Modalitati, Forme Si Instrumente DE Plata

Diverse2

Modalitati, Forme Si Instrumente DE Plata

Byadmin ianuarie 1, 2024

MODALITĂȚI, FORME ȘI INSTRUMENTE DE PLATĂ

CUPRINS :

Cuvânt inainte

CAPITOLUL I

Modalități și instrumente de plată în relațiile de decontare

Considerente generale

Instrumente și modalități de plată

Incasso-ul documentar

Acreditivul documentar

Scrisoarea de garanție

CAPITOLUL II

Instrumente de plată clasice practicate în activitatea bancară din România

2.1. Cecul

2.2. Cambia

2.3. Biletul la ordin

2.4. Ordinul de plată

CAPITOLUL III

Instrumente de plată moderne utilizate în operațiuni de decontare în România

3.1. Considerente generale

3.2. Cardul – instrument de plată

3.3. Tipuri de carduri

3.4. Emiterea de carduri

3.5. Operațiuni de plăți cu cardul la comercianți

3.6. Cardurile în România

CAPITOLUL IV

Analiza operațiunilor de decontare si modalități de plată la Raiffeisen Bank Iași – agenția Ștefan cel Mare)

4.1. Despre Raiffeisen Bank

4.2. Servicii de custodie si depozitare

4.3. Acreditiv-ul

4.4. Incasso-ul

4.5. Încasări și plăți

4.6. Western Union

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Cuvânt înainte

Cu un profund caracter tehnic, lucrarea Modalitãți, forme și instrumente de platã– se adresează atât operatorilor în domeniu, cât și, în mare măsură, viitorilor specialiști interesați de dobândirea unei culturi economice și dornici să cunoască în profunzime aspectele practice ale activității în domeniul relatiilor de decontare cu și fără numerar, în lei și valută, interne și internaționale.

În contextul actual internațional, România are nevoie de adevărați specialiști, pregătiți să devină practicieni desăvârșiți încă de pe băncile facultăților. Acest deziderat a indus lucrării un pronunțat caracter aplicativ.

Rigoarea științifică se dezvăluie treptat, începând cu evoluția istorică a banilor și ajungând până la cele mai moderne tehnici și modalități de punere în mișcare a acestora.

Lucrarea este structurată într-o manieră în care succesiunea informațiilor oferite permite atingerea graduală a scopului propus. Cititorului i se dezvăluie pas cu pas multitudinea și complexitatea noțiunilor și tehnicilor pe care un specialist trebuie să le dețină și cu care trebuie să opereze pentru ca, prin competitivitatea sa, ca parte a unui sistem complex, să asigure competitivitatea întregului sistem.

Începutul lucrării urmărește acomodarea cititorului cu noțiunile și categoriile economice de bază: instrumentele de decontare clasice sau modern utilizate de participanții persoane fizice, entități economice și instituții de credit.

La nivelul instituțiilor de credit, în calitatea lor de intermediari pe piața financiară, liantul celor două mari categorii de operațiuni bancare – atragerea de resurse și plasarea acestora – îl constituie operațiunile de încasări și plăți, cu și fără numerar, prin instrumentele de lucru specifice.

Ca o firească evoluție, pentru a circula mai ușor între „cumpărători” și „vânzători”, respectiv de la plătitorii sumelor către beneficiarii acestora, banii au îmbrăcat forma dematerializată – moneda de cont sau moneda electronică –, fiind puși în mișcare prin intermediul diferitelor instrumente de plăți, pe baza unor mecanisme bine stabilite, aflate și ele într-o continuă dezvoltare.

Prezentarea instrumentelor de plată le reunește pe cele consacrate și larg utilizate – instrumentele de plată de debit (cecul, cambia și biletul la ordin) și instrumentele de plată de credit (ordinul de plată) – și cele recent pătrunse pe piață – instrumentele de plată electronică.

De asemenea, prezentarea instrumentelor de plăți și încasări nu le ocolește nici pe cele specifice operațiunilor cu numerar, economia românească bazându-se încă, într-o proporție însemnată, pe operațiunile cash.

După descrierea caracteristicilor instrumentelor de plăți și încasări care operează pe piață, atenția este direcționată către modalitățile prin care acestea sunt create și introduse în circuitul economic.

În ceea ce privește tehnicile utilizate în operațiunile de încasări și plăți cu și fără numerar, acestea sunt grupate după cele două categorii principale ale operațiunilor efectuate: operațiuni de încasări și plăți fără numerar (virament) și operațiuni de încasări și plăți cu numerar (cash). De asemenea, în lucrare sunt prezentate operațiunile cu carduri.

Funcționarea corespunzătoare, la înalți parametri de operativitate și securitate, a sistemului național de plăți, și integrarea sa armonioasă în sistemul european și internațional de transferuri de fonduri depind în mare măsură atât de instrumentele, modalitățile și forme de decontare utilizate, cât și de competența specialiștilor din firme, companii și din bănci, care operează și vor opera în cadrul acestui sistem.

Pe parcursul lucrării sunt inserate scheme de desfășurare a diferitelor tipuri de transferuri de fonduri, menite să asigure celor interesați înțelegerea și fixarea noțiunilor prezentate

CAPITOLUL I

Modalități și instrumente de plată în relațiile de decontare

Considerente generale

În identificarea diferitelor modalități de plată, utilizatorii fac deosebirea între ceea ce sunt mijloacele de plată si modalități de efectuare a plăților.Diferitele accepțiuni pentru aceste categorii permit înțelegerea semnificației instrumentelor financiar-contabile bilanțiere și extrabilanțiere, precum și a circuitului fluxurilor de bunuri și numerar între actorii implicați în tranzacțiile naționale și internaționale.

Mijloacele de plată – reprezintă totalitatea valorilor material și bănești prin care se poate lichida un angajament financiar (ex. devizele, aurul, valuta, drepturile special de tragere, unitatea monetară europeană și moneda națională).

Instrumentele de plată – sunt înscrisuri sau efecte comerciale în valută care înlocuiesc mijloacele tradiționale de plată și cu ajutorul cărora se reglementeaza lichidarea unor angajamente internaționale, cum sunt : tatra (cambia), biletul la ordin si cecul.

Modalități de plată – exprimă tehnicile bancare prin intermediul cărora se asigură operațiile de încasări și plăți înternaționale (ex. incasso-ul documentar, acreditivul documentar, ordinul de plată, scrisoarea comerciala de credit, etc.).

Standardele Internaționale de Contabilitate tratează instrumentele financiare ca pe un contract, care dă naștere atât unui activ financiar al unei entități cât și unui instrument financiar de capital propriu sau de datorie al unei alte entități. În conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate toate tipurile de instrumente financiare pentru vânzarea sau cumpărarea unor bunuri și servicii pot fi decontate net în numerar, printr-un alt instrument financiar sau printr-un schimb de instrumente financiare – ca și cum contractele ar fi instrumente financiare. Cele mai utilizate instrumente pentru achitarea contravalorii tranzacțiilor comerciale în România sunt : incasso-ul documentar, acreditivul documentar, dispozitia de plata valutara externa. De asemenea continuă să se folosească și alte instrumente și modalități de plată cum sunt : ordinul de plată, cecul, cambia, biletul la ordin, scrisoarea de credit comercială, scrisoarea de garanție, etc.

Tot in categoria instrumentelor și modalităților de plată se mai includ și prețurile mărfurilor tranzacționate, precum și contractele internaționale convenite și legalizate între operatorii economici implicați în activitățile de comerț exterior.

Instrumente și modalități de plată

Incasso-ul documentar

Este un document de plată, care constă în acordarea de către banca exportatorului a unui mandat de încasare (de aici denumirea de incasso) a unei sume ce reprezintă contravaloarea unei tranzacții ce trebuie virată în contul său. În acestă situație, exportatorul va depune la banca la care este acreditat documentele cate atestă executarea obligației sale de livrare (de aici caracterul documentar). Pentru serviciile prestate, banca percepe un comision de vânzător.

Mecanismul derulării incasso-ului documentar :

1

2

3 8 5 6

4

7

Contractul comercial internațional care conține ca și clauză plata prin incasso;

Exportatorul (ordonatorul) livrează mărfurile, în acest moment se completează setul de documente care atestă livrarea mărfurilor conform clauzelor contractului;

Exportatorul remite băncii importatorului ordinul de încasare, precum și setul de documente;

Banca exportatorului transmite băncii importatorului ordinul de încasare și setul de documente;

Banca importatorului avizează importatorul de sosire a documentelor și i le eliberează;

Importatorul (beneficiar/tras) plătește documentele sau acceptă tragerea unei cambii asupra sa;

Banca importatorului (reprezentatoare) plătește contravaloarea documentelor băncii exportatorului;

Banca exportatorului (remitentă) virează în contul clientului său o suma echivalentă cu valoarea mărfurilor livrate de acesta.

Considerații importante :

Decontarea prin incasso este relativ simplă, ieftină, dar negarantată bancar, bazându-se în principal pe obligația de plată a cumpărătorului asumată prin contractul comercial internațional, fără angajamentul de plată al băncilor antrenate în derulare;

Ordinul de încasare este un document tipizat, în care exportatorul specifică : importatorul, banca importatorului, numărul și tipul documentelor solicitate, comisioanele, etc.; la depunerea documentelor, banca nu realizează decât un control formal asupra sa;

Elemente specifice incasso-ului :

Din punct de vedere al băncii, operațiunea este o simplă vehiculare de documente, obligația băncii rezumându-se la prestarea unui serviciu în condițiile impuse de exportator;

Documentele cu care lucrează băncile pot fi clasificate în două categorii :

documente financiare (cambia, cecuri, bilete la ordin, ordine de plată);

documente comerciale (facturi, documente de transport, de proprietate,etc.).

Tipuri de incasso :

în funcție de documentele vehiculate, distingem :

incasso simplu (documente financiare);

incasso documentar (documentele financiare însoțite de documente comerciale);

în funcție de momentul plății, distingem :

incasso documente contra plată – banca remite importatorului documentele de livrare numai contra plății facturii ce indică valoarea tranzacției;

incasso documente contra acceptare – banca remite importatorului documentele de livrare numai contra acceptării unei cambii cu scadența conformă cu termenul de plată din contractual comercial.

Inconveniențele incasso-ului :

pentru exportator :

marfa este livrată pe adresa cumpărătorului, fără nici o garanție de plată; aceasta nu inseamnă că importatorul va intra în posesia mărfurilor fără să achite contravaloarea acestora, ci faptul că, în caz de neplată, marfa trebuie returnată sau relocată pe cheltuiala exportatorului;

incasso-ul este întotdeauna domiciliat în țara cumpărătorului, ceea ce va determina întarzierea încasării valutei;

pentru importator – există inconvenientul că acesta nu vede marfa în mod normal decât după ce o achită.

Acreditivul documentar

Aceasta este o tehnica de plată foarte frecvent utilizată în tranzacțiile internaționale în cazul contractelor de valoare ridicată. Reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă, la ordinul și în contul clientului său (importatorul), de a plăti contravaloarea unei tranzacții contra documentelor ce atestă livrarea mărfii, pe care exportatorul se obligă să le emită și să le prezinte în condițiile și termenele stabilite de ordonatorul acreditivului.

Mecanismul derulării acreditivului documentar :

1

6

4 5 7 8 2 11

3

9

10

Contract comercial internațional care prevede plata prin acreditiv;

Importator dă ordin băncii sale în privința deschiderii acreditivului, fie pe baza disponibilului din cont, ui, ceea ce va determina întarzierea încasării valutei;

pentru importator – există inconvenientul că acesta nu vede marfa în mod normal decât după ce o achită.

Acreditivul documentar

Aceasta este o tehnica de plată foarte frecvent utilizată în tranzacțiile internaționale în cazul contractelor de valoare ridicată. Reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă, la ordinul și în contul clientului său (importatorul), de a plăti contravaloarea unei tranzacții contra documentelor ce atestă livrarea mărfii, pe care exportatorul se obligă să le emită și să le prezinte în condițiile și termenele stabilite de ordonatorul acreditivului.

Mecanismul derulării acreditivului documentar :

1

6

4 5 7 8 2 11

3

9

10

Contract comercial internațional care prevede plata prin acreditiv;

Importator dă ordin băncii sale în privința deschiderii acreditivului, fie pe baza disponibilului din cont, fie pe baza unui credit acordat de bancă;

Deschiderea acreditivului și înstiințarea băncii exportatorului;

Avalizarea exportatorului în legătură cu deschiderea acreditivului;

Confirmarea concordanței datelor din acreditiv cu cele din contract;

Livrarea mărfurilor;

Remiterea de către exportator către banca sa a documentelor care atestă livrearea; acestea au fost solicitate în mod expres în acreditiv;

Plata contravalorii tranzacției;

Remiterea setului de documente către banca importatorului;

Banca importatorului plătește contra documente;

Banca importatorului transmite acestuia documentele, iar pe baza lor va putea intra în posesia mărfurilor.

Documentele solicitate în mod uzual în cazul acreditivului documentar :

Factura (externa, proformă, consular);

Packing list;

Documentul de transport (conosament, CMR, CIM, fracht aerian);

Polița de asigurare;

Certificat de calitate;

Certificat de origine;

Certificat de garanție;

Certificat fito-sanitar;

Alte documente specific tranzacțiilor cu anumite mărfuri (licența de export, licență de import, etc.).

Caracteristicile acreditivului documentar :formalismul, independența față de relația contractuală de bază, fermitatea angajamentului bancar, adaptabilitatea, siguranța.

Elementele specific ale acreditivului :

Domiciliera (locul care urmează să se realizeze plata);

Valoarea acreditivului;

Valabilitatea (termenul limită până la care exportatorul trebuie să prezinte documentele băncii sale);

Natura angajamentului bancar (revocabil sau nerevocabil);

Modul de stingere a obligației de plată (la vedere, prin acceptare sau cu plata amânată);

Durata de operare;

Complexitatea;

Costul (este cea mai scumpă modalitate de plată).

Tipuri de acreditive documentare clasificate de către Credit Suisse :

Aranjamente speciale :

Din punct de vedere al exportatorului, cel mai convenabil este acreditivul documentar irevocabil, confirmat, domiciliat în țara sa și cu plata la vedere.

1.2.3 Scrisoarea de garanție

Înscris prin care o bancă denumită garantă se angajează irevocabil, în cazul în care o persoană fizică sau juridică denumită debitor principal nu va plăti la un anumit termen o sumă determinată și indicată în mod expres în scrisoare, să plătească ea însăși suma neachitată, în favoarea unei alte persoane fizice sau juridice denumită beneficiar, la prima cerere a acestuia.

În cadrul garanțiilor, se disting următoarele părți implicate:

1. Ordonatorul garanției care este debitorul principal. Acestei părți contractante beneficiarul (partenerul de contract) îi solicită o garanție. În consecință, ordonatorul solicită unei terțe persoane – garantul – o garanție.

2. Beneficiarul garanției este cel în favoarea căruia garantul emite garanția.

3. Garantul (o banca – emite garanția) este debitorul secundar, cel care, în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către debitorul principal, le îndeplinește el.

Scrisoarea de garanție bancară trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

a) părțile implicate (beneficiarul, ordonatorul);

b) scopul/obiectul garanției (de exemplu: în baza acestui contract cumpărătorul trebuie să plătească suma de … ca o plată în avans de … % din valoarea contractului în favoarea vânzătorului);

c) valoarea garanției (de exemplu: luând în considerare condițiile de mai sus, noi banca … vă dăm alăturat garanția și suntem de acord să plătim irevocabil suma de …);

d) formula de obligație (angajament) a băncii (de exemplu: Banca … este de acord să plătească suma … la primirea primei dumneavoastră cereri făcută în scris);

e) termenele de plată;

f) condițiile și modul de executare;

g) valabilitatea garanției (de exemplu: această garanție este valabilă în formă scrisă … la sau înaintea … după care dată obligația noastră … va înceta);

h) clauza privind legislația aplicabilă (de exemplu: această lege va fi guvernată de legea română).

De regulă, fiecare element al garanției reprezintă un obiect de negociere între parteneri. După convenirea textului, ordonatorul garanției solicită băncii sale emiterea garanției, după care garanția este transmisă beneficiarului direct sau prin intermediul băncii.

În România, pentru garanția bancară se utilizează termenul de scrisoare de garanție.

Sunt cunoscute mai multe tipuri de garanții, dar cele mai utilizate sunt

următoarele:

a) Garanții de participare la licitații

Acest tip de garanție este necesar în cazul ofertelor publice. Scopul unei garanții de participare la licitații este de a asigura fermitatea ofertei și seriozitatea ofertantului participant la licitație fiind, în același timp, și o condiție a participării sale la licitație.

b) Garanție de bună executare a contractului

Aceste garanții sunt cele mai des întâlnite în practică. Scopul garanțiilor de bună executare este, așa cum rezultă și din denumirea lor, de a garanta îndeplinirea de către vânzător a obligației contractuale de a livra calitativ, cantitativ și la termen marfa.

Termenul de valabilitate a garanției este pentru valoarea întreagă a contractului, până la executarea completă a contractului.

c) Garanția de bună funcționare

Această garanție este emisă înainte de începerea derulării contractului și este valabilă până în momentul expirării perioadei de garanție tehnică. Valoarea acestui tip de garanție este destinată pentru acoperirea riscului apărut ca urmare a neîndeplinirii de către furnizor a obligațiilor sale contractuale în perioada garanției tehnice.

d) Garanție de restituire a avansului

Aceast[ garanție acoperă obligația vânzătorului de a restitui, în cazul neexecutării contractului, suma sau sumele plătite în avans de către cumpărător. Termenul de valabilitate al garanției este până la momentul livrării complete a obiectului contractului.

e) Garanție de întreținere

Aceste garanții sunt utilizate în special în cazul contractelor de construcții. Scopul lor este de a garanta întreținerea construcției terminate pe toată perioada de garanție.

f) Garanție de reținere

Unele contracte prevăd reținerea unui anumit procent din valoarea fiecărei plăți, până la aprobarea și acceptarea proiectului de către cumpărător. Această garanție îi dă dreptul vânzătorului să-și încaseze suma integra, iar cumpărătorului, să se asigure că aceste fonduri îi vor fi rambursate în cazul neîndeplinirii contractului.

Aproape toate tipurile de garanții menționate îmbracă forma garanției la cerere.

Garanțiile la cerere pot fi:

• simple – sunt garanțiile în cazul în care beneficiarul cere, iar banca plătește, fără nici o condiție;

• condiționate – sunt garanțiile în cazul în care beneficiarului i se pretinde că pentru susținerea cererii să prezinte o documentație specifică

Capitolul 2

Instrumente de plată clasice practicate în activitatea bancară din România

2.1. Cecul – definiție, părțile implicate în circuit, girarea, tipuri de girare

Cecul, ca instrument de plată, pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul și beneficiarul. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia, care se află în poziția de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar.

Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operațiile legate de acest instrument în nume propriu:

trăgătorul emite cecul;

posesorul legitim îl încasează;

trasul îl plătește.

Trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii acestuia, care să facă posibilă efectuarea plății. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului.

În cazul când trăgătorul emite un cec fără să dispună de fondurile necesare la tras, în momentul emiterii lui, atrage sancțiuni civile și penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi totuși operat de tras la prezentare, dacă în intervalul de timp dintre emitere și prezentare, trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.

Între trăgător și tras poate interveni o înțelegere conform căreia trasul va plăti cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de înțelegere este exprimată prin formula: "plătiți numai după aviz" redactată pe cec. Primirea avizului de către societatea bancară din partea trăgătorului nu reprezintă o condiție pentru efectuarea plății, ci un procedeu suplimentar de verificare a autenticității cecului și de limitare a situațiilor în care s-ar efectua plata unor cecuri care se află în mâna unor posesori de rea credință.

Posibilitățile de circulație (transmitere) ale unui cec sunt:

a) simpla remitere – cazul cecului la purtător care în momentul emiterii, nu indică beneficiarul sau poartă mențiunea "la purtător". Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deținătorului cecului;

b) cesiunea de creanță ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane și conține mențiunea "nu la ordin", caz în care numai persoana nominalizată poate să-l încaseze. Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin" sau o expresie echivalentă este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea de creanță este un mijloc specific de transmitere a obligațiilor, constând în acordul de voință (contractul) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanță unei alte persoane (numită cesionar), care va deveni astfel creditor în locul său și care va putea încasa de la plătitor creanța cedată.

c) girarea – operațiune prin care se transmit odată cu remiterea și toate drepturile rezultate din cec. Este o mențiune specială, făcută pe verso-ul cecului, în favoarea unei persoane, inclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze cecul.

Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transferă altei persoane numită giratar, printr-o declarație scrisă și subscrisă pe instrument odată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat și completat. Cecul poate fi girat în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat prin instrumentul respectiv. Aceste persoane care devin astfel giratari pot să gireze la rândul lor cecul.

Pe cec pot fi indicați mai mulți giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor se va face de către toți de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratari care se află în posesia cecului poate să exercite drepturile privind respectivul cec.

Dacă în gir au fost indicați mai mulți giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea cecului prin gir trebuie ca cecul să poarte semnătura tuturor giratarilor, care devin astfel, la rândul lor, giranți.

Banca Națională a României și societățile bancare nu acceptă în cadrul operațiilor lor cu cecuri, alte redactări referitoare la gir sau la cesiune de creanță ordinară, decât expresiile "la ordin" sau nu "la ordin" care să fie stipulate pe cecuri.

Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise și plătibile în România sunt de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis, de 15 zile, dacă cecul este plătibil în altă localitate și de 30 de zile, în cazul cecului circular și se calculează începând cu ziua următoare emiterii cecului. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acțiune (regres) împotriva giranților anteriori, în cazul în care cecul nu ar fi plătit.

Există mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel:

a) din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul, cecurile pot fi: nominative, la ordin, la purtător;

b) după modul de încasare există: cecuri obișnuite (nebarate); cecuri barate, cecuri de călătorie și cecuri certificate;

c) în funcție de părțile angajate în derularea plăților, cecurile pot fi: personale (trase de persoane fizice sau juridice asupra unei bănci) și circulare sau bancare (trase de o bancă asupra altei bănci).

Circulația cecului :

2. Încheie contractul de vânzare- cumparare

4. Remite cecul asupra băncii

8. Se stinge creanța

6. Prezintă cecul la plată

7. Achită cecul

2.2. Cambia

Cambia este obligația scrisă de a plăti sau de a face să se plătească la scadență, o sumă de bani determinată. Este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legătură în procesul creării sale tot trei persoane: trăgătorul (creditorul), trasul (debitorul) și beneficiarul.

Acceptarea este angajamentul luat de către tras față de către orice posesor legitim de a plăti cambia la scadență. Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, dacă acceptă, el devine debitorul (obligatul) principal. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi facultativă sau obligatorie și prezentare la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenței. Prezentare la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei cât și de un simplu deținător al ei, la domicilul trasului. Acceptare este scrisă într-o rubrică specială pe cambie exprimată prin cuvântul „Acceptat” sau altă expresie echivalentă și este semnată de tras. Prin aceasta socotindu-se acceptarea (trasul poate restrânge uneori acceptarea la o sumă mai mică decât cea prevăzută în cambie).

Transmiterea unei cambii se poate face prin gir și cesiune de creanță ordinară. Când în situația de avalizare în care avalul reprezintă angajamentul necondiționat prin care un terț sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligațiile unui co-obligat față de o cambie (avalizatul). Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se una din expresiile "pentru aval", "pentru garanție" urmate de semnătura avalistului care este totodată obligat să indice persoana pentru care dă avalul. Cambia trebuie plătită la scadență – ziua precisă sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se rezinte la plată și poate fi la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă.

Termenul de întârziere trebuie făcut în ziua scadenței sau la cel mult două zile de la acesta și la locul desemnat pe cambie. Cel care plătește cambia poate pretinde ca aceasta să fie predată cu mențiune de achitare scrisă de posesor iar posesorul nu poate refuza o plată parțială (în acest caz cel care plătește – trasul poate cere să i se facă pe cambie mențiunea de plată și să i se dea o chitanță). Trasul care face plata înainte de scadență o face pe riscul său (adică Raiffeisen Bank). În caz de neplată la scadență de către tras (Raiffesien Bank) posesorul unei cambii trebuie să facă un protest înainte de a putea face recurs împotriva celorlalți semnatari ai cambiei (dacă banca se găsește în această situație și ea poate face protest). Scontul este o formă de credit acordat de bancă posesorului cambiei: la prezentarea pentru scontare, banca îi achită contravaloarea, înainte de scadență, percepându-i un comision (taxa scontului), banca devenind beneficiarul cambiei.

Circulația cambiei :

1. Se încheie 2. Se încheie

contractul contractul de

de vânzare – vânzare –

cumpărare cumpărare

3. Se emite

cambia

5. Se prezintă cambia la platâ

7. Achită cambia

2.3. Biletul la ordin

Biletul la ordin, instrumentul prin care emitentul își ia anganjamentul de a plăti la o anumită dată o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. E un titlu de credit care pune în legătură, în procesul creării sale două persoane: emitentul și beneficiarul. Titlul e creat de emitent în calitate de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani, la un anumit termen sau la prezentare, unui beneficiar aflat în calitate de creditor.

Biletul la ordin e o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. Se transmite prin girare, iar obligațiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun acelorași reguli generale ca și cele rezultând dintr-o cambie.

Beneficiarul are mai multe posibilități de a-și exercita drepturile ce decurg din textul biletului la ordin:

– dacă scadența este la un anumit timp de la vedere, trebuie să prezinte biletul la ordin emitentului pentru avizare, deoarece după avizare curge termenul de scadență. Pentru aceasta, emitentul va semna la rubrica "văzut" de pe fața biletului la ordin.

– să-l prezinte trasului la plată.

– să-l gireze în favoarea unei alte persoane, înscriind pe verso-ul biletului la ordin următoarele date: numele beneficiarului (girantul), numele persoanei (giratarul), semnătura beneficiarului, data girării;

– să-l sconteze la o bancă înainte de scadență. Banca va plăti beneficiarului suma înscrisă pe biletul la ordin, mai puțin comisionul băncii pentru astfel de operații.

Circulația biletului la ordin :

1. Se încheie contractul

2. Emite biletul la ordin

3. Prezintă la plată biletul

4. La scadență achită suma

Se stinge creanța

2.4. Ordin de plată

Ordinul de plată este orice dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia, în formă scrisă, unei societăți bancare de a plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o anumită dată.

O astfel de dispoziție este considerată ordin de plată numai dacă:

– unitatea bancară care receptionează un ordin de plată în vederea executării, dispune de fondurile bănești prevăzute în acesta, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea lor de la emitent;

– nu prevede că plata trebuie să fie facută la cererea beneficiarului.

Pe "drumul" parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societăți bancare, acestea efectuând succesiv operațiuni de recepție, autentificare, acceptare și executare a ordinului de plată. Toată această serie de operațiuni poartă denumirea de transfer-credit.

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenționale (magnetic, electronic). În vederea aducerii la îndeplinire a dispoziției plătitorului exprimată prin emiterea ordinului de plată societățile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv, trebuie să efectueze în ordine următoarele operațiuni: recepția (recunoașterea primirii O.P.), autentificarea, acceptarea (sau refuzul) și executarea.

Participanții în cadrul transferului de credit sunt următorii: emitetul (non-bancar sau bancar), plătitorul (client al societății bancare inițiatoare sau însăși societatea bancară inițiatoare), beneficiarul (client al societății bancare destinatare sau însăși societatea bancară destinatară), societatea bancară inițiatoare (prima societate bancară emitenta a unui ordin de plată), societatea bancară destinatară (ultima societate bancară din lanțul transferului-credit, cea care recepționează și acceptă ordinul de plată).

Derularea unui transfer-credit se desfășoară pe baza unor principii de procedură din care decurg obligații, respectiv drepturi pentru contrapartidă, riguros stabilite ale participanților:

Emitentul are obligații în legătură cu emiterea ordinului de plată și plata pentru ordinul de plată emis. Plătitorul are obligația plății spezelor bancare aferente procesării ordinului de plată. Societatea bancară inițiatoare are obligații privind returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferului-credit și de plată a dobânzilor de întârziere (în situația în care întârzierea plății i se datorează). Societatea bancară receptoare are obligații privind recepția, autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plată recepționat, inclusiv intervalul de timp obligatoriu în care trebuie să facă aceasta, plata dobânzii de întârziere (în situația în care întârzierea plății i se datorează). Societatea bancară destinatară are obligații referitoare la recepția, autentificarea, acceptarea sau refuzul, punerea fondurilor la dispoziția beneficiarului, plata dobânzii de întârziere (în situația în care întârzierea plății i se datorează).

Finalizarea transferului credit se face atunci când societatea bancară destinatară acceptă ordinul de plată în favoarea beneficiarului.

Circulația ordinului de plată :

1. Încheie contractual de vânzare-cumpărare

6. Se stinge creanța

4. Emite OP-ul

Capitolul 3

Instrumente de platã moderne utilizate în operațiuni de decontare în România

3.1. Cardul – inovație revoluționară

Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatică și electronică în masură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzactii prin intermediul băncilor. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plata atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor componente s-a dovedit eficiență, adică prețurile echipamentelor și rețelei au devenit accesibile, atât băncilor cât mai ales populației, principalul beneficiar, care putea efectua plăți fără a mai folosi numerarul.

Din punct de vedere istoric, apariția cardului are loc în anul 1946, la New York, când o bancă specializată în creditul de consum lansează pe piața un nou produs "Charge It", care constă în emiterea unui bon valoric numit "scrip", pe baza căruia clienții puteau efectua cumpărături de la comercianții care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comercianții depuneau bonurile la banca emitentă și încasau contravaloarea bunurilor vândute, banca făcând transferul banilor din conturile clienților în conturile comercianților. În 1950 apare, tot în America, cardul de plastic pentru consum și calătorii emis de o firma Diners Club și preluat apoi de bănci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc în 1960 prin Bank of America care lanseaza produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA International), care în 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori. În Europa, prima lansare a unui card european are loc după 1967, in Franta, prin “Carte Bleu”, un card care necesită semnătura clientului pe factură, dupa care facturile se remiteau la banca pentru încasare. Cardurile s-au raspandit foarte repede, cele mai solicitate pe plan mondial fiind VISA, MASTERCARD și EUROPAY. În România, primele carduri (VISA) au fost lansate în 1995 prin sistemul bancar, dar principiile privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul țării noastre au fost stabilite de Banca Naționala a României, mai tarziu, prin Regulamentul nr. 4/2002.

Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat într-o gamă larga și s-au perfecționat, atât tehnologic cât și ca proceduri de lucru, devenind, din ce în ce mai mult, instrumentul de plată preferat pentru populație. Cu toate acestea, potrivit statisticilor internaționale ale Grupului celor zece țări cele mai dezvoltate, pe anul 2003, cardurile dețineau până la 60% din volumul numeric al tranzacțiilor fără numerar și numai până la 2% din valoarea acestor tranzacții. Aceasta pondere valorică redusă este urmare a faptului că plătile prin carduri se fac, de regulă, de persoanele fizice care operează cu valori mici în comparație cu plățile comerciale care sunt de valori mari și se folosesc alte instrumente de plată.

3.2. Cardul ca instrument de plată

Prin Regulamentul nr. 4/2002 al B.N.R., cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite detinătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni: (a) retragerea de numerar, respectiv încarcarea și descarcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică; (b) plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; (c) transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică. Ca și cecul, cardul nu este însa monedă, respectiv moneda electronică, ci numai un instrument de plată care mijlocește transferul de moneda da la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură tranzacție, iar transmiterea informației-bani este electronică și nu prin poștă.

Cardul conține elemente de securizare și de individualizare încorporate pe suprafața sa care să asigure următoarele caracteristici obligatorii:

– suport fizic din material plastic si cu dimensiuni standard;

– aversul care conține elemente confecționate în relief (numărul cardului redactat în cifre arabe, numele și prenumele posesorului în redactare cu caractere latine, data expirării valabilității [LL/AA] conform calendarului gregorian, card internațional sau local); și elemente destinate informării (sigla proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologramă de securitate, tridimensională, vizibilă la lumina naturală);

– reversul care conține o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puțin trei piste și/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnătură, având elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau modificării semnăturii;

– pentru asigurarea interoperabilității sistemelor de plăți electronice emitenții trebuie să folosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Inițial, cardurile nu aveau banda magnetică, datele transmițându-se telefonic către un centru unde se introduceau într-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului și existența disponibilului în cont. Aceasta operațiune necesită un timp de răspuns și făcea ca vânzarea să sufere o anumită întârziere. Ulterior, cardurile s-au perfecționat foarte mult și în prezent sunt de două feluri:

– carduri cu bandă magnetică;

– carduri cu microprocesor.

Cardurile cu bandă magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se realizează procesul de citire și de transmitere prin linie telefonică a datelor ( codul BIN – engl. Bank Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification Number, numele și prenumele deținătorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN, data expirării, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare există un cititor de carduri care introduce automat în rețea informațiile cuprinse în bandă. În acest fel, viteza de procesare este destul de mare și se înlătură inconvenientul întârzierii tranzacției. Cardurile cu bandă magnetică au însă dezavantajul că pot fi furate sau falsificate și utilizate în mod fraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor. Codul PIN este un număr atribuit de emitent pentru identificarea deținătorului și se utilizează de acesta atunci când folosește cardul la un terminal. În cazul în carea plata se face prin transfer electronic, PIN-ul are rolul de semnătură electronică a deținătorului cardului.

Cardurile cu microprocesor, cunoscute și sub numele de SMART CARDS sau chip-carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într-o capsulă de dimensiuni mici. Această tehnologie aparține unui jurnalist francez, Roland Moreno, care în anul 1973 a inserat într-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de cateva zeci de kilobytes. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informației, după cum urmează:

– informații neconfidențiale (elemente de identificare a emitentului, numărul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.);

– informații confidențiale (disponibilul în cont);

– informații inaccesibile (PIN, alte chei de codificare);

– înregistrări care cuprind informații unice privind tranzacțiile și care se regasesc într-o "agenda".

Cardul cu microprocesor prezintă certe avantaje față de cardul cu bandă magnetică și este suficient să ne referim la: (a) securitatea pe care o oferă în sensul reducerii de minim al riscului de falsificare și întăririi controlului în momentul folosirii; și (b) capacitatea de a primi și stoca date într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice. Băncile sunt cele mai interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucat reduce riscul de falsificare și deci pierderile care s-ar inregistra în asemenea situații, inclusiv disconfortul în relațiile cu clienții determinat de apariția falsurilor, iar pe de altă parte cresc posibilitățile de a extinde gama serviciilor față de clienți și deci noi oportunități de comisioane, respectiv de venituri și implicit de profituri. Comercianții au mai multă încredere în noul instrument de plată întrucât acesta este mai sigur și mai operativ, iar posesorii pot extinde folosirea cardului la mai multe operații, deosebit de siguranța sporită conferită de acesta.

3.3. Tipuri de carduri

În practică există o diversitate destul de mare de carduri care răspund cerințelor tot mai complexe ale clienților. Aceste carduri se pot împărți în mai multe tipuri în funcție de următoarele criterii: funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, emitentul, zona de acceptabilitate.

În raport de funcțiile specifice se disting următoarele tipuri de carduri:

Cardul de credit, un instrument prin care plățile se fac dintr-un credit acordat de banca emitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clientului și de istoricul pe care acesta îl are in relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se garantează cu veniturile nete a 1-2 giranți sau cu un depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, în proportie de cca. 20% din creditul existent în sold la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în cursul lunii nu se percepe dobandă. Dobanda este cea practicată la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale băncii (taxa emitere card, taxa anuală de utilizare, comisioane pentru operațiuni de plăți interbancare și eliberări de numerar, taxă eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea liniei de credit este de 1-4 ani. Operațiunile se evidențiază într-un cont de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca preluând automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit și plata taxelor și comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stabilit se folosește în cazul cardului de calatorie și divertisment (engl. travel and entertainment card), iar rambursarea parțiala, în cazul liniei de credit, partea ramasă considerându-se o extensie a creditului anterior (engl. charge card). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor și serviciilor.

Cardul de debit este un instrument prin care plata se face în limita disponibilului existent în contul de card și se folosește atât la efectuarea plăților pentru bunuri și servicii, cât și la retragerile de numerar. În cont trebuie păstrat un sold minim intangibil care se majorează prin transfer din contul curent. Pentru disponibilități, posesorul primește dobanda la vedere, iar pentru operațiunile de plăți și retrageri de numerar se percep comisioane și taxe pentru diverse servicii (utilizare card, înlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc). Cardurile de debit se emit atât în lei pentru tranzacții locale, cât și în valuta pentru tranzacții în străinătate, dar sunt și unele carduri în lei valabile și în străinătate, conversia leu/valută făcându-se automat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, mai ales în țările în care rata dobânzii la credite este ridicată.

Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea plăților peste disponibilitățile bănești din contul de card, într-o anumită sumă asimilată creditului. Se folosește în cazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limitează la cca. 75% din salariu și se rambursează la virarea salariului în luna următoare. Garanția rambursării este asigurată de firma angajatoare.

Carduri de numerar. Acestea sunt cărți de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat și cu un program informatic de casierie, numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac dintr-un cont de card care trebuie să se alimenteze periodic de către titular.

Carduri multifuncționale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plăți, retrageri de numerar, garantare și alte operațiuni de debit.

Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de urmatoarele tipuri:

Carduri emise de bănci (carduri bancare). Băncile emit o gamă largă de carduri și intră în competiție pentru câștigarea unui segment cât mai mare de piață. Pentru a facilita accesul clienților, băncile încheie între ele convenții de plăți prin carduri, astfel că un client al unei bănci poate apela la bancomatele altor bănci cu care banca sa are încheiată o convenție. De asemenea, comercianții încheie aranjamente cu băncile pentru folosirea cardurilor emise de acestea. Asistăm astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este în continuă extindere cu tendința de globalizare.

Carduri emise de comercianți (cărți private). Marile firme comerciale emit propriile cărți de plată clienților săi pentru a permite sau facilita plăți în vederea achiziționării de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianții emitenți fără a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri sunt însa valabile numai în magazinele sau lanțul de magazine ale comerciantului sau a unui grup de comercianți. Pentru a atrage clienții, cardurile private trebuie să fie mai atractive decât cele bancare și în acest scop se oferă unele facilități și servicii financiare (discount la vanzare, neaplicarea de comisioane, livrări pe credit, asigurarea gratuită a bunurilor vândute etc). Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe baza unei convenții încheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din disponibilitățile clientului existente în contul de card la bancă, fie din credit acordat de comerciant pe o perioadă de până la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin convenție. Plata din disponibilități poate fi imediată, caz în care în convenție se menționează banca și contul clientului, precum și acordul acestuia pentru solicitarea plaății de catre comerciant sau plata amânată la sfarșitul lunii când datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata din credit se poate face în mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10-15 zile de la livrare; credit pe 1-3 luni, în limita unei anumite sume, cu rambursarea în 2-3 tranșe; credit pe perioade mai mari de până la 1 an, cu rambursarea lunară; linie de credit permanentă cu reîntregirea acesteia de către client. Pentru atragerea clienților, marile magazine mai oferă celor care folosesc cardurile lor diverse facilități ca bonuri gratuite de cumpărături de sarbatori, reduceri de prețuri în anumite perioade, parcări gratuite la magazinele firmei etc.

Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conține atât bandă magnetică, cât și microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecarui tip de card.

Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii.

Carduri emise de alte instituții sau organizații. Deosebit de bănci și comercianți sunt numeroase alte instituții care emit carduri, ca de exemplu: instituții internaționale specializate în carduri, instituții de credit, companii de transporturi, în special cele aeriene, agenții de turism, cluburi etc. Acestea emit carduri cu aceptablitate redusă, specifice domeniului lor de ativitate, cu excepția instituțiilor internaționale de specialitate și a instituțiilor de credit care emit carduri cu acceptabilitate largă. Dintre instituțiile internaționale specializate cele mai importante sunt American Express, American Express Gold și Diners Club. Acestea au o clientela cu resurse financiare mai mari, carora le eliberează carduri acreditive însoțite de numeroase servicii ca garanții pentru pierderea sau furtul cărților, asigurări medicale pe timpul calătoriei, garanții pentru rezervare hotelieră, precum și alte facilități speciale. Costul acestor carduri este însă destul de ridicat. Societățile comerciale mai emit carduri selective cum sunt cardurile pentru abonamente telefonice, carduri de asigurare, carduri pentru a cumpara benzină (stații de benzină), deci carduri care se folosesc pentru anumite servicii prestate de compania respectivă. Companiile de transport aeriene și rutiere mai oferă carduri de abonament care nu sunt carduri de plată, dar asigură anumite facilități ca reduceri de tarife, bonusuri la un anumit puncaj (număr de km parcurși), prioritate la lista de așteptare sau la rezervare hotelieră etc.

În funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:

Carduri naționale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul național și se pot emite de băncile locale, fie sub marca și firma lor, fie sub marca și denumirea unei instituții internaționale specializate. Cardurile au o utilzare tipică, adică pentru eliberări de numerar și efectuarea de plăți din disponibil sau din credite.

Carduri internaționale. Asemenea carduri se emit de instituțiile internaționale sau de băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaționale pentru carduri, dar numai sub marca și firma sistemului internațional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaționale sunt VISA INTERNATIONAL și EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite și în țara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăți din disponibil sau din credite, în funcție de tipul cardului, atât pe plan național cât și internațional.

3.4. Emiterea de carduri

Emiterea cardurilor este o operațiune mai complexă care include încheierea convenției de card, confecționarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informațiilor la centrul de autorizare și la instituțiile internaționale și apoi eliberarea cardului.

Convenția de card este un contract scris între banca și viitorul posesor de card în care se prevăd: tipul de card și modul de folosire al acestuia, contul care se deschide, sumele minime de menținut în cont (cardul de debit), tipurile de tranzacții care se efctuează (achiziționare de bunuri/servicii, retragere de numerar, transfer de fonduri între conturi, constituire de depozite, rambursări de credite, plata de dobânzi, comisioane etc.), sumele limită minime/maxime pentru o operațiune, tipurile de taxe (pentru emitere, exploatare), comisioane, dobânzi (acordate la disponibilități și percepute la credite), penalități, precum și drepturile și obligațiile părților, perioada de contestare a unei operațiuni și procedurile aferente, autoritatea abilitată să soluționeze litigiile. Deținătorii trebuie să aibă posibilitatea să obțină informații, pe suport hârtie sau prin mijloace electronice, privind soldul disponibil, identificarea tranzacției, locul și data acesteia, valoarea tranzacției (suma platită, retrasă, transferată), rata de schimb în cazul tranzacțiilor în valută. În mod similar, se încheie o convenție între bancă și comerciant pentru acceptarea cardurilor și efectuarea decontărilor care rezultă din folosirea cardului. Convențiile sunt actele juridice dintre părți și sunt opozabile în justiție în cazul unor conflicte între bancă și titularul de convenție.

Pe tot parcursul existenței sale, cardul este proprietatea emitentului, de regulă o instituție de credit. Aceasta are o serie de obligații, precum păstrarea secretului codului PIN și a parolei, a datelor despre card și deținător, păstrarea o perioada de timp, legal stabilită, a evidențelor privind tranzacțiile pentru urmărirea eventualelor erori, să asigure mijloacele tehnice și să efectueze operațiunile conform contractului, să pună la dispoziția deținătorului, la cererea acestuia, documentele privid tranzacțiile etc. Emitentul răspunde pentru valoarea pierdută din vina lui și pentru executarea necorespunzătoare a tranzacțiilor (întârzieri, erori de operare, disfuncționalități ale instrumentului de plată sau terminalului, chiar dacă acesta este proprietatea altei bănci care are relații de operare cu banca emitentă), efectuarea operațiunilor după comunicarea de către deținător a furtului, pierderii, distrugerii, blocării cardului etc. Valoarea pierdută se achită în termen de 24 de ore de la recunoașterea acesteia de către emitent. Deținătorul cardului are, în principal, următoarele obligații: să păstreze în bune condiții instrumentul de plată electronică, să înștiințeze emitentul imediat ce constată pierderea, furtul, distrugerea, blocarea cardului, înregistrarea unor tranzacții eronate sau alte erori, disfuncționalități ale instrumentului de plată, să nu înregistreze PIN-ul sau parola pe card sau pe alt obiect pe care îl păstrează împreună cu cardul, să nu contramandeze un ordin dat până în momentul identificării sumei. Răspunderea privind valoarea pierdută este integrală a deținătorului în cazul în care acesta a acționat cu neglijență, fraudulos și pentru toate operațiunile efectuate până în momentul anunțării emitentului.

Confecționarea cardurilor are loc la banca emitentă care dispune de cărți de plastic produse de firme specializate și autorizate în acest scop. Pe carduri, banca imprimă cu echipamente speciale, numele și prenumele beneficiarului, numărul cardului, data expirării, precum și datele de identificare din banda magnetică ( prezentate la cardurile cu bandă magnetică). La primirea cardului, titularul este obligat să semneze pe verso în spațiul special desemnat.

Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) are loc după semnarea convenției. Toate operațiunile de încasări și plăți trebuie să se desfășoare prin conturi distincte pentru carduri (conturi de card) pentru a se cunoaște mișcările debitoare și creditoare și soldul acestora și a se calcula dobânzile cuvenite. Deschiderea unui cont de card nu este condiționată de existența la aceiași bancă a unui cont curent, fiind frecvente situațiile în care o persoană are conturi de carduri la mai multe bănci și cont curent la una dintre acestea. Contul de card se alimentează la deschidere cel puțin cu suma minimă obligatorie de menținut în cont și prevazută în convenție. În funcție de tehnologia folosită, alimentarea contului de card se face de titular prin transfer din contul curent sau automat de bancă până la nivelul plafonului convenit cu titularul. Unele bănci acordă ca facilitate și decontarea unor plăți care depășesc diponibilul într-o anumită sumă cu recuperare într-un interval scurt de timp (descoperit de cont). Lunar, titularul contului de card primește un extras de cont cu toate tranzacțiile efectuate și soldul contului. Închiderea contului de card are loc la cererea titularului sau din inițiativa băncii, dacă se produc evenimente care impun acest lucru.

3.5. Operațiuni de plăți cu cardul la comercianți

Operațiunile de plăți la comercianți reprezintă esența cardurilor, înlocuind numerarul sau cecul cu operațiuni on-line și implică o relație tripărțită: comerciant, beneficiar și banca. Comercianții au asigurată plata prin confirmarea primită de la bancă, fie că este o bancă locală sau din străinatate, iar beneficiarii s-au achitat de obligația de plată în câteva secunde. Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) sau uzual POS.

Deschiderea conturilor comercianților acceptanți (persoane juridice). Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte și fapte de comerț și care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru bunurile vândute și serviciile prestate pe baza unui contract încheiat anterior cu o bancă acceptantă, de regulă banca la care are contul curent, dar pot fi și situații în care banca acceptantă este o altă bancă. Pentru operațiunile cu carduri, comercianții trebuie să deschidă conturi de carduri, respectiv câte un cont pentru fiecare tip de card. În situația efectuării unei tranzacții la un comerciant dotat cu POS, contravaloarea tranzacției se blocheaza în contul clientului la banca emitentă în momentul autorizării, iar debitarea se realizează atunci când banca emitentă primește de la banca acceptatoare în fișierul de tip incoming mesajul electronic de debitare. Contul comerciantului la banca acceptantă se creditează în momentul în care aceasta primește, prin compensare, contravaloarea tranzacției de la banca emitentă.

Convenția de acceptare este un contract scris care se încheie de comerciant cu banca acceptantă și în care se prevad termenii și condițiile de acceptare (tipurile de carduri și băncile emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru), drepturile, obligațiile și răspunderile părților. Banca acceptantă pune la dispoziție comerciantului echipamentele necesare utilizării cardurilor, inclusiv consultanță de specialitate, furnizează listele cu cardurile interzise la plată și documentele de decontare (chitanțele) și asigură decontarea la termenele convenite a tranzacțiilor. Banca acceptantă atribuie un cod comerciantului care conține și codul băncii emitente. Clauza de acceptare este obligatorie și necondiționată.

Plățile prin carduri sunt, în principiu, ireversibile, adică o plată inițiată de utilizator și autorizată de emitent devine irevocabilă și nu poate fi contramandată decât în anumite situații precis determinate. O plată efectuată prin card poate fi stornată de comerciant la solicitarea inițiatorului plății în cazul în care a avut loc o operațiune eronată. În ce privește decontările, acestea se efectuează pe teritoriul României numai în moneda națională, indiferent de moneda în care este emis cardul.

Acceptarea. Pe baza convențiilor/contractelor de acceptare a cardurilor încheiate cu băncile, comercianții efectuează vânzări pe bază de carduri. Acceptarea este operațiunea prin care comerciantul agreează decontarea prin cardul prezentat de cumpărător după o verificare atentă a cardului (integritate fizică, să nu prezinte ștersături, sau modificări, să aibă elementele de securizare) și a cumpărătorului (un document de identitate) și dacă sunt suspiciuni se solicită băncii emitente interogarea titularului de card asupra operațiunii și se așteaptă mesajul de răspuns. Dacă nu sunt probleme, comerciantul introduce cardul în mașina de citit carduri (POS), precum și datele privind suma de plată, iar cumpărătorul introduce codul PIN. POS-ul transmite centrului de autorizare ROMCARD și băncii acceptante datele de identificare și cele privind tranzacția, iar ROMCARD după o anumită verificare (validitatea cardului, banca acceptantă să nu fie și emitentă etc.) le retransmite sistemului VISA BASE I. Mesajul de răspuns se transmite pe același circuit la comerciant care este recepționat de POS. Comerciantul eliberează o chitanță/factură care se semnează de cumpărător (semnatura de pe card se confruntă cu cea de pe chitantă) și se eliberează marfa. Acest procedeu este folosit pentru tranzacțiile de mică valoare care nu necesită autorizarea băncii emitente.

Autorizarea. Autorizarea reprezintă atestarea validității operațiunii între un posesor autorizat și un comerciant acceptant și se face de centrul de autorizare al băncii emitente. Autorizarea se dă, în cazul plăților peste o anumită limită valorică a acestora (engl. issuer limit), iar în cazul retragerilor de numerar pentru toate operațiunile indiferent de valoarea acestora. Comerciantul solicită autorizarea prin ROMCARD (via banca acceptantă), iar acesta o transmite băncii emitente prin sistemul de autorizare internațional (VISA International-BASE I). Banca emitentă, care primește mesajul prin intermediul sistemului sau informatic (mesaj electronic), verifică în câteva secunde existența disponibilului în cont și alti parametrii aflați într-o baza de date (engl. exception file) care cuprinde numerele cardurilor pierdute/furate, numărul maxim de tranzacții, suma maximă care poate fi extrasă într-o anumită perioadă etc. Dacă nu sunt probleme, emitentul transmite în sistem mesajul de autorizare (VISA BASE I) care îl retransmite ROMCARD și prin acesta comerciantului, via banca acceptantă. Autorizarea se dă de banca emitentă în 10-15 secunde printr-un cod care se inscrie de comerciant pe documentele de decontare (chitanțe). Banca trebuie să asigure non-stop linii de comunicație directă atât cu comerciantul, cât și cu sistemul mondial de autorizare pentru a înlesni conectarea clientului sau cu banca emitentă. Organizațiile internaționale în domeniul cardurilor stabilesc periodic pe fiecare țară sau grupe de țări și pentru fiecare tip de activitate (comercială, service, hotelieră, turism, benzinărie etc.) limite de autorizare care însă pot fi ajustate de băncile acceptatoare (ex. o bancă poate impune unui comerciant autorizarea tuturor tranzacțiilor în funcție de unele criterii: bonitate, natura activității, vad comercial riscant, tipul de card etc). Practica internațională cunoaște atât centre de autorizare constituite prin participarea mai multor bănci, cât și centre organizate distinct de o bancă.

Decontarea. La sfârșitul zilei, memoria POS se descarcă în fișierul electronic al băncii acceptatoare. Urmează procesul de compensare la instituția internaționala de carduri și decontarea finală care se tratează în subcapitolul următor. Pe baza soldurilor debitoare din compensare, băncile emitente transmit creditările către băncile acceptatoare, iar acestea creditează conturile comercianților. Cu aceasta se incheie ciclul operțiunilor de plată prin carduri. Durata decontării unei operațiuni din momentul autorizării până la creditarea contului comerciantului este, în medie, de 2 zile, dacă comercianții depun zilnic la bancă fișierele cu tranzacțiile din ziua precedentă, în practică însă perioda medie de decontare este de 4 zile. Fluxul operațiunilor de plată prin carduri se prezintă în schema 1.

Schema 1. Plata cu carduri

4

1

3

5 3 3 2

5

2

3 2 3 2

1. Clientul deținător al cardului achiziționează bunuri/servicii de la comerciantul acceptant de card și efectuează plata prin utilizarea cardului care se introduce în POS și se tastează codul PIN;

2. Comerciantul în calitatea sa de acceptant verifică integritatea și valabilitatea cardului (să conțină holograma, să nu existe ștersături, modificări sau deteriorări, să fie în termenul de valabilitate și să nu figureze pe lista cardurilor pierdute/furate) și solicită autorizarea tranzacției, adresându-se centrului de autorizare (VISA BASE I prin ROMCARD), automat facându-se conexiunea cu banca comerciantul, iar centrul de autorizare retransmite mesajul băncii clientului (banca emitentă);

3. Banca emitentă verifică exitenița disponibilului în cont și alți parametrii și trimite mesajul de răspuns DA (codul de autorizare) sau NU către centrul de autorizare (BASE I prin ROMCARD) și după procesare, acesta retransmite mesajul către comerciant și banca acestuia;

4. Comerciantul întocmește documentul de vânzare cumpărare (chitanța) pe care se imprimă codul de autorizare, iar cumpărătorul semnează pe aceasta; comerciantul verifică identitatea semnăturii cu cea de pe card, restituie cardul și o copie de pe chitanță și eliberează marfa;

5. Are loc procesul de compensare și decontare interbancară în urma căruia băncile debitoare (băncile emitente) transferă fondurile către băncile creditoare (băncile acceptatoare); băncile debitează respectiv creditează conturile clienților.

Operațiunile de plată cu carduri se pot efectua în două medii: on-line (electronic) și off-line (neelectronic sau manual). Mediul electronic a fost descris mai înainte și este cel mai utilizat în țările avansate tehnologic. Acesta nu folosește în acceptare și decontare documente pe suport hârtie, cu excepția chitanței care se eliberează clientului, mesajele de transfer de fonduri fiind electronice. Mediul off-line folosește echipamente mecanice, telefonia vocală și documente pe suport hârtie. Mediul off-line prezintă următoarele particularități: comercianții au la dispoziție imprintere (echipamente mecanice) utilizate pentru preluarea informațiilor în relief de pe card prin presare mecanică pe chitanțe, celelalte elemente (data tranzacției, codul băncii) completându-se manual de operator; autorizarea tranzacției are loc prin telefon, telex sau numai prin verificarea listei cardurilor pierdute/furate; decontarea se face pe baza chitanțelor tip “imprint” care se depun la banca acceptatoare, iar aceasta le transmite ROMCARD pentru pregatirea fișierelor electronice, după care se restituie băncii acceptatoare; comercianții pot primii fondurile imediat sau la primirea efectivă a creditării de la banca emitentă. Acest sistem este mai greoi, perioada de decontare mai lungă, costurile mai ridicate și riscurile mai mari. Băncile emitente au dreptul de a refuza la plată documentele de decontare, fie din inițiativa posesorului (a, c), fie din proprie initiativa (b, d), datorită următoarelor motive:

(a) nevalabilitatea operațiunilor – bunurile sau numerarul care constituie obiectul operațiunii nu au fost primite de posesorul cardului (ex. bancomatul nu a eliberat numerarul dar operațiunea s-a înregistrat); operațiunea de vânzare- cumpărare nu a fost finalizată efectiv, iar chitanța nu a fost anulată; comercianții au modificat suma operațiunii fără acordul posesorului de card;

(b) nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era înscris pe lista celor interzise la acceptare; cardul a fost utilizat pentru mai multe operațiuni de vânzare la aceiași unitate și în aceiași zi în scopul evitării autorizării; contravaloarea bunurilor depașește limita de autorizare a comerciantului;

(c) erorilor de completare sau procesare a chitanțelor tip;

(d) cărți expirate, contrafacute, operațiuni frauduloase.

Întrucât, atât în mediul on-line cât și în cel off-line, băncile emitente nu primesc documentele de decontare (chitanțele) ci numai listele cu tranzacții, refuzurile din proprie inițiativă se fac la faza de autorizare. În practică, refuzurile se datorează în cea mai mare parte sesizărilor deținătorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz, banca emitentă solicită băncii accepatante restituirea plății, iar aceasta notifică comerciantului reclamația și recuperează sumele din încasările care urmează sau după un interval de timp debitează automat contul clientului, potrivit prevederilor din convenția de card.

3.6. Cardurile în România

Cardurile au fost acceptate pentru prima dată în România în anul 1972, în cadrul Oficiului Național de Turism (ONT) și numai pentru persoanele fizice nerezidente. Bazele activității cu carduri s-au pus în 1992 când un numar de cinci bănci, Banca Agricola, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, BANCOREX și Banca Comercială “Ion Țiriac”, s-au angajat în emiterea de carduri și crearea condițiilor pentru acceptarea la plată de către firmele românești. Aceste bănci și-au creat departamente specializate în operațiuni cu carduri și au aderat la sistemele internaționale VISA în1993 și EUROPAY în 1994. În 1995 aceste bănci au constituit societatea ROMCARD specializată în operațiunile cu carduri și în autorizarea plăților. Principalul motiv al creării ROMCARD a fost aprecierea băncilor că este mai eficient și economic să utilizeze în comun nodurile de comunicații ale unei societăți specializate, decât să facă investiții separate în noduri electronice individuale de acces către sistemele internaționale (VISA și EUROPAY). De asemenea, erau necesare și investiții individuale în module soft pentru acceptarea cardurilor internaționale. ROMCARD este un centru de autorizare vocală (prin telefon) a operațiunilor derulate de comercianți, autorizare electronică a eliberărilor de numerar de la ATM (bancomate), nod electronic de acces la VISA și EUROPAY de autorizare, compensare și decontare, nod de acces pentru bănci emitente de carduri către rețelele ROMCARD. Din anul 2000, pe langa ROMCARD și-au inceput activitatea alte două centre de procesare a cardurilor, Pay Net și Provus care emit în numele băncilor mici. Numărul cardurilor emise, a echipamentelor ATM și POS, precum și volumul tranzacțiilor a crescut destul de repede în ultimii doi ani.

Supercard: Piața cardurilor se ridică la aproximativ 14 mil. euro anual.

"În România, piața cardurilor este estimată la 14 milioane de euro pe an, sumă din care aproximativ 800.000 de euro reprezintă carduri de fidelitate", a afirmat, citată de Agerpres, Gina Anastasiu, directorul de vânzări al companiei Supercard, una dintre firmele cu experiență pe această nișă.

Implicată în dezvoltarea primelor proiecte de acest gen de pe piața românească, Supercard a venit în cei peste 12 ani de activitate cu soluții personalizate nevoilor clienților companiei și realităților din România. Compania dezvoltă peste 100 de programe de fidelitate complexe ce aduc permanent provocări noi. Orice soluție de fidelizare își găsește un răspuns, o aplicație potrivită care să asigure succesul unui business.
Programele de fidelitate au cunoscut un real succes pe parcursul anului 2011, cu precădere în America de Nord și Europa, când au fost produse peste 1,7 miliarde de carduri de loialitate, cu o valoare estimată la 395 de milioane USD. Cardul de fidelitate, principalul element al programului, este cel care deschide comunicarea cu clienții, primul pas în crearea unei relații personalizate între cel ce oferă și cel care primește.
Pentru companii, cardul de fidelitate este modalitatea prin care se pot strânge, printre altele, informații despre comportamentul de cumpărare al clienților, intervalul de timp la care revin, obiceiuri specifice, care sunt cel mai des achiziționate produse sau servicii.
Toate aceste informații sunt gestionate de un produs software, o aplicație dezvoltată individual pentru fiecare program de fidelitate în parte. Baza de date creată astfel va sugera direcția în care se poate dezvolta relația cu clienții, modalități de stimulare a revenirii acestora și răsplătirea cumpărătorilor fideli. De asemenea, reducerea costurilor de marketing printr-o segmentare și o targetare atentă a clienților reprezintă un avantaj.
Alături de carduri și software, alte elemente ale programului de fidelitate pot fi dezvoltate personalizat. Este vorba despre serviciile de Direct Mailing, Call Center, și SMS Marketing. Implementarea unui program de fidelitate aduce deci clienți noi, îi apropie pe cei deja existenți și dezvoltă o bază de date ce va fi un puternic suport în gândirea strategiilor de marketing și publicitate, potrivit Supercard.
Programul de fidelizare aduce însă numeroase avantaje și pentru clienți. Aceștia reacționează în primul rând la mecanismul de recompensare, mecanism pe care trebuie să îl simtă gândit special pentru ei. Cumpărătorii trebuie să nu depună un efort suplimentar mare pentru a obține beneficiile, iar timpul în care le sunt acordate trebuie să fie unul rezonabil. (www.efinance.ro/05.06.2012)

Capitolul 4

Analiza operațiunilor de decontare si modalități de plată la

Raiffeisen Bank Iași

4.1. Despre Raiffeisen Bank

Raiffeisen Bank este o bancă universală de top pe piața românească, oferind o gamă completă de produse și servicii de calitate superioară persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare (peste 500 în toată țara), rețele de ATM și EPOS, phone-banking (Raiffeisen Direct), mobile banking (myBanking) și internet banking (Raiffeisen Online).
Raiffeisen Bank România a rezultat prin fuziunea, încheiată în iunie 2002, a celor două entități deținute de Grupul Raiffeisen în România: Raiffeisenbank (România), înființată în 1998 ca subsidiară a Grupului RZB, și Banca Agricolă Raiffeisen S.A., înființată în 2001, după preluarea băncii de stat Banca Agricolă de căre grupul austriac.

Raiffeisen Bank deservește aproape 2 milioane de clienți, din care aprox. 100.000 IMM-uri. Banca deține diferite unități specializate ca “agenții de retail” care se adresează persoanelor fizice și IMM-urilor. Friedrich Wilhelm Raiffeisen, marcă pentru serviciile de private banking destinată clienților bancari de top, oferă pachete de produse pentru o gamă largă de investiții, în spații dedicate în marile orașe ale țării, adăugând o notă personală serviciilor de calitate pe care le oferă, fiecare client având bancherul său personal.
Pe segmentul corporatist, Raiffeisen Bank deservește peste 6.800 companii cu o cifră anuală de afaceri ce depașește 5 milioane EUR, entități publice și instituții financiare. De asemenea, banca are reprezentanți în 8 centre regionale corporatiste, oferind clienților marele avantaj de a beneficia de soluții bancare adaptate cerințelor acestora în orice zona a țării.
De asemenea, Raiffeisen Bank este un jucător important pe piața cardurilor – a lansat primul card de credit co-branded și ofera clienților săi toata gama de carduri: de debit și de credit, pentru persoane fizice și juridice, în lei sau în valută, cu utilizare națională sau internațională, de tip Visa sau Mastercard.
Activitatea Raiffeisen Bank a fost recunoscută de prestigioase publicații și gale de-a lungul anilor, printre care:

Business Arena Magazine – „Banca Retail a anului" (2009);

Business Press – „Banca anului” pentru activitatea corporate din 2005 și 2007, dar și pentru cele mai bune investiții din sistemul bancar (2008), precum și „Premiul de Excelență” pentru aportul adus în relansarea economiei românești prin finanțare (2009);

Camera de Comerț și Industrie a României – “Premiul de Excelență în Afaceri” pentru cele mai diversificate produse și servicii bancare destinate intreprinderilor mici și mijlocii din 2007;

Global Finance – „Cea mai bună bancă din România” (2004 și 2005);

Piața Financiară – „Banca Anului” (2007), „Premiul de Excelență” pentru calitatea portofoliului corporativ al băncii (2008) și „Banca Corporate a anului” (2009);

revista e-Finance – „Cel mai accesat serviciu de mobile banking din România" – serviciul myBanking (2009);

Tribuna Economică – „Cea mai bună bancă” (2006);

Gala Premiilor Contact Center – „Cel mai bun și cel mai mare Call Center" din România (2009);

Gala NOCASH – cardul co-branded Raiffeisen-Vodafone a fost desemnat "Cel mai de succes program co-branded din 2008".

Raiffeisen Bank S.A este înregistrată în calitate de operator pentru prelucrarea de date cu caracter personal:

a) în scopul desfășurării activității bancare – în Registrul de evidență ANSPDCP al prelucrărilor de date sub numarul 1967, conform Legii nr. 677/2001;
b) în scop de marketing, reclamă și publicitate – în Registrul de evidență ANSPDCP al prelucrărilor de date sub numarul 189, conform Legii nr. 677/2001;
c) în scop de monitorizare/ securitate a persoanelor, spațiilor și/sau bunurilor publice/ private – în Registrul de evidență ANSPDCP al prelucrărilor de date sub numarul 14623, conform Legii nr. 677/2001.
Banca prelucrează date cu caracter personal ale persoanelor fizice conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Banca respectă drepturile pe care Legea nr. 677/2001 le conferă persoanei fizice vizate, respectiv dreptul de informare și acces la date (în mod gratuit, pentru o solicitare pe an adresată Raiffeisen Bank S.A în scris), dreptul de intervenție asupra datelor cu caracter personal, dreptul de opoziție la colectarea și prelucrarea datelor personale, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, dreptul de a se adresa justiției, precum și modalitățile de exercitare ale acestora.
Drepturile de acces, intervenție și de opoziție vor putea fi exercitate de catre persoana fizică vizată adresând o cerere scrisă, datată și semnată către orice unitate Raiffeisen Bank SA, în care se vor menționa datele personale (inclusiv un număr de telefon) și datele asupra cărora se solicită accesul, intervenția, motivul justificat și modul de acces, intervenție sau datele asupra cărora se solicită opoziția și motivul întemeiat și legitim legat de situația particulară a persoanei. Oricărei cereri i se va atașa o copie xerox, lizibilă, dupa actul de identitate al solicitantului.
Raiffeisen Bank S.A asigură confidențialitatea datelor cu caracter personal prelucrate în conformitate cu acordul exprimat de persoana fizica vizată și conform prevederilor legale. Accesul la informațiile tratate drept confidențiale va fi limitat la acele persoane, care prin natura activității desfășurate, este necesar să ia cunoștință de aceste informații în scopul ducerii la îndeplinire a scopului, raporturilor juridice născute în relație cu banca. Aceste persoane sunt ținute să respecte caracterul confidențial al acestor informații, asumându-și la rândul lor obligația de a asigura și păstra confidențialitatea acestor date și informații și de a le prelucra în conformitate cu cerințele legale.

Grupul Raiffeisen aduce în România o tradiție de peste 130 de ani, ce a fost construită pe filosofia Raiffeisen: accesibilitate, eficiență și încredere.

Profesioniștii Raiffeisen dezvoltă în fiecare zi o relație constructivă între bancă și clienți, răspunzând cu promptitudine întrebărilor și sugestiilor clienților și prin oferirea celor mai simple și accesibile soluții.

Grupul Raiffeisen este reprezentat în România prin: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment România, Raiffeisen Banca pentru Locuințe, Raiffeisen Bank.

4.1.1. Prezentarea centralei Raiffeisen Bank

Structura rețelei de unități ale băncii Raiffeisen s-ar prezenta astfel:

Centrala băncii;

Sucursale județene – în fiecare județ din țară se afla amplasat un sediu al băncii;

Filiale (subordonate organizatoric și funcțional sucursalelor) în unele orașe ale țării și, în unele cazuri, la nivelul sectoarelor municipiului București;

Agenții, subordonate filialelor sau, în unele cazuri, chiar sucursalelor.

Această rețea națională de sucursale, agenții și reprezentanțe ajung la un număr de 210 de locații (41 de sucursale, 146 de agenții, 23 de reprezentante).Sediul central al Raiffeisen Bank România se afla in București.

Funcțiile si atribuțiile centralei Raiffeisen Bank:

elaborează strategia de dezvoltare a băncii;

stabilește politica de creditare, dezvoltare în țară și străinătate sau de fuziune și achiziții;

efectuează studii de marketing;

acordă servicii de consultanță, audit;

organizează acțiuni de pregătire a cadrelor;

unițiază colaborări cu bănci din țară ș străinătate;

asigură lichidități și fonduri de creditare unităților subordonate (filiale, sucursale, agenții);

stabilește nivelul dobânzilor și comisioanelor;

stabilește plafoane de credite pentru unitățile subordonate;

contactează împrumuturi și plasamente de pe piața interbancară;

asigură echilibrul între resurse și plasamente.

Elaborează norme pentru fiecare activitate și serviciu în parte (decontări, operațiuni de casă, încasări și plați, evidența contabilă, creditare etc.);Angajează, promovează, concediază personalul de conducere din unitățile subordonate.

4.1.2. Organigrama agenției din Iași (str. Ștefan cel Mare)

4.1.3. Prezentarea sucursalei Raiffeisen Bank – Iași

Director Agenție – asigurarea organizării activității personalului și a gestionării eficiente a resurselor agenției; supervizarea activității agenției; extinderea portofoliului de clienți; atingerea obiectivelor anuale, respectiv, lunare, de extindere a portofoliului de clienți ai băncii; cunoașterea în detaliu a gamei de produse și servicii retail oferite de bancă și actualizarea cunoștințelor în acest scop.

Coordonator de Servicii și Operațiuni – acordarea de informații clienților; promovarea produselor băncii; operarea ordinelor de plată și a cecurilor; efectuarea de plăți externe; alimentarea cardurilor de salarii ale clienților; efectuarea de tranzacții WESTERN UNION; lichidarea depozitelor clienților și constituirea altora noi; predarea cardurilor clienților; verificarea rapoartelor și a încasărilor în valută.

Teller – promovarea și vânzarea produselor băncii în relațiile cu clienții, încasarea ratelor și a convențiilor băncii, administrarea banilor la caserie, schimb valutar, deschideri de conturi.

Seller – vânzarea produselor băncii: depozite, credite, carduri de credit, produse de economisire, investiții, convenții de salariu; vânzarea produselor constă în atragerea de noi clienți din contactare telefonică și vizita la sediu; operațiuni bancare: ordine de plată, schimb valutar, dispoziții de plată; stabilirea și organizarea întâlnirilor și implicit creșterea vânzărilor.

Studiu de caz :

Ofițer tranzacții (Back Office) – prelucrarea și autorizarea ordinelor de plată, efectuarea de plăți externe, prelucrarea cecurilor și biletelor la ordin, efectuarea de schimburi valutare primite de la clienți, verificări și înscrieri în CIP, salarii, deschidere CT, PJ, PFA, IND, verificare rapoarte zilnice, raportare zilnică a trazacțiilot ce depășesc 15.000 EUR sau echivalent în LEI; comandă formulare,pliante,protocol,rechizite; recepție achiziții; verificări la Registrul Comerțului, etc.

4.2. Servicii de custodie și depozitare

Raiffeisen Bank S.A prin Divizia Trezorerie și Piețe de Capital / Direcția Servicii Titluri și Grupul Operațiuni Custodie și Depozitare / Departamentul Back Office Trezorerie și Piețe de Capital / Direcția Operațiuni, este autorizată de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare C.N.V.M. să desfășoare următoarele activități pe piața de capital:

custodie, prin Atestatul CNVM nr. 462 / 27.06.2006, modificat prin Decizia nr. 2203 / 22.08.2006, înscrisă în Registrul C.N.V.M. sub nr. PJR01INCR/400009.

depozitare prin Decizia C.N.V.M. nr. 54/08.01.2004, înscrisă în Registrul C.N.V.M. sub nr. PJR10DEPR/400009.

Servicii de custodie

Raiffeisen Bank S.A. a fost autorizată de către C.N.V.M. să presteze pe piața de capital servicii de investiții financiare conform art. 5 alin. 1 pct. 2 lit. a) și e) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, respectiv "servicii conexe": a) custodia și administrarea de instrumente financiare; e) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm.
Raiffeisen Bank S.A. nu este autorizată să efectueze servicii de intermediere a ordinelor clienților pe piața de capital.

Pentru protejarea activelor Clientului, Raiffeisen Bank S.A., prin Direcția Servicii Titluri, este membru la Fondul de Compensare a Investitorilor, instituție ce compensează în mod egal și nediscriminatoriu investitorii în limita unui plafon maxim prevazut în Regulamentul C.N.V.M. nr. 3/2006, cu modificările și completările ulterioare, plafon pentru care România a negociat perioade de tranziție în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Pentru a putea beneficia de serviciile oferite de către Raiffeisen Bank S.A., Direcția Servicii Titluri recomandă parcurgerea următoarelor etape:
a) deschiderea unui cont curent la Raiffeisen Bank S.A.;
b) semnarea contractului de custodie și intermediere cu Raiffeisen Bank S.A.;
c) completarea și semnarea Cererii de deschidere cont pentru operațiuni de custodie.

Servicii de depozitare

Raiffeisen Bank S.A. a fost autorizată de către C.N.V.M. să presteze pe piața de capital servicii de investiții financiare, conform art. 70 din Legea 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:

păstrarea în condiții de siguranță a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) prin deschiderea, în numele fiecarui OPC, de conturi de valori mobiliare și conturi bancare pentru decontarea tranzacțiilor;

controlul permanent, din punct de vedere al respectării legalității, asupra operațiunilor societăților de administrare a investițiilor;

înregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care le deține un OPC; efectuarea plăților din contul OPC și disponibilizarea instrumentelor financiare, numai la primirea instrucțiunilor corespunzatoare de la societatea de administrare a investițiilor;

certificarea valorii activelor totale și a activelor nete în baza documentelor specifice; certificarea numărului de investitori și a valorii unitare nete, pentru fiecare zi lucrătoare.

4.3. Acreditivul reprezintă o modalitate de plată, constând în angajamentul unei bănci (banca emitentă), asumat la cererea și pe baza instrucțiunilor clientului sau (ordonatorul), de a efectua plata documentelor (la vedere sau la scadență) dacă acestea sunt conforme cu termenii și condițiile acreditivului, Reglementare Internaționala – Publicațiile ICC 500.
Moneda: RON, EUR și USD și orice altă valută acceptată de bancă.

Părți implicate în derularea unui acreditiv sunt:

Ordonatorul (cumpărătorul)- cel care ordonă emiterea acreditivului;

Banca emitentă (banca cumpărătorului);

Beneficiarul (vânzătorul)- cel în favoarea căruia se emite angajamentul de plată;

Banca avizatoare- care este banca beneficiarului (vânzătorului);

Banca confirmatoare (o bancă intermediară dacă nu există relație directă de corespondență).

Avantaje și beneficii:

Cea mai bună protecție ca exportator;

Pentru dvs. înseamnă asigurarea unor riscuri minime de neplată.

Acreditivul Raiffeisen este un instrument sigur de plată recunoscut la nivel internațional.

Scontarea documetelor în cadrul acreditivului :

Produsul este utilizat în cazul contractelor comerciale care prevăd ca modalitate de decontare acreditivul documentar cu plata la termen.

Scontarea se va efectua la primirea confirmării de plată de la banca emitentă.

Avantajele companiei în cazul scontării documentelor în cadrul acreditivelor:

Imediat după efectuarea livrșrii, compania exportatoare primește contravaloarea în numerar a mărfurilor sau serviciilor furnizate, diminuate cu cheltuielile de scontare, astfel încât, prin creșterea lichidității, își poate asigura continuitatea procesului de producție;

Se eliberează resurse financiare în vederea abordării de noi tranzacții;

Compania nu mai este nevoită să apeleze la împrumuturi bancare;

Riscurile care apar ca urmare a fluctuației ratei de schimb valutar sunt asumate de bancă;

Compania va economisi timpul necesar administrării și încasării debitelor.

4.4. Incasso-ul

Incasso-ul, ca modalitate de plată, înseamnă tratarea de către bănci a documentelor comerciale sau financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri) în conformitate cu instrucțiunile primite de la exportator, cu scopul de a:

Obține plata și/sau acceptarea;

Remite documentele contra plată și/sau acceptare;

Remite documentele în baza altor termeni și condiții.
De regulă, incasso-urile sunt supuse URC 522 (Uniform rules for collections) ale Camerei Internaționale de Comerț, Paris.

4.5. Soluții avansate de Cash Managament

Reprezintă acele soluții personalizate care îmbină avantajele sistemelor informatice moderne cu nevoile specifice ale companiei pe care o reprezentați. În plus, Raiffeisen Bank vă pune la dispoziție toate informațiile necesare pentru reconcilierea automată a încasărilor și plăților cu facturile, prin crearea de legături cu sistemele contabile. Toate acestea sunt special create pentru a eficientiza la maximum activitatea companiei pe care o reprezentați, reducând totodată costurile specifice.

Încasări și plăți în lei și valută
Avantajele efectuării încasărilor și plăților folosind Raiffeisen Bank, utilizând oricare dintre instrumentele de încasare sau plată, derivă din principalele caracteristici ale băncii:

Rețea teritorială de peste 500 unități;

Sistem IT care permite procesarea on-line a operațiunilor ordonate de către clienții băncii; acces la cont din oricare din cele peste 500 de unități teritoriale.

Creditarea conturilor clientului în timp real – Infrastructura specifică Raiffeisen Bank garantează maximum de rapiditate proceselor de încasări și plăți și deci, optimizarea fluxului de numerar al companiei dumneavoastră, cu impact pozitiv asupra întregii activități.

Raiffeisen Bank vă oferă produse tradiționale de cash management: încasări și plăți în lei și în valută prin diverse instrumente de plată (ordin de plată, cec, bilet la ordin) la un nivel calitativ superior, cu avantaje reale pentru compania dumneavoastră.

Motive pentru a alege Banca Raiffeisen:

Acces la cont în oricare dintre cele peste 200 de unități din teritoriu și prin intermediul canalelor alternative Raiffeisen Direct și myBanking;

Cel mai bun cut-off-times de pe piața bancară;

Procesarea on-line a operațiunilor ordonate;

Creditarea conturilor în timp real, optimizarea fluxului de numerar al companiei și, deci, maximizarea rezultatelor financiare;

Nivel de servicii constant ridicat în intreaga țară.

Direct Debit

Serviciul permite colectarea creanțelor de la clienții companiei dumneavoastră în mod automat și este larg utilizat de firme care au de primit încaăari de la un numar mare de plătitori în mod regulat (cum ar fi cele de telecomunicații, asigurări, furnizori de utilități: gaz, apa etc.).
Avantaje pentru compania dumneavoastră:

Planificare optimă a cash-flow-ului companiei;

Minimizarea costurilor de colectare și reconciliere;

Reconciliere imediată și lipsa erorilor.

Avantaje pentru clienții companiei dumneavoastră:

Comoditate în plata facturilor;

Evitarea consumului de timp necesar deplasării la ghișee;

Degrevarea de grija plății facturilor;

Posibilitatea de a efectua direct din contul curent plata facturilor emise de dumneavoastră pentru un terț abonat, non-client Raiffeisen Bank.

Administrarea încasărilor

Serviciul se adresează firmelor ce primesc încasări de la un număr foarte mare de clienți cu largă răspândire geografică (de exemplu, companii de telecomunicații, de asigurari, de utilități). Serviciul permite încasarea în timp real a sumelor de la clienții companiei, indiferent de modul în care sunt realizate plățile (numerar, ordin de plată, cecuri, bilete la ordin, Direct Debit, myBanking) și indiferent de locația în care se primește încasarea. Se va avea un singur cont colector central, fără a fi nevoie să se deschidă conturi în sucursalele locale. În plus, pentru fiecare încasare se va primi informații suplimentare, sub forma unui fișier electronic, ceea ce va permite realizarea reconcilierii automate a facturilor cu încasările.

Avantaje:

Creditarea conturilor în timp real și, deci, posibilitatea utilizării rapide a sumelor încasate;

Reconcilierea imediată a încasărilor cu facturile;

Reducerea costurilor de operare și a riscurilor de operare;

Diminuarea erorilor.

Concentrarea lichidităților

Serviciul se adresează companiilor cu prezență teritorială, care realizează încasări locale (prin orice instrument: numerar, ordin de plată, cec, bilet la ordin), dar administrează aceste încasări în mod centralizat: lanțuri de magazine de retail, distribuitori, utilități etc. Încasările se realizează în conturi locale al căror sold este transferat la sfârșitul zilei într-un cont central.
Avantaje

Administrarea mai ușoara a fondurilor;

Încasarea sumelor în timp real.

MultiCash Corporatii

MultiCash este o soluție software structurată care permite gestionarea optimă a plăților și încasărilor. Aplicația este utilizată în prezent de peste 200.000 de clienți corporativi, fiind deci îndelung testată și perfectionată. Programul standard se instalează pe calculatoarele din biroul dumneavoastră și permite următoarele operațiuni:

Vizualizarea extrasului de cont zilnic și a extrasului intermediar actualizat în timpul zilei, din oră în oră;

Vizualizarea soldurilor conturilor actualizate în timpul zilei din oră în oră;

Efectuarea de plăți domestice în lei: buget, transferuri inter și intrabancare;

Efectuarea de plăți Internaționale, în diferite valute;

Efectuarea plăților cu multiple aprobări și nivele de semnături, asigurând verificarea automată a limitelor pe fiecare ordin de plată în conformitate cu specimenul dumneavoastră de semnătură;

Exportul/Importul datelor din/în alte sisteme contabile;

Recepționarea Buletinului de Trezorerie (cursul oficial BNR, cursul RBR spot, forward, Piața monetară);

Transmiterea/primirea de fișiere tip text.

Avantaje:

Servicii bancare direct din biroul dumneavoastră: instalarea aplicației, instruirea utilizatorilor și asistență tehnică gratuită;

Siguranța și confidențialitate – acces restricționat de parole, comunicație criptată, securizată cu banca, autentificarea utilizatorilor prin semnătură digitală;

Acces rapid la tranzacțiile procesate pe conturi, informații care sunt actualizate din oră în oră;

Rapiditate în efectuarea plăților și în obținerea extrasului de cont;

Eficiență în gestiunea încasărilor și plăților;

Reducerea resurselor și costurilor implicate.

FREe-WAY

Acest serviciu permite confirmarea electronică a plăților (în mai puțin de două ore) către diverse birouri vamale direct de către bancă, fără a mai fi nevoie de confirmarea acestora pe hârtie și, deci, de deplasarea reprezentantului companiei la bancă pentru preluarea exemplarului verde al ordinului de plată. Serviciul este utilizabil doar pentru plățile ordonate prin MultiCash și este deosebit de util companiilor care realizează regulat importuri.

Avantaje:

Accelerarea întregului proces de primire a liberului de vamă;

Reducerea costurilor legate de operațiunile vamale.

Începând cu data de 11 mai 2008, a intrat în vigoare cele două ordonanțe de urgență ale Guvernului (OUG nr. 38/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului și OUG nr. 39/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin), publicate în Monitorul Oficial Nr. 284 din 11 aprilie 2008.

La nivel național s-a desfășurat un proiect special constând în implementarea unei soluții de decontare electronică a instrumentelor de debit, plătibile în Lei, pe circuit interbancar, precum și adaptarea legislației relevante astfel încât să se asigure reducerea ciclului de compensare și decontare în concordanță cu cele mai bune practici în domeniu. Termenul de intrare în funcțiune a fost 10 octombrie 2008.

I. Formulare instrumente de plată de debit:

Se pot ridica noile formare de instrumente de debit din toate agențiile Raiffeisen. În

același timp, reamintim că se pot folosi în continuare vechile formate de instrumente

de debit până la epuizarea acestora.

II. Decontarea instrumentelor de plată de debit, plătibile în Lei, pe circuit interbancar:

Începând cu data de 10 octombrie 2008, decontarea instrumentelor de plată de debit,

plătibile în Lei, pe circuit interbancar se realizează după cum urmează:

instrumentele în format nou se decontează centralizat, în format electronic, prin Sistemul Electronic de Plăți (SEP), încasarea durând 2 zile lucrătoare de la prezentarea instrumentului la bancă, de către clientul beneficiar, în cut off time-ul specific fiecarei bănci.

Astfel, în cazul Raiffeisen, un instrument depus până la ora 12.00 se va încasa în 2 zile lucrătoare, iar un instrument depus după ora 12.00 se va încasa în 3 zile lucratoare, cu condiția să nu se primească refuz la plată de la banca plătitoare.

instrumentele în format vechi se decontează, de asemenea, centralizat însă, prin

Casa de Compensare pe suport hârtie București pe două circuite de decontare, după cum urmează:

1. circuit local – corespunde cazului în care atât beneficiarul, cât și plătitorul au

conturile deschise la unități bancare din București și prezentarea instrumentului a fost facută într-o agenție bancară din București. Încasarea dureaza 4 zile lucrătoare de la prezentarea instrumentului la bancă, de către clientul beneficiar, în cut off time-ul specific fiecărei bănci. Astfel, în cazul Raiffeisen, un instrument depus înainte de ora 12.00 se va încasa în 4 zile lucratoare, iar unul depus după acestă oră se va încasa în 5 zile lucrătoare, cu condiția să nu se primească refuz la plată de la banca plătitoare.

2. circuit național – corespunde cazurilor în care nu sunt îndeplinite condițiile de la circuitul local. Încasarea durează 8 zile lucrătoare de la prezentarea instrumentului la bancă de către clientul beneficiar, în cut off time-ul specific fiecărei bănci. Astfel, în cazul Raiffeisen, un instrument depus înainte de ora 12.00 se va încasa în 8 zile lucratoare, iar unul depus după acestă oră se va încasa în 9 zile lucrătoare, cu condiția sa nu se primească refuz la plată de la banca plătitoare.

III. Cut Off Time (COT):

COT de prezentare la bancă a instrumentelor de debit, plătibile în Lei, pe circuit

interbancar stabilit de către Raiffeisen Bank este ora 12:00; se aplică atât formatului vechi, cât și formatului nou.

Datorită modificării orarului de funcționare al Casei de Compensare pe suport hârtie

București și anume, extinderea ședinței de compensare de la 10:00-12:00 la 10:00- 16:00, încasările pe conturile clienților beneficiari ai instrumentelor de debit interbancare, plătibile în Lei, vor fi procesate de către bănci începând cu ora 16:00.

IV. Completarea corectă a noilor formate de instrumente de debit, plătibile în Lei: Pentru evitarea întârzierilor în decontare, se transmit principalele modificări intervenite în completarea instrumentelor de debit:

instrumentele de plată de debit plătibile în Lei se completează cu majuscule, singurul câmp care este acceptat a fi completat cu litere mici este câmpul suma în litere;

nu se mai ștampilează instrumentele de plată de debit, plătibile în Lei, semnăturile autorizate fiind suficiente;

instrumentele de plată de debit exprimate în valută și care sunt plătibile în Lei vor avea înscrisă sintagma "în RON" după suma în litere.

Atașat se vor găsi modelele de completare ale cecului, cambiei și biletului ordin, cu precizarea că se așteaptă ca, în curând, să fie oficial faptul că în campul "Semnătura trăgător"/ "Semnătura emitentului" nu se va mai înscrie în clar numele persoanei care se obligă.

4.6. Decontarea instrumentelor clasice de plată prin aplicația SPID

SPID = sistem de procesare a instrumentelor de debit.

Aplicația SPID – Înregistrare ID și validările aplicației:

Instrumentele de plată de debit (ID) plătibile în LEI ce au fost acceptate la unitatea RBR pentru a fi decontate pe circuit intrabancar vor fi introduce în aplicația SPID în vederea procesării automate. În funcție de tipul de ID care urmează a fi procesat (cec sau cambie/bilet la ordin) se selectează ecranul de procesare corespunzător. În ecran apar următoarele câmpuri de procesare:

a unui cec: serie cec; număr cec; cont/IBAN beneficiar; cont/IBAN plătitor; suma tranzacției; data plății (dacă e în custodie, completată de user ca data scadenței ID); data emiterii;

în ecranul de procesare a unei cambia/bilet la ordin : singura diferență este faptul că "seria" și "numărul" ID se completează automat: "seria" UUUNNN, unde UUU codul unității fiind înrolat contul beneficiarului, iar NNN – număr de ordine secvențial, pe zi, la unitatea responsabilă și "număr" – ZZLLAAAA.

tranzacția postată în aplicația SPID apare în LISTA ID postate; raport TELLER (postată).

Raportul TELLER este un raport on-line (poate fi generat oricând în cursul zilei) care include ID-urile înregistrate în aplicația SPID de către userul repsectiv până în momentul generării, cu statusul din acel moment pentru fiecare ID în parte.

Pot fi: "postată" (on-line, înregistrate anterior COT Operațional); COT Reprocesare (din cauza lipsei de fonduri în contul plătitor); tranzacție cu plată parțială din COT reprocesare; cu refuz de plată; "custodie" (scadența e dată în viitor); cu plata a-II-a zi lucrătoare (autorizată pentru procesare); cu "hold" (avertizare pentru ștergere prin custodie); etc.

Aceste rapoarte se verifică încrucișat (dacă nu se dă persoanei cu atribuții de supervizare) – se semnează în "cecklist raport teller" (OTC – ofițer tranzacții clienți).

4.7. Raiffeisen Bank vă ofera serviciul de transferuri rapide de bani prin intermediul Western Union.
Acest serviciu permite transferul electronic de numerar de la/la oricare din agenții Western Union, putându-se primi sau trimite bani oriunde în lume, fără a se folosi conturi bancare, cărți de credit sau ordine de plată.
Will Call
Money Transfer: transferuri între persoane fizice. Permite clienților să trimită și să primească bani, prin intermediul oricărui agent Western Union, oriunde în lume, în câteva minute.
Quick Pay
Cel mai rapid, sigur și demn de încredere mijloc de plată folosit pentru ca o companie să primească sume de bani transmise de clienții săi din întreaga lume. Aceste fonduri primite de persoanele juridice străine, înregistrate în sistemul Western Union, vor fi direct depozitate în contul bancar al acestora.
Quick Cash
Serviciu ce oferă o modalitate sigură și rapidă pentru o companie de a trimite fonduri, prin intermediul rețelei Western Union, clienților săi sau salariaților oriunde în lume.

Avantajele serviciului Western Union

Accesibilitate: orice persoană fizică sau juridică are acces la serviciul Western Union, conform reglementărilor în vigoare.

Simplitatea folosirii: sumele se pot transmite prin rețeaua Western Union fără a mai fi necesară completarea unui formular, în limita plafoanelor stabilite.

Siguranta: sistemul informatizat al rețelei Western Union asigură maximă securitate a transferurilor.

Rapiditate: încasarea în câteva minute a sumelor expediate, în orice colț al lumii, Western Union fiind cel mai rapid sistem de transfer al banilor în acest moment (în maxim 10 min. de la depunere).

Promoții cu premii atractive.

Transferuri și în Ron pe teritoriul României cât și în străinatate.

Cum procedați pentru a folosi serviciul Western Union?

persoana care urmează să primească/să trimită o sumă de bani se prezintă la cea mai apropiată unitate a Băncii care oferă serviciile de transfer Western Union, unde trebuie să prezinte un act de identitate valabil (buletin sau carte de identitate pentru rezidenți și pașaport pentru nerezidenți) și MTCN-ul(codul unic din 10 cifre aferent fiecărei tranzacții).

destinatarul unui transfer trebuie să cunoască MTCN-ul, numele expeditorului, țara și localitatea de unde s-au trimis banii și suma transmisă.

La Raiffeisen Bank nu mai este necesară completarea unui formular.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Modalitati, Forme Si Instrumente DE Plata (ID: 122387)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Modalitati, Forme Si Instrumente DE Plata

Copyright Notice

Romania In Sistemul Tratatelor de Prietenie Si Asistenta Mutuala Dominat de Urss

Rolurile Proiectelor

Stilul de Conducere al Managerului Scolar

Elemente Democratice Premise Pentru Politica Externa

Le Groupe Adverbial

2.1. De la robie la asimilare

Copyright Notice

Similar Posts