Modelarea Fluxurilor Rutiere In Zona Centrul Vechi din Municipiul Brasov Folosind Programul Ptv Vissim

Economie

Modelarea Fluxurilor Rutiere In Zona Centrul Vechi din Municipiul Brasov Folosind Programul Ptv Vissim

Byadmin ianuarie 1, 2024

PROIECT DE DIPLOMĂ

Modelarea fluxurilor rutiere în zona „Centrul Vechi“ din Municipiul Brașov folosind programul PTV VISSIM

rEZUMAT

Lucrarea de fața prezintă analiza și modelarea fluxurilor rutiere în zona Centrul Vechi din Municipiul Brașov cu ajutorul programului de simulare microscopică PTV VISSIM pornind de la colectarea datelor de intrare privind condițiile de trafic, cele geometrice și de semaforizare.

Lucrarea este structurată în 8 capitole, după cum urmează:

În capitolul 1 este descris programul de modelare a traficului urban PTV VISSIM, instrumentele de creare și editare a unei rețele. Tot în acest capitol se face o clasificare și încadrare a drumurilor potrivit normelor tehnice aflate în vigoare.

În capitolul 2 este prezentată zona studiată la nivelul fiecărei intersecții, precum și modelarea situației actuale folosind programul PTV VISSIM. La finalul capitolului sunt prezentate rezultatele obținute din simulare.

În capitolul 3 se tratează modelarea fluxurilor rutiere modificând sensul unic de circulație pe arterele principale ale zonei.

În capitolul 4 au fost unite rețeaua zonei Centrul Vechi cu rețeaua zonei Centrul Civic pentru analiza rezultatelor celor două scenarii. S-au scos în evidența aspectele pozitive și negative al traficului rutier urban din zona centrală a orașului.

În capitolul 5 s-a realizat o analiza comparativă între cele două scenarii.

În capitolele 6, 7 și 8 sunt prezentate concluzii, anexe și bibliografia.

sUMMARY

The hereby bachelor project brings into sight the analysis and traffic flow modeling within the Old Center area of Brasov City by means of PTV VISSIM – a microscopic simulation software and by using the on-field collected data such as geometrical and signaling traffic conditions.

The work embodies 8 main chapters as follows:

The 1st chapter begins with the description of the urban traffic simulation software suite

PTV VISSIM – "Verkehr In Städten – SIMulationsmodell" German for "Traffic in cities –

simulation model" along with the tools used in road network design and editing. On the same

time, the current chapter includes a classification and hierarchy according to the actual

technical standards and regulations.

The 2nd chapter presents insights of each intersection and the PTV VISSIM simulation modeling of the actual traffic conditions pattern of the area subjected to study. The chapter concludes with the results of the traffic flow simulation.

The 3rd chapter presents the main road arteries and simulates the traffic flow running from the opposite direction.

The 4th chapter joins the road networks of Old Center Area and Civic Center Area of Brasov City to analyze the 2 simulated scenarios and to highlight both the positive and negative aspects of the central urban traffic within the subjected areas.

The 5th chapter offers a comparative analysis of the 2 scenarios.

The 6th, 7th and 8th chapters provide conclusions, scientific appendages and bibliography.

CUPRINS

1 DESCRIEREA PROGRAMULUI PTV VISSIM DE MODELARE A TRANSPORTURILOR ȘI TRAFICULUI RUTIER URBAN

1.1 Introducere

1.2 Descrierea programului de modelare PTV VISSIM

1.3 Descrierea interfetei

1.4 Crearea și editarea unei rețele

1.5 Clasificarea și încadrarea drumurilor

1.5.1 Ordonanța Nr. 43/1997

1.5.2 Norma tehnică din 27/01/1998

2 MODELAREA FLUXURILOR RUTIERE ÎN ZONA „CENTRUL VECHI“ DIN MUNICIPIUL BRAȘOV

2.1 Descrierea generală a zonei

2.1.1 Intersecția nr. 1: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și Str. Castanilor

2.1.2 Intersecția nr. 2: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza 22

2.1.3 Intersecția nr. 3: Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și Str. Colonel Ioan Buzoianu 23

2.1.4 Intersecția nr. 4: Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga

2.1.5 Intersecția nr. 5: Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și B-dul Eroilor 25

2.1.6 Intersecția nr. 6: B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă

2.1.7 Intersecția nr. 7: B-dul Eroilor cu braț B-dul Eroilor

2.1.8 Intersecția nr. 8: B-dul Eroilor cu Str. Vlad Țepeș și B-dul 15 Noiembrie

2.1.9 Intersecția nr. 9: B-dul 15 Noiembrie cu Str. Castanilor

2.2 Analiza zonei „Centrul Vechi“

2.2.1 Culegerea și prelucrarea datelor de intrare

2.2.2 Modelarea situației actuale cu ajutorul programului PTV VISSIM

2.2.3 Prezentarea rezultatelor obținute din simulare

3 MODELAREA FLUXURILOR RUTIERE – SCENARIUL: INVERSAREA SENSURILOR DE CIRCULAȚIE

4 REUNIREA REȚELEI ZONEI CENTRUL VECHI CU REȚEAUA ZONEI CENTRUL CIVIC PENTRU ANALIZA REZULTATELOR CELOR DOUĂ SCENARII

4.1.1 Scenariul 1

4.1.2 Scenariul 2

5 ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR

6 CONCLUZII

7 ANEXE

8 BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1: Structura interfeței 10

Figura 1.2: Bara de meniu 10

Figura 1.3: Bara de instrumente 12

Figura 1.4: Bara de instrumente cu obiectul rețelei 12

Figura 1.5: Obiectele rețelei 13

Figura 1.6: Încadrarea drumurilor [10] 16

Figura 1.7: Clasificarea drumurilor [11] 17

Figura 2.1: Harta zonei de interes 20

Figura 2.2: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu Str. Castanilor 21

Figura 2.3: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza 22

Figura 2.4: Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și Str. Colonel Ioan Buzoianu 23

Figura 2.5: Str. Lunga cu Str. Nicolae Iorga 24

Figura 2.6: Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și B-dul Eroilor 25

Figura 2.7: B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă 26

Figura 2.8: B-dul Eroilor cu braț B-dul Eroilor 27

Figura 2.9: B-dul Eroilor cu Strada Vlad Țepeș și B-dul 15 Noiembrie 27

Figura 2.10: Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie 28

Figura 2.11: Modelarea rețelei de studiu din situația actuală 41

Figura 2.12: Exemplu de listă cu link-uri 41

Figura 2.13: Exemple de vehicule introduse în rețea 42

Figura 2.14: Exemplu de distribuție a vehiculelor pe ruta corespunzătoare 42

Figura 2.15: Modelarea regulilor de prioritate 43

Figura 2.16: Program de semaforizare Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu 43

Figura 2.17: Program de semaforizare Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru 44

Figura 2.18: Program de semaforizare Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga 44

Figura 2.19: Program de semaforizare Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie 44

Figura 2.20: Modelarea intersecției nr. 1: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu 45

Figura 2.21: Modelarea intersecției nr. 2: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza 45

Figura 2.22: Modelarea intersecției nr. 3: Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și 46

Figura 2.23: Modelarea intersecției nr. 4: Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga 46

Figura 2.24: Modelarea intersecției nr. 5: Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și 47

Figura 2.25: Modelarea intersecției nr. 6: B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă 47

Figura 2.26: Modelarea intersecției nr. 7: B-dul Eroilor cu Modarom 48

Figura 2.27: Modelarea intersecției nr. 8: B-dul Eroilor cu Strada Vlad Țepeș și 48

Figura 2.28: Modelarea intersecției nr. 9: Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie 49

Figura 2.29: Vehiculele din rețea 50

Figura 2.30: Rezultatele obținute la nivelul rețelei 50

Figura 3.1: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în zona Centrul Vechi 52

Figura 3.3: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 1 54

Figura 3.4: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 2 54

Figura 3.5: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 3 55

Figura 3.6: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 4 55

Figura 3.7: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 5 55

Figura 3.8: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 6 56

Figura 3.9: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 7 56

Figura 3.10: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 8 56

Figura 3.11: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 9 57

Figura 4.1: Reunirea rețelei zonei Centrul Vechi cu rețeaua zonei Centrul Civic – Scenariul 1 58

Figura 4.2: Formarea cozilor în Str. Castanilor 59

Figura 4.3: Formarea cozilor în B-dul 15 Noiembrie 59

Figura 4.4: Reunirea rețelei zonei Centrul Vechi cu rețeaua zonei Centrul Civic – Scenariul 2 60

Figura 4.5: Scenariul 2 – formarea cozilor în intersecția Calea Bucuresti cu Str. Zizin 61

Figura 4.6: Scenariul 2 – formarea cozilor în Str. Lungă 61

Figura 5.1: Calculul densității și vitezei pentru scenariul 1 și 2 63

Figura 5.2: Reprezentarea grafică a densității și vitezei medii a celor două scenarii 63

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1: Bara de instrumente 11

Tabelul 1.2: Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcțional și administrativ, cu clasele tehnice stabilite [11] 18

Tabelul 1.3: Elemente geometrice [11] 18

Tabelul 2.1: Coeficienți de echivalare [15] 30

Tabelul 2.2: Date de intrare intersecția nr. 1, acces Str. Iuliu Maniu 32

Tabelul 2.3: Date de intrare intersecția nr. 1, acces Str. 13 Decembrie 32

Tabelul 2.4: Date de intrare intersecția nr. 1, acces Str. Castanilor 32

Tabelul 2.5: Date de intrare intersecția nr. 2, acces Str. Iuliu Maniu 33

Tabelul 2.6: Date de intrare intersecția nr. 2, acces Str. Agrișelor 33

Tabelul 2.7: Date de intrare intersecția nr. 2, acces Str. Alexandru Ioan Cuza 33

Tabelul 2.8: Date de intrare intersecția nr. 3, acces Str. Iuliu Maniu 34

Tabelul 2.9: Date de intrare intersecția nr. 3, acces Str. Nicolae Iorga și B-dul Eroilor 34

Tabelul 2.10: Date de intrare intersecția nr. 4, acces Str. Nicolae Iorga 35

Tabelul 2.11: Date de intrare intersecția nr. 4, acces Str. Lunga dinspre bartolomeu 35

Tabelul 2.12: Date de intrare intersecția nr. 4, acces Str. Lungă dinspre Centru 35

Tabelul 2.13: Date de intrare intersecția nr. 5, acces Str. Lungă 36

Tabelul 2.14: Date de intrare intersecția nr. 5, acces Șirul Livezii 36

Tabelul 2.15: Date de intrare intersecția nr. 5, acces Str. După Ziduri 36

Tabelul 2.16: Date de intrare intersecția nr. 5, acces B-dul Eroilor 37

Tabelul 2.17: Date de intrare intersecția nr. 6, acces Str. Mureșenilor 37

Tabelul 2.18: Date de intrare intersecția nr. 6, acces Str. Lungă 37

Tabelul 2.19: Date de intrare intersecția nr. 7, acces B-dul Eroilor 38

Tabelul 2.20: Date de intrare intersecția nr. 7, acces Braț B-dul Eroilor 38

Tabelul 2.21: Date de intrare intersecția nr. 8, acces B-dul Eroilor 39

Tabelul 2.22: Date de intrare intersecția nr. 8, acces Str. Nicolae Bălcescu 39

Tabelul 2.23: Date de intrare intersecția nr. 8, acces Str. Vlad Tepes 39

Tabelul 2.24: Date de intrare intersecția nr. 9, acces B-dul 15 Noiembrie 40

Tabelul 2.25: Date de intrare intersecția nr. 9, acces Str. Castanilor dinspre Ceasul Rău 40

Tabelul 2.26: Date de intrare intersecția nr. 9, acces Str. Castanilor dinspre Filarmonica 40

Tabelul 5.1: Scenariul 1 – rezultate obținute 62

Tabelul 5.2: Scenariul 2 – rezultate obținute 62

DESCRIEREA PROGRAMULUI PTV VISSIM DE MODELARE A TRANSPORTURILOR ȘI TRAFICULUI RUTIER URBAN

Introducere

Exigențele asupra traficului rutier au devenit din ce în ce mai ridicate datorită creșterii continue a numărului de vehicule și nevoilor călătorilor de a se deplasa în scopul satisfacerii necesităților materiale și spirituale. Toate aceste evoluții au impus crearea și dezvoltarea rețelelor de transport rutier.

Fenomenul circulației rutiere dă o primă impresie de mișcare dezorganizată, greu de controlat, coordonat, dirijat și stăpânit. În realitate, acest proces stohastic poate fi descompus pentru analiză și studiu. Caracterul aparent haotic al traficului rutier provine de la faptul că însumează un număr foarte mare de autovehicule și pietoni care efectuează deplasări foarte diverse ca scop, destinație sau distanță.

Traficul rutier se afla în strânsă legătură cu cele trei elemente care îl formează: om – autovehicul – drum și, de aceea, este esențial să se acorde o atenție corespunzătoare analizei fiecărui elde intrare intersecția nr. 7, acces Braț B-dul Eroilor 38

Tabelul 2.21: Date de intrare intersecția nr. 8, acces B-dul Eroilor 39

Tabelul 2.22: Date de intrare intersecția nr. 8, acces Str. Nicolae Bălcescu 39

Tabelul 2.23: Date de intrare intersecția nr. 8, acces Str. Vlad Tepes 39

Tabelul 2.24: Date de intrare intersecția nr. 9, acces B-dul 15 Noiembrie 40

Tabelul 2.25: Date de intrare intersecția nr. 9, acces Str. Castanilor dinspre Ceasul Rău 40

Tabelul 2.26: Date de intrare intersecția nr. 9, acces Str. Castanilor dinspre Filarmonica 40

Tabelul 5.1: Scenariul 1 – rezultate obținute 62

Tabelul 5.2: Scenariul 2 – rezultate obținute 62

DESCRIEREA PROGRAMULUI PTV VISSIM DE MODELARE A TRANSPORTURILOR ȘI TRAFICULUI RUTIER URBAN

Introducere

Exigențele asupra traficului rutier au devenit din ce în ce mai ridicate datorită creșterii continue a numărului de vehicule și nevoilor călătorilor de a se deplasa în scopul satisfacerii necesităților materiale și spirituale. Toate aceste evoluții au impus crearea și dezvoltarea rețelelor de transport rutier.

Fenomenul circulației rutiere dă o primă impresie de mișcare dezorganizată, greu de controlat, coordonat, dirijat și stăpânit. În realitate, acest proces stohastic poate fi descompus pentru analiză și studiu. Caracterul aparent haotic al traficului rutier provine de la faptul că însumează un număr foarte mare de autovehicule și pietoni care efectuează deplasări foarte diverse ca scop, destinație sau distanță.

Traficul rutier se afla în strânsă legătură cu cele trei elemente care îl formează: om – autovehicul – drum și, de aceea, este esențial să se acorde o atenție corespunzătoare analizei fiecărui element, dar trebuie să existe și o implicare directă asupra desfășurării fluente a circulației, în condiții depline de securitate rutieră. Este deci necesară cunoașterea modului în care se poate acționa asupra lor pentru corelarea și optimizarea desfășurării normale a circulației rutiere, în vederea asigurării eficienței maxime a transportului de persoane și bunuri cu autovehiculele.

Modelarea fluxurilor de trafic urban reprezintă o componentă importantă a managementului traficului. Congestia pe arterele urbane conduce la întârzieri mari de timp, pierderi în economie, creșterea poluării aerului și creșterea potențialului apariției accidentelor, de aceea trebuie luate măsuri de îmbunătățire a traficului rutier urban. O soluție eficientă și rapidă este modelarea fluxurilor rutiere de către programul de simulare microscopică PTV VISSIM. Acesta ajută la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor de către planificatorii și specialiștii de trafic în ceea ce privește problemele de trafic.

Rezolvarea problemelor legate de managementul traficului rutier trebuie să se bazeze pe o cunoaștere amănunțită a variațiilor traficului în timp și spațiu. În acest scop este necesară o culegere de date primare referitoare la circulația autovehiculelor și pietonilor, la condițiile geometrice și de semaforizare. Proiectarea geometrică a intersecțiilor semaforizate trebuie să țină seama de o serie de aspecte de proiectare și construcție privind asigurarea vizibilității, a unor raze de curbură corespunzătoare, a canalizării fluxurilor de circulație.

Descrierea programului de modelare PTV VISSIM

PTV VISSIM este un pachet software multimodal de simulare microscopică a fluxului de trafic dezvoltat de PTV Planung Transport Verkehr AG (Planificare Transporturilor si Traficului urban) în Karlsruhe, Germania. Numele este derivat din "Verkehr În Städten – SIMulationsmodell" (trafic în orașe – model de simulare). VISSIM a fost dezvoltat pentru prima oară în 1992 și este astăzi un lider de piată la nivel mondial.

PTV VISSIM face parte din PTV Vision Traffic Suite, care include, de asemenea, PTV Visum (analiza și prognoză de trafic) și PTV Vistro (optimizare semaforizare și impact trafic).

Realist și corect în fiecare detaliu, VISSIM creează cele mai bune condiții pentru a testa diferite scenarii de trafic înainte de realizarea lor.

Domeniul de aplicare variază de la diferite probleme de inginerie de trafic (inginerie de transport, planificare de transport, sincronizare semaforizare), transportul public, planificarea urbană de protecție împotriva incendiilor (simulare de evacuare), la vizualizare 3D (animatie pe computer, animație arhitecturală), pentru scopuri ilustrative și comunicare la publicul larg.

Descrierea interfetei

După pornire, se deschide ecranul de pornire, cu informații despre numărul versiunii și locația, apoi se deschide interfața de utilizare.

Comunicarea dintre utilizator si program se face prin interfața utilizator. După ce pornește programul, ecranul de pornire se deschide și interfața de utilizare Vissim este afișată.

Interfața conține următoarele elemente pentru vizualizare, editare și controlul rețelei, datelor și simulare. Aceste elemente se pot observa în Figura 1.1.

Figura 1.1: Structura interfeței

(1) Title bar – conține numele programului, numărul versiunii și fișierele de rețea deschise în prezent.

(2) Menu bar – putem apela la funcțiile programului prin bara de meniu prezentată în Figura 1.2. Majoritatea comenzilor și opțiunilor programului VISSIM se găsesc în meniurile desfășurabile aflate în bara de meniuri din partea superioară a interfeței

Figura 1.2: Bara de meniu

(3) Toolbars – listele și editoarele de rețea au propriile bare de instrumente.

Tabelul .: Bara de instrumente

(4) Network Editors – arată rețeaua deschisă curent în unul sau mai multe editoare de rețea. Aveți posibilitatea să editați rețeaua grafică și personaliza vizualizarea in fiecare editor de rețea.

(5) Network object toolbar – bara de instrumente cu obiectivele rețelei conține o listă cu tipurile de obiective de rețea, asa cum se observă în Figura 1.3

Figura 1.3: Bara de instrumente

(6) Levels toolbar – bara de instrumente de nivel arată nivelele definite.

Figura 1.4: Bara de instrumente cu obiectul rețelei

(7) Background toolbar – bara de instrumente a imaginii de fundal arată numele fundalului încărcate în succesiune.

(8) List – în liste sunt arătate și editate date diferite, de exemplu, atributele obiectivelor rețelei.

(9) Quick View – arată valorile însușite ale obiectivelor rețelei curente.

(10) Smart Map – prezintă o imagine de ansamblu a rețelei la scară mică.

(11) Status bar – arată poziția cursorului din editorul de rețea.

Crearea și editarea unei rețele

Fiecare obiect de rețea are atribute și valori de atribute. Puteți defini atributele atunci când introduceți obiectele de rețea în rețea. Acestea pot fi ulterior editate. Pentru a introduce obiecte de rețea într-un editor de rețea, trebuie să selectați tipul de obiect de rețea din bara de instrumente.

Figura 1.5: Obiectele rețelei

Elementul de bază în crearea unei rețele de drumuri este butonul Links. El desenează străzi care pot rula într-o singură direcție, peste una sau mai multe benzi. Conectarea străzilor se realizeaza prin conectori. Traficul poate curge numai prin intermediul conectorilor de la o stradă la alta. Puteți folosi, de asemenea, străzi și conectori pentru a crea o rețea de linii de transport ȋn comun. În rețeaua de drumuri puteți adăuga obiectele necesare retelei și puteți oricând edita sau șterge obiectele de rețea și parametrii.

Butonul Desired Speed Decision face posibilă adăugarea unei viteze dorite pe un anumit segment de drum.

Butonul Conflict Areas definește punctele de conflict care apar între vehiculele din două link-uri sau doi conectori.

Butonul Priority Rules stabilește reguli de prioritate între vehicule.

Butonul Stop Signs creează o linie roșie în locul dorit de utilizator, iar vehiculele se vor opri pentru a ceda prioritatea.

Butonului Signal Heads introduce semafoarele.

Butonul Detectors înregistrează numărul de vehicule și pietoni care opresc la semnalul roșu al semforului.

Butonul Vehicle Inputs stabilește compoziția vehiculelor și de asemenea introduce vehicule în link-ul dorit.

Butonul Vehicle Routes fixează rutele pe care vrem să le parcurgă vehiculele. Butonul Parking Lots construiește locurilor de parcare.

Butonul Public Transport Stops și butonul Public Transport Lines determină punctele de oprire ale mijloacelor de transport public și liniile pe care acestea circulă.

Butonul Nodes scoate in evidență nodurile rutiere formate în rețea.

Butonul Vehicle Travel Times redă timpul necesar vehiculelor de a traversa un sector de drum, de a ajunge dintr-un punct în celălalt, incluzând timpii de așteptare.

Butonul Queue Counters determină lungimile cozilor în orice punct al rețelei, iar acestea pot fi și evaluate pentru orice interval de timp.

Butonul Sections selectează porțiuni de rețea pentru a identifica aspecte importante.

Butonul Background Image inserează imaginea de fundal sau imagini care folosesc la modelarea microscopică.

Butonul Pavement Markings inserează marcaje.

Butonul 3D Traffic Signals amplasează semafoare și lumini pentru vederea în format 3D a rețelei rutiere proiectate.

Butonul Static 3D Models ajută la inserarea de clădiri sau copaci.

Pașii cei mai importanții în crearea unei rețele până la simulare sunt următorii:

Deschiderea programului VISSIM și salvarea unui nou fișier de rețea;

Definirea parametrilor de simulare;

Definirea distribuției de viteză dorită;

Definirea tipurilor de vehicule;

Definirea compozițiilor de vehicule;

Încărcarea hărții zonei de interes ca imagine de fundal;

Poziționarea, scalarea și salvarea imaginii de fundal;

Desenarea de link-uri și conectori pentru benzi și treceri de pietoni;

Introducerea vehiculelor la punctele finale ale rețelei;

Introducerea rutelor orientative și rutele corespunzătoare;

Definirea vitezei dorite;

Editarea zonelor de conflict la intersecțiile nesemnalizate;

Definirea semnelor de stop la intersecțiile nesemnalizate;

Introducerea capetelor de semnal;

Crearea de detectoare la intersecțiile cu control semnal acționat de trafic;

Introducerea semnelor de stop pentru vehicule care virează la dreapta la lumină roșie;

Introducerea regulilor de prioritate pentru virajul la stânga a vehiculeor aflate în conflict la lumină roșie și treceri de petoni;

Definirea opririlor la intervale regulate;

Definirea liniilor de transport public;

Activarea evaluării, de exemplu, de călătorie, de întârzieri, de întȃrzieri la coadă, de măsurători;

Efectuarea simulării.

Clasificarea și încadrarea drumurilor

Ordonanța Nr. 43/1997

Ordonanță se aplică integral tuturor drumurilor publice și parțial drumurilor de utilitate privată. Cuprinde o serie de clasificări și încadrări, dupa cum se poate observa în Figura 1.6.

Figura 1.6: Încadrarea drumurilor [10]

Drumurile de interes național aparțin proprietații publice a statului și cuprind drumurile naționale, care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, cu obiectivele de interes național, între ele, precum și cu țările vecine.

Drumurile de interes local apartin proprietății publice a unitățtii administrative pe teritoriul căreia se află.

Clasificarea acestor drumuri este prezentată în Figura 1.7.

Figura 1.7: Clasificarea drumurilor [11]

Norma tehnică din 27/01/1998

Proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza principiilor generale prevăzute în prezentele norme tehnice. La proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor publice se va ține seama de funcția pe care o au în rețeaua rutieră, de clasa tehnică, de utilizarea rațională a terenurilor, conservarea și protejarea mediului înconjurător, de planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum și de necesitatea desfășurării circulației în condiții de siguranță și confort.

Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcțional și administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit celor din Tabelul 1.2.

Tabelul .: Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcțional și administrativ, cu clasele tehnice stabilite [11]

Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcție de clasa tehnică acestora și de viteza de proiectare determinată în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Elementele geometrice adoptate trebuie să asigure desfășurarea circulației în condiții de deplină siguranță și confort, cum sunt prezentate în Tabelul 1.3.

Tabelul .: Elemente geometrice [11]

Intersecții de drumuri [11]

Intersecțiile dintre drumurile publice se realizează denivelat sau la același nivel, în funcție de clasele tehnice și de categoriile funcționale ale drumurilor care se intersectează și în funcție de intensitatea traficului rutier.

În anumite condiții, în cazul unui schimb important de trafic și unde gradul de ocupare a terenului permite, se poate lua în considerare amenajarea unor intersecții giratorii.

Amenajarea intersecțiilor la același nivel între două drumuri se va face numai pe baza unui calcul de capacitate a intersecției, luându-se în considerare traficul orar de perspectivă, corespunzător celei de-a 30-a ore, în conformitate cu reglementările în vigoare.

În cazul depășirii capacității pentru o intersecție la nivel cu circulația reglementată prin indicatoare rutiere, se poate avea în vedere soluția semaforizării intersecțiilor situate în localități. În afara localităților, în asemenea situații, se va prevedea sens giratoriu sau intersecție denivelată.

Proiectarea amenajărilor intersecțiilor de nivel se face asigurându-se circulația cu prioritate pe traseul de drum cu clasă tehnică superioară, considerat drum principal.

Lărgirile, benzile de accelerare și decelerare, de viraj și de stocare, precum și penele de racordare aferente amenajării intersecțiilor se realizează cu aceeași îmbrăcăminte și cu o structură rutieră identică cu cea existentă pe drum.

La proiectarea intersecțiilor dintre drumuri se vor evita pe cât posibil sectoarele cu declivități mai mari de 4% și racordările în interiorul curbelor drumului principal

MODELAREA FLUXURILOR RUTIERE ÎN ZONA „CENTRUL VECHI“ DIN MUNICIPIUL BRAȘOV

Descrierea generală a zonei

Pentru aplicarea modelării microscopice folosim programul VISSIM oferit de PTV Group Varianta de Cercetare și Dezvoltate Științifică unde s-a urmărit acoperirea unei zone urbane extinse din Centrul Vechi și Centrul Civic al Municipiului Brașov, așa cum se poate observa din Figura 2.1.

Figura 2.1: Harta zonei de interes

Zona menționată face subiectul de studiu în două proiecte de diplomă. În cadrul acestei lucrări, zona studiată se întinde de-a lungul rețelei rutiere formate din următoarele drumuri principale: B-dul Eroilor, B-dul 15 Noiembrie, Str.Toamnei, B-dul Mihail Kogălniceanu, Str. Iuliu Maniu, Str. Nicolae Iorga și Str. Lungă.

Lucrarea se constituie din analiza și modelarea intersecțiilor formate de drumurile principale cu drumurile secundare. În harta zonei de interes putem observa punctele albastre și verzi formate prin ȋmbinarea drumurilor principale cu cele secundare.

Intersecțiile care urmează a fi analizate și modelate în cele două lucrari de diplomă sunt ilustrate în Figura 2.1, după cum urmează:

Str. Iuliu Maniu – Str. 13 Decembrie – Str. Castanilor

Str. Iuliu Maniu – Str. Agrișelor – Str. Alexandru Ioan Cuza

Str. Nicoale Iorga – B-dul Eroilor – Str. Colonel Ioan Buzoianu

Str. Nicolae Iorga – Str. Lungă

Str. Lungă – Șirul Livezii – Str. După Ziduri – B-dul Eroilor

B-dul Eroilor – Str. Mureșenilor – Str. Lungă

B-dul Eroilor – Modarom

B-dul Eroilor – Str. Nicolae Balcescu – Str. Vlad Țepes – B-dul 15 Noiembrie

B-dul 15 Noiembrie – Str. Castanilor

B-dul 15 Noiembrie – Str. N.D. Cocea

B-dul 15 Noiembrie – B-dul Mihail Kogălniceanu – Str. Iuliu Maniu

B-dul 15 Noiembrie – Str. Gheorghe Șincai

B-dul 15 Noiembrie – Str. Verii – Str. Petru Rareș

B-dul 15 Noiembrie – Calea București – Str. Zizinului – Str. Toamnei

Str. Toamnei – Str. Hărmanului – B-dul Mihail Kogălniceanu

B-dul Mihai Kogălniceanu – Str. Verii

B-dul Mihai Kogălniceanu – B-dul Victoriei

B-dul Mihail Kogălniceanu – Str. Bihorului

B-dul Mihail Kogălniceanu – B-dul Griviței

Str. Iuliu Maniu – Str. Ana Ipătescu

Str. Iuliu Maniu – Str. Miron Costin

Str. Iuliu Maniu – Str. Petru Maior

Intersecția nr. 1: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și Str. Castanilor

Figura .: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu Str. Castanilor

Această intersecție este semaforizată în cruce cu funcționare în trei faze de circulație, rezultată prin încrucișarea a două artere principale și una secundară de circulație. Str. Iuliu Maniu are un sens unic de circulație dinspre Est spre Vest și dispune de patru benzi de deplasare. Cealaltă arteră principală și arteră secundară, Str. 13 Decembrie și Str. Castanilor, sunt formate din străzi cu sens dublu, fiecare cu două benzi de circulație pe sens.

Semafoarele destinate conducătorilor auto sunt alcătuite din trei corpuri de iluminat, sunt amplasate pe partea dreaptă a carosabilului, iar pentru a spori vizibilitatea sunt amplasate și deasupra părții carosabile. Semafoarele dedicate exclusiv pietonilor, patru la număr, sunt distribuite clasic în intersecție și sunt compuse din două corpuri de iluminat.

Prezența indicatoarelor și marcajelor rutiere îmbunătățesc siguranța și fluența în trafic, de aceea regăsim și ȋn această intersecție indicatoare de: prioritate (cedează trecerea, oprire, drum cu prioritate), de interzicere sau restricție (accesul interzis, accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de 3,5 t), de obligare (înainte sau la dreapta, înainte sau la stânga, înainte), de orientare, de informare (trecere pentru pietoni); precum și marcaje: longitudinale, formate dintr-o linie continuă simplă (marcaje pentru bandă de decelerare, marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stanga) și transversale (de oprire, de cedare a trecerii și de traversare pentru pietoni).

Intersecția este înconjurată de clădiri de serviciu, bănci, restaurante, Aula Universității Sergiu T. Chiriacescu, Colegiul Tehnic Transilvania și de locuințe. Vizibilitatea la toate intrările în intersecție nu este perturbată de nici un factor extern.

Distanța dintre intersecția Ceasul Rău și intersecția Patria este de aproximativ 180 metri.

Intersecția nr. 2: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza

Figura .: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza

Intersecția Str. Iuliu Maniu, Str. Agriselor, Str. Alexandru Ioan Cuza este situată în zona imediat apropiată de zona centrală și face legătura cu aceasta. Are trei brațe și este semaforizată. Ciclul de semaforizare este programat în două faze, avȃnd durata de 112 secunde. Str. Iuliu Maniu și Str. Agrișelor au sens de circulație unic, iar Str. Alexandru Ioan Cuza are un sens dublu. Fiecare trecere de pietoni dispune de semafoare dirijate automat. Semafoarele destinate conducătorilor auto sunt amplasate atât pe partea dreaptă, cât și deasupra părții carosabile pe Str. Iuliu Maniu, iar pe Str. Agrișelor sunt amplasate și pe partea dreaptă și pe stânga.

Indicatoarele rutiere au rolul de a avertiza, reglementa, orienta și informa pe participanții la trafic în vederea desfășurării în deplină siguranță a traficului. Indicatoarele rutiere regăsite și în această intersecție sunt de avertizare, de reglementare și de orientare informare.

Această intersecție este destul de circulată atât de automobile, cât și de pietoni, chiar dacă în zonă nu sunt clădiri importante. Există totuși în apropiere Facultatea de Matematică, un hotel, diverse magazine comerciale și alimentare, dar în principiu clădirile sunt formate din locuințe. Vizibilitatea la intrare în intersecție este bună.

Distanța dintre intersecția Ceasul Rău și intersecția Sanitas este de 430 metri.

Intersecția nr. 3: Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și Str. Colonel Ioan Buzoianu

Figura .: Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și Str. Colonel Ioan Buzoianu

Aceasta intersecție este formată din două artere principale, Str. Nicolae Iorga și Str. Iuliu Maniu, și un drum secundar, Str. Colonel Ion Buzoianu. Sensul de circulație este unic pe Str. Iuliu Maniu și se continuă pe Str. Nicolae Iorga, la fel este sensul de deplasare pe drumul secundar. Arterele principale sunt alcătuite din trei benzi, iar drumul secundar dintr-o bandă. Intersecția este dirijată cu ajutorul indicatoarelor și marcajelor rutiere. Exista două treceri de pietoni, una la capătul străzii Colonel Ioan Buzoianu, iar cealaltă amplasată strategic la capătul străzii Iuliu Maniu.

În apropierea intersecției se află Liceul de Muzică Tudor Ciortea, Primăria Brașov, Societatea de Investiții Financiare Transilvania și altele

Distanța dintre intersecția actuală și cea precedentă este de 470 de metri.

Intersecția nr. 4: Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga

Figura .: Str. Lunga cu Str. Nicolae Iorga

Intersecția este situată în zona centrală a orașului, ceea ce indică parcurgerea ei de un număr mare de vehicule și pietoni. Este o intersecție cu patru ramuri în unghi ascuțit si optuz cu trei căi de acces și trei căi de evacuare. Sensul de deplasare pe Str. Nicolae Iorga este unic, iar pe Str. Lungă este sens dublu de circulație. Ciclul de semaforizare este programat în două faze, având durata de 45 secunde.

Accesul dispre Str. Nicolae Iorga este format din 3 benzi: banda 1 spre Str. Lungă (Bartolomeu), banda 2 spre Poiana Brașov și banda 3 spre Centrul. Accesul dinspre Str. Lungă este format de asemenea din 3 benzi: banda 1 spre Poiana Brașov, banda 2 și 3 spre Centrul. Accesul dinspre Centrul este format din 2 benzi: banda 1 și 2 spre Str. Lungă (Bartolomeu).

Mijloacele de semnalizare rutieră sunt efectuate prin sistemele de semnalizare luminoasă, indicatoare și marcaje. Datorită sensului unic al străzii Nicolae Iorga semafoarele destinate conducătorilor auto sunt amplasate pe partea dreaptă a carosabilului, iar pentru a spori vizibilitatea sunt amplasate atât deasupra părții carosabile, cât și pe partea stângă. În celelalte accese semafoarele se regăsesc pe partea dreaptă și deasupra părții carosabile.

Trecerile pietonale sunt amenajate la accesul în intersecție dinspre Str. Lungă și Str. Nicolae Iorga și la evacuarea Str. Lungă dinspre Str. Nicolae Iorga/Lungă, deci în total 3 treceri pietonale semnalizate prin semafoare formate din două corpuri de iluminat.

Indicatoarele instalate în această intersecție sunt de prioritate (cedează trecerea, oprire, drum cu prioritate), de interzicere sau restricție (accesul interzis, accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de 3,5 t), de obligare (înainte sau la dreapta, înainte sau la stânga, înainte), de orientare, de informare (trecere pentru pietoni). Marcajele sunt longitudinale formate dintr-o linie continuă simplă (marcaje pentru bandă de decelerare, marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stănga) și transversale (de oprire, de cedare a trecerii și de traversare pentru pietoni).

În apropierea intersecției se găsesc clădiri administrative, de locuit, Casa Armatei, Parcul Central, farmacii, patiserii și hoteluri. În ciuda numeroaselor clădiri și a vegetației, vizibilitatea la intrare în intersecție este favorabilă.

Distanța dintre intersecția Lungă și intersecția Sanitas este de aproximativ 1.100 metri.

Intersecția nr. 5: Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și B-dul Eroilor

Figura 2.6: Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și B-dul Eroilor

Datorită localizării centrale, această intersecție prezintă un rol major în direcționarea în condiții de siguranță a traficului. Pe de o parte, autovehiculele ce se deplasează spre Poiana Brașov sau se întorc din stațiune au singura cale de acces – Șirul Livezii, ceea ce conferă acestei intersecții o importanță semnificativă. Pe de altă parte, există un număr relativ mare de mijloace de transport în comun care au capătul de linie în Livada Poștei și o stație de taxi-uri, fapt ce evidențiază atribuțiile deosebite îndeplinite de această zonă. Nu putem nici să pierdem din vedere Str. După Ziduri, unde există locuri de parcare special amenajate.

Intersecția este formată din 4 brațe. Str. Lungă are sens unic, iar B-dul Eroilor, Șirul Livezii și Str. Dupa Ziduri au sens dublu. Str. Lungă este compusă din trei benzi, prima bandă pentru viraj la dreapta spre Șirul Livezii, banda a doua pentru înainte și la stânga, iar ultima bandă pentru virajul la stânga spre B-dul Eroilor. B-dul Eroilor dispune de trei benzi spre virajul la stânga dinspre vest spre est și o bandă pentru deplasarea înainte și stânga în sens invers. Șirul Livezii are alocat două benzi de circulație, iar Str. După Ziduri are trei benzi.

Locurile de parcare se găsesc pe ambele părți ale drumului atât pe Str. Lungă cât și pe Str. Dupa Ziduri. Pe Șirul Livezii exista parcari doar pe partea stângă.

Dirijarea intersecției se realizează cu ajutorul indicatoarelor și marcajelor rutiere.

Vizibilitatea în toate direcțiile este foarte bună. Această zonă este înconjurată de construcții importante ale orașului Brașov, cum ar fi: Casa Armatei, Biblioteca Județeană George Barițiu, Colegiul Național Aprily Lajos, Școala Generală Iacob Mureșianu și nu în ultimul rand Rectoratul Universității Transilvania. Distanța dintre intersecția precedentă și aceasta este de 160 metri.

Intersecția nr. 6: B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă

Figura .: B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă

Sensul giratoriu este unul din mai multe tipuri de intersecții unde traficul este încetinit și intră într-un ocol pe un singur sens în jurul unei insule centrale. Sensul giratoriu este bazat pe regula priorității vehiculelor aflate deja în giratoriu.

Studiile au arătat că intersecția de tip giratoriu este mai sigură față de intersecție normală.Giratoriile au cu 40% mai puține coliziuni între automobile și până la 90% mai puține accidente fatale față de o intersecție normală. Acest lucru este datorat faptului că participanții la trafic reduc viteza înainte de intrarea în sensul giratoriu pentru a putea ceda prioritatea către un alt vehicul care ar putea fi deja în sensul giratoriu. Apoi, majoritatea sensurilor giratorii moderne sunt gândite pentru a fi negociate la o viteză maximă de 25-40 km/oră.

Acest gen de sens giratoriu permite o bună fluidizare a traficului și îi forțează pe participanți la trafic să își aleagă sensul de mers înainte de a intra în giratoriu. Benzile de rulare sunt bine definite și presemnalizate, eliminând astfel schimbările neașteptate de sens în mijlocul sensului giratoriu.

Intersecția nr. 7: B-dul Eroilor cu braț B-dul Eroilor

Figura .: B-dul Eroilor cu braț B-dul Eroilor

Datorită nevoilor evidente de circulație ale vehiuculelor și cele de traversare ale pietonilor intersecția dispune de semafoare de dirijare a circulației acționate de pietoni pentru protejarea trecerii de pietoni peste artera de circulație cu trafic intens. Funcționarea acestui tip de semafoare este condiționat de cererile de traversare ale acestora, înregistrate prin intermediul butoanelor de acționare, amplasate pe stâlpii de susținere a semafoarelor din capetele trecerilor de pietoni. Semafoarele asigura pietonilor permisiunea de traversare a strazii imediat, în cazul existenței unui gol în fluxul de vehicule, sau la sfârșitul unei perioade de timp prestabilite.

B-dul Eroilor are un sens unic de circulație de la vest la est și este format din 3 benzi. Locurile de parcare sunt amenajate pe toată lungimea arterei pe partea stângă.

Zona este dens populată de pietoni deoarece în aproiere se afla Parcul Central Nicolae Titulescu și Str. Republicii care este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Brașov.

Intersecția nr. 8: B-dul Eroilor cu Str. Vlad Țepeș și B-dul 15 Noiembrie

Figura .: B-dul Eroilor cu Strada Vlad Țepeș și B-dul 15 Noiembrie

Intersecția este formată din două artere principale și două secundare. Este semaforizată cu ajutorul indicatoarelor și marcajelor rutiere. Toate drumurile au un sens dublu de circulație. B-dul Eroilor se ramifică cu un braț la dreapta spre Str. Nicolae Bălcescu.

Exista o insulă refugiu pentru pietonii care vor să traverseze. Vizibilitatea la intrarea în intersecție este foarte bună. În jurul intersecției se află Teatrul Sică Alexandrescu, diverse restaurante, magazine și firme, ceea ce scoate în evidență faptul că zona este populată.

Intersecția nr. 9: B-dul 15 Noiembrie cu Str. Castanilor

Figura .: Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie

Intersecție semaforizată cu patru brațe, are un ciclu de semaforizare programat în trei faze, având durata totală de 127 secunde. B-dul 15 Noiembrie are un sens de circulație unic dinspre Vest spre Est, dispus în câte patru benzi la intrarea în interseție, apoi compus din 3 benzi la ieșire, ceea de-a patra bandă fiind transformată în parcări. Str. Castanilor are un sens de circulație dublu cu două benzi pentru fiecare sens.

Cele patru treceri de pietoni semaforizate sunt amenajate clasic în intersecție. Semafoarele destinate conducătorilor auto sunt amplasate pe partea dreaptă a carosabilului, iar pentru a spori vizibilitatea sunt amplasate atât deasupra părții carosabile, cât și pe partea stângă datorită sensului unic din B-dul 15 Noiembrie, iar în Str. Castanilor avem o situație similară excluzând semaforul de pe partea stangă. În total avem trei semafoare destinate conducătorilor auto.

Pentru o bună desfașurare a circulației rutiere în condiții de siguranță și fluență, pe lângă semafoare, regăsim indicatoare și marcaje rutiere. Indicatoarele instalate sunt de prioritate (cedează trecerea, oprire, drum cu prioritate), de interzicere sau restricție (accesul interzis, accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de 3,5 t), de obligare (înainte sau la dreapta, înainte sau la stânga, înainte), de orientare, de informare (trecere pentru pietoni). Marcajele sunt longitudinale formate dintr-o linie continuă simplă (marcaje pentru bandă de decelerare, marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stanga) și transversale (de oprire, de cedare a trecerii si de traversare pentru pietoni).

În apropierea intersecției se regăsesc numeroase clădiri de interes public, cum ar fi: restaurante, farmacii, teatru, bănci și diverse magazine comerciale. Vizibilitatea la toate intrarile în intersecție este bună.

Analiza zonei „Centrul Vechi“

Zona de studiu a fost împărțită în 9 puncte majore de observație, respectiv 9 intersecții pentru realizarea analizei traficului rutier în procesul de modelare.

Primul pas în realizarea analizei zonei studiate este culegerea de pe teren a datelor de intrare. Datele de intrare sunt obținute prin:

înregistrarea numărului de vehicule care trec printr-o intersecție timp de o oră;

înregistrarea volumelor de trafic timp de o oră pe o anumită bandă;

înregistrarea ciclului de semaforizare în cazul intersecțiilor semaforizate;

observarea condițiile de parcare (dacă există benzi cu autovehicule parcate);

oprirea autobuzelor urbane în intersecții;

realizarea geometriei străzilor și intersecțiilor și a altor amenajări (insule de dirijare și separare a traficului, treceri de pietoni, trotuare, parcări amenajate) din zona respectivă.

Fluxurile de trafic sunt compuse din vehicule de diferite categorii, motiv pentru care datele au fost culese pe fișe speciale (Anexa 1) pe categorii de vehicule, după care au fost transformate în vehicule etalon(Anexa 2).

Autovehiculele care participă la traficul rutier diferă foarte mult între ele prin destinație, particularități constructive și capacitate de trecere.

Din punct de vedere al destinației, autovehiculele se împart în:

autovehicule pentru transportul de persoane (autoturisme, microbuze, autobuze și automobile de performanță);

autovehicule pentru transportul de mărfuri (autocamioane și autoutilitare);

autovehicule de tracțiune (autotractoare cu semiremorci și remorci);

autovehicule pentru servicii auxiliare și speciale (autobasculante, autocisterne, automacarale, autosanitare etc.).

Valoarea coeficienților de echivalare este prevăzută în STAS 7348-86 și după cum se observă în Tabelul 2.1.

Tabelul .: Coeficienți de echivalare [15]

Datele de intrare folosite pentru analiza intersecțiilor pot fi grupate în categorii de condiții:

Condiții geometrice

Tipul zonei;

Numărul benzilor de circulație;

Lățimea medie a benzii de circulație (m). circulație pentru a fi comparată cu lățimea normală (standard) de 3,5 m.

Înclinarea drumului;

Existența benzilor de virare la dreapta sau la stânga;

Lungimea benzilor de stocaj (m).

Condiții de trafic

Volumul de trafic pentru fiecare direcție de mișcare ;

Factorul orei de vârf;

Ponderea vehiculelor grele;

Ponderea vehiculelor sosind pe durata semnalului de verde.

Condiții de semnalizare

Lungimea ciclului de semaforizare;

Durata semnalului de verde;

Durata semnalului de galben;

Durata semnalului de roșu;

Tipul de control;

Diagrama fazelor.

Calculul factorului orei de vârf

Unde: V – volumul total de vehicule înregistrat într-o oră;

– volumul maxim înregistrat într-un sfertul de oră.

Factorul orei de vârf a fost calculat pentru fiecare acces în intersecție și pentru fiecare sens. Calculele au fost efectuate în programul Microsoft Excel folosind fișe de centralizare a datelor. Valorile finale sunt prezentate în Anexa 2 pentru intersecțiile principale.

Culegerea și prelucrarea datelor de intrare

Intersecția nr. 1 : Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și Str. Castanilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 1, acces Str. Iuliu Maniu

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 1, acces Str. 13 Decembrie

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 1, acces Str. Castanilor

Intersecția nr. 2 : Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 2, acces Str. Iuliu Maniu

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 2, acces Str. Agrișelor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 2, acces Str. Alexandru Ioan Cuza

Intersecția nr. 3 : Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și Str. Colonel Ion Buzoianu

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 3, acces Str. Iuliu Maniu

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 3, acces Str. Nicolae Iorga și B-dul Eroilor

Intersecția nr. 4 : Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 4, acces Str. Nicolae Iorga

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 4, acces Str. Lunga dinspre bartolomeu

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 4, acces Str. Lungă dinspre Centru

Intersecția nr. 5 : Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și B-dul Eroilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 5, acces Str. Lungă

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 5, acces Șirul Livezii

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 5, acces Str. După Ziduri

Intersecția nr. 6 : B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 5, acces B-dul Eroilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 6, acces Str. Mureșenilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 6, acces Str. Lungă

Intersecția nr. 7 : B-dul Eroilor cu braț B-dul Eroilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 7, acces B-dul Eroilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 7, acces Braț B-dul Eroilor

Intersecția nr. 8 : B-dul Eroilor cu Strada Vlad Țepeș și B-dul 15 Noiembrie

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 8, acces B-dul Eroilor

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 8, acces Str. Nicolae Bălcescu

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 8, acces Str. Vlad Tepes

Intersecția nr. 9 : Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 9, acces B-dul 15 Noiembrie

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 9, acces Str. Castanilor dinspre Ceasul Rău

Tabelul .: Date de intrare intersecția nr. 9, acces Str. Castanilor dinspre Filarmonica

Modelarea situației actuale cu ajutorul programului PTV VISSIM

Datele de intrare au fost introduse în programul PTV VISSIM unde s-a realizat modelarea rețelei. Modelarea este creată pe baza rețelei existente de drumuri și a datelor reale de trafic. În continuare sunt prezentate cȃteva imagini cu intersecțiile cele mai importante ale rețelei și modul de modelare a acestora.

Figura .: Modelarea rețelei de studiu din situația actuală

După poziționarea și scalarea imaginii de fundal urmatorul pas în modelarea rețelei este desenarea de link-uri și conectori pentru benzile de circulație și trecerile de pietoni. Un fragment din link-urile introduse se poate observa în Figura 2.12

Figura .: Exemplu de listă cu link-uri

Următorul pas este introducerea numărului vehiculelor la punctele finale ale rețelei. Este indicat să definim mai întȃi distribuția de viteză dorită, tipul de vehicule și compoziția de vehicule. De asemenea, tot cu butonul Vehicle Inputs se introduc numărul de pietoni.

Figura .: Exemple de vehicule introduse în rețea

Introducerea rutelor orientative și distribuția numărului de vehicule pe ruta corespunzătoare.

Figura .: Exemplu de distribuție a vehiculelor pe ruta corespunzătoare

Introducerea regulilor de prioritate pentru virajul la stânga a vehiculelor și cedarea priorității pietonilor aflați la trecerile de pietoni constituie un alt pas. O regulă de prioritate este alcătuită întotdeauna din două repere, bara portocalie și bara verde. Bara portocalie reprezintă linia de stop la care vehiculele trebuie să se oprească în momentul în care pietonul ajunge ȋn fața barei verde.

Figura .: Modelarea regulilor de prioritate

Mecanismul semafoarele electrice au un caracter ciclic, informațiile furnizate succedându-se unele după altele, într-o ordine bine stabilită, aceeași informație repetându-se, în cazul semafoarelor acționate de un automat de dirijare a circulației cu program fix, după o perioadă de timp predeterminată, denumită ciclu de semaforizare.

Programele de funcționare ale semafoarelor trebuie alcătuite ȋn funcție de valorile caracteristice ale traficului, în concordanță cu utilizarea la maximum a posibilităților pe care le oferă situația existentă.

La un regim de funcționare normal, semafoarele destinate vehiculelor furnizează conducătorilor următoarele indicații: roșu/galben – verde – galben – roșu. Semafoarele electrice cu două corpuri de semnalizare, destinate pietonilor și bicicliștilor, dau acestora numai două indicații: verde – roșu.

Implementarea semafoarelor în intersecțiile semaforizate s-a realizat pornind de la ciclul de semaforizare și durata timpului de verde, galben și roșu.

Diagramele timpilor de semaforizare sunt evidențiate în figurile următoare:

Figura .: Program de semaforizare Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu

Str. Castanilor

Figura .: Program de semaforizare Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru

Ioan Cuza

Figura .: Program de semaforizare Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga

Figura .: Program de semaforizare Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie

Programul permite vizualizarea intersecțiilor atât 2D, cât și 3D

Figura .: Modelarea intersecției nr. 1: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu

Str. Castanilor

Figura .: Modelarea intersecției nr. 2: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza

Figura .: Modelarea intersecției nr. 3: Str. Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și

Str. Colonel Ioan Buzoianu

Figura .: Modelarea intersecției nr. 4: Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga

Figura .: Modelarea intersecției nr. 5: Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri și

B-dul Eroilor

Figura .: Modelarea intersecției nr. 6: B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă

Figura .: Modelarea intersecției nr. 7: B-dul Eroilor cu Modarom

Figura .: Modelarea intersecției nr. 8: B-dul Eroilor cu Strada Vlad Țepeș și

B-dul 15 Noiembrie

Figura .: Modelarea intersecției nr. 9: Str. Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie

Prezentarea rezultatelor obținute din simulare

În timpul simulării se generează rezultate referitoare la: numărul de participanți la trafic, distribuția traficului și densitatea acestuia pe benzile de circulație, ciclul de semaforizare în timp real, media întȃrzierilor, media opririlor, media vitezei, media întȃrzierilor la STOP, distanța totală, timpul total de călătorie, totalul întȃrzierilor, totalul opririlor, totalul întȃrzierilor la Stop, nr. vehicule active, nr. vehicule sosite și întȃrzieri potențiale.

Figura .: Vehiculele din rețea

Figura .: Rezultatele obținute la nivelul rețelei

În urma analizei scenariului 1, situația reală, se constată că în intersecția străzilor Iuliu Maniu, Castanilor, 13 Decembrie au loc blocaje de circulație datorate timpilor de semaforizare, ceea ce determină o aglomerare a traficului rutier, fapt ce conduce la producerea unor întarzieri foarte mari pe arterele rutiere anexe.

În intersecția străzii Castanilor cu B-dul 15 Noiembrie, datorită fluxului mare de vehicule care parcurg B-dul 15 Noiembrie, au loc congestii ale traficului rutier din cauza semaforizării prestabilite în intersecție, fapt ce determină întarzieri și formare de cozi.

Avȃnd în vedere faptul că intersecțiile de mai sus sunt legate între ele cu un segmente de drum cu o lungime de 200 metri, autovehiculele care circulă pe acel segment de drum rămȃn blocate, aspect ce determină un ambuteiaj în special la orele de vârf.

Principala cauză a apariției ambuteiajelor este managementul defectuos al fluxurilor rutiere și condițiile geometrice incorecte.

Volumul de autovehicule este ridicat pe rutele de deplasare spre Centrul orașului și spre ieșirea orașului. Zona studiată este delimitată de artere de trafic care fac legătura între cartiere importante ale orașului și canalizează circulația către ieșirile din oraș și către drumurile naționale care leagă orașul Brașov de municipiile învecinate. Aceasta motivează faptul că intersecțiile studiate sunt parcurse de un număr mare de navetiști veniți în special dinspre Str. Lungă, Str, Alexandru Ioan Cuza cu Str. 13 Decembrie.

Sensul giratoriu format din intersecția Str. Mureșenilor cu B-dul Eroilor, în orele de vȃrf, în special dimineața, nu reușește să facă față volumelor de autovehiculele care vin dinspre Centrul Istoric pe Str. Mureșenilor, ceea ce determină întârzieri mari. Acest tip de control al traficului reduce mult capacitatea de circulație a intersecției în orele de vârf, ducând la blocarea acestora.

Se poate observa din simulare apariția unor puncte de conflict vehicul-vehicul datorate împletirii sensurilor de deplasare a vehiculelor care vin de pe drum secundar și doresc să intre pe artera principală unde fluxul de vehicule este mai mare.

MODELAREA FLUXURILOR RUTIERE – SCENARIUL: INVERSAREA SENSURILOR DE CIRCULAȚIE

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în zona Centrul Vechi

În modelarea scenariului 2 a rețelei de trafic am stabilit schimbarea direcției sensului unic de circulație pe arterele principale și pe străzile secundare Str. Nicolae Bălcescu, Str. Vlad Țepeș și Str. Agrișelor. În ceea ce privește condițiile de semnalizare au fost modificate ciclurile de semaforizare de la toate intersecțiile semaforizate. Condițiile geometrice au fost de asemenea modificate în ceea ce privește brațele de canalizare a traficului.

În Str. Iuliu Maniu, în primul scenariu, sensul de deplasare este de la Est la Vest, iar în scenariul doi se modifică de la Vest la Est, Str. Nicolae Iorga are sens de circulație de la Est la Vest în noul scenariu, B-dul Eroilor îsi modifică sensul unic de la Est la Vest și ultima arteră principală, B-dul 15 Noiembrie, are noul sens de circulație tot de la Est la Vest.

Din cele 9 intersecții majore 5 dintre ele sunt semaforizate, 3 intersecții nesemaforizate coordonate prin indicatoare de rutiere de prioritate și o intersecție coordonată cu ajutorul sensului giratoriu.

În cele 5 intersecții semaforizate au fost adoptați noi timpi de semaforizare pentru a crește fluența circulației. Totodată, datorită modificării sensului unic de depasare s-au proiectat noi brațe de canalizare.

În zona Ceasul Rău:

un braț dinspre Str. Castanilor spre Str. Iuliu Maniu;

un braț dinspre Str. Iuliu Maniu spre Str. Castanilor.

În zona intersecțiilor Str. Nicolae Iorga cu Str. Lungă:

un braț dinspre Str. Lungă (Livada Poștei) spre Str. Lungă (Centrul);

un braț dinspre Str. Lungă (Centrul) spre Str. Nicolae Iorga.

În zona Patria:

un braț dinpre Str. Castanilor spre B-dul 15 Noiembrie;

un braț dinspre B-dul 15 Noiembrie spre Str. Castanilor.

Fazele și ciclul de semaforizare în cele 5 intersecții sunt urmatoarele:

Intersecția Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și Str. Castanilor are ciclul de semaforizare de 140 de secunde și este format din 4 faze:

B-dul 15 Noiembrie cu direcția înainte;

B-dul 15 Noiembrie cu direcția stânga;

Str. Castanilor dinspre Ceasul Rău cu direcția înainte;

Str. Castanilor dinspre Filarmonica cu direcția înainte și la dreapta.

Intersecția Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza are ciclul de semaforizare de 120 de secunde și este format din 4 faze:

Str. Iuliu Maniu cu direcția înainte;

Str. Iuliu Maniu cu direcția stânga;

Str. Alexandru Ioan Cuza cu direcția stânga:

Str. Iuliu Maniu oprire trece de pietoni.

Intersecția Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga are ciclul de semaforizare de 120 de secunde și este format din 3 faze:

Str. Lungă dinspre Bartolomeu cu direcția înainte și la stânga;

Str. Lungă dinspre Centrul cu direcția înainte;

Str. Lungă dinspre Livada Poștei cu direcția înainte și la stânga.

Intersecția B-dul Eroilor cu Modarom are ciclul de semaforizare de 60 de secunde destinat autovehiculelor care trebuie să astepte la trecerea de pietoni.

Intersecția B-dul 15 Noiembrie cu Str. Castanilor are ciclul de semaforizare de 140 de secunde și este format din 4 faze:

B-dul 15 Noiembrie cu direcția înainte;

B-dul 15 Noiembrie cu direcția stânga;

Str. Castanilor dinspre Ceasul Rau cu direcția înainte;

Str. Castanilor dinspre Filarmonica cu direcția înainte și la stânga.

Figura .2: Program de semaforizare B-dul 15 Noiembrie cu Str. Castanilor

În continuare sunt prezentate imaginile cu modelarea scenariului 2 – inversarea sensului de circulație în programul PTV VISSIM.

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 1

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 2

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 3

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 4

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 5

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 6

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 7

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 8

Figura .: Scenariul 2 – inversarea sensurilor de circulație în intersecția nr. 9

REUNIREA REȚELEI ZONEI CENTRUL VECHI CU REȚEAUA ZONEI CENTRUL CIVIC PENTRU ANALIZA REZULTATELOR CELOR DOUĂ SCENARII

Scenariul 1

Figura .: Reunirea rețelei zonei Centrul Vechi cu rețeaua zonei Centrul Civic – Scenariul 1

Pentru scenariul 1 au fost unite, cu ajutorul programului PTV VISSIM, două artere principale: B-dul 15 Noiembrie și Str. Iuliu Maniu.

În urma simurării, se constată că prin unirea celor doua parți ale zonei centrale a Municipiului Brașov se formează întârzieri și cozi semnificative în intersecțiile următoare:

Str. Iuliu Maniu cu Str. Castanilor și Str. 13 Decembrie;

B-dul 15 Noiembrie cu Str. Castanilor;

B-dul 15 Noiembrie cu Calea București, Str. Zizinului și Str. Toamnei.

O cauză principală a acestei probleme este nedaptarea timpilor de semaforizare la condițiile de trafic. O alta cauză a întarzierilor este numărului mare de autovehicule care intră în intersecții.

La sensul giratoriu de la Calea București, fiind coordonat atât prin sistem de semaforizare, cât și prin reguli de prioritate, apar dezorientări ale conducătorilor auto care traversează intersecția.

Intersecțiile din zonele Patria și Ceasul Rău sunt legate între ele cu un segmente de drum cu o lungime de 200 metri, fapt ce determină autovehiculele care circulă pe acel segment de drum să rămȃnă blocate, conducând la ambuteiaje în special la orele de vârf.

Figura .: Formarea cozilor în Str. Castanilor

Figura .: Formarea cozilor în B-dul 15 Noiembrie

Un șir de autovehicule este format din două sau mai multe autovehicule care circulă pe aceeași rută, unul după celălalt. O coloană de autovehicule este o parte a unui șir care se definește prin aceea că toate autovehiculele, mai puțin primul, circulă cu o viteză mai mică decât cea opțională, deci deplasarea lor este condiționată de cea a autovehiculului din față. Coloanele pot fi interpretate ca șiruri de așteptare mobile. Autovehiculele care îl urmăresc pe cel din față, care circulă cu viteza opțională, formează o coadă.

Scenariul 2

Figura .: Reunirea rețelei zonei Centrul Vechi cu rețeaua zonei Centrul Civic – Scenariul 2

În scenariul 2 s-a schimbat direcția de circulație pe arterele principale cu sens unic din zona centrală a Municipiului Brașov. S-a încercat o schimbare a condițiilor de semaforizare la intersecțiile din zona Centrul Vechi cu scopul de a diminua întarzierile la intrare în intersecții, de a micșora formarea cozilor și de a reduce blocajele.

În cele 5 intersecții semaforizate din zona Centrul Vechi au fost adoptați noi timpi de semaforizare pentru a crește fluența circulației, iar datorita modificării sensului unic de deplasare s-au proiectat noi brațe de canalizare.

Atunci când două sau mai multe intersecții se află de-a lungul arterei principale, este necesară o coordonare a funcționării sistemului de dirijare a traficului din fiecare intersecție pentru a fluidiza circulația de-a lungul traseului considerat.

În intersecția B-dul 15 Noiembrie cu Calea București, Str. Toamnei și Str. Zizinului s-au produs schimbări legate de condițiile geometrice prin transformarea sensului giratoriu în intersecție în cruce. La condițiile de semaforizare s-au introdus semafoare în 4 faze în vederea fluidizării traficului rutier.

La intersecția Str. Toamnei cu Str. Hărmanului, B-dul Mihail Kogălniceanu s-a introdus un semafor cu timp prestabilit în 3 faze datorită faptului că în zonă se află o școală generală, iar la orele de vârf aglomerarea este iminentă atât din partea vehiculelor, cât și din partea pietonilor.

După efectuarea modelării se remarcă faptul că în intersecțiile din zonele Str. Lungă, Str. Mureșenilor, Str. Toamnei și Calea București (Figura 4.4, Figura 4.5) au loc ambuteiaje, însa în intersecțiile din zonele Patria și Ceasul Rău au fost decongestionate.

Se constată că pentru a intra în oraș de pe DN1 se parcurge o distanță mai scurtă, ceea ce este util în special la orele de vârf când majoritatea participanților la trafic se îndreaptă către Centrul orașului.

Figura .: Scenariul 2 – formarea cozilor în intersecția Calea Bucuresti cu Str. Zizin

și Str. Toamnei

Figura .: Scenariul 2 – formarea cozilor în Str. Lungă

ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR

Ca urmare a unirii celor două părți ale Centrului Municipiului Brașov, s-a efectuat o analiză a acestora prin comparare. Pentru a putea compara mai ușor rezultatele s-au întocmit diagrame cu cele mai importante rezultate.

Modelarea și simularea scenariului 1 și 2 a permis generarea unor rezultate. Aceste rezultatele au fost analizate la nivelul întregii rețele. În Tabelul 5.1 și Tabelul 5.2 sunt prezentate rezultatele cele mai importante pe baza cărora s-au întocmit diagrame (Anexa 4)

Tabelul .: Scenariul 1 – rezultate obținute

Tabelul .: Scenariul 2 – rezultate obținute

Figura .: Calculul densității și vitezei pentru scenariul 1 și 2

Figura .: Reprezentarea grafică a densității și vitezei medii a celor două scenarii

Din Figura 5.2 reiese ca nu există diferențe semnificative între cele două scenarii, din punct de vedere al vitezelor de deplasare a vehiculelor. Densitatea traficului este cu 5 % mai ridicată în scenariul 2.

CONCLUZII

Rezultatele acestui studiu au condus la o serie de concluzii privind intersecțiile studiate.

În urma analizei traficului existent, s-au evidențiat disfuncțiile situației curente, de aceea s-a simulat unui nou scenariu, cel al inversării sensului unic de circulație.

Amenajarea intersecțiilor urbane are o influență importantă asupra exploatării rețelei stradale, condiționând fluența și securitatea traficului de vehicule și pietoni.

Centrul orașului este afectat direct de mobilitatea populației care mai ales la ore de vârf se lovește de mari dificultăți cum ar fi congestia sau formarea de cozi. Autoturismele, prin numărul lor mare și dependența de mișcare, generează un grad ridicat de ocupare a rețelei stradale. Atunci când volumul de vehicule depășește capacitatea de circulație, rezultatul se concretizează în apariția cozilor și a blocajelor de circulație.

Culegerea și prelucrarea datelor de intare au stat la baza modelarii și simulării zonei de interes din Municipiul Brașov.

În urma simularii traficului existent s-au constatat următoarele:

blocarea repetată a circulației pe căile de acces;

formarea cozilor de vehicule cu așteptări mari;

densitatea fluxurilor de trafic pe strada principală este prea mare pentru a permite traficului secundar o încrucișare sau înfiltrare în unele intersecții

aglomerarea pietonilor, deoarece este foarte dificil de traversat o stradă pe care circulația vehiculelor este densă;

programele de semaforizare necorespunzătoare, durata semnalului de galben este prea mică.

Parametrii fundamentali folosiți în managementul fluxurilor de trafic sunt dependenți de conducătorul auto, vehicul și caracteristicile geometrice ale drumului.

O soluție pentru a elimina sau măcar a reduce congestiile, accidentele și poluarea este optimizarea retelelor de trafic rutier existente sau schimbarea completă a modului de circulație pe o anumită arteră prin introducerea sensului unic.

Optimizarea traficului se poate face prin coordonarea semafoarelor dintr-o rețea pentru a reduce numărul și frecvența opririlor care apar în intersecții.

ANEXE

Anexa

VERIFICAREA PLANULUI DE SEMAFORIZARE

C=………s Tv=……….s G=………s R=………..s

INTERSECȚIA……………………………………………….ACCESUL……………………………………………….

Anexa

Vehicule etalon

Intersecției nr. 1: Str. Iuliu Maniu cu Str. 13 Decembrie și cu Str. Castanilor

Intersecția nr. 2: Str. Iuliu Maniu cu Str. Agrișelor și Str. Alexandru Ioan Cuza

Intersecția nr. 3 : Str.Nicolae Iorga cu Str. Iuliu Maniu și Str. Colonel Ioan Buzoianu

Intersecția nr. 4 : Str. Lungă cu Str. Nicolae Iorga

Intersecția nr. 5 : Str. Lungă cu Șirul Livezii, Str. După Ziduri si B-dul Eroilor

Intersecția nr. 6 : B-dul Eroilor cu Str. Mureșenilor și Str. Lungă

Intersecția nr. 7 : B-dul Eroilor cu braț B-dul Eroilo

Intersecția nr. 8 : B-dul Eroilor cu Stada Vald Țepeș și Str. 15 Noiembrie

Intersectia nr. 9 : B-dul 15 Noiembrie cu Str. Castanilor

Anexa

Reprezentarea grafică a rezultatelor comparative

BIBLIOGRAFIE

Florea D.: Managementul traficului rutier, Ediția a II-a, Editura Universității “Transilvania din Brașov”, 2000, ISBN 973 –9474-55-1.

Florea, D., Covaciu, D., Iliuț, A.L.: Strategies for traffic signal coordination in order to give priority for public transport, The International Congress “Automobile, Environment and Farm Machinery”, vol. V, p. 73 – 80, 11-13 Octomber 2007, Cluj-Napoca.

Florea, D., Șoica, A., Florea, R.: Capacity and safety of the signalized intersection, The 10th International Congress, CONAT 2004, Automotive and future technologies, , 20-22 october, 2004, ISBN 973-635-394-X, cod CONAT20043006.

***American Association of State Highway and Transportation Officials, A Policy On Geometric Design Of Highways And Streets, Washinton DC, 2001.

Kadrams, Jackson: Traffic Operational Analysis, KLJ Project Number-1409112, August 2010.

***Highway Capacity Manual 2000, ISBN 0-309-06681-6, Transportation Research Board, 2000, National Academies of Sciences.

***Manual on Uniform Traffic Control Devices (MUTCD), U.S. Department of Transportation, Federal Highway Administration (2003).

***Roundabout Design Guidelines, State of Maryland Department of Transportation, State Highway Administration.

***Guidelines for Traffic Signals, RiLSA, Road and Transportation Research Association Steering Committee Traffic Control and Traffic Safety, Germany, Edition 1992.

Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor actualizat la data 21 ianuarie 2013

Norma tehnică din 27 ianuarie 1998 privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor

Cristian Jireghie, Toader Danciu: Semaforizarea intersecțiilor stradale, Editura tehnică București – 1997

Corneliu Mihail Alexandrescu, Gheorghe Stan, Marius Minea, Managementul centralizat al traficului rutier urban, Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2007

*** STAS 1848-1 2008

*** STAS 1848-2 2008

*** STAS 1848-3 2008

*** STAS 7348-86