Modalități de utilizare a noilor tehnologii [607585]

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Cluj-Napoca
2017

Modalități de utilizare a noilor tehnologii
informatice în cadrul disciplinei
Științe ale Naturii

Prof. Coordonator: Delia Muste Studentă: Claudia Sas (Barna)

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 3
Capitolul 1: Repere în evoluția tehnologiei educaționale și impactul asupra procesului de învățare ……… 5
1.1 Apariția conceptului de învățare bazată pe tehnologie. ………………………….. ………………………….. . 5
1.1.2 Învățarea prin tehnologie în România. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.2 Procesul de învățare – un abecedar al învățării ………………………….. ………………………….. …………… 8
1.2.1 Bazele biologice ale învățării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
1.2.2 Stimulul mediilor de învățare asupra creierului ………………………….. ………………………….. ……….. 9
1.2.3 Rolul povestirii în procesul de învățare ………………………….. ………………………….. …………………. 10
1.2.4 Teorii ale învățării cu ajutorul materialor video ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.2.5 Alte teorii educaționale ce explică învățarea prin divertisment ………………………….. ……………. 10
1.2.5 Multimedia și învățarea activă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
1.2.6 Teoria inteligențelor multiple ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
1.2.7 Obiectele educaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 13
1.2.8 Teoriile behavioristă, cognitivistă și constructivistă. ………………………….. ………………………….. . 19
1.3 Stiluri de învățare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
Capitolul 2: Integrarea instruirii asistate de calculator în procesul de predare. ………………………….. …….. 29
2.1 Evaluarea digitală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 32
2.2 E -learning ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
2.3 Problematica implementării unui curs electronic ………………………….. ………………………….. ……… 39
2.4 Portofolii electronice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 40
Capitolul 3: Argumentarea și bazele cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………… 45
3.1 Importanța metodelor didactice, în general ………………………….. ………………………….. …………….. 46
3.2 Metoda clasică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 47
3.2 Noua metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 50
3.3 Instrumente de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 53
3.4 Proiecte de lecție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 65
3.4.1 Proiect de lecție -metoda tradițională ………………………….. ………………………….. …………………… 67
3.4.2 Proiect de lecție -metoda tradițională ………………………….. ………………………….. …………………… 69
3.5 Grila de observare și concretizarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……….. 71
3.6 Opinia părinților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 75

2
3.7 Opinia cadrelor didactice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 77
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 79

3
Introducere

Dacă am ruga un copil să -și imagineze “învățarea “, în mod natural, îi vor veni în minte sala
de clasă și profesorul. Băncile , sălile de clasă, , hârtia, instrumentele de scris, sunt toate parte a
sistemului tradițional de învățare. Ultimul secol a imbogățit acest mediu tradițional cu noi mijloace
de preze ntare a conținutului de învățat, facându -l mai atractiv pentru elevi și mai ușor de predat de
catre profesor.
În prezent, abundă oportunitățile de învățare prin multiple mijloace media – de la poze,
video și web , până la conținut tri -dimensional generat de computer, prezentat cu ajutorul
proiectorului. Cu toate acestea, se impune întrebarea: oferă aceste tehnologii educaționale, alături
de conținutul disponibil, un rezultat îmbunătățit în procesul de învățare ? Cercetări amănunțite pe
marginea acestui subiect oferă dovezi concludente că elevii pot învăța fiind ajutați de tehnologie.
De-a lungul timpului, mai mult de 50 de studii au fost realizate, câteva dintre ele având o
viziune futuristica, folosind tehnologii de ultimă oră (video -conferință, realitate virtuală,
dispozitive portabile inteligente), pentru a facilita procesul de în vățare. Unul dintre cele mai mari
proiecte si studii de acest fel a fost demarat de către compania Apple in anul 2008, demonstrând
multiple avantaje în ut ilizarea tehnologiei în procesul educațional.1
Această explorare a tehnologiilor educaționale și a modului în care influențează predarea
unei materii cu mare potențial vizual, precum Geografia, incepe cu o scurt ă istorie a dezvoltării
tehnologiei pe parcursul ultimului secol. Mă voi limita la prezentarea tehnologiilor ce sunt folosite
cu scop educațion al.
Următorul capitol enumera si prezintă teorii referitoare la modalitățile de învățare . Voi
discuta, pe scurt, despre procesul neurologic și rezultatul interacțiunii cu mediul înconjurător,
despre învățarea ca un efort de a face conexiuni logice pentru a găsi un înțeles, precum și despre
conceptul “multimedia” și folosirea lui ca mediu de învățare. Studiile care descriu procesul de
învățare , inclusiv referințele pe care le voi menționa în această lucrare, sugerează că tehnologia
are potențial, și chiar reușește, să faciliteze învăț area; are avantajul de a prezenta atractiv și dinamic
noile informații, încurajând stabilirea de noi conexiuni î ntre cunoștințele deja acumulate și cele
noi.
Nu în ultimul rând, această lucrare își propune să prezinte soluțiile existente, câteva dintre
posibilitățile de intergrare a tehnologiilor IT disponibile în școlile din România , precum și
compatibilitatea dint re acestea și programa școlară. Datorită ariei vaste a domeniului evocat ,
precum și al evoluției rapide, această lucrare nu -și propune să prezinte o imagine completa asupra
subiectului, informațiile și tehnologiile menționate fiind cele disponibile la momentul scrierii
lucrării.

1 Apple Computer, Inc. Changing the conversation about teaching, learning and technology: A report on 10 years of
ACOT research. Cupertino, CA, 2008. Cap. Apple Classrooms of Tomorrow.

4
În scrierea lucrării am încercat, pe cât posibil, să apelez la studii relevante ale cercetătorilor
/ autorilor români, iar pentru studiile autorilor internaționali, am urmărit integrarea cât mai strânsă
și aplicabilitatea în sis temul de educație românesc.
Deși această lucrare oferă cercetări și exemple care sugerează ca integrarea tehnologiilor
IT cu mediul educațional crește eficiența învățării, o atenționare este necesară . Așa cum este cazul
cu majoritatea eforturilor de cercet are, acest studiu este limitat. Învățarea este un proces complex,
la fel și studiul învățării în sine. Este imposibilă identificarea și c ontrolul fiecărei variabile ce
afectează învățarea, pentru a face o recomandare a unei anumite metode care să ofere cel e mai
bune rezultate (ex. Învățareea bazată pe internet – cursurile online) .
Cititorul va primi informații importante și convingătoare ce înclină în favoarea tehnologiei
ca mijoc de învățare. Această lucrare prezintă studii clasice care au rămas necontest ate de -a lungul
timpului, precum și studii moderne care accentuează și completează descoperirile precendete.
Împreună, aceste studii scot in evidență rezultatele obținute prin tehnol ogiile de invățare asistată
de computer și de televiziune.

5
Capitolul 1: Repere în evoluția tehnologiei educaționale și impactul
asupra procesului de învățare

“Mediul reprezintă mesajul” – Marshall McLuhan, 1964 .
Termenul “tehnologie educațională ” de cele mai multe ori creează imaginea unei tehnologii
tangibile, folosită pentru predarea sau prezentarea de conținut – cu alte cuvinte, mediul. De la
simple ilustrații grafice și proiectări de filme și diafilme, până la mult mai complexele computere
cone ctate la internet , aceste instrumente au o mare importanță în ecuația educării cu ajutorul
tehnologiei. Aceste instrumente au o istorie comună, dezvoltarea și evoluția lor în secolul 21 este
punctată de utilizări atât în sistemul de înățământ tradițional, cât și în cel netradițional.
Deși istoria modernă înfățișează tehnologii fizice potrivite scopului învățării, aceste unelte
ar fi nefolositoare fără disponibilitatea unui conținut potrivit. Este de remarcat schimbarea treptata
de perspectiva din prezentare a următoare – de la focusarea spre tehnologie, la cea spre conținut,
odată cu trecerea timpului.

1.1 Apariția conceptului de învățare bazată pe tehnologie.

Cu toate că folosirea ilustrațiilor vizuale în învățământ își are originile cu mult inainte de
secolul 20, nașterea învățământului bazat pe tehnologie coincide cu introducerea mijloacelor
audio -vizuale în școli. Acest procedeu a fost adoptat la scară largă in Statele Unite ale Americii la
începutul secolului 20, urmând a fi adoptat treptat și în școlile românești începand cu anii ’90. De
cele mai multe ori, școala era nevoită să stocheze materialele audio -video în condiții speciale,
pentru prelungirea durat ei de viață și implicit a numarului de utilizări, acest fapt se datorându -se
fragilității mediului pe care erau stocate informațiile (casete audio, video). În consecință, sistemul
era cunoscut în lume ca “muzeul școlii”. Tot în această perioadă, televiziunile au început să ofere
programe educaționale cu subiecte diverse: Geografie, Istorie, Biologie ; un exemplu notabil de
program educa țional românesc este “Tele-Enciclopedia”.
La nivel mondial referiri la “educa ția vizual ă” există încă din 1908, când compania
Keystone View a publicat Visual Education , un ghid pentru profesori ce încuraja folosirea
diapozitivelor în procesul de predare.2 În 1910, a fost publicat primul catalog de filme educaționale
și, în același an, siste mul public de învățământ din Rochester, NY, a fost primul care a adoptat
aceast nou ajutor în predare. În 1913, Thomas Edison a afirmat: “Cărțile vor fi în curând învechite,
[…] este posibil să învățăm fiecare ramură a științei prin imagini în mișcare (n .s. filme). Sistemul
nostru de educație va fi schimbat complet în 10 ani. ”3

2 History of Instructional Technology . Paul Saettler – Martie, 1968
3 History of Instructional Technology , p. 68. Paul Saettler – Martie, 1968

6
Deși viziunea lui Edison referitoare la schimbarea dramatică a sistemului educațional nu a
avut loc în totalitate, instruirea vizuală a devenit comună în peste 20 de institutii reputate din lume.
În perioada prevăzută, 12 dintre cele mai prestigioase sisteme scolare au adoptat și stabilit catedre
de educație vizuală, precum și cinci jurnale ce tratau același subiect.
Intre anii 1920 -1930, domeniul educației vizuale a cunoscut o i mportantă creștere în
interdependență cu tehnologii precum transmisia radio, inregistrar ea sunetului și filmele cu voce
(Finn, 1972; McCluskey, 1981). Cel de -al doilea Razboi Mondial, a contribuit cu un nou pas în
creșterea instruirii vizuale, majoritatea sesiunilor de instruire se făceau cu ajutorul proiecției de
filme educative, lucru ce a dus la o asimilare mai rapidă a cunoștințelor necesare în ce privește
elevii, cât și soldații. Un numar de 55.000 de proiectoare au fost cumparate cu scop educativ, iar
la nivel național, peste 1 miliard de dolari a fost investit în dezvoltarea de conținut educativ.4
Eforturile de a găsi noi metode de învățare pentru pregătirea soldaților, au fost un factor
decisiv în câștigarea războiului. Un general german, cu respect în fața puterii antrenamentului
vizual, a spus: “Am calculat perfect totul, exceptând viteza cu care America a putut sa -ti antreneze
oamenii. Marea noastră eroare a fost subestimarea rapidității și eficienței educației prin film. ”5
Odată cu anii ’50, inter esul în televiziune ca mediu de învățare a crescut, doi factori
influențând mult extinderea acestei metode la nivel global: apariția canalelor sau programelor
educative în majoritatea țărilor dezvoltate, precum și investiția făcută de acestea în dezvoltare a
domeniului educativ -audio -vizual din nevoia de a adapta conținutul la metodele p articulare de
educație folosite și de a face disponibile aceaste materiale localizate în limba maternă.
În anii ’60 , în timp ce avântul televiziunii intructiv -educative cunoaște o atenuare, o altă
ramură a educației vizuale se dezvoltă rapid – învățarea asistată de calculator. Aceasta oferea
promisiunea adaptării perfecte după nevoile elevului. Primul program realizat cu acest scop a fost
dezvoltat de IBM, totusi echipame ntele ocupau un spatiu foarte mare, erau foarte costisitor de
întreținut; din această cauză nu au fost implementate la scară largă niciunde în lume.
Perioada 1970 -1980 a fost marcată de apariția computerului personal, tehnologie mult mai
compactă și mai ac cesibilă decât computerele precedente, ceea ce a stimulat multe scoli, la nivel
global, să achiziționeze unul sau mai multe computere, unele școli înființând laboratoare de
calculatoare. Cu toate că tehnologia devenea din ce în ce mai accesibilă, profesori i au întâmpinat –
o cu ezitare, refuzând ani la rândul să folosească noile instrumente. Lipsa de cunoștințe de operare
a noilor computere, precum și frica de a adopta noua tehnologie. Tendința la acea vreme era de a
vedea tehnologia ca pe instrume ntul care v a înlocui profesorul.

1.1.2 Învățarea prin tehnologie în România.
Începând cu anii ’90, computerele încep să fie folosite și în școlile românești, în mare parte
datorită unui program național de dotare a școlilor și liceelor cu laboratoare de informatică. Spre

4 Instructional Technology: Foundations, p. 15. Robert M. Gagn é, ed. Routledge Taylors & Francis, 2010
5 Instructional Technology: Foundations, p. 17. Robert M. Gagn é, ed. Routledge Taylors & Francis, 2010 | citat din
Olsen and Bass, 1982, p.33

7
finalul decadei aceste laboratoare au început să fie interconectate pentru a permite comunicarea
prin email, ca mai apoi să beneficieze și de conexiuni internet.
Deși sistemul de educație românesc a adoptat noile instrumente cam în același timp cu re stul
țărilor est -europene, ele nu au fost folosite pentru intreg curriculumul, ci în mare parte, doar pentru
informatică. Cu toate acestea, odată cu răspândirea și disponibilitatea Internetului către utilizatorul
casnic, profesorii au găsit o sursă nouă de conținut pe care sa -l folosească în predare.
Profesorii au realizat că pentru a folosi Internetul ca mod de învățare eficient, e nevoie să se
implice activ în organizarea unui sistem de educație bazat pe tehnologie, nu numai să lase elevii
să se delectez e cu programele educaționale disponibile. Astfel s -a ridicat problema accesării și
evaluării conținutului de către profesori și dezvoltarea de activități instructiv -educative care să
integreze conținutul disponibil pe Internet cu materialele tradiționale f olosite în clasă.
Nu numai că trebuie să extragă conținutul potrivit, ci și să îl alinieze cu măiestrie cu cerințele
educaționale, pentru a atinge cel mai bun rezultat. Profesorii trebuie să creeze activități de învățare
care să exploateze eficient și să g ăsească un echilibru între materialele prezentate în clasă, cu cele
prezentate pe baza tehnologiei.
La ora actuală tehnologia este folosită la toate nivelurile de educație, incepând cu gradiniță
– până la facultate, iar cererea pentru folosirea tehnologiei în sistemul de educație este din ce în ce
mai mare, atât din partea părinților cât și din partea elevilor/studenților, devenind parte integrată a
conceptului de clasă modernă.
Relația dintre profesor, elev și tehnologia educațională a fost martoră atât la povești de
success, cât și la eșecuri. Rezistența inițială a profesorilor, total opusă deschiderii elevilor spre
nou, poate afecta procesul de învățare. Profesorii de azi trebuie să participe ș i să învețe împreună
cu elevii în clasă și trebuie să -și asume riscul eșecului de învățare al tehnologiei, uneori neștiind
nici ei răspunsul “corect”.

8
1.2 Procesul de învățare – un abecedar al învățării

Tendința actuală de a face responsabil pe profesor de educația elevului, pune o presiune
considerabilă asupra dascălilor pentru a obține rezultate cât mai bune în dezvoltarea abilităților
elevului precum și în acumularea de informație. De aceea, profesorii au nevoie de dovezi concrete
că experiența multimedia poate oferi un avantaj în creșterea randamentului de învățare, dacă este
folosită optim. Aceste dovezi vin prin înțelegerea modului în care oamenii învață și îmbinarea
naturală a procesului de învățare cu conținutul multimedia educațional.

1.2.1 Bazele biologice ale învățării
Pentru un neurolog, învățarea și memoria sunt atât de intrinsec conectate că nu pot fi
discutate una fără cealaltă. Memorarea de lungă durată a fost mult timp acceptată ca fiind o parte
esențială a procesului de învățare. Procesul începe printr -un stimul neuronal – poate fi un gând, o
preocupare internă de a găsi o soluție (brainstorming), sau un factor extern, precum vizualizarea
imaginilor în mișcare pe un ecran. 6
În cartea sa, Teaching with the Brain in Mind , Eric Jensen descrie cum are loc procesul de
învățare în creier: “[o] celul ă este stimulată electric în mod repetat, iar aceasta stimulează la rândul
ei o celulă alăturata. În acest fel, dacă ulterior un al doilea stimul, ma i slab decât primul, este aplicat
celulei vecine, abilitatea acesteia de a fi stimulată crește ”7, devenind din ce în ce mai susceptibilă
la acel stimul.
Pe măsură ce învățăm ceva nou, o parte din celulele creierului, numite neuroni, dezvoltă
ramificații al e dendritelor, pe care le folosesc în formarea de conexiuni cu celulele vecine. „Când
spunem că celulele se conectează între ele, chiar însemnă că sunt atât de apropiate încât sinapsele
(spațiile dintre celule) sunt cu usurintă folosite în repetate rând uri pentru crearea de conexiuni. ”8
Aceste conexiuni, sau re țele neuronale, pe măsură ce sunt folosite devin din ce în ce mai
puternice. Hanneke van Mier și Steve Peterson, cercetători la Universitatea de Medicină din
Washington, au găsit dovezi ale existenței acestui fenomen utilizând scanări în timp real ale
creierului. S -a dovedit că deși multe zone ale creierului se “aprind” atunci c ând avem o activitate
nouă, această “aprindere” scade pe măsură ce acea activitate devine familiară, învățată.9
Acest proces poate fi asemănat cu explor area unei pă duri. Prima oară cand mergi prin pădure
formezi o cale, nu este cea mai cu rata că rare, are obstacole și plante. Dacă o vei mai parcuge de
câteva ori, îti vei da seama că este din ce în ce mai ușor de mers, pentru ca v egetația a dispărut și
s-a format o potecă. Într -o manieră similară, rețelele neuronale devin mai eficiente pe măsură ce
sunt folosite, iar mesajele între neuroni circulă din ce în ce mai repede și mai ușor.10

6 Instruire Asistată de Calculator – Didactica informatică, p. 34. Adrian Adăscăliței, Ed. Polirom, 2007
7 Teaching with the Brain in Mind, 2nd Edition Revised and Updated, p.14. Eric Jensen, E d. ASCD 2005
8 Teaching with the Brain in Mind, 2nd Edition Revised and Updated, p.14. Eric Jensen, Ed. ASCD 2005
9 Teaching with the Brain in Mind, 2nd Edition Revised and Updated, p.15. Eric Jensen, Ed. ASCD 2005
10 Learning and Memory: The Brain in Actio n, p.87. Marilee Sprenger, 1999.

9

1.2.2 Stimulul mediilor de învățare asupra cre ierului
Procesul de învățare aduce schimbări anatomice la nivelul creierului; cu fiecare nouă
stimulare, experiență, comportament, creierul se poate reorgraniza. Pentru că am fost crescuți în
medii diferite, cu experiențe diferite, fiecare creier este unic . Nici macar gemenii identici nu au
creierul identic.
În anii ’60, diverși cercetători au demonstrat că mediul are o influență substanțială asupra
creierului. Marian Diamon (1967), neurolog de la universitatea din Berkeley, a descoperit modul
în care creie rul poate crește și dezvolta noi conexiuni ca răspuns la stimuli din mediul înconjurător,
prin urmare permițând o comunicare mai eficientă între neuroni și o învățare mai bună.
Cercetarea lui Diamond subliniază importanța ineracțiunii elevului cu mediul de învățare
pentru a dobândi noi cunoștințe. Nevoia de medii potrivite, eficiente, variate, în diverse forme și
mărimi, este inerentă. Willian Greenough a studiat timp de 20 de ani efectele mediilor îmbogățite
și stimulante asupra creierului uman.11 Cercetare a lui identifică două atribute majore ale unui
mediu propice învățării. În primul rând, mediul trebuie să provoace elevul prin noi informații și
experiențe. În al doilea rând, trebuie să ofere o modalitate de a învăța din experiență prin feedback
interacti v.
Primul atribut al ui Greenough demostrează importanța relevanței, un aspect critic pentru
succesul învățării. La nivel biologic, materialul relevant și gândurile pe care le stimulează pot
activa întregi noi rețele neuronale.
“Cu c ât este mai mare numarul de legături și asocieri pe care creierul le face, cu atât mai
multe zone neuronale sunt implicate și informația este imprimată mai puternic în memorie. Pentru
mulți elevi, situația este opusă – informațiile prezentate în sala de clasă nu au relevan ță personală
și deci niciun înțeles. ”12
Stabilirea relevanței conținutului instrucțional este o componentă critică în procesul de
învățare, ridicând necesitatea îmbunătățiri i atractivității materialelor educaționale. Ca o consecință
a acestei nevoi au apărut metodele euristice, ce au fost aplicate în con strucția mediilor de învățare
cu scopul de a identifica factorii necesari creșterii motivației individuale și interpersonale. Pentru
a îmbunătăți motivația individuală, metodele euristice identifică necesitatea integrării unui nivel
echilibrat de provocare și feedback în construirea materialelor educative.
Tehnologia poate crea medii de învățare care susțin facerea de asocieri oferind acces la noi
provocări, contexte și informații. Tehnologia, prin su net, text și imagini, permite utilizatorului să
cunoască oameni, locuri și lucruri ce ar fi greu de cunoscut în lipsa acesteia. Aceste canale, uneori
lucrând individual, alteori împreună, pot crea medii bogate, favorabile acumulării de noi
informații. O st rategie este folosirea unei povești / istorisiri pentru a pune bazele acumularii de noi
cunoștinte.

11 Teaching with the Brain in Mind, 2nd Edition Revised and Updated, p.21. Eric Jensen, Ed. ASCD 2005
12 Teaching with the Brain in Mind, 2nd Edition Revised and Updated, p.92. Eric Jensen, Ed. ASCD 2005

10

1.2.3 Rolul povestirii în procesul de învățare
Tehnica f olosirii poveștilor ca adjuvant în învățare are rădăcini în antichitate. În țări unde
tradițiile orale încă există, poveștile din folclor sunt încărcate de mesaje și învățături morale și
joacă un rol important în educația non -formală. Se pot găsi numeroase exemple de-a lungul istoriei.
Dramaturgul grec Euripide a scris una dintre cele mai vechi piese de teatru anti -razboi, Femeia din
Troia , pentru a adresa răul provocat de război, așa cum numeroși scriitori au ales să folosească
înțelepciunea textelor biblice pentr u a promova educația morală.
Astăzi, televiziunea și cinematografia sunt principalele mijloace de povestire din care,
asemenea perioadei antice, oamenii învață informal. Există multiple dovezi că aceste medii pot
incuraja adoptarea anumitor valori, conving eri și comportamente dintr -o gamă largă de ramuri –
alfabetizarea adulților, responsabilitatea sexual în rândul tinerilor, sănătatea prin educație și
voluntariatul. În ultimii 30 de ani, un numar însemnat de regizori și produ cători de televiziune au
intenț ionat să educe publicul în subiecte considerate importante, folosind canelele media.

1.2.4 Teorii ale învățării cu ajutorul materialor video
Cum învățăm din materialele video ? De -a lungul anilor, doua teorii opuse au ieșit în
evidență în literatura de specialitate. Astfel, cu privire la procesarea cognitivă ce are loc prin
vizionarea materialelor video, se remarcă teoria reactivă și cea activă. Teoria reactivă sugera că
privitorul este o entitate pasivă care poate reacționa doar la stimulii prezentați. Ritmul rapid și
caracterul de divertisment cu care sunt reprezentate materialele educative, nu lasă suficient timp
privitorului să proceseze informația decât la nivel superficial, acest fapt afectând pe termen lung
capacitatea de învățare și rezultatele șc olare.13 Cu toate acestea, studiul nu a reușit să ofere rezultate
concrete care să susțină această teorie. Teoria activă consideră privitorul ca fiind implicat activ, el
putând procesa majoritatea informațiilor văzute la un nivel profund, monitorizând, gând ind,
structurând și acumulând cunosțint ele prezentate. În consecință, vizionarea materialelor video de
către un copil, elev, implică un proces interior complex de activitate cognitivă, care dezvoltă și
maturizează, încurajând învățarea.

1.2.5 Alte t eorii educaționale ce explică învățarea prin divertisment
Teoria stimulării: Mesaje le transmise prin materialul prezentat evoca nuanțe variate ale
spectrului emoțional, ducând la o stimulare ce poate influența comportamentul individului pe
parcursul stării indu se.
Teoria satisfacției pe termen scurt: Mesajul transmis atinge componente afective și
emoționale, inclusiv entuziasmul, perseverența și concentrarea.

13 Television, Imagina tion, and Aggression: A Study of Preschoolers , p. 4. Jerome L. Singer, Dorothy G. Singer , 1981

11
Teoria stimulării interesului: Sugerează că divertismentul poate trezi interesul si imaginația
elevului într-un anumit domeniu, promvând astfel învățarea și creativitatea.

1.2.5 Multimedia și învățarea activă
Teoriile precedent prezentate sugerează că într -adevăr putem învăța urmărind materiale
video ed ucative sau distractive. Poveștile pot susține procesul de învățare, oferind o schelă
ideologică pe care noua informație este organizată. Un motiv pentru care aceste tehnologii
facilitează învățarea este folosirea mai multor medii pentru a prezenta informația. În cazul
televiziunii și filmului, mediul vizual e ste combinat cu cel auditiv pentru a oferi o experiență
bogată pentru privitor.
Vom defini conceptul de multimedia ca o tehnologie care implică mediile de transmitere a
informației în diferite moduri pentru a transmite un mesaj cât mai detaliat și apropiat de modul
natural de percepție al receptorului. Exemplele abundă: impletirea sunetului cu imaginea într -un
material video, imbinarea textului cu imaginea si interactivitatea instruirii asistate de calculator,
etc. Fiecare dintre exemple poate încorpora par tea audio cu cea vizuală în modalități infinite,
limitate doar de creativitatea creatorului de material. Materialul audio poate fi folosit pentru a
transmite o voce sau pentru a provoca emoții prin muzică. Efectele sonore pot sublinia un anumit
concept sau trăire. S -a spus că o imagine valorează cât o mie de cuvinte, iar prin multimedia se pot
oferi un număr nelimitat de imagini.
Pentru mulți, experiența tipică a unei săli de clasă este dată de imaginea unui profesor care
împărtășește cunoștințele prin curs și prezentare. Această tradiție de comunicare unidirecțională a
stat la baza transmiterii informației înc ă din antichitate, cu toate acestea, în ultimul secol, treptat,
este din ce în ce mai contestată. Tehnologiile educaționale au capacitatea de a transc ede spectrul
audio, fiind capabile nu numai să prezinte mai multe medii simultan, ci și să determine elevul să
contempleze asupra informației, să desfășoare activități, să -și rafineze modul de gândire și să
înteleagă mai profund subiectul emis. Acest lucru este posibil grație tehnologiilor multimedia și a
învățării active.
Cercetătorii postulează că explicațiile prezentate în cuvinte și imagini, în contrast cu cele
numai în cuvinte sau numai în imagini, au un impact mai mare asupra elevului, ducaând la un
randament crescut de învățare.
“Conul Experienței” definit de Edgar Dale, oferă informații asupra acestui fenomen. Studiul
lui Dale sugerează că prin diversificarea modalităților de a prezenta conținutul, crește și rata de
absorbție a informației.14
Wiman an d Mierhenry (1969) au restrâns “Conul Experien ței” lui Dale pentru a concluziona
că oamenii în general rețin: 10% din ceea ce citesc, 20% din ceea ce aud, 30% din ceea ce văd și
50% din ceea ce aud si văd.

14 Audio -visual metho ds in teaching, revised edition, p. 93. Dale, E. (1954), New York: A Holt -Dryden

12
“Cunoașterea umană este unică prin faptul că s -a specializat pe absorbția simultană atât a
limbajului verbal cât și a celui non -verbal, precum și a obiectelor, evenimentelor. Mai mult de atât,
sistemul lingvistic este deosebit prin faptul că se ocupă direct atât de asimilarea de informații cât
și de comu nicare (sub formă de vorbire și scriere), în același timp servind un rol simbolic, prin
perspectiva obiectelor non -verbale, evenimentelor și comportamentelor. Orice teorie
reprezentațională trebuie să acomodeze ambivalența cunoașterii umane.”15
Captivarea elevul prin text și imagini s -a dovedit o metodă eficientă de creștere a capacității
de memorare, dar punerea elevului în mijlocul conținutului și făcându -l responsabil, încuranjându –
l să ia decizii în asimilarea informației, duce procesul de învățare pe no i culmi. Spusele lui
Confucius: “Aud, dar uit. V ăd și rețin . Fac și înțeleg.” întăresc argumentul din învățarea prin
practică rezultă prin noi cunoștințe ce se și sedimentează.
Învățarea activă implică punerea elevului în situații în care trebuie să citea scă, să comunice,
să asculte, să contempleze, să gândească profund, să scrie și să raspundă.
Bonwell și Eison au definit următoarele atribute ale învățării active:16
 Elevii sunt implicați în mai mult decât ascultare.
 Se pune mai puțin accent pe transmiterea informației și mai mult pe dezvoltarea
aptitudinilor elevului.
 Elevii sunt implicați în activități de gândire superioară (ex. analiză, sinteză,
evaluare).
 Elevii sunt implicați în activități precum: discuții, compunere, activități kinestezice.
 Un mare accent este pus pe explorarea propriilor atitudini si trăiri.
Punând elevul în controlul mediului de învățare, software -ul educațional poate susține toate
aceste atribute ale învățării.

1.2.6 Teoria inteligențelor multiple
Sursele pentru crearea mediilor de învățare complexe sunt infinite. Putem porni de la citire
și limbă, sport și exercițiu fizic, gândire și rezolvarea problemelor, muzică și artă, precum și de la
mediu înconjurător. Creierul unui copil este dotat cu multiple căi neuronale aștepând să fie
dezvoltate. Aceasta însemnă că este de o importanță critică să expunem elevii la o varietate de
abordări în rezolvarea problemelor. 17
Conform teoriei inteligențelor multiple formulată de H. Gardner, indivizii posedă
numeroase modele mintale, care diferă d e la persoana la persoana, în puncte forte relative și
preferințe. Gardner afirmă că sunt cel puțin opt tipuri distincte de inteligență: lingvistică, logico –
matematică, spațială, musicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală și naturalistă. Punctel e

15 Mental Representations – A Dual Coding Approach, pp. 53. A llan Paivio, Oxford University Press , 1990.
16 Active Learning: Creating Excitement in the Classroom , pp 35. Charles C. Bonwell, James A. Eison, 1991.
17 Multiple Intelligences – The Theory in Practice, pp. 176. Howard Gardner, Basic Books, 1993.

13
forte și slăbiciunile relative dintre aceste tipuri de inteligență dictează modul în care fiecare individ
asimilează informații, percepe lumea și învață.
Inteligența ligvistică: Omul înzestrat cu acest tip de inteligență caută înțelesurile cuvintelor
și sunt pricepuți la folosirea lor, sunt buni oratori (povestitori, avocați) sau buni scriitori (jurnaliști,
poeți, sau cititori împătimiți).
Inteligența logico -matematică: Omul înzestrat cu acest tip de inteligență este cel mai
probabil un om de știință, con tabil sau programator. Este un abil utilizator al numerelor, rațional.
Inteligența spațială: Implică gândirea în poze și imagini; de obicei este vorba de arhitecți,
ingineri, artiști; pot vizualiza tri -dimensional cu ușurință și iși schițează ideile.
Inteligența muzicală: Cel mai bun exemplu sunt muzicienii, cei care percep muzica și se pot
exprima prin muzică; oamenii înzestrați cu o bună ureche muzicală.
Inteligența Kinestezică: Este proeminentă la oamenii care au un bun simț (tactil, mecanici,
făuri tori, chirurgi) sau acelora care își folosesc propriul corp pentru a exprima idei și simțăminte
(atleți, dansatori, actori).
Majoritatea metodelor tradiționale pentru predarea unui anu mit subiect înclină în favoarea
unei abordări lingvistice sau narative. O asemenea abordare nu va avea efectul scontat cu elevii
care răspund mai bine unei descrieri artistice sau naturaliste a subiectului. In plus, nu va dezvolta
acele conexiuni și căi ne uronale care duc la un progres al tipului respectiv de inteligență.
Aici se găsește punctul forte al abordării educației prin tehnologie , încorporând mediul
audio cu cel video (cu alte cuvinte, multi media), permitem educației și învățării să atingă eficie nt
un grup mult mai larg de elevi și să ofere oportunități de devoltare neuronală.

1.2.7 Obiectele educaționale
Obiectele educaționale se pot defini ca reprezentări care au apărut pentru a putea fi folosite
în diverse situații educaționale și se caracteri zează prin natura lor, acestea fiind digitale, utilizând
diverse mijloace media prin care prezintă/transmit date, informații și un aspect deosebit de
important este faptul ca ele pot fi refolosite în diverse situații educaționale. Obiectele educaționale
pot fi clasificate astfel:
a). Obiecte specifice prezentărilor și instruirii: acest tip de obiective se referă la momentele
din cadrul instruirii care au ca scop transmiterea de cunoștințe și care reușesc să atingă obiectivele
propuse. Acest tip de obiect ed ucațional se realizează prin transmiterea de cunoștințe elevilor cu
ajutorul unor prezentări care au menirea de a ușura înțelegerea, punându -se accent pe împărtășirea
de informații calitattive și nu cantitative.
În ceea ce privește utilizarea obiectelor ed ucaționale specifice prezentărilor, acestea sunt
secționate astfel încât să elevii să aibă posibilitatea de a asimila informațiile în ritm propriu,
selectând, analizând și acumulând informațiile în funcție de particularitățile individuale.

14
Obiectele pentru instruire pot exista independent sau în combinație cu alte obiecte
educaționale, nu doar din aceeași categorie, fiind îmbinat în așa fel încât să poată fi folosit ca
mijloc expozitiv de transmitere a informațiilor.
Cu toate că acest tip de transmitere est e predominant în învățământul tradițional, el nu este
deloc de neglijat nici în învățământul modern, în special dacă se face referire la activități precum
explicarea modului în care se rezolvă o problemă.
Elevii nu asimilează informații doar intrând în co ntact cu aceste acestea, ci se folosesc de
aceste informații atunci când trebuie să ia o decizie sau chiar pe întreg traseul cunoașterii.
În ceea ce privește activitățile care pot fi realizate cu ajutorul acestor obiecte educaționale,
se poate face referir e la momentele din cadrul instruirii, de sine stătătoare, dar în care transmiterea
informațiilor se rezlizează utilizând computerul.
b). Obiecte educaționale ce țin de practică: acest tip de obiecte oferă elevilor posibilitatea
de a lua parte la diverse proceduri, spre exemplu, asamblarea/dezasamblarea unor modele din
mediul virtual, întregirea unor imagini folosind procedee ca “drag and drop”, oferirea de răspunsuri
la anumite teste de tip quiz sau diverse jocuri.
Acest tip de obiecte trebuie să țină con t de câteva aspect: în primul rând, activitățile trebuie
să fie interactive – elevii trebuie să dorească să se implice în astfel de activități, să fie atrași de
subiectul și mijloacele de realizare a lecției, etc.; de asemenea, în cadrul activității este ne cesar să
se ofere feedback imediat și constructiv elevilor – ei trebuie încurajați să continue să se dezvolte,
să găsească și să acumuleze informații noi, să se implice activ în activitate, împărtășind idei,
sentimente, trăiri,etc.; să ușureze înțelegerea ș i să ofere elevilor libertatea de a alege modalitatea
de asimilare de cunoștințe care li se potrivește, atunci când sunt angajați într -o activitate de tipul
celor amintite mai sus.
Jocurile pot fi încadrate în seria activităților practice deoarece presupun exersarea continuă
pentru a ajunge la înțelegere/ asimilare de cunoștințe.
Un exemplu de activitate realizată prin obiecte educaționale de tip practic, la Cunoașterea
Mediului, poate fi următorul test de tip quiz (realizat pe calculator):
1. Câte anotimp uri cunoașteți?
a. Trei
b. Două
c. Patru

2. Câte anotimpuri există în România?
a. Patru
b. Două

15
c. Trei

3. Care sunt anotimpurile din țara noastră?
a. Primăvara, Iarna
b. Toamna, Iarna, Vara
c. Vara, Toamna, Iarna
d. Vara, Toamna, primăvara, Iarna

4. În ce anotimp cad frunzele?
a. Vara
b. Iarna
c. Toamna
d. Primăvara

5. Păsările pleacă în anotimpul:
a. Toamna
b. Iarna
c. Primăvara
d. Vara

6. Care sunt fructele specifice anotimpului Toamna?
a. Mere, gutui, prune, struguri
b. Zmeură, căpșuni, cireșe
c. Pepene roșu, caise, pepene galben
d. Kiwi, ananas, portocale

7. Care sunt activitățile specifice primăverii?
a. Strângerea recoltelor
b. Pregătirea terenului și plantarea legumelor
c. Pregătirea conservelor pentru iarnă

16
d. Se culeg strugurii

8. În ce ano timp se întorc păsările călătoare?
a. Toamna
b. Iarna
c. Vara
d. Primăvara

9. În ce anotimp serile sunt mai lungi, iar zilele mai scurte?
a. Vara
b. Toamna
c. Primăvara
d. Iarna

10. În ce anotimp plouă cel mai des?
a. Vara
b. Toamna
c. Iarna
d. Primăvara

11. În ce anotimp vine Moș Crăciun?
a. Primăvara
b. Iarna
c. Vara
d. Toamna

c). Obiecte specific simulării: acest tip de obiecte au fost concepute pentru a reproduce
sisteme sau pocese reale. Ca și exemplu se poate face referire la simularea felului în care
funcționează un motor cu ardere internă. Cu ajutorul acestor simulări, elevii sunt liberi să
exploreze, de cele mai multe ori prin multe încercări și greșeli, care îi vor ajuta să descopere
informații cu privire la modul de funcționare a diferitelor sisteme, produse, creații, etc. Modelele

17
prezentate sunt reprezentări fidele ale celor reale, astfel că atunci când elevii vor trece de la aceste
simulări la un sistem real, ei vor avea în minte o imagine de ansamblu asupra a ceea ce înseamnă
acel sistem, componentele și modul de funcționare.
Aceste obiecte educaționale se dovedesc cu atât mai eficiente dacă se face referire la un
sistem real care ar presupune un mod de funcționare periculos, mult prea costisitor sau dificil de
mânuit/analizat. Simulările d e acest fel sunt extrem de folositoare în cadrul disciplinelor din arria
curriculară „Științe” deoarece permit observarea, iar mai apoi înțelegerea modului de funcționare
a unor sisteme ce țin de fabricare sau producție.
d). Modele conceptuale – acest tip d e obiecte educaționale pot fi definite ca sisteme care au
ca scop reprezentarea unor concepte, idei/sisteme fizice între care se stabilește o relație, o legătură.
Aceste sisteme sunt prezentate cu ajutorul imaginilor, încercându -se o abordare cât mai inter activă
a subiectului. Acest tip de obiecte educaționale prezintă interes tocmai pentru că elevilor le este
extrem de utilă în luarea unor decizii, rezolvarea unor probleme sau chiar construirea sau
îmbunătățirea unui limbaj de specialitate caracteristic un ei discipline sau unui domeniu de
activitate.
De asemenea, modelele conceptuale, au o deosebită importanță făcând posibilă
reprezentarea grafică a unor concepte, ceea ce conduce la crearea unor legături între elemente și
înțelegerea anumitor aspecte, ca, d e exemplu, dezvoltarea unui model conceptual referitor la
grupul social, prin reprezentări grafice care au în vedere relațiile sociale, felul în care comunică și
interacționează unii cu ceilalți.
Cei care aleg să aplice un astfel de obiect educațional treb uie să aibă în vedere construirea
acestuia în jurul informațiilor/cunoștințelor pe care elevii le dețin. De asemenea, acest tip de
obiecte nu este recomandat să se utilizeze independent, ci trebuie integrate într -o structură mai
amplă de cunoștințe.
Ca și în cazul oricărui sistem conceptual realizat cu ajutorul computerului, la baza acestor
obiective educaționale stau principii pedagogice și dorința de înnoire, de creare de noi sisteme,
produse, idei, concepte, etc.
Modelele conceptuale care nu sunt integr ate într -un sistem mai amplu de cunoștințe, nu vor
reuși să -și atingă scopul, neavând astfel o finalitate în plan educațional.
În acest caz, în cadrul activităților se vor aborda diverse teme folosindu -se reprezentări care
vor permite trecerea de la situaț ii simple, la cele mai complexe, de la general spre particular.
e). Obiecte cu scop informativ – aceste obiecte fac referire la gama variată de resurse tehnice
care oferă posibilitatea de a transmite informații sub diverse forme: imagini, videoclipuri, div erse
prezentări realizate în diverse programe, animații, filme, etc.
În acest caz, este important ca informațiile să fie bine selectate, structurate, ușor de transmis
și de asimilat de către elevi, indiferent de complexitatea prezentărilor. De asemenea, es te foarte
important ca profesorii să -i angajeze pe elevi în discuții, să prezinte materialele într -un mod cât

18
mai interactiv, astfel încât elevii să adreseze întrebări, să dorească să asimileze noi cunoștințe, să
împărtășească idei și să emită judecăți de valoare.
Ca și exemple de activități care se pot realiza utilizând obiecte educaționale care privesc
informarea, se poate face referire la prezentări PowerPoint, menite să implice active elevii în
discuție și să -i ajute să ajungă la un anumit nivel de înțelegere.
f). Obiecte educaționale referitoare la reprezentările contextuale – acest tip de obiecte au
scopul de a -i ajuta pe elevi să descopere și să exploreze scenarii realiste pentru a aduna cât mai
multe informații, cunoștințe sau date și pentru a reu și să rezolve anumite probleme.
Mai exact, aceste scenarii surprind locuri reale, uneori și imaginare, care ar fi aproape
imposibil de descoperit și explorat, fie din cauza distanței sau a pericolelor din acele zone, fie
pentru că ar fi necesar să se folo sească instrumente de lucru complexe.
Elevilor le -ar fi destul de greu să ajungă în Africa, nu doar din cauza distanței, ci și a
pericolelor existente în aceste continent: este o zonă în care rata criminalității este extrem de
ridicată, există boli grave p recum malaria, prezența unui număr mare de șerpi veninoși sau a unor
animale periculoase precum: lei, tigrii, leopard, ghepard, etc.
Elevii din generația actuală pot privi prezentările/lecțiile susținute cu ajutorul computerului
ca fiind neatractive, tocma i pentru că au avut acces la tehnologie și noutățile acesteia de la vârste
foarte fragede, iar profesorii crescând și fiind educați în mediul tradițional, pot întâmpina dificultăți
atunci când vine vorba să opereze cu calculatorul.
Elevii aleg, ca mijloc d e comunicare predominant, mesajul text și explicația este una destul
de simplă: pe lângă faptul că mesajele sunt trimise și primesc răspuns foarte ușor, rapid, ei simt
nevoia să comunice cu prietenii lor permanent, chiar și în timpul orelor, moment în care dacă ar
prelua un apel telefonic în timpul orei, profesorul ar fi deranjat, însă, tastând mesaje text, puține
sunt situațiile în care profesorii ar observa preocupările elevilor.
Generația de azi tinde să pună accent pe modalitățile de căutare și găsire a informațiilor
necesare, în detrimentul memorării unei cantități mari de informații. Se impune astfel o readaptare
a conținuturilor învățării, axându -se pe dezvoltarea capacității de căutare și descoperire de
informații, pe modalitățile prin care pot ajung e la informațiile de care au nevoie. Totuși, elevii din
generația actuală prezintă o mai mare deschidere spre munca în echipă, împărtășirea de informații
și cunoștințe, fiind dispuși să ofere suport persoanelor care au nevoie.
Elevii de azi nu conștientize ază schimbările care au avut loc odată cu dezvoltarea
tehnologiei și introducerea ei în sistemul educațional, ei s -au născut în această eră tehnologică, au
avut acces, încă de mici, la dispozitive ca: telefon, computer, tabletă, etc.
Media de socializare face referire la acele platforme electronice interactive cu ajutorul
cărora se constituie grupuri/ comunități online în care membri pot să discute cu alți tineri de vârsta
lor, pot să creeze diverse conținuturi, să împărtășească idei, imagini, videoclipuri sau chiar să
colaboreze în anumite proiecte. Cele mai importante platforme de acest fel sunt următoarele:

19
 Diverse site -uri pentru creare unui blog – care permit elevilor să -și creeze propriul
blog, în funcție de preferințele și subiectele care îi atrag. Fo rumurile adună un număr
mare de membri în care se discută diverse subiecte, caută răspunsuri la diferite
probleme cu care se confruntă, încearcă să găsească persoane care au trecut prin
situații asemănătoare pentru a primi un sfat/o părere.
 Diverse rețele de socializare create cu ajutorul computerului și a Internetului au ca
scop împlinirea nevoii omului de a socializa, de a cunoaște persoane noi, de a
împărtăși idei, experiențe, trăiri, etc. Aceste rețele fac posibilă întâlnirea unor
persoane pe care ar fi fost aproape imposibil ca utilizatorii să le întâlnească în viața
reală și cu care nu ar fi reușit atât de ușor să comunice, să creeze punte de legătură,
etc. Cele mai cunoscute rețele de socializare sunt: Facebook, Instagram, Google +
 Wikipedia reprezint ă o enciclopedie online constituită cu ajutorul unui număr mare
de persoane (diverși internauți) și care oferă informații diverse, referitoare la:
persoane, locuri, momente importante din istorie, date importante, catastrofe
(dezastre) naturale, etc.
Totuș i, există semne de întrebare cu privire la autenticitatea informațiilor, fiind
prezente un număr mare de erori.
Se poate afirma faptul că aceste mijloace virtuale de socializarea au doar valoare
instrumentală, simpla lor utilizare nu va determina îmbunătăț iri semnificative în sistemul
educațional, este deosebit de important modul în care sunt utilizate aceste rețele.

1.2.8 Teoriile behavioristă, cognitivistă și constructivistă.
Baza învățării în mediul virtual o reprezintă teoriilor dominante secolului XX
(behaviorismul, teoriile cognitiviste și teoriile constructiviste). Astfel atenția behaviorismului este
îndreptată înspre observarea comportamentelor umane și a consecințelor acestora. Cu alte cuvinte,
aceste teorii se focalizează asupra modificărilor ca re au loc în urma existenței unui anumit tip de
comportament. Behavioriștii susțineau apariția unor modificări comportamentale în funcție de
urmările imediate.
De asemenea, fundamentul instruirii asistate de calculator este reprezentat de câteva
principii behavioriste: oferirea unui cadru practic al învățării, conținuturi organizate în funcție de
particularitățile individuale și posibilitatea de a învăța în ritm propriu. Instruirea asistată de
calculator prezintă, totodată, și o serie de alte caracteristici , care întăresc afirmația de mai sus:
informațiile se transmit într -un ritm mai lent, permitând elevilor să selecteze, analizeze și să
prelucreze acele informații pentru a putea trage anumite concluzii; oferirea unui feedback imediat
si, de preferat, unul constructiv, dar și încurajarea unui schimb de informații realizat prin întrebări
și răspunsuri.
Profesorii trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte atunci când aleg metoda instruirii
asistate de calculator:

20
 Este necesar ca elevilor să li se explice într-o manieră clară obiectivele propuse,
pentru ca aceștia să aibă un ghid prin care să se autoevalueze pentru a analiza măsura
în care au reușit să atingă aceste obiective.
 Elevii trebuie să fie evaluați pentru a se observa dacă s -a atins nivelul de
dezvoltare propus. În funcție de aceste testări se va putea oferi cursanților feedback
imediat.
 Conținuturile presupun o anumită organizare, adecvare în funcție de nevoile și
particularitățile individuale, astfel încât rezultatul să fie cel dorit: învățarea. Pentru
atingerea obiectivelor propuse se pot fragmenta informațiile, ținându -se cont de
cunoștințele deținute de către elevi, făcându -se trecerea de la cunoscut spre
necunoscut, de la general spre particular.
Teoriile cognitiviste au ca scop focusarea asupra mecanismelor mentale prin intermediul
cărora are loc procesarea informațiilor: achiziția, conservarea, recunoașterea și operarea cu aceste
informații. De asemenea, învățarea are la bază anumite procese mentale (memorarea, percepții,
asimilarea și de zvoltarea anumitor concepte, analizarea și luarea unor decizii). Aceste teorii
urmăresc modul în care informațiile sunt înțelese de către oameni, atitudinea acestora față de
materialele care urmează a fi învățate, stilurile pe care le adoptă în învățare ș i măsura în care
acestea influențează asimilarea informațiilor. De asemenea, se susține ideea că învățarea, fiind un
act individual, generează rezultate și experiențe de învățare diferite.
Teoriile cognitiviste oferă o serie de elemente practice care pot î mbună tăți învățarea în
mediul online:
 Se recomandă găsirea unor modalități prin care momentul în care se creează
percepțiile, iar mai apoi se transformă în informații concrete, să fie înlesnite. Este
necesar să se pună accent pe aspectele care țin de modul de prezentare a
informațiilor, design, așezarea informațiilor în cadrul prezentărilor, transmiterea
informațiilor într -o manieră clară care să permită înțelegerea.
 Este deosebit de important să se pornească de la cunoștințele pe care le au elevii și
ușor să se facă trecerea spre informații, noțiuni, concepte necunoscute. Odată
realizat acest pas, este necesar să se facă anumite conexiuni între informațiile deja
existente și cele transmise ulterior, prin adresarea de întrebări, oferirea unor teste
menite să le reamintească elevilor cunoștințele achiziționate până în acel moment.
 Un alt aspect important este fragmentarea informației în unități mai mici pentru a fi
mai ușor înțeleasă și asimilată decătre elevi.
 Nu este suficient ca aceste informații să fie înț elese, ci trebuie să se găsească
modalități prin care aceste informații să treacă în memoria de lungă durată. De
asemenea, dacă se face referire la învățarea în mediu virtual, elevii trebuie pregătiți
în așa fel încât informațiile acumulate în mediul onlin e să poată fi transferate și
aplicate în mediul real.
 În cazul materialelor oferite online trebuie să se țină cont de particularitățile
individuale, oferindu -se materiale diferențiate în funcție de nevoile, interesele și
stilul de învățare al fiecărui cur sant.

21
 Informațiile trebuie concepute în așa fel încât procesul de trecere a informației în
memoria de lungă durată să fie înlesnit, lucru care se poate realiza utilizându -se, pe
lângă text, și imagini.
 Pentru a se atinge obiectivele propuse, este necesar s ă se utilizeze ambele tipuri de
motivație: intrinsecă și extrinsecă.
 Profesorii trebuie să încurajeze elevii în ceea ce privește utilizarea, pe tot parcursul
procesului de învățare, a însușirilor metacognitive.
Teoriile constructiviste au ca scop explicare a învățării oamenilor, susținând că învățarea nu
se produce doar sub influența unor factori externi. În general, oamenii ajung la cunoaștere prin
descoperire, analizare, modificare a informațiilor din viața reală și prin comunicare și schimb de
informații cu alte persoane. Astfel, oamenii pornesc pe traseul cunoașterii luând parte la activități
care-i implică activ, care prezintă interes și semnificație, care îi determină să prelucreze
informațiile, creând puncte de legătură între cunoștințele deținute și c ele care urmează a fi
achiziționate.
Teoriile constructiviste prezintă și câteva caracteristici de care trebuie să se ț ină cont în
procesul învățării. Învățarea trebuie să implice activ elevii în activități care să -i stimuleze, să -i
motiveze, categorii de activități care să deschidă calea spre o învățare calitativă în care elevii să
acumuleze, analizeze, prelucreze și reinterpreteze informațiile la un nivel înalt.
Este important ca elevii să prelucreze informațiile, construindu -și traseul spre cunoaștere.
Învățarea în mediul virtual oferă elevilor această libertate tocmai pentru că informațiile nu sunt
prelucrate, finalizate, astfel ei trebuie să treacă acele informații prin filtrul gândirii, să le analizeze
și să emită judecăți de valoare.
Elevii trebuie în curajați să comunice cu alte persoane, să împărtășească idei, experiențe
trăite pe parcursul acumulării de cunoștințe și, dacă este posibil, să colaboreze și să lucreze în
echipă. Este important să li se ofere elevilor libertatea de a controla procesul de învățare, să ia
decizii, să caute soluții la problemele pe care le pot întâmpina, să găsească cele mai eficiente
modalități sau strategii pentru atingerea scopului și obiectivelor propuse.
Elevii trebuie încurajați să analizeze informațiile cu care intră î n contact și să le stocheze
pentru a putea să aibă acces la aceste informații atunci când situația o cere. Învățarea trebuie să fie
una calitativă și prin intermediul căreia elevii să înțeleagă sensul și importanța acelor achiziții,
învățarea trebuie să ai bă un caracter interactiv, care să încurajeze comunicarea interpersonal.

1.3 Stiluri de învățare

În momentul în care se face trecerea de la învățământul de tip tradițional, la cel modern în
care se utilizează computerul ca suport în procesul instructiv -educ ativ, trebuie să se țină cont de

22
stilurile de predare, care, conform lui Ciprian Ceobanu în cartea “Învățarea în mediul virtual”, sunt
patru la număr: stilul Divergent, stilul Asimilator, stilul Convergent și stilul Acomodator.
Formarea unui stil individua l de învățare se realizează prin dorința de a înțelege prin acțiune
directă (tangibil), dar și trecând aceste informații prin filtrul gândirii, prelucrând, analizând și
ajungând astfel la înțelegere/învățare.
Elevii care manifestă stilul de învățare Asimil ator se caracterizează printr -o atitudine
îndreptată spre logică, care are la bază generarea de idei, sunt înclinați spre asimilarea lecțiilor
foarte bine stucturate, logice, necesitând explicații lipsite de ambiguitate. De asemenea, simt
nevoia de a fi în tr-o comunicare permanentă cu profesorul, atunci când învață în mediul online.
Un aspect deosebit de important este și faptul că sunt capabili să asimileze și să înțeleagă
un număr mare de informații și de a le prelucra și organiza într -o manieră logică. A cest tip de
persoane nu sunt sociabile, nu simt nevoia de a avea mereu în preajmă o altă persoană, se axează
mai mult pe descoperirea de idei/concepte și pe generarea unor concluzii pe baza informațiilor cu
care intră în contact, astfel că învățarea în med iul virtual este o acțiune binevenită.
În cadrul lecțiilor în care predarea se realizează cu ajutorul computerului, aspectele care
reușesc să faciliteze procesul de învățare sunt următoarele: diverse tutoriale, simulările -deoarece
prmit libertatea de explorare, prezentările de tip PowerPoint sau alte tipuri de prezentări
multimedia. În ceea ce privește învățarea de tip E -learning, sunt înclinați spre o învățare în ritm
propriu, cu posibilitatea de a solicita informații cadrului didactic atunci când înt âmpină dificultăți.
Cei cărora li se potrivește stilul de învățare Divergent pot să analizeze lucrurile din diferite
perspective, prezintă un anumit grad de sensibilitate, preferând culegerea de informații prin
observație și folosind imaginația pentru găsi rea unor soluții la problemele cu care se confruntă; au
capacitatea de a genera un număr mare de idei și prezintă o atitudine sociabilă, preferând
comunicarea cu ceilalți, crearea unui anumit tip de relații cu ceilalți și realizarea unui schimb de
idei/con cepte cu semenii. De asemenea, elevii prezintă o curiozitate deosebită pentru informațiile
noi, căutând mereu să fie informați și purtând discuții pe teme intelectuale cu ceilalți, aspect
esențial pentru învățarea în mediul online. Elevii care manifestă ac est stil de învățare sunt empatici,
sunt adepții lucrului în echipă, fiind capabili să -i asculte și să -i înțeleagă pe ceilalți.
În ceea ce privește predarea asistată de calculator, elevii au tendința de a asimila mai ușor
informațiile prezentate cu ajutoru l unor tutoriale de tip investigativ, iar atunci când învață în mediul
virtual pun accent pe învățarea prin colaborare, preferând să discute subiecte diverse prin
intermediul videoconferințelor.
Elevii care manifestă stilul de învățare Convergent sunt îndr eptați spre găsirea de soluții și
rezolvarea de probleme, folosind cunoștințele de care dispun spre atingerea acestui obiectiv; sunt
adepții unor abordări de tip practic și reușesc să găsească utilitatea practică a ideilor/conceptelor,
prin explorarea anum itor idei care pot conduce spre un scop practic. De asemenea, elevii nu sunt
preocupați de comunicarea și crearea unor relații cu ceilalți, însă se adaptează cu ușurință la orice
schimbare de ordin tehnic, precum și la învățarea în mediul online.

23
Simulări le, tutoriale pe diverse teme și verificarea cu ajutorul calculatorului sunt tipurile de
activități care îi atrag atunci când predarea se realizează având ca suport computerul. Atunci când
învață individual, în mediul online, preferă cursurile organizate ș i petrec timp căutând informații
noi.
Adepții stilului de învățare de tip Acomodator, pun accent pe intuiție în detrimentul logicii,
aleg să învețe din experiențele celorlalți și să acționeze ținând cont de acele experiențe atunci când
rezolvă anumite prob leme practice. Prezintă interes experiențele noi, care nu necesită investigare,
ci doar rezolvare (acțiune), E -learning -ul prezentând interes pentru o perioadă scurtă de timp, elevii
folosind Internetul doar în situațiile în care necesită anumite lămuriri cu privire la rezolvarea unei
probleme, nereușind astfel să se adapteze, decât într -o mică măsură, la învățarea de tip virtual.
În ceea ce privește învățarea asistată de calculator, reușesc să le atragă atenția doar acele
turoriale care au la bază subiecte care îi interesează, iar în cazul studiului individual, de tip E –
learning, manifestă preferință pentru activitățile de tip colaborativ.
Myers -Briggs a analizat tipurile de personalitate, concluzionând că acestea au la bază câteva
criterii care determină ș i definirea lor:
 Ținând cont de locul spre care elevul își îndreaptă atenția: tipul extrovertit – își
focalizează atenția asupra lumii exterioare, introvertit – își îndreaptă atenția asupra
propriei persoane
 Ținând cont de metodele prin care asimilează infor mațiile: tipul senzorial – pune
accent pe senzații, tipul intuitiv – intuiția ocupă un loc important
 În funcție de felul în care ia anumite decizii: tipul reflexiv – pune accent pe gândire
atunci când ia o decizie, tipul afectiv – se bazează pe afectivitate
 În funcție de măsura în care dirijează individul în mediul înconjurător: tipul rațional –
care analizeză totul în manieră rațională, tipul perceptiv – care se bazează pe
percepții.
Cercetarea realizată de Soles & Moller, 2001 a făcut o legătură între stilurile de învățare în
mediul virtual și tipurile de personalitate. Astfel persoanele extrovertite pun accent pe cooperarea
în grup, iar atunci când învață în mediul virtual mediul este unul care încurajează competitivitatea
și îi stimulează. În ceea ce privește comunicarea, ei sunt adepții comunicării directe și a învățării
de tip sincron. Persoanele introvertite privesc învățarea cu ajutoruL E -learningului ca modalitate
prin care pot asimila informații din diverse surse, pe care mai apoi le ordonează/ organizeaz ă
urmând a fi foarte atent filtrate înainte de a le utiliza în dicuțiile cu ceilalți. În acest caz se poate
afirma ca învățarea de tip sincron, este mult mai prezentă în cadrul acestei categorii.
Persoanele încadrate în tipul senzorial necesită o atentă st ructurare a cursurilor și
informațiilor, înlăturându -se orice ambiguitate în formularea acestora. Cei care fac parte din
această categorie trebuie să înțeleagă cerințele exacte și obiectivele care trebuie atinse.
În ceea ce privește învățarea prin cooperar e, sunt de cele mai multe ori, persoanele care
organizează grupurile, indiferent dacă acestea sunt de tip față în față sau organizate la distanță.

24
Preferă, de asemenea, să caute și să găsească singuri rezolvări la problemele cu care se confruntă,
întocmind planuri foarte atent organizate, pentru a se asigura că reușesc ceea ce și -au propus.
Persoanele care au o personalitate de tip intuitiv vor folosi învățarea de tip virtual pentru a
analiza diferitele intuiții, punând accent pe crearea unei imagini de ans amblu asupra situației care
prezintă interes. Sunt adepții unei învățări de tip virtual pentru că preferă experiențele noi,
provocările, Internetul oferindu -le posibilitatea de a explora și de a acumula noi informații.
Reflexivii vor lua decizii analizând amănunțit situațiile, bazându -se pe logică și căutând
soluții la problemele lor. Învățarea de tip E -learning își va atinge scopul, doar dacă cursurile vor fi
structurate asemenea celor de tip tradițional: precizându -se clar obiectivele, sarcinile, pașii
necesari, tipurile de activități și modalitățile de evaluare. Aceste persoane prezintă un interes
deosebit pentru activitățile care au la bază studii de caz, rezolvarea unor probleme logice în care
se caută cauzele și se observă efectele. Acest tip de învăța re îi poate ajuta să stabilească în mod
clar obiectivele, parcursul și așteptările pe care le au.
Persoanele care au o persoanlitate de tip afectiv pun accent pe sentimente și pe modul în
care acțiunile lor îi influențează pe ceilalți. În ceea ce privește învățarea în mediul virtual, ei sunt
adepții lucrului în echipe mici, găsind acest tip de învățare util. Este de precizat faptul că persoanele
din această categorie simt nevoie unor interacținui de tip față în față, astfel că învățarea în mediul
virtual pr ezintă interes pentru o perioadă limitată de timp.
Raționalii pun accent pe interacțiunea cu mediul înconjurător, sunte persoane ordonate,
flexibile și ușor adaptabile. Sunt interesați să descopere esențialul pentru a putea acționa. Sunt, de
asemenea, pers oane care au o înclinație spre planificarea activităților, găsind în învățarea de tip E –
learning un mediu care le permite acest luru. Sunt persoane extrem de organizate, care nu întârzie
în îndeplinirea sarcinilor.
Persoanele din categoria perceptivilor se adaptează foarte ușor la situații noi, de cele mai
multe ori însă, se angajează în mai multe sarcini și nu reușesc să le ducă la bun sfârșit. Nu reușesc
să termine la timp sarcinile în încercarea de a găsi cât mai multe informații care le pot fi de folos
în rezolvarea sarcinilor de lucru. Fiind mereu în căutare de noi informații, găsesc în învățarea de
tip E -learning un ajutor.
De asemenea, Soles și Moller au redenumit aceste stiluri de învățare astfel: auditiv, vizual,
olfactiv și kinestezic.
Stilul de în vățare auditiv se referă la persoanele care reușesc să învețe cu ușurință atunci
când ascultă/aud informațiile sau atunci când comunică, rostesc cu voce tare acele informații. În
ceea ce privește tipul de personalitate al acestor persoane, ei se încadreaz ă în tipul Extrovertit,
Intuitiv. Atunci când învață cu ajutorul E -learning -ului, preferă metode, precum: videoconferințe,
sisteme prin care să colaboreze cu ceilalți, M -learning.
Persoanele încadrate în stilul de învățare vizual reușesc să rețină și să as imileze mai ușor
informațiile cu ajutorul descrierilor/demonstrațiilor. Se încadrează în categoria tipurilor de
personalitate Introvertit, Senzorial, Rațional și preferă activități în cadrul cărora se utilizează
prezentări multimedia folosind computerul și videoconferințe.

25
Stilul de învățare tactil se referă la persoanele care reușesc să obțină informații prin atingere.
Se încadrează în categoria tipurilor de personalitate Extrovertit, Introvertit, Senzorial, Rațional și
sunt adepții activităților interacti ve realizate cu ajutorul computerului, căutarea unor diferite
informații și comunicarea de tip M -learning.
Stilul de învățare kinestezic grupează persoanele care obțin informații și învață cu ajutorul
mișcării. În ceea ce privește tipul de personalitate, aceste persoane sunt Extrovertite, Intuitive.
Preferă comunicarea de tip M -learning și pot întâmpina dificultăți în utilizarea computerului ca
suport pentru învățare.
În anul 2011, Giilbahar & Alper au identificat opt stiluri de E -learning:
Individual/Solitar Social/Colaborativ
 Preferă studiul individual
 Reflectează timp îndelungat asupra
topicilor legate de propria existență
 Își asumă responsabilitatea pentru
propria învățare
 Are încredere în propriile forțe privind
învățarea
 Preferă activi tățile de învățare
asincrone (formuri, wiki, bloguri)
 Se angajează în activități de grup după
o pregătire prealabilă  Preferă activitățile interactive de grup
 Apreciază comunicarea cu ceilalți
cursanți și cu tutorii
 Consideră că responsabilitatea învățării
revine în egală măsură cursantului și
tutorelui
 Preferă rolul de facilitator și își ajută
colegii
 Preferă activitățile de învățare sincrone
(chat, clasa virtuală)
 Îi place să contribuie, dar și să
coordoneze activitatea de grup
Auditiv Vizual
 Crede că învață mai bine auzind
informația
 Ascultă muzică în diverse contexte
 Îi place să asculte experiențele altor
persoane
 Distinge și recunoaște diverse tipuri de
sunete
 Cântă la un instrument sau ca vocalist
 Nu agreează tăcerea
 Preferă ca tutorii să -i explice în detaliu
activitatea ce urmează a fi realizată
Agreează anumite forme de M -learning  Crede că învață mai bine văzând
 Preferă disciplinele matematice,
tehnice, științele
 Se orientează ușor în spațiu
 Preferă cărțile cu ilustrații, diagrame
 Își amintește uș or obiecte, planuri,
situații
 Preferă să facă fotografii și filme
 Agreează prezentările multimedia,
imaginile sugestive
Concret Abstract
 Crede că își îmbogățește informațiile
dacă optează pentru învățarea prin
acțiune
 Preferă activitățile fizice de tipul sport
sau dans
 Agreează activitățile manual artistice
(olărit, sculptură)
 Îi place să atingă obiectele  Crede că învață mai bine dacă citește
 Face legături între ce a văzut și ce a
auzit în cursul conversațiilor zilnice
 Îi place să povestească și să spună
glume
 Preferă literatura, istoria, limbile
străine

26
 Agreează problemele care presupun
creativitate
 Preferă învățarea electronică prin
intermediul simulărilor și prin joc
 Agreează explorarea și căutarea d e
informații pe Internet  Preferă să discute despre p robleme
decât să le rezolve
 Are un vocabular bogat și îi place să
folosească cuvintele corecte în context
potrivite
 Se exprimă bine oral și în scris
 Preferă prezentări și tutoriale
prezentate sub formă de text
 Agreează învățarea prin cooperare
Logic Senzi tiv
 Crede că învață mai bine dacă gândește
lucrurile în detaliu
 Agreează activitățile care presupun
calcule
 Îi plac jocurile logice
 Preferă să studieze pas cu pas, fiind
ghidat de un plan
 Este extrem de realist
 Reușește să înțeleagă ansamblul
studiind componentele
 Este un bun subiect pentru tutorialele
on-line  Crede că învață mai bine exprimându -și
emoțiile și sentimentele
 Îi displace ierarhia și preferă activitățile
aleatorii
 Își etalează emoțiile când rezolvă
diverse probleme
 Agreează situațiile când are la
îndemână resurse și alternative pentru
învățare
 Nu agreează situația în care altcineva îi
planifică procesul de învățare
 Uneori este prea creativ
 Reușește să analizeze componentele
dacă înțelege întregul
Tabel 1. Stiluri de e -learning.18
E-learning -ul poate căpăta diverse forme, oferind situații de învățare care țin cont de
interesele și particularitățile individuale. El poate avea următoarele forme:
Învățare îmbogățită tehnologic, formă ce se caracterizează printr -o învățare care foloseșt e
drept suport computerul/tehnologia și se referă la procesul instructiv -educativ realizat prin
intermediul computerului. Scopul, obiectivele și activitățile sunt alese în funcție de modul în care
vor fi integrate și utilizate noile tehnologii.
Instruire cu ajutorul calculatorului, formă a E -learning -ului ce presupune utilizarea
computerului în procesul instructiv -educativ. Acest tip de instruire a apărut odată cu dezvoltarea
rapidă a tehnologiilor și introducerea ei în sistemul de învățământ. Prin interme diul acestei forme,
se dorește facilitarea expunerii conținuturilor, organizării informațiilor și învățării.
Învățare cu suport multimedia, formă ce presupune utilizarea mai multor sisteme media
(audio, video, animații,filme). Materialele tradiționale folo site în educație, sunt transformate în
materiale electronice cu caracter interactiv și înlesnesc comunicarea și învățarea. De asemenea, se
promovează noile metode de predare -învățare, realizate în manieră interactivă și având ca suport
computerul .

18 “Învățar ea în mediul virtual“, Ciprian Ceobanu, 2016, Editura Polirom

27
Manageme nt al instruirii cu ajutorul calculatorului, formă a E -learning -ului în cadrul căreia
computerul este folosit nu doar pentru observarea și analizarea evoluției elevilor și ci evaluarea
electronică în vederea înțelegerii nivelului la care elevii au ajuns. D e asemenea, computerul este
folosit și pentru corectarea temelor sau a testelor.
Formare cu ajutorul calculatorului, formă ce presupune utilizarea computerului, având ca
scop final formarea. Această formă a E -learning -ului este utilizată în special în procesul de predare,
găsindu -și utilitate în domeniul educațional.
Instruire asistată de calculator, această formă a devenit o metodă tot mai des întâlnită în
sitemul educațional și presupune o readaptare/îmbunătățire a instruirii de tip tradițional.
Instruire inteligentă asistată de calculator reprezintă o ramură a inteligenței artificiale. Între
cele două tipuri de instruire asistată de calculator există diferențe, în special, atunci când se face
referire la c ontrolul procesului instructiv. În cadrul inst ruirii asistate de calculator, profesorul este
și cel care stabilește conținuturile, materialele necesare, pași care vor fi urmați, pe când instruirea
inteligentă asistată de calculator oferă o mai mare libertate elevilor în ceea ce privește controlul
asupra informațiilor și a calculatorului. Prin libertatea de a interacționa cu tehnologia și prin
intermediul inteligenței artificiale se pot dezvolta profiluri instrucționale specifice care includ o
analiză amănunțită a cunoștințelor, abilităților și compete nțelor caracteristice unui individ. Un
astfel de profil este într -o permanentă modificare, îmbunătățire în așa fel încât computerul poate
îndeplini nevoile și interesele fiecărui elev. Aceste profiluri sunt construite de către sisteme de
inteligență artif icială variate și avansate și se se denumesc astfel: sisteme tutorial inteligente.
Aceste sisteme au capacitatea de a găsi soluții și de a rezolva probleme, de a grupa și stoca
informațiile, de a evolua progresul elevilor și greșelile frecvent apărute, de a implica elevii în
activități interactive, de a selecta cele mai eficiente metode și de a oferi feedback imediat, respectiv
sugestii pentru activitățile viitoare.
Învățare cu ajutorul Internetului, formă ce nu se poate realiza în mediul offline , ci doar prin
conectarea la Internet, însă extrem de utilizată în sistemul educațional.
Medii de învățare virtuală, create cu scopul de a îmbunătăți accesul la Internet, au dezvoltat
o serie de grupuri virtuale care nu doar că se prezintă asemenea unei clase obișn uite, ci facilitează
și perfecționează învățarea.
M-learning -ul, este forma ce presupune învățarea indiferent de locul în care elevul se află și
are la bază dispozitive portabile care facilitează accesul la informații.
Cursuri deschise online cu participa nți multipli care reprezintă o formă mai actuală a E –
learning -ului și a fost concepută pentru a oferi participanților posibilitatea de a împărtăși informații
pe anumite teme, diverse videoclipuri, animații, încurajând munca în echipă și învățarea prin
coop erare. Aceste cursuri pot fi create în scop educațional, grupând elevi care au aceleași interese,
pentru a dezbate subiecte pe teme diverse.
Cursuri selective deschise online, această formă de E -learning deși este constituită din
cursuri deschise, nu au ac ces toate persoanele interesate. Inițiatorii unor astfel de cursuri își propun
îmbunătățirea cursurilor de tip tradițional, prin alegerea, împreună cu cursantul a celor mai

28
eficiente modalități , încercând să afle poziția cursantului în raport cu programul propus și decid
împreună metodele și tehnologiile cele mai potrivite pentru scopul propus.

29

Capitolul 2: Integrarea instruirii asistate de calculator în procesul de
predare.

Daniela Vlădoiu descrie instruirea asistată de calculator (IAC) ca fiind o ,,metodă didactică
sau o metodă de învățământ, care valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a
activității de instruire în contextul noilor tehnologii informatice și de comunicații, caracteristice
societății contemporane’’ (Vladoiu, 2005).
“Ceea ce se cheamă instruire asistată de calculator (lAC), în vogă începând cu anii '80, preia
tot ceea ce s -a dovedit a fi pozitiv, funcțional și de durată în procesul de predare -învățare. Și, în
același timp, ține seama de abordările cele mai noi ale ps ihologiei cognitive și comportamentale,
ale teoriei acțiunii și informației, ale teoriei comunicării și științelor educației .” (Ioan Cerghit –
Sisteme de instruire alternative și complementare)
Într-o cercetare în care au fost incluse studii începând din a nii ' 80 (Bernard et al. , 2004), s –
a făcut o comparație între învățământul la distanță în mediul virtual și învățarea în clasă și s -au
demonstrat câteva aspecte foarte interesante, și anume faptul că “rezultatele obținute prin învățarea
la distanță și în vățarea de tip față în față nu diferă semnificativ, deși pentru anumite categorii de
cursuri se constată diferențe în favoarea unuia sau a ltuia dintre cele două modele”. 19
În lucrarea realizată de Tamim, Bernard , Borokhovski , Abrami & Schmid în care au f ost
examinate 1.253 de studii grupate în 37 de tipuri de cercetări a scos în evidență câteva aspecte
relevante. Cursanții din clasele în care s -a utilizat tehnologia pentru a susține procesul de învățare
au avut rezultate mai bune decât cei din clasele în care nu existau calculatoare sau în care
calculatorul a fost utilizat pentru prezentare de conținuturi și nu ca suport pentru construcția
cunoașterii. Se poate observa astfel că unul dintre punctele tari ale utilizării tehnologiei în educație
este repreze ntat de suportul pe care îl oferă elevilor și studentilor în procesul de dezvoltare
cognitivă.20
„Astfel, se poate afirma că învățarea într -un mediu virtual poate fi cel puțin la fel de eficientă
din perspectiva rezultatelor ca și cea de tip față în față di n sălile de clasă tradiționale. În plus,
introducerea calculatorului în clasă, în practica educațională zilnică, poate crește randamentul unor
metode pedago gice considerate tradiționale.”21

19 Ceobanu, C. (2016), Învățarea în mediul virtual, p 111. Ed.Polirom, 2016.
20 Tamim, R. M . , Bernard, R . M . , Borokhovski, E . , Abrami, P. C . , & Schmid, R . F. (2011 ) . What forty years o f
research says about the impact of technology o n learning : A second -order meta -analysis and validation study.
Review of Educational Research, pp 81 , 4 -28.
21 Ceobanu, C. (2016), Învățarea în mediul virtual, p 112. Ed.Polirom, 2016.

30
Este important să subliniem faptul că procesul de învățare este inf luențat de calitatea
instruirii în mediul online. În numeroase studii și cercetări s -a evidențiat acest aspect și s -a putut
observa că studenții care au beneficiat de cursuri on -line bine concepute au învățat mai eficient
decât studenții care au particip at la cursuri on -line care nu au fost atent planificate și care s -au
dovedit a fi greu accesibile participanților.
Cercetările realizate de Palmer și Holt (Palmer & HoIt, 2009) au evidențiat faptul că
“percepția asupra calității instruirii în mediul on -line este influențată de încrederea în abilitățile
proprii de comunicare și învățare, buna înțelegere a sarcinilor și percepția autoeficienței.”
Noile tehnologii prezintă numeroase funcții pedagogice și creează noi posibilități de
predare și de învățare. Astfel elevul este plasat într -un nou mediu educațional diferit, construit în
jurul tehnologiilor, și care îi oferă noi posibilități de autoinstruire și autoeducare.
Computerul poate fi folosit ca instrument de sprijin ce contribuie la îmbunătățirea predăr ii
și a transmiterii de noi cunoștințe prin structurarea conținuturilor și prezentarea acestora într -o
formă accesibilă. „Calculatorul apare ca o adevărată enciclopedie activă capabilă să pună la
îndemâna profesorului și elevilor un repertoriu extraordinar de date”(Gagne, Briggs, 1977).
“Facilitând un dialog de o manieră interactivă elev -calculator, calculator -elev, achiziția unor
noțiuni noi apare ca un produs interactiv bine făcut” (Gabaude, Not, 1 972). Cu ajutorul
computerului, profesorul reușește să im plice activ elevii în discuții pe teme variate, tocmai pentru
că utilizarea tehnologiei în procesul de învățare face posibilă prezentarea într -un mod interactiv a
conținuturilor, motivează elevii să adreseze întrebări, dar și să formuleze răspunsuri.
Instruirea asistată de calculator oferă elevilor posibilitatea de “a -și utiliza în mod eficient
capacitatea de gândire logică, selectivă și analitică” (Popert, 1980 ; Pogrow, 1990) , „de a -și
dezvolta perceptia vizuală”.(Kozminsky, Perzov, 1989)
„Elevii par să lucreze mai inteligent, cel putin în ceea ce privește prelucrarea informației ,
structurarea mai bună a materiei, și să manifeste mai puțină frică de a nu reuși”. (Dufoyer, 1988)
Instruirea asistată de calculator aduce o remarcabilă contribuție în ceea ce privește simularea
elevilor cu ajutorul jocurilor pedagogice prin crearea unei realități virtuale. Această realitate
virtuală “este produsul simulărilor, utilizate într -o mare varietate de situații: atunci când
prezentarea "realului" nu este posibilă, fi e că devine prea periculoasă, fie prea anevoioasă sau pur
și simplu inaccesibilă din cauza constrângerilor de timp, de distanță, de dimensiune etc. Tehnicile
realității virtuale pot să furnizeze soluții noi la ansamblul problemelor de simulare a comenzii
(dirijării) , al controlului și comunicării (fluxului de informații) , momente indispensabile realizării
procesului de învățământ.” (Ioan Cerghit – Sisteme de instruire alternative și complementare)
Trebuie subliniat faptul că profesorul este cel care planif ică activitățile, structurează
conținuturile și propune modalități de evaluare. Eficiența utilizării computerului în procesul
educațional este în strânsă legătură cu priceperea și creativitatea profesorului.
Introducerea computerului în educație nu anuleaz ă rolul profesorului, nu înlocuiește
profesorul , ci este doar un instrument de sprijin. Astfel, “cadrul didactic se transformă într -o

31
persoană care monitorizează, analizează și evaluează procesul individual de învățare” (Cartelli,
2005).
Ioan Cerghit afir mă: “lAC cere o redefinire a rolului profesorului și a pregătirii
corespunzătoare a acestuia. Dintr -odată, sursele cunoașterii tradiționale, profesorul și cartea, se
văd puternic concurate (este adevărat, și completate). Nici profesorul, nici manualul nu m ai dețin
o poziție -cheie ; intervenția calculatorului afectează rolul acestora. El preia, de exemplu, multe
funcții și sarcini care, prin tradiție, aparțineau profesorului. Se reduce funcția de distribuitor de
cunoștințe a acestuia, ca și acelea de a organ iza activități de repetiție, de exersare, de evaluare ș.a.,
care pot să fie transferate foarte bine noii tehnologii. În schimb, i se oferă disponibilități de timp
și posibilități de a folosi acest timp ocupându -se mai mult de organizarea învățării, de stru cturarea
conținuturilor, de exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativității acestora, aspecte adeseori
neglijate până acum, sau de cercetarea fenomenelor educaționale, ca și de perfecționarea proprie.
El va îndeplini, mai mult decât până acum, un rol de coordonator, canalizând și orientând
transmiterea fluxului comunicațional pe traseul profesor -elev-calculator. Nicidecum nu se pune
problema înlocuirii profesorului, ci modificarea unora dintre rolurile și funcțiile lui. Firește,
integrarea calculat orului în învățământ nu este o operație ușor de realizat. Ea este o inovație
complexă, care cere timp, costuri și eforturi umane.”
Utilizarea computerului ca suport în educație îi ajută pe elevi să -și dezvolte gândirea critică
datorită multitudinii de stud ii, simulări, probleme care necesită o rezolvare și care se regăsesc în
mediul virtual; încurajează munca în echipă, fapt care le va fi de folos ținând cont de faptul că
majoritatea locurilor de muncă se bazează pe cooperare. Elevul trebuie să învețe cum s ă fie un
membru de încredere al echipei, cum să folosească computerul pentru a comunica cu ceilalți
membi ai echipei, care este rolul colegilor și totodată să respecte munca și implicarea celorlalți.
Un alt avantaj al utilizării computerului în mediul educ ațional îl reprezintă formarea
competențelor de comunicare. În era tehnologiei, elevii trebuie să dezvolte competențe de
comunicare cu alte persoane, în calitate de membri ai echipei. Noile tehnologii reușesc să rezolve
două dintre cele mai puternice barie re existente în învățământul tradițional, și anume locul și
timpul. Tinerii pot comunica cu alte persoane în orice moment al zilei, pot menține o relație strânsă
cu ceilalți, fără a fi nevoie să găsească un loc de întâlnire. Noile tehnologii au reușit să implice
activ elevul în procesul de învățare, oferindu -i posibilitatea de a face parte dintr -o echipă, de a
exprima idei, de a se documenta și de a -și îmbunătăți cunoștințele în diverse domenii.
În ultima perioadă, un număr mare de studii demonstrează fapt ul că utilizarea computerului
ca instrument de sprijin, nu numai că reușește să creeze un mediu atractiv pentru elevi, dar poate
îmbunătăți rezultatelor elevilor, astfel demonstrându -se faptul că elevii care au utilizat computerul
în procesul de învățare au obținut note mai mari decât cei care nu au avut acces la informațiile din
mediul virtual.
UNESCO Institute for Information Technologies in Education (UNESCO IITE) a început
în anul 2011, un studiu prin care s -a încercat determinarea rolului Tehnologiei Informațiilor și
Comunicării în educația de la nivelul învățământului primar. În cadrul acestui studiu au fost
selectate 20 de școli primare din 12 țări diferite din întreaga lume. Poiectul UNESCO s -a desfășurat

32
pe parcursul a trei ani, timp în care, pe b aza chestionarelor și a observațiilor directe, s -au obținut
rezultate care au fost publicate în trei volume, iar pe baza acestor rezultate au fost evidențiate
următoarele efecte pozitive ale utilizării noilor tehnologii în procesul de predare -învățare:
 Introducerea tehnologiei în educația primară a determinat o schimbare majoră atât
în privința stilurilor de predare, cât și în ceea ce privește varietatea activităților de
învățare ale elevilor, determinând abordări mai personalizate și mai diferențiate care
să servească condiții diferite, inclusiv nevoi speciale;
 Tehnologia Informațiilor și Comunicării oferă profesorilor oportunitatea de a crea
propriile materiale digitale și a unor scenarii de predare variate, la nivel disciplinar
și transdisciplinar;
 Elevi i au posibilitatea de a crea produse diferite, de a munci în echipă pentru
realizarea acestora, de a împărtăși idei și de a învăța din prezentările și experiențele
colegilor;
 Proiectele bazate pe utilizarea tehnologiei încurajează elevii prin stimularea
creativității, a gândirii critice, a rezolvării de probleme și a cooperării;
 Tehnologia Informațiilor și Comunicării are un impact major asupra învățării
independente, oferind elevului posibilitatea de a învăța în ritm propriu, dar și asupra
dezvoltării auto nomiei;
 Utilizarea tehnologiei contribuie la dezvoltarea competenței de comunicare datorită
faptului că elevii au posibilitatea de a se implica online în proiecte colaborative și
de a participa în comunități de învățare.
 Cu ajutorul tehnologiei, cadrele di dactice au la dispoziție o gamă variată de
instrumente digitale, pe care le pot selecta în funcție de vârsta și nevoile elevilor,
ceea ce face posibilă dezvoltarea tuturor nivelurilor din Taxonomia lui Bloom;
 Ca modalități de evaluare a cunoștințelor,Tehno logia Informațiilor și Comunicării
oferă noi oportunități, de exemplu feedbackul nominativ trimis pe tabletă atunci
când activitatea este completă (Kalas, 20 1 4, p. 1 5 – 1 6).”

2.1 Evaluarea digitală

Cu toate că "mai puțini sunt cei care sesisează uriașul și încă insuficient valorificat potențial
educațional al noilor tehnologii în ceea ce privește designul curricular, managementul clasei și al
organizației școlare, evaluarea sau facilitarea interacțiunii directe sau virtuale în realizarea
fiecăreia dintre funcțiile actului educativ, prin urmare, cei care sunt orientați spre a descoperi cum
se învață cu TIC" (Toma, 2009, p. 3 1 ), avantajele subliniate în studiile și cercetările naționale și
internaționale, ne determină să susținem introducerea noilo r tehnologii în procesul de predare –
învățare.
În ultima perioadă utilizarea tehnologiei în evaluarea elevilor, reprezintă o necesitate, în
special pentru profesorii care au ales ca suport instruirea asistată de calculator. Astfel evaluarea
capătă o nouă st ructură deoarece competențele necesare individului diferă față de cele din trecut

33
și, de cele mai multe ori, evaluarea existentă în învățământul tradițional, nu reușește să acopere
această gamă largă de competențe.
Noile metode de evaluare pun accent pe ca litatea informațiilor, spre deosebire de sistemul
tradițional în care accentul cade pe cantitate.” În prezent remarcăm o "rigiditate exagerată" și o
"tendință de standardizare excesivă pe care o promovează evaluările naționale și internaționale,
care, para doxal, prin metodologiile și instrumentele propuse readuc în prim plan unele
caracteristici ale evaluării bazate pe măsurare, deci pe cantitate, în mai mare măsură decât pe
aprecierea calității procesului și produsului învățăr ii"(Manolescu, 2015) .22
Odată cu introducerea noilor tehnologii, se pune accent pe comunicare, pe dialog, care poate
să facă trecerea la un alt nivel în ceea ce privește predarea -învățarea -evaluarea. Dialogul presupune
deschidere, împărtășire de idei, trăiri, lărgirea orizontului, fapt care reprezintă nu numai o direcție
individuală pentru elev, ci și una socială și întărește relația elev -profesor.
“În secolul 21, competențele și cunoașterea sofisticată nu pot fi evaluate printr -o abordare
tradițională a testării, bazată pe răspunsuri l a itemi care minimizează nevoia judecății și a
creativității umane în alegerea răspunsului . Progresul tehnologiei curente oferă oportunități
atractive de a proiecta evaluări active și situative, care permit cunoașterea complexă a elevului și
conturarea un or observații bogate asupra învățării lui. Aceste instrumente asigură o învățare
deplină și leagă activitatea academică a elevilor de viața lor de fiecare zi.” ( Marin Manolescu,
Perspective inovative ale evaluării în învățământul primar).
Evaluarea asista tă de calculator (EAC) „este o metodă de evaluare și componentă a instruirii
asistate de calculator (lAC) și se referă la folosirea calculatoarelor pentru a livra, marca și analiza
teste, teme pentru acasă, proiecte sau examinări, precum și la metodele și practicile care
accentuează rolul tehnologiei în aprecierea învățării elevilor.” ( Marin Manolescu, Perspective
inovative ale evaluării în învățământul primar). Obiectivele evaluării digitale sunt aceleași cu cele
din sistemul tardițional de învățământ, ac esta poate fi și unul dintre motivele pentru care chiar și
profesorii care sunt adepții educației tradiționale, aleg să utilizeze evaluarea digitală, dorind totuși
să îmbunătățească procesul evaluării cu metode de testare inovative.
J. Cla rke-Midura și C . Dede afirmă că "testările creion -hârtie pot doar să măsoare
competențe minime . . . și eșuează în a măsura cunoașterea mai sofisticată și competențele cerute
în secolul 21 . Progresul tehnologiei curente oferă oportunități atractive de a proiecta evaluări
active și situative, care permit cunoașterea complexă a elevului și pot oferi observații bogate asupra
învățării lui" (Clar ke-Midura și Dede, 2010, p. 311 ).
În prezent, evaluarea asistată de calculator are în vedere explorarea posibilităților oferite de
instrumentele digitale Web 2.0.
Aplicațiile Web 2.0 au apărut ca un răspuns la nevoia de a regândi modalitățile de evaluare
și reprezintă utilitate prin prisma faptului că “facilitează dezvoltarea competențelor de gândire
critică, de comunicare, de colaborar e și implică elevii într -o lume nouă a învățării sociale și a
împărtășirii informațiilor. Web 2.0 asigură tranziția către nouă pedagogie care implică evaluarea

22 Manolescu, M. (2015). Referențialul în evaluarea școlară, pp 24/30. Editura Universitară, București, 2015.

34
pentru învățare, în care atât profesorii, cât și elevii participă la procesul de reflecție. la d ialog și în
luarea deciziilor, iar evaluarea include strategii de auto -evaluare și de evaluare inter -colegiaIă,
stabilind care sunt etapele următoare necesare pentru continuarea învățării. Putem vorbi astfel
despre Evaluarea 2.0 în contextul unei Pedag ogii 2.0.” 23
I.Kalas (2014, p. 20) scoate în evidență câteva beneficii ale Evaluării 2.0: elevii privesc cu
entuziasm utilizarea tehnologiei; elevii devin responsabili, organizați și învață să aibă încredere în
propriile capacități; un aspect extrem de importa nte este faptul că elevii “devin nu numai
consumatori de material mutimedia, ci și producători și editori ai propriilor creații: ei se transformă
în editori muzicali; editori de fotografie; editori de broșuri”; învățarea nu are loc doar în clasă, ci
și dincolo de pereții școlii datorită posibilității de a continua explorarea temelor discutate în clasă;
oferă posibilitatea de a comunica cu persoane din alte parți ale lumii; “multitudinea de aplicații și
instrumente digitale disponibile online susține respect area diversității și a diferențelor individuale,
a stilurilor de învățare și a inteligențelor multiple: elevii își demonstrează învățarea prin text,
muzică, grafică, formate audio sau video, în mod individual sau colaborativ.”
Într-un raport publicat în 20 10 și intitulat "Repor/: Status of ICT Integra/ion in Education in
Southeast Asian Countries ", s -au evidențiat beneficiile integrării Tehnologiei Informațiilor și
Comunicării în educație, făcându -se referire și la modalitățile de evaluare.
Astfel s -a subl iniat faptul că, în urma utilizării tehnologiei, atenția și motivația elevilor a
crescut, de asemenea și frecvența zilnică la școală. Au avut loc modificări și la nivelul structurării
lecțiilor, în sensul că elevii și -au petrecut mai puțin timp scriind și copiind date, reușind astfel să
petreacă mai mult timp analizând și gândind critic. Tot prin intermediul tehnologiei, profesorii au
reușit să stimuleze creativitatea elevilor, care nu s -au rezumat la a produce documente scrise, ci și
prezentări multimedia.
S-au constatat îmbunătățiri atât la nivelul evaluării, cât și în ceea ce privește înțelegerea
conceptelor. Elevilor au fost evaluați în mod eficient prin intermediul testărilor cu alegere multiplă
administrate online. Tehnologia a reușit să -i determine pe elevi să -și exprime puncte de vedere, să
pună întrebări și caute răspunsuri, continuând să -și îmbogățească cunoștințele dincolo de
prezentările din clasă.
Tehnologia a contribuit și la dezvoltarea capacităților de gândire la un nivel superior, elevii
reușind astfel să creeze produse de calitate. (Southeast Asian Ministers of Education Organization,
2010).
În noua pedagogie, numită și pedagogia modernă, se regăsesc noi instrumente de evaluare.
Astfel se pune accent pe o evaluare explicită, transparentă, o e valuare care încurajează
comunicarea între parteneri, cooperarea, având la bază un „contract social”, “un contract
pedagogic” între parteneri cu drepturi și responsabilități asumate (Manolescu, 2010, p. 30). Este
necesar ca evaluarea și instrumentele evalu ării să fie regândite și construite în funcție de nivelul
de dezoltare al elevilor și de competențele necesare formării lor ca indivizi.

23 Manolescu M., Frunzeanu M. (2016). Perspective inovative ale evaluării în învăță mântul primar, pp 152 . Editura
Universitară, 2016.

35
Realizarea efectivă a evaluării necesită o "atitudine flexibilă" din punct de vedere
metodologic și al instrumentarului (Cerghit, 2002, p. 313 ). Evaluarea alternativă reprezintă o
metodă eficientă pentru realizarea unei evaluări calitative a rezultatelor. “Metodele și
instrumentele alternative, categorie în care ar putea fi introduse și cele digitale, au câteva merite /
avantaje : introduc elemente noi de învățare; contribuie la dezvoltarea creativității ; permit
urmărirea progresului elevului; contribuie la apropierea dintre elevi și profesori; au o valoare
educativă ridicată; stimulează autoeva luarea”(Cerghit, 2002 ).24
Odată cu introducerea noilor tehnologii este necesar să subliniem faptul că există o relație
de interdependență între predare, învățare și evaluare.
Integrarea instrumentelor Web 2.0 în procesul evaluării, trebuie să vizeze îmbinarea
vechilor tehnici de eval uare cu cele moderne, punându -se accent pe evaluarea continuă. “Ca să
aibă o contribuție esențială la perfecționarea acțiunii de evaluare, utilizarea tehnologiei presupune
extinderea sferei evaluării de la performanțe și produsul învățării la competențe ș i procesul
învățării, promovarea unui model al evaluării globale și susținerea învățării asistată de evaluare.”25
În opinia lui M. Manolescu, pentru enunțarea sarcinilor de evaluare trebuie să se ia în calcul
anumite criterii de calitate:
 Sarcinile de evaluare trebuie să se ridice la înălțimea rigorilor și exigențelor
curricumului și să se integreze coerent cu principalele mecanisme ale procesului de
învățământ;
 Sarcinile de evaluare trebuie sa joace un rol important în dobândirea competențelor
general e și specific e, precum și a celor sociale, precum colaborare , comunicare și
gândire critică;
 Să existe o relație de compatibilitate între sarcinile de evaluare și capacitatea reală
de cunoaștere a elevului; să fie proiectate pe măsura potențialului lor psi hic și fizic.
 Să ofere flexibilitate în procesul de învățăre și evaluare, permițând elevului găsirea
unui ritm propriu, optim de rezolvare a sarcinilor date;
 Să fie un ghid pentru elev în procesul de învățare, încurajând descoperirea metodelo r
proprii de î nvățare, ajutând la o mai bună sedimentare a cunoștințelor ;
 Să fie relevante și autentice, punând accent pe nevoile și interesele de cunoaștere și
acțiune, generând și o legătură cu informați ile deja cunoscute, sedimentate;
 Să stimuleze și să dezvolte gând irea de nivel superior, critică, creativă, pentru a
transcede simpla interpretare și memorare a informației, ducând la prelucrarea
creativă a elementelor învățate, stimulând elevul să faca unice conexiuni, analize
critice, formulari ingenioase alea ideilor , să sintetizeze și să asocieze informații din
diferite surse , putând să -și susțină cu argumente creative opiniile;
 Să permită dezvoltarea de conexiuni multidisciplinare și interdisiplinare;

24 Cerghit I. (2002). Sisteme de instrui re alternative și complementare – Structuri, stiluri și strategii, pp. 314, Ed.
Aramis, București, 2002 .
25 Manolescu M., Frunzeanu M. (2016). Perspective inovative ale evaluării în învăț ământul primar, pp 174. Editura
Universitară, 2016.

36
 Să stârnească curiozitatea, motivația și să apeleze la interesul elevului, implicându –
l emoțional și cognitiv, prin informații noi, provocatoare, captivante, incurajând
investigarea, căutarea răspunsurilor și adresarea de întreb ări;
 Să faciliteze aplicarea cunoștințelor și transferul acestor în situații noi;
 Să încuraje ze un proces educativ dinamic și un cadru inter activ de învățare și
evaluare;
 Să asigure menținerea obiectivității și a transparenței în evaluare, furnizând criterii
clare și posibilitatea negocierii acesto ra;
 Să motiveze implicarea elevului în atingerea ț elului dorit și să monitorizeze cu
atenție pașii acestuia, pentru a asigura menținerea integrității informațiilor
importante ;
 Să lucreze spre responsabilizarea elevului și asumarea răsp underii pentru propria
învățare;
 Să încurajeze învățarea prin socializa re, colaborare sau cooperare, ajutând elevul să
înțeleagă importanța învățării pe grupe de lucru;
 Să permită cadrului didactic asumarea rolului de facilitator și de ghid al învățării.;
 Să permită și să incurajeze autoevaluarea și inter -evaluarea.

2.2 E -learning

,,E-learning este un concept mai nou care presupune învățarea de pe un dispozitiv digital
cum ar fi un smartphone sau un calculator/laptop conceput ca să ușureze învățarea individuală sau
să atingă scopurile unei organizații’’26
E-learning -ul prezintă numeroase avantaje, în ceea ce privește învățământul universitar, dar
și programele pentru adulți. Astfel încât folosirea dispozitivelor digitale nu reprezintă o opțiune,
ci mai degrabă, o necesitate.
Procesul didactic suferă modificări prin prism a faptului că noile tehnologii fac trecerea de
la o învățare centrată pe conținuturi la învățarea centrată pe elev, pe individualitatea lui, oferindu –
i-se posibilitatea de a -și planifica singur timpul, activitățile, de a învăța după propriul ritm, fapt ce
conduce la identificarea limitelor și resurselor, dar și la posibilitatea îmbunătățirii cunoștințelor în
anumite domenii.
Noile tehnologii conduc spre o formă de învățământ ce are ca scop principal formarea,
oferind cursanților posibilitatea de a achiziț iona noi informații, de a -și forma capacități de utilizare
a calculatorului, dar și de a aplica aceste capacități și cunoștințe în cadrul exercițiilor și temelor
propuse. „Calculatorul, prin excelență, sprijină și stimulează studiul individual, munca

26 Nabil S., Haifa J.A., Potter A. (2015). Creative learning and MOOCs – Harnessing The Technology for a 21st Century
Education, Cambridge Scholars Pub., UK, 2015.

37
indep endentă, face să crească gradul de autonomie, redă posibilitatea personalizării învătării”
(Leeuw, 1984 , cf. Dufoyer, 1988 ).27
De asemenea, au loc modificări și la nivelul obiectivelor educaționale, în sensul că scopul
principal al educației nu mai este transmiterea de informații, ci formarea unor atitudini, priceperi
și deprinderi.
Cu toate că e -learning -ul facilitează formarea de atitudini, priceperi și deprinderi, în cadrul
cursurilor online nu se renunță la programe și planuri de învățământ.
„Realita tea virtuală vine ca o ameliorare notabilă a simulării” , sustine E . Bruillard (1997)28
deoarece:
 stimulează creativitatea, curiozitatea și interesul pentru cunoaștere și prin întăririle
pe care le oferă reprezintă o sursă de motivație;
 încurajează elevii, prin feedback pozitiv, imediat, să continue procesul de cunoaștere
dincolo de pereții școlii și semnaleaza prezența unor greșeli, facilitând corectarea
acestora.
 stimulează autoinstruirea având un rol fundamental în dezvoltarea capacității de
autocontrol.
 “oferă o altă perspectivă individualizării procesului de instruire. Elementul dom inant
al programelor destinate I AC este natura individualizată a cunoștintelor,
concentrarea pe necesitătile și capacitătile individuale ale elevului , pe
individualizarea sa rcinilor, ceea ce creează o situatie în care aceste necesităti să fie
perfect realizate. În felul acesta, se vine în sprijinul flexibilizării programelor, al
organizării și ghidării învățării independente, al promovării învătării în ritmuri
proprii . Tehno logia calculatorului este furnizoarea "celei mai bogate și mai
individualizate interactiuni dintre elev și punerea în valoare a oricăror metode de
instruire care au existat sau care vor mai apărea în viitor" , remarcă Janison ( 1 974)
. Este, de asemenea, bine știut că elevii absorb cantităti diferite de continut în ritmuri
diferite și în timpi diferiti . Or, din acest punct de vedere, calculatorul pune la
dispozitia fiecărui elev exercitii și posibilităti de recapitulare în functie de cerintele
individuale ;” ( Ioan Cerghit -Sisteme de instruire alternative și complementare) .
 face posibilă individualizarea învățării, permițând fiecărui elev să progreseze în ritm
propriu, concentrându -se asupra propriilor greșeli. Computerul răspunde nevoilor
individuale ale elevilor prin capacitatea de „ramificare” pe care o posedă, astfel nu
numai elevii buni pot avansa, ci și elevii care întâmpină probleme deoarece au
posibilitatea de a obține răspunsurile corecte apelând la exerciții de corectare și
verificare a greșelilor .
 calculatorul încurajează studiul individual, stimulează autoinstruirea și ” contribuie
la diferențierea parcursurilor oferite elevilor.” Astfel fiecare elev poate să parcurgă

27 Dufoyer, J.P. (1988). Informatique, éducation et psychologie de l'enfan t, pp 44, Presses universita ires de France;
1. éd edition, France, 1988.
28 Baron, G . L . ; Bruillard , E . , L 'informatique e t ses usagers dans l 'education , PUF, Paris, 1996 .

38
propriul traseu al învățării, să ia decizii și să acționeze după cum consideră că este
necesar pentru devenirea sa.
 se pune un accent deosebit pe evaluarea formative și se încurajează utilizarea unor
noi metode de învățare, care să urmărească progresele și eficiența muncii elevilor.
 „ca instrument de gestiune pedagogică colectivă , p oate oferi diagrame reprezentând
rezultatele elevilor, comparatii între acestea, între rezultatele unei clase și ale altora,
variatii de la un semestru (trimestru) la altul, de la o promotie la alta (Gabaude, Not,
1 972) ”
 reprezintă un ajutor de nădejde p entru profesori în pregătirea cursurilor, lecțiilor,
reprezentărilor grafice, a materialelor necesare în procesul de predare -învățare.
 computerul, împreună cu profesorii și elevii, contribuie la dezvoltarea unei noi
pedagogii, care are la bază noi modali tăți de predare învățare, strategii diverse de
lucru cu elevii și de evaluare, dar și găsirea unor soluții la problemele existente în
procesul instruirii.

Dick G. (2005) a realizat cercetări în domeniul e -learning -ului subliniind un aspect cât se
poate de interesant: învățarea cu ajutorul cursurilor on -line poate fi la fel de eficientă ca și metoda
tradițională, însă numai dacă se ține cont de câteva aspecte: este necesară existența unui orar strict,
astfel încât între profesor și elev să existe, în fiec are după -amiază, „o întâlnire virtuală”, precum și
a unui număr fix de participanți, ideal ar fi un număr de 38 de participanți, folosirea în cadrul
acestor cursuri a unor “provocări și obstacole intelectuale“, crearea unor grupuri de studii, dar și
spriji n, din partea profesorilor, în înțelegerea și utilizarea noilor tehnologii în mod eficient.
30% dintre participanți au afirmat că au fost mai bine pregătiți în clasa on -line, spre
deosebire de clasele tradiționale, însă majoritatea au întâmpinat dificultăț i, susținând, totuși, că
aceste cursuri on -line i -au condus spre o individualizare a învățării, având astfel posibilitatea de a
asimila informațiile în ritm propriu și, încă un aspect important, au reușit să observe acele domenii
în care este necesar să -și formeze deprinderi suplimentare, în special în ceea ce privește
managementul timpului.
Mai mult, cursurile on -line „dezvoltă sistematic deprinderile metacognitive29, participanții,
confruntându -se cu aceste obstacole, dificultăți, conștientizează faptul că nu vor beneficia mereu
de ajutor asistat din partea profesorilor și astfel își concep o “hartă mentală” în care creionează
pașii necesari pentru a ajunge la rezultatul dorit.
Dick G. (2005), subliniază avantajele unui curs on -line 30:
 – elevii implicați în tr-un curs on -line se bucură de confort și de un program flexibil
de învățare ;

29 Cartell i , A. (2005 ) . Between tradition and innovation in ICT and tea ching . În C .Howard , J . v. Boettcher, L .
Justice, K . Schenk, P. L . Rogers & G . A . Berg (eds . ) , Encyclopedia of Distance Learning (pp . 162 ) . Hershey, PA :
IGI Global .
30 Dick, G . (2005) . Academic Workload in Online Courses. În C. Howard, J . V. Boettcher, L. Justice, K. Schenk, P. L.
Rogers & G . A . Berg (eds . ) , Encyclopedia of Distance Leaming (pp . 1 -6) . Hershey, PA : IGI Global .

39
 -elevii manifestă o motivatie crescută pentru activitate ;
 – elevii reușesc să înțeleagă, într -o manieră mult mai eficientă, conținuturile
 – au acces la o educatie de calitate s uperioară ;
 – comunicarea profesor -elev este mult îmbunătătită ;
 – elevii reușesc să comunice eficent unii cu ceilalți
 – elevii participă activ la activitățile educaționale
 – oferă elevilor posibilitatea de a se autoevalua și de a identi fica rapid eventua lele
probleme ;
 – spre deosebire de învățământul tradițional, elevii pot obtine feedback imediat.
Pe lângă aspectele pozitive, Dick G. atrage atenția asupra unor posibile probleme care pot
apărea în cadrul cursurilor online: fiind un model educational difer it față de sistemul traditional,
este nevoie de cadre didactice cu o pregătire specifică; pot apărea limitări în ceea ce privește
interacțiunea profesor -elev sau în privința construirii unor relații apropiate între cursanți; există
situații în care elevii aleg să părăsească cursurile, fapt ce conduce la rămânerea în urmă la
învățătură; formularea cerințelor poate crea uneori confuzie, ducând astfel la un anumit nivel de
frustrare sau insatisfacție. Însă aceste dezavantaje pot fi înlăturate prin reorganizare a cursurilor și
identificarea unor metode prin care interesul elevilor să fie sporit. Este necesară îmbunătățirea în
permanență a acestui sistem de învățământ, urmărind creșterea motivației elevilor și ajungerea la
performanță.
“Ca modalitate de interacți une între cursanti și tutore, cursul on -line a încercat să
compenseze anumite limite care decurg din educația la distantă, dar a și descoperit multiple
oportunități . De la o formă simplă, aproape expozitivă, cu o interacțiune extrem de redusă, cursul
electronic a căpătat numeroase valențe interactive, ajungându -se astăzi până la forma de predare
interactivă de noi conținuturi prin intermediul calculatorului .”
„Cursurile online prezintă o serie de avantaje: individualizarea învățării, dezvoltarea
deprinder ilor metacognitive, formarea capacitătilor de operare a textului , dezvoltarea proceselor
de cunoaștere. Un astfel de demers didactic oferă și un grad de libertate tutorelui, în sensul că
dispune de o flexibilitate ridicată în alegerea strategiilor folosit e pentru realizarea demersului
didactic.
În felul acesta, tutorele are posibilitatea de a organiza activitatea cursanților, astfel încât să –
i ajute să -și identifice și să -și rezolve problemele legate de studiu , să -și identifice posibilitățile de
dezvoltar e și să -și înțeleagă individualitat ea cognitivă”31

2.3 Problematica implementării unui curs electronic

31 Cartell i , A. (2005 ) . Between tradition and innovation in ICT and teaching . În C .Howard , J . v. Bo ettcher, L .
Justice, K . Schenk, P. L . Rogers & G . A . Berg (eds . ) , Encyclopedia of Distance Learning (pp . 159 – 165 ) . Hershey,
PA : IGI Global .

40
În conceperea, organizarea și implementarea unui curs electronic, sunt deseori întâlnit
barier e conceptua le, logice, logistice și de accesibilitate precum:
 cine va crea, menține și actualiza conținutul digital , cine va asigura suportul online
necesar semnalării eventualelor probleme sau neconcordanțe ?
 care sunt conștințele minime necesare pentru beneficiarii acestui material, cât de
rapid se va face acomodarea cu platforma de învățare în comparație cu metoda
tradiționala – cartea/manualul ?
 cât de comprehensiv trebuie să fie materialul electronic, va avea scopul de
suplimentarea a materialelor tradiționale sau se dorește înlocuirea totală a unui curs
clasic ?
 pentru documentare suplimentară, informațiile vor fi comasate în materialul
prezentat sau vor fi oferite referințe către alte su rse de informare (link -uri) ?
 definirea gradului optim de dificultate a sarcinilor, un material prea ușor nu va reuși
să stârnescă interesul, generând plictiseală, iar unul prea dificil poate duce la dorința
de a renunța la curs.
 în strânsă legătură cu elementul precedent, trebuie definită cu atenție lungimea
optimă a materialului ce constituie o lecție.
 necesitatea oferi rii de răspunsuri prompte la eventualele nelămuriri sau la feedback –
ul cursanților.
 găsirea unei modalități optime de evaluare, ținând cont de viteza individuala de
parcurgere a materialului propus, precum și gradul de fidelitate obținut la verificarea
cunoștințelor. În acest caz, cea mai recomandată metodă de evaluare este cea
incrementală, cu câteva întrebări definite pentru fiecare delimitare logică, însoțită de
o evaluare sumativă la finalul unității de învățare.
 cât de placut este pentru student/elev s ă acceseze platforma e -learning, oferă aceasta
un impact semnificativ asupra dorinței de învățare/cunoaștere ?
 cât de ușor le este elevilor să -și însușească informația prezentată și să o aplice în
viața de zi cu zi ? Se remarcă o îmbunătățire a performanțe i de învățare față de
metoda tradițională ?

2.4 Portofolii electronice

Portofoliile electronice educaționale pot fi grupate în două mari categorii : portofolii
orientate către proces (sunt acele portofolii care se realizează în timp și care demonstrează evoluția
în ceea ce privește o anumită tematică sau problemă educațională ; de exemplu , managementul
grupului de cursanți) ; portofolii orientate către conținut (sunt acele portofolii care vizează
întocmirea unei colecții de obiecte educaționale în scopul susținerii procesului de predare on -line).
Această colectie poate cuprinde o mare varietate de obiecte educationale cum ar fi : planuri
de lecție, activități de evaluare, hărți, tabele, grafice, fotografii, evaluări, reflecții asupra predării ,

41
conținut m ultimedia etc..32 Aceiași autori sugerează parcurgerea a patru mari etape în ceea ce
privește întocmirea unui astfel de portofoliu electronic, necesar î n susținerea unui curs electronic
/ on-line:
– Decizia privind întocmirea portofoliului electronic care să însoțească un curs on -line:
determinarea scopului întocmirii portofoliului, identificarea nevoilor care vor fi
acoperite prin intermediul acestuia, identificarea disponibilității resurselor, reflecția
asupra propriei cunoașteri și definirea deprinderi lor legate de tehnologie (ale tutorelui
și ale cursanților).
– Designul portofoliului : selectar ea celui mai potrivit software, în esență, un portofoliu
electronic poate fi un site sau un blog sau o altă aplicație care să permită realizarea
colecției de material e ; în întocmirea portofoliului electronic pot fi uti lizate o
multitudine de softuri educaționale sau multimedia ; aducerea obiectelor educaționale
ce compun portofoliul la standardele impuse de predare.
– Realizarea și dezvoltarea portofoliului : colectarea documentelor și a materialelor ce
pot fi utilizate în cons truirea obiectelor educaționale ; selec tarea obiectelor
reprezentative ; crearea obiectelor considerate necesare ; renunțarea la obiectele care
sunt redund ante sau nu sunt reprezentative ; optimizarea obiectelor în conformitate cu
standardele propuse și asigurar ea transferurilor între obiecte ; încorporarea tuturor
obiectelor educaționale într -un portofoliu creativ, care est e unic pentru realizatorul său.
– Evalu area portofoliului : reflectarea asupra proce sului de predare -învățare ; integrarea
portofoliului în aceste activități ; aprecierea întregului continut al portofoliului, a
design ului și a formatului multimedia ; găsirea soluțiilor pentru îmbogățirea continuă a
acestuia.
Un astfel de portofoliu electroni c asigură o totală transparență a predării și evaluării,
încurajează reflecția critică asupra propriei activități, lucru ce va duce inevitabil la îmbunătățirea
performanțelor didactice.33
Un portofoliu electronic diferă de cel tradițional , atât sub aspectu l formei și conținutului ,
cât și sub aspectul procesului de realizare și al beneficiilor pentru autor și pentru cursanți . Dat
fiind faptul că tehnologia se află într -o dezvoltare rapidă și progresivă, învățământul poate
beneficia de o utilizare pe scară largă a portofoliului electronic, lucru ce se va reflecta în creșterea
calității activității didactice. Portofoliul electronic oferă mai multă dinamică, diversitate,
dezvoltare, o privire holistică asupra muncii profesorului și mai multă reflecție.
Utilizâ nd nenumăratele resurse oferite de tehnologie, profesorii explorează multiple fațete
ale predării, prezentând realitatea într -un mod divers și atractiv, nerămânând cantonați într -un text
adesea arid și tern. Astfel , prin utilizarea portofoliului electroni c în predare, cresc atât calitatea

32 Shaw, P. , & Slick, S . (2005) . Creating a n electronic student teaching portfolio. În C . Howard , J . v. Boettcher, L .
Justice, K. Schenk, P. L. Rogers, & G . A . Berg (eds. ) , Encyclopedia of Distance Learning (pp . 462 -468) . Hershey, PA
: I G I Global .
33 Shaw, P. , & Slick, S . (2005) . Creating a n electronic student teaching portfolio. În C . Howard , J . v. Boettcher, L .
Justice, K. Schenk, P. L. Rogers, & G . A . Berg (eds. ) , Encyclopedia of Distance Learning (pp . 462 -468) . Hershey, PA
: I G I Global .

42
învățării , cât și calitatea muncii profesorului , rezultatele pozitive fiind înregistrate de ambii actori
implicați în procesul educațional.34
Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ devine o necesitate în con dițiile
dezvoltării tehnologice accentuate. Pentru noile generații de elevi și studenți, deprinși cu
multitudinea de informații de toate tipurile, transmise pe diverse canale multimedia, asistarea și
introducerea în procesul de învățământ a calculatorului este o cerință intrinsecă. Calculatorul (și
prin extensie dispozitivele digitale personale) a fost și este perceput ca o jucărie, o unealtă , un
instrument de socializare și comunicare, o sursă de informații . Utilizarea lui în contextul lecțiilor
tradițio nale constituie o p rovocare, dar și o oportunitate .
Este o provocare deoarece, deși larg răspândită și considerată " o modă " , utilizarea
calculatorului în cadrul lecțiilor nu este folosită cu o eficiență maximă – de cele mai multe ori ,
această metodă es te redusă la o prezentare a unor conținuturi cu ajutorul computerului .
Este î nsă și o oportunitate deoarece, utilizată fiind la întregul său potential , poate aduce
beneficii actului educational . Instruirea asistată de calculator presupune utiliz area acestuia în toate
tipurile de activități din cadrul lectiilor : consolidarea cunoștințelor vechi, sistematizarea
cunoștințelor noi, predare, comunicarea de cunoștințe, aplicarea în contexte practice și exersarea
aplicării cunoștințelor, inclusiv în dir ecția formării unor deprinderi, verificarea cunoștințelor și
evaluare .
Fiind o variantă a modelului e -learning, instruirea asistată de calculator are o serie de
caracteristici distinctive. Instruirea asistată de calculator este o metodă didactică plasată î ntre
celelalte metode didactice, așa cum sunt descrise în teoria pedagogică, deși , dacă o analizăm ca
formă a e -Iearning -ului, are un profil cu mult mai complex decât cel al altor metode didactice.
Tocmai acest profil complex i -a făcut pe unii autori să o așeze (în contextul e -Iearning -ului) între
domeniile de sine stătătoare ale științelor educației . Astfel , există opinii 35care susțin că instruirea
asistată de calculator este mai mult decât o metodă didactică, aceasta incluzând metode de instruire
bine definite : metode de explorare indirecte (demonstrații cu imagini , grafică, modelare), metode
de actiune (exersarea, simularea, jocurile)36. Integrarea învățării asistate de calculator în sistemul
disciplinelor pedagogice, fără ca aceasta să se afle în vre un raport de subordonare față de celelalte
discipline, este accentuată și de cerinta interdisciplinaritătii în proiec tarea programelor de învătare.
IAC este legată (ca disciplină) de rezultatele cercetării dintr -o serie de domenii ca : psihologia
copilului , psihologia socială, genetica umană, pedagogie, didac tica specialitătii, estetică ș i design,
tehnici și tehnologii de comunicare, tehnologia inform atiei ,informatică (programare) .
Ca metodă didactică, se realizează în prezentă, în -cadrul clasei de elevi, permitând o
diversificare a strategiilor didactice. Această metodă poate fi utilizată în oricare dintre momentele
unei lectii și poate fi aplicată la oricare dintre disciplinele din curriculumul școlar. În ultimă

34 Ceobanu , C . (201 3) . Telefonul mobil , copiii și școala . În Ș . Boncu & C . Ceob anu (eds . ) , Psihosociologie școlară
(pp . 334 -345). Iași : Polirom.

35 Steinberg , E . R . ( 1 991 ) . Computer -assisted instruction : A synthesis oftheory, practice. HiIlsdale, NJ : Lawrence
Erlbaum .
36 Cerghit, I. (1997). Metode de învățământ, pp 99 e d a III -a , Ed. Polirom, Iași, 1997.

43
instantă, poate defini o strategie didacti că de tip interactiv, un nou mod de concepere a instruirii și
învătării .
Metoda se inserează în contextul învătământului pe clase și lectii , având avantajul că nu
presupune o organizare specială a actului educațional . Utilizarea calculatorului la lectie , dar și a
instruirii asistate de calculator poate conduce la o serie de efecte interesante în co ntextul
educational contemporan :
 simulează procese și fenomene foarte complexe, pe care nici un alt mijloc didactic nu
le poate pune atât de bine în evidentă ;
 face inutilă utilizarea multora dintre m ijloacele didactice " clasice " , conducând la o
reconsiderare a locului și rolului acestora ;
 construiește contexte extrem de atractive pentru aplicarea practică a conceptelor și
cunoștintelor ;
 presupune participare a activă a elevilor în procesul de predare -învățare, permite o
dezvoltare intelectuală adecvată și o modalitate atractivă de învătare.
Interactiunea elev -calculator are loc în cadrul clasei ; aceasta facilitează accesul elevului la
informatii mai ample, or ganizate mai logic, structurate variat, prezentate în modalităti diferite de
vizualizare. Este de remarcat faptul că nu calculatorul sau dispozitivul digital individual produce
efecte educationale directe, ci importante sunt calitatea softurilor și folosir ea corespunzătoare a
acestora, utilizarea lor după criterii de eficiență metodică în activitătile de instruire. Această
interactiune poate conduce la dezvoltarea unor noi aptitudini : autonomie, flexibilitate, cooperare.
Interactivitatea este strâns legată de posibilitatea interacțiunii în contextul instruirii asistate
de calculator și poate fi considerată una dintre cele mai importante facilități în ceea ce privește
utilizarea computerului în educatie.
Aceasta se referă la posibilitatea pe care o are cursa ntul de a comunica interactiv (cu
calculatorul) în directia căutării , evaluării critice și utilizării informației pentru învățare. Gradul
de interactivitate depinde foarte mult de tipul de software educațional , de performanțele
calculatorului, de intenti ile dezvoltatorului de programe informatice. Aceasta este în esență o
expresie a schimbului de date dintre om și computer și aparține domeniului de studiu interacțiunea
om-computer.
Este relativ dificil să asemănăm acest schimb de date cu un proces (clasic ) de comunicare
om-om, deoarece, spre exemplu, există fapte de comunicare din cadrul interacțiunii om -computer
care nu pot fi asimilate unei interacțiuni sociale așa cum vorbim în cazul comunicării umane.
De cele mai multe ori , interacțiunile om -computer pot fi privite ca fiind forme ale căutării
de informații sau ale introducerii de date.
Prin utilizarea instruirii asistate de calculator se modifică rolurile clasice ale profesorului .
Rolul activ al acestuia în ceea ce privește conducerea și organizarea procesului de învățământ se
manifestă, în cazul utilizării metodei, într -o manieră difer ită față de lecțiile realizate fără sprij inul
calculatorului . De fapt, se impune sublinierea faptului că prezența profesorului este discretă, dar
importantă ; el este cel care stabilește momentul și modalitățile de aplicare a metodei , ca o

44
alternativă l a metodele clasice. Experiența didactică a profesorului este integrată în conceperea
scenariului didactic, în general , și a modului de utilizare a instruirii asistate de calculator, în special
, prezența activă a profesorului fiind aici hotărâtoare. Prin urmare, cea de -a doua nu diminuează
rolul profesorului în procesul de instruire, ci îi adaugă noi valențe, îi creează noi modalități de
exprimare profesională .
Învățarea asistată de calculator presupune o regândire a actului educațional și implică o
serioasă dezvoltare a cercetărilor din domeniul psihologiei cogniti ve. Deși nu se modifică radical ,
rolurile " clasice " ale profesorului capătă noi configurații ; cadrul didactic trebuie să regândească
procesul educational în noile contexte, să învețe să formuleze altfel problemele, să -și actualizeze
prestatia educatională la exigențele impuse de cei care -i stau în față. Fără să facă schimbări doar
de dragul schimbării, cadrele didactice trebuie să -și actualizeze obiectivele privitoare la această
metodă :
 însușirea acestei metode, ca alternativă la metodele clasice de predare, învățare,
evaluare;
 cunoașterea avantajelor și limitelor metodei de instruire asistată de calculator;
 identificarea situațiilor de aplicare a metodei , în alternanță cu metodele clasi ce;
 formarea deprinderi lor de utilizare a softurilor educaționale în procesul de instruire ;
 cunoașterea și folosirea unor softuri educaționale în specialitatea de formare ;
 cunoașterea principiilor de proiectare și realizare a softurilor educaționale.

Din perspectivă teoretică, instruirea asistată de calculator se fundamentează pe un set de
elemente definitorii specifice instruirii programate, după cum urmează : participarea și implicarea
activă a cursantului , construcția individuală a cunoașterii , secven țierea activității în pași mici ,
progresia gradată a activităților (de la simplu la complex) , întărirea imediată a răspunsului și
oferirea de feedback , personalizarea ritmurilor de studiu , exersarea și repetarea .
Instruirea asistată de calculator se indivi dualizează astfel ca o metodă didactică extrem de
promițătoare, ce poate îmbrăca forme diverse și poate servi unor scopuri didactice multiple.
Utilizarea calculatorului în cadrul lecțiilor presupune o linie didactică precisă, un set de orientări
pedagogice , psihologice și metodice extrem de clare, bine fundamentate teoretic. În egală măsură,
cadrele didactice trebuie să aibă o pregătire specifică, să cunoască metoda, limitele și avantajele
acesteia și condițiile de aplicare. Utilizarea unui calculator în ca drul lecției nu înseamnă cu
necesitate folosirea metodei de instruire asistate de calculator.
De foarte multe ori , folosirea computerului în rolul de mijloc didactic este confundată cu
aplicarea acestei metode. Calculatorul are o multitudine de capacități și oferă o multitudine de
avantaje atunci când este utilizat în cadrul procesului didactic.
Importantă este însă cunoașterea acestor avantaje și a modalităților de utilizare a
computerului în cadrul lecțiilor ; calculatorul poate oferi foarte mult, dar, î n egală măsură, trebuie
să i se ceară mult pentru a fi cu adevărat un mijloc didactic eficient.

45
Capitolul 3: Argumentarea și bazele cercetării

Odată cu dezvoltarea tehnologică accentuată, folosirea computerului în procesul de
învățământ devine indispensa bilă. Pentru noile generații de elevi, care intră în contact cu o
multitudine de informații din mediul virtual, utilizarea calculatorului ca suport pentru predare,
reprezintă o necesitate.
Introducerea predării asistate de calculator, ca alternativă la met odele clasice, reprezintă nu
doar o provocare, ci și o oportunitate, deoarece profesorul este rezervat, acesta având rol de
facilitator al învățării, stabilind momentul și mijloacele de aplicare a noii metode. În conceperea
scenariului didactic se integrea ză experiența și creativitatea profesorului, acesta având un rol
fundamental în dirijarea activității didactice la clasă.
Lucrarea de față își propune evidențierea avantajelor utilizării metodelor de predare
moderne/alternative în dezvoltarea cunoștințelor elevilor și a reușitei școlare.
Obiectivul principal al cercetării este acela de a determina eficiența metodei predării asistate
de calculator în comparație cu metoda de predare tradițională, dar și evaluarea eficienței utilizării
imaginilor/ animațiilor /graficelor/filmulețelor în procesul de predare -învățare asupra
performanțelor și a reușitei școlare a elevilor.
Cercetarea de față pornește de la următoarea ipoteză:
Există o corelație între utilizarea metodelor moderne/alternative de predare și reușita școlară
a elevilor. Introducerea metodei predării asistate de calculator determină îmbunătățirea rezultatelor
școlare comparativ cu metoda tradițională.
Metodele și instrumentele de cercetare: în întocmirea lucrării de față s -a utilizat metoda
anchetei și ca instrument de lucru, chestionarul.
De asemenea, această lucrare își propune să răspundă la următoarele întrebări:
 Noile metode de predare pot înlocui metodele clasice?
 Sunt de folos profesorului? Dar elevului?
 Pot înlocui total sau doar pațial sistemul de predare tradițional?
 Informațiile sunt asimilate mai ușor de către elev cu noua metodă de predare?
 Există un rezultat tangibil?
 Există disponibile resursele necesare pentru o predare susținută/constantă cu ajutorul
computerului? (O privire de ansamblu a supra softurilor educaționale disponibile)
Pentru a răspunde acestor întrebări, este necesar să se analizeze ambele metode de predare,
luând în considerare că metoda clasică a trecut testul timpului și oferă rezultate tangibile. De
asemenea, este necesar s ă se pună sub lupă și noua tendință ce va deveni, cel mai probabil, la un
moment dat un standard.

46

3.1 Importanța metodelor didactice, în general

Din punct de vedere etimologic, cuvântul metodă provine din grecescul „methodos”, care
înseamnă „drum spre”.
Miron Ionescu și Vasile Chiș definesc metodele de învățământ ca fiind „modalități de
acțiune cu ajutorul cărora, elevii, în mod independent sau sub îndrumarea profesorului, își însușesc
cunoștințe, își formează priceperi și deprinderi, aptitudini, atitudi ni, concepția despre lume și
viață”.( M.Ionescu, V.Chiș, p.126)
Metodologia instruirii nu reprezintă altceva decât modul în care li se predă elevilor, modul
în care învață și felul în care sunt evaluate și apreciate rezultatele.
Metodele didactice își au o riginea în procedeele științifice, ce le deosebește însă este faptul
că metodele științifice au doar rolul de a facilita cunoașterea științifică, în timp ce metodele
didactice trec dincolo de acest scop și devin metode de transmitere de cunoștințe, având l a bază
anumite adevăruri, care au menirea de a crea în mintea elevilor o hartă grafică cu privire la
obiectele și fenomenele din câmpul realității.
În ceea ce privește rolul metodelor didactice în activitatea cadrului didactic, acesta poate fi
privit ca un mijloc nu doar de organizare, ci și de conducere a elevilor pe calea cunoașterii și, în
special, spre cunoașterea individuală. Oferă profesorului posibilitatea de a -i ghida pe elevi spre
asimilare de noi cunoștințe și, totodată, de a -i stimula să -și dezvo lte capacitățile intelectuale. În
momentul în care profesorul alege să aplice o metodă, el construiește legături cu elevii, legături
care influențează parcursul învățării și atingerea rezultatelor urmărite.
Nu este suficient ca profesorul să aleagă o metod ă sau alta, este nevoie de creativitate și
adaptare continuă a metodei pentru a se ajunge la nivelul de dezvoltare propus. Astfel alegerea
unei metode se realizează, în special, în funcție de anumite caracteristici ale profesorului, precum:
măsura în care stăpânește materia predată, aspect ce ține, la rândul său, de gradul de instruire
personală și de experiența didactică; stilul de muncă al profesorului, mai exact, modul în care își
pregătește materialele necesare în activitatea didactică și timpul pe care -l alocă pentru pregătirea
acestor materiale; dar și de caracteristicile ce țin de temperament și atitudinea sa morală.
De asemenea, există o corelație între trăsăturile de caracter ale profesorului și metodele pe
care alege să le utilizeze în activitatea didactică, de aici și existența profesorilor care sunt de
neclintit atunci când vine vorba de introducerea în actul predării a unei noi metode. Totuși, aceeași
metodă folosită în procesul predării de cadre didactice diferite, va atrage după sine rezultate
diferite. Nu este atât de importantă metoda utilizată ci personalitatea cadrului didactic care alege
să o aplice.
Pentru elevul aflat pe traseul instruirii, metodele didactice își ating scopul prin ghidarea
elevului spre asimilare de cunoștințe, trecând as tfel de la o cunoaștere parțială, la una profundă.
Elevul este plasat în situația de novice, metoda reprezentând instrumentul cu ajutorul căruia elevul

47
asimilează noi cunoștințe, își formează priceperi și deprinderi și îl determină la o căutare constantă
a adevărurilor încă nedescoperite.
Este esențial să se sublinieze faptul că există o corelație între procesul de predare și cel de
învățare. Metoda le unește spre atingerea obiectivelor propuse și a scopului urmărit.
Se poate afirma despre metodele didactice că își ating scopul numai atunci când reușesc să
antreneze elevii în deplinătatea existenței lor. Numai printr -o implicare activă din partea elevului,
cadrul didactic va putea să ghideze activitatea spre a -i ajuta pe elevi să -și dezvolte capacită țile
cognitive. Cu cât elevul se va implica în procesul propriei instruiri, cu atât mai eficient se va realiza
procesul de dezvoltare. Se urmărește trecerea de la educare spre autoeducare, acest lucru
realizându -se în măsura în care elevul preia tot mai mu lte din activitățile și funcțiile(cognitivă,
formativ -educativă, motivațională, instrumentală și normativă) realizate, inițial, împreună cu
profesorul.

3.2 Metoda clasică

Învățământul tradițional a fost conceput ca un sistem prin care elevul să aibă posi bilitatea
de a asimila, prin reproducerea fidelă a ansamblului social cultural, normele impuse de societate.
Într-un astfel de sistem elevii asimilează cunoștințe prin reproducerea modelului impus de către
profesor.
Sistemul de învățământ tradițional și -a găsit utilitatea în societatea statică în care omul
îndeplinea funcții a căror structură însuma abilități, cunoștințe, priceperi și deprinderi deja
cunoscute, nefiind astfel nevoie ca oamenii să învețe permanent.
Metoda de predare tradițională mai poate f i numită metodă expozitivă sau verbală, tocmai
datorită faptului că elevul este întotdeauna situat în postura de receptor, fără a fi implicat activ în
procesul de instruire.
Această metodă este des îmbinată cu alte concepte, precum conversația, în cazul
disciplinelor umaniste, sau cu demonstrația, în special în cadrul disciplinei geografie.
De-a lungul timpului, însă, metoda de predare tradițională a demonstrat anumite neajunsuri
în procesul instructiv -educativ.
Sistemul de învățământ tradițional se caracte riza, în primul rând, prin rigiditate, profesorul,
având ca și caracteristică principală autoritatea, era cel care organiza și dirija activitatea la clasă,
fără a încuraja elevii să ia parte la propriul proces de instruire, prin implicare activă. Rolul ele vilor
era acela de a reproduce fidel ceea ce cadrul didactic transmitea în timpul orelor de curs, astfel se
încuraja învățarea mecanică, fapt ce ducea, implicit, nu la dezvoltarea capacităților cognitive, ci
doar la îmbunătățirea puterii de memorare. Scopu l profesorului, acela de a crea punți de legătură
între el și elevii săi – prin dialog, nu este atins, elevii nereușind astfel să privească profesorul ca pe
un aliat pe drumul spre cunoaștere, ci mai degrabă ca pe un adversar.

48
De asemenea, acest tip de sist em, presupunea focalizarea pe partea teoretică în detrimentul
practicii. Roger Muchielli, în cercetările sale (1982, pag. 57) constată că la finalul unei secvențe
de învățare, în care elevul manifestă atenție voluntară și un grad crescut de concentrare, el va reține
numai 10% din ce a citit, 20% din ce a auzit, 30% din informația vizuală, și un cuantum de 50%
din ceea ce a auzit și văzut în același timp. Muchielli descoperă că cele mai eficiente mijloace de
memorare apar atunci când elevul este încurajat să vorbească – reține 80% din ceea ce a spus – și
dă randament chiar mai mare atunci când spune și aplică în același timp. Acest studiu nu face
altceva decât să sublinieze importanța încurajării elevilor spre dialog, spre exprimarea unor opinii
cu privire la subiectul prezentat, dar și aplicarea infomațiilor obținute din mediul vizual si auditiv,
în planul practicii.
Un alt aspect este faptul că învățământul tradițional încuraja competiția și nu cooperarea.
Accentul cădea pe dezvoltarea individuală, nu însă și pe progresul colectiv. Dezvoltarea unei
asemenea atitudini nu este deloc benefică, mai ales, dacă se face referire la mediul de lucru în care
elevii de azi își vor desfășura activitatea în viitor, mediu care încurajează munca în echipă și nu
competiția.
Totuși, aspectul care a stârnit cele mai mari reacții din partea cercetătorilor, este utilizarea
metodelor ca fiind universale și potrivite pentru diverse discipline, fără a le adapta și transforma
în funcție de cerințele impuse de materiile respective pe ntru atingerea performanței școlare.
De asemenea, este necesar să se analizeze obiectivele propuse în cadrul unei lecții predate
cu ajutorul metodelor clasice, obiective care au fost definite în termeni mult prea vagi, precum: “a
ști”, „a crede”, „a înțele ge”, „a aprecia”, și care indicau acțiuni dificil de observat și măsurat.
Profesorii au căutat să împletească metodele de învățare clasice cu demonstrația, ceea ce a
făcut această metodă ineficientă este faptul că, elevii nu erau implicați activ, de cele m ai multe ori,
profesorul era cel care realiza demonstrația sau numea un elev care să iasă în fața clasei pentru a
executa operațiile efective. În rândul elevilor, care erau simpli spectatori, își făcea loc monotonia
și profesorul nu reușea să trezească cur iozitatea și atenția elevilor săi. Pentu a înțelege un concept,
este nevoie de o explorare perceptivă, elevul trebuie să ordoneze, să compare, să măsoare, să
descompună, să analizeze și să formuleze anumite concluzii în urma acestor procese. Din
nefericire , sistemul de învățământ tradițional ignoră aceste nevoi ale elevilor rezumându -se la un
material bogat, variat, diversificat, însă insuficient pentru înțelegerea deplină a unor noțiuni de o
importanță deosebită pentru dezvoltarea elevului în deplinătatea ființei sale.
Un alt aspect care demostrează inefiența metodelor clasice este alocarea unei anumite
perioade de timp studiului, neținându -se cont de particularitățile fiecărui individ și de faptul că unii
elevi pot să asimileze mai ușor informațiile și ast fel timpul propus pentru studiu să fie prea mare
pentru nevoia acelor copii, fapt ce duce, implicit, la pierderea atenției și a motivației pentru studiu;
pe de altă parte, elevii care necesită o perioadă mai mare de timp pentru a reuși să -și însușească
informațiile noi cu care intră în contact, vor găsi timpul alocat studiului insuficient și iarăși se va
ajunge în punctul în care pot să apară frustrări și un interes scăzut pentru învățare.
Din punct de vedere al motivației pentru învățare, cadrele didactice adepte ale stilului clasic
de predare, aleg ca metode de stimulare a elevilor oferirea de recompense, încurajând astfel

49
motivația extrinsecă, modalitate inefientă deoarece în momentul în care profesorul alege să nu mai
ofere recompense, elevul nu mai găse ște în studiu nicio satisfacție, tocmai din cauza faptului că nu
a reușit să -și interiorizeze atașamentul față de învățare. Pe de altă parte, sistemul tradițional
încuraja aplicarea pedepselor, fapt ce trezea în interiorul copiilor repulsie față de educați e. Ideea
din spatele acestei practici, aceea de disciplinare, nu își găsea împlinire în planul realității pentru
că, de cele mai multe ori, comportamentele nepotrivite ale elevilor nu se corectau, tocmai din cauză
că profesorii aplicau pedepsele fără a le explica elevilor ce este greșit în comportamentul lor. De
aici si un număr mare de elevi care alegeau să renunțe la școală de frica acestor pedepse.
Deloc de neglijat sunt, însă, și aspectele pozitive care stau la baza metodelor clasice de
predare, și anum e, faptul că aceste modalități de instruire sunt exhaustive, reușesc să acopere și să
transmită o gamă largă de informații, profesorul reușind astfel să atingă acele noțiuni și informații
pe care consideră că elevii trebuie să și le însușească; de asemene a, o multitudine de metode
tradiționale încă pot să contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor, desigur
printr -o adaptare adecvată la nevoile și exigențele impuse de societatea actuală.
Un alt bonus adus în activitatea didactică este fo losirea metodei studiului individual, metodă
care dezvoltă autonomia elevilor. Prin intermediul acestei modalități de instruire elevul este cel
care găsește stilul personal care i se potrivește, informațiile construite în conformitate cu nevoile
și interes ele sale. Este de o importanță covârșitoare pentru că oferă elevului libertatea de a selecta
informațiile, de afirmare inovatoare; pentru că elevul reușește să -și cunoască aptitudinile și
limitele, dar și pentru că are oportunitatea de a organiza și planif ica activitatea, fapt ce întărește
încrederea elevului în forțele proprii și în capacitățile sale cognitive.
Această metodă trebuie să țină cont de anumite reguli pe care trebuie să le ia în considerare
cei care aleg să o aplice în procesul dezvoltării edu cative. Regulile sunt următoarele:
 Studiul individual necesită implicare activă din partea educatului, prin analiza,
compararea informațiilor, formarea unor judecăți de valoare, crearea unor ipoteze și
găsirea unor soluții la problemele ridicate.
 Studiul p resupune memorare deoarece memoria arhivează structuri organizate de
informații și cunoștințe.
Informațiile vor fi reținute mai ușor în măsura în care se depune efort pentru ordonarea,
sortarea achizițiilor și gruparea lor în construcții coerente.
Este ut il ca elevii să îmbine diferitele forme de memorie și să găsească acel tip de memorie
care îi ajută să rețină mai ușor informațiile cu care intră în contact. Spre exemplu, o persoană care
asimilează mai ușor informațiile pe cale auditivă, va obține rezulta te optime atunci când va citi cu
voce tare materialul, pe când o persoană care reține cu ușurință informațiile din câmpul vizual, va
construi scheme, schițe, desene pentru a face legături între noțiuni și concepte.
Un aspect de care trebuie să se țină cont este faptul că după secvențe mai lungi de învățare
este nevoie de o pauză de aproximativ 20 de minute, după care actul repetării poate să continue.

50
Pentru o învățare/memorare eficientă, este necesar ca elevii să lucreze pe unități/ secvențe
fragmentate, s ă construiască o anumită ordine a ideilor și să se asigure că a înțeles sensul cuvintelor
sau anumite concepte, noțiuni, idei, etc.
Studiul implică și continuitate în procesul educativ, numai prin implicare constantă elevii
vor reuși să atingă un grad înal t de dezvoltare intelectuală și să ajungă la cunoașterea de sine.
Merită valorificate, în societatea modernă, și metode clasice precum:
 Studiul de caz – a fost utilizat ca metodă de instruire încă de pe vremea lui Solon
(Grecia) și Confucius (China). Acest tip de metodă își găsește menirea în dezvoltarea
creativității și a capacităților cognitive. Elevul are oportunitatea, de a analiza, de a
se informa, de a compara și de a emite judecăți de valoare în legătură cu anumite
subiecte propuse spre discuție.
 Meto da conversației – folosită de către Socrate încă din anii 400 î. Hr. Scopul acestei
modalități de instruire este construirea învățării pe pilonii dialogului și implicarea
activă a elevilor în procesul instructiv -educativ. S -a constatat că metoda este
benefi că pentru captarea atenției elevilor mai puțin disciplinați.
 Repetiția – metoda își găsește întrebuințare în procesul instructiv – educativ datorită
faptului că ideile importante, cu cât sunt menționate mai des, tind să se imprime mai
ușor în minte.

3.2 Noua metodă

Dezvoltarea tehnologică accentuată din ultima perioadă, a trezit un interes deosebit pentru
introducerea și valorificarea computerului ca suport în procesul instructiv -educativ.
Noutatea metodelor de predare costă în transformarea noilor tehnolo gii ale informației și
comunicării în modalități de instruire inovatoare, precum:
 intercalarea tehnologiei în sistemul tadițional de învățământ, fapt ce duce la
îmbinarea metodelor de predare moderne cu cele clasice
 introducerea în actul instruirii a compu terului, ca sprijin (instruire asistată de
calculator)
 implementarea unui sistem care are la bază învățarea asistată de calculator si internet
(e-Learning)
 utilizarea acestor metode în activitatea didactică determină numeroase modificări, și
anume:
 se ampl ifică zona surselor și resurselor instructiv -educative, aspect benefic nu doar
în activitarea cadrelor didactice, dar și a elevilor
 se crează un grad mai mare de independență în rândul educaților, aflați pe traseul
instruirii.
 apare un nou sistem de învă țământ (ID) care oferă elevilor libertatea instruirii în ritm
propriu, având ca sprijin computerul și internetul

51
 noile situații de învățare pot să conducă elevii spre un grad mai înalt de dezvoltare
Multe din metodele de instruire își au originea în metode le clasice, invoația constă în faptul
că noile metode au fost adaptate pentru a corespunde ritmului alert de dezvoltare din sistemul
educațional.
Asemenea oricărei schimbări, introducerea și valorificarea unor noi metode de instruire au
determinat manifest ări diferite din partea cadrelor didactice, astfel majoritatea cadrelor didactice
au avut o atitudine deschisă/pozitivă față de noile metode, o parte din cadrele didactice au
manifestat o atitudine rezervată considerând calculatorul important doar în măsur a în care oferă
acces la internet, iar o altă categorie de profesori au fost reticenți cu privire la importanța și
beneficiile noilor metode în sistemul educațional.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi definite ca ansamblu de dispozitive și tehnici, apă rute
odată cu dezvoltarea rapidă a mijloacelor tehnologice și ale comunicării și care pot fi utilizate în
scop educativ, individual sau prin îmbinarea lor cu alte metode instructive. În categoria mijloacelor
tehnice se înscriu aparatele de proiecție, compu terele, și alte componente hardware și software.
Un profesor care stăpânește disciplina pe care o predă și este dispus să accepte utilizarea
unor noi metode în procesul instructiv -educativ, va putea să eficientizeze actul învățării. Pentru
utilizarea în mo d eficient a noilor tehnici este necesar ca profesorii să încurajeze elevii să aibă o
atitudine deschisă față de nou, să -i introducă pe elevi în noul cadru și să -i ajute să se familiarizeze
cu noul conținut informațional și noile tehnici de instruire, pen tru eficientizarea acestui proces de
acomodare se recomandă demonstrarea, într -un mod interactiv, a modului în care noile tehnologii
funcționează.
Un aspect deosebit de important este și faptul că, în conturarea lecțiilor, obiectivele nu au o
formulare vagă, de tipul celor existente în sistemul de învățământ tradițional, ci are loc o descriere
a obiectivelor ce însumează acțiuni care pot fi observate , analizate și măsurate, în acest fel cadrul
didactic poate să analizeze punctul în care se află și metodele necesare pentru a ajunge la nivelul
propus. Astfel se folosesc verbe, precum: a descrie, a preciza, a enumera, a identifica, a clasifica,
a ordona , a interpreta, a recunoaște, a transcrie, a construi, etc.
Noul sistem de educație nu separă actul predării de cel al evaluării, punându -se accent nu
doar pe conținutul învățării, ci și pe traseul parcurs de elev spre obținerea performanței; astfel
cadru l didactic poate să observe acele metode care conduc elevul spre un nivel înalt de dezvoltare
intelectuală.
De asemenea, cu ajutorul noilor metode se pot oferi elevilor, constant, informații cu privire
la evoluția lor, și anume prin intermediul feedbackulu i; acest procedeu poate fi aplicat și de către
elevi, ajutând astfel profesorul să determine măsura în care metoda aplicată este eficientă și
eventualele modificări necesare pentru o dezvoltare optimă.
Utilizarea instrumentelor tehnice în actul de predare reușește să mențină o corelație între
programă și elev, prin oferirea constantă de informații care reușesc să capteze atenția elevilor, să –
i motiveze și să -i implice activ în propriul proces de instruire. Riscul care poate să apară, în

52
momentul folosirii îndelungate a acestor tehnici ca suport în actul predării, este instalarea
monotoniei, de aici și nevoia constantă de a diversifica metodele la clasă.
Ca metodă eficientă în procesul instructiv -educativ se poate aminti instruirea programată,
care nu se l imitează la enunțarea disciplinei de studiu fără a observa dacă elevul reușește să -și
însușească cunoștințele necesare, așa cum se întâmplă în cazul metodelor de instruire clasice, ci
urmărește ca fiecare etapă a lecției să fie clarificată, noțiunile și co nceptele noi să fie înțelese, astfel
încât, mai târziu, să se poată opera cu aceste concepte/noțiuni. Mai mult, informarea elevului, în
mod constant, cu privire la progresul realizat, motivează și încurajează elevul să se dezvolte
permanent. Un alt aspect important îl reprezintă libertatea fiecărui elev de a alege modul cel mai
prielnic de a asimila cunoștințe, având opotunitatea de a căuta, de a analiza și compara informații,
de a învăța în ritm propriu, în funcție de particularitățile individuale, încuraj ându -se astfel munca
intelectuală independentă.
Annabel Thomas discuta într -un articol despre modul în care computerul a ajutat -o să scrie
și să citească, după ce încercase mai multe metode de a înlătura problema cu care se confrunta.
Inițial a fost educat ă de către profesori personali și neavând rezultate concrete, a hotărât că e timpul
să se înscrie în programe de educație pentru adulți pentru a depăși aceste limite. Numai în
momentul în care a început să învețe, utilizând ca suport computerul, a reușit, treptat, să facă
progrese.
Acest exemplu, nu face altceva decât să întărească importanța utilizării unor metode care să
pună accent pe dezvoltarea individuală, în ritmul propriu și în funcție de specificitatea fiecărui
elev în parte.
Nu se pot trece cu ve derea posibilele dezavantaje ale utilizării tehnologiei în actul predării,
și anume existența unor cadre didactice care nu au suficiente fonduri pentru a achiziționa un
computer și celelalte mijloace tehnice necesare pentru desfășurarea optimă a lecției, d ar și a
familiilor care nu -și permit achiziționarea unui computer în scop educațional, pentru ca învățarea
să se poată realiza și în afara pereților școlii.
Un alt aspect care poate ridica semne de întrebare în ceea ce privește utilizarea noilor metode
de instruire este faptul că noul sistem de învățământ, fiind unul de calitate, necesită cadre didactice
care să stăpânească nu doar materia predată, ci și instrumentele tehnice noi folosite în educație,
astfel este necesar ca profesorii să aibă un grad mai în alt de pregătire, să cunoască și să aplice un
set diversificat de metode și să aibă capacitatea de adaptare continuă a metodelor cu care operează
în funcție de nevoile și cerințele impuse de particularitățile individuale și de ritmul alert de
dezvoltare al societății.
Totuși, majoritatea specialiștilor sunt de părere că progresul rapid al tehnologiei a adus
modificări semnificative în metodologia instruirii, având un impact deosebit asupra sistemului de
învățământ, asemenea invenției tiparului care oferea o nouă perspectivă școlii din acea perioadă
prin introducerea, în cadrul școlii, a textului scris și transformarea cărților în manuale adecvate
nivelului de vârstă al elevilor.

53
Caracteristici dominante
Metoda tradițională de învățare Metoda asistată de claculator
 memorare prin repetiție;  domină gândirea critică și
imaginară;
 dezvoltare intelectuală lineară,
concretă;  dezvoltare intelectuală
nonlineară, ascendentă;
 proces mental parțial static, rigid;  proces dinamic, spiralat, cu ruperi
de ritm;
 conduită conformistă;  conduită flexibilă, stimă de sine;
 efort individual, concurențial;  efort educat cooperant, de
progres;
 dominanța strictă a conținutului;  dominanța curriculară complexă;
 centrarea pe profesor ca
furnizor/instructor;  centrarea pe sub iect, pe cursant;
 mediu de învățare relativ rigid;  mediu de învățare flexibil, virtual
conectat;
 tehnologia are statut de
instrument separat;  tehnologia ca instrument integrat;
 implicare comunitară extensivă;  implicare comunitară intensivă,
discretă;
 motivație dominant extrinsecă;  motivație dominant intrinsecă;
 învățare disciplinară;  invățare inter -, pluri -,
crosscurriculară;
 temporalitate planificată,
inflexibilă;  planificare în regim personal,
eficace;
 proiect personal în registru
monodeterminat;  proiect personal în registru
plurideterminat;
Tabel 2. Caracteristici dominante ale metodelor de învățare.37

3.3 Instrumente de lucru

În elaborarea lucrării de față a fost folosit, ca instrument de lucru, chestionarul.
Chestionarul reprezintă instrumentul cercetării alcătuit dintr -o serie de întrebări întocmite
pe diverse subiecte și având ca scop colectarea unor informații, în concordanță cu subiectul propus,
de la diverse persoane. Întocmirea unui chestionar presupune cunoștințe din mai multe domenii,
astfel se poate afirma că are un caracter pluridisciplinar. Cel care a gândit și aplicat, pentru prima
dată, un asemenea instrument de lucru a fost Sir Francis Galton.

37 Ioan Neacșu – Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Polirom, 2015, p.125

54
În întocmirea oricărui chestionar se are în vedere atingerea a trei obiective: este necesară
trecerea informațiilor printr -un filtru astfel încât să se creeze un anumit set de întrebări care, mai
apoi, să permită emiterea unor concluzii, persoana care propune un chestionar trebuie să aibă o
permanentă atitudine de încurajare în ceea ce privește subiecții astfel încât să -i motiveze, să -i
determine să se implice activ în oferirea acelor răspunsuri și este necesar să evite, pe cât posibil,
apariția oricărui tip de erori care pot distorsiona rezultatele.
De asemenea, propunătorul trebuie să țină cont de aspectele ce au în vedere organizarea
unui eșantion. Este de preferat să existe un eșantion omogen, facilitând astfel procesul de întocmire
a chestionarului. Un alt aspect deosebit de important este prezentarea într -o manieră clară a
subie ctului și obiectivelor acestuia și asigurarea păstrării anonimatului subiecților.
Chestionarul este folosit în diverse situații, se vor aminti cele mai importante dintre ele:
 Atunci când propunătorul nu are suficiente resurse financiare. Chestionarul, fiind
deloc costisitor, este deseori preferat în detrimentul celorlalte instrumente de lucru.
Resursa cea mai importantă, însă, este timpul, fapt care reprezintă un alt avantaj al
utilizării chestionarelor deoarece nu este necesar un timp îndelungat pentru
întocmirea chestionarelor și nici pentru oferirea de răspunsuri. Dacă aceste
chestionare se realizează online, realizarea chestionarului și colectarea de informații
se poate face intr -un timp mai scurt.
 Atunci când se urmărește păstrarea anonimatului subi ecților. Pentru a încurajat
participarea unui număr mai mare de persoane, este necesar ca acestea să fie
asigurate de păstrarea anonimatului și a fidelității răspunsurilor oferite.
 Atunci când se urmărește constatarea unei ipoteze. Studiile realizate cu un număr
mare de participanți, nu reușesc să confirme sau să infirme anumite ipoteze pentru
că nu au resursele necesare pentru a realiza alte studii care într -adevăr să confirme
acele ipoteze.
Chestionarul analizează măsura în care răspunsurile oferite de că tre participanți reușesc să
atingă obiectivele propuse. Propunătorul trebuie să întocmească cu mare atenție întrebările pentru
ca acele obiective să fie atinse.
Înainte de a formula întrebările la care se dorește aflarea răspunsurilor, propunătorul trebuie
să stabilească scopul și obiectivele chestionarului.
De asemenea, trebuie să se stabilească cu exactitate ce caracteristici trebuie să aibă
persoanele interogate, care vor fi aspectele urmărite, care va fi locul în care vor fi grupate datele
obținute, pre cum și aspectele care ar putea împiedica oținerea acestor informații.
În ceea ce privește formularea întrebărilor, propunătorul trebuie să se gândească întotdeauna
la motivul pentru care adresează o asemenea întrebare, la măsura în care îi este de folos în obținerea
informațiilor. Întrebările alese trebuie să aibă un rol important în colectarea informațiilor.
În formularea întrebărilor trebuie să se utilizeze cuvinte din vocabularul fundamental. În
ceea ce privește eșantionul, este necesar ca persoanele imp licate să înțeleagă întrebările pentru a
nu apărea erori.

55
În continuare, propunătorul analizează întrebările pentru a se asigura că îndeplinesc
cerințele necesare pentru a fi considerate întrebări valide și anume: sunt întrebări ușor de înțeles
de către pa rticipanți, se respectă fidelitatea răspunsurilor și se respectă anonimatul subiecților.
Astfel aspectul cel mai important în ceea ce privește formularea întrebărilor îl reprezintă o
atenție deosebită pentru grupul de persoane căruia i se adresează întrebă rile și acest lucru se referă
la o analiză atentă a nivelului de educație și cultură a persoanelor implicate, precum și vârsta și
interesele grupului -țintă. De asemenea, este necesar ca întrebările să fie formulate în așa fel încât
să nu pună persoanele în dificultate. Totuși, aceast aspect necesită o presupunere a nivelului de
dezvoltare și a cunoștințelor deținute de către participanți, lucru greu de realizat, în special dacă se
face referire la întâmplări/situații din trecutul respondenților, căci, în ac est caz, pot apărea erori ca:
 O anumită înclinație a oamenilor înspre a include informațiile pe care nu și le
amintesc cu exactitate, într -o categorie pe care o consideră mai apropiată de perioada
în care ar fi avut loc evenimentul/situația respectivă.
 Aceeași tendință există și în cazul evenimentelor/situațiilor care a avut loc într -un
trecut mai îndepărtat. De cele mai multe ori, oamenii nu vor reuși să -și amintească
cu exactitate desfășurarea evenimentelor și perioada în care au avut loc.
 Dacă persoanele sunt solicitate să -și amintească anumite produse achiziționate în
ultima perioadă, cel mai probabil vor da exemple de produse apărute în diverse
reclame.
De asemenea, este necesar ca persoanele să răspundă cât mai sincer cu putință pentru a
exista rezulta te reale, căci acesta este și scopul întocmirii unui chestionar. Deseori, oamenii
manifestă tendința de a ascunde sau de a nu oferi răspunsuri adevărate la întrebări referitoare la
vârstă, câștig, consumul anumitor băuturi alcoolice, substanțe stupefiante, etc.
Chestionarul trebuie întocmit într -o manieră logică, fără a se face o trecere bruscă de la o
întrebare la alta. Întrebările pot fi costruite fie pornindu -se de la general la particular, organizare
întâlnită, în special, în cazul chestionarelor/interv iurilor cu caracter personal sau cele care au loc
prin intermediul telefonului, fie pornindu -se de la particular spre general, caz în care cele două
sunt strâns legate în sensul că cele două răspunsuri se influențează (răspunsul primit la întrebarea
partic ular influențează răspunsul referitor la întrebarea cu caracter general).
În momentul conceperii unui chestionar trebuie să se se țină cont de formularea clară a
întrebărilor, pentru a primi răspunsuri reale, întocmirea unor instrucțiuni de care să țină co nt atât
respondentul cât și propunătorul, iar colectarea răspunsurilor să se realizeze într -o manieră simplă.
În momentul în care întrebările au fost formulate, este necesar să se stabilească modul în care va
arăta chestionarul (aspect ce ține de lungime, etc.), ordinea și felul în care se vor “derula”
întrebările.
În ceea ce privește felul în care va arăta chestionarul (formatul), acesta trebuie gândit astfel
încât să țină cont de nevoile și interesele participanților, a propunătorului, dar și a
studiului/ cercetării. Pentru a -și atinge scopul, propunătorul trebuie să urmeze câțiva pași:

56
Se recomandă o deosebită atenție în ceea ce privește alegerea unui titlu astfel încât acesta
să stârnească curiozitatea și interesul participanților. De asemenea, chestionarul trebuie conceput
astfel încât să însumeze ideile principale care urmează a fi dezvoltate prin intermediul întrebărilor.
În introducerea chestionarului se prezintă scopul, obiectivele, maniera în care vor fi utilizate
informațiile și răspunsuri le, precum și o asigurare a păstrăr ii anonimatului respondenților.
Este indicat ca formatul chestionarului să fie unu l de tip broșură sau cărticică. Este necesar
să nu intervină pauze între întrebări și variantele de răspuns, astfel încât să se treacă, pe cât posibil,
pe aceeași pagină atât întrebarea cât și variantele de răspuns.
Variantele de răspuns trebuie scrise pe verticală, motivul fiind maniera în care oamenii sunt
obișnuiți să citească. Variantele alternative de răspuns se vor așeza în aceeași col oană, evitându –
se astfel apariția conf uziei și, implicit, a erorilor. De asemena, e ste indicat ca paginile
chestionarului să fie numerotate, pentru a nu exista riscul de a se crea confuzie în privința anumitor
întrebări și a variantelor de răspuns corespun zăătoare acesteia.
Pentru a se face o diferență clară între întrebări și răspunsuri este necesar să se utilizeze
anumite fonturi speciale( scriere cu majuscule, italic, etc.). Este de preferat ca instrucțiunile să fie
repetate, decât să nu existe sau să fi e insuficiente. E ste important să se țină seama de aspectele ce
țin de de estetică și design, fiind necesare materiale de calitate (hârtie), iar fontul special aplicat să
fie vizibil.
În cele mai multe dintre cazuri, se ține o anumit evidență a momentului în care respondenții
au început să răspundă la întrebări și momentul finalizării chestionarului.
O etapă deosebit de importantă o reprezintă pretestarea care presupune obținerea unor
informații referitoare la măsura în care întrebările prezintă cu adevărat utilitate, necesitatea
retragerii anumitor întrebări din structura chestionarului sau introducerea unor noi întrebări menite
să contribuie la atingerea obiectivelor; nevoia de a reformula anumite răspunsuri care se pot dovedi
neclare, pot crea confuzie sa u determina anumite erori; necesitatea înlocuirii anumitor variante
alternative sau a anumitor cuvinte care pot crea confuzie în mintea respondenților; modificarea
ordinii în care se succed întrebările pentru a nu exista o trecere bruscă de la o întrebare la alta;
obținerea unui feedback, din partea persoanelor care participă la acest stadiu al chestionarului,
referitor la acuratețea întrebărilor, măsura în care au ridicat probleme, succesiunea acestora,
măsura în care au reușit să le stârnească curiozitate a, etc.; timpul necesar citirii și înțelegerii
întrebărilor, iar, mai apoi, oferirii unui răspuns.
În ceea ce privește persoanele care iau parte la pretestare, ele sunt alese în așa fel încât să se
potrivească profilului persoanelor care vor completa chest ionarul, astfel se va ține cont de numărul
de persoane cărora li se va aplica acest chestionar.
Procesul pretestării are loc în cadrului unui grup care vor citi, cu voce tare, întrebările și vor
încerca să răspundă în cel mai scurt timp. Acest process este înregistrat pentru a se putea analiza
atitudinea respondenților cu privire la chestionar, situațiile în care pot întâmpina probleme.
Respondenții sunt rugați să explice întrebările pentru ca propunătorul să se asigure că nu există
probleme în ceea ce priv ește înțelegerea întrebărilor și să explice în ce măsură s -au confruntat cu

57
situații confuze, ce aspect au ridicat cele mai mari nedumeriri/probleme, ce anume ar trebuie
modoficat pentru a se facilita înțelegerea întrebărilor și, mai apoi, oferirea de răs punsuri. Se
respectă în totalitate formatul chestionarului și caracteristicile persoanelor care vor participa.

Anchetă pe bază de chestionar pentru cadrele didactice, chestionarul #1.
1. Experiența dumneavoastră în învățământ
a. Peste 10 ani
b. Sub 10 ani
2. Au avut loc schimbări drastice în învățământ pe parcursul perioadei în care ați profesat?
a. Da
b. Nu
3. Sunteți adepta stilului de predare tradițional sau modern?
a. Stilul tradițional
b. Stilul modern
4. Credeți că odată cu introducerea computerului ca suport în actul predării si stemul de
învățământ a fost îmbunătățit?
a. Da
b. Nu
5. Credeți că avantajele utilizării computerului în actul predării sunt mai numeroase decât
dezavantajele?
a. Da
b. Nu
6. Ați observat modificări odată cu utilizarea computerului ca suport în actul predării?
a. Da
b. Nu
7. Credeți că elevii prezintă un interes mai mare pentru studiu atunci când se utilizează
computerul?
a. Da
b. Nu
8. Considerați că noile metode de predare, care au ca suport utilizarea computerului, se
dovedesc mai eficiente comparativ cu metodele clasice?
a. Da
b. Nu
9. Credeți că reușiți să atingeți mai ușor obiectivele propuse atunci când utilizați computerul
ca suport pentru predare?
a. Da
b. Nu
10. Credeți că introducerea computerului în educație ar putea scădea rata abandonului școlar?
a. Da
b. Nu

58
11. Credeți că este posibil ca elevii să selecteze și să organizeze informația din mediul online
fără îndrumarea unui adult?
a. Da
b. Nu
12. Este necesar ca elevii să primească feedback imediat?
a. Da
b. Nu
13. Credeți că odată cu introducerea computerului în educație elevii beneficiază de feedback
imediat?
a. Da
b. Nu
14. Este important ca elevii să ajungă la o anumită independență în ceea ce privește
selectarea, organizarea și prelucrarea informației?
a. Da
b. Nu
15. Credeți că utilizând computerul elevii pot ajunge la acest tip de independență?
a. Da
b. Nu
16. Elementele de noutate apărute odată cu introducerea computerului în educație au impact
asupra atenției și motivației elevilor?
a. Da
b. Nu
17. Recomandați utilizarea computerului ca suport în actul predării?
a. Da
b. Nu
18. Credeți că este necesar ca elevii să utilizeze computerul, în scop educativ, și în afara
pereților școlii?
a. Da
b. Nu
19. Ați observat diferențe între elevii care utilizează computerul și acasă și cei care nu dețin
un computer?
a. Da
b. Nu
20. Credeți că achiziționarea unui computer, în scop educativ, este o acțiune profitabilă?
a. Da
b. Nu
21. Considerați benefică posibilitatea elevilor de a comunica cu alți elevi, exprimând și
împărtășind idei?
a. Da
b. Nu
22. Credeți că elevii pot găsi în computerul un aliat pe traseul dezvoltării?
a. Da
b. Nu

59

Înainte de a introduce computerul în procesul instructiv -educativ, elevii trebuie să s e
familiarizeze cu noile tehnologii și această sarcină îi revine profesorului.
Elevii nu vor reuși să găsească în computer un ajutor, un sprijin pe acest traseu educativ
decât dacă profesorii îi vor ajuta să utilizeze calculatorul, în așa fel încât să atin gă un înalt nivel de
dezvoltare.
Cele mai importante mijloace de dezvoltare sunt informarea și documentarea. Este deosebit
de important ca elevii să acumuleze informații de calitate, să identifice și să rezolve probleme, să
emită judecăți de valoare. Elevi i trebuie îndrumați și ghidați astfel încât, având ca sprijin
computerul, să reușească să dezvolte aceste calități, fapt ce poate fi realizat doar dacă, încă de pe
băncile școlii, elevii vor fi pregătiți în vederea aspectelor ce țin de informare, documenta re, găsirea
informațiilor pe care le necesită și modul în care trebuie să opereze cu aceste informații pentru a
atinge nivelul de dezvoltare optim.
Astfel, dezvoltarea elevilor este în strânsă legătură cu măsura în care reușesc să identifice
diverse surse de informație și să stabilească gradul acestora de autenticitate, să determine și să
selecteze informațiile de care au nevoie, să înregistreze și să prelucreze informațiile necesare, dar
și să interpreteze acele informații.
De asemenea, profesorii trebuie să le prezinte elevilor oportunitățile pe care le poate oferi
utilizarea computerului în procesul instructiv -educativ, și anume, faptul că informația este
prezentată pas cu pas, se oferă și un răspuns la problemele/ exercițiile propuse, astfel că elevul v a
fi evaluat într -un timp foarte scurt și va putea observa ce ar trebui să corecteze sau să
îmbunătățească pentru a ajunge la rezultatele dorinte și un aspect deosebit de important este
posibilitatea de a corecta răspunsul greșit și de a trece la o nouă se cvență de învățare.
Computerul este cel care permite elevilor accesul la Internet care, la rândul lui, face posibil
accesul la informații. Având contact cu această lume virtuală elevii, nu numai că pot să exploreze
această zonă, documentându -se și obținâ nd noi informații, ci și să -și îmbogățească vocabularul,
să-și exerseze și să -și îmbunătățească abilitățile de comunicare și să -și dezvolte capacitățile de
selectare și procesare a informațiilor.
Utilizarea Internetului oferă elevilor posibilități nelimita te de dezvoltare și de comunicare,
prin folosirea unor mijloace ca: e -mailul, prin care pot să comunice cu alte persoane, inserând, pe
lângă mesaj, diverse filme, imagini. Poșta electronică reprezintă un mijloc important, în special,
pentru dezvoltarea abi lităților de comunicare într -o limbă străină, citind și scriind aceste mesaje;
website -ul care necesită, pentru construire, cunoștințe vaste de limbă străină și o doză mare de
creativitate; Internet Relay Chat care oferă elevilor posibilitatea de a convers a într -o limbă străină,
ceea ce permite dezvoltarea abilităților de comunicare în altă limbă, observând particularitățile ei;
navigare pe Internet care nu este posibilă fără a avea capacitatea de citire, scriere și înțelegere a
textului.

60
Totuși, elevii fi ind familiarizați cu o anumită ordine a literelor(alfabetul), întâmpină
dificultăți atunci când trebuie să utilizeze tastele pentru a căuta diverse informații, tocmai de aceea
cadrul didactic poate să ușureze munca elevilor cu calculatorul.
Prin utilizarea unei fișe de lucru, precum cea atașată mai jos, copiii se familiarizează mai
ușor cu ordinea literelor pe tastatură și exersează căutarea cuvintelor, aspect deosebit de important
pentru activități viitoare de explorare, de căutare independentă, dincolo de pereții școlii, a
informațiilor.
Este necesar ca elevii să știe că un calculator este format din: monitor, unitate centrală,
tastatură și mouse (maus).
Așadar se inițiază o discuție referitoare la computer și componentele acestuia, urmând
simularea introd ucerii și căutării de informații pe calculator, folosind cuvintele prezente în fișa de
lucru. Pentru a -i stimula și mai mult pe elevi, literele pot fi colorate.
Monitorul este dispozitivul cu ajutorul căruia se afișează date și imagini.
Unitatea centrală este componenta principală a unui computer, ce conține mai multe
subansambluri cu rol de memorare și procesare a informației.
Tastatura este o componentă a calculatorului cu ajutorul căreia utilizatorul, prin apăsarea
anumitor taste, poate să introducă dat e (folosind literele aflate pe tastatură).
Este de precizat faptul că ordinea literelor pe tastatură diferă în funcție de literele cele mai
utilizate într -o anumită limbă, de aici și diferența dintre o tastatură germană și una americană, spre
exemplu.
Term enul de maus provine din limba engleză de la cuvântul „mouse” și este o componentă
a calculatorului care permite deplasarea cursorului pe ecranul monitorului pentru a selecta mai
ușor informațiile.
Odată familiarizați cu aceste informații, elevii pot trece la următoarea etapă, cea practică, în
care, cu ajutorul învățătoarei, vor căuta informații, imagini, care le vor fi de folos în activitatea
școlară. În acest moment elevii vor putea să intre în contact cu informații până atunci necunoscute,
dar care le -au stârnit interesul, vor putea sa acceseze informații în completarea celor transmise de
către cadrul didactic, vor putea comunica cu ceilalți colegi sau elevi din alte instituții de
învățământ, exprimând și împărtășind idei. Un alt aspect deosebit de import ant este faptul că vor
putea să primească răspuns imediat la întrebările și interesele lor, spre deosebire de sistemul de
învățământ tradițional unde elevii trebuiau sa aștepte până a doua zi pentru a afla anumite
răspunsuri sau să găsească acele cărți car e să ofere răspunsuri la întrebările/ prolemele care ridicau
anumite semne de întrebare.
În acest punct, elevii învață să selecteze și să organizeze informațiile, să analizeze acele
informații și să emită judecăți de valoare.
Este foarte important ca elevi i să știe că utilizând computerul prezintă urmîtoarele avantaje:
 oferă informații, pas cu pas, chiar și sarcini de rezolvat

61
 prezintă informații din domenii variate
 oferă răspunsuri la problemele de rezolvat
 prezintă sugestii de rezolvare sau căutare a info rmațiilor
 evaluează răspunsurile și oferă feedback imediat
 oferă posibilitatea de a învăța în ritm propriu
 face posibilă vizualizarea unor locuri noi
 permite vizionarea unor filme/animații cu caracter educativ
 răspunsurile greșite pot fi corectate
 atunci c ând răspunsul este corect sau dacă a fost corectat, computerul oferă
posibilitatea de a trece la un alt nivel/altă etapă .
Fișa propusă are în vedere discutarea aspectelor ce țin de componentele și alcătuirea
computerului, menită să familiarizeze elevii în munca cu calculatorul, dar și să învețe să introducă
în computer date, utilizând literele de pe tastatură, pentru a avea acces la informații.

În momentul în care elevii s -au deprins cu utilizarea computerului pentru căutarea
informațiilor de care au nevoie, este necesar să se analizeze măsura în care consideră utilă folosirea
computerului ca suport pentru învățare, dar și modificările care au avut loc odată cu introducerea
computerului ca suport în actul predării. De aceea, pentru a răspunde acestor î ntrebări, a fost
întocmit un chestionar.

62
Anchetă pe bază de chestionar pentru elev, chestionarul #2.
1. Crezi că lecțiile sunt mai atractive atunci când profesorii utilizează computerul?
a. Da
b. Nu

2. Reușești să înțelegi mai ușor informațiile transmise atunci când se utilizează computerul în
cadrul lecției?
a. Da
b. Nu
3. Imaginile prezentate te ajută să reții mai ușor noțiunile/informațiile prezentate?
a. Da
b. Nu
4. Utilizezi computerul și acasă?
a. Da
b. Nu
5. Reușești să găsești si ngur informațiile necesare sau ai nevoie să fii ajutat de către un adult
(spre exemplu, părinții)?
a. Da
b. Nu
6. Comunici în mediul online cu colegii/prietenii sau alți elevi?
a. Da
b. Nu
7. Îți este de folos, atunci când studiezi, să folosești computerul pentru a descoperi și acumula
noi informații?
a. Da
b. Nu
8. Atunci când ai anumite întrebări sau nedumeriri apelezi la computer pentru a lămuri
chestiunile necunoscute?
a. Da
b. Nu
9. Ești mai atent la subiectul predat, atunci când se utilizează și computerul?
a. Da
b. Nu
10. Consideri compu terul un ajutor în învățare?
a. Da
b. Nu

Nu doar profesorii și elevii necesită timp și o anumită pregătire pentru a se adapta cu noile
tehnologii și pentru a le utiliza în mod eficient, părinții trebuie, la rândul lor, să cunoască
beneficiile și limitele acestor metode alternative de instruire și asta datorită rolului și a influenței
pe care o au asupra dezvoltării armonioase a personalității copiilor. Părinții sunt cei care petrec o
perioadă mai mare de timp împreună cu copiii, reușesc să îi motiveze și să -i îndrume în acest

63
proces educativ, de a ici și nevoia profesorilor de a primi sprijin din partea părinților, și de a observa
o atitudine deschisă față de computer si de utilizarea acestuia pe traseul cunoașterii.
Pentru a determina în ce măsura părinții sunt dispuși să accepte acest mijloc de instruire,
este nevoie să se observe atitudinea acestora față de computer și de introducerea acestuia ca suport
pentru predare -învățare, în timpul orelor de curs, iar mai apoi continuarea acestui proces dincolo
de pereții școlii. Astfel a fost întocmit un chestionar menit să descopere atitudinea părinților cu
privire la introducerea computerului în procesul instructiv -educativ.
Anchetă pe bază de chestionar pentru părinți, chestionarul #3.
1. Vârsta dumneavoastră?
a. Sub 30 de ani
b. Peste 30 de ani
2. Gen:
a. Feminin
b. Masculin
3. Credeți că introducerea computerului în școală a îmbunătățit procesul instructiv –
educativ?
a. Da
b. Nu
4. Ați observat modificări odată cu introducerea computerului ca suport în actul predării?
a. Da
b. Nu
5. Copilul dumneavoastră prezintă un interes mai mare pentru studiu?
a. Da
b. Nu
6. Sunteți de acord ca elevii să utilizeze computerul, pentru studiu, în afara pereților școlii?
a. Da
b. Nu
7. Ați fi dispus/ă să vă ajutați copilul să caute informații/să se documenteze cu ajutorul
computerului?
a. Da
b. Nu
8. Considerați că profesorul ar putea fi înlocuit în totalitate de către computer?
a. Da
b. Nu
9. Considerați că utilizarea computerului în actul predării a îmbunătățit sistemul de
învățământ?
a. Da
b. Nu
10. Credeți că utilizarea computerului ca suport pentru învățare prezintă mai multe avantaje
decât dezavant aje?
a. Da

64
b. Nu
11. Sunteți adepta/adeptul învățământului de tip tradițional?
a. Da
b. Nu
12. Considerați că noile metode de predare, care au ca suport utilizarea computerului, se
dovedesc mai eficiente comparativ cu metodele clasice?
a. Da
b. Nu
13. Credeți că achiziționarea unui computer, în scop educativ, este o acțiune profitabilă?
a. Da
b. Nu
14. Considerați benefice discuțiile copiilor, în mediul online, cu alți elevi?
a. Da
b. Nu
15. Sunteți de părere că utilizarea computerului, de către copii, acasă ar putea determina
scăderea interesului față de lecțiile în cadrul cărora se folosește computerul?
a. Da
b. Nu
16. Considerați computerul un dispozitiv de folos copiilor pe traseul dezvoltării?
a. Da
b. Nu
17. Credeți că utilizarea computerului prezintă anumite limite?
a. Da
b. Nu
18. Credeți că elementele de noutate îi motivează pe elevi pe traseul cunoașterii?
a. Da
b. Nu
19. Credeți că elevii necesită îndrumare din partea unui adult atunci când aleg să caute
informații în mediul online?
a. Da
b. Nu
20. Este necesar ca elevii să primească feedback imediat?
a. Da
b. Nu
21. Credeți că, odată cu introducerea computerului în educație, elevii beneficiază de feedback
imediat?
a. Da
b. Nu
22. Credeți că elevii ar putea selecta și organiza informațiile din mediul online neavând
îndrumare din partea cadrului didactic/părintelui?
a. Da
b. Nu

65

3.4 Proiecte de lecție

Este necesar să se urmărească modul de desfășurare a unei lecții de Științe ale Naturii
folosindu -se metode diferite de predare: metoda tradițională și metoda de predare asistată de
calculator.
Proiectele vor avea aceeași temă: Universul, o temă deosebit de importantă de oarece elevii
nu numai că acumulează informații cu privire la planetele din Sistemul Solar și, în special la
Planeta Pământ, ci reușesc să înțeleagă și care este locul lor în acest imens spațiu, numit Univers.
Astfel, în cazul predării cu ajutorul metodei tradiționale, cadrul didactic va expune
conținutul lecției, în fața elevilor, va nota pe tablă aspectele/ideile importante, iar elevii vor
transcrie în caiete informațiile prezentate. Cadrul didactic va iniția o discuție pe baza subiectului
prezentat, adre sându -le elevilor o serie de întrebări la care vor încerca să răspundă.
Vor discuta despre Planetele Sistemului Solar, căutând asemănări și deosebiri între planete,
poziția planetelor față de Soare, mărimea acestora, Universul, stelele și Galaxia, pe baza
informațiilor transmise și a imaginilor prezente în manual. În final, vor discuta și despre locul pe
care îl ocupă omul în Univers, despre ocupația și mediul de viață al acestuia.
În ceea ce privește utilizarea metodei predării asistate de calculator, scen ariul activității se
va contura în mod diferit. Profesorul nu doar va expune informațiile, ci va susține această
prezentare cu ajutorul unor filmulețe care prezintă planetele Sistemului Solar, apoi, utilizând
programul Encarta, vor încerca să localizeze îm preună planetele pe harta electronică a Sistemului
Solar.
Cadrul didactic va discuta cu elevii despre cele urmărite și învățate în timpul activității și le
va spune anumite curiozități din lumea fascinantă a Universului. Vor găsi asemănări și deosebiri
între planetele Sistemului Solar, vor localiza poziția acestora față de Soare, mărimea acestora,
despre Universul în complexitatea lui, stelele si Galaxia.
Vor discuta, de asemenea despre locul pe care îl ocupă omul în acest Univers și vor localiza,
cu ajutor ul programului Google Earth, locul în care se află, vor discuta despre îndeletnicirile
oamenilor și despre zonele în care trăiesc aceștia, prezentându -li-se imagini , filmulețe cu
activitatea desfășurată de către oameni, tradițiile și obiceiurile din diver se zone de pe Glob.
Cele două proiecte de lecție urmăresc atingerea acelorași obiective, și anume elevii vor fi
capabili să:
 identifice relații între părțile componente ale unui sistem studiat ;
 descrie relații între sisteme din mediul înconjurător ;
 utilize ze limbajul științific în comunicarea informațiilor .
De asemenea, trebuie subliniat faptul că se vor folosi mijloace didactice diferite, tocmai
pentru a se putea face diferențierea între cele două metode de predare: clasică și modernă (intruirea

66
asistată d e calculator). Astfel, pentru proiectul didactic care va avea la bază metoda tradițională se
vor utiliza mijloace precum: manualul și atlase geografice; în timp ce pentru proiectul didactic care
va utiliza metoda instruirii asistate de calculator, se vor p rezenta, în fața elevilor, filmulețe care
prezintă universul (sistemul solar, oferirea unor informații referitoare la planete, curiozități, etc.),
programul Encarta, Google Earth, harta sistemului solar, o scurtă prezentare powerpoint
Înainte de a observa modul de desfășurare al celor două proiecte didactice, este necesar să
se descrie mijloacele noi utilizate, pentru a înțelege de ce sunt importante.
Encarta(1993) reprezintă prima enciclopedie multimedia care poate fi accesată cu ajutorul
computerului. Ace astă enciclopedie geografică face posibilă realizarea unor trasee virtuale în
diverse zone de pe glob, elevii reușind astfel să obțină informații referitoare la tradiții, obiceiuri
din întreaga lume, pot să compare acele tradiții cu folclorul autohton și s ă observe diversitatea
culturală.
Encarta, nu numai că este extrem de complexă, dar are și o grafică impresionantă,
cuprinzând jocuri geografice, menite să -i ajute pe elevi să se familiarizeze în lucrul cu harta,
dicționare de termeni de specialitate, în e xplicația cărora se utilizează și imagini/ filmulețe
(referitoare la anumite fenomene naturale sau sociale), precum și o serie de suporturi cartografice.
Google Earth este un program care poate fi accesat utilizând computerul și care afișează o
simulare a Pământului bazată pe imagini preluate prin satelit. Google Earth este un program ușor
de folosit și care prezintă într -un context vizual geospațial, o multitudine de informații care sunt
de un real folos în cadrul orelor de geografie. Oferind abilitatea de a plasa informația în combinație
cu modelul tridimensional al Pământului, poate facilita înțelegerea sistemului Pământului și, de
asemenea, poate acoperi o gamă largă de subiecte din diverse arii, începând de la științele naturale,
până la științele socia le, istorie, artă, etc. Informațiile care pot fi afișate cu ajutorul Google Earth
includ imagini din satelit.
În ceea ce privește utilizarea acestui program în educație, Google Earth se dovedește de un
real folos. Imaginile furnizate conțin un număr mare d e informații cu privire la peisaje și la modul
în care oamenii și -au construit propriile comunități pe suprafața Pământului. Dezvoltarea constantă
a componentei programului, denumită Street View, conferă dimensiuni imaginii prin posibilitatea
unei vizualiz ări la 360° a unor fotografii panoramice care surprind diverse orașe, țări din întreaga
lume. O altă componentă a programului are în vedere observarea tridimensională a clădirilor, astfel
elevii au posibilitatea de a analiza și compara aceste construcții.
Fiind atât de ușor de folosit și atât de benefic în activitatea didactică, Google Earth poate
deveni o parte standard din discuțiile care au loc în fiecare zi la clasă. Spre exemplu, atunci când
se discută despre un uragan, sau în cazul de față, despre Uni vers, se poate accesa acest program
pentru a observa exact fenomenul, locul/subiectul despre care se discută.
Prezentările PowerPoint sunt folosite, în special, atunci când se dorește ca elevii să rețină
grafice complexe, animații și figuri. PowerPoint -ul poate fi chiar un mijloc mai eficient decât
prezentările tradiționale. Acest program permite cadrelor didactice să prezinte lecțiile într -un mod
mai dinamic decât simpla lectură și scriere pe tablă.

67
Prezentările PowerPoint au fost tot mai des utilizate în activitatea didactică datorită faptului
că este un program ușor de folosit. De asemenea, oferă posibilitatea de a îmbunătăți prezentarea
prin inserarea unor imagini, sunete, animații, etc. Aceast mijloc didactic își dovedește eficiența, în
special, în caz ul elevilor care rețin mai ușor informațiile din câmpul vizual. Un alt aspect deosebit
de important este faptul că profesorul poate să interacționeze cu elevii pentru că, în loc să noteze
o mulțime de informații pe tablă, pierzând astfel contactul vizual c u clasa de elevi, textul și întreaga
prezentare se află deja în fața elevilor sub forma prezentării PowerPoint.
Acest tip de prezentare nu este de folos doar profesorilor, ci și elevilor, care pot să creeze
propriile prezentări, care le vor fi de folos în dezvoltarea unor abilități de întocmire și expunere a
unui discurs în fața unui public.
În continuare vor fi prezentate cele două proiecte de lecție, unul realizat prin metoda
tradiționala de predare, celălalt realizat prin metoda nouă – instruirea asistat ă de calculator. Scopul
prezentarii acestor proiecte este realizarea de paralele între cele două metode, stabilind cât mai
concret termenii de comparație și evidențiind contrastele relativ mari manifestate în actul predării.

3.4.1 Proiect de lecție -metoda tradițională

Momentele lecției Desfășurarea activității Metode și mijloace didactice
Moment organizatoric Se pregătesc materialele
necesare începerii și
desfășurării activității.
Se organizează colectivul de
elevi. Conversația
Captarea atenției Elevilor li se vor adresa două
ghicitori, urmând să dicscute,
mai apoi, pe baza
răspunsurilor primite.
“ Becu -acesta uriaș
Pare puțin mai poznaș
Nu se arde niciodată
Luminând în lumea toată”
(Soarele)

“Noaptea de -i senină
Dau multă lumină Conversația

Explicația

68
Dar când astrul mare
Se ridică -n zare
Ziua se pitesc
Și se odihnesc.”(Stelele)
Anunțarea temei și a
obiectivelor Se discută pe baza
răspunsurilor. Elevii sunt
întrebați de ce cred că le -au
fost adresate aceste ghicitori.
Mai apoi, elevii sunt anunțați
că, la ora de Științe ale Naturii,
vor învăța lucruri noi despre
Planetele Sistemului Solar și
că, în cadrul acestei ore, vor
descoperi o lume fascinantă –
Universul, vor învăța lucruri
interesante despre Planete,
stele, meteo riți și Soare. Conversația

Dirijarea învățării Cadrul didactic îi roagă pe elevi
să deschidă caietele și să
noteze data și titlul lecției
“Planetele sistemului Solar.”
Cadrul didactic le va prezenta
verbal elevilor informațiile
referitoare la planetele din
sistemul solar, urmând să le
arate imaginile prezente în
manual.
În tot acest timp, învățătoarea
va nota la tablă informațiile
importante, iar elevii în
caietele lor. Învățătoarea va
realiza și o schema pentru ca
elevii să poată observa poziția
planet elor în raport cu Soarele.
Va urma o serie de discuții pe
baza informațiilor transmise
de către învățătoare.
Vor discuta despre
asemănările și deosebirile
dintre planete, poziția
planetelor față de Soare, Conversația

Explicația

69
mărimea acestora, Universul,
stelele și galaxia.
Vor discuta și despre locul
ocupat de om în univers,
activitățile și mediul de viață al
acestuia.
Pentru a se asigura că elevii
reușesc să rețină informațiile
importante, cadrul didactic va
repeta de mai multe ori,
împreună cu elevii, acele
informații și vor privi încă o
data, imaginile din manual,
referitoare la planete.
Încheierea activității Cadrul didactic va realiza
aprecieri individuale și
colective și va recompensa
elevii care au oferit răspunsuri
corecte, în timpul activit ății. Conversația

3.4.2 Proiect de lecție -metoda tradițională

Momentele lecției Desfășurarea activității Metode și mijloace didactice
Moment organizatoric Se pregătesc materialele
necesare începerii și
desfășurării activității.
Se organizează colectivul de
elevi. Conversația
Captarea atenției Elevilor li se vor adresa două
ghicitori , urmând să dicscute,
mai apoi, pe baza
răspunsurilor primite.
“ Becu -acesta uriaș
Pare puțin mai poznaș
Nu se arde niciodată
Luminând în lumea toată.”
(Soarele)

“Noaptea de -i senină
Dau multă lumină
Dar câ nd astrul mare
Se ridică -n zare
Ziua se pitesc
Și se odihnesc.”(Stelele) Conversația

Explicația

70
Anunțarea temei și a
obiectivelor Se discută pe baza
răspunsurilor. Elevii sunt
întrebați de ce cred că le -au
fost adresate aceste ghicitori.
Mai apoi, elevii sunt anunțați
că, la ora de Științe ale Naturii,
vor învăța lucruri noi despre
Planetele Sistemului Solar și
că, în cadrul acestei ore, vor
descoperi o lume fascinantă –
Universul, vor învăța lucruri
interesante despre Planete,
stele, meteoriți ș i Soare. Conversația

Explicația
Dirijarea învățării Cadrul didactic îi roagă pe elevi
să deschidă caietele ș i să
noteze data ș i titlul lecț iei
“Planetele sistemului Solar.”
Apoi, vor viziona împreună un
scurt filmuleț despre Sistemul
Solar, urmând să aibă loc, mai
apoi, discuț ii pe baza celor
vizionate:
Asemănările și deosebirile
dintre planete, poziția
planetelor față de Soare,
mărime a acestora, Universul,
stelele ș i galaxia.
Apoi , utilizând programul
Encarta, vor încerca să
localizeze împreună planetele
pe harta electronică a
Sistemului Solar.
În timpul discuțiilor elevii vor
nota î n caiete date importante
despre cele discutate.
Învățătoarea le va explica ceea
ce au de făcut pentr u
următoarea cerință, astfel
elevii vor fi împărțiți în trei
grupe și vor realiza p e harta
Sistemului Solar un colaj –
învățătoarea va oferi ajutor
elevilor, dacă i se solicită acest
lucru . Mai apoi, elevii vor
încerca să localizeze fiecare
planetă pe poziț ia sa față de
Soare .

Conversația
Explicația

Exercițiul

Exercițiul

71
De asemenea, elevilor li se va
oferi câte o fișă de lucru pe
care o vor rezolva, prin
metoda cadranelor.
Vor discuta și despre locul pe
care omul îl ocupă în Univers,
îndeletnicirile și mediul de
viață al acestuia. Și vor
localiza, cu ajutorul
programului Google Earth,
zona în care locuiesc.
Pentru a se asigura că elevii au
reținut informațiile
importante, învățătoarea va
reaminti, cu ajutorul
prezentării PowerPoint,
aspectele pe care elevii ar
trebui să le rețină.
Încheierea activității Cadrul didactic va realiza
aprecieri individuale și
colective și va recompensa
elevii care au oferit răspunsuri
corecte, în timpul activității. Conversația

Analizând cele două proiecte didactice se poate observa că, în cazul învățării tradiționale,
se pune accent pe conversație și memorare prin repeție, în timp ce învățarea cu ajutorul
computerului, presupune, nu doar discuții, ci și acțiune/exercițiu, elevii sunt provocaț i să
descopere practic informațiile transmise, să le analizeze și să formuleze păreri proprii cu privire la
aceste informații.

3.5 Grila de observare și concretizarea rezultatelor

Pentru a putea analiza în ce măsură noile tehnologii influențează rezultatele și reușita
școlară, a fost întocmită o grilă de observare a comportamentului.
Grila de observare este constituită din șapte itemi corespunzători comportamentelor
manifestate de către elevi, iar frecvența manifestării acestor comportamente a fos t cuantificată prin
intermediul a cinci indicatori. În numerotarea indicatorilor s -au utilizat numere de la 1 la 5, astfel
că 1 reprezintă nivelul cel mai scăzut de manifestare a comportamentului ( niciodată ), iar 5
reprezintă gradul cel mai ridicat de mani festare (întotdeauna), cu cifra 3 s -au numerotat
compor tamentele manifestate rar , iar cifra 2 reprezintă manifestarea la un nivel mai scăzut a
comportamentului (foarte rar).
Prin intermediul aceste grile s -au urmărit următoarele comportamente:

72
 Nivelul de atenție în momentul transmiterii informațiilor;
 Măsura în care reușește să rezolve, în timp util, sarcinile de lucru Interesul m anifestat
în timpul activității;
 Măsura în care este intere sat să acumuleze noi informații;
 Exprimarea unui punct de vedere, în ceea ce privește subiectul activității;
 Măsura în care comunică și colaborează cu ceilalți elevi Implicare activă în timpul
activității .

Grila de observare este instrumentul ales pentru evaluarea acestei cercetări, ea fiind
completată ca o concluzie în dreptul fiecărui elev participant din cele două clase, evidențiind gradul Comportamente
observate Întotdeauna Deseori Rar Foarte rar Niciodată
Este atent la
informațiile
prezentate
Rezolvă, în timp
util, sarcina de
lucru
Manifestă interes
pentru activitate
Dorește să
acumuleze noi
informații
Își exprimă
părerea în
legătură cu
subiectul
activității
Comunică cu
ceilalți elevi
Se implică activ,
în timpul
activității,
răspunzând
cerințelor
cadrului didactic
5 4 3 2 1

73
de atenție, interes, performanță și randament pe care le manifestă acesta în timpul predării lecției
cât și la evaluarea sumară de după.
În acea stă cercetare au fost comparate două clase de câte 25 de elevi fiecare, cărora li s -a
predat aceeași lecție – “Universul”, prin metode diferite , respectând cerințele și tiparul programei
aferente clasei a IV -a. Una dintre clase a avut rol de grup de control, lecția fiind predată cu ajutorul
manualului ș i a instrumentelor educative uz uale (hartă, planșe, etc..), altfel spus, printr -o abordare
standard, la nivel c u actualul curent în învățămant, iar cealeilalte clase i -au fost prezentate aceleași
informații într -o abordare modernă, interactivă, inclusivă și imersivă prin utilizarea unor
instrumente moderne atât hardware -proiector, tablă inte ractivă, tabletă, cât și software –
Encic lopedia Encarta 2009, Enciclopedia Britannica, Google Earth, Google Maps, Space Engine,
The Solar System: Explore Your Backyard . Majoritatea acestor instrumente sunt disponibile și în
Limba Română, lucru ce le face mai ușor accesibile pentru studiul indiv idual.
Înainte de începerea activității s -a putut observa că elevii manifestau un interes scăzut pentru
activitate. S -a dorit observarea măsurii în care cele două metode de predare reușesc să le stârnească
interesul, să crească nivelul de atenție și să -i motiveze.
Motivația are un rol esențial pe traseul învățării, de altfel, învățarea poate fi definită ca
acțiune având ca fundament motivația și urmărind dezvoltarea comunicării și atingerea unui
anumit nivel de cunoaștere. Învățarea se produce numai cu aju torul motivației.
De nivelul de motivație al fiecărei persoane depinde atingerea unui anumit nivel de
dezvoltarea, acumularea de noi informații, dorința de a avea rezultate remarcabile și de a se
autodepăși, fixarea anumitor obiective/țeluri și atingerea a cestora, precum și ajungerea la
performanță/succes.
De asemenea, atenția este deosebit de importantă pentru învățare și reușita școlară a elevilor.
Numai prin atenție elevii vor reuși să stocheze, să asimileze și să înțeleagă informațiile noi. De
nivelul d e atenție depinde și rapiditatea cu care informațiile vor trece în memoria de lungă durată.
Spre deosebire de clasa în care s -a folosit metoda tradițională de predare, elevii ce au
beneficiat de suport digital în asimilarea cunoștințelor, au reușit să înțe leagă mult mai ușor
concepte complexe precum, planete, orbite, spațiu, univers, ajutați imaginilor dinamice și
simulările prezentate, reușind să absoarbă concepte nou întalnite și să le înțeleagă la nivelul dorit.
De asemenea, atracția creată de noile ins trumente, a avut un efect benefic asupra atenției
copiilor, întalnire ineditul stârnind curiozitate și dorință de cunoaștere. Un alt efect benefic l -a avut
posibilitatea de a interacționa și de a vizualiza elementele prezentate din diferite perspective, lu cru
ce a fost lăsat să fie descoperit de fiecare elev în parte, astfel toți elevii prezenți au reușit să
participe activ la predare.
Un element ce trebuie notat este faptul că efectele benefice ale acestui stil de predare au un
oarecare potențial de banali zare odată ce instrumentele digitale sunt folosite la fiecare lecție,
rămânând la latitudinea profesorului cum să exploateze noile instrumente pentru a creea un plan
de lecție atractiv și antrenant pentru elev.

74
Analiza statistică arată o creștere între 23 – 55 de procente al randamentului în procesul de
învățare, pentru toate criterii urmărite . De asemenea, îmbunătățiri au fost observate la nivelul
tuturor valorilor, elevii clasei ce a beneficiat de noua abordare în procesul de predare au manifestat
o atenț ie mai consistentă și o participare activă pe tot parcursul orei, inclusiv în cazul elevilor ce
de obicei nu se implicau activ sau manifestau o atenție scăzută.

Grafic 1 – Statistică alcătuită pe baza grilei de observare.
Din rezultatele restrânse ale acestui studiu, se remarcă în mod cert că metoda de predare
asistată de calculator oferă o sumă de avantaje reale , atât profesorului cât și elevului, totuși, trebuie
luată în considerare problematica trecerii complete la noua metodă sau alternarea ei cu me toda
tradițională. Este necesar un studiu mai amănunțit în această privință pentru a stabili abordarea
corectă, existând avantaje incontestabile în favoarea ambelor abordări.
Un alt potențial factor ce poate influența inclinarea spre metoda tradițională s au spre cea
asistată de calculator este disponibilitatea materială a fiecărei familii precum și dotarea și bugetul
alocat școlii. Deși tehnologia este într -o continuă evoluție, lucru ce determină scăderea drastică a
costurilor și creșterea accesibilității chiar și pentru familiile cu putere fianciară limitată, realitatea
confirmă că nu toti elevii au posibilitatea de a se bucura acasă de aceste instrumente. În acest caz,
manualele rămân o soluție accesibilă tuturor.
Un avantaj al noii metode de predare este condensarea tuturor instrumentelor necesare
lecției într -un singur dispozitiv deținut de elev sau de către școală, precum computer sau tabletă.
Un pas în această direcție este făcut de noile manuale tipărite ce vin însoțite de medii optice cu
software edu cațional. Deși la nivelul actual acest software nu se ridică la standardul și
complexitatea informațiilor oferite în manual, acesta oferă elevului o completare plăcută și ușor
de parcurs a informațiilor oferite de către studiul tipărit, precum și, în unele cazuri, metode de
verificare și evaluare a cunoștințelor, curiozități sau jocuri educative.
Alt factor ce joacă un rol important în implementarea acestei metode este opinia părinților,
ea fiind importantă în educația copilului, deoarece procesul de educar e funcționează optim atunci 0246810121416Metoda asistată de calculator Metoda Tradițională
Intotdeauna Deseori Rareori Foarte Rar Niciodata

75
când părintele și profesorul lucrează în tandem spre a oferi o cât mai bună educație elevului. În
chestionarul adresat elevilor, majoritatea preferă cursurile interactive, realizate cu ajutorul
calculatorului decât pe cele trad iționale.

3.6 Opinia părinților

Pentru a determina dacă noua metodă de predare ar fi acceptată de către părinți, va fi utilizat
chestionarul anterior prezentat în subcapitolul 3.3 – Instrumente de lucru.
La acest chestionar a răspuns un total de 60 de p ărinți, cu grupe de vârstă reprezentate în
proporții aproape egale – 51% părinți cu vârsta peste 30 de ani, 49% sub vârsta de 30 de ani. Aceste
grupe de vârstă sunt relevante și reprezentative atât pentru noua generație de părinți ce utilizează
încă din șc oală tehnica de calcul, ce s -au dezvoltat impreună cu tehnologia și au învățat să
aprecieze ajutorul pe care ea îl oferă, precum și generația de părinți ce nu a avut, pentru o bună
perioada de vreme, la dispoziție tehnica de calcul pentru a le asista studi ul sau pentru a le ușura
sarcinile de zi cu zi.

Grafic 2 – Chestionar părinți întrebarea 12
Una dintre întrebările cheie care le -a fost adresată părinților prin chestionar este cea din
graficul de mai sus. Aproximativ 2 din 3 parinți consideră că noile metode de predare asistată de
calculator sunt superioare metodei tradiționale. Acest rezultat nu este neașteptat, metodele
moderne de predare fiind în unele cazuri chiar un standard în țările vestice, cu avantaje deloc ușor
de neglijat.
Un respondent a răs puns că nu știe iar un altul a menționat că nu toate materiile, în opinia
sa, pot fi predate cu ajutorul tehn ologiei. Majoritatea voturilor – 66% – în favoarea utilizarii
tehnologiei în procesul de predare au fost date de părinții cu vârstă sub 30 de ani. 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45DaDepinde de materieNuNu știuConsiderați că noile metode de predare, care au
ca suport utilizarea computerului, se dovedesc
mai eficiente comparativ cu metodele clasice?

76

Grafic 3 – Chestionar părinți întrebarea 6.
De asemenea, majoritatea părinților – 76% – au optat pentru a -și lăsa copilul să folosească
computerul în efectuarea temelor sau pentru activități conexe de învățare. Un procent de 24%
dintre părinți au optat p entru a nu -și lăsa copiii să utilizeze calculatorul acasă, nici măcar pentru
studiu.
În unanimitate părinții cred că profesorul nu poate fi inlocuit de către tehnologie ci că acesta
trebuie să se folosească de avantajele tehnologiei pentru a ușura și efic ientiza procesul de predare
– învățare.

Grafic 4 – Chestionar părinți întrebarea 9.
Proporțiile se păstrează și în cazul opiniei în privința îmbunătățirii actului predării și
modernizării sistemului de învățământ. Majoritatea – 78% – sunt de acord că sis temul de 05101520253035404550
Da NuSunteți de acord ca elevii să utilizeze computerul pentru
studiu, în afara școlii?
051015202530354045
Da Nu PoateConsiderați că utilizarea computerului în actul predării a îmbunătățit
sistemul de învățământ?

77
învățământ ar putea beneficia în mod real de dotarea cu tehnologie modernă și folosirea ei în
procesul de predare.

3.7 Opinia cadrelor didactice

O altă verigă, una dintre cele mai importante din acest lanț al educației, este profesorul. Deja
stabilit cu ajutorul chestionarului precedent, profesorul este în fapt, cât și în opinia părinților un
factor decisiv și indispensabil în procesul de educare. În consecință, opinia profesorilor este foarte
importantă în privința alegerii metodei de predare. C âți dintre profesori consideră că este utilă noua
metodă asistată de calculator și câți ar prefera să predea folosind metoda tradițională ?
Acesta este un subiect potențial sensibil, pentru ca deși foarte performanți, unii profesori
aleg să folosească meto da tradițională din motive precum lipsa de instruire în exploatarea tehnicii
de calcul, favorizarea interacțiunii elev -profesor în detrimentul interacțiunii elev – computer, sau
pur și simplu ține de obișnuința și experiența multor ani în domeniu – în defi nitiv, dacă metoda
tradițională încă dă rez ultate bune, de ce să fie schimbată ?
În total 20 de profesori au răspuns chestionarului, 13 dintre ei având o experiență mai mică
de 10 ani, iar 7 avand o vechime de peste 10 ani.

Grafic 5 – chestionar profesori întrebarea 3.
Dintre aceștia, 15 s -au declarat adepții stilului de predare modern, asistat de calculator, în
contrast cu 3 respondenți ce s -au declarat adepți ai stilului tradițional de predare. Nu în cele din
urmă, 2 dintre profesorii chestionaț i au raspuns că preferă un stil de predare alternant, îmbinând
elementele folositoare ale ambelor abordări.
Pentru că introducerea un nou sistem ar putea reprezenta un pas prea mare pentru cadrele
didactice , aceștia au fost chestionați cu privire la frecve nța cu care au întalnit schimbari majore în 0 2 4 6 8 10 12 14 16AlternantStilul modernStilul tradiționalSunte țiadepta/adeptul stilului de predare tradi țional sau
modern?

78
sistemul de educație din Romania. De această dată părerile au fost împărțite în mod egal, jumătate
dintre respondenți declarând că au asistat la schimbări majore în sistemul de predare. Acest lucru
indică o poten țială problemă în abordarea unor schimbări la nivel de sistem educațional, existând
posibilitatea ca o parte dintre cadrele didactice să se adapteze mai greu la noile tendințe, pentru ca
pentru mulți dintre respondenți nu a existat un precendent.

Grafic 6 – chestionar profesori întrebarea 9.
Legat de ajutorul oferit de mijloacele tehnologice în atingerea obiectivului educațional,
majoritatea cadrelor didactice respondente – 75% – declară că obiectivele pot fi mai ușor atinse
cu ajutorul metodei de predar e asistată de calculator. 20% dintre respondenți nu cred că tehnologia
poate inlesni atingerea obiectivelor, iar 5% cred c ă acest lucru depinde de la caz la caz.
0246810121416
Da Depinde NuCredeți că reușiți să atingeți mai ușor obiectivele propuse atunci
când utilizați computerul ca suport pentru predare?

79
Concluzie

Încă de la început, această lucrare si -a propus oferirea unui răspuns următoarelo r: “Sunt
beneficii reale în folosirea metodei de predare asistate de calculator în detrimentul celei tradiționale
?”, „Este sistemul educațional pregătiți pentru noua metodă de predare ?” . Subiectul este unul
complex, iar analiza făcută din perspectivele p ărților angajate în procesul educațional – elev,
părinte, profesor, școala ca instituție – nu permite formularea unui răspuns clar la aceste întrebări.
Deși există avantaje incontestabile precum stimularea atenției, interactivitatea, înlesnirea
procesului de învățare, stimularea dorinței de a descoperi independent noi noțiuni, stârnirea
curiozității, în favoarea unei noi metode de predare asistate de calculator, există scenarii în care
această nouă metodă nu este fezabilă.
Aducerea la nivel de standard a ac estei noi metode implică schimbări majore în sistemul
educațional, ce se resfrâng indirect și asupra familiilor elevilor. Deși computerele și -au facut loc
în școli de o bună perioadă de timp, acestea nu sunt folosite decât izola t, doar pentru anumite
mater ii. Evoluția tehnologiei au facut ca aceasta să devină din ce în ce mai accesibilă publicului.
Cu toate acestea, posibilitățile economice diferă de la o zonă geografică la alta, precum si de la o
familie la alta.
Sistemul educațional Românesc are atuul de a fi disponibil oricui, indiferent de posibilitățile
financiare pe care individul sau familia sa le are, și în acest principiu, metoda trandițională
funcționează, dând rezultatele scontate. De aceea, trecerea la un nou proces de predare, bazat pe
tehnolog ie, întalnește un potențial blocaj economic.
Cu toate acestea, tendința de a migra treptat spre mediul digital există și se concretizează în
mediile optice digitale cu software educațional ce însoțesc din ce în ce mai multe manuale școlare,
oferind posibil itatea atât profesorilor, cât și elevilor care dețin un computer să le folosească în
procesul de predare/învățare. Aceste programe, deși nu au pretenția de a înlocui cu desăvârșire
ghidul de studiu imprimat, oferă informații suplimentare, jocuri, mici test e de evaluare ce
completeaza procesul de învățare.
Cea mai echilibrată abordare pare, îmbinarea tradiționalului cu modernul, a manualelor
tiparite cu prezentările digitale interactive, software -ul educațional, enciclopediile sau orice alte
unelte digitale ce pot ajuta în procesul de predare/învățare. În acest mod se mențin beneficiile
ambelor metode, pretându -se mai bine la factorii economici din sistemul educațional și/sau
familial. Astfel, elevii pot beneficia de materiale digitale în timpul orelor de cur s, pe lângă
manualele tradiționale, pentru a înlesni procesul de învățare.
Rămâne la latitudinea profesorului dacă dorește și dacă are resursele necesare pentru
implementarea acestei noi metode, neexistând deocamdata un standard de practică în acest sens,
iar dotările în materie de echipamente de calcul diferă de la școală la școală.
În contextul cercetării realizate, au fost evidențiate numeroase avantaje în folosirea metodei
de predare asistate de calculator, atât pentru elev cât și pentru profesor, în un ele cazuri chiar și

80
pentru părinți. Deși această metodă nu este un standard încă, tendințele actuale, accentuate de
evoluția tehnologică, de existența unui număr în creștere de platforme software educaționale,
precum și de tendința profesorilor de a prefer a folosirea tehnologiei, vor duce, foarte probabil, în
curând, la standardizarea acesteia.