Modele de Analiza a Corelatiei Dintre Cresterea Produsului Intern Brut Si al Investitiilor Imm

Diverse

Modele de Analiza a Corelatiei Dintre Cresterea Produsului Intern Brut Si al Investitiilor Imm

Byadmin ianuarie 1, 2024

Titlu:

Modele de analiza a corelatiei dintre cresterea Produsului Intern Brut si al investitiilor IMM. Bancabilitatea poiectelor Europene.

CAPITOLUL I.

GLOBALIZAREA PE FONDUL CRIZEI ECONOMICO FINANCIARE DIN 2007 – 2008

Efectele crizei financiare asupra activității de creditare

Efectele crizei financiare asupra investițiilor IMM

Oportunitățile declanșate de criză (crowd – funding, perr to peer lending)

Oportunități pentru justificarea unor noi reglementări economico – financiare

Reglementări financiare (pe scurt)

Reglementări IMM

U.S. Small Business Act

Small Business Act for Europe

Legea IMM România

Legea Investitorului Privat (Business Angels)

Programe IMM

Rolul FNGCIMM in criza economică

FGCR

Alte reforme: fiscale, etc

CAPITOLUL II.

INDICATORI DE ANALIZA A PIB

Se va aprofunda notiunea de “potential economic” si voi argumenta importanta acestuia ca fundament al cresterii performatei economice. Vom identifica acei indicatori relevanti pentru o prognozare corecta si eficienta a sectorului economic .

Principalele categorii de indicatori macroeconomici care influențează politicile economice ale unei țări

Noțiunea de potențial economic și rolul său în fundamentarea creșterii performanței economice

Identificarea

Modele econometrice de analiza a performantei macroeconomice care sa poata fi folosite pentru studierea corelatiei dintre evolutia PIB-ului si investitiile nationale ;

Indicatori de masurare a Antreprenoriatului

Corelație între dezvoltarea antreprenoriatului și creșterea economică a unei țări

Corelație între accesul la finanțare a IMM și creșterea investițiilor IMM

Modalități de îmbunătățire a accesului la finanțare a IMM

Rolul politicilor de dezvoltare a antreprenoriatului pentru creșterea sectorului IMM

Intervenția Statului pentru îmbunătățirea accesului la finanțare a IMM

CAPITOLUL III

Acest capitol va analiza evolutia PIB-ului prin abordarea indicatorilor macroeconomici relevanti pentru studiul de fata. Ulterior voi parcurge principalele industrii economice, voi face o analiza a situatiei investitiilor autohtone si a investitiilor straine directe in Romania. Aceste date vor pune bazele identificarii acelor industrii cu potential economic de dezvoltare care ar putea face obiectul unor politici economice de sustinere prin programe guvernamentale, scheme de ajutor de stat, programe europene.

EVOLUȚIA PIB PRIN ABORDAREA INDICATORILOR MACROECONOMICI RELEVANȚI PENTRU URMĂTOARELE PERIOADE:

. 2013

20014 – 2020

Modele econometrice de analiză a performanței macroeconomice care să poată fi folosite pentru studierea corelatiei dintre evolutia PIB-ului si investitiile nationale ;

DATE WORLD BANK, EUROSTAT, INS; BNR, OSCE, Ministere, KPMG, Ernest & Young

Capitolul IV.

Aici doresc sa studiez concepte si modele econometrice de analiza a performantei macroeconomice care sa poata fi folosite pentru studierea corelatiei dintre evolutia PIB-ului si investitiile nationale (cu precadere cele realizate de catre Intreprinderile Mici si Mijlocii). Consider interesanta si utila o analiza intre Romania si alte state ce fac parte din aceeasi grupa de comparare europeana.

Capitolul V.

Mi-am propus ca ultimul capitol sa sintetizeze rezultatele capitolelor precedente si sa identifice modele viabile de evaluare a performantei macroeconomice. Doresc ca cercetarea sa aiba ca finalitate o analiza concreta a PIB-ului Romaniei in perioada 2007 – 2013, astfel incat sa se poata realiza un studiu care sa fundamenteze o politica macroeconomica care sa se suprapuna pe viitorul Buget European 2014 – 2020.

In finalul cercetarii, ce se va materialize in viitoarea lucrare de doctorat, sper sa pot exprima o propunere de program macroeconomic care sa completeze in mod eficent si armonios Programul Europa 2020 si care sa poata fi aplicat in paralel cu Bugetul European 2014 – 2020, astfel incat, la finalul acestui exercitiu bugetar, sectorul IMM sin Romania sa cunoasca o dezvoltare economica durabila inclusiv prin corecta administrare si eficienta utilizare a finantarilor ce pot fi puse la dispozitie prin scheme de ajutor de stat, programe guvernamentale, fonduri europene, etc.

CAPITOLUL I

GLOBALIZAREA PE FONDUL CRIZEI ECONOMICO – FINANCIARE:

Situația actuală

Evoluția Produsului Intern Brut

Tabel comparativ intre Uniunea Europeana si SUA, Japonia si China

Uniunea Europeană (27 țări) – Evoluția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2011 – 2014

Evoluția ritmului creșterii economice și a ratei șomajului în țările membre ale UE în perioada 2011-2014

Contextul economic și financiar intern și internațional

Măsuri pentru creșterea economică și pentru crearea de locuri de muncă

Globalizarea va continua în ritm susținut pe fondul crizei.

Unele țări slăbesc financiar – economic și se subordonează

Programele interne sunt subordinate obiectivelor europene

Pierderea parțială a suveranității naționale

Programe de dezvoltare (cotizatii si accesări)

Se va extinde globalizarea politică

Pierd cei nespecializați, pentru că nu au cu ce coopera și se transform în piață de consum

Evoluția Euro – Schenghen, libera circulație, conduc la globalizare europeană

Se dezvoltă concurența SUA, Euro – China – Rusia (per total Asia)

România are șanse reduse să emită preocupări de participare la globalizare.

I.Situația actuală:

Evoluția Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut pe categorii de resurse și utilizari în anul 2012

Situația actuală:

Evoluția Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut pe categorii de resurse și utilizari în anul 2012

Situația actuală:

Evoluția Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut pe categorii de resurse și utilizari în trimestrul IV 2012

Situația actuală:

Evoluția Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut pe categorii de resurse și utilizari în trimestrul IV 2012

Situația actuală:

Evoluția Produsului Intern Brut

Produsul Intern Brut pe categorii de resurse și utilizari în trimestrul IV 2012

Situația actuală:

Tabel comparativ intre Uniunea Europeana si SUA, Japonia si China

*estimări; ** prognoze

Sursa: European Commission: „European Economic Forecast Spring 2013”, 9 May, 2013 Brussels

Situația actuală:

Uniunea Europeană (27 țări) – Evoluția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2011 – 2014

*estimări; ** prognoze

Sursa: European Commission: „European Economic Forecast Spring 2013”, 9 May, 2013 Brussels

Evoluția ritmului creșterii economice și a ratei șomajului în țările membre ale UE în perioada 2011-2014

*estimări; ** prognoze Sursa: European Commission – „European Economic Forecast Spring 2013”, 9 May 2013, Brussels

II. Contextul economic si financiar intern si international:

La nivel mondial, ritmul de crestere economica a fost pozitiv in anul 2011 (4,2%) insa a scazut usor pana la 3% in 2012. In anul 2013 se estimeaza ca ritmul de crestere sa urce la 3,1% in 2013 si 3,8 in 2014.

In intreg spațiu comunitar, ritmul de creștere economica a încetinit semnificativ in anul 2011, iar in anul 2012 a devenit negativ cu o scadere de 0,3%. Pentru anul 2013 este prognozata o noua scadere de 0,1% la nivelul UE-27, ce ramane a fi confirmata pana la sfarsitul anului 2013. Pentru anul 2014, se prognozeaza o revenire pe crestere a EU-27.

Se observa astfel, ca fata de SUA, China si restul economiei mondiale, Europa se afla din anul 2012 in recesiune economica si se estimeaza sa ramana asa si in 2013, pe fondul scaderii absolute a volumului consumului privat si in special a ritmului real al investitiilor productive.

Printre țarile membre ale Uniunii Europene cele mai afectate de recesiune in anul 2012 si 2013, mentionam Cipru, Grecia, Portugalia, Slovenia, Italia, Spania, Cehia si Olanda.

Anul 2012 a stat sub semnul austeritații la nivel european:

– 11 state au inghețat salariile – Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, Marea Britanie

– 6 state au înghețat pensiile – Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia

– 6 state au crescut TVA – Belgia, Cehia, Franța, Irlanda, Portugalia, Ungaria

– 5 state au crescut vârsta de pensionare – Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Ungaria

– 2 state au redus salariile – Portugalia, Slovenia.

II. Contextul economic si financiar intern si international:

In anul 2012 Tratatul de Stabilitate, Coordonare si Guvernanță in cadrul Uniunii Economice și Monetare, a introdus noi reguli de conduită fiscal – bugetară. Deși nu este parte a UEM, România s-a aliniat la regulile tratatului.

Romînia a incheiat acorduri cu Troica compusa din F.M.I., Banca Mondială și Comisia Europeana și in 2013. Acordul preventiv incheiat cu aceasta oferă României o plasă de siguranță.

Față de anul 2011, România și-a încetinit creșterea economică pe fondul unui climat economic nefavorabil.

Din punct de vedere politic, începând cu anul 2011 s-au succedat 3 guverne diferite.

Prudența, responsabilitatea, echilibrul, crearea locurilor de muncă, stimularea investițiilor și creșterea economică au reprezentat principiile generale de guvernare în anul 2012.

Din punct de vedere al ratei șomajului, România se afla sub media Uniunii Europene.

Rata inflației s-a aflat și in anul 2012 la un nivel rezonabil, fiind in decembrie 2012 la 4,95 % față de decembrie 2011, în timp ce la niveul EU-27 aceasta s-a situat în 2012 la un nivel de 2,5%.

România înregistrează o creștere a datoriei externe (per total si pe locuitor).

II. Contextul economic si financiar intern si international:

Exporturile au atins un nivel ridicat, atingând 45,04 miliarde euro în stagnare insă față de anul 2011.

Datoria publică este în creștere, România poziționîndu-se pe locul 4 în UE-27, cu 33,4% din PIB, față de media europeană de 82,5% din PIB în anul 2011.

Deficitul bugetar s-a încadrat în anul 2012 la limită în ținta agreată cu partenerii externi de 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95), nivelul deficitului fiind revizuit în creștere de la 2,86% la 2,97% din PIB, ca urmare a includerii impactului companiilor de stat.

Ajustarea deficitului bugetar sub 3% din PIB în 2012 a determinat Consiliul Uniunii Europene (UE) să încheie procedura de deficit excesiv declanșată împotriva României în anul 2009.

Banca Națională a României a scăzut dobânda de politică monetară în anul 2012 față de anul 2011 de la 6% la 5,25% și la 4% în anul 2013.

Absorbția fondurilor europene a fost foarte slabă atât in 2011 cît și în 2012, însa în anul 2013, Ministerul Fonduriloe Europene a raportat o absorbție la luna octombrie 2013 de 33% față de 20% în anul 2012, deci o intensificare a procesului de cheltuire a fondurilor europene.

II. Contextul economic si financiar intern si international:

Cursul de schimb a fost pur și simplu paralizat în anul 2012.

Pensia medie a fost în 2012 de 773 de lei, mai mare cu 2,7% față de anul precedent și cu 8,0% față de 2010. Pensia medie cu stagiu complet de cotizare și vârstă legală de pensionare era de la 1.065 lei în 2011.

Salariul real este afectat de reducerea cu 25%.

Costurile de funcționare ale statului sunt de 12,4% din PIB în anul 2012.

Resursele financiare au acoperit cu mare dificultate nevoile, reorientate către investiții pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru a înviora trendul de relansare economică.

Alocările bugetare au fost de 38,1 miliarde lei în anul 2012.

Conduita economică în an electoral poate aduce noi derapaje cu efect negativ asupra calității vieții și posibilitatea respectării angajamentelor asumate în relația cu instituțiile internaționale.

România rămâne direct conectată la pulsul slab al economiilor europene, de care comerțul exterior este dependent în proporție de peste două treimi, iar investițiile străine directe de peste 85%.

Coerența managementului național este afectată de efectele negative ale unor reforme esențiale pentru români, din care amintim:

Reforma cadrului fiscal;

Reforma aparatului bugetar și a agențiilor guvernamentale;

Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice;

Reforma administrației publice;

Reforma sistemului public de pensii;

Reforma legislației muncii;

Reforma dialogului social;

Reforma educației;

Reforma sănătății;

Reforma asistenței sociale;

Reforma sistemului de justiție.

Măsurile pe termen scurt au în vedere următoarele obiective:

Menținerea stabilității financiare, impulsionarea investițiilor prin absorbția fondurilor europene și creșterea calității cheltuielilor de investiții, pentru a accelera creșterea economică.

Crearea de locuri de muncă și protejarea intereselor economice ale populației: puterea de cumpărare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare și asigurarea securității sociale.

Stimularea sănătății și performanței mediului de afaceri autohton.

Menținerea atractivității investiționale a României în condițiile reducerii semnificative a fluxurilor investiționale globale ca urmare a crizei.

Inventarierea oportunităților de investiții și promovarea activă a acestora.

Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel național cu prevederile Tratatului de Stabilitate, Coordonare și Guvernanță.

Asigurarea condițiilor favorabile continuării procesului de convergență economică cu celelalte state membre ale UE, cu menținerea de principiu a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realitățile economico-financiare.

Reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE, prin stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare, astfel încât să fie valorificat potențialul intelectual al poporului român.

Se conturează un pachet de măsuri de relansare economică, care să conducă la crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor, îmbunătățirea accesului la finanțare prin scheme de ajutoare și garanții de stat, cultivarea spiritului antreprenorial, diminuarea poverii fiscale și administrative și creșterea competitivității economiei românești.

Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează șomeri.

Acces la finanțare prin programul pentru tinerii debutanți în afaceri.

Susținerea industriei și dezvoltării durabile.

Operaționalizarea parteneriatului public-privat.

Diminuarea poverii administrative și financiare:

Comasarea sau eliminarea unor taxe și tarife.

Introducerea Declarației unice 112 privind contribuțiile sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate.

Diminuarea perioadei de înființare a unei firme la 3 zile.

Sprijinirea agriculturii prin subvenții și ajutoare directe.

Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflați în dificultate:

Eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani.

Încurajarea plății voluntare a obligațiilor fiscale restante.

Reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului și contribuabilului când ambii au datorii unul față de celălalt.

Modificarea ordinii de stingere a obligațiilor fiscale.

Diminuarea dobânzii datorate pentru creanțele fiscale la bugetul de stat.

Facilități fiscale acordate mediului de afaceri și instituțiilor publice:

Introducerea posibilității de opțiune între sistemul de plată trimestrial și cel anual a impozitului pe profit.

Susținerea activităților civice: scăderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit și a 3‰ din cifra de afaceri.

Simplificarea Legii Contabilității pentru IMM-uri.

Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale:

Acordarea de competențe lărgite organelor de inspecție fiscală.

Eliminarea comerțului ilicit cu țigarete din magazinele duty-free.

Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari.

Extinderea aplicării taxării inverse.

Unele țări slăbesc din punct de vedere financiar-economic și se subordonează.

Programele interne sunt subordonate directivele europene.

Pierderea parțială a suveranității naționale.

Programe de dezvoltare (contribuții și accesări).

Se va extinde globalizarea politică.

Pierd cei nespecializați, pentru că nu au cu ce coopera și se transformă în piață de consum.

Evoluția “Euro”, Schengen, libera circulație conduc la globalizarea europeană.

Se dezvoltă concurența SUA – EURO – CHINA – RUSIA – ASIA.

România are șanse reduse să emită preocupări de participare la globalizare.

SMALL BUSINESS ACT PENTRU ROMANIA :

Noua lege a IMM-urilor, care intenționează să introducă prevederile Small Business Act pentru Europa (2008) la nivel local, este de așteptat să fie emisă în viitorul apropiat.

Small Business Act for Europe, 2008

Promovarea cresterii si competitivitătii IMM-urilor, concomitent cu modernizarea administratiei publice în vederea îmbunătătirii mediului de afaceri sunt prioritătile centrale ale comunicărilor Comisei Europene „Small Business Act for Europe" din 2008 si „Review of the Small Business Act for Europe"7 din 2011. Cele două documente de politici publice se adresează principalelor problematici care afectează IMM-urile europene pe tot ciclul lor de viată.

Adoptat de Comisia Europeană în anul 2008, Small Business Act este primul cadru comprehensiv de politici pentru IMM-uri al Uniunii Europene, menit să ajute IMM-urile să crească si să creeze locuri de muncă. Noul cadru comunitar statuează 10 principii, cu ancorarea ireversibilă a principiului « Think small first » în toate reglementările cu impact asupra IMM-urilor si contine un pachet de măsuri concrete pentru transpunerea în practică a acestor principii, atât la nivelul UE cât si în cele 27 de state membre.

Small Business Act pentru Europa a stabilit 10 principii care urmează să fie puse în aplicare de către statele membre pentru a spori activitatea antreprenorială în Uniunea Europeană:

Crearea unui mediu în care antreprenorii și afacerile de familie să poată prospera și unde spiritul antreprenorial să fie recompensat;

Asigurarea accesului rapid la o a doua șansă pentru antreprenorii onești care au dat faliment;

Proiectarea unor norme care să țină seama de principiul ‘Gândiți mai întâi la scară mică’, luarea în considerare a caracteristicilor IMM-urilor atunci când se elaborează legislația și simplificarea cadrului de reglementare existent;

Creșterea capacității administrațiilor publice de a răspunde la nevoile IMM-urilor;

Adaptarea instrumentelor de politici publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea participării IMM-urilor la achizițiile publice și utilizarea mai eficientă a posibilităților de ajutor de stat pentru IMM-uri;

Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și dezvoltarea unui cadru juridic și de afaceri care să favorizeze efectuarea la timp a plăților în tranzacțiile comerciale;

Sprijnirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de piața unică – Piața uropeeană;

Susținerea îmbunătățirii continue a competențelor din cadrul IMM-urilor și a tuturor formelor de inovare;

Asigurarea unui cadru în care IMM-urile să poată transforma provocările de mediu în oportunități;

Încurajarea și sprijinirea IMM-urile pentru a beneficia de pe urma creșterii piețelor.

În intervalul 2008-2010, Comisia Europeană si multe state membre ale Uniunii Europene au implementat o serie de actiuni stabilite în SBA, în domeniul reducerii poverii administrative, facilitării accesului IMM-urilor la finantare si sprijinirii intrării pe noi piete. Desi angajamentele au fost unanime, abordarea si rezultatele obtinute variază considerabil de la o țară la alta.

În primii doi ani de implementare a SBA s-au evidentiat următoarele rezultate semnificative:

– 100.000 de IMM-uri au beneficiat de instrumentele financiare ale Programului-cadru pentru Inovare si Competitivitate (CIP), creând peste 100.000 de locuri de muncă;

– a fost adoptată si a început aplicarea directivei privind plătile întârziate, prin care autoritătilor publice li se cere să îsi plătească furnizorii în termen de 30 de zile, îmbunătătind fluxul de lichidităti al întreprinderilor;

– în majoritatea statelor membre, timpul si costurile necesare pentru înfiintarea unei întreprinderi s-au redus considerabil, scăzând media UE pentru o societate privată cu răspundere limitată de la 12 zile si 485 de Euro în 2007, la 7 zile si 399 de Euro în 2010;

– procedurile online eficientizate si oportunitătile de ofertare în consortii au făcut ca participarea la achizitii publice să fie mai usoară pentru IMM-uri;

– a fost deschis în China un centru european pentru IMM-uri, care sprijină accesul IMM-urilor pe piata Chinei.

Small Business Act revizuit, 2011

Reexaminarea SBA la începutul anului 2011 a reiterat opinia că statele membre trebuie să îsi intensifice eforturile de promovare a antreprenoriatului si a IMM-urilor, pentru sustinerea spiritului antreprenorial în climatul economic dificil. Comisia este decisă să continue acordarea prioritătii pentru IMM-uri.

Small Business Act si Strategia 2020:

Pentru a reflecta cele mai recente evolutii economice si pentru a alinia SBA la prioritătile Strategiei Europa 2020 cu scopul îmbunătătirii continue a mediului de afaceri, reexaminarea SBA propune noi actiuni în mai multe domenii prioritare:

Îmbunătătirea accesului la finantare pentru investitii si dezvoltare

– facilitarea accesului la garantii pentru împrumuturi acordate IMM-urilor prin mecanisme consolidate de garantare a împrumuturilor;

– îmbunătătirea accesului IMM-urilor pe pietele de capital de risc, precum si măsuri orientate către sensibilizarea investitorilor la oportunitătile oferite de IMM-uri;

– acordarea pentru toate băncile, indiferent de dimensiuni, a posibilitătii de a implementa cu usurintă linii de credite ale BEI si instrumente UE.

Reglementare inteligentă pentru a oferi IMM-urilor posibilitatea de a se concentra asupra activitătilor de bază

– legislatia îmbunătătită prin introducerea „testului IMM-urilor” de evaluare a impactului în cazul propunerilor legislative ale Comisiei, acordându-se o atentie specială diferentelor între microîntreprinderi, întreprinderile mici si cele mijlocii;

– realizarea în statele membre de „ghisee unice” pentru simplificarea procedurilor administrative;

– introducerea de tinte cuantificate pentru reducerea „supra-legiferării” practicate frecvent de structurile nationale, prin care se depăsesc termenii directivelor UE la transpunerea lor în legislatia natională;

Utilizarea deplină a pietei unice

– propunere pentru o bază de impozitare consolidată, comună pentru întreprinderi;

– măsuri pentru facilitarea recuperării transfrontaliere a creantelor;

– revizuirea sistemului european de standardizare, în scopul realizării unor standarde mai favorabile IMM-urilor si mai usor accesibile;

– orientări pentru utilizarea de către IMM-uri a normelor de etichetare a originii.

Sprijinirea IMM-urilor pentru a face fară problemelor globalizării si schimbării climatice

– inițiativa de sprijin a IMM-urilor pe pietele externe Uniunii Europene;

– o nouă strategie pentru retele competitive la nivel global; actiuni specifice privind transferul regional de cunostinte între experti în mediu si energie din cadrul Retelei întreprinderilor europene.

O guvernantă consolidată pentru implementarea SBA, inclusiv prin implicarea organizatiilor de afaceri.

I. Planul de actiune "Antreprenoriat 2020"

Comisia Europeana a adoptat Comunicarea COM (2013) 759 final, cu titlul „Planul de Actiune pentru Antreprenoriat 2020 – Redemararea spiritului antreprenorial in Europa”. Ca urmare a Small Business Act for Europe revizuit in 2011 si a Comunicarii privind politica industriala, adoptata in octombrie 2012 planul de actiune stabileste o viziune reinnoita si o serie de actiuni care urmeaza sa fie intreprinse atat la nivelul UE cat si al statelor membre pentru a sprijini intreprenoriatul in Europa.

Obiectivul planului de actiune il reprezinta stimularea spiritului antreprenorial in Europa pentru a grabi redresarea economica si cresterea nivelului de ocupare a fortei de munca. Comisia Europeana a subliniat ca provocarea principala o reprezinta necesitatea unui numar mai mare de intreprinzatori, spiritul intreprenorial fiind un factor puternic de crestere economica si de creare de locuri de munca.

Planul de actiune se bazeaza pe 3 piloni respectiv:

Dezvoltarea educatiei intreprenoriale si a formarii profesionale pentru sprijinirea cresterii economice si a crearii de noi societati comerciale

Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru intreprinzatori

Dinamizarea culturii intreprenoriale prin utilizarea modelelor si a anumitor grupuri tinta.

Pe baza acestor piloni se doreste crearea unei noi viziuni asupra intreprenoriatului si asigurarea convergentei masurilor care se adopta de Comisie si de statele membre pentru aplicarea planului de actiune.

Pilonul I – Dezvoltarea educatiei intreprenoriale si a formarii profesionale pentru sprijinirea cresterii economice si a crearii de noi societati comerciale

Comisia Europeana propune in comunicare sa se puna accentul pe educatia intreprenoriala deoarece aceasta constituie investitia cu cea mai mare rata de revenire pe care o poate face Europa. Educatia ar trebui sa fie imbunatatita prin prezentarea de experiente practice si modele din randul intreprinzatorilor. Parteneriatele cu companiile pot asigura ca programele de educatie si formare sunt relevante pentru activitatile de zi de zi, iar institutiile de invatamant ar trebui sa fie incurajate sa cultive in abordarea lor mai mult spiritul intreprenorial si inovatia.

Statele membre sunt invitate:

sa asigure includerea competentei “spirit antreprenorial” in programele din invatamantul primar, secundar, profesional, superior si in pregatirea adultilor inainte de sfarsitul anului 2015.

sa ofere posibilitatea tinerilor sa aiba cel putin o experienta intreprenoriala practica inainte de a parasi invatamantul obligatoriu.

sa se utilizeze fondurile structurale pentru relansarea educatiei pentru antreprenoriat a tinerilor, conform planurilor nationale de creare a locurilor de munca. In acest scop se recomanda utilizarea Fondului Social European, a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si a Schemelor de Garantare pentru Tineri.

sa promoveze module intreprenoriale de invatare pentru tinerii care participa la schemele nationale de sprijinire a tineretului.

Pilonul II – crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru intreprinzatori

Noile afaceri necesita o atentie deosebita, astfel Comisia Europeana propune eliminarea obstacolelor din 6 domenii cheie, respectiv:

1. Accesul la finantare

COM se angajeaza sa finanteze programele prin care se dezvolta o piata pentru micro-creditare in Europa, prin intermediul unor initiative cum sunt JASMINE si sa puna la dispozitia statelor membre resurse pentru micro-credite prin intermediul ESF si ERDF.

Statele membre sunt invitate sa evalueze legislatia nationala de creditare in scopul facilitarii unor forme noi sau alternative de creditare si sa utilizeze fondurile structurale pentru a crea scheme de micro-creditare, in contextul prioritatilor ESF si ERDF.

2. Acordarea de sprijin pentru intreprinzatori in etapele de dezvoltare ale afacerii

Dat fiind ca 50% din intreprinderi falimenteaza in primii 5 ani de la formare, CE considera ca este nevoie de un ecosistem adaptat mediului de afaceri, care sa permita dezvoltarea intreprinderilor. Reducerea impozitelor ar putea imbunatati mediul de afaceri, in special pentru companiile mici. Practicile de marketing inadecvate fac multe victime in randurile noilor companii pornind de la informatii eronate pana la transmiterea de facturi ca si oferte. CE considera ca, prin eliminarea obstacolelor din piata unica, intreprinderile mici vor dezvolta activitati transfrontaliere, intreprinzatorii beneficiind de efectele aplicarii masurilor din Actul privind Piata Unica II. De asemenea propune dezvoltarea schimbului de experienta si cunostinte intre intrepinzatori prin intermediul schemei ERASMUS pentru tineri antreprenori si schimbul de bune practici intre statele membre, cooperarea intre clustere si retele de afaceri, intarirea parteneriatului retelei European Enterprise Network cu alte organizatii pentru IMM-uri si Puncte Unice de Contact si deschiderea potentialului Pietei Unice Digitale pentru IMM-uripentru afacerile transfrontaliere.

Statele membre sunt invitate:

sa faca sistemul de impozitare national mai favorabil pentru afacerile aflate in faze incipiente,

sa reanalizeze sistemul taxarii corporatiilor,

sa implementeze o schema de plata a TVA-ului pentru firmele mici,

sa adopte masurile necesare pentru sprijinirea comercializarii proiectelor din domeniul inovarii, cercetarii si dezvoltarii,

sa se solicite posibile ajustari la calendarul de plata al contributiilor sociale pentru o perioada de timp limitata, pe baza unor situatii specifice ale firmelor,

sa beneficieze de sprijin prin programul European pentru agricultura si dezvoltare rurala.

3. Promovarea de noi oportunitati de afaceri in era digitala

CE considera ca o mai buna utilizare a tehnologiei informatiilor si comunicarii ar putea contribui intr-o maniera semnificativa la dezvoltarea IMM-urilor. Intreprinzatorii online sunt o categorie aparte, mult mai expusa la riscuri si din acest motiv, necesitamasuri de sustinere adecvate pentru a se putea realiza un ecosistem start-up web. Intentia COM este de a crea unMecanism de Monitorizare Online a Pietei si un Tablou de bord pentru modele inovative de afaceri. Va lansa campanii de informare europene privind beneficiile preluarii ICT si a evolutiilor digitale si va stimula schimbul de informatii, scop in care va crea European Mentors Network.

Statele membre sunt invitate:

sa intareasca sprijinul pe care il acorda pentru start-upuri in domeniile web si digital, utilizand si alte fonduri precumschema de vouchere pentru inovare in ITC,

sa sprijine intreprinzatorii talentati sa isi inceapa cariera in start-upuri,

sa asigure utilizarea eficienta a fondurilor europene pentru online si intreprenoriatul digital in conformitate cu regulile si priritatile in vigoare.

4. Transferul afacerii

In fiecare an aproximativ 450.000 firme cu 2 milioane de angajati sunt transferate in Europa. Circa 150.000 companii cu 600.000 locuri de munca pot fi pierdute anual. Factorii principali sunt sarcinile legislative sau de impozitare, lipsa de cunoastere a necesarului de pregatire si lipsa transparentei pietelor pentru astfel de tranzactii, pe langa alte aspecte. CE doreste gasirea unei solutii optime la nivel european, pentru ca statele membre sa imbunatateasca serviciile de informatii si de consultare si va elabora un set de linii orientative pentru transferul afacerii. Comisia va organiza in acest scop un grup de lucru la nivel de experti cu reprezentanti din statele membre in 2013.

Statele membre sunt invitate:

sa imbunatateasca prevederile legale, administrative si fiscale pentru a facilita transferul si preluarea unei afaceri

sa utilizeze fondurile europene existente pentru sustinerea acestor operatiuni

sa imbunatateasca sistemul de informare publica si de servicii pentru transferul afacerii

sa revizuiasca reglementarile fiscale cu impact asupra lichiditatii unei afaceri de familie de dimensiune mica sau medie in cazul transferului prin mostenire a acesteia, fara a afecta negativ veniturile.

5. Procedurile privind falimentul si oferirea unei a doua sanse pentru intreprinzatorii de buna credinta

96% din falimene esecurile se datoreaza unei probleme de plata intarziata sau alt tip de problema obiectiva – cu alte cuvinte sunt companii „de buna credinta”. Totodata, cercetarile in domeniu arata ca cei care incep din nou o afacere dupa primul faliment au mai mult succes, datorita experientei. In cazul falimentului de buna credinta, COM considera ca sanctiunile ar trebui diminuate, iar atitudinea ar trebui modificata, deoarece acestea reprezinta o frana in formarea de noi intreprinderi. CE va lansa o consultare publica pe marginea problemelor identificate in Comunicarea (2012) 742 privind o noua abordare europeana esecului in afaceri si insolventei.

Statele membre sunt invitate:

sa reduca pe cat posibil durata de reabilitare dupa falimentul de buna credinta la maxim trei ani in 2013,

sa ofere servicii suport pentru prevenirea falimentului, pentru managementul datoriilor

sa lanseze de programe de mentorat, instruire si comunicare pentru cei care incep a doua oara „second starters”.

6. Reducerea poverilor administrative

Evocand angajamentul de reducere a sarcinii administrative cu 25% pana in 2012, CE mentioneaza ca au fost lansate propuneri care depasesc aceasta tinta si produc economii majore anual de 30.8 miliarde euro si mentine ca punct principal pe agenda sa politica reducerea sarcinilor excesive sau inutile. Se doreste eliminarea poverilor administrative, prin crearea unui punct de contact unic pentru obtinerea de informatii complete pentru IMM-uri, pentru informatii administrative, licente, sprijin financiar si public si semnaleaza rolul portalului Your Europe, care cuprinde informatii despre instrumentele financiare.

Statele membre sunt invitate:

sa reduca durata de obtinere a licentelor si a altor autorizatii, la o luna, pana la finele anului 2013

sa implementeze pe deplin codul european de bune practici privind facilitarea accesului IMM-urilor la achizitiile publice

sa simplifice legislatia privind ocuparea fortei de munca si sa implementeze programe de munca flexibile

sa stabileasca un punct unic pentru intreprinzatori pentru a aduce intr-un singur loc toate serviciile de consultanta.

Pilonul III – Dinamizarea culturii intreprenoriale prin utilizarea modelelor si a anumitor grupuri tinta

Un element important in schimbarea culturii intreprenoriale il reprezinta o schimbare in perceptia intreprinzatorilor printr-o comunicare practica si pozitiva cu privire la realizarile lor, valoarea pe care o aduc societatii si oportunitatile crearii de noi afaceri ca si alegeri de cariera. CE considera ca trebuie incurajata crearea intreprinderilor de catre grupurile demografice sub-reprezentate in mediul intreprenorial: femeile, intreprinzatorii imigranti, somerii si seniorii.

Potentialele femei intreprinzator ar trebui sa fie constiente de programele de sprijin pentru afaceri si oportunitatile de finantare, in acest sens COM va crea o platforma on–line pentru mentorat, consiliere, educatie si networking pentru afaceri.

Statele membre sunt invitate:

sa elaboreze si sa puna in aplicare strategii nationale pentru femeile care doresc sa creasca numarul femeilor intreprinzator

sa colecteze date diferentiate pe sexe si sa realizeze rapoarte anuale privind situatia femeilor intreprinzator la nivel national

sa continue si sa extinda retelele existente de Ambasadori ai Antreprenoriatului Feminin si mentori pentru femeile antreprenor

sa implementeze politici care sa permita femeilor sa atinga un nivel adecvat de echilibru munca-viata, prin stabilirea de programe de ingrijire adecvate si accesibile pentru copii si persoane aflate in intretinere in varsta, in special prin utilizarea pe deplin a optiunilor de sprijin din cadrul FEADR, FEDR si FSE.

Intreprinzatorii senior pot fi, de asemenea, o resursa valoroasa pentru alti intreprinzatori. CE va contribui la dezvoltarea schimbului de bune practici pentru ca tinerii intreprinzatori sa fie consiliati de intreprinzatori cu experienta in domeniul afacerilor si cu competente ICT si invita statele membre:
sa amplifice procesul de transfer de know-how de la intreprinzatorii seniori interesati la cei tineri si sa creeze echipe cu competente mai largi.

sa se asigure ca participarea intreprinzatorilor seniori si a directorilor in retragere in proiecte este compatibila cu perspectivele lor de pensie.

Pentru intreprinzatorii imigranti din terte tari, CE va propune o initiativa politica pentru a incuraja crearea de companii de catre acest grup tinta. Statele membre sunt invitate sa:

inlature obstacolele juridice privind infiintarea de intreprinderi de catre migranti

facilieze accesul la informatii si la retele pentru la intreprinzaatorii migranti si potentiali la intreprinzatori migranti.

Pentru someri si in special tineri someri, CE va lansa in 2014 o schema de micro-finantare pentru grupuri vulnerabile, inclusiv pentru persoane care si-au pierdut locul de munca. Statele membre sunt invitate sa conecteze Serviciile Publice pentru Ocupare, cu servicii pentru afaceri si furnizori de micro-credite pentru a ajuta somerii sa se orienteze catre o activitate de antreprenor, sa lanseze programe active pe piata fortei de munca care ofera sprijin financiar pentru toti someri pentru demararea unei afaceri si sa stabileasca si sa realizeze sisteme de educatie intreprenoriala pentru someri astfel incat sa le permita sa (re-) intre in viata de afaceri ca intreprinzatori.

INDICATORI DE MĂSURARE A ANTREPRENORIATULUI :

Entrepreneurship Indicators Programme (EIP), dezvoltat de OECD si Eurostat, care produce si diseminează un nou set de indicatori cu accent pe comparabilitatea datelor si periodicitatea termenului de raportare.

Lansat în anul 2006, programul a avut ca obiectiv să dezvolte măsurători complexe ale antreprenoriatului, pe baza unui nou cadru conceptual simplificat, care face distinctia între manifestarea antreprenoriatului, factorii care îl influentează si impactul antreprenoriatului în economie si în societate.

Programul a început cu definirea modelului analitic de indicatori privind demografia afacerilor, ca element cheie pentru întelegerea antreprenoriatului. În continuare a fost dezvoltat setul de indicatori de performantă pentru evaluarea comparativă a antreprenoriatului la nivel international. Prin această abordare se doreste, ca pornind de la etapa de înfiintare a firmei, evaluările să aducă mai multe aspecte pentru întelegerea dinamicii antreprenoriale si a impactului într-o economie.

În anul 2007, prin cooperarea între OECD si Eurostat, în cadrul EIP au fost elaborate definitiile si conceptele standard care stau la baza producerii si colectării datelor statistice din diferite țări.

Abordarea OECD-Eurostat combină mai multe definitii conceptuale cu indicatori empirici. Pornind de la contributiile teoretice ale lui Richard Cantillon, Adam Smith, Alfred Marshall, Joseph Schumpeter s.a. EIP a adoptat mai multe definitii referitoare la antreprenoriat care se axează în mod deliberat pe corelatia existentă între antreprenoriat si business.

Au fost luate în consideratie trei componente: antreprenorii, activitatea antreprenorială si antreprenoriatul, definite astfel:

– antreprenorii sunt acele persoane (proprietari de afaceri) care urmăresc să genereze valoare, prin initierea si dezvoltarea de activităti economice, prin identificarea si exploatarea de noi produse, servicii si piete;

– activitatea antreprenorială este actiunea umană întreprinzătoare pentru obtinerea generării de valoare, prin crearea sau dezvoltarea activitătii economice, prin identificarea si exploatarea de noi produse, servicii si piete;

– antreprenoriatul este fenomenul asociat activitătii antreprenoriale.

Între cele trei componente nu există o demarcatie perfectă. Acolo unde sunt antreprenori vor exista si activităti antreprenoriale, dar există cazuri de persoane angajate într-o întreprindere care demonstrează si capacitate antreprenorială. Există manageri sau alti salariati care actionează ca adevărati antreprenori în firmele detinute de alți stakeholderi, contribuind la realizarea de noi produse, servicii si piete.

Ca urmare a diversitătii si multitudinii de elemente definitorii si de factori determinanti pentru antreprenoriat s-a impus cu necesitate producerea unui set de indicatori de bază care să permită măsurătorile si evaluările comparative.

Categoriile de indicatori statistici ai antreprenoriatului agreati sunt următoarele:

Indicatorii structurali si demografici ai întreprinderii sunt cei care măsoară importanta diferitelor clase de mărime ale firmelor în raport cu numărul locurilor de muncă, cifra de afaceri, valoarea adaugată si exportul. Indicatorii demografici ai întreprinderii sunt analizati si din punct de vedere al activitătilor economice, în sectoarele productive si servicii.

Sistemul de indicatori dezvoltat prin programul EIP permite întelegerea si compararea tipurilor de antreprenoriat si a nivelului antreprenorial din diverse regiuni, prin abordarea complexă a mai multor factori. Măsurarea antreprenoriatului se face nu numai prin prisma manifestării fenomenului antreprenorial, ci si prin cea a factorilor de influentă. Acesti factori determinanți acoperă domenii precum: cadrul de reglementare, conditiile de piată, cultură sau accesul la finantare.

Pornind de la asumarea faptului că nici un indicator individual nu poate acoperi fenomenul vast al antreprenoriatului, au fost stabiliti cca. 20 de indicatori de performantă antreprenorială.

Integrarea sistemului de indicatori în foarte multe tări, prin implicarea institutelor nationale de statistică, a permis aplicarea definitiilor si metodologiilor armonizate în producerea de date statistice, cu asigurarea comparabilitătii între tări si categorii de antreprenoriat diferite.

A) Factorii determinanti

O serie de factori au fost identificati ca fiind determinanti pentru dezvoltarea antreprenoriatului. Ei au fost grupati în sase categorii care cuprind o serie de elemente cu influentă asupra antreprenoriatului.

1) Cadrul de reglementare:

 bariere administrative pentru înfiintarea unei firme

 bariere administrative pentru crestere

 reglementări privind falimentul

 reglementări privind siguranta, sănătatea si mediul

 reglementări privind produsele

 reglementări privind piata muncii

 instanta si cadrul legal

 securitatea socială

 impozitarea veniturilor si taxele sociale

 impozitarea afacerilor si capitalului

2) Conditiile de piată

 legislatia anti-trust

 concurenta

 accesul pe piata autohtonă

 accesul pe piata externă

 gradul de interventie publică

 achizitii publice

 sistemul de brevete si standardizarea

3) Accesul la finantare

 accesul la împrumut

 business angels

 venture capital

 alte tipuri de equity

 piata de capital

4) Crearea si diseminarea cunostintelor

 investitii în Cercetare – Dezvoltare

 interfata dintre mediul academic si industrie

 cooperarea tehnologică între firme

 diseminarea tehnologiei

 accesul la retele broadband

5) Abilităti antreprenoriale

 instruirea si experienta antreprenorilor

 educatia pentru afaceri si antreprenoriat

 infrastructura

 imigratia

6) Cultura

 atitudinea fată de risc în societate

 atitudinea fată de antreprenoriat

 dorinta pentru detinerea unei afaceri

 educatie antreprenorială

7) Inovarea, creativitatea, educatia si cultura antreprenorială

B) Indicatorii performantei antreprenoriale

Setul de indicatori ai performantei antreprenoriale vizează principalele aspecte în legatură cu firmele, locurile de muncă, cifra de afaceri si exporturile.

1) Firme

 rata natalitătii firmelor

 rata mortalitătii firmelor

 rata de crestere a numărului de firme

 rata de supravietuire a firmelor între 3-5 ani

2) Ocupare/angajati

 ponderea firmelor cu crestere mare (ca număr de angajati)

 pondere „gazele” ( ca număr de angajati)

 rata actionariatului în startup-uri

 angajarea în firme cu vârsta între 3-5 ani

3) Bunăstarea economică

 ponderea firmelor cu creștere mare (din punct de vedere al cifrei de afaceri)

 pondere „gazele” (din punct de vedere al cifrei de afaceri)

 valoarea adugată în firme mici sau startup-uri

 contribuția la productivitate a firmelor mici sau startup-uri

 inovarea în firme mici sau startup-uri

 exportul realizat de firmele mici sau startup-uri

C) Impactul antreprenoriatului

Impactul antreprenoriatului în economie si societate se măsoară prin indicatori precum:

 Crearea de locuri de muncă

 Cresterea economică

 Reducerea sărăciei

Indicatorii sistemului EIP nu au cunoscut acelasi nivel de dezvoltare în toate tările. Unii dintre acestia sunt inclusi în colectiile de date obisnuite, în timp ce altii au fost introdusi în statistici de un număr mai restrâns de state. Sursele pentru furnizarea datelor statistice sunt diferite, incluzând de obicei oficiile nationale de statistică, dar si alte institutii sau metode precum anchete/sondaje.

În general, statisticile nationale răspund nevoii de stimulare sau de mentinere a nivelului activitătilor antreprenoriale, însă nu întotdeauna se bazează pe definitiile si indicatorii standard, astfel încât nu întotdeauna se poate asigura comparabilitatea internatională a datelor. Desi în valori absolute indicatorii nu sunt strict comparabili, seriile temporale de date permit comparatii veridice în ceea ce privește tendintele de evolutie si ratele de crestere ale indicatorilor.

OECD promovează intensificarea activitătilor la nivel international pentru îmbunătătirea proceselor de producere si culegere a datelor statistice de calitate pe bază de definitii si metodologii standard.

În acest scop, colectează datele de la institutele nationale de statistică, prin intermediul unor chestionare armonizate, urmărind actualizarea periodică a bazei de indicatori si realizarea compendiului statistic al antreprenoriatului.

ACCESUL LA FINANTARE AL IMM-URILOR:

Servicii de Finantare/ Garantare adresate sectorului IMM: Sectorul financiar destinat IMM-urile este intr-o continua tranzitie la nivelul Uniunii Europene. Deficitul de servicii de finantare/ garantare pentru IMM-uri devine acum din ce in ce mai mic, astfel incat institutiile financiare dezvolta strategii si pun bazele unor unitati specializate sectorului IMM.

Un efort sustinut este in momentul de fata directionat spre crearea de produse de finantare inovative care sa sprijine accesarea de catre IMM-urile eligibile de fonduri structurale care sa ajute la profitabilitatea si la dezvoltarea activitatilor acestora.

Ies in evidenta urmatoarele detalii comparative (IMM – intreprindere mare) cu privire la impactul constrangerilor financiare asupra cresterii cifrei de afaceri pe termen de 3 ani. Astfel, in ordine descrescatoare ca si importanta, un procent aproabe dublu de IMM-uri fata de intreprinderi mari au identificat urmatoarele probleme legate de accesul la finantare pentru dezvoltare:

Costul mare al finantarii;

Obstacole financiare in general;

Birocratia accesarii finantarilor;

Nevoia dezvoltarii unei relatii cu institutiile financiare (bancare si de garantare);

Lipsa accesului la finantari specifice (finantari garantate, cofinantari, leasing, export, cofinantari europene).

Rolul institutiilor financiar – bancare cu capital integral/ majoritar de stat:

Urmare a deterioararii bilanturilor bancilor comerciale private, si a incetinirii creditarii mediului economic ca urmare a crizei financiare, multe tari au utilizat institutiile financiar – bancare cu capital integral/ majoritar de stat in vederea sustinerii finantarii intreprinderilor private. Urmatoarele actiuni au fost intreprinse de catre stat:

Creditarea directa a companiilor prin intermediul bancilor cu capital de stat;

Sustinerea accesului la finantare a intreprinderilor prin instituirea schemelor de garantare a creditelor acordate de bancile private;

Subventionarea dobanzilor aferente anumitor categorii de credite contractate de companii de la banci.

De-a lungul timpului, Statul a infiintat banci cu capital de stat urmarind in principal urmatoarele:

Sustinerea dezvoltarii economice;

Creditarea anumitor sectoare de activitate slab finantate de institutiile financiar – bancare private;

Creditarea anumitor segmente de intreprinderi dezavantajate la finantare (microintreprinderi sau IMM-uri);

Sustinerea economiei prin facilitarea accesului la finantare.

In ultima perioada, s-a reevidentiat aceasta functie importanta a Statului in gestionarea crizelor financiar – bancare, si anume, detinerea de actiuni in cadrul bancilor cu scopul de a finanta economia pe perioade de stagnare/ scadere a creditarii companiilor de catre bancile private. Astfel, observam in ultimii ani ca finantarea oferita de bancile cu capital de stat are un puternic caracter anticiclic, cunoscand o intensificare in perioade de criza financiara (atunci cand creditarea se incetineste).

Dintr-un raport al Bancii Mondiale, rezulta ca exista o corelatie diferentiata intre cresterea economica si creditarea privata pe de o parte si intre cresterea economica si creditarea “publica” pe de alta parte. Astfel, masurand evolutia PIB-ului pe cap de locuitor observam urmatoarele:

Creditarea realizata de catre bancile cu capital privat creste in perioade de boom economic si se contracta in timpul recesiunii, deci are un caracter prociclic;

Creditarea realizata de catre bancile cu capital de stat creste in schimb in perioade de recesiune economica, avand astfel un caracter anticiclic.

Cu toate acestea, desi motivate de acest caracter anticiclic, finantarea economiei prin intermediul bancilor cu capital de stat poate avea urmari negative, in cazul in care apar disfunctionalitati la nivelul deciziei de creditare. Astfel exista riscul ca, in urma anumitor influente politice nedorite, creditele sa fie directionate mai mult spre companiile cu legaturi in sfera politica si mai putin spre acele intreprinderi cu potential de dezvoltare. Rezultatele pot aparea pe termen lung, cand un astfel de portofoliu se va demonstra a fi neperformant.

Totusi, atata timp cat Statul isi consolideaza rolul de finantator si actionar al bancilor cu capital de stat si asigura in paralel exercitarea managementului institutiilor financiare de catre profesionisti in domeniul financiar, aceste politici de stat pot avea efecte pozitive pentru redresarea economica. In acest sens, bancile cu capital de stat trebuie sa aiba un mandat clar de finantare a mediului privat cu scopul redresarii economice, si de asemenea ar trebui sa asigure respectarea principiilor OECD de guvernanta corporativa a intreprinderilor de stat si a institutiilor financiare.

In Romania exista in momentul de fata urmatoarele doua banci cu capital integral/ majoritar de stat : Banca de Export Import a Romaniei – EXIMBANK S.A. ; CEC Bank S.A. .

Interventia Statului in economie prin scheme de garantare a creditelor :

Un alt instrument aflat la indemana Statului pentru sustinerea economiei in perioade de recesiune economica poate fi considerat si infiintarea de scheme de garantare a creditelor. Astfel, Statul poate sustine accesul la finantare al intreprinderilor prin garantarea creditelor accesate de catre companii de la banci. Ca si caracteristica principala, se poate observa ca aceste scheme de garantare se adreseaza in principal anumitor categorii de companii, cum ar fi de exemplu microintreprinderile si IMM-urile. Desi nu au un evident caracter anticiclic, schemele de garantare a creditelor sustinute de catre Stat si-au dovedit eficacitatea pe parcursul anilor de recesiune economica, prin facilitarea accesarii de credite de catre IMM-urile care in alte conditii nu ar fi fost considerate eligibile de catre banci.

Din acest punct de vedere, este important de retinut ca aceste scheme de garantare nu au un puternic caracter anticiclic deoarece ele sunt necesare si utilizate si in perioade normale de creditare (perioade de crestere economica). Cu privire la aceste instrumente de garantare, conteaza in primul rand actiunea lor pozitiva asupra unor categorii dezavantajate de intreprinderi si nu neaparat asupra starii economiei in general.

Din unele analize comparative efectuate la nivel mondial cu privire la fondurile de garantare, s-a observat ca utilizarea anumitor reguli de bune practici in administrarea acestor scheme de garantare, poate duce la eficienta economica a acestor institutii(a se vedea in acest sens Comunicarea Comisiei Europene cu privire la aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratatul CE privind ajutoarele de stat sub forma de garantii 2008/C 155/02).

Printre aceste reguli, mentionam in linii mari:

delegarea deciziei de garantare catre creditori;

plafonarea procentului de garantare;

amanarea platii garantiei pana dupa demararea actiunilor de recuperare de catre banci;

determinarea costului garantiei in functie de riscul aferent beneficiarului;

folosirea instrumentelor de minimizare a riscului.

In Romania, exista in perioada de fata urmatoarele doua Fonduri cu actionar integral/ majoritar de Stat : Fondul National de Garantare a Creditelor Intreprinderilor Mici si Mijlocii IFN S.A., Fondul Roman de Contragarantare S.A.