Model de analiz ă a performan ței firmei [605262]

Model de analiz ă a performan ței firmei

Mădălina DUMBRAV Ă
Academia de Studii Economice, Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat. Analiza performan ței unei firme (societ ăți comerciale) are
un rol determinant în stabilirea strategiei de urmat și aceasta cu atât mai
mult în perioada cri zei economico-financiare. În cele ce urmeaz ă am
efectuat analiza, pe baza datelor din bilan țul firmei, pentru SC DELTA SRL,
utilizând un sistem de i ndicatori care au relevan ță și prin interpretarea
cărora se pot trage concluzii certe în func ție de care se poate prognoza
evoluția viitoare. Am încercat s ă utilizez un num ăr de indicatori privi ți ca un
sistem, care s ă defineasc ă, în cele din urm ă, un model de analiz ă a
performan ței unei firme. Cercetarea s-a axat pe aplicarea sistemului de
indicatori convenit asupra datelor din bilan țul firmei DELTA SRL.

Cuvinte-cheie: patrimoniu; active; pasive; capital; rat ă de
îndatorare; bilan ț; fond de rulment; vitez ă de rotație; rentabilitate.

Cod JEL: M41.
Coduri REL: 14I, 14K.

Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XVII (2010), No. 8(549), pp. 105-119

Mădălina Dumbrav ă
106
1. Analiza elementelor patrimoniale
Pe baza datelor prezentate în bilan țul contabil la 31 decembrie 2009 am
efectuat analiza structurii activului și pasivului bilan țier, urmărind, mai ales,
determinarea unor ra te care caracterizeaz ă relațiile existente între diversele
elemente patrimoniale.
În acest sens, structura activelor aflate în patrimoniul societ ății analizate
poate fi sintetizat ă astfel:
Tabelul 1
Structura activelor SC DELTA SRL
Denumirea elementului Valoare (lei) Pondere (%)
Active imobilizate 51.998,6 17,89
Active circulante 238.496,4 82,11
Cheltuieli în avans 0 0
Total active 290.495 100

Relația existent ă la nivelul entit ății economice analizate între nivelul
diferitelor categorii de active este reprezentat ă în graficul urm ător:

Figura 1. Structura activelor SC DELTA SRL

De asemenea, pe baza elementelor patrimoniale prezentate anterior, am
determinat ratele specifice pentru fiecare component ă a activelor firmei, a șa
cum este redat în continuare.
a) Rata activelor imobilizate
Reflectă ponderea elementelor patrim oniale aflate permanent în
patrimoniu și măsoară gradul de imobilizare a elementelor de capital. S tructura activelor societ ății
82,11%17,89%0,00%Activ e imobilizate Activ e circulante Cheltuieli în av ans

Model de analiz ă a performan ței firmei
107
100activ Totaletaizlibom Activeetaizlibomi activelor Rata × = , rezultând o valoare de
17,89%.
Din calcul, se constat ă faptul că activele imobilizate de țin o pondere
relativ redus ă (17,89%) din totalul activelor societ ății.
Defalcarea ratei activelor imobilizate se va realiza pe baza imobiliz ărilor
necorporale, corporale și financiare, dup ă cum urmeaz ă:

100activ Totalelaroprocen irăzilibomIelaroprocenr olirăzilibomi Rata × = .

Introducând datele de care dispune m în formula de calcul, rezult ă că rata
imobilizărilor necorporale este 1,41%.
Rata imobiliz ărilor necorporale în cazul agen ților economici ce î și
desfășoară activitatea în țările în curs de dezvoltare este extrem de redus ă (sub
25% din totalul activelor), dar în cazul societ ății analizate valo area acesteia este
1,41% (aproape inexistent ă).

100activ Totalcorporale irăzilibomIcorporaler olirăzilibomi Rata × = . Valoarea
calculată pentru rata imobiliz ărilor corporale este 14,81%.

100activ TotalfinanciareirăziliboImfinanciarer olirăzilibomi Rata × = , calculat ă pe
baza datelor din bilan ț are valoarea de 1,68%.
În tabelul urm ător sunt sintetizate datele r ezultate privind structura, în
cifre absolute și relative, a imobiliz ărilor.

Tabelul 2
Structura activelor imobilizate SC DELTA SRL
Denumirea elementului Valoare (mil. lei) Pondere în total active (%)
Imobilizări necorporale 4.081,0 1,41
Imobilizări corporale 43.028,8 14,81
Imobilizări financiare 4.887,9 1,68

Datele calculate, pentru o mai mare sugestivitate, sunt prezentate în
graficul urm ător:

Mădălina Dumbrav ă
108
Ponderea imobiliz ărilor în total activ e
82,11%1,67%14,81%1,41%Imobilizări necorporale Imobilizări corporale
Imobilizări financiare Active circulante

Figura 2. Ponderea imobiliz ărilor în total active

b) Rata activelor circulante
Are semnifica ție majoră în activitatea unei firme. Astfel, valorificând
aspectele teoretice, vom u tiliza la datele din bilan ț ale societ ății analizate și vom
obține indicatorii urm ători.
• Rata activelor circulante, dat ă de relația:
100activ Totalcirculante Activecirculante activelor Rata × = , care din calcul va
avea valoarea de 82,11%.
Societatea analizat ă are o pondere extrem de ridicat ă a activelor
circulante în totalul activelor firmei (peste 80%).
Și în cazul ratei activelor circulante vom efectua defalcarea acesteia pe
principalele elemente componente, pentru a ob ține mărimi relative de structur ă.
Am în vedere rata ( ponderea) stocurilor, crean țelor comerciale și
disponibilit ăților la societatea comercial ă analizată. Ratele respective sunt
calculate dup ă relațiile de mai jos, rezultând valorile care sunt sintetizate în
Tabelul 3.
100activ TotalStocuristocurilor Rata × =

Valoarea calculat ă a ratei stocurilor este de 35,32%.

Model de analiz ă a performan ței firmei
109
100activ Totalasimilate conturi iș ițneilCcomercialer olețnaerc Rata × =
Valoarea calculat ă pentru rata crean țelor comerciale este de 25,71%.
100activ Totalplasament de Titluri itșenăb ițătiilbinopsiDrolițătilibinopsid Rata ×+=
În urma calculelor, rata disponibilit ăților are valoarea 21,08%.

Tabelul 3
Structura activelor circulante SC DELTA SRL
Denumirea elementului Valoare (lei) Pondere în total active (%)
Stocuri 102.594 43,02
Creanțe 74.695,6 31,32
Investiții pe termen scurt 0 0
Casa și conturi la b ănci 61.206,8 25,66
Total 238.496,4 100,00

Pentru mai mult ă sugestivitate, ponderea activel or circulante în totalul
activelor societ ății comerciale este prezentat ă în graficul urm ător:

Ponderea activelor circulante în total activ
21,08%
25,71%35,32%17,89%Stoc ur i Creanțe Casa și conturi la b ănci Activ e imobilizate

Figura 3. Ponderea activelor circulante în total active

În mod similar, utiliz ând datele din bilan țul societății, am calculat
indicatorii relevan ți privind pasivele.
Astfel, pasivele societ ății prezentate în bilan țul contabil pentru anul 2009
pot fi sintetizate în tabelul și graficul urm ător. Acestea (tabelul și graficul) sunt
realizate pe baza datelor absolute și relative cu privire la pasivele cuprinse în
bilanțul societății.

Mădălina Dumbrav ă
110
Tabelul 4
Structura pasivelor SC DELTA SRL
Denumirea elementului Valoare (mil. lei) Pondere (%)
Datorii: sumele care trebuie pl ătite într-o perioad ă de
până la un an 183.669,1 63,22
Datorii: sumele care trebuie pl ătite într-o perioad ă
mai mare de un an 42.777,9 14,73
Capitaluri proprii 64.048 22,05
Total pasive 290.495 100

Structura pasiv elor societ ății
63,22%14,73%22,05%Datorii: sumele ce trebuie pl ătite într-o perioad ă de până la un an
Datorii: sumele ce trebuie pl ătite într-o perioad ă mai mare de un an
Capitaluri proprii

Figura 4. Structura pasivelor SC DELTA SRL

Din analiza efectuat ă, pe baza datelor (indicatorilor) calculate, se remarc ă
faptul că datoriile cu un termen de rambursare mai mic de un an de țin o pondere
semnificativ ă (63,22%) în totalul pasivelor societ ății.
Pentru o mai bun ă caracterizare a structurii pasivelor agentului economic
este recomandabil ă determinarea și a altor rate specifice.
2. Analiza structurii financiare a capitalurilor societ ății comerciale
SC DELTA SRL
a) Rata stabilit ății financiare
Acest indicator reflect ă ponderea surselor de finan țare ce rămân la
dispoziția societății comerciale pentru o perioad ă mai mare de un an în totalul
surselor de acoperire a mijloacelor econom ice. Pentru aceasta am calculat rata
stabilității financiare, utilizând rela ția:

Model de analiz ă a performan ței firmei
111
100pasiv Totallung iș mediu termen pe Datorii propriu Capital100pasiv Totalpermanent Capitalfinanciare iiță stabilit Rata
×+==× =

Introducând datele din bilan ț, am obținut rata stabilit ății financiare în
valoare de 36,7%.

b) Ratele de îndatorare
Prezintă ponderea datoriilor cu un termen de exigibilitate mai mic de un
an în totalul pasivelor societ ății sau al surselor de finan țare atrase, în totalul
pasivelor societ ății. Aplicând rela țiile de calcul și utilizând datele din bilan țul
societății am obținut:

100pasiv Totalscurt termen pe Datoriiscurt termen pe datoriilor Rata × =

Valoarea calculat ă a ratei datoriilor pe termen scurt este 63,22%.
Din calculele anterioare se poate observa faptul c ă datoriile pe termen
scurt dețin o pondere extrem de mare în to talul pasivelor ag entului economic
analizat. O asemenea situa ție poate fi considerat ă ca fiind extrem de
nefavorabil ă societății, aceasta fiind supus ă riscului de apari ție a unor dificult ăți
ulterioare ca urmare a concentr ării scaden țelor pentru divers ele datorii într-un
termen foarte scurt (mai mic de un an).
• Rata autonomiei globale prezintă ponderea surselor proprii în totalul
mijloacelor utilizate pentru finan țarea activit ății unui agent economic. În
activitatea practic ă, se recomand ă ca ponderea surselor proprii de finan țare să
fie de minimum 33% din to talul surselor de finan țare utilizate de întreprindere.
Acest indicator se calculeaz ă pe baza rela ției:

100pasiv Totalpropriu Capitalglobale autonomiei Rata × =

Valoarea înregistrat ă de acest indicator (22,05%) este mai mic ă în
comparație cu valoarea recomandat ă (33%), ceea ce ridic ă un prim semn de
întrebare fa ță de evolu ția ulterioar ă a agentului economic analizat. Aceast ă
situație se datoreaz ă subdimension ării capitalurilor proprii ale societ ății
comparativ cu valoarea total ă a pasivelor, acesta apelând cu prec ădere la surse

Mădălina Dumbrav ă
112
atrase de finan țare a activit ății economice, situa ție ce conduce la apari ția unor
costuri suplimentare nejustificate.
• Rata datoriilor totale reflectă ponderea surselor de finan țare atrase în
totalul pasivelor societ ății, fiind calculat ă din relația:

100pasiv Total totale Datorii totale datoriilor Rata × =

Valoarea ratei datoriilor totale calculat ă este de 77,95%.
Rata datoriilor totale înregistreaz ă o valoare ridicat ă în compara ție cu
nivelul optim recomandat de 67%, o pondere ridicat ă a surselor de finan țare
externe atr ăgând cu sine apari ția unor costuri suplimen tare semnificative.
Conducerea societ ății a considerat c ă nivelul acestor costuri poate fi suportat pe
seama utiliz ării optime a imobiliz ărilor corporale achizi ționate.
• Rata solvabilit ății generale cuantific ă riscul de incapacitate de plat ă a
datoriilor la care este expus agentu l economic analizat. Valoarea minim ă a ratei
solvabilității globale se consider ă 1,4 (în cazul în care ponderea minim ă a
capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finan țare este de 30%). În
cazul în care rata solvabilit ății globale este mai mic ă decât 1, atunci firma este
insolvabil ă.
La firma analizat ă, curente Datorii totale Active generale iițătilibavlos Rata = , valoarea
calculată este de 1,58.
• Rata autonomiei financiare exprimă ponderea resurselor proprii în
cadrul resurselor financiare atrase pe termen lung de c ătre societatea
comercial ă. Aplicând formulele de calcul rezult ă:
permanent Capitalpropriu Capital financiare autonomiei Rata = , valoarea este 0,6.
Stocuripermanent rulment de Fond stocurilor a erațnanif de Rata = ,
valoarea este 0,53.

1. Analiza pe baza bilan țului financiar
Pe baza datelor cuprinse în bilan țul contabil întocmit la data de 31
decembrie 2009 și ținând cont de lichiditatea activelor și de exigibilitatea
elementelor de pasiv, la nivelul societ ății analizate poate fi întocmit bilan țul
financiar (patrimonial).

Model de analiz ă a performan ței firmei
113
Utilizând informa țiile prezentate în bilan țul financiar, pe baza modelului
considerat, am determinat indi catorii principali de analiz ă a situa ției
patrimoniale, și anume: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment,
trezoreria net ă și situația netă.
a) Fondul de rulment
Fondul de rulment reprezint ă o marjă de siguran ță a întreprinderii,
impusă de diferen țele existente între sumele de încasat și cele de pl ătit, precum
și de decalajul ce poate s ă apară între termenul de transformare a activelor în
bani și durata medie în care datoriile devin exigibile.
Cu ajutorul informa țiilor cuprinse în jumătatea superioar ă a bilanțului
patrimonial al societ ății, fondul de rulment poate fi determinat dup ă cum
urmează:

Fondul de
rulment
permanent = Capital
permanent – Active
imobilizate , relație ce devine

Fondul de
rulment
permanent = Capital
propriu + Datorii financiare
pe termen lung – Active imobilizate

Fondul de rulment permanent este de 54.827,3 mil. lei. Valoarea pozitiv ă a fondului de rulment reflect ă o stare de echilibru pe
termen lung la nivelul agentului economi c analizat, acesta având capacitatea de
a suporta decalajul existent între termenul de transfor mare a activelor în bani și
durata medie în care datoriile firmei devin exigibile.
Pentru a analiza situa ția patrimonial ă reală a societății am determinat
fondul de rulment propriu, folosind rela ția de calcul:

Fondul de rulment propriu = Capital propriu – Active imobilizate
Fondul de rulment propriu astfel calcul at are valoarea de 12.049,4 mil. lei
Existența unui fond de rulment propriu pozitiv demonstreaz ă faptul că
agentul economic analizat se afl ă într-o stare de echilibru financiar pe termen
lung realizat pe baza cap italurilor proprii.
Valoarea fondului de rulment poate fi determinat ă și cu ajutorul
elementelor din cea de-a
doua jum ătate a bilan țului patrimonial, respectiv pe
baza elementelor bilan țiere cu o lichiditate mai ridicat ă (activele circulante) și a
celor cu exigibilitate mai mic ă (datoriile pe termen scurt), respectiv:

Fondul de rulment = Active circul ante – Datorii pe termen scurt

Mădălina Dumbrav ă
114
Fondul de rulment calculat este în valoare de 54.827,3 mil. lei.
Fondul de rulment înregistreaz ă o valoare pozitiv ă ceea ce înseamn ă că
societatea se afl ă într-o stare de echilibru pe termen scurt, societatea având la
dispoziție active cu lichiditate ridicat ă a căror valoare este superioar ă față de
suma necesar ă achitării tuturor datoriilor cu un term en de exigibilitate mai mic
de un an.
b) Necesarul de fond de rulment
Acest indicator reflect ă valoarea activelor pe term en scurt, indiferent de
natura stocurilor și creanțelor, ce nu sunt finan țate din surse atrase pe termen
scurt. Vom utiliza rela țiile de calcul urm ătoare:

Necesarul de fond de
rulment = Active pe termen
scurt – Pasive pe termen scurt,
care devine:
NFR = Stocuri + Crean țe – Datorii curente de exploatare

Necesarul de fond de rulment înregistreaz ă o valoare negativ ă (- 6.379,5 lei),
ceea ce înseamn ă că activele pe termen sc urt sunt acoper ite în totalitate din surse de
finanțare cu o exigibilitate crescut ă și care, în plus, finan țează parțial activele
permanente (datoriile curente sunt în ex clusivitate datorii de exploatare). O
asemenea situa ție este apreciat ă a fi favorabil ă societății, fiind consecin ța directă a
aplicării unei strategii de corela re a perioadei de transforma re a activelor circulante
în lichidități cu termenele de achitare a datoriilor.
c) Trezoreria net ă
Trezoreria net ă permite reflectarea corela ției dintre fondul de rulment și
necesarul de fond de rulment, identificând situa ția financiar ă a agentului
economic analizat, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.
În cazul societ ății analizate, trezoreria net ă poate fi determinat ă utilizând
relația:
Trezoreria net ă = Fondul de rulment – Neces arul de fond de rulment
Trezoreria net ă înregistreaz ă o valoare pozitiv ă (+ 61.206,8 mil. lei) și
reprezintă o stare de echilibru financiar existent ă la nivelul societ ății. Aceast ă
valoare a trezoreriei nete este urmarea direct ă a unui excedent financiar ap ărut
în cursul anului 2009 și, implicit, a unei activit ăți rentabile a societ ății în
perioada supus ă analizei financiare.
Situația netă a societății este important ă deoarece reflect ă solvabilitatea
societății la un moment dat și pentru aceasta utiliz ăm relația:
Situația netă = Total activ – Datorii totale = Capitaluri proprii

Model de analiz ă a performan ței firmei
115
O valoare pozitiv ă a situației nete relev ă faptul c ă agentul economic
analizat este solvabil. Astfel, valoarea indicatorului este de 64.048 mil. lei.

d) Indicatorii privind lichiditatea și viteza de rota ție
Analiza financiar ă, efectuat ă pe baza informa țiilor cuprinse în bilan țul
contabil întocmit la sfâr șitul exerci țiului 2009, poate fi extins ă și prin calcularea
unor indicatori specifici , privind lichiditatea și viteza de rota ție a capitalurilor
prin cifra de afaceri. În cele ce urmeaz ă, utilizând rela țiile de calcul, am ob ținut
indicatorii men ționați.
• Lichiditatea curent ă măsoară capacitatea agentului economic de a pl ăti
datoriile pe termen scurt utilizând activele pe termen scurt din bilan ț.
Utilizând rela ția
curente Datoriicurente Active curenta aetatidihciL = obținem valoarea de 1,29.
Valoarea înregistrat ă de lichiditatea curent ă reprezint ă u n s e m n a l d e
alarmă privind capacitatea societ ății de a-și onora obliga țiile scadente pe termen
scurt (valoarea optim ă fiind 1,5-2). În aceast ă situație firma are nevoie s ă se
împrumute sau s ă vândă o parte din activele imobilizate pentru a- și plăti
datoriile.
• Lichiditatea imediat ă măsoară capacitatea societ ății de a plăti datoriile
pe termen scurt utilizând activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilan ț.
Introducând datele din bilan ț în relația
curente DatoriiStocuri- curente Active imediata aetatidihciL = , obținem valoarea
indicatorului egal ă cu 0,73.
Și în cazul acestui indicator valoarea subunitar ă înregistrat ă (comparativ
cu valoarea optim ă 1) reprezint ă un aspect nefavorabil pentru societate,
respectiv activele cu lichiditate mare nefiind suficiente pentru a acoperi
datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea real ă a stocurilor.
• Lichiditatea la vedere se calculeaz ă după relația:
curente Datoriie trezoreride Active vederela aetatidihciL = . Pe baza datelor bilan țiere,
rezultă valoarea de 0,33.
Acest indicator arat ă că activele de trezorerie reprezint ă doar 33% din
totalul datoriilor curente. Trebuie avut în vedere ca lichiditatea la vedere s ă fie
mai atent controlat ă, pentru a nu crea dificult ăți întreprinderii în rela țiile cu
creditorii (cei fa ță de care exist ă datorii curente).
• Viteza de rota ție a debitelor-clien ți permite evaluarea performan țelor
agenților economici în ceea ce prive ște relațiile acestora cu beneficiarii, el

Mădălina Dumbrav ă
116
având o importan ță deosebită în cazul firmelor ce realizeaz ă vânzări pe credit
(comercial). Durata unei rota ții a debitelor-clien ți se determin ă ca raport între
soldul mediu al contului clien ți și cifra de afaceri destinat ă acoperirii
elementului patrimonial „debitori-clien ți”, raport multiplicat cu 365 (zilele
calendaristice ale anului).
Introducând datele în rela ția
afaceri de Cifra365ițneilc Soldițnclie debitelor a ierotaț de Viteza×= ,
obținem o m ărime egală cu 138 zile.
• Viteza de rota ție a activelor imobilizate prin cifra de afaceri evalueaz ă
eficacitatea managementului agentului economic în ceea ce prive ște utilizarea
acestor elemente patrimoniale în vederea ob ținerii de venituri, se utilizeaz ă
relația de calcul:

etaz imobili Activeafaceri de Cifraetazilibomi activelor a eițator de Viteza =

Datele de care dispunem conduc la un indicator egal cu 3,79 (ori).
Valoarea recomandat ă pentru acest indicator trebuie s ă fie cât mai
superioară lui 1, deci se constat ă o situație favorabil ă societății având în vedere
că valoarea înregistrat ă este de 3,79.
• Viteza de rota ție a activelor totale este un indicator ce reflect ă
eficiența utilizării activelor aflate în patrimoniul unui agent economic și este
dată de relația

active Totalafaceri de Cifratotale activelor a eițarot de Viteza =

Din calcul am ob ținut valoarea 0,68 ori, care reflect ă o situație medie de
rotație a activelor totale.

e) Analiza rentabilit ății întreprinderii
• Rata rentabilit ății financiare (ROE) a capitalului propriu pune în
evidență randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat
de acționarii unei societ ăți prin cump ărarea acțiunilor societ ății. Profitul, sursa
important ă de finan țare a dezvolt ării unei activit ăți, reprezint ă parte
component ă a capitalurilor unei întreprinderi , remunerând, în primul rând,

Model de analiz ă a performan ței firmei
117
participarea ac ționarilor, prin intermediul dividendelor. Se calculeaz ă după
relația:
100propriu Capitalnet Profit financiare iițăti rentabil Rata × = ,
din calcul rezultând o valoare de 5,53%.
Valoarea înregistrat ă de acest indicator trebuie s ă fie mai mare decât 5%,
astfel se poate afirma faptul c ă activitatea desf ășurată în cadrul societ ății a fost
eficientă din punct de vedere al fructific ării capitalurilor proprii.
• Rata rentabilit ății capitalului avansat se stabile ște ca raport între
rezultatul curent al exerci țiului și capitalul avansat (fix și circulant), utilizând
relația:

100circulante Active fixe Activecurent Rezultatulavansat iululatipac iițătilibatner Rata ×+=
pe baza căreia am ob ținut valoarea de 1,43%.
Pe baza m ărimii înregistrate de acest indi cator în anul 2009, se constat ă o
valorificare insuficient ă a capitalului avansat în perioada supus ă analizei.
• Rata marjei comerciale brute , dată de relația:
100afaceride Cifrabrut Profitul brute comerciale marjei Rata × = ,
conduce la valoarea 2,11%.
Având în vedere faptul c ă valoarea înregistrat ă de societate este mai mare
decât valoarea recomandat ă pentru acest indicator (>1, 8), se poate afirma faptul
că activitatea acesteia în anul 2009 a fost una rentabil ă.
• Rentabilitatea economic ă
Rata rentabilit ății economice se calculeaz ă pe baza EBIT (EBIT = profit
înainte de dobânzi și de impozit calculat), utilizând formula:
EBIT = Venituri totale – Cheltuieli totale (exclusiv cheltuielile cu dobânzile și
impozitul pe profit)

100nete curente Activee imobilizat Activeprofit pe Impozitul- EBIT100economic Activprofit pe Impozitul- EBIT economice iițăti rentabil Rata
×+==× =

De asemenea, se poate utiliza formula de calcul:
100financiare Datorii proprii CapitalurinziâDob net Profit economice iițăti rentabil Rata ×++=

Mădălina Dumbrav ă
118
Astfel, pentru anul 2009, valoarea indicatorului a fost de 2,78%,
reflectând o evolu ție pozitiv ă. În cele prezentate mai sus am urm ărit să
sintetizez un model de analiz ă financiar ă a performan ței unei firme (am
exemplificat prin aplicarea as pectelor teoretice la studiul concret al unei firme),
bazat pe un sistem de indicatori corela ți. Rezultă că un asemenea model de
analiză este ușor de aplicat, datele din bilan ț și anexele la acesta fiind suficiente.
De asemenea, apreciez c ă analiza poate s ă se adânceasc ă sau să se
rezume la un num ăr mai redus de indicatori, în func ție de scopul urm ărit în
managementul societ ății comerciale.

Notă

(1) SC DELTA SRL este atribuit în mod conven țional, din motive de confiden țialitate, datele
fiind obținute de la o societate real ă.

Bibliografie

Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tu șa, E. (2008). Introducere în econometrie utilizând
Eviews , Editura Economic ă, București
Andrei, T., Bourbonnais, R. (2008). Econometrie , Editura Economic ă, București
Biji, M., Biji, E.M., Lilea, E., Anghelache, C. (2002). Tratat de statistic ă, Editura Economic ă,
București
Bos, Ch.S., Gould, Ph., „Dynamic Correlations and Optimal Hedge Ratios”, Tinbergen Institute
Discussion Paper No. 2007-025/4
Dragotă, V., Dragot ă, M., Obreja, L., Ciobanu, D. (2003). Management financiar , vol. I și II,
Editura Economic ă, București
Dumbrav ă, Mădălina, „Utilizarea metodei regresiei liniare simple în analiza rezultatelor
firmei”, Revista Român ă de Statistic ă, nr. 6/2010, categoria B+, preluat ă în baze de date
internaționale (http://www.icaap.org/list_journal.php,
http://journals.indexcopernicus.com/karta.php, monitorizat ă de ISI Thomson
Philadelphia (SUA))
Dumbrav ă, Mădălina, „Modele economice de analiz ă a firmei în perioad ă de criz ă”,
Simpozionul Interna țional „Necesitatea reformei econ omico-sociale a României în
contextul crizei globale”, 2010, Universitat ea „ARTIFEX”, Bucure ști, publicat în
volumul sesiunii, Editura Artifex, Bucure ști
Dumbrav ă, Mădălina, „Analiza structurii financiare a capitalurilor societ ății comerciale
SC DELTA SRL ”, Simpozionul Interna țional „Necesitatea reformei economico-sociale
a României în contextul crizei globale”, 2010, Universitat ea „ARTIFEX”, Bucure ști,
publicat în volumul sesiunii, Editura Artifex, Bucure ști

Model de analiz ă a performan ței firmei
119
Dumbrav ă, Mădălina, „Utilizarea func ției de regresie linear ă multiplă pentru estimarea
rezultatelor firmei”, Simpozionul Interna țional „Criza economic ă – previziune și impact
pentru România”, 2009, Universitat ea „ARTIFEX”, Bucure ști, publicat în volumul
sesiunii, Editura Artifex, Bucure ști
Dumbrav ă, Mădălina, „Analiza firmei pe baza bilan țului financiar”, Simpozionul Interna țional
„Criza economic ă – previziune și impact pentru România”, 2009, Universitatea
„ARTIFEX”, Bucure ști, publicat în volumul sesiunii, Editura Artifex, Bucure ști
Moșteanu, Tatiana, Iacob, Mihaela, „Teorii și abordări privind scopul și principiile analizei
cost-beneficiu”, Economie teoretic ă și aplicată, nr. 11 (528) (supliment), Asocia ția
Generală a Economi știlor din România – AGER, 2008, pp. 7-13
Vintilă, Georgeta (2008). Gestiunea financiar ă a întreprinderii , Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, București
Vintilă, Georgeta, Dumbrav ă, Mădălina, „Posibilit ăți de analiz ă a poziției financiare a firmei pe
bază de bilanț”, Simpozionul Științific Interna țional „Dezvoltarea economic ă durabilă –
Management competitiv și eficiență economic ă”, Editura Artifex, Bucure ști, 2006,
pp. 54-66
Vintilă, Georgeta, Dumbrav ă, Mădălina, „Metode și modele de analiz ă a performan țelor
întreprinderii”, Simpozionul Științific Interna țional „Dezvoltarea economic ă durabilă –
Management competitiv și eficiență economic ă”, Editura Artifex, Bucure ști, 2006,
pp. 204-212