Modalități de realizare a educației pentru [606128]

UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Modalități de realizare a educației pentru
sănătate în învățământul preșcolar

Coordonator științific,
Lector univ. dr. Daniela Jeder
Candidat: [anonimizat] , 2019

2

Motto:

”Sănătatea este un cuvânt mare.
Ea cuprinde nu numai corpul,
mintea și spiritul , ci și
perspectiva unui om”

James H. West

3

CUPRINS
 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
 Capitolul I – Importanța unui stil de viață sănătos în contextul lumii
contemporane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
I.1 „Noile educații” și problematica lumii contemporane ………………………….. ………………… 7
I.2 Educația pentru sănătate în contextul lumii actuale ………………………….. ……………………. 9
 Capitolul II – Particularitățile specifice educației pentru sănătate în perioada
preșcolarității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 12
II.1 Formarea comportamentelor sănătoase în perioada preșcolarității …………………………. 14
II.2 Caracteristicile conținuturilor educației pentru sănătate la vârsta preșcolară …………… 16
 Capitolul III – Modalități de realizare a educației pentru sănătate în cadrul
programului din învățămân t preșcolar ………………………….. ………………………….. ……… 19
III.1. Modalități de integrare a educației pentru sănătate în procesul instructiv –
educativ din grădiniță ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
III. 2. Exemple concrete de realizare a educației educației pentru sănătate în cadrul
activităților instructiv – educative din grădiniță ………………………….. ………………………….. … 25
 Capitolul IV – Demersuri investigative în învățământul preșcolar cu privire la
educația pentru sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
IV.1. Studiul 1: Modalitățile de realizare a educației pentru sănătate în învățământul
preșcolar prin instituirea unui proiect educațional de educație pentru sănătate (cercetare
formativ – ameliorativă) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
IV.1.1. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
IV.1.2. Desfășurarea propriu – zisă a cercetării ………………………….. ………………………….. . 31
IV.1.3. Prezentarea rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………….. …….. 34
IV. 2. Studiul 2: Practicile cadrelor didactice din învățămân tul preșcolar referitoare la
activitățile instructiv – educative de educație pentru sănătate desfășurate la
grupă(anchetă pe bază de chestionar) ………………………….. ………………………….. ……………… 41
 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
 Referințe bibliogr afice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 49
 Lista figurilor, tabelelor din text ………………………….. ………………………….. ……………….. 51
 Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52

4
Introducere

Populația țării noastre se confruntă cu diverse probleme de sănătate. Îngrijorăto r este
faptul că în societatea actuală acestea se manifestă tot mai des la copii , la vârste din ce în ce
mai fragede. Studii recente, conform site – lui Research Romania Team1 (Studiu Predator)
arată faptul că țara noastră ocupă locul al doilea în Europa cu cele mai multe caz uri de
obezitate infantilă și că peste 11% din populația țării noastre prezintă cazuri de diabet.
Specialiștii susțin că una din cauzele apariției acestor boli de la vârste fragede se poate datora
faptu lui că în România nu se pune acc ent foarte mult pe o educație corespunzătoare unui stil
de viață sănătos.
În perioada preșcolară se formează comportamente și deprinderi ce pot influența
pozitiv copilul, urmări ndu – se formarea sa ca viitor individ integrat în societate . Astfel, este
necesar ca educarea în scopul adoptării unui stil de viață sănătos să înceapă de timpuriu,
pentru a putea fi pusă în practică treptat, până ce devine un obicei. Putem face acest luc ru prin
promovarea și adoptarea în rândul preșcolarilor a unui stil de viață sănătos , punând accent pe
alimentație, sport, consumul regulat de apă și controlul medical periodic .
Având sprijinul părinților putem dezvolta comportamente, atitudini și deprinderi
sănătoase încă din anii pre școlarității, punând astfel bazele pentru un stil de viaț ă sănătos.
Am ales ca temă pentru lucrarea mea „Modalitățile de realizare a educației pentru
sănătate în învățământul preșcolar” deoarece consider că sănătatea c opiilor este
primordială, iar noi, ca părinți sau ca dascăli, trebuie să avem grijă de ea.
Într – o societate care se află în continuă transformare, un cadru didactic trebuie să
găsească diverse modalități de realizare a activităților pe care le desfășoară . Trebuie să
combine metode și procedee, să aleagă materiale didactice pentru a menține antrenat copilul
în activitate. Acest lucru poate fi dificil acum, deoarece copiii au acces la multe informații,
iar unele activități pot fi considerate neinteresante . De aceea modalitățile de realizare a
activităților trebuie să fie variate, să mențină interesul copiilor, să declanșeze interes în mintea
copilului pentru a – l determina să adopt e treptat un stil de viață sănătos. Scopul lucrării de față
este acela de a găsi cât mai multe modalități concrete de realizare a educației pentru sănătate
în învățământul preșcolar, observând atât activitatea preșcolarilor cât și pe cea a cadrelor
didactice.

1 www.researchromania.ro /author/ research -romania -team

5
Capitolul I – Importanța unui stil de viață
sănătos în contextul lumii c ontemporane

Oamenii din ziua de astăzi sunt într -o continuă mișcare, sunt mereu pe drumuri, iar
acest lucru le afecteaza treptat sanatate a. Chiar dacă a fi sănă tos este un lucru important și
dorit de toți oamenii, uneori este greu să adopte un stil de viață sănătos. Acest lucru se
reflectă în tot c eea ce f acem și ne influențează s ănătatea fizică și psihică . Orele de odihnă,
alimentația corespunzătoare , sportul, controlul medical periodic sunt câteva din
obiceiurile ce corespund unui stil de viață sănăto s. Iar modul în care alegem să ne
organizăm și să ne desfășurăm activitățile zilnice influențează starea de sănătate pe care o
avem .
Puțini oameni însă înțeleg cu adevărat ce trebuie să facă pentru a avea grijă de
sănătatea lor . Datorită serviciului, a problemelor și a stresului oamenii uită de propria
sănătate și de a celor din jur , adoptând un stil de viață haotic, dezorganizat, nesănătos . Iar
televiziunea și internetul le influențează uneori alegerile într-o modalitate negativ ă, prin
promov area alimen tației nesănătoasă, a comportamente lor dăunătoare organismului, prin
informaț ii incorecte etc. Este necesar să ne formă m capacităț i ce permit organizarea
rațională a vieții, adoptând comportamente nutriționale, igienice, motrice ș i sportive
corect e, prin exemple concrete, discuț ii, evaluarea propriului comportament. Însă pentru
aceasta, trebuie mai întâi să înțelegem ce este cu adevărat sănă tatea.
În anul 1967, O rgani zația Mondială a Sănătății a propus următoarea definiție a
sănătăț ii: „Sănătatea este o s tare pe deplin fav orabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu
doar absența bolilor sau a infirmităț ilor”2. În timp, s -a discutat despre sănă tate ca o
reuniune a trei mari dimensiuni: biologică , psihologică și socială. Astfel, vorbind de
dimensiunea biologică , sănătatea reprezintă „starea bună a unui organism în care
funcț ionarea tuturor o rganelor se face în mod normal ș i regulat.”3 Aceasta se referă la
activitate a fizică, alimentație și igienă personală corespunză toare orică rui om.

2 www.wikipedia.org – Organizația Mondială a Sănătății
3 https://dexonline.ro/definitie/s%C4%83n%C4%83tate

6
Privind prin pris ma dimensiunii psihologic e, sănătatea psihică poate fi definită ca
„un rezultat al modului de viață pe care fiecare om îl are, al modului în care reuș ește să își
găsească un echilibru î ntre minte – corp – suflet. ”4
Cea de -a treia dimensiune, cea socială, definește sănă tatea ca o „satisfacere a
nevoi i de a avea prieteni, de a aparține și a fi acceptat î ntr-un grup social”5. Aceasta se
dezvoltă încă din copilărie ș i sporeste partea emoțională ș i spirituală a individului.
Astfel, pentru a ne adapta ritmului a lert al societății si pentru a face față
provocărilor lumii contemporane trebuie să avem o stare bună a organismului, să avem
echilibru între minte – corp – suflet ș i să aparț inem într-un grup social .

4 http://www.consiliere -psihologica.ro/ro/articole.html
5 http://www.portalulfamiliei.ro/familia -ta/ce -este-sanatatea -sociala

7
I.1 „Noile educații ” și problematica lumii contemporane

Lumea contemporană se află în tr- o continuă transformare și schimbare. Indiferent
că ne referim la progresul social, economic sau cultural, educația trebuie să țină cont de
schimbările și provocă rile ce apar pe aceste planuri.
Definind educația din punct de vedere, aceasta este „o activitate socială complexă
care se realizează printr -un lanț nesfârșit de acțiuni, exercitate în mod conștient,
sistematic și organizat, unde în fiecare moment un subiect acționează asupra un ui obiect
în vederea transformării acestuia din urmă într -o personalitate activă și creatoare,
corespunzătoare atât condițiilor istorico – sociale prezente și de perspectivă, cât și
potenția lului său biopsihic individual” .
Așadar, e ducaț ia trebuie să fie în tr- o continuă transformare, în încercarea de a ține
pasul cu schimbările survenite pentru a reuși să forme ze persoane capabile să se adapteze
societății de mâ ine. Astfel, s -a discutat despre problematica lumii contemporane (expresie
introdusă pentru prima oară de Aurelio Peccei, președintele Clubului de la Roma), care
are mai multe caracteristici :
 universal itate – toate țările de pe glob sunt implicate
 global itate – afectează toate sectoarele vieții , avâ nd o evoluție rapidă și
imprevizibilă;
 complexitate – soluțiile găsite trebuie să acopere o gama cât mai largă de alte
probleme, luâ nd în considerare conexiunile cu acestea
 prioritar ă – necesită răspunsuri rapide ce implică uneori și eforturi financiare.
În încercarea de a se adapta și de a ră spunde la problematica lumii contemporane,
au fost introduse niște mă suri specifice, denumite „noile educaț ii”. Acestea au o alta
structură, cu obiective și conținuturi noi, pentru a răspunde la evoluția realităț ii ce ne
înconjoară. Noile educații au fost definite ș i constituite prin programele și recomandă rile
UNESCO. „Tipurile educației se află în permanentă restructurare în funcție de cerința
societății, iar ansamblul lor formează un sistem (noile educații). ”6
„Noile educaț ii” cuprind mai multe domenii. Lis ta acestora se poate modifica, în
funcție de schimbările și priorităț ile din so cietatea actuală. Putem însă să le enumerăm pe
cele mai importante: educația pentru pace și cooperare, educația ecologică, educatia

6 Marian D. Ilie, „Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum -ului și teoria instruirii”, Editura
MIRTON, Timișoara, 2005, pag 26

8
pentru participare și democrație, educația demog rafică, educația pentru schimbare ș i
dezvoltare, educaț ia pentru comunicare și pentru mass – media, educația nutrițională,
educația economică și casnică modernă, educația pentru timpul liber, educaț ia privind
drepturile fundamentale ale omului, educația pen tru o nouă ordine internațională, educația
comunitară, educația relativă la mediu, educația antreprenorială, educația pentru sănătate,
educația interculturală, educația pentu tehnologie ș i progres etc.
Prin obiectivele și scopurile propuse în cadrul noilor educaț ii se adaptează întregul
proces de învățămâ nt, răspun zând astfel la problematica lumii contemporane .
Metodologia de aplicare ș i valorificare a no ilor educații vizează atât dimensiunile cât ș i
formele educaț iei. Se pune accen t astfel pe interdiscipli naritate , pe noi strategii didactice
ce ușurează și aprofundează noile educa ții în învățămâ nt.
Aceste educații pot fi incluse în procesul de învățământ prin următoarele patru
modalităț i7 :
1. introducerea de noi discipline centrate pe un anumit tip de educați e;
2. introducerea unui demers transdisciplinar;
3. crearea de module cu caracter interdisciplinar în cadrul disciplinelor tradiționale;
4. infuziunea cu mesaje ce țin de noile co nținuturi în discipline tradiț ionale (tehnica
„approche infusionnelle")
În țara noastră se utilizează din ce î n ce mai mult cea de -a treia modalitate, tehnica
„approche infusionnelle" , deoarece aduce el emente noi î n cadrul conținuturilor
trdiționale. Este o mod alitate prin care nu se modifică programa sau programul elevilor, ci
se îm bogățește cu noi conținuturi î n cadrul celor deja existente. De asemenea , se pune
mare accent pe desfășurarea acestor educații și în cadrul activităț ilor cu caracter
nonformal ( extracurriculare) ce completează partea formală a educaț iei.
După cum este menț ionat î n literatu ra de specialitate, noile educaț ii sunt
valorificate și se includ în cele cinci dimensiuni ale educaț iei (intele ctuală, morală, f izică,
estetică și tehnologică) pentru a completa î ntregul proces de formare a personalităț ii
umane.

7 Constantin Cucoș – Pedagogie, Editura POLIROM, Iași, 1996, pag 31preluat din Văideanu, 1988, p. 109

9
I.2 Educația pentru sănătate în contextul lumii actuale

Sănătatea , cu toate dimensiunile acesteia (emoțională, intelectuală, fizică, socială
și spirituală) este un subiect din ce în ce mai important în viața oamenilor și a societății în
ansamblu și reprezintă totodată o neces itate.
Pentru a îmbunătăți starea de sănătate sunt implicați mai mulți factori morali,
tehnici, economici, sociali, culturali, ereditari, ecologici. Fiind într -o continuă schimbare,
lumea trebuie să facă față unor noi provocări și oportuni tăți pentru a promova sănătatea.
A promova sănătatea reprezintă de fapt o tactică de combinare a responsabilității
sociale cu alegerea personală a oamenilor. Are ca scop asigurarea unei stări de sănătate
mai bune atât prin activități educaționale, sanitare , fizice cât și prin politici sau alte
măsuri legislative.
Organismul uman este complex și de -a lungul vieții poate trece prin mai multe
provocări. Acesta se poate adapta și lupta pentru a reveni singur la normalitate, însă de
cele mai multe ori sunt nece sare diferite intervenții și schimbări în stilul de viață adoptat.
“Un stil de viață sănătos este cel mai important factor care influențează sănătatea. Acesta
se referă la modul în care trăim – atitudini, obiceiuri și comportamente . Acesta se poate
forma p rin educație, exemple pozitive, informare corectă”8.
Din păcate însă, în ultima perioadă s -a remarcat apariția a tot mai multor probleme
de sănătate, constatându – se deteriorarea sănătății umane.
De aceea, ca o componentă a “Noilor Educații ” și ca un răs puns la deteriorarea
stării de sănătate, a fost introdusă ramura “Educație pentru sănătate ”. Aceasta are ca scop
“formarea și cultivarea capacității de organizare rațională a vieții în condițiile rezolvării
unor probleme specifice (comportament adecvat din punct de vedere nutrițional, igienic,
sportiv, autodidact, etc. )”9 . Este necesar de zvoltarea unui comportament adecvat pentru
consolidarea sănătă ții, de zvoltarea armonioasă a organismului pentru adaptarea la mediul
natural, cultu ral și social de care aparținem. Formarea unui individ trebuie să înceapă de
la o v ârstă cât mai fragedă pentru a -și putea adapta mai ușor comportamentul și însuș irile
asimilate.

8 Liliana Apostol Stănică, Revista Științifică a Universității de stat din Moldova, nr 9 /2008, „Educația
pentru sănătate în contextul noilor educații. Dime nsiuni și strategii”
9 Rodica Br ănișteanu, ”Noile educații – un răspuns la problemele lumii contemporane”, în Revista
învățăm ântului preșcolar, anul V, nr 6 -2006, Ed George Tofan Suceava, pag. 29

10
Educaț ia pentru sănătate are trei laturi,10:
 latura motivaț ională (i mportanț a adoptării unui comportament sănătos);
 latura cognitivă ( asimilarea și însușirea diferite lor cunoștinț e referitoare la
sănătate);
 latura comportamental voliț ională (punerea în practică a cunoștințel or acumulate).
Cel mai u șor este s ă aplic ăm toate aceste trei laturi în cadrul procesului de
învățământ, deoarece școala reprezintă cel mai propice mediu pentru a învăț a un
comportament adecvat . În cadrul programelor, fără a supraîncărca p rogramul copiilor, se
pot desfășura activităț i prin care se demonstrează c ât de import antă este sănătatea pentru
om. Și acest lucru se poate învăța încă din perioada preșcolarității. Preșcolarii pot fi mai
ușor de convins decât adulț ii de faptul că este necesar un stil de viață sănătos ș i astfel
comportamentele sănătoase se pot construi o dată cu dezvoltarea personalităț ii. Apoi, cu
ajutorul părinților ș i a specialiștilor pot învăța cât este de ușor să adopți un stil de viață
sănătos, ș i treptat, să p ună în aplicare ceea ce au învăț at. Acest lucru este posibil prin
diverse activi tăți formale sau nonformale ce se pot desfășura în unitățile de învăț ământ.
Dintre acestea reamintim: discuții, întâ lniri cu specialiști, exemple oferit e de cei din jur ,
evaluarea propriului comportament, programe în partener iat cu diferite instituț ii pe t eme
ce țin de sănătate, informări, prezentări atractive.
În România, educaț ia pentru sănătate a f ost deja introdusă în programa ș colară,
prin di verse metode, începând cu anul școlar 2003 -2004 când a fost iniț iat pentru prima
dată Programul Naț ional ”Educaț ia pentru sănătate în școala românească” 11 .
Bucurându -se de u n mare succes, integrarea educaț iei pentru sănătate în cadrul
învăț ământului românes c a continuat, având în vedere ș i faptul că starea de sănătate a
românilor începea să se deterioreze vizibil.
Astfel, c onform unui studiu INS intitulat „ Starea de sănătate a populației”12 din
anul 2015, „una din patru persoane din România sufer ă de cel pu țin o boal ă cronic ă sau
de o problem ă de sănătate de lung ă durat ă”. Același studiu precizează că „4,6% din copiii
români sub 15 ani sunt afecta ți de boli cronice ”.

10 Liliana Apostol Stănică, Revista Științifică a Universității de stat din Moldova, nr 9 /2008, „Educația
pentru sănătate în contextul noilor educații. Dimensiuni și strategii”
11 http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/program -educatie -sanatate.pdf
12 www.insse.ro

11
Un alt studiu arată faptul că „România ocupă locul 3 în lume la obezitatea
infantilă, un procent de 40% dintre copiii români sunt supraponderali (cu 18% mai mare
in ultimii 10 ani) ”13
Conform Institutului de sănătate publică din România „aproximativ 3,000 de copii
suferă de diabet zahar at (60% dintre ei având vârsta î ntre 6 si 18 ani ), iar numărul celor
diagnosticaț i cu diabet zaharat de tip II este în continuă creș tere”14
Aceste studii au tra s un semnal d e alarmă în rândul populației ță rii noastre ,
punându -se astfel din ce în ce mai mult accent pe integrarea acestui domeniu al noilor
educații (educaț ia pentru sănătate) în învăț ământul românesc .

13 dr. Dana Anton -Păduraru – „Obezitatea la c opil”
14 Prof.univ.dr. Mona Vintilă, Univ. de Vest din Timisoara, Catedra de Psihologie , „Stimula rea adoptării
unui comportament alimentar sănăt os începând de la grădiniță – o abordare sistemică ”

12
Capitolul I I – Particularitățile specifice
educației pentru sănătate în perioada
preșcolarității

În cadrul Convenț iei asupra Drepturilor Copilului adoptată în data de 20 noiembrie
1989 de către Adunarea General ă a Naț iunilor Unite , s-au reglementat unele drepturi ale
copiilor în vederea dezvoltării normale a le acest ora. Unul din aceste drepturi se referă la
sănătate, și anume “Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de s ănătate
pe care o poate atinge ș i de a be neficia de serviciile medicale ș i de recuperare necesare
pentru asigurarea realizării efective a acestui drept.” Această convenție a fost asumată și
în România prin adoptarea Legii nr 18/1990 .
Pornind de la acest drept al copiilor, sistemul de învățăm ânt trebuie să se adapteze.
Astfel, procesul de învățăm ânt trebuie să țină cont de particularitățilr psiho fizice ale
copiilor. De aceea este necesar să se țină cont de aspectele dezvoltării copiilor pe etape de
vârstă.
Discutând despre schimbările din perioada 3 – 6/7 ani, putem spune că acestea
apar pe toate planurile. În perioada preșcolarității15, copilul se dezvoltă în înălțime (de la
90 centimetri până la aproximativ 117 c entimetri) și în greutate (de la 12 k ilograme până
la aproximativ 22 k ilograme ). Copilul devine din ce în ce mai activ și asimilează mai
ușor tot ceea ce este în jurul său, punâ ndu- se astfel bazele cunoașterii, comunicării și
personalității. Tot în această perioadă se dezvoltă musculatura și structura osoasă , prin
mișcare formându -se deprinderi și îmbogățindu -se unele conduite . Volumul creierului se
modifică de la 350 gr ame la 1200 gr ame. Manifestările comportamentale suferă și e le
schimbări. Dacă la începutul perioadei sunt exprimate prin stări afective confuze și chiar
contradictorii, acestea se dezvoltă și se formează trăsături de personalitate.
Educația pentru sănătate facilitează schimbări de comportament în vederea
atingeri i unor obiective ce favorizează sănătatea.
Așa cum preciza și Voiculescu, „e ducația preșcolară nu se reduce la pregătirea
intelectuală, ci reprezintă mai cu seamă educația simțurilor, a comportării civilizate, a

15 https://copilariefericita.files.wordpress.com/2013/01/dezvoltarea -copilului -de-mihaela -gaisteanu.pdf , Dr
psih. Mihaela Găișteanu, “ PSIHOLOGIA COPILULUI”, pag 36

13
stăpânirii de sine, a voinței, a creativită ții și autonomiei personale a atitudinilor pozitive
față de semeni și mediul ambient.”16 . Copilul trebuie privit ca un tot, și încurajat să se
dezvolte în întregime. De aceea este necesar să educăm copilului și această latură, a
sănătății .
În cadrul activ ităților de educație pentru sănătate se urmărește influențarea pozitivă
a comportam entelor sănătoase, dezvoltarea de atitudini pozitive în ceea ce privește
sănătatea, vizând transmiterea și însușirea acelor informații referitoare la sănătate.
Datorită acestor dezvoltări prin care trece copilul la vârsta preșcolarității, putem
spune că această perioadă este cea propice pentru a introduce în viața acestuia educația
pentru sănătate, acestea putând deveni mai ușor rutine.

16 Voiculescu, E. “Pedagogie Preșcola ră”, Editura „Aramis”, 2003 , pag.15

14
II.1 Formarea comportamentelor sănătoase în perioada
preșcolarității

Educația pentru sănătate contribuie la dezvoltarea și formarea personalității,
alături de celelalte domenii. Perioada preșcolarității este cea în care se pun bazele formării
individului de mâine. De aceea, aceasta este perioada corespunzătoare în care copilul
poate învăța comportamente adecvate în ceea ce privește igiena, alimentația, mișcarea. De
asemenea, este vârsta la care se poate ușor învăța ce înseamnă și cum se poate adopta un
stil de viață sănătos și echilibrat. Pornind de la educarea unui stil de viață sănătos încă de
la vârste fragede, acesta poate fi adoptat mai ușor la maturitate. De aceea e bine pentru
copii să înțeleagă de la vârste fragede că sănătatea nu înseamnă doar abse nța bolii, ci un
mod de viață echilibrat, o comportare civilizată și o igienă corespunzătoare.
Orice instituție de învățământ crează condițiile necesare formării deprinderilor și
comportamentelor sănătoase și transformarea treptată a acestora în rutine. M ergând pe
această idee, î n anul școlar 2003 – 2004 a fost introdus în țara noastră de către MedC
programul național „Educația pentru sănătate în școala românească ” . Acesta încerca să
acopere întrega sferă de acțiune a sănătății prin: „promovarea sănătății și a stării de bine,
prin dezvoltarea personală a copiilor și prin prevenirea unor comportamente de risc pentru
sănătate”17. A fost pentru prima dată când s -a încercat introducerea educației pentru
sănătate în cadrul sistemului de învățământ românesc.
În ur ma desfășurării acestui program s -a constat o creștere a interesului pentru
adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos, integrându -se treptat activități din
această categorie și în cadrul grădinițelor. Astfel, prin ordinul 3851_2010 s-au aprobat
“Reperele fundamentale în Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naștere la
7 ani”18. Acestea se împart pe domenii de dezvoltare, primele două ocup ând un rol
important în dezvoltarea armonioasă a copilului. Acestea sunt: dezvoltarea fizicã,
sãnãtatea și igiena personalã și dezvoltarea socio -emoționalã.
În cadrul primului domeniu de dezvoltare19 se face referire atât la dezvoltarea
fizică a copilului (dezvoltarea motricității fine, grosiere, senzorio – motorie), cât și la

17https://www.crisana.ro/stiri/educa -ie-6/educatia -pentru -sanatate -icirc-n-scoala -rom-acirc -neasca -132061
.html
18 https://www.edu.ro/invatamant -prescolar
19 idem

15
dezvoltarea sănătății și igienei personale (promovarea sănătății și nutriției, promovarea
îngrijirii și igienei personale, promovarea practicilor privind securitatea personală)
În cadrul celui de -al doilea domeniu20 se face referire atât la dezvoltarea socială
(abilități de interac țiune cu adulții și cu copiii de vârstă apropiată, acceptarea și
respectarea diversității, dezvoltarea comportamentului prosocial) cât și la cea emoțională
(dezvoltarea conceptului de sine, a autocontrolului emoțional și a expresivității
emoționale ) a copi ilor.
Prin scrisoarea metodică21 pentru învățământul preșcolar 2014 – 2015 au fost
detaliate aceste domenii și subdomenii pentru a aprecia mai ușor progresul p reșcolarilor.
În societatea actuală, c opilul este centrat î n mijlocul educației. Se urmărește
deyv oltarea sa ca un întreg, urmărindu -se adatarea mai ușoară la cerințele actuale a
societății. De aceea, î n una din cărțile sale, Gheorghe Tomșa precizează că , conform
noului curriculum din 2008, „educația preșcolară urmărește atingerea mai multor
obiective ”22, printre car e și obiectivele psihomotorii și de educație armonioasă . Acestea
urmăresc sănătatea fizică și psihică a copiilor preșcolari .

20 idem
21 https://isj.educv.ro/sites/default/files/Scrisoare%20metodica%20%202014 -2015.pdf
22 Tomș a, Gh., – coord „Psihopedagogie preșcolară și școlară” – Ministerul Educației și Cercetării, pag 18

16
II.2 Caracteristicile conținuturilor educației pentru
sănătate la vârsta preșcolară

Curriculum pentru învățăm ântul preșcolar23, intrat în vigoare de la 01.09. 2008
este structurat în jurul a șase mari teme de studiu (Cine sunt, suntem?, Când, cum și de ce
se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cine și cum planifică/ organizează
o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?, Ce și cum vreau să fiu?) .
Domeniile specifice curriculumului pentru învățământ preșcolar sunt următoarele:
domeniul limbă și comunicare, domeniul om și societate, domeniul știință, domeniul
estetic și creativ, domeniul psihomotric.
Pedagogul Adina Glava susținea , în urma analizei de conținut a categoriei de
activitate „Educație pentru societate” faptul că preșcolarii trebuie să acumuleze
„cunoștințe referitoare la cunoașterea normelor de comportament necesare integrării în
viața socială: reguli de convieț uire în grup, de comportare civilizată, cunoașterea
normelor de securitate personală, reguli de igienă personală, regul i privind protecția vieții
proprii și a celor din jur, a mediului înconjurător”24.
Educația pentru sănătate este inclusă în cadrul domeniului om și societate. Având
în vedere faptul că s ănătatea reprezintă de fapt o bu nă funcționare fizică, psih ică și socială
a individului pen tru menținerea acesteia trebuie acționat pe toate cele trei planuri ale
acesteia .
Scopul educației pentru sănătate ca part e component a “noilor educații ” este acela
de a “forma și cultiva capacității de organizare rațională a vieții în condițiile rezolvării
unor probleme specifice (comportament adecvat din punct de vedere nut rițional, igienic,
sportiv, autodidact)”25 .
Menționăm în cele ce urmează obiectivele cadru și de referință ale educației
pentru sănătate în grădinița de copii.
 Obiectivele cadru26 ale educației pentru sănătate27:
 Cunoașterea organismului uman, a etapelor de creștere și dezvoltare a acestuia

23 http://edums.ro/invpresc/Curriculum -pentru -invatamantul -prescolar.pdf
24 Glava . A, Glava . C, „Introducere în Pedagogie Preșcolară” Editura Dacia, Cluj Napoc a, 2002, Pag 165
25 Rodica Br ănișteanu, ”Noile educații – un răspuns la problemele lumii contemporane”, în Revista
învățăm ântului preșcolar, anul V, nr 6 -2006, Ed George Tofan Suceava, pag. 29
26 http://edums.ro/invpresc/Curriculum -pentru -invatamantul -prescolar.pdf ,
27 Nichita Alice, Mitroi Mihaela, Educație pentru sănătate – îndrumător, ed Aramis , 2008, pag 15 -25

17
 Cultivarea interesului pentru sănătate și cunoașterea unor noțiunilor elementare
despre sănătate, boală
 Dezvoltarea deprinderilor igienico – sanitare necesare dezvoltării corespunzătoare
corpului uman
 Stimularea interesu lui pentru mișcare, a deprinderilor motrice de bază și aplicativ –
utilitare în vederea menținerii unui organism sănătos
 Educarea norm elor de comportare în societate , de interrelaționare pozitivă,
dezvolt ând comportamente prosociale, proactive
 Formarea unor atitudinii de protejare și ocrotire a mediului apropiat înconjurător .
 Obiectivele de referință28 ale educației pentru sănătate:
 Să identifice părțile principale ale corpului uman și rolul organelor de simț
 Să dobândească comportamente igienico – sanitare corespunzătoare
 Să diferențieze comportamentele sănătoase de comportamentele de risc
 Să cunoască importanța obiectelor de uz personal, identificându – le
 Să cunoască și să aplice reguli de igienă personală, de igienă a alimentelor
 Să recunoască importanța mișcării, muncii și odihnei pentru un organism sănătos
 Să fie capabil să execute deprinderile motrice de bază și aplicativ – utilitare,
utilizându – le în diferite contexte , pentru a răspunde la diferiți stimuli (situații )
 Să cunoască și să resp ecte norme de comportare civilizată precum și reguli de
securitate comportându – se adecvat în diferite contexte
 Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește ,
manifestând stări afective pozitive (prietenie, toleranță, armon ie, autocontrol) .
 Să aplice norme de comportare civilizată specifice protecției și ocrotirii mediului
înconjurător
Pentru a atinge aceste obiective este necesar ca activitățile desfășurate cu
preșcolarii să se proiecteze pe următoarele conținuturi :
 Corpul uman (principalele organe, rolul organelor de simț, igienă personală, obiecte
de toaletă, o biecte de îmbrăcăminte , modalități de menținerii a sănătății
organismului)
 Alimentație ( igiena alimentelor, alimente benefice pentru organism, alimente
dăună toare organismului, importanța apei pentru organismul uman, consumul zilnic
de fructe și legume)

28 http://edums.ro/invpresc/Curriculum -pentru -invatamantul -prescolar.pdf ,

18
 Muncă, odihnă, mișcare (importanța odihnirii organismului, dozarea
corespunzătoare a timpului, beneficiile mișcării)
 Sănătatea mediului înconjurător (îngrijire a și curățarea locului în care trăim)
 Plante medicinale benefice sănătății organismului (identificarea și utilizarea unor
plante medicinale cu efect benefic pentru sănătate)
 Consultul medical periodic (importanța consultului periodic, a consultului efectua t
de medicii specialiști)
Pornind de la aceste conținuturi și ținând cont de obiectivele specifice educației
pentru sănătate, cadrul didactic trebuie să găsească cele mai potrivite strategii didactice
pentru a atrage preșcolarii și pentru a – i forma în ad optarea unui stil de viață sănătos.

19
Capitolul III – Modalități de realizare a
educației pentru sănătate în cadrul
programului din învățământ preșcolar

În cadrul Curriculumu lui pentru Învățământul P reșcolar educația pentru sănătate
este inclusă în cadrul Domeniului Om și Societate, însă apar câteva elemente ale acest eia
și în cadrul celorlalte domenii.
Educația pentru sănătate se află în strânsă legătură cu alte noi educații, cum ar fi :
 Educația ecologică , pentru a igieniza și î ngriji mediul în care trăim
 Educația pentru pace și cooperare , pentru a se forma atitudini prosociale
corespunzătoare
 Educația nutrițională, pentru a învăța un comportament nutrițional variat și sănătos
 Educaț ia pentru timpul liber, pentru a educa petrecerea timpului l iber î ntr-un mod
adecvat.
Din păcate însă, activitățile desfășurate în cadrul acestor domenii sunt insuficiente
pentru a implementa un stil de viață sănătos copiilor preșcolari. Chiar dacă activit ățile
desfășurate de educatoare sunt interesante și atractive pentru preșcolari, acestea pot fi cu
ușurință uitate. Este necesar ca zilnic să se repete unele acțiuni pentru a putea deveni în
timp rutine. Pentru ca acet lucru să fie un succes, trebuie să se implice mai mulți factori,
familia ocupând unul din rolurile principale . Aceasta este un adevărat stâlp în educarea și
menținerea comportamentelor și deprinderilor adecvate unui stil de viață sănătos. Astfel,
educația pentru sănătate va ocupa un rol impor tant în viață, adoptându – se treptat stilul
corespuzător.
Educația pentru sănătate ca parte componentă a „Noilor educații” poate fi cuprinsă
în curriculum obligatoriu, în curriculum la decizia școlii (opționale) sau în cadrul unor
activități nonformale.
Astfel, pe lângă activitățile desfășurate în cadul programului instructiv – educativ
(în cadrul cărora se utilizează diverse metode și procedee pentru a atrage interesul
preșcolarilor) se pot implementa diverse opționale legate de sănătate, proiecte sau
programe educaționale, activități educative și extracurriculare, acțiuni desfășurate în
parteneriat cu familia sau cu alte instituții.

20
III.1 . Modalități de integrare a educației pentru
sănătate în procesul instructiv – educativ din grădiniță

Educația p entru sănătate poate fi integrată în cadrul procesului instructiv –
educativ prin mai mul te modalități , în funcție de creativitatea și tactul pedagogic de care
dă dovadă cadrul didactic. „Un copil învață mult prin intermediul situațiilor de joc variate
și stimulatoare.” 29. Așadar, trebuie să avem în vedere ca jocul să fie principala activitate
a preșcolarilo r, deoarece doar așa se pot dezvolta corespunzător.
„În copilăria mică și mijlocie jocul constituie tipul fundamental de activitate, adică
forma de activitate care susține în cel mai înalt grad dezvoltarea psihică, prin antrenarea
psihomotorie, senzorială, intelectuală și afectivă.” 30
Câteva dintre cele mai cunoscute modalități de realizare a educației pentru
sănătate în cadrul învățământului preșcolar ar fi următoarele :

 Prin integrarea activităților de educație pentru sănătate din cadrul curriculum nucleu :
 Activități din cadrul domeniului om și societate (educație pentru sănătate) – DOS :
o Jocul didactic reprezintă o îmbinare între ludic și asimilarea de cunostinte cu
scopul de a realiza sarcina didactică propusă.
o Observația este o „modalitate organizată de relaționare directă cu realitatea,
fiind o metodă intuitivă. Se dezvoltă deprinderi și capacității de analiză, de
abstractizare, de investigare, de sinteză, de generalizare, exersându – se
spiritul de observație, a dorinței de cunoaștere, a curiozității. ”31
 Activități din cadrul domeniului om și societate (activități practice) – DOS :
o Colajul reprezintă u n procedeu de lipire pe o suprafață limitată a unor
elemente date, obținând un efect de ansamblu estetic.
o Activitatea practic – gospodărească este o modalitate prin care preșcolarii
învață practic unele d eprinderi de bază, gospodărești cum ar fi ordinea,

29 Schulman Kolumbus Elinor , Tit. orig. (eng) : „ls It tomorrow yet ? : handbook educators of the very
young”, traducere și adaptare: Magdalena Dumitrana – „DIDACTICĂ PREȘCOLARĂ” editura V&.l
lNTEGRAL, București, l998
30 Glava .A, Glava .C, „Introducere în Pedagogie Preșcolară” ed. Dacia, Cluj Napoca 2002, Pag 190
31 Colceriu Laura, “Metodica predării activității instructiv – educative în grădinițe ”, 2010, pag 59

21
curățenia, nutriția , dezvoltându – se deprinderi și capacități ce ajută la formarea
viitorului adult.
 Activități din cadrul domeniului știință (cunoașterea mediului) – DS:
o Lectura după imagini este o activitate ce presupune observarea dirijată a
materialului intuitiv (acesta trebuie să fie legat de aspecte ale realități) și
dezvoltarea capacităților de receptare – exprimare a mesajelor.
o Povestirea reprezintă o activitate prin care se stimulează imaginația și se
exersează capacitatea de comunicare.
o Experimentul constă în „provocarea intenționată a unui fenom en pentru
studierea acestui a și reprezintă o formă de cercetare prin care preșcolarii pot
observa și descoperi mai ușor aspecte din viața cot idiană. ”32
 Activități din cadrul domeniului știință (activități matematice) – DS:
o Jocul exercițiu reprezintă, de fapt, un antrenament prin care se exersează
deprinderi, analizatori, limbajul, atenția.
o Jocul logic reprezintă o modalitate de comparare, clasificare, descriere a
obiectelor după un criteriu dat și apoi explicarea acțiunile făcute
 Activități din cadrul domeniului estetic și creativ (educație muzicală) – DEC :
o Învățare a unor cântece este cea mai ușoară cale prin care preșcolarii își pot
forma sau dezvolta comporta mente, capacități , deprinderi specifice unui stil de
viață sănătos.
o Audiția reprezintă o modalitate de formare de deprinderi și capacități cu
ajutorul muzicii (deprinderea de a asculta, capacitatea de a se concentra la u n
stimul auditiv). Se dezvoltă astfel capacitatea intelectuală, memoria voluntară,
îmbogățindu – se experiența copiilor.
o Jocul muzical este o “modalitate de dezvoltare a simțului ritmic ș i melodic, a
auzului muzical si a vocii copiilor, a intere sului pentru muzică, executând și
improvizând diferite miș cări în funcție de ritmul muzicii.”33
 Activități din cadrul domeniului estetic și creati v (educație artistico – plastică )-DEC :
o Desen ul este o modalitate de exprimare a sentimentelor, a gândurilor, a
percepțiilor și are ca scop dezvolta rea gustului pentru frumos, pentru artă,
dezvoltând astfel o personalitate complexă .

32 „Ghid de intervenție”, Grant norvegian 2009 – 2014, pag 45
33https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/arhiva/numarul -1-2011/item/40 -mijloace –
f%C4%83r%C4%83 -de-care-nu-ar-exista -educa%C8%9Bia -muzical%C4%83

22
o Pictura este o modalitate prin care se însușesc noi deprinderi de lucru,
capacităț i de exprimare, se stimulează expresivitatea și creat ivitatea
preșcolarilor, realizându – se coresponde nțe între elemente de limbaj plastic ș i
mediul înconjurător.
o Modelaj ul reprezintă un important mijloc de realizare a activităților artistico –
plastice, ce contribuie la dezvoltarea unor deprinderi, la dezvoltarea psihică a
copilului, exersând atenția, operații ale gândirii, spiritul de o bservație,
imaginația.
 Activități din cadrul domeniului limbă și comunicare (educa rea limbajului )- DLC:
o Memorizare a este a activitate ce constă în înregistra rea și reținerea unor
informații din lumea înconjurătoare și are ca scop dezvoltarea gândirii logice,
a atenției și a puterii de concentrare, a auzului fonematic al copiilor.
o Convorbire a este o activitate complexă de evaluare a limbajului cu scopul
exersării unor deprinderi de comportare civilizată în colectiv, formându – se
diverse calități morale (politețe, stăpânire de sine, curaj, cooperare, prietenie)
o Povestire a creată este o activit ate ce contribuie la dezvoltarea gândirii și a
imaginației, la dezvoltarea unui limbaj corect, fluent, expresiv.
 Activități din cadrul domeniului psiho – motric (educație fizică) – DPM :
o Traseu l aplicativ repre zintă o consolidare a acțiunilor motrice învățate și este
format din una sau două deprinderi utilitar – aplicativ e combinate cu exerciții
de alergare și săritur ă.34
o Gimnast ica ritmică este, de fapt, un procedu tehnic ce aparține următoarelor
grupe : balansări de brațe și trunchi, variații de pași, învâ rtiri, sărituri, exerciții
cu mânuirea obiectelo r portative .35
 Activități liber- alese (ALA) :
o Joc de rol este o „metodă prin care se stimulează funcții, relații, activități,
urmărindu – se astfel formarea rapidă și corectă a convingerilor, atitudinilor,
comportamentelor la preșcolari.”36
o Jocul senzorial reprezintă o modalitate de antrenare a analizatorilor, având ca
scop deyvoltarea văzului, auzului, simțul tactil, mirosului și a simțului
orientării.

34 Dragomir, Petrică,” Educație psihomotorie și didactica educației psihomotorii”, 2007, pag. 91
35 Ibidem, pag. 113
36 „Ghid de intervenție”, Grant norvegian 2009 – 2014, pag 49

23
o Jocul de constructie reprezintă manipularea unor materiale de construcție
(cuburi, rotodiscuri, material din natură și lego), dezvoltând astfel unele
deprinderi motrice și creativitatea preșcolarilor.
o Jocul de masă constituie un material important care pregăte ște copiii în
însușirea citit – scrisului, reușind prin intermediul ilustrați ilor să recunoască, să
denumească, să clasifice să ordoneze diferite obiecte .
o Jocul de mișcare este legat de dinamism ul caracteristic preșcolarilor și are ca
scop exersarea unor deprinderi motrice, colaborarea și interacțiunea dintre
preșcolari.
o Șezători le sunt reuniuni cu caracter cultural – educativ și reprezintă un mijloc
complex de educaț ie, familiariz ând copiii cu elemente de folclor, dezvoltând
dragostea pentru tradițiile populare, gustul pentru frumos, pentru armonie,
cultivând răbdarea, stăpânirea de sine, spiritul de echipă.37
o Concursuri le sunt o modalitate de evaluare și de consolidare a cunoștințelor ,
a informațiilor cunoscute de preșcolari dintr – un anumit domeniu.
o Serbări le reprezintă modalități de realizare a activităților din grădiniță.
Acestea imbină înclinațiile artistice (prin recitarea poeziilor și interpretarea
cântecelor) și motrice (prin executarea unor mișcări de dans ), stimulând
atenția și memoria preșcolarilor.
 Activități de dezvoltare personală (ADP) :
o Teatru de păpuși este o modalitate prin care se pot însuși cuno ștințe sau
comportamente corespunzătoare , respectând normele de comportare civilizată.
o Gimnastica de înviorare , este o modalitate de îmbinare a unor exerciții
motrice simple având ca scop antrenarea tuturor mușchilor .
 Alte activități :
o Monitorizarea comportamentelor preșcolarilor se poate desfășura sub
forma unei competiții, având un scop precis și bine stabilit.
o Studii le de caz sunt modalit ăți prin care se pot observa, înțelege, interpreta,
soluț iona o situație reală dată38, în cazul preșcolarilor desfășur ându – se în
colaborare cu părinții.

37 Șărămăt, Maria, „Rolul și importanța șezătorilor în viața copiilor”, referat, 2006
38 „Ghid de intervenție pentru aliment ația sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli”, Grant norvegian
2009 – 2014, Pag 47

24
 Prin activități desfășurate în cadrul curriculumului la decizia grădiniței :
 Opționalele sunt noi discipline ce aprofundează subiecte ce au un rol important în
viața copilului în urma identificării interesului acestora .

 Prin implementarea unor acțiuni la nivel de instituție :
 Proiecte educaționale constă într – un set de activități planificate , controlate, care
urmăresc realizarea unui scop bine definit, într – un cadru și o perioadă de timp bine
definite.39
 Programe educaționale sunt „un set de acti vități sau de proiecte orientate spre un
obiectiv în care resursele umane, materiale și financiare sunt coerent organizate pentru
a produce servicii sau schimbări ale mediului ca răspuns la anumite nevoi ”40
 Parteneriate le presupun implic area unor instituții în desfășurarea unor
activităților specifice și participarea activă a acestora la realizarea unor acțiuni
comune bazate pe schimbul de propuneri și idei.
 Campanii le sunt acțiuni de promovare a unui concept, a unei noțiuni importante
ce are ca scop promovarea unui anumit subiect.

 Prin desfășurarea unor ac tivități educative, extracurriculare :
 Vizite le, mai ales cele desfășurate în cabinete medicale, pot familiariza preșcolarii
cu locurile special amenajate, iar aceștia pot observa direct ceea ce se întâmplă în
aceste cabinete.
 Excursii le, drumeții le, plimbări le reprezintă o modalitate deosebită prin care
preșcolarii pot observa independent sau dirijat deprinderi, capacități, comportamente
specifice sănătății.

Toate acestea desfășurate în cadrul perioadei preșcolarității pot avea un real suces în
adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, treptat, copiii pot fi îndreptați în dezvoltarea
unor deprinderi corespunzătoare și modelați adecvat pentru un individ de mâine mai
pregătit pentru a înfrunta schimbările din jur.

39 Goman Claudia,” Rolul proiectelor educative extracurriculare în formarea personalității elevului”, referat
40 https ://scoalagrigoreantipa.ro>files>referat_pp

25
III. 2. Exemple concrete de realizare a educației
educației pentru sănătate în cadrul activităților
instructiv – educative din grădiniță

În cadrul procesului instructiv – educativ se pot desfășur a diverse activități în care
să se regăsească elemente ale educației pentru sănătate . Am exemplificat în cele ce
urmează câteva dintre cele mai cunoscute modalități de realizare a educației pentru
sănătate în cadrul activităților instructiv – educative din grădiniță.

 Activități de educație pentru sănătate din cadrul curriculumului nucleu:
 DOS – educație pentru sănătate – „Roata curățeniei ”- joc didactic
Scop : Consolidarea cunoștințelor despre obiecte de igienă personală, reguli de îngrijire a
corpului , exersând deprinderi formate.
Descriere: Se va atinge cu baghet a un copil. Acesta va ieși în față și se va învârti roata
curățeniei. Se va opri în dreptul unui obiect de igienă personal ă. Se va numi obiectul, ce
se poate face cu el și se va imi ta acțiunea desfășurată. Se va aplauda răspunsul corect.

 DOS – activități practice – „Fructe sănătoase ”- confecționare
Scop: Dezvoltarea cunoștințelor despre importanța consumului de fructe realizând
lucrarea practică propusă.
Descriere: Se va discuta despre importanța consumului de fructe proaspete. Se v or
expli ca tehnic ile de lucru și se vor confecționa fructele din materialele puse la dispoziție.
În momentul în care se va amenaja expoziția , se va discuta despre cum se pot consuma
fructele și regulil e de i gienă afere nte.

 DS- cunoașterea mediului – „Mediul curat înseamnă sănătate ”-lectură după imagini
Scop: Formarea cunoștințelor despre mediul înconjurător repetând reguli de ecologizare
și îngrijire a acestuia
Descriere: Se prezintă pe rând imaginile și se adresează întrebări ajutătoare, începând
din planul apropiat spre cel depărtat. Se va scoate în evidență importanța îngrijirii și
menținerii unui mediu sănătos.

26
 DS- activități matematice – „Cu alimente sănătoase ne jucăm ”- joc exercițiu
Scop: Consolidarea cunoștințelor referitoare la alimentația sănătoasă exersând capacități
matematice de grupare după criterii date.
Descriere: Pe o măsuță se vor așeza jetoane reprezentând diverse alimente. Se va alege un
jeton, se va denumi alimentul de pe el și se va grupa după culoare. C ând se vor a șeza
toate jetoanele , se vor ordona elementel e mulțimilor în ordine crescăt oare, se vor num ăra
fructele și se va ase za cifra corespun zătoare sub fiecare mulțime.

 DEC – educație muzicală – „Părțile corpului ”- învățare cântec
Scop: Formarea deprinderii de a intona corect, expresiv și mogen cântecul, antrenând
cunoștințe despre părțile componente ale corpul omenesc.
Descriere: Se va asculta prima dată cântecul, se vor recunoaște părțile corpului prezentate
în el și se vor indica . Se vor învăța versurile cântecului, arătându – le treptat în timp ce
cântă.

 DEC – educ ație artistico – plastică – „O zi din viață Cumințicăi ”- pictură în contur
Scop : Formarea unor deprinderi artistico – plastice exersând cunoștințe referitoare la
muncă, odihnă, mișcare
Descriere: Se vor recunoaște acțiunile prezentate în imagini (fata care muncește, care se
odihnește, care face sport). Se vo r purta discuții referitoa re la importanța muncii,
odihnirii și mișcării pentru o viață sănătoasă. Se vor picta imaginile în culorile preferate
de copii.

 DLC – educarea limbajului – „Pisicuța ”- memorizare
Scop: Formarea limbajului oral corect din punct de vedere gramatical exersând cunoștințe
referitoare la corpul omenesc
Descriere: Se vor discuta regulile de îngrijire a corpului omenesc, se vor mima acțiunile
enumerate. Se va memora poezia pe tablouri, imitând aciunile specificate în aceasta.

 DPM- educație fizică – „Prin pădure la plimbare ”- traseu aplicativ
Scop: Formarea deprinderilor de executare corectă a exercițiilor care compun complexul
de dezvoltare fizică

27
Descriere: În timpul plimbării imaginare prin pădure, preșcolarii se vor adapta situațiilor
care apar treptat. Astfel, se va sări peste obstacol e, se va alerga printre acestea și se va
arunca la țintă. Se vor face exerciții de respirație, menționându – se importanța mișcării
pentru sănătate.

 ALA 1- Centrul „Joc de rol ”- „Copilul politicos la magazin ”- joc de rol
Descriere: Cu ajutorul materialelor puse la dispoziție ( casă de marcat, bani, produse de
jucărie ), se va desfășura jocul de rol insistându – se pe cunoașterea și respectarea normelor
de comportare civilizată într -un magazin.

 ADP – „La plimbare prin grădină ”- gimnas tica de înviorare
Descriere: Se va realiza o plimbare printre florile din grădină (mers normal). Se va saluta
cerul , pământul, vântul : (capul pe spate și brațele deschise în sus, brațele în jos și capul
aplecat, imitarea vântului prin mișcarea brațelor). Se văd păsărelele ce își întind aripile și
apoi îți iau zborul (îndoiri și întinderi ale membrelor superioare , brațele lateral, imită
zborul păsărelelor ). Se plimbă c a piticii și apoi intră pe mica portiță (mers ghemuit , mers
aplecat cu mâinile pe genunchi). Se culeg câteva flori pe care le m irosim (îndoiri ale
genunchilor și întinderi, exercițiu de respirație) . Se va sări peste o piatră ce este pe cărare
și se va ieși grăbit din grădina cu flori (săritură într -un picior, mers normal, alergare
ușoar ă). Se miroase buchetul de flori cules (exercițiu de respirație).

 Monitorizarea unor comportamente ale preșcolarilor –„Săptămâna legumelor”
Descriere: Această monitorizare se va realiza în parteneriat cu familia. Se va realiza un
tabel pentru fiecare copil în parte. Se va înregistra în acesta numărul de legume pe care
copilul le -a consumat în fiecare zi timp de o săpt ămână. La sf ârșitul săptămânii, copil ul
care a consumat cele mai multe legume va fi recompensat.

 Activități din cadrul curriculumului la decizia grădiniței:
 Opționale
Descriere: Se va utiliza un opțional (de exemplu ” Sănătate de la toate”, organizat la
nivelul mai multor arii curriculare) în cadrul căruia în fiecare săptă mână, timp de o oră se
vor desfășura diferite teme prin care preșcolarii pot înțelege mai ușor ce înseamnă de fapt,
sănătatea.

28
 Acțiuni implemenate la nivel de instituție:
 Parteneriate educaționale
Descriere: Se pot încheia parteneriate educaționale cu diferite instituții ce pot ajuta
aprofundarea cunoștințelor d in anumite domenii, cum ar fi cele încheiate cu cabinete
stomatologice, oftalmologice , nutriționale, cluburi sportive.

 Campanii
Descriere: Se pot desfășura campa nii le nivel instituțional, cum ar fi campania „Noi bem
apă, nu suc! ”, „Fructe sănătoase”, urmate de recompensarea preșcolarilor pentru
retultatele obținute.

 Activități educative, extracurriculare:
 Vizite
Descriere: Se pot realiza vizite la cabinete medicale, unde preșcolarii se pot familiariza cu
locuri special amenajate și ustensile diferite folosite la îngrijirea sănătății

 Drumeții
Descriere: Se pot face drumeții pentru a recunoaște și observa plantele medicinale, pentru
a le aduna și a întocmi ierbare.

Toate aces te acțiuni desfășurate în cadrul activităților din grădinițe pot influența
pozitiv dezvoltarea copiilor

29
Capitolul IV – Demersuri investigative în
învățământul preșcolar cu privire la educația
pentru sănătate

Problemat ica lumii contemporane a adus în cadrul educaț iei noi obiective și
conținuturi ce aduce capacitatea de a contribui la construirea viitorului individ, capabil să
se adapteze mai ușor la schimbările ce intervin în mediul din jur și implicit la crearea unei
socie tăți mai bune.
Una din cele mai importante problematici este s ănătatea , care este un lucru de preț
pe care ori ce om și -l dorește. Iar un stil de viață sănătos înseamnă îmbinarea mai mul tor
factori , cum ar fi : alimentația echilibrată, practicarea exercițiului fizic, sănătatea corpului
uman , respectarea orelor de odihnă și de muncă, cunoașterea și aplicarea normelor de
igienă și de comportare civilizată . Acestea îi da u copilului în timp siguranță , încredere,
chiar independență.
Preșcolarii trebuie să înțeleagă î ncă de mici că sănătatea reprezintă un mod de
viață echilibrat, formându – și preferințele alimentare și un program echilibrat de odihnă și
de muncă , dezvoltând abilități motrice corespunzătoare și atitudini sănătoase , aplicâ nd
norme de igienă și de comportare civilizată. Acestea sunt comportamente ce trebuie
promovate deoarece îi ajută să crească și să se dezvolte frumos, armonios și să rămână
sănătoși pe tot parcursul vieții . Copiii își pot forma astfel un stil de viață sănătos,
dezvoltând comportamentele bune și sănătoase.
Este esențial ca preșcolarii să trăiască experiențe plăcute de timpuriu pentru a învăț a cum
să trăiasc ă sănătos , deoarece așa se pun bazele obișnuințelor ce vor fi consolidate pe
parcursul vieții lor și implicit a stilului de viață ce va fi treptat adoptat.
Această temă a fost aleasă din dorința de a aduce un plus de cunoștințe referitoare
la educația pentru sănătate pentru a forma o conduită corectă și responsabilă față de
sănătatea noastră și a celor din jur.

30
IV.1. Studiul 1 : Modalitățile de realizare a educației
pentru sănătate în învățământul preșcol ar prin
instituirea unui proiect educațional de educație pentru
sănătate (cercetare formativ – ameliorativă )

IV.1.1. Metodologia cercetării
1. Scopul cercetării : Investigarea impactul ui unor modalități de realizare a educației
pentru sănătate ca parte componentă a “noilor educații ” în rândul preșcolarilor .

2. Obiectivele cercetării :
 Identificar ea unor modalități de realizare a educației pentru sănătate eficiente în
cadrul unui proiect educațional
 Influența derulării proiectului educațional asupra performanțelor preșcolarilor

3. Ipoteza cercetării: Dacă se desfășoară la grupă un proiect educațional ce vizează
diverse modalități de realizare a educației pentru sănătate, atunci preșcolarii vor adopta
mai ușor un stil de viață sănătos și echilibrat.

4. Ipoteze de lucru:
 Există o relație strânsă între modalitățile de realizare a educației pentru sănătate în
grădiniță și progresul înregistrat de preșcolari.
 Există diverse modalități de realizare a educației pentru sănătate ce au un impact
mare și deosebit în rândul preșcolarilor.
 Există o strânsă legătură între activitățile sanitare desfășurate în grădință și
continuitatea acestor a în viața de zi cu zi a preșcola rilor.

5. Descrierea eșantionului:
 Grupa experimentală: grupa mică „Ursuleții ”, de la GPP „Albinuța” Suceava cu
un colectiv de 28 preșcolari dintre care 10 băieți și 18 fete, cu vârste cuprinse între
3- 4 ani.

31
 Grupa martor: grupa mi că ”Fluturaș ii” de la GPN „Piticot” , cu un colectiv de 27
preșcolari dintre care 12 băieți și 15 fete, cu vârste cuprinse între 3 – 4 ani.
Ambele grupe sunt destul de echilibrate în ceea ce privește numă rul de fet e și cel de
băieți. În ceea ce privețte vârsta copiilor, grupele sunt omogene. Prezența a fost de 85 -90
% zilnic, absențele fiind doar din motive obiective (probleme de sănă tate).

6. Desfășurarea cercetării:
 Faza de evaluare inițială: 03 – 07 octombrie 2016
 Faza de lucru: 10 octombrie 2016 – 09 iunie 2017
 Faza de evaluare finală: 12 iunie – 16 iunie 2017

7. Metode de colectare a datelor:
 Aplicarea unor teste, observări directe, c onvorbiri , studierea documentelor școlare

IV.1.2. Desfășurarea propriu – zisă a cercetării
1. Faza de evaluare iniți ală
Prima etapă a cercetării a avut un rol constatator. Aceasta s -a desfășurat prin aplicarea
unui test (Anex a 1), prin observa rea directă a preșcolarilor, prin convorbiri, interviuri și
prin studierea documentelor școlare (fișă de progres, observatorul grupei, evaluarea
inițială a pre școlarilor)
Testul aplicat vizează :
 Recunoașterea obiectelor de igienă personal: pasta de dinti, pieptene
 Recunoașterea unor organe de simț : nas
 Recunoașterea stării de bine,de sănătate
S-a interpretat apoi testul dat și s-au completat diverse documente școlare (fișe de
progres, Observatorul grupei, fișe de consemnare)

2. Faza de lucru
Această etapă a fost de intervenție ameliorativă cu valori formative. S-au derulat
activități specifice educației pentru sănătate în cadrul proiect ului educațional județean
”Sport, apă mâncare sănătoasă – cheia pentru o viață frumoasă” desfășurat în cadr ul

32
Programului jude țean de adaptare a educa ției timpurii la problematica lumii
contemporane ”Noile educa ții” (Anexa 2).
În cadrul acestei etape s -au desfășurat activități de educație pentru sănătate menite să
ajute copiii să dobândească noi cunoștințe ș i deprinderi referitoar e la adoptarea unui stil
de viaț ă sănătos, pentru o dezvoltare armonioasă .
Scopul proiectului educațional desfăș urat a fost formarea unei atitud ini pozitive față
de sănătate, ș i adoptarea unui stil de viață sănătos prin dezvoltarea corect ă a
comportamentelor sănătoase ș i dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor prin derularea unor
activit ăți specifice educației pentru sănătate.
Astfel, s -au implementat pe tot parcursul desfășurării proiectului următoarele
activități: un program de mișcare zilnică susținută zilnică (dans, activități sportive,
gimnastică) , consumul zilnic de apă , legume, fructe și un mic dejun sănătos, activităț i de
monitorizare a comportamentului zilnic/săptămânal în care au fost implicați și părinții .
Lunar, au fost desfășurate diferite activități de educaț ie pentru sănătate:
 Luna octombrie: ”Ziua Alimentaț iei sănătoase ”(16.10) – împărțirea unor flayere
– s-a mediatizat în rândul copiilor și părinților importanța unei alimentaț ii
sănătoase. (anexa 3.a)
 Luna noiembrie: “Noi bem apă, nu suc!” – săptămâna fără sucuri – campanie la
nivel de unitate . Această activitate s -a desfăș urat cu scopul adoptării de către
preșcolari a unui stil de viață sănătos prin consumul zilnic de apă în detrimentul
băuturilor dulci .(anexa 3.b)
 Luna decembrie: „Stil de viaț ă sănătos” – concurs de desene , afișe ș i reclame .
Activitatea a avut drept scop organizarea unei expoziții – concurs cu lucrări
artistico – plastice ale copiilor în vederea promovării în rândul preșcolarilor și a
părinților acesto ra a unui stil de viață sănătos .(anexa 3.c)
 Luna ianuarie: „ABC -ul sănătăț ii” – confecț ionare carte . S-a confecționat o carte
a sănătății prin care preșcolarii au putut invăț a ce este sănătatea și cum se poate
menț ine aceasta .. (anexa 3.d)
 Luna februarie : ”Mâncăm sănătos, creș tem frumos” – confecționare măș ti. S-au
confecționat măști din siluete de fructe și legume, exprimând importanța
consumului de fructe pentru un stil de viață sănătos .(anexa 3.e)

33
 Luna martie: ”Mic dejun delicios” -realizarea unor sandvișuri împreună cu
părinț ii. Împreună cu părinții, copiii au realizat sandviș uri în vederea implemenării
în rândul preșcolarilor a consumului regulat al micului dejun sănătos .(anexa 3.f)
 Luna aprilie: ”Sănătatea e de preț !” -vizită cabinet medical . În cadrul acestei
activități preș colarii s -au familiarizat cu un cabinet medical în vederea menținerii
sănătății organismului prin consultul medical periodic.(anexa 3.g)
 Luna mai: ”Crosul sănătăț ii” – activităț i sportive . Prin desfășurarea acestei
activităț i s-a urmărit stimularea interesului pentru mișcare, ca mo dalitate de
menținere a sănătății, educând totodată sociabilitatea, colaborarea și spiritul de
echipă .(anexa 3.h)
 Luna iunie : ”Joacă și miș care” -activităț i sportive, distractive . S-a urmărit
implicarea copiilor în diverse jocuri sportive, distractive în aer liber .(anexa 3.i)

În luna februarie , în perioada evaluării sumative , au fost aplicate la ambele grupe teste
de evaluare (anexa 4) . Pe lângă acesta , a fost implementat în rândul copiilor un program
zilnic de 30 minute de mișcare (dans, gimnastică de înviorare), consumul zilnic de apă și
fructe ca desert, un mic dejun sănătos precum și sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor
cu fructe în loc de dulciuri.

3. Faza de evaluare finală
Această e tapă a cercetării a coincis cu perioada de evaluare finală. În cadrul
acestei etape au fost aplicate utilizate diferite instrumente de evaluare cum ar fi: probe
orale, scrise (fișe de lucru), au fost studiate portofoliile copiilor, s -au înregistra t datele
obținute în „Observatorul grupei ” și în fișele de progres ale copiilor și s -au centralizat
datele obținute .
Pentru ca datele observate să fie relevante, am aplicat atât la grupa experiment
cât și la grupa martor un test de evaluare (anexa 5)
Testul aplicat vizează :
 Recunoașterea alimentelor dăunătoare organismului (2pct)
 Recunoașterea obiectelor de igienă personal ă(1,5 pct)
 Recunoașterea masinilor pentru situații de urgență .(2 pct)
 Recunoașterea comportamentelor nesănătoase (1,5 pct)
 Recunoașterea comportamentelor corespunz ătoare (2 pct)

34
IV.1.3. Prezentarea rezultatelor cercetării
Măsurarea , prelucrarea matematică și prezentarea datelor cercetării

1. Faza de evaluare inițială
Prima etapă a cercetării s -a desfășurat prin aplicarea testului, prin observarea directă a
preșcolarilor, prin convorbiri, interviuri și prin studierea documentelor școlare (fișă de
progres, observatorul grupei, evaluarea inițială a preșcolarilor)
Interpretarea testului aplicat:
 Recunoașterea obiectelor de igienă personal: pasta de dinti, pieptene
Grupa experiment : 8 copii au încercuit pasta de dinți și pieptenele, 9 copii au încercuit
doar pasta, 5 copii au încercuit doar pieptenele, 6 copii au încercuit alte obiecte
Grupa martor: 10 copii au încercuit pasta de dinți și pieptenele, 7 copii au încercuit doar
pasta, 7 copii au încercuit doar pieptenele, 3 copii au încercuit alte obiecte
 Recunoașterea unor organe de simț : nas
Grupa experiment : 20 copii au recunoscut nasul , 8 copii au indicat alte organe de simț
Grupa martor: 13 copii au recunoscut nasul , 14 copii au indicat alte organe de simț
 Recunoașterea stării de bine,de sănătate
Grupa experiment : 15 copii au indicat copilul care e vesel, 13 copii au indicat copilul
care stă în pat
Grupa martor: 18 copii au indicat copilul care e vesel, 9 copii au indicat cop ilul care stă
în pat

Tabel 1. Rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul p rimul ui test
Răspuns corect Răspuns parțial Răspuns greșit
Grupa experimentală Proba 1 8 (28,57%) 14 (50%) 6 (21,42%)
Proba 2 20 (71,42%) 0 8 (28,57%)
Proba 3 15 (53,57%) 0 13 (46,42%)
Media grupei 43 (51,18%) 14 (50%) 27 (32,13%)
Grupa martor Proba 1 10 (37,03%) 14 (51,85%) 3 (11,11%)
Proba 2 13 (48,14%) 0 14 (51,85%)
Proba 3 18 (66,66%) 0 19 (70,37%)
Media grupei 41(50,61%) 14 (51,85%) 36 (44,44%)

35
0510152025
Proba 1 proba 2 proba 3Raspuns corect
Raspuns partial
Raspuns gresit
Grupa experiment
CA
CD
NS
Grupa martor
CA
CD
NS

Figură 1 Digrama cu rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul p rimul ui test

Însumând rezultatele obținute de copii , putem întocmi următorul tabel:
Tabel 2. Rezultatele obținute la primul test
CA
CD
NS
Grupa experiment 15 7 6
Grupa martor 13 5 9

Figură 2. Digrama comparativă referitoare la rezultatele primului test
După cum se poate observa, la prima probă de recunoaștere a obiectelor de igienă
personală cei mai mulți copii au dat un răspuns parțial corect (50%) . La celelalte două
probe, mai mulți copii au raspuns corect (P2 – 71,42%, P3 – 53,57%).

36
În urma observării directe a copiilor și după studierea docum entelor școlare
întocmite, s -a constatat faptul că unii copii nu aplică reguli de igienă personală (nu se
spală pe mâini înainte de masă, nu pun mâna la gură când strănută sau tușesc), nu cunosc
importanța unei alimentații sănătoase și nu recunosc alimente le ce pot menține sănătatea,
o parte din copii recunosc organe de simț, părți ale corpului uman și unele obiecte de uz
personal.

2. Faza de lucru
În această etapă s -au desfășurat activitățile cadrul proiectului educațional județean
”Sport, apă mâncare sănătoasă – cheia pentru o viață frumoasă” desfășurat în cadrul
Programului jude țean de adaptare a educa ției timpurii la problematica lumii
contemporane ”Noile educa ții”. Conform calendarului s -au desfășurat următoarele
activități:
 Luna octombrie: ”Ziua Alimentației sănătoase”(16.10) – împărțirea unor flayere
 Luna noiembrie: “Noi bem apă, nu suc!” – săptămâna fără sucuri – campanie la
nivel de unitate
 Luna decembrie: „Stil de viață sănătos” – concurs de desene, afișe și reclame.
Luna ianuarie: „ABC -ul sănătății” – confecționare carte
 Luna februarie : ”Mâncăm sănătos, creștem frumos” – confecționare măști.
În urma studierii documentelor întocmite, constatat următoarele : copiii au recunoscut
alimentele care mențin sănătatea (harbuz, măr, morcov) (20 copii), au făcut bulinuță lângă
sticla cu apă (25 copii) și au tăiat cu o linie imaginea în care copilul se uită la televizor
(24 copii).

Tabel 3. Rezultatele obținute la al doilea test
Răspuns corect Răspuns parțial Răspuns greșit
Proba 1 20(71,42%) 8(28,57%) 0
Proba 2 25(89,28%) 3(10,71%) 0
Proba 3 24(85,71%) 4(14,28%) 0
Media Grupei 82.13% 17,85% 0%

37

Test initial Test sumativ
Răspuns greșit
Răspuns parțial
Răspuns corect

Figură 3. Digrama cu rezultatele obținute la testul sumativ
Pe lângă testul dat preșcolarilor, a fost implementat un program zilnic de 30 minute de
mișcare (dans, gimnastică de înviorare), consumul zilnic de apă și fructe ca desert, un mic
dejun sănătos precum și sărbătorirea zilelor de naștere ale copiilor cu fructe în loc de
dulciuri.
Tabel 4. Evoluția copiilor în primul semestru

Figură 4. Digrama cu evoluția copiilor în primul semestru
Se observă o îmbunătățire a rezultatelor obținute în primul semestru de
desfășurare a proiectului educațional desfășurat în ceea ce privește importanța sănătății,
mișcării, consumului de alimente ce pot menține sănătatea. Astfel, dacă la primul test
aplic at au răspuns corect 51,18% din preșcolari, la cel sumativ răspunsurile corecte date
de aceștia au fost de 82.13%. Numărul copiilor care au răspuns parțial corect a scăzut de Răspuns corect Răspuns parțial Răspuns greșit
Test initial 51,18% 50% 32,13%
Test sumativ 82.13% 17,85% 0%
0510152025
Proba 1 Proba 2 Proba 3Răspuns corect
Răspuns parțial
Răspuns greșit

38
la 50% la 17,85%, iar dacă la primul test au existat copii care au avut răspu nsuri greșite
(32,13%), la cel de -al doilea nu au mai existat astfel de cazuri (0%).
Evoluția preșcolarilor pe parcursul acestui semestru este vizibilă.

3. Faza de evaluare finală
În această etapă s -au desfășurat activitățile din cel de -al doilea semestru di n proiectul
educațional județean ”Sport, apă mâncare sănătoasă – cheia pentru o viață frumoasă”
Conform calendarului s -au desfășurat următoarele activități:
 Luna martie: ”Mic dejun delicios” -realizarea unor sandvișuri cu părinții.
 Luna aprilie: ”Sănătatea e de preț!” -vizită cabinet medical.
 Luna mai: ”Crosul sănătății” – activități sportive.
 Luna iunie : ”Joacă și mișcare” -activități sportive, distractive
Și în acest semestru s -a continuat cu implementarea program ului zilnic de 30 minute
de mișcare (dans, gimnastică de înviorare), consumul zilnic de apă și fructe ca desert, un
mic dejun sănătos precum și sărbătorirea zilelor de naștere cu fructe în loc de dulciuri.
Pentru ca datele observate să fie relevante, am apli cat atât la grupa experiment cât și
la grupa martor un test de evaluare (anexa 5)
Interpretarea testului aplicat:
 Recunoașterea alimentelor dăunătoare organismului (2pct)
Grupa experimentală: 28 copii punctaj maxim
Grupa martor: 27 copii punctaj maxim
 Recunoașterea obiectelor de igienă personală(1,5 pct)
Grupa experimentală: 28 copii punctaj maxim
Grupa martor: 27 copii punctaj maxim
 Recunoașterea masinilor pentru situații de urgență .(2 pct)
Grupa experimentală: 25 copii punctaj maxim
Grupa martor: 18 copii punctaj maxim
 Recunoașterea comportamentelor nesănătoase (1,5 pct)
Grupa experimentală: 27 copii punctaj maxim
Grupa martor: 16 copii punctaj maxim
 Recunoașterea comportamentelor corespunzătoare (2 pct)
Grupa experimentală: 23 copii punctaj maxim
Grupa martor: 15 copii punctaj maxim

39

Grupa experiment
C
A
C
D
Grupa martor
CA
CD
NSTabel 5.Rezultatele obținute la probele testului final
Nr copii
Punctaj maxim Nr copii
Punctaj mediu Nr copii
Punctaj mic
Grupa experimentală Proba 1 28 0 0
Proba 2 28 0 0
Proba 3 25 3 0
Proba 4 27 1 0
Proba 5 23 5 0
Grupa martor Proba 1 27 0 0
Proba 2 27 0 0
Proba 3 18 9 0
Proba 4 16 10 1
Proba 5 15 11 1

Tabel 6. Rezultatele cumulative obținute la testul final
CA – 8-10 pct CD – 5-7 pct NS – 1-4 pct
Grupa experimentală 27 23 – 10 p 1 1 – 7 p 0
2 – 9 p
2 – 8 p
Grupa martor 18 15 – 10 p 9 8 – 7,5 p 0
1 – 9 p 1 – 6 p
2 – 8,5 p

Figură 5. Digrama comparativă referitoare la rezultatele testului final

40

Comportament Atins -Test Inițial
Comportament Atins – Test Final
Comportament în Dezvoltare – Test Inițial
Comportament în Dezvoltare – Test Final
Necesită Sprijin – Test Inițial
Necesită Sprijin – Test Final
Tabel 7. Tabel comparativ cu r ezultatele inițiale și finale
CA CD NS
Test inițial Test final Test inițial Test final Test inițial Test final
Grupa experimentală 15 27 7 1 6 0
Grupa martor 13 18 5 9 9 0

Figură 6. Digrama rezultatelor finale

Așa cum se poate observa și în reprezentările grafice de mai sus, grupa
experimentală a avut rezultate mai bune la finalul perioadei de cercetare f ață de grupa
martor. Putem afirma faptul că proiecul educațional desfășurat (ce a implicat mai multe
ramuri ale educației pentru sănătate precum și o diversitate de modalități de realizare a
activităților din cadrul acestuia) a avut un impact deosebit în ceea ce privește progr esul
înregistrat de preșcolari. De asemenea, cu spriji nul ( sau cu implicarea ) părinților în
diverse activități s -a putut realiza o continu itate a educației pentru sănătate și în afara
grădinței .

41

IV. 2. Studiul 2 : Practicile cadrelor didactice din
învățământul preșcolar referitoare la activ itățile
instructiv – educative de educație pentru sănătate
desfășurate la grupă (anchetă pe bază de chestionar)

Perioada: 1 sept. 2017 – 10 iunie 201 8
Eșantion: 45 cadre didactice din învăț ământ ul preșcolar din județ ul Suceava.

Scopul cercetării : investigarea practicilor cadrelor didactice din învățământul preșcolar
referitoare la activitățile instructiv – educative de educație pentru sănătate desfășurate la
grupă

Ipoteza generală:
În învăț ământul românesc se constată, la s cară generală, un interes scăzut față de
activitățile de educație pentru sănătate desfășurate la grupă

Ipoteze de lucru:
1. Există o relaț ie statistică semnificativă între interesul cadrelor didactice pentru
activitățile de educație pentru sănătate ș i mediul în care acestea lucrează;

2. Există o relaț ie statistică semnificativ ă pozitivă între modul de desfăș urare a
activităț ilor de educație pentru sănătate și interesul pe care cadrele didactice îl
acordă activităților din afara programei(activități educative, extracurriculare, din
cadrul curriculumului la decizia grădiniței) ;

Obiectivele cercetării:
O1- identificarea modalităților de realizare a activităților de educație pentru sănătat e
practicate de cadrele didactice pe parcursul unui an școlar
O2- evidenț ierea atitudinii cadrelor di dactice care poate ajuta la creșterea performanțelor
școlare ale copiilor din mediul rural;

42
O3-identificarea unor modalități de realizare a activităților d e educație pentru sănătate
inedite și eficiente care pot duce la performanțe școlare deosebite ale copiilor

Variabilele cercetării:
Pentru realiz area studiu lui s-au evidenț iat mai multe variabile:
 Variabila dependentă: performațe ș colare.
 Variabila independentă: cadre didactice (profesionalismul).
 Variabila mediatoare: strategiile didactice.

Prelucrarea, analiza ș i interpretarea rezultatelor cercetării:
Prelucrarea datelor a fost realizată prin intermediul statisticii descriptive (analiză de
frecve nțe) și prin evidențierea unor relații semnificative între variabilele cercetării .

I. Date generale:
1. Experiența în învățământul preș colar
Subiecț ii au avut de notat varsta si numărul anilor de vechime la catedră. La cercetare
au participat cadre didacti ce cu vârsta cuprinsă între 20 ș i 63 ani, cu o vechime cuprinsă
între 1 ș i 48 ani.

Table 1. Media experientei cadrelor didactice chestionate
Values
Min of
Varsta Min of
Vechimea Max of
Varsta Max of
Vechimea
20 1 63 48

Diagrama 1.Graficul minim si maxim al varstei si vechimii 010203040506070
TotalSum of Max of Vechimea
Sum of Max of Varsta
Sum of Min of Vechimea
Sum of Min of Varsta

43
Total
mare
mica
mijlocie2. Mediul în care lucrează cadrele didactice participante la studiu.
Subiecț ii au avut de încercuit:
a) Mediul în care lucrează : 1 – urban; 2 – rural.
b) Nivelul grupei la care lucrează : 1 – nivelul I (grupa mică/ mijlocie), 2 – nivelul II
(grupa mare)
c) Ultimul grad didactic obținut: 1 – definitivat, 2 – gradul II, 3 – gradul I

a) Din numărul total de subiec ți, 26 (58,70 %) lucrează în mediul rural, 19 (41,30 %)
lucrează în mediul rural.
Table 2 Media experientei cadrelor didactice chestionate
Row Labels Count of
Mediul
Rural 26
Urban 19
Grand Total 45

Diagrama 2. Mediul în care lucrează cadrele didactice chestionate

b) Din n umărul total de subiecț i, 20 (45,65 %) lu crează la grupa mare, 15 ( 32,61%)
lucrează la grupa mică ș i 10 (21,74%) la grupa mijlocie .

Table 3. Grupele la care lucrează cadrele didactice
Row Labels Count of
Grupa
mare 20
mica 15
mijlocie 10
Grand Total 45

Diagrama 3. Repartizarea pe grupe a cadrelor didactice Total
rural
urban

44
c) Din numărul total de subiecț i, 3 (6,66 %) sunt debutanț i(fără grade), 8 (17,78%) au
definitivatul în învăț ământ, 9 (20,00%) au gradul II, 25 (55,56 %) au gradul didactic I.
Table 4. Împărț irea pe grade a cadrelor didactice
Row Labels Count of Gradul
definitivat 8
fara 3
I 25
II 9
Grand Total 45

Diagrama 4. Reprezentarea grafică a gradelor cadrelor didactice chestionate

3. Cadrele didactice au avut de precizat n umărul aproximativ al activităților de
educație pentru sănătate desfășurat e lunar în acest an școlar la grupă precum ș i
numărul a ctivităților desfășurate pe domenii experențiale .

Table 5. Activităț i de educație pentru sănătate desfăș urate în acest an
Media activități lor din cadrul dom eniilor experențiale Media activități lor lunare
13 2

Diagrama 5. Reprezentarea grafică a activităților de educaț ie pentru sănătate Total
definitivat
fara
I
II
02468101214
TotalSum of Average of Nr
activități ADE
Sum of Average of Nr
activități lunare

45
4. Cadrele didactice au avut de precizat în cadrul căror activități au desfășurat lecț ii
de educație pentru sănătate .

Table 6. Totalul activităților desfăș urate
Sum of
Optionale Sum of Proiecte
educationale Sum of Programe
educationale Sum of
Parteneriate Sum of
Campanii Sum of
Vizite Sum of Excursii,
drumetii,
plimbari
12 19 2 14 23 34 5

Diagrama 6. Reprezentarea grafică a activităților desfăș urate

Cadrele didactice care au participat la chestionar au desfășurate activități de
educaț ie pentru sănătate în cadrul vizitelor (34- 75,55%), în cadrul campaniilor (23 –
51,11 %), în cadrul proiectelor educaț ionale (19 – 42,22%), în cadrul parteneriat elor (14 –
31,11%), în cadrul opț ionalelor (12 – 26,67%), în ca drul excursiilor, drumeț iilor,
plimbărilor (5 – 11,11%), dar și în cadrul pr ogramelor educaț ionale (2 – 4,45%).
0510152025303540
TotalSum of Sum of Excursii,
drumetii, plimbari
Sum of Sum of Vizite
Sum of Sum of Campanii
Sum of Sum of Parteneriate
Sum of Sum of Programe
educationale
Sum of Sum of Proiecte
educationale
Sum of Sum of Optionale

46
0510152025303540
TotalSum of Sum of Joc didactic
Sum of Sum of Observație
Sum of Sum of Colaj
Sum of Sum of Lectura după imagini
Sum of Sum of Povestire
Sum of Sum of Joc exercițiu
Sum of Sum of Invățare cântec
Sum of Sum of Desen
Sum of Sum of Pictură
Sum of Sum of Modelaj
Sum of Sum of Memorizare
Sum of Sum of Convorbire
Sum of Sum of Joc de rol
Sum of Sum of Joc de masă5. Subiecț ii au avut de încercuit mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul
activităților de educație pentru sănătate: joc didactic , observație, colaj, lectura
după imagini , povestire, joc exercițiu, învățare cânte c, desen, pictură, modelaj,
memorizare , convorbire, joc de rol, joc de masă.

Table 7. Mijloace utilizate de cadrele didactice chestionate la grupă

Diagrama 7. Reprezentarea grafică a mijloacelor utilizate de cadrele didacti ce

Dintre subiecții chestionați, mijloacele utilizate de aceștia în acest an ș colar la grupă
au fost: joc didactic (11- 24,44%) , observație (32- 71,11%) , colaj (3- 6,67%) , lectura după
imagini (14- 31,11% ), povestire (22- 48,89% ), joc exercițiu (2- 4,44% ), învățare cântec
(10- 22,23% ), desen (3- 6,67% ), pictură (4- 8,89% ), modelaj (4- 8,89% ), memorizare (28-
62,23% ), convorbire (38- 84,45% ), joc de rol (12- 26,67% ), joc de masă (1- 2.23% ). Joc
didac
tic Obser
vație Colaj Lectura
după
imagini Poves
tire Joc
exercițiu Invățare
cântec Desen Pictu
ră Mode
laj Memo
rizare Convo
rbire Joc
de
rol Joc
de
masă
11 32 3 14 22 2 10 3 4 4 28 38 12 1

47
6. Subiecț ii au avut de completat alte mijloacele de realizare utiliz ate în acest an în
cadrul activităților de educație pentru sănătate

Table 8. Alte mijloace utilizate de subiecț i

Diagrama 8. Reprezentarea grafică a alt or mijloace utilizate de subiecț i

Din totalul persoanelor care au fost chestionate, 38 (84,45%) nu au dat răspuns la
întrebare, 2 (4,45%) au dat ca exemplu activita tea practică, 1 (2,22%) concursul, 1
(2,22%) joc de m iscare, 1 (2,22%) joc imitativ ș i 1 (2,22%) jocuri libere
Așadar, în urma investigării practicilor celor 45 de cadre didactice din învățământul
preșcolar s-au putut constata următarele:
 Se desfăoară la grupă un număr scăzut de activități de educație pentru sănătate
 Cadrele didactice din mediul urban desfășoară mai multe activități de educație
pentru sănătate față de cele care lucrează în mediul rural
 Cadrele didactice care desfășoară activități de educație pentru sănătate în cadrul
activități lor educative, extracurriculare, din cadrul curriculumului la decizia
grădiniței , proiecte etc încearcă să le realizeze într -o manieră mai deosebită, care
să fie a tractive pentru copii.

00.511.522.5
TotalSum of jocuri libere
Sum of joc imitativ
Sum of joc de miscare
Sum of concurs
Sum of activitate practicaAlte
Mijloace
Fără
răspuns Activitate
practica Concurs
Joc de
miscare Joc
imitativ Jocuri
libere Grand Total

38 2 1 1 2 1 45

48

Concluzii

Sănătatea trebuie să ocupe un rol important în viața oamenilor. Începută
de timpuriu , aceasta va avea un impact pozitiv în viața viitorilor adulți.
Implicându -i în diverse activități de educație pentru sănătate realizate într -o
manieră deosebită și atractivă, preșcolarii pot forma deprinderi și
comportamente sănătoase de la vârste fragede. Introducerea în programul
preșcolarilor atât la grupă cât și în cadrul familiei a unor activități interesante și
atractive ce vizează educați a pentru sănătate, se observă o influență pozitivă
asupra performanțelor copiilor. Antrenând copiii în activitățile unui proiect
educațional ce a implicat mai multe ramuri ale educației pentru sănătate precum
și o diversitate de modalități de realizare a activităților din cadrul acestuia) a
avut un impact deosebit în ceea ce privește progresul înregistrat de preșcolari.
De asemenea, cu sprijinul (sau cu implicarea) părinților în diverse activități s -a
putut realiza o continuitate a educației pentru sănătate și în afara grădinței,
dezvoltându -se astfel un stil de viață sănătos și echilibrat .
Din păcate însă, multe cadre didactice din învățământul preșcolar
desfă șoară la grupă un număr scăzut de activități de educație pentru sănătate . Iar
atunci când aceste activități sunt desfășurate, ele se bazează mai mult pe
observație , memorizare sau convorbire . Activitățile de educație pentru sănătate
în cadrul activităților educative, extracurriculare, din cadrul curriculumului la
decizia grădi niței, proiectelor, campaniilor etc mai deosebite sunt realizate doar
sub formă de vizite .
De aceea se consideră absolut necesar inițierea anuală la nivel de unitate
a unui proiect educațional prin care să se caute m odalități de realizare a
activităților de educație pentru sănătate mai deosebite și mai atractive pentru
preșcolari .

49
Referinț e bibliografice

1. Apostol Stănică Liliana – „Educația pentru sănătate în contextul noilor educații.
Dimensiuni și strategii” în R evista Științifică a Universității de stat din Moldova, nr
9/2008
2. Brănișteanu Rodica – ”Noile educații – un răspuns la problemele lumii contemporane”,
în Revista învățăm ântului preșcolar, anul V, nr 6 -2006, Ed George Tofan Suceava
3. Cucoș Constantin –“Pedago gie”, Edi tura P olirom , Iași, 1996 ( preluat din Văideanu )
4. Colceriu, Laura – “Metodica predării activității instructiv – educative în grădinițe”,
2010
5. Dragomir Petrică – “Educație psihomotorie și didactica educației psihomotorii”, 2007
6. Glava Adina, Glava Cătălin – „Introducere în Pedagogie Preșcolară” Editura Dacia,
Cluj Napoca, 2002
7. Marian D. Ilie – „Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum -ului și teoria
instruirii”, Editura Mirton , Timișoara, 2005
8. Nichita Alice, Mitroi Mihaela – “Educație pen tru sănătate – îndrumător ”, Editura
Aramis , 2008
9. Schulman Kolumbus Elinor – Titlul original(engleză): „ls it tomorrow yet? handbook
educators of the very young”, traducere și adaptare: Magdalena Dumitrana –
„DIDACTICĂ PREȘCOLARĂ” , Editura V &I Integral , București, l998
10. Tomșa Gh eorghe (coordinator) – „Psihopedagogie preșcolară și școlară” – Ministerul
Educației și Cercetării
11. Vintilă Mona (prof.univ.dr.) – „Stimularea adoptării unui comportament alimentar
sănătos începând de la grădiniță – o abordare sistemică”, Universitatea de Vest din
Timisoara, Catedra de Psihologie
12. Voiculescu Elisabeta – “Pedagogie Preșcolară”, Editura „Aramis”, 2003

 Reviste, referate , ghiduri
1. Anton -Păduraru Dana (doctor) – „Obezitatea la copil”
2. Găișteanu Mihaela (Doctor psih olog) – “ Psihologia copilului ”
3. Goman Claudia – ”Rolul proiectelor educative extracurriculare în formarea
personalității elevului”, referat

50
4. Șărămăt Maria – „Rolul și importanța șezătorilor în viața copiilor”, referat
5. „Ghid de intervenție pentru alimentația sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și
școli”, Grant norvegian 2009 – 2014
6. Studiu INS – „Starea de sănătate a populației” , 2015
7. Scrisoare metodică pentru învățământul preșcolar , 2014 – 2015
8. Curriculum pentru învățământul preș colar , 2008

 Site-uri:
 www.researchromania.ro
 www.wikipedia.org
 https://dexonline.ro
 http://www.consiliere -psihologica.ro
 http://www.portalulfamiliei.ro/
 http://gov.ro
 www.insse.ro
 https://copilariefericita.files.wordpress.com
 https://www.edu.ro
 https://www.crisana.ro
 https://www.moodle.ro
 https://scoalagrigoreantipa.ro

51
Lista figurilor, tabelelor din text

Studiul I
Tabel 1. Rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul primului test ……………………….. 34
Tabel 2. Rezultatele obținute la primul test ………………………….. ………………………….. ……. 35
Tabel 3. Rezultatele obținute la al doilea test ………………………….. ………………………….. … 36
Tabel 4 . Evoluția copiil or în primul semestru ………………………….. ………………………….. … 37
Tabel 5 .Rezultatele obținute la probele testului final ………………………….. …………………… 39
Tabel 6 . Rezultatele cumulative obținute la testul final ………………………….. ………………… 39
Tabel 7. Tabel comparativ cu rezultatele inițiale și finale ………………………….. …………….. 40

Figură 1 Digrama cu rezultatele obținute la fiecare probă din cadrul primului test ……… 35
Figură 2. Digrama comparativă referitoare la rezultatele primului test ……………………….. 35
Figură 3 . Digrama cu rezultatele obținute la testul sumativ ………………………….. ………….. 37
Figură 4 . Digrama cu evo luția copiilor în primul semestru ………………………….. …………… 37
Figură 5 . Digrama comparativă referitoare la rezultatele testului final ……………………….. 39
Figură 6 . Digrama rezultatelor finale ………………………….. ………………………….. …………….. 40

Studiul II:
Table 1. Media experientei cadrelor didactice chestionate ………………………….. ……………. 42
Table 2 Media experientei cadrelor didactice chestionate ………………………….. …………….. 43
Table 3. Grupele la care lucrează cadrele didactice ………………………….. ……………………… 43
Table 4. Împărț irea pe grade a cadrelor didactice ………………………….. ………………………… 44
Table 5. Activități de educație pentru sănătate desfăș urate în acest an ………………………. 44
Table 6. Totalul activităților desfăș urate ………………………….. ………………………….. ……….. 45
Table 7. Mijloace utilizate de cadrele didactice chestionate la grupă ………………………….. 46
Table 8. Al te mijloace utilizate de subiecț i ………………………….. ………………………….. …….. 47

Diagrama 1.Graficul minim si maxim al varstei si vechimii ………………………….. …………. 42
Diagrama 2. Mediul în care lucrează cadrele didactice chestionate ………………………….. .. 43
Diagrama 3. Repartizarea pe grupe a cadrelor didactice ………………………….. ………………. 43
Diagrama 4. Reprezentarea grafică a gradelor cadrelor didactice chestionate ……………… 44
Diagrama 5. R eprezentarea grafică a activităților de educaț ie pentru sănătate …………….. 44
Diagrama 6. R eprezentarea grafică a activităț ilor desfăș urate ………………………….. ……….. 45
Diagrama 7. Reprezentarea grafică a mijloacelor utilizate de cadrele didactice ………….. 46
Diagrama 8. Reprezentarea grafică a altor mijloace utilizate de subiecț i …………………….. 47

52

Anex e
Anexa 1
Fișă de lucru
1. Încercuiște obiectele care te ajută să fii curat!

2. Desenează o bulină lângă organul care te ajută să miroși florile.

3. Desenează un rotund lângă copilul care ți se pare sănătos.

53

Anexa 2 INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚ EAN SUCEAVA
Grădinița cu Program Prelungit „AȘCHIUȚ Ă” Suceava
-Grădiniț a cu Program Prelungit nr 6 „ALBINUȚ A”-

PROIECT EDUCAȚ IONAL

Coordonatorul proiectului:
Prof. ANDREEA HOLCA

54
PROGRAMUL JUDEȚEAN DE ADAPTARE A EDUCAȚ IEI TIMPURII LA
PROBLEMATICA LUMII CONTEMPORANE ”NOILE EDUCAȚ II”

A.Denumirea proiectului
1.Titlul proiectului: ”Sport, apă, mâncare sănătoasă – cheia pentru o viaț ă frumoasă”
2.Domeniul: Educaț ie pentru sănătate
3.Tipul proiectului: județ ean
B.Aplicant:
1. Unitatea de învăț ământ: G.P.P. nr 6 ,,ALBINUȚA” Suceava, Str. OITUZ, nr. 15,
tel. 0230214247
2. Experienț a în domeniu: În unitate au fost desfășurate diverse proiecte și activități
legate de educația pent ru sănătate a preș colarilor. Toate acțiunile în treprinse au fost
popularizate ș i s-au bucurat de un mare succ es atât în rândul copiilor cât și în rândul
părinților. În urma desfăș urării acestor activități a crescut i nteresul copiilor pentru sport și
alimen tație sănătoasă, aceștia manifestându -și activ entuziasmul.
3. Coordonator proiect : Prof. Holca Andreea
4. Echipa de proiect:
– prof. Holca Andreea – coordonator
– prof Ailioaie Paula
– prof. Wierz binschi Iuliana
– prof. Maghiar Irina
5. Echipa de implementare a proiectului:
– prof Ailioaie Paula, prof. Camilar Elena, inst. Duda Lucica, prof. Holca Andreea,
ed. Iordan Rodica, prof. Maghiar Irina, prof. Wierzbinschi Iuliana
C.Parteneri:
– părinț i
– asistent medical Geanina Filimon
– doctori din cadrul unităț ii medicale ”SigMedical” Suceava
– Monitorul de Suceava – presa locală
D. Contextul:
 Argument : Sănătatea este un lucru de preț pe care orice om și -l dorește.
Are la bază un stil de viață sănătos ce îmbină mai mulți factori: alimentația echilibrată,
practicarea exercițiului fizic.Copiii trebuie să înțeleagă încă de mici că sănătatea nu
înseamnă num ai absența bolii, ci si un mod de viață echilibrat. Ei își formează preferințele

55
legate de gusturi, își dezvoltă abilităț ile fizice de bază ș i atitudinile a limentare și de
mișcare încă de la vârste fragede . Astfel se constituie baza obișnuințelor pe care ș i le vor
consolida pe parcursul vieții lor, a stilului de viaț ă pe care îl vor adopta.
Este esențial ca preșcolarii să trăiască experiențe plăcute ș i educative de t impuriu
în legătură cu alimentația sănătoasă, cu activitățile fizice, pentru a învăț a cum să trăiasc ă
sănătos . Consumul de fructe ș i legume, micul dejun zilnic, consumul de apa și miș carea
fizică, acestea sunt comportamentele ce trebuie promovate deoarece îi ajută să crească ș i
să se dezvolte frumos, armonios și să rămână sănătoși pe parcursul v ieții. Cu ajutorul
cadrelor didactic e, a specialiștilor în domeniu ș i a părințilo r, copiii vor afla acest lucru și
își vor forma un stil de viață sănătos, dezvoltând comportamentele bune și sănătoase.
Această temă a fost aleasă din dorința de a aduce un plus de cunoștințe referitoare
la educația pentru sănătate pentru a forma o conduită corectă și responsabilă față de
sănătate. A învăța copilul, de la cea m ai fragedă vârstă, să se obiș nuiască cu un regim
rațional de alimentație, cu consumul de apa și cu m ișcarea fizică înseamnă a pune bazele
trainice formării unui stil de viaț ă sănătos.
 Puncte tari
– Copiii, prin practicarea acestor activități, dobândesc noi c unoștințe și își însuș esc
deprinderi referitoar e la adoptarea unui stil de viaț ă sănătos, ajutând la dezvoltarea
armonioasă a copilului
– Se încurajează i mplicarea preșcolarilor în activităț i fizice, minim 60 de minute în
fiecare zi.
– Se promovează în rândul preșcolarilor, co nsumul zilnic al micului dejun și a cinci
porții de fructe ș i legume
– Se încurajează în rândul preș colarilor consumul de apă potabilă
 Oportunităț i
– Proiectul oferă șansa unei bune cooperări cu partenerii educaționali;
– Proiectul oferă șansa d ezvoltării unui stil de viaț ă sănătos în rândul persoanelor
implicate în proiect;
– Premierea copiilor motivează participarea activă la astfel de proiecte;
– Proiectul oferă șansa mediatizării activităților care se desfășoară în unitatea de
învăț ământ;
E. Descrierea proiectului
1. Scop: Adoptarea de către preș colari a unui stil de viață sănătos prin dezvolta rea core ctă
a comportamentelor de nutriție sănătoasă ș i activitate fizică.

56
2. Obiective:
 Privind copiii preșcolari:
-formarea unor deprinderi de alimentațe rațională, prin consumul zilni c de legume
și fructe ș i al micului dejun în rândul copiilor.
-consumul zilnic de apă în detrimentul băuturilor dulci,
-identificarea rolului educației fizice în dezvoltarea armonioasă și sănătoasă a
organismului
-cunoa șterea importanței consumului de alimente sănătoase,
-respectarea programul zilnic al activităților fizice prin mișcarea zilnică susț inuta
(60 de minute, zilnic), pentru menținerea sănătății
 Privind cadrele didactice:
-crearea condițiilor necesare pentru a reda copiilor importanța unui stil de viață
sănătos prin comportamente corecte de nutriție sănătoa să și activitate fizică.
-familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului pentru
desfășurarea unor activități cu caracter sanitar în vederea însușirii unor cunoștințe din
domeniul respectiv ;
-responsabilitatea cadrelor didactice d e a construi un mediu educațional care să
motiveze copilu l în adoptarea unui stil de viaț ă sănătos
 Privind părinții copiilor:
-Creșterea implicării părinților în activitatea proiectului grădiniței având ca scop
adoptarea unui s til de viață sănătos prin nu triție sănătoasă ș i activitate fizică.,
-Sensibilizarea părinților și ai altor factori educaționali din cadrul comunității
privind necesitatea formării și dezvoltării conștiinț ei în privința unui stil de viaț ă sănătos.
3. Grup țintă:
– Preșcolarii de la Grădinița cu Program Prelungit nr 6 ”Albinuț a” Suceav a
4. Durata:
-un an ș colar
5.Conț inutul proiectului
 Regulament Proiectul se va desfășura respectând calendarul activităților.
În cadrul acestora vor fi implicați parteneri, părinți și copii. S e vor acorda diplome
copiilor ș i se vo r realiza expoziții cu lucrări ș i fotografii.
 Criterii de evaluare
Aprecierea rezultatelor se vor face prin diplome, medalii, mediatizare.
 Standarde

57
-identifică principii care stau la baza unei bune colaborări
-respectă ș i adoptă nor mele specifice unui stil de viaț ă sănătos
 Indicatori : Respectarea norm elor specifice unui stil de viaț ă sănătos și
adoptarea lor conform vârstei .
6. Calendarul activităț ilor

Nr
Crt Tema/Mijloc de realizare Perioada și locul
desfășurării Resurse umane Responsabil
1. „Sport, apă, mâncare sănătoasă –
cheia pentru o viață sănătoasă”
– lansare proiect
”Ziua Alimentației sănătoase”(16.10)
– împărțirea unor flayere Luna octombrie
GPP nr 6 ”Albinuța” Toți partenerii Holca Andreea
2. “Noi bem apă, nu suc!”
– săptămâna fără sucuri – campanie la
nivel de unitate Luna noiembrie
GPP nr 6 ”Albinuța” Preșcolari, cadre
didactice, părinți Wierzbinschi
Iuliana

3. „Stil de viață sănătos”
– concurs de desene , afișe și reclame Luna decembrie
GPP nr 6 ”Albinuța” Preșcolari, cadre
didactice, cadre
medicale, părinți Holca Andreea
Mihai Carmen
4. „ABC -ul sănătății”
– confecționare carte/ jurnal
Luna ianuarie
GPP nr 6 ”Albinuța” Preșcolari, cadre
didactice, părinți Maghiar Irina
5. ”Mâncăm sănătos, creștem frumos”
– confecționare măști, discuții Luna februarie
GPP nr 6 ”Albinuța” Preșcolari,
asistent medical,
părinți Iordan Rodica
6. ”Mic dejun delicios”
-realizarea unor sandvișuri împreună cu
părinții Luna martie
GPP nr 6 ”Albinuța” Preșcolari,
cadre didactice,
părinți Duda Lucica
Camilar Elena
7. ”Sănătatea e de preț!”
-vizită cabinet medical Luna aprilie
”SigMedical” Suceava Preșcolari,
Clinică medicală Holca Andreea
8. ”Crosul sănătății”
– activități sportive Luna mai
Parcul Central Preșcolari,
părinți, Holca Andreea
Mihai Carmen
9. ”Joacă și mișcare”
-activități sportive, distractive Luna iunie
Stadionul Areni
Toți partenerii
implicați
proiect. Ailioaie Paula

58
7. Activităț i cu caracter permanent
– implementarea programului de mișcare zilnică susț inută
– consumul zilnic de apă în detrimentul băuturilor dulci
– consumul zilnic de legume ș i fructe
– consumul zilnic al micul dejun în rând ul copiilor
– activităț i de monitorizare a comportamentului zilnic/săptămânal
8. Metode, tehnici de lucru, forme de organizare
 Metode ș i tehnici de lucru :: exercițiul, explicația, conversația, demonstrația,
problematizarea, concursul, jocul de rol, expoziții, colaj, concursuri, obs ervaț ia,
brainstorming -ul, descrierea, povestirea
 Forme de organizare frontal, individual, pe grupe
9.Rezultate preconizate
– pliante, fotografii, diplome, afiș e
10. Resurse:
A.Umane:
-proprii
-cadrele didactice din unitate
-preșcolari
-parteneriale
– părinț i
– asistent medical Geanina Filimon
– doctori din cadrul unităț ii medicale ”SigMedical” Suceava
– Monitorul de Suceava – presa locală
B.Materiale:
*diver se materiale specifice activităților desfăș urate,
*aparat de fotografiat, aparatură audio -vizuală
*calculator, panouri pentru expoziție
C.Financiare:
-Extrabugetare: -donații, sponsorizări,contribuții personale, alte surse

11. Acorduri/ Protocoale parteneriale:
Cu majoritatea partenerilor educaționali s -au încheiat protocoale de parteneriat și
s-a colaborat cu succes. Cu restul partenerilor se vor încheia în luna octombrie.

59
F.Evaluare
Evaluarea se reali zează prin redactarea unui afiș ce promovează un stil de viaț ă
sănătos ce va fi oferit fiecărui participant la acest proiect. Se va realiza, de asemenea, o
expoziție cu fotografii din cadrul activităților desfășurate în cadrul proiectului, iar copiii
vor primi diplo me de participare la acest proiect.

G.Sustenabilitatea proiectului
Ca urmare a bunei colaborări dintre grădiniță – familie , majoritatea copiilor care au
participat la acest proiect continuă a ctivitățile de acest tip acasă ș i în socie tate, susținând
stilul de viaț ă sănătos.

Bibliografie:
-Programa activităților instructiv – educative în grădinițele de copii,Ed. Integral,
București, 2000
-Totul despre sănătate, Ed ASS, București, 2000
-Activități opționale în grădiniță, Ed ASS, București
– http://www.initiativeinsanatate.ms.ro/ghid -de-interventie -pentru -alimentatie -sanatoasa –
si-activitate -fizica -in-gradinite -si-scoli

60

Anexa 3.a Fotograf ii din cadrul Proiectului educaț ional
Activitatea: ”Ziua Alimentaț iei sănătoase”
– împărțirea unor flayere –

61

Anexa 3.b Activitatea: “Noi bem apă , nu suc”
-campanie la nivelul unităț ii-

62

Anexa 3.c Activitatea: ”Stil de viaț ă sănă tos”
-concurs de afiș e, desene –

63

Anexa 3.d Activitatea: ” ABC -ul sănătăț ii”
– confecț ionare carte

64

Anexa 3.e Activitatea: ”Mâncăm sănătos, creștem frumos”
– confecționare măș ti

65

Anexa 3. f Activitatea: ” Mic dejun delicios ”
-realizarea un or sandvisuri împreună cu părinț ii –

66

Anexa 3.g Activitatea: ”Sănătatea e de preț !”
– vizită cabinet medical

67

Anexa 3.h Activitatea: “Crosul sănătăț ii”
– activitate sportivă –

68

Anexa 3.i Activitatea: “Joacă și miș care”
– activitate sportivă, distractivă –

69

Anexa 4
Fișă de lucru

1. Ỉncercuiește ce trebui e sǎ mǎnânci pentru a fi sǎnǎtos !

2. Fă o bulinuță lângă sticluța care te ajută să fii sănătos!

3. Taie cu o linie imaginea ce reprezintă o activitate prin care copilul nu se dezvoltă
sănătos!

70

Anexa 5 Evaluare
1. Taie cu o linie alimentul care nu este sănătos! ( 2pct)

2. Încercuiește obiectele care te ajută să fii curat .(1,5 pct)

3. Fă o bulină în că suța de lângă mașina care vine în ajutor ul oamenilor bolnavi. (2 pct)

4. Taie cu o linie imaginea care dăunează sănătății . (1,5 pct)

5. Colorează imagi nea care îți arată un comportament corect! (2pct)

71
Evaluare finală – Barem de corectare

1. 2pct
2. 1,5 pct
3. 2 pct
4. 1,5 pct
5. 2pct
1 pct oficiu

Index:
CA (comportament atins) – 8-10p
CD (comportament în dezvoltare) – 5-7 p
NS (necesită sprijin) – 1-4 p

72
Anexa 6 Practicile cadrelor didactice din învățământul preșcolar
referitoare la activitățile de educație pentru sănătate desfășurate la
grupă

– CHESTIONAR –
Vârsta……………. Numărul anilor de vechime la catedră…………………………….
 Încercuiți:

d) Mediul în care lucrați: 1 – urban; 2 – rural.
e) Nivelul grupei la care lucrați: 1 – nivelul I (grupa mică/ mijlocie), 2 – nivelul II
(grupa mare)
f) Ultimul grad didactic obținut: 1 – definitivat, 2 – gradul II, 3 – gradul I
 Precizați:
 Numărul aproximativ al activităților de educație pentru sănătate desfășurat lunar
în acest an școlar la grupa dumneavoastră ………………… …………………
 Numărul a ctivităților de educație pentr u sănătate desfășurate în cadrul domeniilor
experențiale în acest an școlar la grupa dumneavoastră………………. ……
 În timpul acestui an școlar ați susținut activități de educație pentru sănătate în
cadrul……
Activitatea Da Nu
……Opționalelor?
…..Proiecte lor educaționale ?
…..Programe lor educaționale ?
…..Parteneriatelor?
…..Campanii lor?
…..Vizite lor?
…..Excursii lor, drumeții lor, plimbări lor?

 Încercuiți mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul activităților de
educație pentru sănătate:
1.joc didactic , 2.observație, 3. colaj, 4.lectura după imagini , 5.povestire, 6.joc exercițiu ,
7.învățare cântec, 8.desen, 9.pictură, 10.modelaj, 11. memorizare, 12.convorbire,
13.joc de rol , 14.joc de masă .

 Precizați alte mijloacele de realizare utilizate în acest an în cadrul activităților de
educație pentru sănătate:
………………………………………………………. ……………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………….. …………………………………