Modalitati de Stimulare a Creativitatii Prin Joc

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I : JOCUL – UNIVERS AL CUNOAȘTERII ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ

I. 1 Jocul – activitate esențială în perioada preșcolară

I. 2 Influența jocului didactic asupra dezvoltarii personalitatii prșcolarilor

I. 3 Relația dintre joc – învățare – creație

CAPITOLUL II : CREATIVITATEA

II.1 Conceptul de creativitate

II. 2 Creativitatea – dimensiune esențială în formarea și dezvoltarea personalității

II. 3 Rolul creativității în activitățile integrate

CAPITOLUL III : CERCETARE JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂȚII PREȘCOLARULUI

III. 1. Metodologia cercetării

III. 2. Organizarea și desfășurarea cercetării pedagogice

III. 3. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor

III. 4. Concluziile cercetării

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Intrarea copilului în grădiniță reprezintă primul pas spre o educație formală desfășurată într-un cadru instituționalizat. Aici, preșcolarii iau parte la diverse activități cu caracter educativ, dar și recreativ care îi ajută în dezvoltarea fizică, psihică, dar și intelectuală. Cea mai importanta activitate ce caracterizează vârsta preșcolară este jocul.

Prin intermediul jocului, copilul învață jucându-se. El este introdus într-o lume minunată a cunoașterii, în care se desfășoară o mulțime de activități realizate într-un mod extrem de plăcut și relaxant

În psihologie, jocul este folosit ca mijloc de investigație, dar și ca procedeu terapeutic, atât pentru copii cât și pentru adolescenți și adulți, iar în pedagogie, jocul ocupă un rol foarte important în educație. În lumea preșcolară, jocul reprezintă principala cale de dezvoltare, de cunoaștere a realității, de adaptare, dar și de învățare.

La orice copil, jocul apare încă din primele luni de viață, când acesta se joacă cu corpul său, apoi îi face plăcere să reproducă elemente din ambianța lui, începe să imite adultul și totul se desfășoară înt-un mod spontan, natural. Odată cu intrarea copilului în grădiniță, jocul continuă într-o altă manieră mult mai atractivă și mai interesantă.

Acesta lume minunata a jocului m-a fascinat și m-a ajutat sa–mi centrez atenția către modalitățile prin care putem stimula creativitatea cu ajutorul jocului.

Pe tot parcursul lucrării am abordat jocul ca activitate fundamentală la vârsta preșcolară, influența jocului asupra dezoltării morale, intelectuale și fizice ale preșcolarilor, relația dintre joc – învățare –creație. Pornind de la aceste ipoteze am încercat să găsesc modalități prin care pot pătrunde în lumea copilăriei pentru o cunoaștere mult mai amplă și mai profundă a copilului care își dezvoltă laturile creative prin intermediul jocului.

CAPITOLUL I : JOCUL – UNIVERS AL CUNOAȘTERII ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ

I. 1 Jocul – activitate esențială în perioada preșcolară

Jocul reprezintă cea mai importantă formă de organizare desfășurată pe tot parcursul activităților instructiv – educative în grădiniță. Prin intermediul jocului, activitatea de învățare devine mult mai atractivă și mai veselă, iar preșcolarul reușește să dobândeasca mult mai ușor cunoștinte noi.

Jocul este activitatea preferată a copilului, o activitate aparent gratuită fără un scop material, a cărei motivare este intrinsecă. În grădiniță preșcolarul este încurajat să se joace. Jocul satisface într-o foarte mare măsură trebuințele copiilor: de mișcare, de acțiune, de exprimare și dorințele pe care nu le poate satisface în plan real. El este și un mijloc de cunoaștere și autocunoaștere, de exersare a gândirii, este cale de relaxare și distracție, dar și mijloc de învățare.

În lumea imaginară creată de joc, copilul se simte puternic, inteligent, adult, el este capabil de fapte eroice, de acțiuni spectaculoase cu alte cuvinte totul îi este permis în joc

Copilul are nevoie nu numai de sprijin și îndrumare, ci și de libertate și inițiativă personală, iar educatorul trebuie să înțeleagă, să accepte și să încurajeze modalitățile prin care copilul achiziționează cunoștințele noi.

Jocul constituie de departe cadrul potrivit pentru exersarea spontaneității și a libertății de expresie. E plin de surprize și promisiuni, se poate dezvolta liber, dar când apare controlul, jocul se încheie.

Copiii când se joacă par a fi într-o lume fantastică, pierd noțiunea timpului, par a fi inepuizabili, fiind captați de frumusețea jocului, privindu-l ca pe ceva interesant, atractiv și frumos. Astfel se poate explica de ce copiii nu doresc sa întrerupă jocri precum : “De-a școala”, „ De-a doctorul”, când le propunem o activitate matematică, o activitate de scriere a elementelor grafice sau de pictură.

Cu ajutorul jocului, copilul reflectă insatisfacțiile proprii asupra păpușii sau ursulețului pe care le ceartă, le hrănește, le obligă să facă ce dorește el.

În joc, copilul este independent, se poate întrece cu colegii sau prietenii care-i sunt egali, el nu mai este la discreția autorității adultului, ci are câmp de manifestare deplină a intelectului, a vorbirii, a imaginației, a voinței.

Prin intermediul jocului, copiii își configurează primele noțiuni a ceea „ce e bine” și „ce e rău”, a ceea „ce e frumos” și „ce e urât”, își manifestă spontaneitatea, inventivitatea, răbdarea și nu în ultimul rând își dezvoltă ramura creativă.

Jocul este un minunat mijloc de cunoaștere și autocunoaștere, de exersare a unor capacități, de socializare primară, de antrenare a capacităților cognitive și de exteriorizare a emoțiilor și sentimentelor.

Funcțiile psihopedagogice pe care jocul le deține reușesc să asigure o participare activă a copilului pe tot parcursul activității.

Jocul este o activitate foarte importantă care contribuie la dezvoltarea psihica multilaterală a copilului, care primește o serie de modificări și se transformă pe parcurs într-o activitate extrem de complexă.

Cu ajutorul jocului, copilul este trecut prin toate domeniile de dezvoltare și astfel avem posibilitatea de a observa modificările fizice, socio-emoționale, de comunicare. Aceasta activitate determină copilul să pătrundă într-o lume a cunoașterii, îl învață să se adapteze cu ceilalți, să comunice, îi dezvoltă percepții cu privire la culoarea, mărimea și forma obiectelor folosite, încearcă să-l apropie tot mai mult de lumea înconjurătoare.

Pe parcursul jocului, copilul își formează o serie de particularități experiențiale, care își vor pune amprenta asupra dezvoltării psihice prin dobândirea competențelor socio- emoționale, învață să se adapteze cu ușurință la mediul social, să relaționeze cu ceilalți, dar și asupra dezvoltării fizice prin formarea deprinderilor precum: aruncarea, prinderea, sărirea, urcarea, cățărarea ( acțiuni care vor asigura menținerea echilibrului și o bună coordonare a întregului corp).

La vârsta preșcolară, jocul atinge dezvoltarea sa deplină. Preșcolarul de 3 ani se joacă singur, conținutul jocului este relativ sărac , subiectul fiind instabil.

Copilul se joacă la început cu diferite obiecte de manipulare, ulterior însă apar și jocuri de creație în care de cele mai multe ori este redat modul de viață al persoanelor apropiate copilului. Odată cu trecerea timpului, în jurul vârstei de 4 ani jocul capătă caracter imitativ, având un aspect nestructurat și astfel creativitatea copilului este prezentă într-un procent foarte scăzut.

“În jurul vârstei de 5 ani copilul manifestă o mare receptivitate fată de povestiri, îi plac episoadele încărcate de întâmplări, este sensibil fată de deznodământul echitabil moral al întâmplărilor./

În jurul vârstei de 5-6 ani jocul suferă modificări considerabile. Schimbări importante se produc în direcția reflectării relațiilor sociale dintre oameni, lumea poveștiilor își face simțită prezența din ce în ce mai mult, iar copiii încep să se supună regulilor jocului. Preșcolarii încep să se înțeleagă reciproc și să – și aleagă singuri subiectul jocului („ ne jucăm de- a bucătarul”) își repartizează rolurile ( „ bucătar , ospătar , ajutor ”) , își aleg obiectele de care au nevoie („ farfurii, tacâmuri, aragaz, oală ”). Ei au tendința de a apropia jocul cât mai mult de realitate, de a imita cât mai bine comportamentul adulților.

Preșcolarii își arată nemulțumirea, și chiar protestează atunci când în desfășurarea jocului se produc schimbări și nu se mai urmărește succesiunea reala a activității. Copilul acceptă pe plan imaginar să înlocuiască cuțitul cu rigla, aragazul cu măsuța de grădinița, ceea ce înseamnă că nu schimbă conținutul și ordinea reală a activităților. Începe să-i intereseze și rezultatul jocului, nu numai aspectul distractiv ci și posibilitatea de a coopera cu ceilalți și de a-și arăta priceperea. Datorită faptului că la acestă vârstă începe să se dezvolte mecanismele inhibitorii, preșcolarii sunt concentrați asupra jocului, răspund numai dacă sunt întrebați și doar atunci când le vine rândul.

“Ceea ce caracterizează jocurile sunt tocmai acțiunile reale din viața adulților pe care copiii tind să le reproducă în tocmai. Relațiile interindividuale sunt controlate din ce în ce mai mult de regulile implicate în rolurile asumate de către copii.”/

Jean Piaget consideră că nivelul de dezvoltare al copiilor se recunoaște în activitatea de joc și asigură o bună dezvoltare cognitivă. El grupează jocurile în următoarele categorii:

Jocuri – exercițiu

Jocuri simbolice

Jocuri cu reguli

Jocuri de construcție

Jocurile exercițiu sunt cele prin care se exersează o anumită achiziție doar din plăcerea de a fi realizat cât mai bine. Acestea au rolul de antrenament al analizatorilor, al limbajului sau al deprinderilor motorii. Copilul sare, aleargă, selectează obiecte, după formă, după mărime sau culoare, își exersează atenția ( jocul șoarecele și pisica). Elementele de joc și regulile sunt sunt simple, spiritul de competiție cu sine sau cu alții fiind predominant. Copiii își exersează versificația, uneori rimând cuvinte fără sens, crează povești neverosimile, pun întrebări la nesfârșit sau înșiră considerații personale pe o temă unică.

Jocurile simbolice sau de creație redau aspecte ale realității, iar după 4 ani iau forma jocului cu mai multe reguli. Subiectul și regulile acestuia sunt inventate de copii. Copiii se costumează, joacă roluri sau le interpretează cu ajutorul păpușilor sau al altor jucării. Adesea, preșcolarii aleg subiecte fanteziste, despre viitor, despre astronauți, roboți, ființe ireale.

Spre grupa mare, jocul de creație devine mai complex, intervin înțelegeri asupra respectării regulilor sau un plan sumar al jocului, se negociază variante. Se adoptă convenții, simboluri, însă ramâne loc și de improvizare, ideile unui copil sunt preluate și amplificate de ceilalți, se realizează un fel de creativitate în grup.

Jocuri cu reguli implică înțelegerea regulilor ca o convenție și au caracter competitiv. Se instalează după vârsta de 4 ani și se dezvoltă progresiv. Regula este o convenție între parteneri cu privire la procedeul aprobat sau la rezultat. Adesea apar controverse privind adoptarea unor reguli. Jocurile pot fi adoptate de la copiii mai mari sau inventate în grup. Cele mai numeroase sunt jocurile de mișcare și intelectuale (de masă). Cele mai multe jocuri cu reguli sunt jocurile didactice, pe care copiii le preiau, deoarece preșcolarii adoptă și stabilesc cu dificultate reguli acceptate de toți participanții.

Jocurile de construcții sunt foarte frecvente în grădiniță, deoarece copilul are la dispoziție cuburi, mozaic, materiale plastice, cărămizi din materiale ușoare, materiale naturale și suficient spațiu. Iarna, copiii construiesc cazemate din zăpadă, vara făuresc castele în nisip sau poduri, turnuri, împrejmuite cu șanțuri cu apă. De la 3 la 6 ani, copilul este oricând dispus să înșurubeze, să-și confecționeze jucării, să-și facă adăposturi, să-și imagineze și să deontroverse privind adoptarea unor reguli. Jocurile pot fi adoptate de la copiii mai mari sau inventate în grup. Cele mai numeroase sunt jocurile de mișcare și intelectuale (de masă). Cele mai multe jocuri cu reguli sunt jocurile didactice, pe care copiii le preiau, deoarece preșcolarii adoptă și stabilesc cu dificultate reguli acceptate de toți participanții.

Jocurile de construcții sunt foarte frecvente în grădiniță, deoarece copilul are la dispoziție cuburi, mozaic, materiale plastice, cărămizi din materiale ușoare, materiale naturale și suficient spațiu. Iarna, copiii construiesc cazemate din zăpadă, vara făuresc castele în nisip sau poduri, turnuri, împrejmuite cu șanțuri cu apă. De la 3 la 6 ani, copilul este oricând dispus să înșurubeze, să-și confecționeze jucării, să-și facă adăposturi, să-și imagineze și să dea viață unor „orașe ale viitorului”.

Jocul de construcție dezvoltă simțurile, orientarea în spațiul tridimensional, simțul echilibrului, al armoniei, coordonarea mișcărilor, coordonarea ochi-mână, dar îndeosebi gândirea proectivă, inteligența practică, imaginația creatoare și gustul estetic.

Pedagogul elvețian E. Claparède afirmă faptul că jocul face parte din viață, având caracter polivalent, fiind pentru copil muncă, artă, realitate și fantezie. Acesta clasifică jocurile în două mari categorii: jocuri care exersează funcții generale și jocuri care exersează funcții speciale.

Jocuri care exersează funcții generale

Jocuri senzoriale ( cu trâmbițe, fluiere, desene, etc)

Jocuri motrice (cu mingea, cu coarda)

Jocuri psihice :

intelectuale ( loto, domino, ghicitori);

afective (cele care antrenează emoții precum satisfacția, emoții estetice ca în pictură);

Jocuri care exersează funcții speciale:

cele de luptă;

de vânătoare ;

sociale ;

familiale ( „ de-a mama”) ;

de imitație (imitarea unor activități cotidiene);

“ Copii învață să înțeleagă și să aprecieze conduita celor din jurul lor încep să cunoască în parte valoarea socială a acțiunilor umane și prezintă contagiuni importante în conduită ( prin imitare activă și pasivă ) , însușindu-și numeroase modalități de a reacționa , proprii familiei sau colectivului de copii cu care vin în contact . Tot acum se constituie cerința activă de a fi de folos celor din jur ( mai ales de a fi util adulților ) . Jocul este o activitate complex , specifică copiilor , în toate timpurile copiii s-au jucat și se joacă ./

I. 2 Influența jocului didactic asupra dezvoltării personalității preșcolarilor

În domeniul educației, jocul a fost asociat cu libertatea de expresie așa cum rezultă din doctrinele timpurii ale secolului XIX, cele elaborate de Rousseau , Frobel sau Pestalozzi.

În psihologie, noțiunea de joc ca formă a liberei expresii și-a făcut intrarea cu scrierile lui Herbert Spencer, care a preluat concepția lui Schiller că o asemenea expresia liberă este determinată de surplusul de energie care există la copil . Spencer va merge chiar mai departe în această direcție, ocupându-se prioritar de implicațiile jocului pentru dezvoltarea copilului .

Acestor demersuri de interpretare pozitivă a jocului le putem anexa pe cele care pun în lumină că :

jocul este o necesitate pentru creșterea și dezvoltarea sa (K.Gress);

prin joc copilul trece de la pasivitate la activitate ( S.Freud);

prin intermediul jocului, copilul devine stăpân preopriei sale experiențe ( E.Erikson );

jocul reprezintă un mijloc de realizare de sine ( E . Claparede ) și de formare a eului (Chateau ).

Deși conceptul de joc este unul familiar și utilizat în mod cotidian el este mult mai dificil de definit decât cea mai mare parte a conceptelor psihologice .

Catherine Garvey ( 1977 ) enumeră criteriile pe care cei mai mulți analiști le folosesc pentru a defini jocul :

jocul este plăcut și produce plăcere ;

jocul nu are scopuri extrinseci , motivațiile copilului sunt subiective și nu servesc nici unui scop practice ;

jocul este spontan și voluntar , ales în mod liber de către jucător

jocul implică o angajare activă din partea judecătorului .

Psihologii, indiferent de școală sau orientare căreia îi aparține, sunt aproape unanimi în a admite că jocul aduce contribuții importante la dezvoltarea copilului .

La vârsta preșcolară, copilul nu poate face încă distincția dintre bine și rău și nu este capabil să-și aleagă valorile de referință. Se impune formarea sa în virtutea valorilor pozitive și corectarea sau îndepărtarea celor negative. Aceasta reprezintă de fapt, esența educației morale.

Până la intrarea în grădiniță, dar și ulterior până la școală, familia reprezintă mediul primordial pentru educația morală a copilului. Datorita faptului că în unele familii părinții nu mai dispun de suficient timp pentru a-l petrece alături copil, rolul lor este preluat într-o oarecare măsură de cadrul didactic din grădiniță. Acesta poate realiza prin joc caracteristici ale educației morale a preșcolarului, raportându-se la o serie de obiective generale din latura socială, afectivă și cognitivă

Jocurile de rol, jocurile-exercițiu de imitație și cu reguli, le oferă copiilor posibilitatea de a putea opera cu principalele valori morale, aplicând norme și reguli.

Dacă la început copilul nu cunoaște semnificația socială a jocurilor, ulterior el este pus în situația de a le respecta. Cunoștințele pe care preșcolarul le achiziționează trebuiesc evaluate de către adult la nivel de comportamente. Deprinderile comportamentale ar trebui sa fie interiorizate și generalizate, astfel încât ele să devină automatisme și să nu rămănă limitate doar la contexte particulare sau familiare

Jocul pune mare accent pe relațiile dintre copii întrucât sunt acceptați și valorizați ca parteneri, doar cei care sunt cooperanți și își stopează emoțiile negative. Tot cu ajutorul jocului, prin intermediul relațiilor dintre copii, se crează o motivație intrinsecă cu ajutorul căreia copiii iși pot forma unele deprinderi de comportament și norme de disciplină pentru a-și exersa onestitatea, competitivitatea, stăpânirea de sine, etc.

În dezvoltarea morală a copilului, educatoarea are un rol foarte important însă sarcina sa nu este deloc ușoară. Ea trebuie să-l ajute pe copil să depășească neînțelegerea produsă între dorința personală și regula jocului. Prin depășirea acestui conflict, începe să se dezvolte autoreglarea, căci prin interiorizare, reglarea exterioară realizată de educatoare va deveni proprie copilului.

Ținând cont de faptul că există și cazuri de copii prea interiorizați, timizi, jocul folosit la vârsta preșcolară, ofera educatoarei posibilitatea de a-i ajuta să-și dezvolte abilități sociale în vederea prevenirii anumitor conduite necorespunzătoare care ar putea apărea ulterior.

În final, stimularea din partea educatoarei nu va mai fi necesară întrucât preșcolarul și-a interiorizat anumite modele prezentate anterior, iar copilul își centrează acțiunile în funcție de răspunsurile primite de la colegii de joacă. Acceptarea în joc ca partener, simpatia și aprobarea reprezintă pentru un copil cel mai bun stimulent pentru a putea continua.

Jocul reprezintă pentru preșcolar modul prin care își descarcă energia, își întărește organismul, își dezvoltă musculatura, capătă echilibru și o bună coordonare a întregului corp. Această vârstă, a preșcolaritții și dinamismului este caracterizata printr-un aflux de creștere al organismului, au loc intensificări în funcționarea aparatului respirator și circular. Copilul este mai activ, mersul lui devine tot mai sigur, coordonează bine mișcările și exersează alergarea,

Jocurile de mișcare realizate împreună cu ceilalți colegi, ajută copilul să-și contureze mișcările într-un anumit context ce reflectă secvențe din viața adulților. Copiii își aleg teme pentru jocurile de mișcare pornind de la: profesia părinților, viața din grădiniță, acțiuni preluate din desene animate.

Foarte îndrăgite de cei mici sunt și jocurile – concurs. Cu ajutorul lor, își exersează deprinderile motrice. O importanță deosebită pentru formarea și dezvoltarea copilului o deține atmosfera de competiție, dezvoltarea spiritului de echipă, satisfacția resimțită de copil atunci când iese învingător.

Pe măsură ce copilul crește, jocurile de mișcare devin mai complexe, transformându-se în jocuri cu subiecți și reguli.

Pentru dezvoltarea motricității fine , copilul trebuie să-și folosească degetele și mâinile în diferite situații. Aceasta este extrem de importanta, deoarece dacă nu este realizată corect, mușchii mâinii nu vor fi suficient dezvoltați, iar copilul va întâmpina greutăți în activitățile care îi solicită mânuirea creionului.

Preșcolarul își dezvoltă mușchii mâinii prin diverse activități desfășurare în cadrul programului de gradiniță cum ar fi: activitățile de modelaj, jocurile de masă, activitățile de tăiere cu foarfeca etc.

Pentru dezvoltarea motricității grosiere care cuprinde mușchii mari ai mâinii, picioarelor și trunchiului, copilul trebuie sa realizeze activități precum: mersul, alergarea, prinderea, cățărarea, ridicarea, transportul obiectelor, toate aceste activități fiind rulate în cadrul jocurilor și exercițiilor de educație fizică realizate în grădiniță.

Jocul deține un rol extrem de important în dezvoltarea intelectuală a preșcolarului, care implică atât dobândirea de noi cunoștințe, cât și dezvoltarea îmaginației. Pentru formarea operațiilor mentale, fiecare mecanism cognitiv oferă materialul de prelucrare și pregătește dezvoltarea mecanismului ulterior. Dezvoltarea inițială a senzațiilor și percepțiilor va pregăti apariția reprezentărilor și a gândirii.

Percepțiile se formează ca rezultat al acțiunii directe cu diferite obiecte. Ca preșcolarul să – și poată satisface nevoia de cunoaștere este necesar să aibă la andemână diferite obiecte, pe care să le manipuleze, să le compună sau să le descompună.

Prin urmare ,,activitatea concretă cu obiectele, experiența senzorială a copilului constituie treapta ințială a cunoașterii și dezvoltării sale psihice”.

Senzațiile se dezvoltă doar dacă se acționează asupra lor, fiind primul nivel psihic de prelucrare, interpretare și utilizare a informațiilor cu privire la caracteristicile obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurător. La vârsta preșcolară copilul dorește să afle cât mai multe lucruri despre tot ce ne înconjoară. El trebuie încurajat și susținut de către toți cei din jur.

Datorită sensibilității auditive și vizuale copilul începe să diferențieze culoarea, mărimea și forma obiectelor. Simțurile se conturează din ce în ce mai bine și toate acestea aduc schimbări majore în dezvoltarea copilului.

Educatoarea trebuie să dirijeze în permanență copilul, pe tot parcursul activităților sale. Aceasta are rolul de a sprijini copilul prin stimulare și încurajare, reușind să – îi dezvoltă imaginația. Îl încurajează pe copil să-și exprime impresiile și dorințele de joc și astfel îi crează o stare de mulțumire care la vârsta preșcolară este extrem de importantă.

Prin joc dezvoltarea intelectuală este centrată asupra dobândirii de noi cunoștințe și asupra diversificării activităților mentale. Jocul favorizează dezvoltarea aptitunilor imaginative , capacităților de creeare a unor sisteme de imagini generalizate despre obiecte și fenomene , posibilitatea de a opera mintal cu anumite reprezentări având drept model acțiunile concrete cu obiectele folosite în timpul jocului .

I. 3 Relația dintre jocul didactic – învățare – creație.

„Jocul, învățarea , munca și creația sunt formele prin care se manifstă activitățile umane. La vârsta copilăriei, pe primul plan este jocul, învățarea fiind plasată pe locul doi. Odată cu intrarea în școală, învățarea trece pe primul loc și este urmată de muncă și pe alocuri este împletită cu creația.”/

Jocul este așadar, o activitate umană, specifică, care determină și pregătește celelalte activități și le asamblează într-un mod armonios. El nu dispare niciodată din viața noastră, ci își modifică odată cu înaintarea în vârstă ponderea temporală sau cadrul.

Pentru copii, jocul didactic este principala cale de dezvoltare, de cunoaștere a realității, de interrelaționare și de adaptare, fiind și prima formă de învățare.

Jocul didactic reprezintă cea mai importantă sursă de învățare pentru copii, este activitatea care îi ajută cel mai mult și eficient să învețe. Prin joc copiii învață să interacționeze cu ceilalți, să exploreze mediul, să găsească soluții la diferite situații problemă, să-și exprime emoțiile, să achiziționeze cunoștințe și abilități care îi vor fi necesare pentru adaptarea la cerințele școlii.

Prin jocul didactic se afirmă eul copilului și se pun bazele personalității pentru că el acum se formeaza atitudinal si comportamental. Adultul se afirmă prin intermediul activităților pe care le desfășoară, dar copilul nu are altă posibilitate de afirmare, decât cea a jocului. Mai târziu însă, copilul se poate evidenția și prin activitatea școlară.

Copiii se pot juca singuri, în perechi sau în grup. În activitățile comune copii învață să socializeze, jucându-se în grup cu ceilalți colegi, iar dacă au de îndeplinit diverse sarcini importante pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea armonioasă, practică jocul individual.

Cu ajutorul jocului didactic, copiii își pot satisface dorința de manifestare și de cunoaștere. Realitatea lumii înconjurătoare este extrem de variată, iar copilul poate ajunge să o cunoască numai prin intermediul jocului didactic. Unii psihologi consideră că jocul didactic ar fi o activitate de preînvățare, esența lui fiind transpusă pe plan imaginar prin reflectarea și transformarea realității înconjuraătoare.

Jocul didactic nu reprezintă doar o simplă distracție pentru copil, ci un mijloc de cunoaștere și descoperire a lumii și vieții într-o formă accesibilă și atractivă, având un impact deosebit asupra dezvoltării creativității copilului.

Jocul didactic accelerează trecerea de la joc la învățare, deoarece îmbină ludicul cu asimilarea de cunoștințe și formarea unor capacități de cunoaștere. Acesta este propus, organizat și condus de educator, în scopul realizării unor sarcini didactice precise. Există o mare varietate de jocuri didactice, inspirate din jocurile spontane ale copiilor, dar urmărind obiective intelectuale, motrice, de socializare, de repetare a unor cunoștințe însușite sau de exersare a unor deprinderi.

Între jocul didactic și activitatea de învățare se crează o asociere care este influențată de nivelul dezvoltării psihice al copilului. Această asociere influențează copilul în mod pozitiv să se dezvolte și să se formeze.

Participarea la diferite jocuri didactice, direcționează copilul către învățarea sistematică, acumularea de noi cunoștințe, achiziții care sunt acumulate extrem de ușor prin intermediul jocului.

Relația dintre învățare și jocul didactic suferă modificări în funcție de vârsta copilului. La preșcolarii mici, elementele de joc constituie suportul pentru însușirea cunostințelor și deprinderilor necesare pentru realizarea unei activități comune.

Spre deosebire de preșcolarii mici, la grupa mijlocie însușirea cunoștințelor și a deprinderilor începe să devină independentă. În această perioadă, preșcolarii sunt atenți la explicații, pun întrebări despre modul în care ar trebui să realizeze tema comunicată, aceste lucruri sunt rezultatele experienței dobândite și al funcției reglatoare a sistemului verbal.

La grupa mare, învățarea capătă statutul de activitate dominantă, conturându-se anumite procedee de lucru, copiii înțeleg conținutul problemelor propuse spre rezolvare, găsesc soluții și astfel își antrenează capacitatea intelectuală.

Între jocul didactic și învățare trebuie să existe un echilibru manifestat de efortul intelctual, fizic și elementul distractiv.

Copilul preșcolar își arată spiritul de creație prin curiozitatea și nevoia de cunoaștere a tot ceea ce se învârte în jurul lui. El are posibilitatea de a – și exprimă imaginația în cadrul activităților pe care le desfășoară în timpul programului de gradiniță.

Educatoarea trebuie să transforme activitatea didactică într-un act de creație, să fie pe înțelesul copiilor, să împărtășească sentimente, să-i susțină și să-i ajute. Pentru cultivarea potențialului creativ, copilul are nevoie de dinamism, originalitate, spontaneitate și originalitate.

Prin desen și joc, copilul își antrenează deprinderile de muncă și creație. Ele sporesc dinamismul creativ, dar și curiozitatea de explorare a noului în raport cu experiența personală.

Activitățile ludice și artistico-plastice dețin multiple valențe formative care contribuie la dezvoltarea psihică a copilului și la dezvoltarea creativității.

Cu ajutorul activităților ludice, copilul învață să clasifice, să aprecieze și să diferențieze lucrurile după aspect, după formă sau după culoare.

Când copilul se joacă cu alți copii, el învață să respecte anumite reguli și algoritmi ce constituie temeiul conformării la normele de comportare socială și morală. Învață să împartă jucăriile cu alții, să colaboreze cu coechipierii, își dezvoltă altruismul, spiritul de echipă, comunicarea cu ceilalți, prin urmare devin mai sociabili, mai toleranți, mai atenți la dorințele și sugestiile celorlalți.

Jocurile de comunicare care au cu subiect din basme, povești sau chiar din viață, presupun cunoașterea conținutului acestora, dar implică și creativitatea de expresie în interpretare.

Jocurile cu cânt îl apropie pe copil de creațiile muzicale și literare. Jocurile de masă presupun învățare și creare de variante.

Jocurile logice propun copiilor compararea sau clasificare pieselor după anumite criterii date, apoi descrierea lor și motivarea alegerii.

Jocurile gramaticale și cele lexicale vizează utilizarea unor forme corecte de exprimare, de exemplu Eu spun una, tu spui multe, despărțirea în silabe, identificarea sunetelor cu care încep sau se termină cuvintele.

Jocurile muzicale urmăresc reproducerea unor melodii, ritmuri, recunoașterea unor instrumente după sunet.

Jocul didactic este cel care trezește interesul copilului pentru cunoaștere, îl face să se distreze, să coopereze și nu în ultimul rând să învețe într-o manieră relaxantă, placută și interesantă.

CAPITOLUL II : CREATIVITATEA

II.1 Conceptul de creativitate

Termenul de creativitate își are originea în latinescul creare = a naște, a făuri.

U.Șchiopu definește creativitatea drept “ o dispoziție spontană de a crea și inventa , care există la fiecare persoană , la toate vârstele “ .

B.Levy-Leboyer (1999) consideră creativitatea “ drept o aptitudine complexă distinctă de inteligența și de funcționarea cognitivă și existența în funcție de fluiditatea ideilor , de raționamentul inductiv , de anumite calități perceptive și de personalitate , ca și în funcție de inteligența divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluțiior și rezultatelor “ .

Creativitatea este un proces sau o activitate complexă, care se finalizează tot cu ajutorul unui proces. Ea reprezintă capacitatea psihică a individului uman care realizează noul sub diferite forme. Poate avea forme teoretice, științifice, tehnice, sociale, de elaborare a unor căi și soluții în vederea rezolvării unor probleme pe care și le exprimă în forme personale.

Creativitatea are la bază originalitatea care se manifestă prin anumite grade de noutate. Un copil poate răspunde unei situații problemă printr-o manieră proprie. Produsul obținut în urma activității pe care a încheiat-o nu se compară cu ceea ce reușește să realizeze un artist sau un om de știință, dar fără manifestarea independenței și originalității prezente în răspunsurile date la diferitele probleme apărute în copilărie și în tinerețe, adultul nu poate ajunge la forme superioare de expresie a creativității.

Al. Roșca enumeră principalele caracteristici definitorii ale activității creatoare ca fiind :

productivitatea

utilitatea

eficiența

noutatea

originalitatea

Taylor distinge pe baza analizei valorii produselor creative cinci niveluri ierarhice de creativitate:

Creativitatea expresivă, caracterizată prin exprimarea liberă și spontană a persoanei, fără preocuparea ca produsul activității sale să aibă o utilitate, un nume sau o valoare. În acestă categorie întâlnim lucrările din plastilină, colajele, desenele. Elementele definitorii acestui nivel sunt spontaneitate și libertate de expresie. În funcție de măsura în care i se oferă copilului posibilitatea de a fi spontan și independent, acesta va fi mai creator în perioada imediat următoare și nu numai. Dacă produsele obținute de către copil în urma activității desfățurate sunt criticate, atunci dezvoltarea copilului va fi în declin.

Creactiviatea productivă, caracterizată prin realizarea unor produse utile pentru care s-au folosit priceperi și deprinderi, care deși nu evidențiază pregnant personalitatea celui care desfășoară activitatea, aduc un plus de utilitate și valoare față de produsele similare.

La vârsta preșcolară și școlară mică, se remarcă tendința de restrângere și controlare a jocului liber și dezvoltarea unor tehnici, a unor priceperi necesare producerii de lucrări finite.

Creativitatea inventivă este caracterizată de ingeniozitatea acțiunii cu materiale, tehnici și metode de lucru prin realizarea unor conexiuni noi între elemente deja cunoscute.

Creativitatea inovativă se realizează la un număr restrăns de persoane și modifică principiile care stau la baza unui domeniu. Ea constă în stabilirea unor rezoluții noi cu rezonanță teoretică și practică.

Creativitatea emergentă este cea mai înaltă și mai rară formă. Se dezvoltă la cel mai abstract și mai profund nivel principii sau ipoteze noi. Este specifică unui grup restrâns de indivizi, fiind prezentă doar la geniile care prin contribuția lor au revoluționat toate domeniile.

Munca de creație parcurge mai multe etape:

Etapa I – perioada de preparare sau pregătirea. Este etapa în care este analizată problema sau scopul urmărit, se adună informații și se încearcă creionarea ipotezei. În acestă etapă se evidențiază efortul conștient și dirijat, susținut energetic de afectivitate.

Etapa a II-a – incubația. Este etapa de frământare la nivel mental al ideilor propuse în prima etapă. Durata acestei etape variază.

Etapa a III-a – iluminarea. Esta etapa cea mai importantă din procesul creativ. Ea presupune punerea în stare de lucru și de atenție a tuturor facultăților psihice astfel încât rezultatul eforturilor va conduce spre găsirea soluției corespunzătoare. Datorită efortului manifestat în etapele precedente își face apariția inspirația.

Etapa a IV-a – verificarea . Este ultima etapă a procesului creator , are o durată îndelungată și presupune finalizarea materialului rezultat în perioada de iluminare.

Factorii care influențează creativitatea sunt foarte numeroși și diversificați. Ei pot realiza combinații de structuri diferite, astfel încât fiecare creator are propriile particularități, personalitate proprie fiind diferențiat de ceilalți.

La baza procesului creativ stau trei categorii de factori:

De natură intelectuală

Imaginația este procesul psihic prin care se obțin reacții și fenomene psihice pe plan cognitiv, afectiv sau motor, dar este și cea mai importantă componentă a creativității.

Caracteristicile imaginației și anume : fluiditatea, posibilitatea de a –ți imagina anumite lucruri, plasticitatea, ușurința de a schimbă modul de abordare al unei probleme când un procedeu se dovedește a fi inutil, originalitatea, toate acestea pot fi considerate drept principalele caracteristici ale creativității. Fiecare caracteristică este foarte importantă, însă cea care are o însemnătate cu totul deosebită este originalitatea, prin intermediul căreia este valorificat rezultatul muncii creatoare.

Gândirea are menirea de a stabili relații și de a verifica soluțiile oferite de imaginație.

Memoria este mecanismul psihic de stocare și actualizare a informațiilor, fiind doar aparent antagonică imaginației, deoarece imaginile cunoștințelor acumulate suferă modificări în perioada conservării, iar ideile noi se vor baza pe informațiile acumulate în prealabil. O mare influență asupra posibilității de creație o deține experiența. Cu ajutorul acesteia s-au soluționat o mulțime de probleme al căror rezultat s-a găsit prin analogie.

Inteligența este o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului în situații noi. Aceasta cu ajutorul proceselor de gândire influențează creativitatea unei persoane.

Factorii caracteriali

Pentru realizare oricărui lucru avem nevoie de motivația și de voință. Toți creatorii sunt animați de pasiunea, dorința și aspirația creatoare care le domină întrega activitate, dar au și voința cu care reușesc să străbată lumea contemporană.

c) Factorii sociali

Persoanele creative sunt influențate de mediul ambiant, în special cel social. Din această cauză au existat de-a lungul istoriei, perioade ce au favorizat fie creația artistică, fie pe cea din domeniul tehnico-științific.

Factorii care stimulează creativitatea sunt : securitatea psihică, libertatea psihică și consolidarea eului.

În funcție de elementele preluate din literatura de specialitate , creativitatea reprezintă cel mai înalt nivel comportamental uman , capabil de a antrena și polariza toate celelalte niveluri de conduită , toate însușirile psihice ale unui individ (gândirea, memoria, atenția, voința, afectivitatea), în vederea realizării unor produse ce se caracterizează prin originalitate și valoare socială.

II. 2 Creativitatea – dimensiune esențială în formarea și dezvoltarea personalității copilului la vârsta preșcolară

Între 3 și 7 ani se pun bazele dezvoltării personalității copilului. Procesele psihice se află în plină dezvoltare, sub influența familiei și a grădiniței de copii.

Datorită mediului social, copilul își adaptează comportamentul la diferite sisteme de cerințe, protecție și afecțiune, sesizează diversitatea lumii și a vieții, ia decizii din ce în ce mai adecvate situațiilor, stabilește relații afective, volitive, își dezvoltă aptitudinile incipiente, dobândește tot mai multă experiență. Pe lângă capacitățile de cunoaștere, comunicare, se perfectează expresia și emanciparea personalității.

Datorită unei vii cunoștințe și dorințe de a înțelege lumea, viața și evenimentele pe care le traversează, se dezvoltă vertiginos capacitățile perceptiv-observative, reprezentările (evocatoare, de anticipare, fantastice) . Acestea alimentează, comportamentele și strategiile mintale încșrcate de o simbolistică amplă și de emoționalitate complexă, fapt ce i-a determinat pe adulți să numească această perioadă ”vârsta de aur a copilăriei”

Personalitatea constituie un ansamblu structurat de dispoziții înăscute și însușiri achiziționate, care realizează adaptarea originală a individului. Ea este acea organizare dinamică, integrată a tuturor particularităților și a însușirilor mintale, morale, afective, conative care determină adaptare unică a indivizilor la mediul social.

În structura personalității identificăm în primul rând temperamentul, aptitudinile și caracterul.

Temperamentul reprezintă sistemul dinamico-energetic al personalității, bazat pe tipul de activitate nervoasă superioară. El definește energia, echilibrul și mobilitatea anumitor procese și își pune amprenta pe manifestarea comportamentală bio-psihică a copilului.

Aptitudinile sunt însușiri psiho-fiziologice operaționale care asigură rapiditatea și eficiența activității psihice și motrice generale- inteligența, spiritul de observație și specifice pentru anumite domenii de activitate Ș literare, plastice, științifice, de conducere. Ele au la bază predispoziții narative, dar se dezvoltă prin exersare, sub influența educației și autoeducației.

Caracterul este legat de structurile atitudinal-valorice, morale, care dau un anumit sens comportamentului și se leagă de raportarea omului la sine, la societate, la muncă.

Trăsăturile caracteriale se învață și se dezvoltă prin experiența socială, prin educație, acestea devin stabile, durabile, iar în timp își pot face posibile previziuni privind reacțiile individului la situații noi.

Un rol important în activitățile creatoare îl are imaginația. Preșcolaritatea este prima perioadă în care copilul își manifestă și dezvoltă aptitudinile. Copilul simte o satisfacție deosebită în activități din diferite domenii cum ar fi : muzica, pictura, desenul, modelajul, colajul.

Prin joc, copilul descoperă sau redescoperă, la nivel empiric, al simțului comun, legi și principii ale fizicii sau învingerea forței gravitaționale- baloane, rachete, zmee.

Imaginația reproductivă și creatoare au un rol însemnat în dimensiunea creativă a personalității. Există o trebuință de exprimare creativă, ca cerință a imaginației, întreținută de condițiile de viață sau solicitată de mediul social- creativ, de multe ori ca o compensare a mediului în care solicitările artistice nu sunt atât de bine ancorate. Mulți autori, leagă această trebuință creativă de constituirea sinelui (4-5ani). Este dorința de identitate manifestată, de cele mai multe ori fiind însoțită de trebuințe afective, conflicte legate de existență și poziția afectivă a copilului în familie. Copilul dorește să fie apreciat, lăudat, admirat pentru creațiile sale.

La vârstă preșcolară , imaginația își dezvoltă funcția de completare, care dă posibilitatea înțelegerii unor situații lacunare sau ambigue, funcția de proiectare și anticipare, care ajută copilul să înțeleagă succesiunea evenimentelor. Preșcolarul este capabil să-și elaboreze forme ale imaginației reproductive prin ascultarea poveștilor, cu ajutorul cărora copilul are tendința de a integra imaginarul cu realul, astfel personajele malefice putând fi reale și constituind pentru el o sursă de frică.

În activitatea creatoare a copilului își fac loc elemente de ideație, capacități de figurare, deprinderi și priceperi. Aceste aspecte pot fi observate în desenele copiilor. Chiar dacă în prima perioadă a preșcolarității, copilul nu are foarte bine formate deprinderile de lucru și desenul în sine nu este prea iligibil, folosindu-și imaginația dar și expresivitatea, copilul poate prezenta o întreagă lume, pornind de la acel desen. O importanță deosebită o dețin culorile folosite de copii în desen întrucât ele constituie surse de cunoaștere a afectivității copilului.

Mijloacele mass-media, mai ales televizorul, precum și calculatorul au un rol însemnat în întreținerea și difuziunea expresiei artistice. Deseori arta se împletește cu jocul, la 4-5 ani copilul poate construi diverse structuri cu care animă spațiul înconjurător ori îl împodobește cu desene, aplicații, colaje create de el. La vârsta de 6 ani se manifestă preferința pentru jucării tridimensionale, dar accesoriile lipsesc ori sunt așezate cu spirit critic.

Artele plastice îl interesează mai ales după 4 ani. Îi place să combine culori vii, uneori țipătoare, să încarce bine pensula și să traseze dungi proeminente.

Amestecul obținut îi sugerează teme, imagini cu rezonanță afectivă, soluții de redare pe hârtie a formelor.Lipsește încă precizia contururilor, instrumentarea creion-hârtie este mai dificilă. La 3 ani copilul trasează linii întâmplătoare, conferindu-le apoi valoare și semnificație, datorită imaginei creatoare.

După 4 ani, desenul capătă o organizare liniară, se pot folosi testele proiective, apar numeroase clișee. Un clișeu reprezintă o modalitate de a desena forma obiectelor, consemnată ca expresie artistică și de comunicare.

La preșcolarul mijlociu, în desenul liniar apare tendința de ornamentare, colorarea este neuniformă și se suprapune cu greu peste formele desenate. Dacă la 3 ani se folosea o singură culoare, la 4 ani cromatica devine generoasă și originală, având spirit estetic.

După 5 ani, desenul nu mai este completat cu suplimente decorative, dar nu respectă relațiile de mărime, proporție, lipsește umbra, chiar dacă este desenat soarele.

În colajele pe care copilul le realizează, el găsește atracție, fascinație deoarece el își manifestă funcțiile creatoare. Dupa ce și-a însușit tehnicile rudimentare, creația se poate desfășura liber.

Creativitatea verbală este surprinzătoare, dacă un termen îi lipsește copilului din vocabular, acesta crează cuvinte și ne surprinde prin originalitatea aprecierilor.

Expresiile ritmice încep să se activeze în jurul vârstei de 5 ani, evidențiate prin dans sau muzică, impunând voce, auz muzical. Pot apărea copii cu aptitudini muzicale, implicând creația muzicală, dirijarea corului.

La vârsta preșcolară, copiii sunt atrași de film, muzică, desene animate, cor balet, printre ei evidențiindu-se viitori actori, cântăreți, dansatori, etc.

Creativitatea individuală și colectivă trebuie atent studiată și cercetată. Copiii se imită unii pe alții, copiază desenul colegului, apar povești noi, creații noi, după consultarea colegilor de grupă.

Machetele realizate în grup, serbările, spectacolele, colajele sunt mijloace care pot intensifica potențialul creativ al individului și colectivului în ansamblu.

II. 3 Rolul creativității în activitățile integrate

Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile” , afirma pedagogul Pestalozzi.

Pornind de la aceste cuvinte, noi trebuie să ajutăm copiii să treacă peste toate obstacolele care îi apar în drumul său spre cunoaștere și descoperire prin crearea unui liant între el și lumea înconjurătoare. El va reuși prin forțele proprii să-și exerseze capacitățile de a decide, a dori, a alege și toate acestea se vor realiza cu ajutorul unui cadru instituționalizat, și anume grădinița.

La grădiniță, copilul se află într-un mediu stimulativ , mediu în care activitățiile din diferite domenii intră în dialog cu el și astfel se crează o comuniune între copil și vastele domenii ale cunoașterii.

Activitățile din grădiniță sunt un antrenament al capacității de învățare, în măsura țn care sunt adaptate particularităților și capacităților de învățare specifice vârstei.

Cercetările au demostrat că preșcolarul are disponibilități de cunoaștere sporite față de cele valorificate în grădiniță, rezerve de energie neutilizate.

Valorificarea experienței de viață a copilului, predominanța jocului prin care sunt îmbinate activitățile comune cu cele alese alcătuiesc mediul cel mai propice pentru realizarea unei învățări eficeiente la vârsta preșcolară.

Copilul este pregătit prin formare și informare în domeniul moral, estetic, intelectual, religios pentru a se realiza cu succes adaptarea la activitatea școlară și la exigențele impuse de mediu.

Treptat, în viața copilului începe să se contureze cunoașterea rațională , prin curiozitatea și repetarea întrebărilor : de ce ?, cum ?. Copilul de 5-6 ani poate explica de ce au înmugurit copacii, de ce s-au întors păsările călătoare, de ce s-a topit zăpada etc, iar la 7 ani poate înțelege schimbările care se produc în natură de-a lungul anotimpurilor.

Stimularea creativității copiilor este favorizată de metodele interactive prin care copiii descoperă o nouă experiență prin interrelaționarea în grupuri de învățare activă aceea de a studia, investiga și capătă încredere în capacitățile individuale și ale grupului.

Educația integrată este o modalitate nouă, o strategie modernă, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează metoda în predarea, învățarea cunoștințelor îmbinând diverse domenii de formare a comportamentelor și abilităților preșcolarității.

Integrarea presupune revenirea în același loc , în aceeași activitate a mai multor activități de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însușirea conținuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic propus fiind o strategie ce presupune reconsiderări radicale nu numai în planul conținuturilor ci și în ambianța predării și învățării.

Activitățile integrate se pot realiza cu ajutorul jocului organizat prin care copilul poate descoperii medii diferite, iar sarcinile pot fi îndeplinite fie individual, fie în grupuri mici.

Diversitatea materialelor folosite în cadrul activităților integrate, încurajează copiii să gândească, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să se exprime și să acționeze.

Copiii care lucrează în grup, își asumă responsabilități și roluri pe care trebuie să le respecte pe tot parcursul desfășurării activității propuse.

Jocurile didactice au o contribuție extrem de importantă în formarea și dezvoltarea tuturor proceselor psihice, în conturarea personalității și în pregătirea copilului pentru viața de zi cu zi. Aceste jocuri, datorită vastelor domenii în care se pot desfășura, oferă copilului posibilitatea de a se exprima liber, de a interacționa cu ceilalți și de a-și lărgi orizontul de cunoaștere.

În continuare voi prezenta câteva jocuri didactice folosite în cadrul activităților integrate cu ajutorul cărora copilul își evidențiază latura creativă.

Jocul „La magazin”

Domenii integrate: Domeniul Științe (Matematică), Om și societate

Scopul jocului: verificare și consolidarea cunoștințelor de comportare civilizată în magazin.

Sarcina didactică: folosirea corectă a formulelor de salut la intrarea și ieșirea din magazim.

Regulile jocului: Copiii sunt grupați în echipe de câte 4 și se duc la magazin. Cei care nu respectă formulele de salut, nu stau la rând, fac gălagie sau nu plătesc nu vor putea cumpăra produsul dorit, fiind excluși din magazin.

Desfășurarea jocului: Într-o parte a sălii va fi amenajat magazinul cu ajutorul unor măsuțe pe care vor fi expuse obiectele care urmează a fi vândute , iar în cealaltă parte vor fi aranjate scăunelele în semicerc. Magazinul va fi marcat cu ajutorul unui gard construit din cuburi, marcându-se prin spații libere intrarea și ieșirea din magazin.

Înainte de începerea jocului se va face o demonstrație a sa. Educatoarea va interpreta atât rolul cumpărătorului, cât și rolul vânzătorului. Pentru fiecare rol va avea un semn distinctiv. Pentru rolul de vânzător va avea un creion și o agendă, iar pentru rolul de cumpărător va avea o sacoșă. Copiii vor trece pe rând atât în rol de cumpărător, cât și de vânzător.

Cu ajutorul acestui joc, copiii învață să folosească formulele de politețe atât la intrarea cât și la ieșirea din magazin. Deasemenea dacă nu respectă regulile de politețe, nu stau la rând sau nu plătesc, ei nu vor putea achiziționa produsul dorit. Acest joc ajută atât la dezvoltarea deprinderilor de comportare și socializare , cât și la dezvoltarea limbajului prin enunțurile pe care și le formulează pentru a solicita produsul dorit.

În acest joc am integrat Domaniul Științe (Matematica) și Domeniul Om și societate. Cu ajutorul acestor domenii am stimulat creativitatea copiilor după cum urmează: Merg la magazin să cumpăr 4 mere galbene, 5 piersici mici și 3 pere. Deasemenea folosesc formulele de politețe, atât la intrarea cât și la ieșirea din magazin : „ Bună ziua !, Vă rog să-mi dați…., Mulțumesc !, La revedere !”

La finalul jocului cu ajutorul fructelor cumpărate de la magazin, copiii vor fi antrenați să pregătească prăjiturele cu fructe și astfel își vor dezvolta simțul estetic și creativ decorând după bunul plac prăjiturelele.

Jocul ” Alegerea prietenului meu”

Domenii integrate: Domeniulul Limbă și comunicare cu Domeniul Estetic și creativ(desen).

Scopul acestui joc este de a dezvolta capacitatea de clasificare și diferențiere a acțiunile și comportamentele pozitive și negative.

Sarcina didactică: compararea unor situații de viață diferite și alegerea celei care corespunde cu noile norme

Regulile jocului: copiii privesc diverse imagini afișate pe un panou în fața clasei și își aleg acele imagini care ar reprezenta profilul copilului cu care ar dori să fie prieten, justificându-și alegerea făcută.

După ce privesc imaginile afișate, copiii vor sta la măsuțe și vor discuta împreună cu educatoarea diverse imagini care fac parte din situații de viață diferite. Se poate face o selecție a imaginilor pozitive și eliminarea celor negative.

Copiii își vor alege un prieten pe baza unei imagini prezentate și apoi va aduce câteva argumente cu privire la alegerea făcută.

Prin intermediul acestui joc, copilul învață cum să-și aleagă un prieten, ce calități trebuie să îndeplinească și să facă diferența dintre bine și rău. La finalul activității ei vor avea sarcina de a-și desena prietenul așa cum și-l imaginează.

În acest joc am integrat Domeniulul Limbă și comunicare cu Domeniul Estetic și creativ(desen).

Creativitatea copiilor s-a stimulat astfel: din mai multe imagini cu posibili prieteni, copilul își alege una singură motivându-și alegerea, apoi își desenează prietenul așa cum și-l imaginează.

Jocul „Cele patru anotimpuri”

Domenii integrate: Domeniul Științe (Cunoașterea mediului) și Domeniul Limbă și comunicare

Scopul jocului: dezvoltarea gândirii, capacității de a face conexiuni între datele cunoscute despre anotimpuri, deprinderea copiilor de a opera cu simboluri simple, de a le raporta corect la fenomenele corespunzătoare.

Sarcina didactică : realizarea unei analogii între cartonașele de o anumită culoare și anotimpul cu toate caracteristicile lui căruia îi corespunde culoarea respectivă.

Regulile jocului : educatoarea va afișa pe tabla magnetică un jeton cu un fruct, o floare sau un fenomen specific unui anotimp. Copiii vor alege de pe masă, cartonașele care au culoare corespunzătoare anotimpului respectiv și apoi le vor așeza pe panoul corespunzător echipei din care face parte.

Desfășurarea jocului: Copiii vor fi împărțiți în patru grupe, specifice fiecărui anotimp.

Anotimpul primăvara va avea culoare verde, vara va avea culoare galbenă, toamna culoarea roșie, iar iarna culoarea albă.

Jocul începe prin alegerea de către educatoare a unui cartonaș pe care este ilustrată o lalea. Copiii vor căuta și vor ridica acel cartonaș care reprezintă culoarea corespunzătoare anotimpului căutat și anume culoarea verde. Pe tot parcursul jocului, copiii vor fi antrenați și provocați să ridice și două sau mai multe cartonașe în funcție de imaginea aleasă. Dacă se alege imaginea în care este reprezentată ploaia. Acest fenomen poate fi întâlnit atât primăvară, cât și vara sau toamna. În această situație copiii vor ridica cartonașul galben, verde și roșu.

În partea a doua a jocului, copiii vor avea jetoane cu imagini, iar educatoarea va avea jetoane cu diverse culori corespunzătoare anotimpurilor. Pe parcursul acestei activității copiii pe lânga ridicarea cartonașului corespunzător culorii pe care educatoarea a ales-o, poate despărți în silabe și alcătui propoziții cu ajutorul cuvăntului de pe jeton. Ei vor mai avea și sarcina de a grupa imaginile în funcție de anotimp.

În acest joc au fost integrate Domeniul Științe (Cunoașterea mediului), unde copiii vor vorbi despre fenomenele specifice fiecărui anotimp și Domeniul Limbă și comunicare în care copiii vor alcătui propoziții și vor despărții în silabe cuvintele aflate pe jetoane.

Creativitatea este stimulată astfel : „ Pe o măsuță sunt așezate cele patru zâne ale anului, iar copiii îi vor atribui fiecărei zâne jetoanele cu imagini caracteristice fiecărui anotimp. La finalul activității fiecare grupă va realiza câte o machetă. Grupa 1 va realiza o machetă reprezentând anotimpul primăvara, grupa 2 – anotimpul vara, grupa 3 – anotimpul toamna, grupa 4 anotimpul iarna.

Jocul „ Corpul omenesc”

Domenii integrate: Domeniul Estetic și creativ (Desenul) cu Domeniul Om și societate

Scopul: verificarea cunoștințelor despre părțile corpului omenesc, organele de simț și importanța acestora în viața noastră.

Sarcina didactică : legătura dintre acțiunile pe care le executăm și părțile corpului

Regulile jocului : copilul trebuie să recunoască și denumească o anumită parte a corpului, indicată de educatoare, după care va execută o acțiune care i se potrivește.

Desfășurarea jocului: Copilul recunoaște și denumește o parte a corpului indicată de educatoare. După ce a denumit corect partea corpului, execută diverse mișcări în concordanță cu partea denumită. Spre exemplu dacă a denumit ochii, el își miscă privirea, deschide și închide ochii, se uită în sus, în jos.

Educatoarea poate realiza cu ajutorul unui personaj din poveste, spre exemplu cu „ Cenușăreasa” acțiuni simple. Copiii vor avea sarcina de a denumi partea corpului cu ajutorul căreia s-a putut realiza mișcarea , dar și să recunoască și să introducă personajul în povestea din care face parte.

În jocul corpul omenesc se pot integra Domeniul Științe (Cunoașterea mediului) cu Domeniul Estetic și creativ (Muzică).

În cadrul domeniului Științe, copiii recunosc și denumesc diferite părți ale corpului uman, iar în încheierea activității se va interpreta cântecelul „ Degetele”.

Creativitatea copiilor ar putea fi stimulată prin realizarea unui copac al prieteniei, folosind mâna și astfel se integrează Domeniul Estetic și creativ (Desenul) cu Domeniul Om și societate prin respectarea normelor de igenă: înainte de a mânca trebuie să ne spălam pe mâini, fructele sau legumele trebuiesc spălate înainte de a fi consumate, în fiecare dimineață și seară ne spălăm pe dinți.

III CERCETARE – Jocul didactic mijloc de dezvoltare a creativității preșcolarului

Sfat : Nu demola pentru a face loc noului.Strecoară noul pentru a moderniza vechiul, combinând speranțele , orgoliile , proiectând echilibrat idei gigant , ale unor pedagogi gigant ca : Gadner.

3.1 Argumentare

Prima instituție cu caracter școlar din viața copilului este grădinița. Este o etapă care se întinde în mod diferit de la caz la caz 2-4 ani. Fiecare an petrecut de copil în grădiniță este un realment câștig.

Această perioadă este marcată de achiziții la nivel intelectual, de transformări puternice care pun bazele personalității de mai târziu. Fiecare activitate are un rol covârșitor în dezvoltarea psihică , intelectuală , morală și emoțională a copilului. Transmiterea noțiunilor noi se realizează cu ajutorul jocului didactic asistat de limbaj

Deasemenea creativitaea jocului didactic atrage după sine stimularea creativității copilului în timpul activității.

3.2 Metodologia cercetării

Scopul cercetării:

Jocul didactic mijloc de dezvoltare a creativității preșcolarului

Obiectivele cercetării:

-stimularea creativității prin joc

-dezvoltarea gândirii euristice

-dezvoltarea abilității de lucru în grup și cooperarea reciprocă

Ipoteza cercetării:

În cadrul cercetării mele m-am axat pe aplicarea la grupele vizate, de activități variate care stimulează dezvoltarea creativității. Am pornit de la ideea că în cadrul jocurilor didactice comunicarea este foarte importantă.

Jocul didactic este principala modaliate de transmitere a cunoștințelor , dar este o modalitate eficientă de a forma caractere , conduite și de a stimula creativitatea copilului preșcolar în segmentul în care avem nevoie.

Pentru a demostra ceea ce mi-am propus am ales jocuri didactice care pot antrena copilul și-l pot determina să fie creativ .

Metodologia investigației:

-Jocul didactic

-Experimentul

-Observarea sistematică

3.3 Organizarea și desfășurarea cercetării

Lot de subiecți:

Am ales două grupe de copii, una din Grădinița nr 1 din Copăceni , județul Ilfov și una din Grădinița nr.1 din Călugăreni, județul Giurgiu. Satele sunt unul lângă altul dar fac parte din județe diferite. Grupele de copii sunt grupe mijlocii din ambele grădinițe . Copiii au vârste cuprinse între 4-5 ani.

Tebuie să menționez că grupe prezintă următoarele caracteristici:

Grupa din Copăceni este grupă de control, iar grupa din Călugăreni este grupă nou formată. Grupele au 22 de copii ( grupa de control) și 23 de copii ( grupa nou formată).

Caracteristicile grădinițelor din care fac parte copiii.

Grădinița Nr.1, Copăceni, județul Ilfov

Este o grădinița nouă ca locație. Este foarte bine dotată și are toate materialele de care are nevoie o grădiniță .

Ca structură interioară grădinița este formată dintr-o grupă mică , una mijlocie și una mare. Cadrele didactice care activează sunt preocupate de perfecționare și au urmat cursuri în domeniul specialității

Copiii care vin la grădiniță provin din familii de oameni simpli dar muncitori care au înțeles că educația copiilor lor este vitală pentru aceștia. Prin urmare răspund pozitiv la orice solicitare a cadrelor didactice . Primăria a dotat grădința cu LCD și calculator și acces la net prin wi-fi, ceea ce facilitează desfășurarea activităților în mod integrat.

Grădinița este implicată în proiecte variate la nivel de comună și județ ceea ce face ca unitatea să fie promovată și apreciată atât de către părinți dar și la nivel de Inspectorat județean.

Datorită implicării părinților , doamnele educatoare au reușit să aducă varietate prin opționale. Astfel copiii participă la activități de limba engleză, dansuri moderne și gimnastică. Toate activitățile deosebite se realizează prin bunăvoința doamnelor educatoare și prin talentul lor de a stimula copiii și de a-i determina să lucreze cu plăcere.

Grădinița Nr.1, Sat Călugăreni, Jud .Giurgiu

Grădinița are o populație pestriță. Este o locație mică și care are ca structură o grupă mijlocie și o grupă mare , începând de la anul va fi și o grupă mică.

La acestă grădiniță vin copiii din două sate – din Călugăreni și Singureni. Familiile sunt cu posibilități financiare reduse . Grija educației rămâne în seama grădiniței și a școlii. Părinții copiilor au o educație simplistă și doar cei care au studii și care lucrează în oraș la București înteleg necesitatea investirii în educația copiilor. Ceilalți consideră că așa cum s-au descurcat ei se vor descurca și copiii lor , neglijând aspectul schimbărilor sociale produse .

Cadrele didactice din instituție fac tot posibilul să contribuie la formarea copiilor , aduc elemente noi de fiecare dată și singurul ajutor care-l primesc este implicarea la un sfert din numărul de părinți și ajutor de la Primărie.

Primăria a dotat grădinița cu un calculator mai vechi . Dar nu există acces la net și nici un video-proiector. Utilarea grădiniței a fost realizată în timp și nu există o asociație de părinți în stadiu legalizat care să susțină nevoile grădiniței.

Spre deosebire de cealaltă grădiniță , varietatea opționalelor este limitată și materialele didactice necesare activităților de la grupă se realizează în mod limitat , mai mult din posibilitățile financiare personale ale cadrelor didcatice.

Metodologia investigației:

-Jocul didactic

-Experimentul

-Observarea sistematică

Aplicarea

Pentru a aplica cercetarea am pornit de la o diagnosticare a nivelului la care se află copiii.Prin urmare mi-am structurat cercetarea în trei etape:

-evaluare inițială

– perioadă de aplicabilitate

-evaluare finală

Evaluarea Inițială

Jocul –Expoziția

Am reușit să amenajez un decor adecvat care să creeze imaginea unei piețe. Pe tarabă am așezat fructe și legume de sezon .

Sarcina de lucru :

-recunoașterea fructelor și legumelor

-sortarea fructelor și legumelor în funcție de cerințe

Item 1 ( I 1) –să socializeze unii cu alții , să coopereze realizând o prezentare a fructelor și legumelor în cadrul expoziției în mod creativ

Materialul didactic : legume -fructe variate , coșuri, cutii

Am împărțit copii în două mari echipe . Fructele și legumele au fost amestecate și puse în două coșuri mari. Fiecare grupă a avut de sortat fructele de legume și invers și să le așeze în coșulete , cutii în mod creativ pentru a crea o prezentare , o expoziție de toamnă.

După ce au aranjat expoziția , fiecare grupă a descris în cuvinte ceea ce au făcut și ce legume și fructe au. Trebuie să menționez că fiecare grupă a avut fructe și legume diferite care necesită aranjamente diferite.

Jocul- Fructe și legume de toamnă-activitate de modelaj

Sarcina de lucru:

Copiii au avut de modelat fructe și legume de toamnă în culori deosebite.

Item II ( I 2) –să modeleze fructe legume într-un mod creativ și să umple coșulețele

Material didactic:Plastilină , imagine cu Zâna Toamna și bogățiile ei

Copiii au fost împărțiți pe grupe. Unii au avut ca sarcină să modeleze fructe, alții legume. Înainte de activitatea de mdelaj li s-a prezentat o imagine cu Zâna Toamna și cu bogățiile sale. Copiii au avut de recunoscut bogățiile sale , să le denumească corect și să raspundă la întrebările mele.

Pe parcursul activității am urmărit creativitatea copiilor nu numai în lucrările realizate dar și în răspunsurile date.

Creativitatea grupei s-a observat și în aranjarea legumelor pe platformă și în coșulețe.

Jocul- Bogățiile Zânei Toamna

Jocul este un joc integrat. Implică mai multe arii curriculare- Limbă și comunicare, Matematică și științe , Om și societate. Li s-a prezentat o poveste copiilor din care a reieșit că Zâna este tristă și supărată. Ea nu are nici o bogăție , este săracă și și-a pierdut bogățiile. Copii trebuie să readucă zâmbetul pe chipul prietenei lor și să-i facă bogățiile la loc.

-Care sunt bogățiile zânei?

-Fructele și legumele sunt bogățiile zânei . Florile sunt bogățiile zânei.

Copiii au denumit obiectele cu care trebuie să lucreze , materialele de lucru și li s-a explicat sarcina didactică.

Sarcina didactică:

-Să recunoască bogățiile zânei ( florile de toamnă , fructele , legumele)

-Să decupeze elementele unei flori ,să le asambleze, să lipească , să aranjeze fructele și legumele pe rochița zânei

Itemul III ( I 3)- să creeze flori , fructe , legume într-un mod creativ având la dispoziție elementele date

Material didactic: hârtie glasată , creponată, lipici , imagini specifice anotimpului toamna,muzică

Jocurile pe care le-am aplicat în cadrul acestei evaluări au vizat anotimpul toamna.Am ales activități care pot reliefa mai ușor creativitatea copilului. Nivelul vocabularului este limitat la această vârstă și am preferat activitățile care copiii pot da dovadă de creativitate atât în acțiune cât și în cadrul priceperilor și deprinderilor.

Evaluarea finală

În cadrul evaluării finale , am ales jocuri mai complicate și cu predare integrată. În cadrul jocurilor am urmărit mai mulți itemi dar , pentru lucrarea de față i-am selectat pe cei care vizează stimularea creativității la preșcolari. Am apelat și la noile metode :brainstorming, afiș, harta conceptuală.

Jocul –Ajunul Crăciunului

Acest joc este un joc care implică mai multe aspecte. Pentru realizarea acestui joc am adunat mai multe obiecte casnice .

Deasemenea am apelat la copii să aducă obiecte casnice care pot ajuta în desfășurararea jocului. Prin urmare am apelat la aspecte care se petrec în familie în perioada aceasta de an și am organizat un joc care presupune pregătirile înainte de Crăciun. Practic am transpus în joc aspecte legate de aceste pregătiri

Material didactic: brad , globuri , obiecte casnice , aspirator de jucărie, veselă de unică folosință, ținută de gospodină,obiecte aflate în miniatură –ceșcuțe , farfurioare etc.

Sarcina didactică a fost să joace anumite roluri din familie și să improvizeze un dialog adecvat situației.Ei au fost nevoiți să joace rolul tatălui , al mamei , al bunicii . Respectând tipologia personajului este important să se preteze în dialogul creat de ei la o anumită situație.

Item I ( I 1) –copiii au avut de realizat un dialog creativ în funcție de rolul cerut

Acest joc este practic un joc de rol și a determinat copiii să se adapteze situației create și să fie creativi în exprimare și în atitudine. Jocul a adus o notă de autenticitate activității dar și un aspect mai puțin plăcut .Copiii au jucat ceea ce au văzut în propriile familii.Unii au redat aspecte autentice din familie și au dezvăluit aspecte morale neplăcute. Dar rolul jocului didactic este să corecteze , să formeze și să educe prin exemplificări pozitive.

Jocul a dezvăluit personalitatea fiecăriu copil, a stimulat creativitatea și l-a determinat să răspundă la întrebări și să se confoermeze situației date în mod autentic.Practic jocul a fost o invitație la comunicare, un exemplu de conduite morale și aspecte de rutină care se petrec în familie cu ocazia anumitor evenimente.

S-au stabilit de la început regulile de joc , iar acest aspect a contribuit pozitiv la stimularea competitivității între grupe..Au fost mai multe obiective urmărite:

-dezvoltarea comunicării orale în situații date

-stimularea creativității și gândirii euristice

-formarea de conduite morale și a conștiinței morale.

Joc – Platoul magic

Este o activitate pe care am realizat-o în cadrul Unității de învățare –Lumea acvatică. Copiii au învățat pe parcursul unității despre populația mărilor și oceanelor. În cadrul activităților practice am realizat o activitate cu caracter gastronomic.

Item 2 ( I 2 )-realizarea unor platouri creative folosind produse din pește

Sarcina didactică:

Copiii au avut de realizat platouri cu sendvișuri din preparate de pește.

Prin urmare li s-a pus la dispoziție anumite preperate:

-icre, file de somon , rondele de hering, batoane de pește –crochete, inele de calamar, etc.

Copiii au avut de realizat pe felii de pâine diferite sendvișuri și le-au decorat.cu verdeață , măsline , rondele de lămâie, măsline.

Realizarea platourilor și estetica acestora a ținut doar de creativitatea echipei.

Materialul didactic abundent dar și prezentarea ppt au contribuit la îndeplinirea sarcinii didactice de către copii.

Pe parcursul jocului copiii au colaborat , s-au sfătuit și au comunicat în realizarea sarcinilor didactice . Mai mult copiii au fost nevoiți să expună verbal ceea ce au realizat în echipă.Să explice și să-și prezinte lucrarea finală.

Prin acest joc am instruit copiii și am enunțat normele de igienă atunci când gătim, am îmbogâțit vocabularul am lărgit orizontul intelectual și am pătruns pe tărâmul gastronomiei asemeni ca pe cel al poveștilor.

Jocul-Carnavalul vedetelor

Acest joc din cadrul ariei curiculare Om și societate a vizat stimularea creativității copilului preșcolar și dezvoltarea personalității .Deasemenea un obiectiv important a fost formarea de pricepri și deprinderi în cadrul decorațiunilor

Itemul urmărit:

Item 3 ( I 3) –să realizeze o exprimare cât mai creativă a măștii realizate prin interpretarea personajului

Copiii au avut ca sarcină didactică să confecționeze măști apoi să redea creativ rolul personajului simbolizat de mască. Este o temă grea dar au reaușit să redea prin decorarea măștilor personaje care fac parte din universul desenelor animate de acum; Spiderman, Batman , Edit, Paloma .

Un lucru am realizat : nici unul dintre ei nu au redau în decorarea măștii un personaj de poveste. Au jucat și interpretat personaje care fac parte din universul lor actual și care nouă adulților ne este oarecum străin. Este evident că lumea copiilor se schimbă , iar noi trebuie să ne adaptăm.

Redarea stărilor emoționale ale personajelor au contribuit la dezvoltarea personalității copiilor.Ei au reușit să catalogheze personajele ( bune , rele , magice), să interpreteze în mod creativ și personal personajuld esemnat de mască. Prin urmare creativitatea a fost și când au decorat masca și când au interpretat personajul măștii.

Acest joc i-a amuzat pe copii și în același timp ei au învățat ceva despre tipurile de caractere care există în societate.A fost o activitate integrată care a împletit educația civică cu cea morală și cu activitatea de formare de priceperi și deprinderi.

3.4 Analiza , prelucrarea datelor și interpretarea lor

Evaluarea inițială

Evaluarea inițială era esențială în derularea cercetării mele.În urma aplicării acesteia , am reușit să identific nevoile fiecărei grupe de copii , carențele pe care le au copiii fiecărei grupe. Acest lucru m-a ajutat să-mi canalizez activitatea și să-mi programez următorii pași.

Fiecare activitate propusă pentru evaluarea inițială a avut stipulați mai mulți itemi. Acești itemi pe care i-am specificat au fost variați și au prevăzut nu numai aspecte de formare intelectuală. Am urmărit itemi sociali , comportamentali și de formare de priceperi și deprinderi.

În toți itemii propuși am apreciat complexitatea și creativitatea răspunsurilor, a lucrărilor , a interpretărilor și decorațiunilor realizate de către copii.

Item 1 ( I 1) –să socializeze unii cu alții , să coopereze realizând o prezentare a fructelor și legumelor în cadrul expoziției în mod creativ

Item II ( I 2) –să modeleze fructe legume într-un mod creativ și să umple coșulețele

Itemul III ( I 3)-să creeze flori , fructe , legume asamblînd într-un mod creativ elementele date

Am propus primul item- I 1 ,deoarece am dorit să observ gradul de socializare dintre copii. Deasemenea am urmărit aspecte ale comunicării dintre copii. Fiecare expoziție realizată a avut o particularitate demnă de luat în seamă.

Copiii au așezat legumele și fructele într-un mod unic , personal. Acest aspect a fost realizat în urma creativității de care au dat dovadă dar și în urma unei comunicări și colaborări eficiente dintre membrii grupului.

Copiii sunt creativi în activitatea lor de joacă.Sunt imprevizibili în exprimare sunt neașteptat de sinceri și unici în tot ceea ce fac ei personal.Acest aspect am dorit să-l surprind atunci când am propus al doilea item I 2.

Am putut să surprind creativitatea pe care o au în realizarea fructelor și legumelor. Unii dintre ei au realizat din plastilină vinete portocalii .

Inițial am crezut că nu cunosc denumirea legumei dar ei o cunoșteau . Doar că au dorit să o realizeze portocalie și nu mov sau albă. Au realizat unii roșii mov , deoarece au observat la părinții lor că au roșii mov în grădină , nu numai de culoarea obișnuită.

Itemul I3 au surprins capacitatea de a asambla elementele , de a crea variații de fructe , legumecunoscute având la dispoziție elemente amestecate.Asemeni unui puzzle au discutat s-au consultat fiecare echipă și au lucrat după posibilități.

Ceea ce am observat este că cei de la grupa de control s-au descurcat mai bine decât cei de la grupa nou formată. Datorită vechimii pe cae o au în unitate , ei erau familiarizați cu activitățile și cu lucrul în grup.Faptul că au un an deja petrecut în grădiniță , acest aspect le-a adus plusuri în activități,mai mult la adaptarea la regulile jocului.

Cei de la grupa nou formată , au avut tot timpul tendința de a se abate de la reguli sau să nu mai lucreze dacă ceva nu era pe placul lor.Este greu să-l faci pe copilul nou venit să înțeleagă că la grădiniță ne jucăm altfel nu ca acasă.

Copiii de la grupa de control au fost mai sociabili , mai adaptabili decât cei de la grupa nou formată, care trec printr-o perioadă de adaptare și de cunoaștere a copiilor cu care -și petrec timpul câteva ore pe zi.

Am observat că cei de la grupa de control aveau deprinderi de lucru în grup , iar cei de la grupa nou formată nu puteau să se mobilizeze așa de bine. Unii aveau tendința să se retragă și să lucreze singuri , alții mai îndrăzneți le impunea altora ce să facă fără să-i întrebe pe colegi dacă-și doresc acel lucrul să-l îndeplinească.

Dacă observăm rezultatele, cei de la grupa de control au reușit să realizeze sarcinile didactice mult mai bine, iar itemii urmăriți au fost mult mai bine realizați de această grupă decât de cea de la grupa nou formată.

Copii de la grupa nou formată se află într-o perioadă de asimilări și adaptări.Ei nici nu se cunosc foarte bine unii cu ceilalți și sunt într-o perioadă de tatonare.

Putem observa cu ușurință rezultatele obținute . Cei de la grupa de control au obținut un rezultat mai bun ceea ce reprezintă faptul că acești copii au cunoștințe mai bine conturate decât ceilalți și au deprinderi pe care le stăpânesc mai bine decât ceilalți din cealaltă grupă.

Mai puțini de jumătate din cei de la grupa nou formată au reușit să realizeze itemii propuși.S-a observat stângăcia cu care lucrează și nu au putut să comunice unii cu alții în mod eficient pentru realizarea sarcinilor propuse. Aceste rezultate mi-au dat posibilitatea să-mi prograamez pentru perioada de lucru anumite jocuri care să faciliteze comunicarea și relaționarea dintre ei.

Evaluarea finală

Evaluarea finală a contat în aplicarea la fiecare grupă a unor jocuri cu un grad de complexitate mai ridicat. Jocurile au avut un caracter integrat și au vizat mai multe arrii curriculare .Itemii propuși au vizat aspecte legate de comunicare , de socializare și de formare de caractere.

Jocurile au avut reguli bine conturate șie enunțate încă de la începutul activității.

Item I ( I 1) –copiii au avut de realizat un dialog creativ în funcție de rolul cerut

Item 2 ( I 2 )-realizarea unor platouri creative folosind produse din pește

Item 3 ( I 3) –să realizeze o exprimare cât mai creativă a măștii realizate prin interpretarea personajului.

Evaluarea finală a venit după o perioadă de lucru cu fiecare grupă în parte , timp în care am reușit să îmbunătățesc aspectele legate de socializare , lucru în grup, comunicare.

Itemii urmăriți au vizat creativitatea în comunicare în aranjamentul estetic și în interpretare.Au fost aspecte ale personalității copiilor pe care am încercat să le conturez prin antrenarea acestora în activități variate.

La grupa nou formată am observat o îmbunătățire a rezultatelor. Copiii au reușit să obțină rezultate mult mai bune comparativ cu evaluarea inițială. Dacă observăm graficul , mai mult de jumătate din numărul lor au dus la bun sfârșit sarcinile didactice și au realizat itemii în mod corespunzător.

Aceste rezultate indică o îmbunătățire a situației inițiale.Denotă faptul că acești copii au realizat salturi în toate segmentele lucrate.Probabil că la anul se vor descurca și mai bine în cadrul tuturor activităților.

La grupa de control , copiii au realizat în număr mare obiectivele propuse. Aici mă refer și la celelate obiective propuse nu numai cele stipulate aici. Am urmărit dezvoltarea limbajului și corectitudinea folosirii lui.

Am insistat pe aprofundarea relațiilor dintre membrii grupului. Am insistat pe încrederea în propriile forțe și antrenarea tuturor copiilor în activitate astfel încât toți să se simtă antrenați și că au contribuit într-o oarecare măsură, să nu se simtă neglijați.

Raport evaluare inițială

Evaluarea inițială a surprins prin rezultatele centralizate un decalaj destul de mare între cele două grupe. Cei de la grupa de control au obținut rezultate bune. Este foarte bine de recunoscut că au o vechime în grădiniță .

Asta înseamnă că au lucrat pe grupe , se cunosc majoritatea dintre ei și au legat prietenii. Cunosc jocurile didactice și au avut timp de un an de zile să le accepte și să se familiarizeze cu noile reguli pe care le impun aceste tipuri de jocuri.

Am observat o ușurință la exprimare și că au deja multe noțiuni însușite legate despre anotimpuri în general :aspecte legate de vreme, legume , fructe , flori.Prin urmare au mai fost implicați în acest tip de activitate și au mai avut contac și anul trevut cu aceste noțiuni.

Copiii de la grupa de control stăpânesc tehnicile de lucru, au un comportament mult mai flexibil, au învățat să asculte ce li se spune și au învățat să se asculte unii pe alții, au acumulări la nivel informațional dar și comportamental.

Este evident faptul că acești parametri diferă de la un copil la celălalt dar priviți ca grupă rezultatele sunt îmbucurătoare pentru o evaluare inițială.

La grupa nou formată lucrurile au evidențiat alte aspecte. Fiind o grupă nou formată, acești copii trec printr-o perioadă de adaptare. Ei nu se cunosc unii pe alții.Pentru ei situația este mai complexă. Se află pentru prima dată într-o instituție educațională și au mai multe lucruri la care trebuie să se adapteze:

-programul care presupune un efort de a se trezi și deplasa la grădiniță

-adaptarea la activități

-integrare în colectivitate

-program de masă și reguli de deplasare în unitate ,respectarea unor norme de igienă ( spălatul pe mâini inainte și după masă etc)

-tipologia jocurilor-jocurile din grădiniță au un alt conținut , au reguli

Toate aceste noutăți sunt greu de asimilat pentru un copil care nu a mai fost la grădiniță și este obișnuit cu mediul familil și cu cei dragi care de obicei roiesc în jurul lui și-i satisfac dorințele.

Procentajul obținut în cadrul evaluării inițiale este sub 50% .Ei au carențe în comunicare în relaționare .Nu știu cum să lucreze deoarece nu și-au însușit foarte bine aspectele și tehnicile de lucru.Nu ascultau de multe ori când vorbeam cu ei deoarece nu sunt încă adaptați la regulile din jurul lor.Acest lucru necesită timp și răbdare.

Raport evaluare finală

Raportul realizat în cadrul evaluării finale mi-a indicat că cercetarea a fost un succes și am reușit să stimulez creativitatea copiilor în cadrul activităților propuse . Am observat că la grupa de control itemii au fost realizați în procentaje egale.

Rezultatele din evaluarea finală sunt în procent de 98% realizate. Acest lucru lucru înseamnă că grupa de control a evoluat și a înregistrat achiziții pe perioada de cercetare. Sarcinile au fost rezolvate cu succes atât la nivel de subgrupă dar și individual.

Copiii au devenit mai creativi, mai expresivi atât în exprimare cât și în exteriorizarea emoțiilor. Au colaborat foarte bine ,au un grad mai mare de toleranță unul față de celălalt și sunt mai dornici de afirmare, jocurile căpătând la ei aspecte competitive.Raportul pe itemi este unul echilibrat și în procente aproape egale.

La grupa nou formată rezultatele sunt bune. Este mult mai evident saltul înregistrat aici decât cei de la grupa de control.Aici putem observa o îmbunătățire semnificativă prin rezultatele obținute.

Practic aici putem observa contribuția jocului didactic la dezvoltarea copilului.Prin stimularea creativității și antrenarea fiecărui copil la procesul de învățare am observat un salt calitativ al rezultatelor obținute.

Această grupă a realizat achiziții informaționale,au reușit să-și însușească priceperi și deprinderi și să se adapteze la regulile din grădiniță într-un timp relativ scurt.

Este adevărat că fiecare o face în ritmul său și mai sunt multe lucruri de clarificat și conturat dar rezultatele în comparație cu cele din evaluarea inițială sunt îmbucurătoare și indică clar un progres.

Există o oarecare diferență la rapoartele pe itemi dar nu este foarte mare. Practic raportul pe itemi este relativ echilibrat. Această grupă a muncit mult și a obținut rezultate bune în cadrul evaluării finale.

Fiecare copil a reușit să fie creativ în realizarea platoului magic sau să redea trăirile emoționale ale unui personaj indicat. Au pus amprentă personală în execuția lucrărilor și au interpretat într-o manieră propie și care le-a stârnit voia bună și bucuria. Au învățat să se joace și în același timp să învețe.

Am observat că acum nu mai plâng când îi aduc părinții la grădiniță , dimineața, s-au obișnuit, se schimbă și se duc în grupă să-și salute colegii. Asta înseamnă că s-au adaptat la condițiile unui program impus .

Fiecare copil are personalitate lui și acest lucru se observă în modul cum lucrează , cum reacționează , cum se exprimă. Fiecare este foarte bine să fie stimulat să se exprime într-un mod propriu unic care să-l evidențieieze și în același timp să-l diferențieze de ceilalți.

3.5 Concluziile cercetării

Această lucrare oglindește munca de la catedră cu cei mici. Am încercat să introduc ovarietate de jocuri didactice care să diversifice timpul din grădiniță pe care-l petrec copiii aici.activitățile și jocurile pe care le-am propus pe parcursul cercetării au avut multiple roluri , printre care și cel de stimulare a creativității copilului.

M-am axat fiind o grupă mijlocie mai mult pe Aria curriculară Om și societate. Activitățile au vizat comunicarea , învățarea socială, formarea de priceperi și deprinderi. Antrenându-i și captându-le atenția asupra subiectului jocului , copiii au reușit să devină autentici în realizarea sarcinilor didactice.Lucrările lor și jocurile au căpătat note de originalitate.

Creativitatea stimulată la copii are note speciale. Multe aspecte copilul le descoperă în timp ce se joacă și le oferă în reprezentare o imagine cu totul nouă unică. Asta depinde și de modul și conjunctura în care a perceput situația respectivă. Jocurile integrate oferă o plajă largă de abordări .Sunt flexibile și sunt ofertante. Deci depinde doar de educatoare cum reușește să adapteze unele situații , să le introducă în cadrul unui joc didactic și să antreneze copiii în el.

Activitatea principală este jocul în grădiniță. Prin urmare este singura modalitate de învățare a preșcolarilor. Jocurile pe care le-am ales au fost antrenante, i-au bucurat pe copii. Un rol important în desfășurarea jocurilor l-a avut comunicare . Folosind un limbaj simplu , pe înțelesul lor , copiii au reușit să înțeleagă importanța respectării regulilor jocului pentru a avea o finalitate atractivă în rezolvarea sarcinilor.

Prin intermediul jocului am antrenat toți copii și am reușit să capete curaj să se exprime să aibă încredere în ei că ceea ce fac este bine. Stimulând copilul , încurajându-l și crezând în el reușim să-l stimulăm. Comunicarea este una din căile de stimulare ale creativității ,situațiile create de jocurile didactice sunt posibilități de a-l stimula pe copil și să-se afirme într-un mod autentic

Grădinița este o instituție pe care copilul o place, se atașază de ea. Decorul ei , activitățile la care ia parte copilul au rolul de a pecetlui o legătură sufletească între copil și grădiniță. Pentru copil lucrurile sunt clare:el vine la grădiniță să se joace. Faptul că percepe așa activitățile înseamnă că nu simte că învață. El practic învață jucându-se.

ANEXE

Fișă de lucru

1.Scrie rezultatul corect:

+ =

+ =

+ =

+ =

+ =

FIȘĂ DE LUCRU

Colorează primul, al doilea și ultimul peștișor

Scrie câte elemente sunt în fiecare mulțime, apoi colorează frumos :

Colorează tot atâtea caracatițe câte îți arată cifra din interiorul cercului:

6

FIȘĂ DE LUCRU

SPUNE CE FACE !

Pornind de la imaginile de mai jos, alcătuiți propoziții

Scrieți în căsuțe atâtea linii orizontale căte cuvinte are propozitia .

FIȘĂ DE LUCRU

1. Recunoaște personajele.

2. Numește povestea în care l-ai întâlnit

3. Coloreaza personajul preferat.

FIȘĂ DE LUCRU

1. Recunoaște povestea din imaginea dată și povestește.

FIȘĂ DE LUCRU

1. Notează cu cifre de la 1 la 6 imaginile în ordinea succesiunii întâmplărilor.

FIȘĂ DE LUCRU

Pe baza imaginii date, crează o poveste cu titlul: „ O zi în compania delfinilor ”

BIBLIOGRAFIE

Petrescu Conona, (2010), Educația timpurie, Editura Cultura Didactică, București

Preda V.,(2010), Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura Sitech, Craiova

Schiopu, U.; Verza, E., (1998), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București

Ștefănescu, C., (2009), Didactica activității instructiv-educative în grădiniță, Editura Terra, Focșani

Taiban, M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București

Roșca M .(1988) “ Creativitatea generală și specifică “, Edit. Academiei , București

Rafailă, Elena (2002) Educarea creativității la vârsta preșcolara , Editura Aramis , București

Liliana Stan (2014), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Editura Polirom

Elisabeta Voiculescu , Pedagogie preșcolară, Editura Aramis

Taiban, M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București

Tomșa, G.; Oprescu, N.,( 2007), Bazale teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura V&I Integral, București

www.didactic.ro

Dumitru, A.; Dumitru, V.G., (2009), Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar – jocuri didactice, Editura Paralela 45, Pitești

Dumitru, G.; Novac, C.; Mitrache, A.; Ilie,V.; Cămărașu, G.,ș.a.,(2005), Didactica activităților instructiv-educative pentru învățământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova

Gheorghian, E.; Taiban, M., (1971), Metodica jocurilor și a programului distractive în grădinița de copii,Editura Didactica și Pedagogica, București

BIBLIOGRAFIE

Petrescu Conona, (2010), Educația timpurie, Editura Cultura Didactică, București

Preda V.,(2010), Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Editura Sitech, Craiova

Schiopu, U.; Verza, E., (1998), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică, București

Ștefănescu, C., (2009), Didactica activității instructiv-educative în grădiniță, Editura Terra, Focșani

Taiban, M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București

Roșca M .(1988) “ Creativitatea generală și specifică “, Edit. Academiei , București

Rafailă, Elena (2002) Educarea creativității la vârsta preșcolara , Editura Aramis , București

Liliana Stan (2014), Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Editura Polirom

Elisabeta Voiculescu , Pedagogie preșcolară, Editura Aramis

Taiban, M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București

Tomșa, G.; Oprescu, N.,( 2007), Bazale teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura V&I Integral, București

www.didactic.ro

Dumitru, A.; Dumitru, V.G., (2009), Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar – jocuri didactice, Editura Paralela 45, Pitești

Dumitru, G.; Novac, C.; Mitrache, A.; Ilie,V.; Cămărașu, G.,ș.a.,(2005), Didactica activităților instructiv-educative pentru învățământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova

Gheorghian, E.; Taiban, M., (1971), Metodica jocurilor și a programului distractive în grădinița de copii,Editura Didactica și Pedagogica, București

ANEXE

Fișă de lucru

1.Scrie rezultatul corect:

+ =

+ =

+ =

+ =

+ =

FIȘĂ DE LUCRU

Colorează primul, al doilea și ultimul peștișor

Scrie câte elemente sunt în fiecare mulțime, apoi colorează frumos :

Colorează tot atâtea caracatițe câte îți arată cifra din interiorul cercului:

6

FIȘĂ DE LUCRU

SPUNE CE FACE !

Pornind de la imaginile de mai jos, alcătuiți propoziții

Scrieți în căsuțe atâtea linii orizontale căte cuvinte are propozitia .

FIȘĂ DE LUCRU

1. Recunoaște personajele.

2. Numește povestea în care l-ai întâlnit

3. Coloreaza personajul preferat.

FIȘĂ DE LUCRU

1. Recunoaște povestea din imaginea dată și povestește.

FIȘĂ DE LUCRU

1. Notează cu cifre de la 1 la 6 imaginile în ordinea succesiunii întâmplărilor.

FIȘĂ DE LUCRU

Pe baza imaginii date, crează o poveste cu titlul: „ O zi în compania delfinilor ”