
economici.1Foarte mulțumiți
2Mulțumiți
3În oarecare măsură mulțumiți
4Nemulțumiți
5Foarte nemulțumiți
Putem observa o tendința clara
crescătoare a consilierilor neutri pe
fondul unei ușoare descreșteri atât a
consilierilor mulțumiți (1+2) cat și a
celor nemulțumiți (4+5)
Q4. Care din următoarele propoziții descrie cel mai bine relația dintre Administrație și cetățenii sau
agenții economici?
1Sunt nemulțumiți de activitatea Administrației și au un comportament agresiv
2Relația este una de neîncredere și destul de tensionată
3Cetățenii / agenții ec. au tendința de a oferi atenții pentru serviciile oferite de angajați
4Relația este una neutră, centrată doar pe rezolvarea nevoilor
5Așteaptă ca Administrația să le rezolve toate nevoile
6Sunt conștienți de formalitățile ce trebuiesc îndeplinite și sunt înțelegători
7Și cetățenii și agenții economici sunt mulțumiți de activitatea Administrației
Marea majoritate a consilierilor
sunt mulțumiți de relația
Administrației cu cetățenii și
agenții economici (1+2+3),
tendința in creștere cu aproape 10%
fata de martie 2005 procent
echivalent cu descreșterea celor
nemulțumiți (5+6+7)
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007010203040506070NemultumitiNeutriMultumitiMultumitiNeutriNemultumiti010203040506070mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 217
Q5. Ați auzit despre implementarea sistemului electronic județean EuDiS? DA1NU2
Numărul consilierilor locali care au
auzit de existenta Sistemului EuDiS a
crescut de la 45% in martie 2005 la
90% in octombrie 2007 la nivelul
județului Mehedinți.
11,2% au auzit ca EuDiS este un sistem de conectare la internet.
9,6% au auzit ca este rapid și eficient, creste viteza de rezolvare a sarcinilor angajaților APL
6,4% au auzit ca se refera la informatizarea serviciilor APL.
4,8% din consilierii respondenți au auzit despre program dar nu cunosc amănunte.
3,2% au auzit ca este costisitor.
1,6% au auzit ca este neeficient.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 20070102030405060708090nrdanu

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 218
E) Impactul asupra Coordonatorilor Instituțiilor Administrației Publice.
DANU
Q7. Sunteți satisfăcut (ă) de condițiile de muncă din Instituția pe care o
conduceți ?12
Satisfacția conducătorilor instituțiilor
Administrației rămâne constanta,
marea majoritate a acestora fiind
satisfăcuți de condițiile de munca din
instituțiile pe care le conduc.
DANU
Q8. Considerați că aveți libertate în procesul de luare a deciziilor ? 12
Cea mai mare parte a conducătorilor
instituției (peste 80%) considera ca au
libertate in procesul de decizie –
neexistând schimbări majore de la inițierea
sistemului EuDiS.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratmar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 20070102030405060708090100nrdanunrdanu0102030405060708090mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 219
DANU
Q9. Instituția Dvs. furnizează prin intermediul mijloacelor electronice informații
pentru cetățeni ?12
Se păstrează tendința de creștere a
procentului conducătorilor instituțiilor
Administrației care declara ca instituția pe
care o conduc furnizează informații prin
intermediul echipamentelor electronice –
tendința este clara daca avem in vedere
diferențele de percepție martie/octombrie.
DANU
Q10. Folosiți semnătura digitală ? 12
Se poate observa continuarea tendinței de
creștere a conducătorilor instituțiilor
administrației care folosesc semnătura
digitala.
Aceasta tendința este proporționala cu
evoluția sistemului EuDiS la nivel județean.
DANU
Q11. Folosiți frecvent calculatorul în activitatea dumneavoastră profesională ?12
Nu putem observa o tendința privind folosirea
calculatorului de către conducătorii instituțiilor
publice.
Acest lucru se datorează faptului ca la studiu
au participat atât conducători ai instituțiilor cat
și reprezentanți ai acestora – eșantionul nefiind
constant.
DANU
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratnrdanu0102030405060708090100mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 200701020304050607080nrdanunrdanu01020304050607080mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 220
Q12. Sunteți satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice a Instituției ?12
Fata de martie 2005 putem observa o creștere
cu aproape 20% (de la 54% la 73%) ponderea
Conducătorilor instituțiilor Administrației
satisfăcuți de dotarea cu echipamente
electronice in cadrul propriei instituții.
Evoluția populației după gen și vârsta in
perioada studiului.
Se poate observa o constanta a
populației care apelează la serviciile
Administrației publice după
caracteristica « gen », cu o foarte ușoara
tendința de masculinizare a acesteia.
Legat de distribuția populației pe
variabila « vârsta » nu putem
observa tendințe constante.
Putem observa o pondere a
populației tinere ridicate in etapa
oct. 2006 care asociază cu o
evaluare mai critica asupra
serviciilor administrației.
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctoratnrdanu01020304050607080mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007
Fem Masc0102030405060
Mar 2005Oct 2005Mar 2006Oct 2006Mar 2007Oct 2007
Sub 29ani30-3940-4950-59peste 6005101520253035Mar 2005Oct 2005Mar 2006Oct 2006Mar 2007Oct 2007

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităților rurale din România 221
Tabla de abrevieri folosite
ADI – Asociatie de Dezvoltare Intercomunala – Intercomunalitatea
ADL – Agentul de Dezvoltare Locală
APL – Administrația Publica Locala
ARCS – Asociația Română de Consiliere și Sprijin
ARDC – Asociația Romana de Dezvoltare Comunitara
CAR – Centrul de Asistență Rurală
CCIAC – Comitete Consultative pentru Implementarea de Acținuni Comunitare
EuDiS – European District System
FES – Fundația Friedrich Ebert Stiftung
FRDS – Fondul Român de Dezvoltare Socială
PACA – Participatory Apprizal of Competitive Advantaje
PACT – Fundația Parteneriat pentru Acțiune comunitară și Transformare
PDR – Programul de Dezvoltare Rurala
PPP – Parteneriat Public-Privat
SCA – Scoala Comunitara Activa
TC – Tele-Centru

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat