Modalitati de Reciclare a Deseurilor Lemnoase

MODALITATI DE RECICLARE A DESEURILOR LEMNOASE

Cuprins

Introducere ………………………………………………………………………………………………………………. 3

Lista tabelelor si a figurilor

Capitolul 1………………………………………………………………………………………………………………… x

1.1 Definitia termenului de deseu…………………………………………………………………………… x

1.2 Strategia nationala de gestionare a deseurlor………………………………………………………. x

1.3Clasificarea si caracterizarea deseurilor de natura lemnoasa…………………………………. x

1.4Cadrul national care incadreaza deseul…………………………………………………………. x

Capitolul 2Modalitati de reciclare a deseurilor de narura lemnoasa……………………………. x

2.1 Rumegusul si aschiile……………………………………………………………………………………….. x

2.2 Coaja de copac si resturi de lemn……………………………………………………………………….. x

2.3 Ceanga de brad………………………………………………………………………………………………… x

2.4 Resturi de cherestea……………………………………………………………………x

PARTEA a II-a – CONTRIBUłII PROPRII

Capitolul 3- Metode de cercetare…………………………………………………………………………………. x

3.1 Scopul si obiectivele cercetarii ……………………………………………………………………… x

3.2 Descrierea amplasamentului………………………………………………………………………… x

3.3 Materiala , metode si instalatii utilizate……………………………………………………………… x

3.4 Rezultate obtinute……………………………………………………………………..x

Capitolul 4. -Evaluarea critica a rezultatelor………………………………………………………………. x

4.1 Interpretarea rezultatelor………………………………………………………………………………….. x

4.2 Impactul asupra mediului…………………………………………………………………………………. x

4.3 Propuneri si recomandari………………………………………………………………………………….. x

Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………….. x

Bibliografie…………………………………………………………………………………………… x

1.1. Definitia termenului de deseu .

În conformitate cu OUG 195/2005 prin deșeu se intelege “Orice substanță, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislația specifică privind regimul deșeurilor, pe care deținătorul îl aruncă, are intenția sau are obligația de a-l arunca”. Conform Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor (SNGD), tipurile de deșeuri generate pe teritoriul țării sunt clasificate după cum urmează:

– deșeuri municipale și asimilabile: totalitatea deșeurilor generate, în mediul urban și în mediul rural, dingospodării, instituții, unități comerciale și prestatoare de servicii (deșeuri menajere), deșeuri stradalecolectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din construcții și demolări, nămoluri de laepurarea apelor uzate orășenești;

– deșeuri de producție: totalitatea deșeurilor generate din activitățile industriale; pot fi deșeuri de

producție nepericuloase și deșeuri de producție periculoase;

– deșeuri generate din activități medicale: sunt deșeuri generate în spitale, policlinici, cabinete medicale și se împart în două categorii: deșeuri medicale periculoase care sunt cele infecțioase, înțepătoaretăietoare, organe anatomo-patologice, deșeuri provenite de la secțiile de boli infecțioase etc. și alte deșeuri exclusiv cele menționate mai sus, care intră în categoria deșeuri asimilabile.

Deșeul reciclabil, în general, este un “deșeu care poate constitui materie primă într-un proces de

producție pentru obținerea produsului inițial sau pentru alte scopuri”. Prin urmare, principala țintă pe care o urmărim când ne referim la un deșeu reciclabil este aceea de a conferi deșeului, prin diverse tratamente, calitatea de materie primă. Conform SNGD reutilizarea/reciclarea deșeurilor este o prioritateîn abordarea gestiunii deșeurilor.

* Articol publicat în revista „Salubritatea” nr.1(17) / 2006

1.2. STRATEGIA NATIONALA DE GESTIONARE A DESEURILOR

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) a apărut din necesitatea identificării obiectivelor și politicilor de acțiune, pe care România trebuie să le urmeze în domeniul gestionării deșeurilor în vederea atingerii statutului de societate a reciclării ca parte esențială a conceptului de dezvoltare durabilă. Problematica privind impactul negativ asupra mediului și sănătății umane, ca urmare a eliminării deșeurilor prin utilizarea unor metode și tehnologii nepotrivite rămâne de actualitate, mai ales în contextul tendinței susținute de creștere a cantităților de deșeuri generate. Devine astfel necesară includerea în prioritățile strategice a unor aspecte la fel de importante precum declinul resurselor naturale și oportunitatea utilizării deșeurilor ca materie primă pentru susținerea unor activități economice. Construcția unei viziuni durabile asupra gestionării deșeurilor impune luarea în considerare a “modelului natural”, respectiv al modului potrivit caruia are loc, în sistemele ecologice naturale procesarea reziduurilor rezultate din activitatea organismelor vii. În natură, “deșeurile” generate de organismele vii sunt reintegrate în circuitele bio-geo-chimice naturale prin procese de descompunere și „reciclare” care stau la baza dezvoltării unor noi lanțuri trofice, adică a unui întreg lanț de compartimente (grupuri de organisme) care procesează această materie în scopul autosusținerii energetice. Altfel spus, natura își utilizează propriile “deșeuri” ca surse de energie în procesul de menținere și dezvoltare a componentelor sale. În sistemele socio-economice (dominate de om), cea mai mare pondere a deșeurilor au fost și continuă să fie considerata neutilizabila, principala preocupare legată de gestionarea acestora fiind identificarea soluțiilor de eliminare. Pe fondul scăderii/alterării continue a resurselor naturale precum și a necesității conservării acestora (în principal a celor de natură biologică) este necesar să re-evaluăm opțiunile privind gestionarea deșeurilor de origine antropică, în sensul creșterii gradului de valorificare a acestora și de reducere drastică a cantităților care necesită eliminare. În acest sens, trebuie aplicată ierarhia deșeurilor cu accent pe prevenire generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea și valorificarea în timp ce depozitarea deșeurilor trebuie interpretată ca ultimă opțiune disponibilă care corespunde celui mai ridicat nivel de pierdere și alterare a resurselor

*Articol publicat pe site-ul Ministerul Mediului si a Schimbarilor Climatice(http://www.mmediu.ro/)

1.3. Clasificarea si caracterizarea deseurilor de natura lemnoasa

HOTĂRÂRea nr.2.293 din 9 decembrie 2004 privind gestionarea deșeurilor rezultate în urma procesului de obținere a materialelor lemnoase

Textul actului publicat în M.Of. nr. 1261/28 dec. 2004
privind gestionarea deșeurilor rezultate în urma procesului de obținere a materialelor lemnoase În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 8 din Legea protecției mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și al art. 54 pct. 1 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Prezenta hotărâre reglementează modul în care se asigură gestionarea deșeurilor lemnoase rezultate în urma procesului de obținere a materialelor lemnoase, în scopul asigurării condițiilor de protecție a mediului și a sănătății populației.

Art. 2. – În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații:

1. Materiale lemnoase:

a) lemnul rotund sau despicat de lucru și lemnul de foc, obținute ca rezultat al aplicării tăierilor autorizate de produse principale, secundare, accidentale și din acțiuni de igienizare a pădurilor, cheresteaua, precum și lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat;

b) lemnul rotund sau despicat de lucru și lemnul de foc, obținute ca rezultat al aplicării tăierilor de transformare în pășuni împădurite, tăierilor ilegale de arbori și oricăror alte tăieri de vegetație forestieră, cheresteaua, precum și lemnul ecarisat sau cioplit, lemnul brut, prelucrat sau semifabricat, obținute din lemnul rezultat din tăierile prevăzute mai sus.

2. Deșeuri lemnoase:

a) resturile de exploatare definite conform standardelor în vigoare;

b) coaja, rumegușul, talașul, așchiile, marginile și altele asemenea, rezultate în urma exploatării și/sau prelucrării lemnului;

c) materialele lemnoase depozitate pe terenuri sau spații care nu sunt destinate acestui scop: albii și maluri de ape, terenuri aferente instalațiilor de scos apropiat și transport și alte asemenea terenuri.

3. Deținător de deșeuri lemnoase – producătorul de deșeuri lemnoase, persoana fizică autorizată sau nu să desfășoare activități independente sau persoana juridică ce posedă deșeuri lemnoase. Se consideră deținător de deșeuri lemnoase și persoana care transportă asemenea deșeuri, pe toată durata transportului, până la livrarea acestora, către alte persoane;

4. Deținător de teren – persoana fizică sau juridică care are dreptul de folosință asupra terenului care nu este destinat depozitării deșeurilor lemnoase, dar pe care se depozitează deșeuri lemnoase fără acordul său.

5. Gestionare – colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor lemnoase inclusiv supravegherea zonelor de depozitare a deșeurilor lemnoase, după închiderea acestora.

Art. 3. – (1) În gestionarea deșeurilor lemnoase deținătorii de deșeuri lemnoase au următoarele obligații specifice:

a) să depoziteze deșeurile lemnoase care se încadrează în categoria celor definite la art. 2 pct. 2 lit. a) în conformitate cu prevederile din Normele privind stabilirea termenelor, modalităților și perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr.635/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.91 din 13 februarie 2003;

b) să depoziteze deșeurile lemnoase care se încadrează în categoria celor definite la art. 2 pct. 2 lit. b) în mod selectiv, pe platforme betonate, special amenajate;

c) să respecte reglementările de mediu specifice și, după caz, normele prevăzute la lit. a) pentru deșeurile lemnoase prevăzute la lit. b);

d) să țină evidența cantităților de deșeuri lemnoase pe categorii, potrivit reglementărilor specifice în vigoare.

(2) Dacă deșeurile lemnoase sunt destinate valorificării drept combustibil, deținătorului de deșeuri lemnoase îi sunt interzise acoperirea acestora cu produse sintetice și tratarea lor cu produse chimice.

(3) Gestionarea deșeurilor lemnoase se face de către deținătorul de deșeuri lemnoase cu respectarea prevederilor din autorizația de mediu emisă pentru activitatea desfășurată care generează deșeuri lemnoase.

Art. 4. – Agenții economici trebuie să prelucreze materiale lemnoase în instalații care generează deșeuri lemnoase și care sunt autorizate din punct de vedere al protecției mediului.

Art. 5. – Deținătorul de teren are obligația anunțării imediate a autorității competente atunci când constată că au fost depozitate deșeuri lemnoase pe terenul pe care îl dețin

*Articol prelucrat de pe http://www.gnm.ro/

1.4. CADRUL NATIONAL CE INCADREAZA DESEUL

Legea nr. 426/18.07.2001 (M.Of. nr. 411/25.07.2001) pentru aprobareaOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 78/16.06.2000 (M.Of. nr. 283/22.06.2000) privind regimul deșeurilor

Ordonanța de urgență nr. 61/06.09.2006 (M.Of. nr. 790/19.09.2006) pentrumodificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor

Legea nr. 27/15.01.2007 (M.Of. nr. 38/18.01.2007) privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 856/16.08.2002 (M.Of. nr. 659/05.09.2002) privindevidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile,inclusiv deșeurile periculoase (completată de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea și completarea unor acte normative care transpun acquis–ul comunitar în domeniul protecției mediului – M.Of. nr. 187/19.03.2007).

Hotărârea de Guvern nr. 1470/09.09.2004 (M.Of. nr. 954/18.10.2004)privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planuluinațional de gestionare a deșeurilor.

Hotărârea de Guvern nr. 123/30.01.2003 (M.Of. nr. 113/24.02.2003) privindaprobarea Planului național de gestionare a deșeurilor – plan național de etapă.

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 1385/29.12.2006(M.Of. nr. 66/29.01.2007) privind Procedura de participare a publicului laelaborarea, modificarea și revizuirea planurilor de gestionare a deșeurilor, adoptatesau aprobate la nivel național, regional și județean.

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 1364/14.12.2006 șial Ministrului Integrării Europene nr. 1499/21.12.2006 (M.Of. nr. 232/04.04.2007)de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor.

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 951/06.06.2007(M.Of. nr. 497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare aplanurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor

Hotărârea de Guvern nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006)privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentruanumite proiecte publice și private.

Ordinul MAPM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentruaprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere aacordului de mediu (modificat prin: Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 – M.Of.nr. 309/07.04.2004; Ordinul nr. 1037/25.10.2005 – M.Of. nr. 985/97.11.2005)

Ordinul MAPM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privindaprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluarea impactului asupra mediului

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 757/26.11.2004

(M.Of. nr. 86/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privinddepozitarea deșeurilor (modificat prin Ordinul Ministrului Mediului și GospodăririiApelor nr. 1230/30.11.2005 – M.Of. nr. 1101/07.12.2005)

Hotărârea de Guvern nr. 128/14.02.2002 (M.Of. nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deșeurilor (modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/31.03.2005 -M.Of. nr. 332/28.04.2005)

http://www.anpm.ro/deseuri

Capitolul 2. Modalitati de reciclare a deseurilor de natura lemnoasa

2.1. Rumegusul si aschiile

Brichete

Izolatii

Pentru animale

Decoratiuni

Peleti

Constructii

2.2. Coaja de copac, resturi de lemn

Decoratiuni

Obiecte artizanale

Amenajari de gradina

2.3. Creanga de brad

Dopuri de brad

2.4. Resturi de cherestea

Barcute

Dibluri

2.1 Rumegusul si aschiile

In urma procesului de prelucrare a lemnului, brut sau a cherestelei , cu ajutorul utilajelor ce flolosesc o taiere prin aschiere , rezulta rumegus si aschii.

Exemple de astfel de utilaje ce folosesc o taiere rin aschiere sunt :

Circular

Freze de forare

Freze de finisare

Burghie

Aschiile rezultate in urma proceselor precizate anterior se pot folosi in 3 metode :

transformarea in bricete

transformarea in peleti

arderea directa a rumegusului

2.1.1 Brichete

Brichetele sunt formate 100% din lemn pur , fara lianti sau aditivi chimici si sunt libere de impuritati rezultand din presarea rumegusului uscat . In timpul procesului de uscare ,lignin este eliberata si functioneaza ca un aditiv astfel formandu-se o bricheta compacta cu densitate mare si o valoare energetic ridicata.

Brichetele din rumegus sunt combustibil ecologic si sunt indicate pentru centralele termice , boilere sobe, gratar.Un avantaj la flolosirii acestora este puterea caloric dubla fata de cea a lemnului de provenienta.o comparative intre metan sau petrol si “brichete” este ca 2kg de brichete este echivalentul a 1m3 de gaz metan si 1 kg de petrol.

Brichetele din rumegus elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cu cantitatea cumulata in lemnul copacului prin procesul de fotosinteza.

In concluzie brichetele sunt considerate neutru din punctual de vedere al poluarii cu CO2

Caracteristicele brichetelor sunt :

Puterea caloric: aproxmativ 4700 cal/kg ~ 5,5 KWh/kg

Umiditatea relativa: 6,5%

Substante volatile: 80,3%

Sulfuri 0,02%

Cenusa 0.43%

Greutate specifica 1,03kg/dm3

Dimensiuni : diametru 70x70mm

Ambalaj: saci din polietilena.

Mai multe firme de prese hidraulice pentru brichetat au optimizat dispozitivul pentru cerinta clientilor care au neoie sa compacteze cantitati mari de resturi.

Presa dezvolta o forta de compresie de aproximativ de 2000kg pe centimentru patrat pentru a obtine o bricheta de inalta calitate , o greutate specifica si un volum redus fara adaugare de aditivi.Resturile folosite trebuie sa aiba o umiditate intre 10 si 14%.

Caracteristice tehnice:

Capacitate de productie :180/300 kg/h

Diametru bricheta: 50mm

Putere motor principal: 22kw

Greutate aproximativa :2200kg

Sc IACOB FOREST SRL

2.1.2. Peletii

Au fost utilizati in Statele Unite pentru prima data in anul 1974 ,dupa criza petroliera, cunoscuta sub numele ‘pellets’ din tarile anglo-saxone, are dimensiunea de 6-12 mm diametru si o lungime de 10-30 mm lungime cu o umiditate de circa 10%.

Acestea sunt un combustibil modern , trasatura data de desitatea energetica si de fluiditatea lor , permitand automatizarea sistemelor de incalzire.In Europa aceastea au succes deoarece cu un character asemanator cu cel al motorinei.Masa cenusei ce se regaseste dupa arderea granulelor este de sub 1% din masa totala a acestora , fapt ce ii confera un avantaj fata de brichete.

Datorita diversitatii din care poate fi facuta granula precum talaj , rumegus dar si material forestier tocat , in Europa ar putea sa rezolvea problema de incalzire casnica la aproximativ 30 de milioane de case.

Procesul de fabricare a peletilor sau a granulelor este asemenea procesului de fabricare a brichetelor , diferente apar doar la presiunea aplicata asupra materialului brut , care este comprimat la 100 de bari , este o presa mecanica , iar granulele ies cu o temperature de 800 C.

Pentru rentabilitatea economica se estimeaza ca este necesara o cantitate de 200-300kg de peleti pe ora la o scara industriala

Ca si brichetele , peletii se pot ambala in saci de 30kg pentru usul comun sau pentru uz industrial in saci de 1000kg pentru rezervoarele instalatiilor de incalzire ce sunt prevazute cu o pompa speciala pentru alimentare.

2.1.3 Arderea rumegusului direct sau neprelucrat.

Se aduna rumegusul intr-un rezervor cu ajutorul exaustoriilor si se alimenteaza in camera de ardere cu ajutorul unor ‘suruburi elicoidale’ .Rumegusul este ars siar cenusa se evacueaza si ea prin intermediul unui surub elicoidal ce o transporta la un rezervor de colectare.Schimbarea calorica specifica acestui proces.

2.1.4. Rumegusul in constructii

În construcții produsele fabricate din rumeguș sunt ideale pentru a crea o termoizolație eficientă datorită coeficientului de conductibilitate termică scazut. De asemeni manevrabilitatea produselor din rumeguș și greutatea scazută a acestora le ofera un avantaj peste alte produse din acest domeniu.

Un exemplu de astfel de produse este MDF-ul, medium density fiberbord, ce a fost inventat in America în anul 1966 printr-un accident.

Astfel de panouri sunt concepute din arbori ce nu pot fi valorificați ca lemn de esența tare și din deseuri precum rumegușul sau talajul.Deseurile se vor toca printr-o freză și se vor elimina particulele mai mici de 5mm dar si cele de depașesc dimensiunea de 40 mm. După procesul de extragere a fibrelor cu ajutorul aburului se difuzeaza o substanta asemeni melanina-formol, care actionează precum un liant, un catalizator, iar produsul final se presează la cald si se va usca mai apoi

.

Din nefericire MDF-ul conține o sunstanță toxică ce poate provoca cancerul, acea substanță se numește Formaldehidă ce provoacă leucemie.

Prelucrarea acestui produs produce o cantitate considerabilă de praf care dăunează căilor respiratorii, provocând crize asmatice.

Al doilea exemplu de produs folosit in industria de construcții dar și unul dintre cele mai folosite in industria de mobilă este PAL-ul.

Datorită capablilitații sale de a fi modelat in orice fel, PAL-ul in ultimii 7 ani a inlocuit lemnul masiv pe cel mai mare segment al pieței.Din punct de vedere chimic nu este la fel de daunător precum MDF-ul datorită liantului pe baza de rășini folosit in obținerea sa.

PAL-ul a acaparat piata de desfacere datorita prețului sau atractiv.

2.1.5. Folosirea rumegusului si a talajului.

Rumegusul neprelucrat precum si talajul sunt folositi de asemeni si in industria avicola da si in industria cresterii suinelor ca litiera.

2.2 Coaja de copac si resturile de lemn

In acest capitol se va prezenta o metoda de reciclare a deseurilor ce sunt rezultate in urma procesului de decojire a busteanului, respectiv reciclarea deseurilor rezultate in urma procesului de prelucrare a cherestelei.

Aceasta cuprinde mai multe piese ce sunt diferite din punct de vedere al dimensiunilor prcum:

Scandura

Șipcile

Riglele

Dulapii

Grinzile

Toate acestea difera in functie de natura lemnului folosit, daac este un lemn usor maleabil precum lemnul de rasinoase dimensiunile vor fi mai mici pe cand lemnul provenit de la foioase va avea dimensiuni mai mari dupa cum sunt puse in evidența in tabelul urmator

In urma procesului de taiere a busteanului de catre gater vor rezulta 2 scanturi ce vor fi acoperite in proportie de 70% de scoarta, de asemeni vor rezulta deseuri ce vor avea scoarta dupa prelucrarea muchiilor scandurilor.

Aceasta scoarta este apoi tocata si transformata in aschii de lemn ce pot fi folosite cu scop decorativ in ronduri si gradini.

CAPITOLUL –METODE DE CERCETARE

Scopul și obiectivele cercetării

În industria lemnoasă, lemnul este clasat pe trei mari clase de calitate:

A – calitate foarte bună – fără imperfecțiuni și fără nodozități;

B – calitate bună unde se întâlnesc câteva noduri la un număr de scânduri

C – care aproape la fiecare scândură se întâlnește câte un nod dar și pete de rășină.

Firma S.C. BOIERUL COMSERV S.R.L. reciclează si igienizează deșeurile rămase in urma unei exploatări, strângând lemnul ce nu poate fi catalogat drept lemn de prelucrare, crengile de brad cu cetină, acele împiedică creșterea vegetației sub ele dar și înfrumusețarea peisajului forestier, deșeurile nefiind întinse în toată zona exploatată, dar și curate brazii de crengile putrede in locul unde este cazul.

Cercetările făcute în cadrul firmei S.C. BOIERUL COMSERV S.R.L. ne indică folosirea materialului rămas în urma unei exploatări forestiere, mai exact, deșeurile de brad și crengile de brad pentru a remedia problema calității lemnului si pentru a creste valoarea sa pe piață.

Descrierea amplasamentului

Această firmă a fost înființată în anul 1994 iar pe parcursul activității sale a căpătat mai multe idei de valorificare a materialului lemnos fără a face daune naturii și nu fost necesare costuri mari. După schimbarea punctului de activitate de două ori , firma se regăsește in momentul actual in județul Neamț, lângă orașul Piatra Neamț în comuna Girov , satul Căciulești.

Firma S.C. BOIERUL COMSERV S.R.L. doreste scaderea nivelului de deseuri rezultate in urma prelucrarii industrial dar si valorificarea deseului ramas in paduri in urma exploatarii , doreste igenizarea padurilor .

Gandirea conducerii acestei firme esste cea de informare si de sustinere a principiului de dezvoltare durabila si de asemeni doreste reciclarea a tuturor deseurilor revultate in urma proceselor de prelucrare lemnoasa.

Compania acesta este printre putinele companii de acest gen din Romania care doreste dezvoltarea unei linii tehnologice de utilizare in totalitate a energiei “libere” ca lumina si vantul dar din nefericire capitalul actual nu permite sustinerea unei astfel de investitii.

Materiale, metode și instalații utilizate

Îndepărtarea cetinei de brad se realizează manual cu un cuțit sau orice alt instrument de tăiat. Totuși, în urma îndepărtării acestei cetine, crengile nu vor avea un aspect neted.

După curățarea manuală a crengii de brad, acestea sunt aduse la unitatea de prelucrare pentru a fi secționate și repartizate pe grosimi. Creanga este tăiată la un circular cu o singură pânza la dimensiuni de 70-80 cm și se înlătură extremitățile ce prezintă crăpături sau sunt putrede, după care se așează pe mai multe categorii de grosimi precum segmenți ce se pretează la o taiere cu o freza de 20mm diametru .

Pentru tăierea inițială a crengii de brad se folosește o pânză de 300mm cu o grosime de 30mm si o grosime specifica a pastilelor de pe dinții de taiere de 32mm, ce este pusa in funcțiune printr-un sistem de o curea si o fulie conectate la un motor .Acesta are o turație de 3856 rpm la o putere de 4.2 kw si o tensiune de alimentare de 400v.

In funcție de dimensiunile ce trebuiesc sa le aibă aceste dopuri de lemn , materialul de a fost segmentat si așezat in functie de grosime , este dus la un circular de turatii mari cu doua panze ce are scopul de a “ felia” segmental de 70-80 cm realizanduse aproximativ 65-70 de astfel de felii.

Acest utilaj a fost creat special pentru a usura munca pessonalului din unitate , piesa specifica , fiind sania ce aluneca pe un ax longitudinal avand scopul de a sprijini segmentul si de al sustine , toata greutatea lasandu-se pe sistemul de alunecare bazat pe rulmenti.

Angrenajul ce pune in functiune acest circular este format din 4 fulii conectate cu doua curele de cauciuc .Sufletul circularului il constitue un motor de 30 kw cu o turatie nominala ce ajunge la 2950 rpm care prin sistemul de fulii livreaza celor 2 panza de 350mm speciale pentru taiere si finisare , o turatie de aproximativ 5500-6000 rpm.

Panzele sunt dispartite de distantiere cu grosimi 60mm sau 80mm pentru feliare .Datorita nevoii de crestere a randamentului , sania a fost creata pentru a permite taierea a daua felii simultan cu ajutorul unui distantier asezat la capatul axului panzelor, astfel intre panza si masa de alunecare ramana dinstanta dorita .

Acest proces se sfarseste cu transportarea materialului feliat intr-un uscator industrial si uscarea lui. Pasul acesta este unul crucial deoarece un lemn umed taiat la o dimensiune de 20mm dupa uscarea sa va ajunge la dimensiuni de 19,7 ceea ce poate duce la caderea dopului din scandura.

In urma a mai multor analize s-a dedus ca umiditatea dopului dupa uscare trebuie sa fie de -8 % fata de umiditatea maxima posibila 100% reprezentata de apa , o umiditate mai mica duce la craparea lemnului sau produce dificultati la taierea sa.

Sistemul de functionare a unui uscator este unul relativ simplu , bazandu-se pe acelasi principiu ca si centralele termice de cartier vechi.Uscatorul este format din doua component centrala termica si depozitul de depozitare a materialului.

In central termica se introduce deseul obtinut in urma fabricarii si a culegerii lemnului din padure .In interiorul incintei se afla o instalatie inchisa de apa care livreaza agent termic depozitului cu ajutorul unei pompe .

Depozitul este format din pereti termo-izolanti prevazut cu mai multe radiatoare pe plafonul acestuia care primesc agent termic de la central.Pentru a pune in miscare aerul din interiorul depozitului tot pe plafonul acestuia se gaseste un system de ventilatie ce grabeste timpul de uscare a lemnului.de asemeni in aceasta incapere se mai gasesc senzori de umiditate si temperatura ce ofera informatii despre parametric de functionare si de eficienta a uscatorului.

Ultimul proces de fabricare a dopului de brad consta in taierea acestor “felii” cu ajutorul unui dispozitiv in a carui inventie a participat si patronul firmei unde au fost facute experimentele, dupa care a fost dezvoltat si adus la stadiul actual. Acest dispozitiv se bazeaza in prezent pe o freza circulara ce taie mijlocul feliei le dimensiunile dorite.

Fig x –dispozitiv de taiere circular a lemnului

Aceasta masina de prelucrare este dotata cu un motor de 2840 rpm viteza nominal pe axul caruia ii este montata o fulie si conectate la “corpul masinariei”.Acesta este format dintr-un lagar de 17cm cu scop de sustinere a bulonului metallic in capatul caruia pe monteaza o freza din OLC 45 sau Otel cardon de calitate si o proportie de 0,45% carbon .

Acest otel este unul special ce se utilizeaza in diverse domenii precum si in industria constructoare de masini , industria lemnoasa si pieselor ce sunt supuse uzurii intense sau supuse fortelor elastice.

Un ultim dispozitiv prezent in aceasta unitate este exhaustorul , aparat ce capteaza aerul cu rumegus si praf si il curata .

Exhaustorul este de mai multe feluri cum ar fi cel cu o faza , cel cu doua faze sau cel ciclonic.

In aceasta unitate se foloseste un sistem format din patru exhaustorii cu functionare intr-o singura faza , ce este format din doi saci , unul cu rol de depozitare si un al doilea cu rol de filtrate, un motor cu capacitati mici respectiv 0.55kw si ventilatorul a carui palete este facut din metal pentru a nu suferi daune in cazul aspirarii unei bucati mai mare de lemn.

Dupa prelucrarea a 220.000 de dopuri ceea ce inseamna 3386 de segmenti s-a constatat strangerea unei cantitai de rumagus de 1 tona si de material lemnos ramas in urma procesului de segmentare de 400kg de lemn

Raportul dintre creanga achizitionata si transformarea ei in segmenti

Raportul dintre rumegusul format si deseurile obtinute

In decursul a unui an s-au achizitionat 25111 de crengi de brad ceea ce reprezinta echivalentul a 83.27m3 din care sau taiat62725de segmenti , media de esgmenti fiint de aproximativ 2.5 bucati deoarece din unele crengi pot iesi 2 segmenti din unele 1 segment iar din crengile de peste 3m adesea reies 3 segmenti.Dupa prelucrarea a unui segment de o lungime de 60-70 cm pot rezulta 65 -70 felii si un rest de segment de aproximativ 9 cm .numarul final de felii taiate intr-un an ar fi de 4.202.575 din care un procent de 12% se crapa in momentul felierii 12% se pierd in procesul de uscare datorita umiditatii inegale a lemnului in momentului uscarii . 11.59% se pierd din eroarea umana si aschierei in urma procesului de frezare.

In urma analizei facute constatam ca din 4.202.575 de felii taiate se valorifica 2.707.000 de dopuri de brad ceea ce reprezinta 64.41% , s-au inregistrat deseuri de lemn de 13026kg si s-au strans 4926kg de rumegus.

In acest moment deseurile rezultate nu sunt valorificate ci doar folosite ca si combustibil solid pentru incalzirea unitati si pentru functionarea uscatorului.

Propunem valorificarea deseurilor si prin alte forme de prelucrare precum fabricarea de peleti si brichete.

Pentru a renta aceasta investitie se recomanda transformarea deseurilor in rumegus prin tocarea resturilor de lemn din procesul de fabricare a dopurilor si resturile din padure.

Un astlef de dispozitiv este relativ simplu de utilizat si ar oferi acestei firme capabilitatea de a transforma inclusiv materialul lemnos obtinut in urma procesului de igenizare , in rumegus ce poate fi valorificat.

Acest dispozitiv este unul dotat cu patru axe de taiere pentu materialele voluminoase sau lungi.

Are o capacitate de tocare de 300kg pana la 800kg pe ora.Este utilizat in interpriderile mici si mijlocii pentru a reduce volumul de deseuri prin transformarea sa in aschii sau rumegus.

Datorita taierii cu patru axe, acest sistem lucreaza la o viteza redusa, ceea ce semnifica si o poluare fonica scazuta de doar 76dB.De asemeni el este dotat cu un sistem de supraincarcare care in momentul blocarii sau functionarii defectuoase intra intr-un circuit de revers. Aceasta masura este una implementata de Comunitatea Europeana.

In continuare se va prezenta o metoda rentabila de valorificare a rumegusului obtinut prin transformarea sa in brichete.

Acest instrument este unul ideal pentru prelucradea deseurilor rezultate, avand o capacitate de productie de 120kg brichete.Este dotat cu un motor cu cerinte medii de putere 11kw si poate folosi ca materie prima si talajul.

Pentru ca o astfel de investitie sa fie una rentabila se recomanda obtinerea a 200kg de brichete pe zi.De asemeni pentru a creste profitul obtinut se recomanda folosirea de saci din polietilenace pot sustine o greutate de 30 kg.

Pretul unui astfel de instrument este de 3950 euro ce poate fi acoperit, in functie de cererea de pe piata si capacitatea de productie, pe parcursul a 7 respectiv 10 luni.