Modalitati de Promovare a Vanzarilor pe Piata de Retail Alimentar In Contextul Crizei Economice
CAPITOLUL I. PROMOVAREA VÂNZĂRILOR ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE
1.1. Promovarea vânzărilor – generalități
Promovarea vânzărilor este unul din demersurile cele mai empirice ale acțiunii marketingului. Chiar dacă condițiile de punere în operă sunt sumare, eficacitatea promovării explică în parte numărul redus al cercetărilor consacrate acestei tehnici de marketing: mecanismele sale adesea brutale și puțin complexe în aparență și efectele sale immediate nu îi conferă pote deloc, după părerea teoreticienilor, același statut ca și publicității care este mai rafinată și mai puțin imediată în efecte. Această lacună este pe punctul de a fi înlăturată și promovarea vânzărilor se pare că în zilele noastre începe să se profesionalizeze: mai mulți cercetători și numeroși practicieni urmăresc să îi analizeze mecanismele și să-i fixeze rolul.
Prin promovarea vânzărilor se urmărește realizarea de contacte directe, pentru a sensibiliza cât mai bine pe consumator. De exmplu, demonstrațiile privind utilizarea unor produse se efectuează la domiciliul consumatorului, în fața gospodinei.
Este important să se rețină că promovarea vânzărilor:
nu este publicitate;
nu este vânzare;
nu este marketing în acțiune;
nu este post vânzare;
nu este marchandising.
Promovarea vânzărilor este de fapt un sumum de tehnici care nu sunt echivalente nici cu vânzarea, nici cu publicitatea și care permit stimularea consumatorilor precum și a comerțului cu amănuntul.
1.1.1. Caracteristicile promovării vânzărilor
Promovarea vânzărilor are drept caracteristică principală faptul că ea contribuie la creșterea acestora. Promovarea vânzărilor aduce ceva nou pentru o anumită perioadă de timp avansând întotdeauna un element neașteptat. Se urmărește astfel seducerea consumatorului tocmai prin ieșirea din ceea ce este obișnuit.
Promovarea vânzărilor se caracterizează prin rezultate concrete obținute într-un termen scurt. Tocmai de aceea se consideră că prelungirea unei acțiuni promoționale are ca efect diminuarea rezultatelor sale. De exemplu, un concurs care ține în permanență un timp mai îndelungat nu mai atrage pe nimeni.
În cele ce urmează se va încerca definirea acestui termen, iar apoi vom afla care este rolul promovării vânzărilor în comerțul contemporan.
1.1.2. Definirea promovării vânzărilor
În acest subcapitol vor fi redactate cele mai importante definiții date de către mari personalități și instituții care au avut contact direct de-a lungul timpului cu promovarea vânzărilor.
Pentru început voi prezenta o definiție dată de Institutul de promovare a vânzărilor (Institute of Sales Promotion – ISP):
“ Promovarea vânzărilor reprezintă un aspect al marketingului care conferă , de regulă temporar, o valoare suplimentară unui produs sau serviciu, pentru a-l determina pe utilizatorul final să achiziționeze respectiva marfă”.
De asemenea, P. Lassegue, un mare specialist în domeniul marketingului din Franța, distinge două definiții:
Prima este în sens larg. Aici promovarea vânzărilor este sinonimă cu “ dinamica comercială” și desemnează toate cercetările care pot să antreneze creșterea vânzărilor. În această primă accepțiune se regăsește cuvântul anglo-saxon “promotion” cuprins în unul din cele patru componente ale marketingului mix (price, product, place și promotion).
O a doua definiție este într-un sens mai îngust. Aici autorul rezervă expresia “promovarea vânzărilor tehnicilor specifice ale căror caractere comune le enumeră astfel:
scopul direct și imediat este de a provoca o creștere a vânzărilor, în timp ce publicitatea provoacă notorietate, schimbă imaginea mărcii.
creșterea rapidă și provizorie a vânzărilor .
promovarea vânzărilor împinge produsul spre consumator, în timp ce publicitatea se străduiește să-l facă pe produs dezirabil.
Promovarea oferă un avantaj economic neobișnuit și suplimentar: primă, reducere de preț ș.a.
Ca o concluzie, Lassegue dă următoarea definiție promovării vânzărilor: “ansamblul tehnicilor ce provoacă o creștere rapidă dar provizorie a vânzărilor prin atribuirea unui avantaj excepțional distribuitorilor, consumatorilor unui produs”.
În literatura de specialitate prin promovarea vânzărilor se înțelege cel mai adesea folosirea mijloacelor și tehnicilor de stimulare, impulsionarea și creșterea vânzărilor de bunuri și servicii ce formează oferta întreprinderilor. În anumite cazuri, tehnicile de promovare pot servi și scopului de completa acțiunile publicitare, contribuind astfel la întregirea și întărirea imaginii și prestigiului întreprinderii în cadrul mediului său social- economic, în cadrul pieței.
1.1.3. Rolul promovării vânzărilor
În procesul vânzărilor cumpărătorul are un comportament complex: își pune probleme, ezită de a se angaja, refuză a se decide, ezită să cheltuiască etc. Or promovarea vânzărilor are tocmai rolul de a înlătura elementele de îndoială ale cumpărătorului potențial. Ea deschide astfel un dialog cu cumpărătorul pentru a elimina reticențele de acest gen.
Promovarea vânzărilor oferă anumite avantaje importante atât producătorilor cât și consumatorilor. Companiile de promovare a vânzărilor le permit fabricanților să se adapteze la fluctuațiile pe termen scurt ale cererii și ofertei. Ele oferă producătorilor posibilitatea să fixeze prețuri de catalog mai mari pentru a testa “cât de mult înseamnă prea mult”. Ele îi fac pe consumatori să încerce noi produse în loc să-I lase să"rămână veșnic fideli celor pe care le utilizează în mod curent. Ele duc la apariția unor noi forme de comerț cu amănuntul cum ar fi magazinul ce practică în permanență prețuri mici sau magazinuri cu prețuri promoționale oferind astfel consumatorilor mai multe alternative din care pot alege. Ele promovează un grad mai înalt de conștientizare a prețurilor de către consumator. Ele permit producătorilor să vândă mai mult decât ar fi putut să vândă în mod normal la prețurile de catalog și în măsura în care se fac economii de scară se reduc costurile pe unitatea de produs.
De asemenea, promovarea vânzărilor îl ajută pe fabricant să-și adapteze programele de producție la diferitele segmente de consumatori. Consumatorii înșiși se bucură de o oarecare satisfacție oferită de faptul că se simt cumpărători inspirați profitând de prețurile speciale.
Acum 10 ani, managerii s-ar fi decis mai întâi asupra sumei pentru reclamă și-ar fi alocat apoi, pentru activitatea de promovare a vânzărilor, restul bugetului. Actualmente, managerii de marketing estimează mai întâi suma de care au nevoie pentru cheltuielile de promovare a vânzărilor pe piețele bunurilor de consum, iar în cele din urmă ceea ce a mai rămas va constitui bugetul pentru publicitate.
Totuși este periculos ca reclama să cedeze întâietatea promovării vânzărilor. Atunci când, în cazul unei anumite mărci se practică pentru o perioadă prea îndelungată prețuri promoționale, consumatorii încep să se gândească la ea ca la o marfă ieftină și adesea ei vor fi dispuși să o cumpere numai la preț redus. Nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru, dar există un oarecare risc în a face promovarea unei mărci bine cunoscute pentru o perioadă mai mare de 30% din timp. Mărcile dominante utilizează mai rar prețurile promoționale, deoarece astefel nu ar face decât să-I subvenționeze pe utilizatorii curenți.
Deși publicitatea se poate dovedi extrem de eficientă pentru a-I face pe consumatori să devină conștienți de existența unui produs, deseori inerția influențează conștientizarea consumatorilor, de aceea fiind necesare stimulente suplimentare pentru a-I convinge să testeze respectiva marfă pe cei care nu au utilizat-o până acum. Promovările au misiunea de a furniza acest stimulent.
Consumatorii consideră invariabil că testare unui produs nou conține un element de risc, cu toate că, fără testare, nu există piosibilitatea de a repeta achiziția.
Un produs poate fi nou în totalitate, în sensul că nu a mai fost oferit niciodată până atunci spre vânzare sau nou prin aceea că individul respectiv nu are nici o experiență anterioară legată de acesta. Fiecare dintre aceste două situații necesită strategii diferite.
În cazul unui produs în totalitate nou, campania inițială va căuta să realizeze nivelul cel mai ridicate de testare și va folosi în acest scop o combinație de metode de genul: cupoane, eșantioane gratuite, testarea în magazin, oferte combinte ș.a. în cazul în care marca există și a câștigat de ja un segment de piață, promotorul va adopta o abordare selectivă și se va concentra asupra acelor segmente ale pieței cu rata de utilizare cea mai redusă. O ofertă cu totul nouă necesită o campanie prelungită pentru a încuraja repetarea achiziției; acest lucru nu este justificabil în cazul unei mărci deja existente, din cauza costului utilizatorilor, subvenționată – cei care ar fi cumpărat produsul și fără promovare. Drept contraargument la aspectul subvenționării trebuie menționt faptul că, o primă bonificație, ajută la păstrarea lichidității în fața campaniei de promovare a unui rival.
1.2. Tehnici de promovare a vânzărilor
Opțiunea pentru o anumită tehnică de promovare a vânzărilor se face numai după o analiză atentă a obiectivelor urmărite, a bugetului alocat, a concordanței cu planul de marketing al organizației. Indiferent de tehnica aleasă, aceasta trebuie să conducă la obținerea unor rezultate pozitive, fiind strâns corelate cu obiectivele propuse în cadrul planului de marketing și cu strategiile de comunicație alese.
În funcție de elementele ce constituie punctul de sprijin al operațiunii promoționale, tehnicile de promovare a vânzărilor se pot grupa în două mari categorii:
I.Tehnici al căror suport îl constituie marca ce face obiectul promovării. Din această categorie fac parte: reducerile de prețuri, primele și cadourile promoționale, jocurile și concursurile promoționale și încercările gratuite de produse;
II.Tehnici de punere în valoare a produselor la locul vânzării. Din această categorie fac parte: merchandisingul și promovarea la locul vânzării.
1.2.1. Activități privind politica de preț
Prețul este un element de importanță majoră în luarea deciziei de cumpărare. De aceeea .o reducere de preț chiar și temporară,poate reprezenta un instrument promoțional deosebit de eficient. Dacă reducerea de preț durează mai mult,atunci cumpărătorul se obisnuiește și nu îl mai consideră o favoare. Reducerile de preț pot fi avute în vedere în situați diferite:ca mijloc de eliminare a reținerilor de cumpărarew ale anumitor categorii de consumatori,pentru care prețul este considerat prea ridicat;scpderea sau lichidarea stocurilor de produse lent vandabile; contractarea acțiunilor concurenței.
Din această categorie fac pare ofertele speciale ,cupoanele de reducere ,remizele ,ofertele de rambursare,rabaturile cantitative,taxe și comisioane avantajoase.
Promovarea vanzărilor prin reducerea de preț pe tremen scurt, pot oferi următoarele avantaje:
– promovarea poate susține cumpărarea repetatăși poate atrage clienți conștienți de preț.
– promovarea prin preț este deosebit de eficientă în menținerea echilibrului dintre cerere și ofertă.
1.2.2. Vânzările grupate
In promovarea vanzarilor, oferta promotionala constand in comercializarea a doua sau mai multe produse reunite (loturi de produse sau servicii) la un pret special/exceptional. Obiectiv: pastrarea clientelei, cresterea cantitatii de produs cumparate, stocare la consumator, atragerea clientilor oportunisti, cumpararea altor produse ale marcii, comunicatie. Modalitati de prezentare:
a) lot omogen – oferta speciala formata din doua sau mai multe produse identice (produse de larg consum, cu o frecventa ridicata de consum), reunite sub un ambalaj comun, careia i se aplica o reducere de pret semnificativa (spre exemplu, un bax de bere la un pret "soc"; oferta de degustare – lot de 2 conserve, 25% produs gratuit; lot de trei sticle de apa minerala, a treia gratuita).
Variante:
– lot cu reducere – lot de doua sau mai multe produse omogene beneficiind de o reducere semnific a reținerilor de cumpărarew ale anumitor categorii de consumatori,pentru care prețul este considerat prea ridicat;scpderea sau lichidarea stocurilor de produse lent vandabile; contractarea acțiunilor concurenței.
Din această categorie fac pare ofertele speciale ,cupoanele de reducere ,remizele ,ofertele de rambursare,rabaturile cantitative,taxe și comisioane avantajoase.
Promovarea vanzărilor prin reducerea de preț pe tremen scurt, pot oferi următoarele avantaje:
– promovarea poate susține cumpărarea repetatăși poate atrage clienți conștienți de preț.
– promovarea prin preț este deosebit de eficientă în menținerea echilibrului dintre cerere și ofertă.
1.2.2. Vânzările grupate
In promovarea vanzarilor, oferta promotionala constand in comercializarea a doua sau mai multe produse reunite (loturi de produse sau servicii) la un pret special/exceptional. Obiectiv: pastrarea clientelei, cresterea cantitatii de produs cumparate, stocare la consumator, atragerea clientilor oportunisti, cumpararea altor produse ale marcii, comunicatie. Modalitati de prezentare:
a) lot omogen – oferta speciala formata din doua sau mai multe produse identice (produse de larg consum, cu o frecventa ridicata de consum), reunite sub un ambalaj comun, careia i se aplica o reducere de pret semnificativa (spre exemplu, un bax de bere la un pret "soc"; oferta de degustare – lot de 2 conserve, 25% produs gratuit; lot de trei sticle de apa minerala, a treia gratuita).
Variante:
– lot cu reducere – lot de doua sau mai multe produse omogene beneficiind de o reducere semnificativa ("primul produs 49.000 lei, al doilea 30.000 lei" ori "doua produse pentru 79.000 lei");
– lot cu gratuitati – lot format din doua sau mai multe produse din care unul este gratuit (articole identice, varietati diferite). Exemplu: BOGOF (engl. – buy one, get one free) – "cumparati un produs si primiti inca unul gratuit" (V. plus-pack, oferta-pachet); "primiti 3 dar platiti numai 2", "4 pentru 3" etc, "lot de x produse + 1 gratuit", "lot de x produse, din care 1 gratuit", "lot de x produse, din care al treilea/al patrulea etc. gratuit";
– lot cu bon de reducere imediata (la casa) sau BR valabil pentru achizitia ulterioara a aceluiasi tip de produs (fr. – BR a valoir);
– lot cu prima directa;
– lot tip "a doua achizitie rambursata";
– lot cu jocuri sau concursuri s.a.;
b) lot incrucisat/mixt – oferta grupata (sub un film imprimat), alcatuita din doua sau mai multe produse de larg consum, apropiate sau complementare, apartinand unei game (spre exemplu, un detergent pentru rufe, un inalbitor, un detergent lichid pentru vase si un sapun), comercializata la un pret atractiv – mai scazut decat suma preturilor unitare ale fiecarui produs (fr. – vente jumelee) – sau cu gratuitati;
c) lot de produse asociate – oferta grupata de vanzare a unuia sau mai multor articole, insotite de un articol/serviciu accesoriu, exceptional, cu rol de prima (pretul de vanzare al lotului va fi mai mic sau cel mult egal cu pretul articolelor curente componente). Exemplu: un abonament anual la o revista economica in valoare de 490.000 lei + o cafetiera in valoare de 299.000 lei – (ambele) la un pret exceptional de 590.000 lei;
d) lot virtual/electronic – reducere efectuata la casa, automat, in functie de codurile de bare ale articolelor care compun oferta promotionala;
e) lot tip "girafa": lot de doua produse, din care unul contine 20-50% cantitate in plus si care se vinde la pretul produsului obisnuit.
1.2.3. Cadourile și primele promoționale reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor care permite asocierea unui avantaj temporar unui produs. Diferența constă în faptul că în cazul primei promoționale, aceasta este oferită consumatorului după cumpărarea produsului promovat, în timp ce cadoul promoțional poate fi primit fără efectuarea unei cumpărături.
Această tehnică este apreciată de către consumatori deoarece ei percep avantajul oferit și anume oferirea unui obiect (cadou). Pe piața românească, utilizatorii acestei tehnici preferă să folosească cuvântul “cadou promoțional” și în locul primei promoționale. În alegerea obiectului oferit, trebuie să se țină cont de profilul consumatorilor, de imaginea produsului promovat, de dimensiunea acestuia etc.
Primele promoționale pot fi de trei tipuri:
– prima directă , obiectul primă este oferit gratuit în momentul vânzării. În cazul acesteia există trei variante:
– prima obiect, aceasta este plasată în interiorul ambalajului produsului sau în exteriorul acestuia, fie este oferită de către animatorii aflați în spațiul de vânzare. Ca prime obiect pot fi acordate diferite figurine, imagini, rețete culinare, consumatorii putând realiza chiar și o colecție (prima colecție);
– prima imprimată, se imprimă pe ambalajul produsului imagini diverse, benzi desenate, acestea fiind decupate de către cumpărători;
– prima ambalaj. Ambalajul se poate transforma în obiect (bomboane ambalate în formă de ursuleț);
– prima eșantion, alături de produsul suport se oferă un articol promoțional – eșantion (În revista Unica cititorii pot găsi un pliculeț de cafea Jacobs Alintaroma).
– prima ulterioară, obiectul primă este oferit după un anumit interval de timp de la efectuarea cumpărării produsului promovat. Consumatorul prezintă dovada efectuării cumpărării (bonuri de casă, coduri cu bare sau alte însemne). Ca variante, există:
– prima ulterioară simplă, când obiectul primă este oferit după o singură cumpărare;
– prima ulterioară prin acumulare, când se adună un anumit număr de puncte cadou;
– prima autoplătitoare. Cumpărarea produsului suport dă dreptul cumpărării unui obiect primă la un preț redus. Produsele primă sunt oferite la prețuri de achiziție en-gros (se autofinanțează).
Cadourile promoționale nu trebuie condiționate de achiziționarea produsului promovat Ca tipuri de cadouri promoționale se utilizează:
– cadoul direct, obiectul cadou este oferit direct consumatorului fără o solicitare din partea acestuia (la o trusă de farduri se oferă cadou o oglindă);
– cadoul ulterior se oferă la cererea consumatorului, prin corespondență (la cumpărarea unor produse de o anumită valoare Avon oferă o brățară);
– cadoul prescriptorului, se oferă cadoul clientului-prescriptor care recomandă produsul promovat altor persoane și acestea vor face dovada cumpărării respectivului produs.
1.2.4. Concursuri publicitare, jocuri și loterii oferă consumatorilor șansa de a beneficia de avantaje (de genul călătoriilor, apartamentelor, autoturismelor, aparatelor electrocasnice ) legate de achiziționarea unui produs care face obiectul promoției.
În cazul concursurilor promoționale, câștigătorul poate intra în posesia premiilor pe baza cunoștințelor, a îndemânării sau a creativității sale, hazardul fiind exclus.
În cazul jocurilor promoționale, șansa de a câștiga premiul se bazează numai pe hazard.
Pe piața românească, utilizatorii acestei tehnici de promovare preferă să utilizeze numai cuvântul concursuri promoționale, deși unele dintre acestea sunt de fapt jocuri promoționale.
Cadourile promoționale sunt atractive pentru consumatori deoarece aceștia au posibilitatea să participe la o competiție în care își dovedesc inteligența, îndemânarea, spiritul de observație, perspicacitatea, cultura generală…, disputându-și premii valoroase. Ca regulă importantă de respectat, premiile acordate trebuie să fie exact cele promise. Regulamentul de concurs trebuie făcut cunoscut publicului larg în așa fel încât consumatorii să fie bine informați în legătură cu promoția respectivă și să poată participa în cunoștință de cauză.
Această tehnică atrage puternic consumatorii efectivi ai unui produs, dar și pe cei potențiali, contracarează acțiunile promoționale ale concurenței, atenuează sezonalitatea unor produse, contribuie la întărirea imaginii mărcii sau organizației.
Exemplu: Pentru contracararea acțiunilor concurenților, Bosch a inițiat un concurs, prin intermediul revistei Avantaje, care permite cititorilor să trimită rețete culinare la redacție. Cea mai bună rețetă culinară este premiată lunar cu un aparat electrocasnic marca Bosch. Succesul acestui concurs promoțional este evident, concursul durând de aproximativ 2 ani. Jocul promoțional implică minim de participare, putându-se câștiga numai pe baza hazardului și nu datorită unor calități personale. Ca tipuri de jocuri promoționale se pot utiliza:
– loteria permite obținerea premiului prin tragere la sorți (pe baza unui talon de concurs se poate participa la concursul de carte Humanitas);
– jocul cu rezultat imediat are la bază buletine de tip loz sigilat sau loz răzuit sau alte suporturi (chei, diferite piese). Ca exemplu, jocul cu rezultat imediat, prin răzuire, organizat pentru conservele Mandy; jocul cu rezultat imediat, prin folosirea unei chei, pentru autoturismul Dacia.
– jocul-concurs, concurenții sunt selectați din rândul celor care răspund la o întrebare simplă, apoi urmând tragerea la sorți (pentru a participa la concursul PHYTO, organizat pentru complementul nutrițional
Phytophanere, pe bază de extracte din plante – ulei din germeni de grâu, morcov și tărâțe de orez – și vitamine, participanții trebuie să răspundă corect la întrebarea “Ce conține Phytophanere?”, putând câștiga 10 premii, în valoare totală de 300 euro).
– jocul-identificare este tot o formă de joc-concurs, în care participanții trebuie să descopere două sau mai multe elemente care reprezintă premiul ce va fi câștigat (promoția “Bucuria de a trăi”, realizată pentru cafeaua
Elite, permite cumpărătorilor să găsească în pachetele de cafea două jumătăți cu imaginea casei oferite ca premiu).
1.2.5. Publicitatea la locul vânzării reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor de natură publicitară prin care se difuzează mesaje publicitare la locul vânzării cu scopul informativ asupra potențialilor cumpărători. Obiectivul urmărit este cel de favorizare a cumpărării spontane, creșterea volumului vânzării unui produs, informarea consumatorilor în legătură cu produsul, marca promovată, dar și fidelizarea consumatorilor.
Instrumentele specifice promovării vânzărilor sunt numeroase, ele putând fi utilizate fie în exteriorul magazinelor, pentru a atrage ccumpărătorii potențiali să intre în magazin (firma, vitrina, panouri, pancarte, panouri de etalare de tip STOP, standuri, factice-reproduc fidel un produs sau ambalajul acestuia), fie în interiorul magazinelor, pentru a convinge clienții potențiali să cumpere (afișe, prospecte, pliante, broșuri, standuri, display-ere, panouri, P.O.S.-uri, săgeți marcatoare, televiziune cu circuit închis, stație audio).
1.3. Marca produselor în promovarea vânzărilor
În economia modernă, atât mărcile de fabrică, cât și cele sub care se comercializează produsul au un rol deosebit de important în acțiunea de promovare a vânzărilor pe piața internă și externă. Mărcile de fabrică, de comerț și de serviciu sunt semne distinctive, folosite de întreprinderi pentru a identifica cu ușurință produsele și a deosebi lucrările și serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi. Ajutând la identificarea produselor similare, prin comparația caracteristicilor va stimula îmbunătățirea calității produselor, lucrărilor și serviciilor de către fiecare producător concurent.
Funcțiile pe care le îndeplinesc mărcile sunt în general următoarele:
indică originea produsului, întreprinderea care l-a fabricat; ca urmare marca se confundă cu producătorul;
garantează calitatea produsului (confirmă încrederea manifestată de cumpărători în însușirile de calitate ale produsului cumpărat);
stimulează solicitarea și cumpărarea produsului (între un produs marcat și unul anonim, cumpărătorul preferă întotdeauna produsul marcat);
contribuie la desfășurarea unei concurențe loiale, deoarece înlătură posibilitatea de a confunda un produs fabricat de o întreprindere cu același produs realizat de altă întreprindere;
permite organizarea și controlul pieței, eliminând confuziile dintre produse, mărci sinonime, producători;
îndeplinește funcția de monopol, de astă dată în sensul pozitiv al noțiunii, deoarece marca este apanajul unui produs al unei întreprinderi;
stimulează pe producători pentru îmbunătățirea calității produselor, deoarece cumpărătorul se va îndrepta spre produsul cu marca a cărei calitate a verificat-o;
asigură creșterea răspunderii producătorului pentru calitatea produselor puse în circulație, deoarece mărfurile de calitate slabă vor rămâne nevându-te, iar producătorul nu-și va putea recupera cheltuielile efectuate pentru fabricarea lor;
asigură condiții pentru elaborarea de studii de piață privind ponderea participării unui producător în piața totală a unui produs.
1.2.1. Tipuri de mărci
Formele sub care se poate prezenta o marcă sunt multiple, așa cum rezultă și din figura1.
Figura 1. Tipuri de mărci
Mărcile literale sunt constituite din cuvinte sau dintr-o combinație de litere. Mărcile constituite din cuvinte trebuie să fie deosebit de distinctive. Cuvântul sau grupa de litere pot fi imaginare sau rezultatul unor combinări de litere cu sau fără semnificație (ex.: CONFFER, ARO etc.).
Mărcile figurale sunt constituite din reprezentări grafice plane sau în relief, monocolore sau policolore, care înfățișează forma produsului sau ambalajul acestuia. Cele mai răspândite mărci figurale sunt acelea care reprezintă, în mod stilizat, fie obiectul caracteristic al întreprinderii, fie produsul care urmează să fie protejat.
Mărcile combinate sunt rezultate din combinarea mai multor elemente: cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, forma produsului, ambalajul, toate acestea fiind înfățișate întruna sau mai multe culori.
Mărcile prezentate sonor sunt utilizate ca mărci de comerț, răspândirea lor fiind facilitată de posibilitățile oferite astăzi de realizările în domeniul tehnicii radioului, televiziunii, videocasetelor, audiocasetelor, difuzoarelor publice etc.
Mărci individuale și mărci colective– o marcă este individuală când se înregistrează de o singură întreprindere, care o folosește în exclusivitate. Când marca este înregistrată de o grupare colectivă, care reprezintă interesele mai multor întreprinderi, ea poate fi folosită de către acestea, în condițiile stabilite de regulamentul elaborat de unitățile interesate.
1.2.2. Alegerea mărcilor
Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească mărcile pentru a atrage atenția cumpărătorilor, atât a celor interni, cât și a celor externi sunt următoarele: să fie concise, scurte, ușor de pronunțat și de memorat; să fie simple și expresive (în special pentru mărcile figurate).
Sugestivitatea și armonia trebuie să caracterizeze mărcile în general și pe cele combinate în special. Între noțiunea exprimată literal și elementul figural trebuie să fie o armonie perfectă, ambele urmând să sugereze cât mai bine produsul (sau serviciul) pe care îl prezintă. Este cunoscut faptul că un cuvânt, chiar imaginar, compus din diferite silabe care fac parte din denumirea produsului, a orașului sau a întreprinderii unde se fabrică, însoțit de un desen sugestiv, facilitează întipărirea lui în memorie, prin efectul dublu și de durată pe care îl produce o astfel de marcă.
Există însă și unele interdicții privind alegerea și înregistrarea mărcilor. Astfel nu pot fi alese și înregistrate ca mărci semnale care:
a) nu se deosebesc suficient de alte mărci pentru acele produse, lucrări sau servicii identice sau similare, înregistrate în țară sau ocrotite în baza unor convenții internaționale, cu excepția cazului în care înregistrarea este cerută sau autorizată de titularii acestor mărci;
b) constituie copierea, imitarea sau traducerea unei mărci din alt stat, cu circulație internațională, pentru produse, lucrări sau servicii identice sau similare;
c) cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acele produse, lucrări sau servicii ori se referă exclusiv la modul, timpul și locul fabricației sau la natura, destinația, prețul, calitatea, cantitatea și greutatea mărfurilor;
d) cuprind, fără autorizația organelor în drept, nume sau portrete de conducători de partid sau de stat în viață, ori de conducători sindicali, reproduceri sau imitații de steme, drapele, medalii, embleme, și insigne, semne oficiale de marcare, control, , verificare și garanție;
e) cuprind elemente, prevăzute la aliniatul de mai sus, aparținând altor state sau organizații internaționale, dacă folosirea este interzisă de convențiile la care țara este parte;
f) cuprind indicații false sau care induc în eroare, ori sunt contrar legilor, ordinii publice și regulilor de conviețuire socială.
1.2.3. Înregistrarea și folosirea mărcilor
Mărcile se înregistrează în țara în care se emit, după caz, în alte țări. La înregistrare se impune obligația de examinare care se exercită sub dublu aspect:
– dacă sunt îndeplinite condițiile de formă pentru înscrierea în registrul de mărci; această examinare vizează condițiile de formă ce trebuie îndeplinite și pot fi completate și reașezate pe parcurs, la cererea organului de înregistrare;
– dacă proiectul de marcă depus nu se află sub incidența vreuneia din interdicțiile menționate mai sus.
În situația în care se constată că marca corespunde pentru înregistrare, ea se înserează într-o publicație înființată în acest scop. Dacă timp de trei luni de la publicare nu s-au înregistrat contestații sau cele prezentate au fost respinse, titularului i se eliberează certificatul de înregistrare.
În legătură cu marca de fabrică, comercială și de serviciu, actualele reglementări specifică procedura de înregistrare, care cuprinde trei faze distincte:
– depozitul reglementar al mărcii;
– examinarea cererii de înregistrare;
– înregistrarea propriu-zisă.
Principiile care stau la baza celor două convenții internaționale, referitoare la însușirea și protecția mărcilor muncă, sunt următoarele:
a) în cazul Convenției de la Paris:
– drepturi egale și avantaje identice cu cele acordate mărcilor proprii;
– statut personal fiecărei mărci (marca este ocrotită pe teritoriul statului respectiv);
– prioritate legală (pentru orice marcă înregistrată în țară se va putea cere constituirea depozitului legal, în termen de 6 luni, în orice altă țară membră a Uniunii, unde titularul ei are interese comerciale).
b) în cazul Aranjamentului de la Madrid, ca principiu de bază, s-a stabilit că orice marcă înregistrată într-o țară membră a acestui aranjament, pentru care s-a făcut depozit la Biroul Internațional de la Geneva, se bucură de protecția legală în toate țările membre semnatare ale convenției. Revizuit la Nisa, acest aranjament stipulează că produsele și serviciile cărora li se aplică mărcile de fabrică sau de serviciu se sistematizează astfel: produsele în 34 de grupe, iar serviciile în 8 grupe. Această clasificare devine obligatorie pentru toți membrii Aranjamentului de la Madrid.
Întreprinderile producătoare din România sunt obligate să înregistreze și să folosească mărci de fabricație pentru toate produsele destinate consumului intern. Înregistrarea mărcilor de comerț de către întreprinderile de desfacere și a mărcilor de serviciu de către unitățile care prestează lucrări sau servicii, precum și folosirea de către acestea a mărcilor înregistrate, este facultativă.
De la această regulă sunt acceptate două excepții:
– prin acordul ministerelor de resort, în cazuri temeinic justificate, se pot folosi în locul mărcilor de fabrică, mărci de comerț (exemplu pentru încălțăminte: în loc de marca producătorului se poate utiliza marca de comerț ROMARTA);
– în cazul în care, pentru unele produse, însăși unitatea producătoare, cu acordul prealabil al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci și avizul beneficiarului principal, a stabilit exceptarea de la prevederile legale.
Pentru export, produsele se marchează cu mărci care se stabilesc de unitățile producătoare cu acordul organului de comerț exterior. Rațiunea acestei prevederi constă în interesul care există de a se folosi cele mai reprezentative mărci, care să contribuie la pătrunderea produselor pe piața externă sau la consolidarea poziției acestora în relațiile comerciale cu străinătatea. Astfel, în unele țări, confecțiile românești au fost exportate sub marca de comerț CONFEX, înregistrată de I.S.C.E. ROMANOEXPORT. Cum această marcă este apreciată, este de la sine înțeles ca ea să fie utilizată în continuare. Tot astfel se pune problema cu multe alte mărci care aparțin producătorilor, cum sunt: ELECTROPUTERE – Craiova , TEHNOTRON – Iași etc.
În funcție de piața externă pe care urmează să fie livrate produsele, alături de marca de fabrică legală (a întreprinderii de comerț exterior sau a celei producătoare) se mai poate exprima, de exemplu:
– Made in Romania (fabricat în România);
– Trade Mark (marcă comercială);
– Warenzeichen (semnul mărcii);
– Marque depose (marcă depusă).
Litigiile privind înscrierea în alte țări a mărcilor pentru care s-a constituit depozitul reglementar dintr-o anumită țară se soluționează potrivit dispozițiilor din legea națională a țării respective. Litigiul cel mai frecvent este cel referitor la refuzul înregistrării mărcii unui produs de către o țară străină căreia i s-a solicitat acest lucru.
1.3. Obiectivul promovării vânzărilor
Instrumentele de promovare a vânzărilor diferă prin obiectivele lor specifice.O mostră oferită gratuit îl stimulează pe consumator să încerce produsul, în vreme ce furnizarea unui serviciu gratuit de consultanță managerială duce la cimentarea relației pe termen lung cu un detailist.
Vânzătorii apelează la acțiuni promoționale de tip stimulativ pentru a atrage noi consumatori care să încerce un anumit produs, pentru a-i recompensa pe clienții fideli și pentru a crește ponderea utilizatorilor ocazionali care repetă achiziționarea unui anumit produs.Noii consumatori care încearcă produsul sunt de trei feluri-utilizatori ai altei mărci de aceeași categorie, utilizatori ai altor categorii de produse și persoane care schimbă mereu mărcile pe care le folosesc.Promovarea vânzărilor îi atrage adesea pe cei care schimbă mereu mărcile, deoarece utilizatorii altor mărci sau altor categorii de produse nu observă întotdeauna o acțiune promoțională și nu reacționează întotdeauna la ea.Cei ce schimbă frecvent mărcile caută, în primul rând, prețuri reduse, valoare de întrebuințare mare sau obținerea unor premii.Este greu de crezut că activitățile de promovare a vânzărilor îi vor transforma în clienți fideli ai unei mărci.Acțiunile de promovare a vânzărilor în cadrul piețelor pe care există mărci foarte asemănătoare vor produce, pe termen scurt, o puternică înviorare a vânzărilor, dar nu vor oferi o creștere durbilă a cotei de piață.În cazul piețelor pe care există mărci foarte deosebite, acțiunile de promovare a vânzărilor pot să schimbe, pentru o perioadă mai îndelungată de timp, cotele de piață ale diferitelor firme.
Adesea, comercianții consideră că promovarea vânzărilor este menită să distrugă fidelitatea clienților față de o anumită marcă, iar publicitatea are ca scop să creeze fidelitatea clienților față de o anumită marcă.În consecință, o mare problemă a managerilor de marketing constă în a găsi modul în care trebuie să împartă bugetul disponibil între activitățile de promovare a vânzărilor și activitățile de reclamă.Acum zece ani, managerii s-ar fi decis mai întâi asupra sumei pentru reclamă și ar fi alocat apoi, pentru activitatea de promovare a vânzărilor, restul bugetului.Actualmente, managerii de marketing estimează mai întâi suma de care au nevoie pentru cheltuielile de promovare a vânzărilor pe piețele de afaceri, apoi pentru promovarea vânzărilor pe piețele bunuri de consum, iar ce mai rămâne va constitui bugetul pentru publicitate.
Totuși, este periculos ca reclama să cedeze întâietatea promovării vânzărilor.Atunci când, în cazul unei anumite mărci, se practică pentru o perioadă prea îndelungată prețuri promoționale, consumatorii încep să se gândească la ea ca la o marfă ieftină și, adesea, ei vor fi dispuși să o cumpere la un preț redus.Nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru, dar există un oarecare risc în a face promovarea unei mărci binecunoscute pentru o perioadă mai mare de 30 % din timp.Mărcile dominante utilizează mai rar prețuri promoționale, deoarece astfel n-ar face decât să subvenționeze pe utilizatorii curenți.
Mulți cercetători consideră că activitățile de promovare a vânzărilor nu duc la obținera fidelității pe termen lung a consumatorilor, în vreme ce publicitatea permite realizarea acestui deziderat.Studiul lui Brown a fost efectuat asupra a 2500 de cumpărători de cafea solubilă și a dus la următoarele concluzii:
– În comparație cu publicitatea, promovarea vânzărilor permite obținerea unor rezultate mai rapide și mai clar măsurabile în materie de vânzări.
– Pe piețele mature, activitățile de promovare a vânzărilor nu tind să atragă noi cumpărători pe termen lung, deoarece ele atrag, în principal, consumatorii tentații
– De reducerile de preț; aceștia trec cu ușurință de la o marcă la alta în momentul în care li se propune un preț mai avantajos.
– Cumpărătorii unei anumite mărci tind să nu-și schimbe deprinderile de cumpărare ca rezultat al activităților de promovare efectuate de către concurență.
– În cazul unei mărci, publicitatea pare a fi capabilă să consolideze “privilegiile primului venit”.
Există și dovezi că prețurile promoționale nu determină o creștere durabilă a volumului de vânzări la o anumită categorie de produse.În mod obișnuit, ele permit realizarea, pe termen scurt, a unui anumit volum de vânzări care însă nu se menține în timp.Concurenții care dețin cote mici pe piață găsesc că este avantajos să utilizeze promovarea vânzărilor, deoarece ei nu-și pot permite bugete de reclamă atât de mari ca ale liderilor pieței. De alfel, ei nu pot obține spațiu pe rafturile magazinelor dacă nu oferă unele facilități comerciale și nici nu-i pot face pe consumatori să încerce produsele lor dacă nu le propun stimulente.Concurența în domeniul prețurilor este utilizată adesea de către micile mărci care încearcă să-și sporească cota de piață, însă ea este mai puțin eficientă în cazul agenților economici care dețin poziții de frunte pe piață pentru o întreagă categorie de produse, agenți a căror dezvoltare rezidă în extinderea întregii categorii.
Urmarea este că multe firme axate pe comercializarea de bunuri de larg consum au sentimentul că sunt forțate să facă mai multă promovare a vânzărilor decât și-ar dori.Firmele Kellogg, Kraft, precum și alți lideri de piață au anunțat că vor pune un accent tot mai mare pe strategia de “împingere “ a produselor pe piață și își vor mării bugetele de reclamă.Ei dezavuează utilizarea intensivă a promovării vânzărilor, deoarece aceasta duce la scăderea fidelității față de marcă, la creșterea sensibilității consumatorilor față de preț, la estomparea imaginii privitoare la calitatea mărcii și la focalizarea atenției agenților economici asupra planurilor de marketing pe termen scurt.
Însă Faris și Quelch contestă aceste afirmații.Ei susțin că utilizarea intensivă a promovării vânzărilor este un simptom nu o cauză a acestor probleme.Ei atrag atenția asupra unor cauze mai profunde, cum ar fi creșterea mai lentă a populației, emanciparea consumatorilor, supraproducția industrială, eliminarea eficienței publicității, creșterea puterii comerciale și marile presiuni care se exercită în cadrul economiei S.U.A. pentru obținerea de performanțe pe termen scurt.
1.4. Efectele promovării vânzărilor
Promovarea vânzãrilor are atât efecte pe termen scurt și mediu de creștere a vânzãrilor, cât și efecte pe termen lung care nu sunt de neglijat: conștientizarea consumatorului cu privire la
existența produsului, informarea acestuia cu privire la anumite caracteristici, evidențiate printr-un concurs de exemplu, determinarea primei încercãri care va determina atașamentul fațã de marcã și dupã încheierea perioadei de promovare etc.
Dacã promovarea vânzãrilor reușește sã convingã consumatorii sã acționeze, iar produsul
nu corespunde cerințelor consumatorilor, efectele acțiunilor promoționale vor fi tocmai contrare celor dorite. Promovarea vânzãrilor este în relație și cu ciclul de viațã al produsului, de acesta depinzând și rezultatele.
S-a convenit sã se cadã de acord asupra anumitor efecte principale, cum ar fi: accelerarea achizițiilor, creșterea vânzãrilor sau efectul Bump-Trough (Desmet, 1981). Efectul de anticipare este datorat distribuitorului, care, informat despre promovare, vinde din stoc pentru a-și putea reface stocurile la un preț mai scãzut. Importanþa acestui efect depinde de distribuþie și de controlul exercitat de întreprinderile producãtoare asupra acesteia. Efectul Bump este pozitiv și concomitent cu promovarea. El provine din refacerea stocurilor distribuitorului și din suplimentele de cumpãrãturi efectuate de consumatori. Acest supliment este datorat cumpãrãturilor fãcute de noii clienți (neconsumatori sau clienți ai concurenței) sau cumpãrãturilor efectuate de clienții actuali (anticipare și stocaj al clienților produsului supus promovãrii).
Efectul Trough este repercursiunea efectelor care preced: reîntoarcerea anumitor clienți la marca lor inițialã, consumul din stoc pentru clienții obișnuiți.
Efectele promovãrii vânzãrilor sunt foarte complexe și nu sunt condiționate doar de acțiunea în sine de promovare a vânzãrilor. Ele depind de: etapa din ciclul de viațã în care se gãsește produsul, de condițiile concrete de pe piațã din momentul promovãrii, de reușita colaborãrii cu partenerii de piațã în privința promovãrii, de sinergia dintre diferite tehnici de promovare, de comportamentul concurenței etc
CAPITOLUL II. IMPACTUL MARILOR RETAILERI PREPONDERENT ALIMENTARI ASUPRA ECONOMIEI NAȚIONALE
2.1. Rolul sectorului de retail alimentar în economia României
Retailul de mărfuri alimentare reprezintă o parte importantă în totalul comerțului cu amănuntul: 44% în 2007, echivalentul a 12 miliarde euro. Aceeași pondere s-a înregistrat, cu mici variații, în perioada 2002 – 2006. În coșul de consum, ponderea mărfurilor alimentare reprezintă ceva mai puțin, doar 37,5% ca urmare a unor decizii administrative ale INSSE. Chiar și așa, această pondere este de departe cea mai mare din Uniunea Europeană, România fiind urmată la distanță de Letonia (25%), Bulgaria, Lituania și Polonia (peste 20%); media pentru zona euro este de 18%. Ponderea cheltuielilor cu alimentele în coșul de consum este de până la trei ori mai mică decât în România în țări precu,m Marea Britanie sau Germania. În aceste condiții, este de înțeles importanța acestui sector atât pentru economia națională în ansamblu, cât și pentru fiecare cetățean în parte.
Cifra de afaceri cumulată a marilor retaileri în comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a fost în 2007 de 5.82 miliarde euro, în creștere cu 43.7% față de 4.05 miliarde euro în 2006 (în lei creșterea a fost puțin mai mică, 36%). Prin comparație, creșterea la nivel global a marilor retaileri (top250) a fost în 2007 de 7.6%. Este firesc ca în România să fie o creștere peste medie a consumului, având în vedere că în 2007 România traversa încă prima perioada prelungită de boom economic de după 1989, ceea ce a dus la stimularea puternică a consumului intern. În fapt, consumul intern a avut un ritm de creștere mai rapid decât creșterea PIB, fiind astfel un factor determinant al creșteri economice, deși calitatea unei creșteri economice bazate pe consum este controversată.
Creșterea consumului a fost stimulată de o serie de factori obiectivi precum creșterea salariilor și pensiilor, politici fiscale pro-ciclice, boom-ul creditării, dar și de factori subiectivi cum ar fi o perioadă anterioară îndelungată de restricționare a consumului, creșterea respectului față de sine, atracția noului, dorința de imitație, socializare. Acestei creșteri a cererii i-a răspuns rapid creșterea ofertei, prin dezvoltarea și extinderea rețelelor marilor retaileri.
Figura 1. Creșterea PIB a consumului cu amănuntul, % față de anul anterior
Sursa: INSSE, 2009
Numărul magazinelor cu suprafața între 5000 – 9999 mp a crescut de la 33 în 2003 și 41 în 2005 la 218 în 2007, în timp ce numărul magazinelor cu suprafața peste 10000 mp a crescut de la 9 în 2003 și 15 în 2005 la 22 în 2007. Aceste creșteri s-au făcut în principal pe seama creșterii volumului pieței și numai într-o mică măsură pe seama micilor magazine de cartier; numărul magazinelor sub 120 mp a scăzut cu mai puțin de2% în intervalul 2005-2007, în timp ce numărul magazinelor cu suprafețe între 121 și 999 mp a scăzut cu aproximativ 20% în aceeași perioadă.
Figura 2. Evoluția numărului de magazine în comerțul cu amănuntul, în funcție de suprafață, 2007 față de 2005
Sursa: INSSE, 2008
Un studiu recent (Bukeviciute și alții, 2009) arată că expansiunea rapidă a numărului de magazine mari în comerțul cu amănuntul de produse alimentare este puternic corelată negativ cu evoluția prețurilor la alimente pentru consumatorul final. Astfel, pe un panel de date pentru Cehia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia și Ungaria pe perioada 2003-2007, coeficientul de regresie este -0,32, semnificativ statistic la 1% și cu un grad de reprezentativitate (R pătrat) de 81%. Acest rezultat înseamnă că o creștere a numărului de magazine mari contribuie la scăderea prețurilor, și deci este în beneficiul consumatorilor.
La sfârșitul anului 2007, capitalul social subscris și vărsat de către cei 13 mari retaileri era de 5,14 miliarde RON – echivalentul a 1,54 miliarde euro. Așadar, raportând la stocul total de investiții străine directe din România la sfârșitul lui 2007, de 42 miliarde euro, putem estima că marii retaileri au contribuit cu 3,66% în totalul investițiilor străine directe.
La sfârșitul anului 2007, numărul de angajați al marilor retaileri era de aproape 39 mii angajati, reprezentând 0,81% din totalul angajaților din economie. Un loc de muncă direct creează însă câteva alte locuri de muncă indirecte, în special în distribuție, și ajută la menținerea locurilor de muncă ale furnizorilor.
Figura 3. Numărul de angajați direcți, marii retaileri
Sursa: INNSE, 2009
Pentru 2008, datele disponibile sunt mai restrânse. Astfel, am putut accesa doar datele cumulative pentru o parte dintre marii retaileri, si anume Metro, Real, Selgros, Carrefour, Billa si Penny. Cum însa aceștia reprezintă 6 din primii 8 retaileri din România, reprezentând 73,5% din cifra de afaceri a marilor retaileri și 76% dintre angajații acestora, datele obținute sunt relevante ca valori relative și ca tendințe.
Cifra de afaceri a crescut in 2008 fata de 2007 cu 12,7% exprimata in euro si cu 24,6% exprimata in lei. Cata vreme aceasta reprezinta o incetinire fata de ritmul de crestere din 2007 comparativ cu 2006, cresterea ramane semnificativa, mult peste cresterea PIB. Probabil evolutia sa a fost influentata negativ de inceputul crizei financiare, care a lovit si Romania din trimestrul IV 2008. In special in luna decembrie a anului trecut, care ar fi trebuit sa fie o luna de cresteri record ca si in anii trecuti, consumul cu amanuntul a crescut cu numai 2,5%.
Numarul angajatilor a continuat sa creasca si in 2008, pe fondul extinderii retelelor de retail, desi intr-un ritm mai scazut decat in 2007: 19,6%, comparativ cu 30%. In acest context, este usor ingrijoratoare tendinta descrescatoare a productivitatii muncii, calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul de angajati. Aceasta scadere arata faptul ca dezvoltarea extensiva din ultimii ani a adus un volum mai mare de vanzari dar si costuri substantial mai mari, inclusiv cu personalul.
Tabelul 1. Productivitatea muncii, marii retailer, 2008
Avand in vedere ponderea acestor 6 retaileri in cifra de afaceri a celor 13 mari retaileri, prin extrapolare obtinem o contributie totala la veniturile bugetare de 250 milioane euro in 2008.
2.2. Gradul de concentrare
Putem calcula cota de piață a marilor retailer făcând raportul dintre cifra lor de afaceri și cifra de afaceri cumulate aferentă codului CAEN pe care îl reprezintă.
Tabelul 2. Cota de piață cumulate a marilor retailer în comerțul cu produse alimentare , băuturi și tutun
Sursa: prelucrat din date INSSE
Cel mai correct calcul este cel care se raporteaza la codurile CAEN cumulate 4639 si 4711, luand astfel in calcul toti marii retaileri; in total avem 1311 mari retaileri, din care 2 inregistrati la “comertul cu ridicata” si 11 la “comertul cu amanuntul”.
Astfel, cota de piata a marilor retaileri a fost de 36,5% in 2007, in crestere fata de 31,3% in 2006. Pentru a analiza daca aceasta cota de piata reflecta un potential anticoncurential, vom calcula doua masuri ale gradului de concentrare: cota de piata a primelor 5 firme, respectiv indicele Herfindahl-Hirschmann (suma patratelor cotelor de piata ale tuturor firmelor).
Tabelul 3. Cota de piață individual a marilor retailer în comerțul cu produse alimentare băuturi și tutun
Sursa: prelucrat din date INSSE
Se observa ca sporul cotei de piata cumulate a marilor retaileri in 2007 fata de 2006 se datoreaza in principal cresterii spectaculoase a cotelor Kaufland (mai mult decat o dublare a cotei de piata), Real (o triplare a cotei de piata) si, intr-o masura mai mica, Auchan (o crestere de 6 ori a cotei de piata). Aceste cresteri s-au datorat consolidarii pozitiei pe piata, acestia fiind retaileri intrati mai recent pe piata.
Cota de piata a primilor 5 retaileri a fost in 2007 de 27,5%, in crestere fata de 25,6% in 2006. Primele 5 firme au o cota insemnata, peste un sfert din piata, si exista un potential anti-concurential daca primele 5 firme realizeaza intelegeri intre ele privind preturile.
Tabelul 4. Cota de piață cumulată a primilor 5 retaileri
Sursa: prelucrat din date INSSE
Totusi, apreciem ca in 2007 piata a fost concurentiala, din cel putin trei motive.
In primul rand, prin comparatie cu celalalte tari europene, gradul de concentrare este inca scazut in Romania. Media europeana a cotei de piata cumulate a primilor 5 retaileri este 50%; tarile vechi membre ale UE au cote mai mari decat noii membrii, din mai multe motive intre care consolidarea pietei si nivelul mult mai scazut al economiei subterane. Gradul de concentrare astfel calculate depaseste 70% in tarile nordice si este aproape de 60% in Germania si de peste 50% in Franta, tarile de origine ale principalilor competitori pe piata de retail din Romania.
Doar Bulgaria are un grad de concentrare mai mic decat Romania (conform datelor Euromonitor, cota cumulata in Romania a primilor 5 retaileri ar fi de 22%, mai mica decat a Poloniei; insa consideram ca datele noastre, prelucrate dupa INSSE, sunt mai corecte si cota cumulata pentru Romania este 27,5%). Desigur, tendinta nu poate fi decat crescatoare. Chiar si in tari precum Spania, Grecia sau Italia, unde producatorii locali de produse alimentare sunt numerosi si bine organizati, marii retaileri au intre 30% si 40% din piata, in timp ce in Ungaria ponderea este de 50%. Un grad de concentrare mai ridicat nu inseamna insa automat si o situatie anti-concurentiala. Este important ca pe masura ce gradul de concentrare va creste, aceasta sa nu duca si la un abuzz de putere dominanta. Deocamdata insa gradul de concentrare al marilor retaileri din Romania este la jumatate din media europeana.
In al doilea rand, cota de piata a celei mai mari firme din sector (Metro) a scazut, diferenta regasindu-se in cresterea cotelor de piata ale firmelor de pe locurile 2 si 3 (Selgros si Carrefour). Aceasta evolutie indica absenta unor bariere semnificative de mobilitate pe piata.
In al treilea rand, a existat o substituire remarcabila in topul primelor 5 firme, locurile lui Cora si Billa fiind luate de Kaufland si Real. Aceasta evolutie indica absenta unor bariere semnificative de intrare pe piata.
In concluzie, atat in structura cat si in dinamica, piata de retail preponderant alimentar a fost concurentiala in perioada analizata. Pe de alta parte, unii dintre acesti concurenti fac parte din aceleasi grupuri de firme; astfel, Metro si Real sunt parte din Metro Group, iar Selgros, Billa si Penny sunt marci ale grupului Rewe. Potentialul anti-concurential este atenuat de faptul ca aceste firme se adreseaza unui public tinta diferit, atat pe segmente de volum cat si de pret.
O metoda de analiza mai fina a gradului de concentrare este Indicele Herfindahl- Hirschmann (HHI), care se calculeaza dupa formula:
HHIv =Σ(v/V)²
unde v reprezinta vanzarile (cifra de afaceri) fiecarei firma, iar V reprezinta cifra de afaceri totala a comertului cu produse alimentare, bauturi si tutun.
Luand in calcul cei 13 mari retaileri, obtinem valori mici ale HHI, mult sub pragul de 10% de la care Comisia Europeana considera ca exista potential de abuz de putere dominanta de piata. Chiar luand in considerare si celelalte 140 de mii de firme de profil locale, HHI mai poate creste doar marginal (de exemplu, o firma care are 1% din piata contribuie la HHI cu 0,01%).
Tabelul 5. Indicele concentrării din Herfindahl – Hirschamm
Sursa: prelucrat din date INSSE
Nota: pentru ușurința interpretării rezultatelor, am transformat indicele HHI, care ia valori între 0 și 10000 în procente.
Figura 4. Gradul de concentrare al marilor retailer în comerțul cu produse alimentare
Sursa: prelucrat din date INSSE
Desigur, aceste calcule se refera la gradul de concentrare al pietei cu care se confrunta consumatorul final. Pe anumite segmente de piata (categorii de produse alimentare) gradul de concentrare poate fi mai mare, la fel si in raport cu furnizorii.
Datele disponibile nu ne permit insa sa calculam gradul de concentrare pe segmente de piata. Daca analizam structura marilor retaileri prezenti in Romania, observam ca in general sunt companii europene, in special din Germania si Franta. Din top global 20 retaileri de produse alimentare, 6 sunt prezenti si in Romania. Dintre ceilalti, doar trei mari retaileri la nivel global nu sunt prezenti in Romania, desi opereaza pe pietele din regiune (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria): Tesco, E.Lecrerc (marcile cu acelasi nume) si Ahold (cu marci precum Albert, Hypernova, ICA). Dupa ce va trece criza economica globala, este posibil ca aceste trei companii sa investeasca si in Romania, ceea ce ar duce, pe de o parte, la cresterea gradului de concentrare al sectorului in ansamblu, dar pe de alta parte la o crestere a concurentei intre marii retaileri.
Tabelul 6. Principalii retailer la nivel global, 2007, doar cei care vând și produse alimentare
*deține lanțurile Kaufland și LIDL
Sursa: prelucrat din Deloitte, ‘‘Feeling the Squeeze Global Powers of Retailing 2009’’,
www.deloitte.com/consumerbussiness
2.3. Performanța financiară
Media ponderata a profitului marilor retaileri din Romania a fost de 0,80% in 2006 si 0,82% in 2007. Aceasta este mica prin comparatie cu media sectorului de retail la nivel international, de 3,6% in 2006 si 3,7% in 2007.
Tabelul 7. Rata profitului*
*Rezultatul financiar net / Cifra de afaceri
**Date indisponibile pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice. Pentru calculul mediei ponderate, am considerat aceeași rată de profit ca în 2006
Sursa: prelucrat din datele disponibile pe www.mfinante.ro
Acest nivel scazut poate parea surprinzator din perspectiva asteptarilor generale si a perceptiei privind profiturile marilor retaileri care reduc foarte mult marjele de profit ale furnizorilor locali. O astfel de perceptie putin justificata prin prisma acestor rate scazute de profit. Totusi, primii trei jucatori de pe piata, care au impreuna peste 20% din piata, inregistreaza o rata de profit la nivelul mediei internationale sau chiar peste aceasta (in jur de 4%).
Mai mult, extinderea agresiva din ultimii ani a retelelor de magazine a impus costuri importante cu investitiile si cu amortizarea acestora, diminuand astfel profitul contabil. In acest sens, putem observa ca retailerii veniti mai recent pe piata romaneasca, precum Real, Kaufland sau Auchan au inregistrat rezultate financiare mai proaste (toti trei au avut pierderi importante in 2006) dar si-au imbunatatit rezultatele de la un an la altul (Kaufland si Auchan au trecut pe profit in 2007, iar Real si-a redus pierderile). O anomalie este cazul La Fourmi, care are pierderi considerabile in fiecare din ultimii trei ani.
Pe de alta parte, exista si o explicatie a profiturilor sub media internationala care tine de evolutia preturilor. Astfel, in Romania cresterea preturilor de productie nu se transmite decat in mica masura asupra preturilor de vanzare cu amanuntul, ceea ce duce la reducerea marjei de profit pentru retaileri (fireste, si pentru producatori). Elasticitatea preturilor de vanzare cu amanuntul fata de preturile de productie este 0.15 in Romania, fata 0.17 in zona euro si de 0.40 in statele noi membre (cele 10 state intrate in UE in 2004) – conform studiului lui Bukeviciute si altii (2009). Cu alte cuvinte, o crestere cu 10% a preturilor de productie se traduce intr-o crestere cu doar 1,5% a preturilor pentru consumatorul final. De ce avem o elasticitate atat de mica, un fapt de altfel in beneficial consumatorilor, poate fi justificat in mai multe moduri: competitia dintre retaileri, unele subventii pentru producatori (putin probabil), efectul de substitutie in consum mai pronuntat, importuri mai ieftine, etc.
In pofida acestei elasticitati scazute, preturile alimentelor au crescut in 2008 cu aproximativ 8%, cu un maxim de peste 10% in iulie 2008 fata de iulie 2007. Totusi, in aceeasi perioada, perceptia consumatorilor privind cresterea preturilor a fost de 31%5.
Diferenta dintre perceptie si realitate poate fi explicata de un indice al preturilor inadecvat, de o campanie media care a acreditat ideea unor cresteri foarte mari de preturi la alimente, dar si de deficiente de comunicare la nivelul marilor retaileri.
2.4. Monitorizarea sectorului de retail din perspective consumatorului
Pe 29 ianuarie 2008 Comisia Europeana a adoptat Comunicarea intitulata “Monitoring consumer outcomes in the single market: the Consumer Markets Scoreboard”. Consiliul European din martie 2008 a sustinut intentia Comisiei de a dezvolta acest instrument de monitorizare, iar Parlamentul European a adoptat in noiembrie 2008 un raport care a aprobat metodologia folosita de Comisie si setul de indicatori. Setul de indicatori cuprinde:
– indicatori ai pietelor de consum: plangeri, pret, satisfactie, schimbarea furnizorului, siguranta produselor;
– integrarea pietei interne de retail;
– protejarea intereselor consumatorilor.
A doua editie a Consumer Market Scoreboard, publicata in ianuarie 20097, a inclus si Romania. Am selectat in continuare cateva din datele relevante prezentate acolo cu privire la Romania si le-am interpretat: Cu privire la plangeri, 6% din consumatorii romani au facut o plangere formala cu privire la un serviciu sau produs, comparativ cu media europeana de 16%. Exista o corelatie intre procentul celor care fac plangeri si nivelul de protectie al consumatorilor – in general consumatorii nu fac plangere daca nu merita. 56% dintre romanii care au depus
plangeri au fost totusi satisfacuti de modul in care ele au fost rezolvate. In sectorul de retail alimentar sunt cele mai putine plangeri formale la nivel european (3% la fructe si legume, 5% la carne), dar asta si pentru ca valoarea chletuielii facute cu produsele care ar putea face obiectul reclamatiei nu este la fel de mare ca in cazul altor tipuri de retail (de ex.electronicele).
Cu privire la preturi, exista mari divergente in interiorul UE; cata vreme ele se pot explica in parte prin nivelul diferit al taxelor si accizelor, nivelul diferit al costului unitary al fortei de munca, nivelul diferit al puterii de cumparare, ramane si o parte care poate fi atribuita fragmentarii pietei unice, functionarii sale inca ineficiente. O analiza experimentala facuta de Eurostat (2009) arata nivelul indicativ al preturilor de consum pentru o serie de bunuri si servicii; am selectat in Anexa 1 cele mai interesante comparatii la produsele alimentare. Rezulta si in cazul Romaniei divergente considerabile de prêt fata de alte tari comparabile (Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia), astfel:
– preturi semnificativ mai mici in Romania la: paine, carne de vita, oua, cartofi, ciocolata, bere;
– preturi semnificativ mai mari in Romania la: faina alba, carne de porc, lapte, cafea;
– preturi relativ comparabile la: carne de pui, unt, mere, morcovi, apa minerala, suc de portocale.
Aceasta diversitate de situatii infirma asertiunea conform careia preturile la alimente in Romania sunt in general mai mari decat in alte tari din UE. Implicit, marii retaileri nu pot fi blamati in ansamblu pentru diferente de pret care se confirma doar pentru cateva produse specifice. Mai mult, dintre acestea, pretul la cafea este influentat de nivelul ridicat al accizei, iar pretul la carne de porc este influentat de faptul ca productia interna este foarte redusa si nu respecta standardele europene de sanatate.
Cu privire la siguranta produselor, Romania este pe locul 2 in Europa (dupa Grecia) la gradul de neincredere al consumatorilor – 38% din consumatori cred ca un numar mare de produse sunt nesigure, si numai 7% cred ca toate produsele sunt sigure. Totusi, doar 15% dintre retaileri au o opinie similara; in plus, inspectiile sunt frecvente.
In Romania in 2008 au fost 122197 de inspectii la retaileri, din care 83489 s-au soldat cu notificari scrise (proces verbal, amenzi, etc) iar 1070 au ajuns in instanta. Astfel, suntem pe locul 4 in UE la numarul de inspectii (dupa Franta, Spania si Cehia), pe locul 2 la numarul de amenzi (dupa Spania) si pe locul 3 la numarul de cazuri aduse in instant (dupa Franta si Belgia).
Cu toate acestea, doar 31% dintre consumatorii romani se simt adecvat protejati de masurile luate de autoritati cu privire la siguranta consumului, fata de media europeana de 50%. Si mai putin protejati decat romanii se simt grecii (30%), lituanienii (25%) si mai ales bulgarii (13%). In ce priveste integrarea pietei interne de retail, 13% dintre consumatorii romani au cumparat cel putin o data in 2008 din strainatate (comert trans-frontalier). Desi sub media europeana de 25%, este o pondere comparabila cu cea din Italia (13%) sau Ungaria (14%) si mai mare decat cea din Grecia (10%), Portugalia (9%), Bulgaria (6%). In schimb, doar 3% dintre retailerii din Romania au vandut cel putin o data in 2008 intr-o alta tara din UE, plasand Romania pe ultimul loc in Europa din acest punct de vedere; media europeana este 21, iar in Bulgaria ponderea este de 6%.
2.5. Analiza S.W.O.T.
Analiza SWOT se bazeaza pe date calitative, ca si pe alte analize SWOT pentru hypermarketuri realizate in alte tari (de exemplu, Portugalia).
Punctele tari deriva din natura marilor retaileri (volume mari, diversitate, stocuri, bugete, orar prelungit, acces facil), din modul lor de operare care impune standardizare, dar si din impactul lor social si economic – dinamizeaza piata (modernizeaza produse si servicii, design modern, prezinta noutati, concureaza prin pret) si atrag consumatorii prin efectul democratizator (accesul larg la aceleasi produse sustine sentimentul de egalitate sociala).
Tabelul 8. Analiza SWOT pentru marii retailer în retailul preponderant alimentar din România
Punctele slabe se pot imparti in mai multe categorii:
– relatia cu proprii angajati: salarii mici pentru angajati (in contrapondere, marii retaileri sunt angajatori n special pentru tineri – un segment de populatie in randul caruia somajul este pregnant) si lipsa contractului colectiv de munca pe fondul prezentei timide a organizarii sindicale.
– relatia cu clientii: impersonala, uneori cozi la casa si spatii foarte aglomerate.
– lipsa unor strategii de comunicare (lipsa rapoarte de activitate) si de responsabilitate sociala care sa evidentieze si sa consolideze rolul marilor retaileri in comunitatea locala.
Principala oportunitate se refera la continuarea extinderii retelei de distributie, intrucat potentialul de crestere nu a fost epuizat, asa cum reiese din comparatiile cu celelalte tari europene in special in ceea ce priveste gradul de concentrare si rata de profit.
Tabelul 9. Probabilitatea realizării riscurilor, retailul preponderant alimentar
CAPITOLUL III. MODALITĂȚI DE PROMOVARE A VÂNZĂRILOR ÎN SUPERMARKETUL ‚‚MEGA IMAGE’’ ÎN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE
3.1. Piața de retail din București
Piața de retail a fost impulsionată de intrarea Metro in 1996, Billa in 1999, Carrefour in 2001 și Cora in 2003 – retaileri care au avut rezultate peste așteptări. Aceste forme noi de magazine, construite de la zero, precum și București Mall, au caștigat consumatorul datorită sortimentului larg, prețurilor scăzute și atmosferei plăcute de cumpărare, ducand la creșterea așteptărilor cumpărătorilor.
Rolul retailerilor multinaționali și fluxul de investiții străine vor continua să crească, punand o presiune tot mai mare asupra rețelelor de magazine care sunt mai mici și mai prost conduse, pe măsură ce țara se va apropia de momentul aderării la Uniunea Europeană, in 2007.
Extinderea rețelelor de magazine moderne s-a reflectat anul trecut in creșterea coteti deținute de acești operatori pe piața de retail.
In București, supermarketurile au atins o pondere de 20% in 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populație pentru achiziționarea de bunuri de larg consum, față de 13% in 2000; hypermarketurile au atins o pondere de 23% in 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populație pentru achiziționarea de bunuri de larg consum, față de 0% in 2000; hard discounturile au atins o pondere de 2% in 2005 din totalul cheltuielilor făcute de populație pentru achiziționarea de bunuri de larg consum, față de 0% in 2000 ( vezi figura 2.1 structura retailului in București in 2005 și figura 2.2 structura retailului in București 2000).
In perioada următoare, formele moderne de comerț se vor extinde și va crește gradul de concentrare in retail. Rețelele de supermarketuri – precum Billa, Mega Image, Univers’all, Profi, XXL – iși vor accelera expansiunea, iar pe acest segment va intra un nou jucător internațional Tengelmann.
Producătorii, distribuitorii și retailerii – nu au in față doar oportunități, ci si provocări. Cea mai presantă dintre provocări este reducerea costurilor. Iar cel mai important rol in acest proces il vor avea marii retaileri, care duc o politică de prețuri agresivă.
In contextul unei competiții tot mai dure pentru cotă de piață și profituri, tot mai multe companii vor deveni conștiente de faptul că o opțiune importantă pentru reducerea costurilor și crearea de valoare este colaborarea cu partenerii, furnizorii și distribuitorii.
Numărul romanilor care iși fac cumpărăturile in marile rețele de magazine – hypermarketuri, supermarketuri, cash&carry, discount – este in creștere. Cercetarea de piață se adaptează treptat acestei situații, incheind parteneriate strategice cu marile lanțuri comerciale. In Europa de Vest și in SUA vanzările din retail sunt monitorizate permanent și aproape in timp real de agențiile de studii de piață. Datele statistice publicate de agențiile de studii de piață sunt folosite nu numai de retaileri, pentru a-și compara rezultatele cu cele ale concurenței, ci și de investitorii la bursa de valori.Acest lucru are un impact semnificativ asupra cursurilor bursiere ale retailerilor listați pe piață. In Romania, lucrurile sunt incă la inceput.
Pe măsură ce piața incepe să se aglomereze, este din ce in ce mai important, pentru a rămane competitiv, ca retailerii să aibă acces la informația legată despre piață și consumator. Ponderea comerțului modern va deveni din ce in ce mai mare in Romania, atat ca număr al lanțurilor de magazine, cat și ca importanță a acestora in vanzările pieței totale. Acest fenomen este in stransă legătură cu evoluția economică a Romaniei și cu creșterea puterii de cumpărare a populației. Volumele de mărfuri rulate prin rețelele moderne vor fi din ce in ce mai mari, ceea ce face ca piața locală să rămană in continuare extrem de atractivă pentru investitori.
Principala problemă cu care se confruntă firmele din ziua de azi nu este deficitul de bunuri , ci deficitul de clienți. Concurenții de pe piața de bunuri de larg consum sunt desperați să atragă clienți, pentru aceasta se intrec in oferte, iși reduc prețurile și adaugă gratuități. Strategia de a reduce prețurile este bună dar mai există mai multe strategii de piață, una din ele este menținerea prețurilor mari, percepția unor consumatori este că un produs scump este un produs de calitate.
3.2. Istoricul companiei DELHAIZE GROUP
Delhaize Goup este unul din cele mai mari lanturi de retail din lume, avand sediul central in Belgia. Delhaize Group a fost fondat in Belgia in anul 1867, iar astazi opereaza in America de Nord, Europa si Asia de Sud –Est. Pozitia detinuta astazi de Delhaize Group este rezultatul unei evolutii timp de 140 de ani, bazate pe progres si inovatie.
In anii 1860, Jules Delhaize, un profesor, lanseaza ideea unei companii cu numeroase sucursale. Cativa ani mai tarziu, deshide alaturi de fratii sai si cumnatul sau primul magazin in regiunea Charleroi. In 1871 inaugureaza un depozit la Bruxelles. Incepand de la acea data, magazinele se vor extinde in intreaga Belgie. In 1957, primul “supermarket” in sistem complet “self service” din Europa, isi deschide portile la Ixelles.
In 1974, Delhaize Group incepe o noua faza: primele investitii in Statele Unite, unde astazi grupul numara peste 1,500 de magazine.
La 31 Dec. 2006, Delhaize Group avea o retea de 2,705 magazine fiind activ in 8 tari pe 3 continente, iar numarul de angajati se ridica la aproximativ 142,500 oameni. Cea mai mare parte a retelei, 85% este reprezentata de magazine de tip supermarket, iar restul constau in diverse formate precum: magazine de proximitate, magazine specializate si magazine de convenienta.
Statele Unite
In Statele Unite sunt situate cele mai multe magazine din reteaua Delhaize Group, cu peste 1500 magazine in 16 state, operand sub nume precum: Food Lion, Bloom, Bottom Dollar, Harveys, Hannaford Bros., Kash’n Kary si Sweetbay.
Europa
Belgia este casa istorica a Delhaize Group. Din 1990, Delhaize Group a patruns si pe piata Central si Sud Europeana, avand in prezent magazine in Grecia si Romania.
Asia
Asia este cea mai recenta piata pe care a patruns Delhaize Group, in anul 1997, prin achizitionarea de actiuni in cadrul Super Indo, ce opereaza 50 magazine.
In anul 2006, Delhaize Group a inregistrat vanzari de 19,2 miliarde Euro, iar profitul net realizat a fost de 351.9 milioane Euro. Delhaize Group este cotat la Euronext Brussels (DELB) si la New York Stock Exchange (DEG).
3.3. Evoluția și dezvoltarea supermarketului pe piața românească
Al 19-Lea magazin Mega Image se deschide in Berceni
Pe 22 Februarie 2007, ora 18:30, va avea loc deschiderea oficiala a celui de al 19-lea magazin MEGA IMAGE, situat in Bucuresti, Sos. Berceni nr. 41, sector 4. Noul magazin va respecta tendintele si standardele pe care Grupul Delhaize prin MEGA IMAGE isi doreste sa le impuna pe piata romaneasca.
Din suprafata totala de aproximativ 670 mp, spatiului de vanzare i se dedica aproximativ 484 mp, spatiu ce este deservit de 5 case de marcat rapide si performante. Restul de aproximativ 185 mp sunt dedicati spatiilor de depozitare, spatiilor administrative si tehnice, precum si incaperilor destinate personalului.
Prin deschiderea noului magazin se va asigura un numar de 44 de noi locuri de munca.
Magazinul se afla in apropierea statiilor de autobuz 418, 419, 242 si de troleibuz 73, 74, 76, precum si a statiei de metrou Aparatorii Patriei.
In ceea ce priveste configuratia interioara, o atentie speciala s-a acordat departamentelor de produse proaspete – fructe si legume, paine, carne, mezeluri si branzeturi – oferindu-se astfel spre vanzare o gama diversificata de produse din aceste categorii. In interiorul magazinului va mai functiona si un rotisor, un cuptor pentru produse proaspete de brutarie si patiserie si un aparat pentru prepararea sucului proaspat de protocale si grepfruit. Elementele de noutate pe care acest magazin le aduce sunt un mobilier special la raionul de paine precum si la cel de fructe si legume, adaptat pentru aceste categorii de produse, precum si elemente noi de iluminat, implementate pentru prima data in Romania. Toate acestea, impreuna cu celelate aspecte specifice magazinelor MEGA IMAGE, cu care clientii nostri deja s-au obisnuit, confera noului magazin un caracter inconfundabil, original, menit, in primul rand, sa asigure clientilor confort si un acces cat mai facil la toate produsele oferite in cadrul unei sortimentatii foarte variate. Astfel, magazinul Mega Image Berceni isi asteapta clientii cu o larga varietate de fructe si legume proaspete, cu livrare zilnica, produse de brutarie si patiserie, delicatese, precum si cu o gama larga de produse „365”, marca proprie, la un raport calitate pret excelent. Magazinul este puternic orientat pe categoria de produse proaspete, preparate si semipreparate, inclusiv produse de rotiserie, brutarie si patiserie. De asemenea, magazinul ofera o gama variata de produse cosmetice si de menaj. Clientii pot achizitiona aceste produse cu carduri bancare, prin sistemul de POS-uri ce deserveste casele de marcat, precum si cu tichete de masa.
Intregul proces de reamenajare si modernizare a locatiei, precum si dotarea sa cu echipamente la standardele cu care MEGA IMAGE ne-a obisnuit a implicat o investitie de circa 800.000 Euro.
In cei 12 ani de existenta pe piata de retail romaneasca Mega Image a dezvoltat un lant de 18 supermarket-uri dintre care 14 in Bucuresti, unul in Voluntari, judetul Ilfov, unul in Ploiesti, si doua Constanta, toate respectand linia impusa inca de la intrarea pe piata – calitate si servicii la cele mai inalte standarde sub garantia si semnul unei marci: MEGA IMAGE.
In anul 2005, MEGA IMAGE a inregistrat o cifra de afaceri de 65 milioane de euro.
MEGA IMAGE este membra a DELHAIZE GROUP, societate infiintata in Belgia in anul 1864. In martie 2000, grupul belgian a achizitionat 51% din actiunile MEGA IMAGE, ulterior pachetul de actiuni majorandu-se la 70%. La sfarsitul lunii iunie 2004 grupul belgian a preluat integral reteaua de magazine ce poarta sigla MEGA IMAGE. DELHAIZE GROUP, care a inregistrat in anul 2005 vanzari in valoare de 18,6 miliarde Euro si un profit net de 364,9 milioane Euro, detine magazine de tip supermarket in opt tari de pe trei continente : America de Nord, Europa si Asia. La sfarsitul anului 2005 grupul inregistra un numar de aproximativ 136.000 de angajati si o retea de 2.636 de magazine. Cele mai multe magazine sunt localizate in Statele Unite, Belgia si Grecia. Grupul mai detine magazine in Romania si Indonezia.
Deschiderea noului magazin urmeaza tendinta de dezvoltare manifestata in ultimii ani de grupul Delhaize in Romania. In aceasta directie, Mega Image se pregateste sa deschida cel de al doilea centru logistic in Bucuresti in suprafata de peste 4000 mp. Primul centru logistic al comaniei se afla in zona Militari si are suprafata de aproximativ 3000 mp. De asemenea, in urmatorii ani compania isi propune construirea unui centru logistic propriu, cele doua pe care le detine in prezent fiind inchiriate. In ceea ce priveste extinderea lantului de magazine, in anul 2007 compania are in plan deschiderea a sase magazine in capitala, dintre care primul este cel din cartierul Berceni.
Anul trecut Mega Image a introdus pe piata romaneasca marca proprie Delhaize, sub denumirea „365”, acoperind o gama larga ce in prezent numara 144 de produse, de la produse alimentare pana la produse cosmetice si de menaj. Toate s-au bucurat de o atentie deosebita din partea publicului inca de la inceput, astfel ca Mega Image a decis sa largeasca aceasta gama, urmand ca in curand sa iasa pe piata cu alte produse marca proprie.
Prin toate aceste actiuni, grupul Delhaize isi confirma inca o data prezenta activa si de lunga durata pe piata de retail romaneasca, la a carei dezvoltare atat cantitativa dar si calitativa isi propune sa contribuie in mod dinamic.
Mega Image in plina expansiune la aniversarea a 12 ani pe piata Bucuresti, 14 mai 2007 – Mega Image aniverseaza 12 ani de prezenta pe piata, dupa deschiderea primului magazin in Bucuresti in 1995. Cu o politica orientata catre calitate si inovatie, Mega Image si-a extins reteaua de supermarketuri ajungand astazi la un numar total de 19 magazine. Avand focus pe Bucuresti, Mega Image a decis sa se extinda si in tara prin deschiderea a 2 magazine in Constanta si unul in Ploiesti.
Mega Image este membra a Delhaize Group, societate infiintata in Belgia in anul 1864. In martie 2000, grupul belgian a achizitionat 51% din actiunile Mega Image, ulterior pachetul de actiuni majorandu-se la 70%. La sfarsitul lunii iunie 2004 grupul belgian a preluat integral reteaua de magazine Mega Image. Avand o experienta de peste 140 de ani in retail Delhaize Group a adus atat o noua identitate vizuala companiei, exprimata in principal prin schimbarea logo-ului, cat si o noua viziune de dezvoltare.
In acord cu aceasta politica de dezvoltare Mega Image a mai deschis anul acesta un magazin in Berceni si urmeaza sa mai inaugureze inca cinci magazine in Bucuresti pana la finalul anului 2007.
In acelasi timp, magazinele vechi sunt introduse treptat intr-un proces de remodelare prin care sunt modernizate si adaptate noului stil de viata al consumatorilor. Avand in vedere timpul liber tot mai scurt pe care consumatorii il au la dispozitie, Mega Image a introdus pe piata conceptul de “easy shopping”: usurarea cumparaturilor clientilor prin proximitate, oferirea unei game extinse de produse si o utilizare eficienta a spatiului.
Procesul de remodelare urmeaza de asemenea focusul companiei pe produse proaspete precum si pe diversificarea gamei de produse. Prin investitii in tehnologii performante, cum ar fi cuptoare pentru produse depanificatie, rotisoare de ultima generatie, noi tipuri de rafturi pentru o expunere cat mai eficienta a produselor Mega Image continua dezvoltarea magazinelor sale.
“Am crescut in 12 ani de zile, am invatat cum sa fim alaturi de clientii nostrii si sa le oferim ce este mai bun pentru a ramane alaturi de noi. Dorim sa oferim consumatorilor intotdeuna o experienta placuta de cumparare – atat prin ambianta cat si prin placearea de a descoperi mereu produse noi in sortimentatie. De asemenea ne focusam pe sanatatea clientilor prin introducerea unor campanii de educare in magazine precum programul “5-a-day”, prin intermediul caruia informam consumatorii asupra beneficiilor consumului de cinci fructe sau legume pe zi.. Vom continua sa inovam si sa crestem din ce in ce mai mult” afirma directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Pentru a sarbatori 12 ani de existenta pe piata, Mega Image organizeaza timp de o luna o tombola aniversara prin care isi rasplateste inca o data clientii pentru ca au fost si sunt alaturi de ei. Marele premiu consta intr-un autoturism, iar tragerea la sorti va avea loc odata cu deschiderea urmatorului magazin in Giulesti, in luna Iulie.
Mega Image a inregistrat in 2006 venituri din vanzari in valoare de 249.555.801 RON, ceea ce inseamna o crestere de 10,8% fata de 2005 cand s-au inregistrat venituri din vanzari in valoare de 225,296,298 RON. Inca din 2006 Mega Image s-a focusat pe cresterea sortimentatiei in cadrul produselor marca proprie:
365 – cu o sortimentatie ce a depasit la momentul actual 190 de produse prezente in aproape toate categoriile, reprezentand pentru clienti cele mai bune cumparaturi in fiecare zi
Care – o marca nou introdusa pe piata pentru produse de ingrijire de foarte buna calitate la preturi competitive
Le Boucher – noua marca pentru carnea Mega Image.
Investitiile in deschiderea de noi magazine vor continua si in viitor, ridicandu-se la aproximativ 1 milion euro in medie pe magazin.
Mega Image deschide al 20-lea magazin in Giulesti Bucuresti, 5 Iulie 2007 – Mega Image inaugureaza oficial cel de-al 20-lea supermarket din retea: Mega Image Giulesti. Noul magazin va avea deschiderea oficiala pe 5 Iulie, urmand sa-si deschida portile catre clienti pe 6 Iulie. Magazinul este situat pe Calea Giulesti, Nr 38-40, fiind al 3-lea magazin deschis de Mega Image in Sectorul 6.
Mega Image Giulesti are o suprafata totala de 780 mp din care 700mp sunt alocati spatiului de vanzare in care vor comercializa peste 5000 de produse. Prin deschiderea noului magazin se vor asigura aprox. 40 noi locuri de munca. Deschiderea celui de-al 20-lea magazin face parte din politica de dezvoltare a Mega Image, dupa ce in luna februarie a deschis Mega Image Berceni, urmand ca pana la finalul anului sa se mai deschida inca 4 magazine in Bucuresti.
Mega Image Giulesti este un supermarket ce se inscrie in formatul mic de magazine promovat de Mega Image pe piata. Din totalul de 20 de magazine din retea, in acest moment sunt 10 supermarketuri fomat mare si 9 format mediu. Investitia pentru deschiderea acestui magazin s-a ridicat la aprox. 750,000 euro.
Mega Image Giulesti este puternic orientat pe categoria de produs proaspete, urmand focusul companiei pe prospetime precum si pe utilizarea eficienta a spatiului de vanzare pentru mentinerea unei game cat mai diversificate de produse. Acest magazin propune o noua infatisare a supermarketurilor de mici dimensiuni prin spatii aerisite. Pentru a da posibilitatea clientilor sa se orienteze cat mai bine in magazin si pentru a avea o cat mai mare vizibilitate, in amenajarea acestuia s-au utilizat rafturi de inaltimi mici: majoritatea rafturilor avand inaltimi de 1,35m si 1,65m. In acest fel ambientul magazinului aduce un plus important la construirea unei experiente placute la cumparaturi pentru clienti.
Clientii pot gasi in Mega Image Giulesti o larga sortimentatie de produse proaspete, fructe si legume, chifle si paine proaspat scoasa din cuptor, mancare gatita precum si pui ce se rumeneste la rotisor sub ochii clientilor. Prospetimea produselor se asigura prin livrarea zilnica acestora in magazin, la prima ora a diminetii. Din sortimentatia magazinului fac bineinteles parte si produsele marca proprie Mega Image ce se regasesc sub denumirile 365, Delhaize, Care si Le Boucher.
“Deschiderea celui de-al 20-lea magazin Mega Image in Giulesti ne aduce tot mai aproape de clientii bucuresteni, pentru care stim ca timpul este foarte important. Am decis sa ne continuam extinderea in special in Bucuresti prin locatii care sa ne permita sa oferim clientilor avantaje precum proximitate, comoditate si mai putin timp petrecut la cumparaturi.” afirma directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Cu ocazia acestei deschideri va avea loc si tragerea la sorti a castigatilor la tombola organizata cu ocazia Mega Image 12 ani, unde marele premiu consta intr-un autoturism.
Mega Image introduce pe piata o intreaga gama de lactate marca proprie 365 si Delhaize Bucuresti, 19 Iulie 2007 – Mega Image a lansat in magazinele sale o intreaga gama de produse lactate, sub marcile proprii 365 si Delhaize. Noile produse sunt deja prezente la raft si au primit feed-back pozitiv din partea clientilor. Mega Image comercializeaza in magazinele sale mai multe produse sub marci proprii precum 365, Delhaize, Care si Le Boucher. Mega Image si-a propus sa introduca o gama completa de produse lactate proaspete sub marcile 365 si Delhaize. In aceasta sortimentatie se inscriu: iaurturi, creme pe baza de branza proaspata, deserturi pe baza de branza, branza topita. Produsele sunt comercializate exclusiv in magazinele Mega Image, fiind produse exclusiv pentru noi.
Promovarea pentru aceste produse se va realiza in magazine, la locul vanzarii si pe pagina web a companiei www.mega-image.ro. Clientii au acces prin intermediul website-ului la tot ce inseamna produse noi precum si promotii curente aflate in desfasurare in magazine.
Marca 365 este marca proprie a grupului Delhaize Group, prezenta in special in magazinele Delhaize din Europa. Numele provine de la cele 365 zile ale anului, promisiunea marcii fiind tocmai cele mai bune cumparaturi in fiecare zi, reflectata in calitate si economii. Marca Delhaize inseamna calitate superioara, la preturi foarte bune si desemneaza produse ce pot fi regasite in intreg lantul Delhaize Group. Iaurturile Delhaize pot concura cu brio alte produse lactate existente in acest moment pe piata, aducand si cateva noutati prin iaurtul bifidus fara grasimi cu cereale, specialitatile deserturi pe baza de branza diverse sortimente inedite precum straciatella si cocos sau iaurt bulgaresc – preparat dupa o reteta tipic bulgareasca. Un alt produs nou pe piata este reprezentat de Spuma de Ciocolata 365, o spuma usoara ce este preparata dintr-o delicioasa ciocolata belgiana.
Odata cu lansarea acestor produse, Mega Image si-a lansat si noua imagine pe Internet, prin intermediul website-ului www.mega-image.ro.
Aici clientii pot gasi informatii despre ofertele prin care pot economisi bani, informatii despre companie si magazine, adresele tuturor magazinelor, informatii despre produsele marca proprie sau oportunitati de angajare in cadrul Mega Image.
Se deschide Mega Image Obregia Bucuresti, 10 Decembrie 2007 – Mega Image deschide unul din cele mai mari supermarketuri ale retelei din Bucuresti. Noul magazin se va deschide pe 11 Decembrie 2007. Magazinul este situat pe Bulevardul Obregia, in sectorul 4, fiind al 21-lea magazin al retelei Mega Image.
Mega Image Obregia pune la dispozitia clientilor o suprafata de vanzare de 1150 mp, cu 7 case de marcat si aproximativ 25 locuri de parcare. Fiind unul din magazinele ce se incadreaza in formatul mare Mega Image, acesta va pune la vanzare o sortimentatie completa cu peste 8000 de produse si va oferi aproximativ 60 de locuri de munca.
Cu o investitie de aprox.1.4 mil. euro, Mega Image Obregia este un magazin modern, cu spatii de vanzare aerisite, avand implementat noul concept al magazinelor Mega Image. Utilizand tehnologii moderne, atat in cuptoarele de paine, la rotisor pana la rafturi si ambient, noul magazin din Obregia ofera o ambianta placuta pentru cumparaturile de zi cu zi. Diversitatea, calitatea si rapiditatea sunt avantajele pe care le aduce clientilor acest nou magazin Mega Image.
Mega Image se concentreaza in continuare pe produsele proaspete oferind o larga varietate de fructe si legume, produse de panificatie, carne de cea mai buna calitate si produse din carne. Un alt aspect al magazinului ce vine in in intampinarea nevoilor clientilor, este un rotisor pentru pui – ce ofera produse proaspete, preparate pe loc. Din sortimentatia magazinului fac bineinteles parte si produsele marca proprie Mega Image ce se regasesc sub denumirile 365, Delhaize, Care si Le Boucher precum si multe produse exlusive.
“Deschiderea Mega Image Obregia este un eveniment important pentru noi in special datorita marimii acestui nou magazin. Magazinul va oferi clientilor sai avantaje precum proximitate, calitate, spatiu ambiant placut si bineinteles o larga sortimentatie de produse. Este al 3-lea magazin Mega Image deschis in sectorul 4, dupa Mega Image Berceni si Mega Image Tineretului, ceea ce demonstreaza intentiile nostre de a acoperi in primul rand cat mai bine toate zonele din Bucuresti.” afirma Directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Mega Image a deschis cel de-al 22-lea magazin al retelei: Mega Image Carol Bucuresti, 20 Decembrie 2007 – Mega Image a deschis cel de-al 22-lea magazin al retelei: Mega Image Carol, situat in centrul Capitalei pe Bd. Carol, Nr 61, Sector 2, Bucuresti la intersectia Bd. Carol cu Calea Mosilor.
Mega Image Carol are o suprafata de vanzare de aprox. 350 mp, spatiu ce este deservit de 4 case de marcat, rapide si performante. Mega Image Carol aduce si o inovatie din punct de vedere al managementului cozilor la casele de marcat, punand in functiune un nou sistem de gestionare a distribuirii clientilor la casele de marcat: clientii stau la aceesi coada, fiind directionati pe rand, catre prima casa de marcat ce se elibereaza. In acest mod magazinul va asigura un timp de asteptare minim pentru toti clientii si un management eficient al distributiei acestora pe fiecare casa de marcat. Mega Image Carol face parte din formatul mic de supermarketuri din reteaua Mega Image, format care pune la dispozitia clientilor o sortimentatie diversificata, cu aprox. 6000 de produse in sortimentatie. Accentul este pus in special pe produse proaspete si mai putin pe produse nonalimentare, ce nu sunt absolut necesesare in gospodarie.
Mega image a pregatit o serie de oferte speciale valabile numai in noul magazin, pe langa ofertele speciale de Sarbatori.
"Mega Image Carol este al 4-lea magazin deschis in acest an in Bucuresti, urmand evolutia pozitiva a Mega Image pe piata. Vom continua planurile de a ne extinde si in 2008 in special in Bucuresti. Am avut in tot acest an sprijinul grupului din care facem parte, Delhaize Group, si avem in continuare sustinerea lor pentru planurile de expansiune in Romania, precum si procesul de remodelare a magazinelor. Delhaize Group este foarte satisfacut de operatiunile din Romania si incurajeaza planurile noastre de dezvoltare." afirma Directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis
In acelasi timp cu deschiderea celui de-al 22-lea magazin, Mega Image a finalizat remodelarea unuia din cele mai mari supermarketuri din Bucuresti: Mega Image Ion Mihalache. Magazinul a fost reorganizat, modernizat si adaptat nevoilor clientilor cu un spatiu de vanzare mai aerisit. In 2007 Mega Image a remodelat 5 din magazinele existente.
Mega Image deschide al 23-lea magazin: Mega Image Brancoveanu Bucuresti, 25 Februarie 2008 – Mega Image inaugureaza cel de-al 23-lea magazin al retelei si al 20-lea din Bucuresti: Mega Image Brancoveanu. Supermarketul este localizat pe Bd. Constantin Brancoveanu, Nr 45, Sector 4, Bucuresti.
Supermarketul beneficiaza de 7 case de marcat, care vor asigura un check out rapid. Clientii Mega Image vor avea la dispozitie 10-15 locuri de parcare in fata magazinului.
Suprafata de vanzare a supermarketului este impartita pe 2 etaje: la parter clientii pot gasi produsele proaspete, in timp ce la etajul 1 se gasesc restul produselor alimentare si non-alimentare. Clientii au la dispozitie un lift panoramic, care face legatura intre cele doua etaje. Este o cladire moderna, luminoasa atat la exterior si si la interior. Structura si instalatiile sunt la vedere, in spiritul arhitecturii moderne.
Mega Image Brancoveanu are o sortimentatie de 8000 de produse: proaspete, dry si non-alimentare, precum si larga varietate de produse marca proprie: peste 400 de articole marcile 365, Delhaize, Care, BIO si Le Boucher. Clientii beneficiaza de produse de patiserie proaspat coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.
“Este cel de-al 20-lea magazin din Bucuresti prin care sarbatorim pozitia de cel mai mare lant de supermarketuri din Bucuresti: este un supermarket de mari dimensiuni, intr-o cladire moderna ce va pune la dispozitia clientilor din aceasta zona un mediu placut in care isi pot face cumparaturile. Acesta este primul din cele sase supermarketuri planuite a fi deschise in 2008. Mega Image va continua ritmul rapid de deschidere a magazinelor, avand in vedere ca acesta este cel de-al 3-lea magazin deschis in ultimele 3 luni.” a declarat dl. Jofn Kyritsis, Director General Mega Image.
Mega Image Brancoveanu a pus la dispozitie 56 de noi locuri de munca, angajatii fiind recrutati in special prin intermediul noului birou de recrutare de la Mega Image Carol. Campania de recrutare va continua si pe viitor, avand in vedere cele cicnci magazine ce urmeaza a mai fi deschise in acest an.
Mega Image a achizitionat La Fourmi Delhaize Group (Euronext Brussels: DELB – NYSE: DEG), retailerul international de origine belgiana, a anuntat astazi semnarea unui acord de achizitionare, prin intermediul subsidiarei sale Mega Image a lantului La Fourmi ce opereaza 14 supermarketuri in Bucuresti. Aceasta achizitie complementara permite Mega Image intarirea pozitiei de lider in Bucuresti.
John Kyritsis, Director General Mega Image, a comentat: “Aceasta tranzactie se potriveste perfect strategiei de crestere a Mega Image, prin intermediul magazinelor bine localizate din zonele urbane. Cele 14 supermarketuri La Fourmi ne vor intari reteaua de magazine. Ne asteptam la ample oportunitati din punct de vedere al vanzarilor si sinergii comerciale in urma acestei achizitii”.
In 2005, Global Finance, fond privat de investitii de origine greaca, a achizitionat 80% din partile La Fourmi. Ulterior au ajuns sa detina aproximativ 90%. Restul de 10% apartineau unor investitori privati. Pretul de achizitie pentru dreptul de proprietate a 100% din La Fourmi este 18.6 milioane EURO, pret supus ajustarilor contractuale. Achizitia include drepturile de proprietate asupra imobilelor a 4 magazine.
La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Pentru 2007, este estimat ca venitul celor 14 magazine achizitionate se situeaza la aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image. Datorita proximitatii magazinelor achizitionate in cadrul Bucurestiului, acestea vor fi deservite de catre centrul de distributie existent al Mega Image.
Renaud Cogels, Chief Executive Officer al Delhaize Group Europa de Sud Est a afirmat: “Cu aceasta achizitie, precum si cu achizitia Plus Hells in Grecia din luna Ianuarie, Delhaize Group isi arata angajamentul de a-si intari prezenta in Balcani. Achizitia acestor 14 magazine ne ofera oportunitatea de a ne intari pozitia in Romania si in particular in Bucuresti, un oras intr-o rapida expansiune.’
Achizitia La Fourmi face obiectul unor termeni si conditii speciale, inclusiv aprobarea din partea Consiliului Roman al Concurentei. Tranzactia este asteptata sa se inchida in cel de-al doilea trimestru al 2008.
Reteaua Mega Image este constituita din 23 de magazine, 20 in Bucuresti, 2 in Constanta si 1 in Ploiesti. Numarul de angajati al Mega Image la finalul anului 2007 era de 1,200 de persoane. In anul 2000 Delhaize Group a achizitionat 51% din actiunile Mega Image. In 2004 Mega Image a fost ahizitionata in totalitate de Delhaize Group.
Mega Image deschide al 24-lea magazin: Mega Image Valea Oltului. Mega Image deschide pe 18 Iunie cel de-al 24-lea magazin al retelei si al 21-lea din Bucuresti: Mega Image Valea Oltului. Supermarketul este localizat pe Str. Valea Oltului, Nr 131 – 137, Sector 6, Bucuresti.
Mega Image Valea Oltului este al doilea magazin Mega Image din Drumul Taberei. Noul magazin va avea o suprafata totala construita de 1350mp, din care 900 mp dedicati salii de vanzare, punand astfel la dispozitia clientilor un spatiu larg, aerisit. Este un magazin modern, ce exprima clar conceptul Mega Image de modernitate, convenienta in cumparaturi si proximitate. Supermarketul beneficiaza de 7 case de marcat, care vor asigura un check out rapid. Clientii Mega Image vor avea la dispozitie 40 locuri de parcare. Investitia totala s-a ridicat la 1.2 milioane euro
Mega Image Valea Oltului a creat 56 de noi locuri de munca. Campania de recrutare va continua si pe viitor, avand in vedere cele patru magazine ce urmeaza a mai fi deschise in acest an.
Mega Image Valea Oltului va face parte din magazinele mari Mega Image, avand o sortimentatie de peste 8,000 de produse: proaspete, dry si non-alimentare. Prin introducerea continua de noi produse sub marcile proprii: 365, Delhaize, Care, BIO, Mega Image ofera clientilor o alternativa de calitate la preturi avantajoase. Clientii vor beneficia de produse exclusive, produse de patiserie proaspat coapte in magazin si pui la rotisor pregatit in rotiseria proprie.
“Mega Image Valea Oltului este al 2-lea magazin pe care il deschidem anul acesta in Bucuresti. Noul Mega Image este localizat intr-o zona din cartierul Drumul Taberei cu mult potential, o zona in dezvoltare ce va creste in timp. Scopul nostru este sa ne apropiem din ce in ce mai mult de clienti, astfel inca sa devenim prima alegere a acestora in cumparaturi” a declarat dl. John Kyritsis, Director General Mega Image.
Mega Image isi va continua expaniunea si planurile anuntate la inceputul anului: inca 4 noi magazine in Bucuresti, pana la finalul anului 2008.
Consiliul Concurentei a aprobat preluarea La Fourmi Consiliul Concurentei a autorizat preluarea sc La Fourmi si a societatilor controlate de aceasta de catre Delhaize „The Lion” Netherland b.v. In urma analizei, Consiliul Concurenței a decis ca nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea achizitiei La Fourmi cu un mediu concurențial normal. In consecință, Consiliul Concurenței a emis o decizie de neobiecțiune.
Pe 31 Martie 2008, Delhaize Group a anuntat semnarea unui acord de achizitionare a lantului de supermarketuri La Fourmi, ce opereaza 14 magazine in Bucuresti. Pretul de achizitie pentru dreptul de proprietate a 100% din La Fourmi este 18.6 milioane EURO, pret supus ajustarilor contractuale. Achizitia include drepturile de proprietate asupra imobilelor a 4 magazine.
Toate magazinele La Fourmi vor fi rebranduite si transformate in Mega Image.
Mega Image deschide un nou magazin: Mega Image Camil Ressu Bucuresti, 24 Octombrie 2008 – Mega Image deschide pe 24 Octombrie un nou magazin: Mega Image Camil Ressu, in locatia fostului La Fourmi Camil Ressu din Bd. Camil Ressu, Nr 6, Sector 3, Bucuresti.
La 1 septembrie 2008 Mega Image a finalizat achizitia lantului de magazine La Fourmi, astfel incat reteaua a crescut cu 14 magazine, ajungand la 38 de supermarketuri in Bucuresti, Ploiesti si Constanta.
Procesul de integrare si conversie a inceput inca de la inceputul lunii Septembrie. Magazinul La Fourmi Camil Ressu a fost inchis timp de o luna, pentru procesul de transformare. Pe o suprafata de vanzare de 350 mp Mega Image Camil Ressu va oferi sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Sortimentatia a fost modificata astfel incat sa se potriveasca perfect dimensiunilor magazinului si in acelasi timp sa pastreze identitatea si focusul Mega Image.
Mega Image Camil Ressu va pune accent pe produsele proaspete, oferind o larga sortimentatie de fructe si legume, produse proaspete de panificatie, carne proaspata, lactate, dar si produse dry, bauturi si o gama mai restransa de produse nealimentare.
Alte puncte prin care Mega Image Camil Ressu se diferentiaza constau in produsele marca proprie: 365, Delhaize, Bio, Care, Le Boucher, precum si concepte ca rotiserie proprie, suc proaspat si autoservire la departamentul de mezeluri/branzeturi.
Investitia consta nu numai in sustinerea noilor concepte, dar si introducerea de tehnologii noi si un nou mobilier in magazin. Investitia totala in acest magazin s-a ridicat la 260,000 euro.
Clientii au la dispozitie 4 case de marcat express cu un sistem unic de gestionare a fluxului de clienti la case, ce asigura un timp de asteptare minim pentru toti clientii si un management eficient al distributiei acestora pe fiecare casa de marcat
“Mega Image este acum cel mai mare lant de supermarketuri din Bucuresti, cu o retea de 35 de magazine ce acopera mai mult de jumatate din oras. Aceasta noua deschidere demonstreaza ca ne continuam planurile ambitioase de dezvoltare pentru Mega Image. Dorim sa ne intarim pozitia de lider pe piata din Bucuresti.” a declarat dl. Xavier Piesvaux, Director General Mega Image.
Acesta este primul magazin Mega Image deschis intr-o fosta locatie La Fourmi, din cele 14 ce urmeaza a fi deschise. In acest moment sunt inchise inca 6 magazine La Fourmi, unde in curand se vor deschide supermarketuri Mega Image. Intreg procesul de transformare a tuturor magazinelor va dura aproximativ 6 luni, pana la finalul lunii Februarie 2009.
Mega Image deschide un nou magazin: Mega Image Tunari Bucuresti, 6 Noiembrie 2008 – Mega Image deschide pe 7 Noiembrie un nou magazin: Mega Image Tunari, in locatia fostului La Fourmi Tunari din Sos. Pipera – Tunari, No 50, Pipera, Ilfov.
Mega Image Tunari are o suprafata de vanzare de 450mp si va oferi sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Clientii vor avea 4 case de marcat la dispozitie. Odata cu deschiderea acestui nou magazin Mega Image este prezent cu 2 magazine in Pipera.
Reteaua Mega Image numara acum 26 de magazine Mega Image si 12 La Fourmi. Procesul de conversie este in desfasurare in restul magazinelor La Fourmi.
Mega Image Tunari este al doilea magazin Mega Image deshis pe o fosta locatie La Fourmi, dupa deschiderea Mega Image Camil Ressu in urma cu 2 saptamani. Pana la finalul acestui an inca 8 magazine Mega Image vor fi deschise in foste locatii La Fourmi.
Investitia totala in acest magazin, constand in introducerea de noi concepte, renovare si noi tehnologii, s-a ridicat la 400,000 euro.
Mega Image deschide 2 noi magazine in aceasta saptamana Bucuresti, 25 Noiembrie 2008 – Mega Image deschide in aceasta saptamana 2 noi magazine: pe 25 Noiembrie Mega Image Mosilor, in locatia fostului La Fourmi Mosilor din Str. Traian nr. 197, sector 2, iar pe 28 Noiembrie Mega image Rahova in locatia fostului magazin La Fourmi Rahova din Calea Rahovei nr. 299, sector 5, Bucuresti.
Mega Image Mosilor are o suprafata de vanzare de 600mp, iar Mega Image Rahova are o suprafata de vanzare de 500mp.
Ambele supermarketuri vor oferi sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Clientii vor avea 3 case de marcat la dispozitie in Mega Image Mosilor si 4 case de marcat in Mega Image Rahova.
Pana la finalul anului 2008, in luna Decembrie, va fi finalizata transformarea a 6 magazine La Fourmi: Unirii (magazin ce a fost deschis pe toata perioada transformarii), Grivita, Giurgiului, Ramnicu Sarat, Ion Mincu, Izvorul Crisului. De asemenea Mega Image va deschide 2 noi magazine in locatii noi: Mega Image Iancu de Hunedoara si Mega Image Liziera, in luna Decembrie 2008.
Mega Image achizitioneaza 4 supermarketuri in Bucuresti Bruxelles, Belgia, 18 Martie 2009 – Delhaize Group (Euronext Brussels: DELB – NYSE: DEG) a anuntat astazi incheierea unui acord de preluare a 4 magazine operate de Prodas Holding Supermarket, prin intermediul subsidiarei sale Mega Image.
Xavier Piesvaux, Director General Mega Image comenteaza: “Aceasta tranzactie se potriveste perfect strategiei Mega Image de a creste prin intermediul magazinelor cu o buna localizare in zonele urbane. Cele 4 magazine Prodas Holding Supermarkets ne vor intari reteaua de magazine. In urma acestei achizitii ne asteptam la oportunitati din punct de vedere al vanzarilor si la sinergii comerciale.
Se estimeaza ca veniturile celor patru magazine achizitionate s-au ridicat la 12 milioane euro in 2008. Cele patru magazine, ce au suprafete intre 400 si 750 de metri patrati, vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.
Achizitia celor patru magazine Prodas Holding Supermarket va face obiectul unor termeni si conditii speciale, inclusiv aprobarea din partea Consiliului Roman al Concurentei. Se estimeaza ca tranzactia se va finaliza in al treilea trimestru al 2009.
La sfarsitul anului 2008, reteaua Mega Image era constituita din 40 de magazine, 37 in Bucuresti, 2 in Constanta si 1 in Ploiesti. Numarul angajatilor la finalul 2008 era de aproximativ 2000 de oameni. Delhaize Group a achizitionat 51% din actiunile Mega Image in 2000. In 2004 Mega Image a fost achizitionata in totalitate de Delhaize Group.
Mega Image a deschis un nou magazin: Teiul Doamnei Bucuresti, 14 Iulie 2009 – Pe 11 Iulie 2009 Mega Image a deschis un nou supermarket in Bucuresti: Mega Image Teiul Doamnei. Noul supermarket este situat pe Bd. Lacul Tei, Nr. 126 – 128, Bl 17-18, Sector 2, Bucuresti.
Noul supermarket are o suprafata totala de aproximativ 470mp, din care 370 mp dedicati salii de vanzare. Este un magazin modern, ce va aduce clientilor din zona o solutie rapida si eficienta pentru realizarea cumparaturilor. Supermarketul beneficiaza de 4 case de marcat, care vor asigura un timp scazut de asteptare la case.
Prin deschiderea acestui nou supermarket, Mega Image a creat 23 de noi locuri de munca.
Lantul Mega Image ajunge astfel, odata cu deschiderea acestui nou magazin si preluarea celor 4 magazine de la Prodas Holding Supermarket la 44 de unitati.
Mega Image deschide cel de-al treilea supermarket in Constanta Bucuresti, 21 August 2009 – Sambata, 22 August Mega Image deschide cel de-al treilea supermarket in Constanta: Mega Image Al. Lapusneanu. Noul supermarket este situat pe Str. Alexandu Lapusneanu, Bl LV16, Constanta.
Noul supermarket are o suprafata a salii de vanzare de 400 mp si o sortimentatie de aprox. 4500 de produse. Clientii au la dispozitie 4 case de marcat, ce vor asigura un timp scazut de asteptare la case.
Prin deschiderea acestui nou supermarket, Mega Image a creat 31 de noi locuri de munca.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la un numar de 45 de unitati. In Constanta reteaua cuprinde acum 3 unitati Mega Image, unul dintre supermarketuri fiind amplasat in cadrul Tomis Mall Constanta. In Bucuresti reteaua numara 41 de unitati, dupa in luna Iulie trei din magazinele Prodas preluate au fost deja deschise sub sigla Mega Image (Mega Image Vitan, Mega Image Obor si Mega Image Racovita).
Mega Image accelereaza expansiunea Red Market Bucuresti, 15 Martie 2010 – Red Market, conceptul de discount supermarket dezvoltat de Mega Image, continua deschiderile de magazine cu inaugurarea unui nou magazin in Otopeni si transformarea unui magazin Mega Image in Red Market.
Pe 13 Martie Mega Image Racovita a fost redeschis dupa o perioada de o luna de remodelare sub noul concept Red Market. Aceasta a fost una din cele 4 locatii preluate de catre Mega Image in 2009 de la compania Prodas. Transformarea in Red Market s-a realizat printr-o reamenajare completa a spatiului, o noua sortimentatie de produse si o noua identitate vizuala a magazinului.
Red Market Racovita este situat in Bucuresti, sectorul 4, pe strada Emil Racovita, Nr 16, dispune de un spatiu dedicat vanzarii de aprox. 350mp si 3 case de marcat.
Expansiunea Red Market continua pe 16 Martie cand va avea loc deschiderea unui nou magazin in Otopeni. Supermarketul este situat pe Calea Bucurestilor, Nr 178 -180 in Otopeni si are o suprafata a salii de vanzare de 700mp. Clientii beneficiaza de parcare proprie cu aprox. 30 de locuri de parcare.
Elementele definitorii ale conceptului Red Market sunt preturile mici, simplitatea si rapiditatea in realizarea cumparaturilor. Red Market simplifica experienta la cumparaturi prin punerea la dispozitie a unei game optime, atent selectate, de produse si in acelasi timp a unui magazin functional, cu spatii aerisite si raioane usor accesibile prin modul de dispunere a rafturilor.
Red Market garanteaza cele mai mici preturi din zona si recompenseaza cu un 1 ron orice client care gaseste in zona un pret mai mic pentru orice produs achizitionat din Red Market.
Cumperi mai mult, platesti mai putin
In plus, clientii pot beneficia de reduceri de pret suplimentare de -10% la preturile a peste 600 de produse in cazul achizitionarii a mai mult de doua bucati din acelasi produs.
Etichete electronice
Ambele magazine Red Market sunt echipate cu etichete electronice la raft, ce asigura in primul rand competitivitatea preturilor, ele fiind usor de actualizat in functie de modificarile preturilor din piata, iar in al doilea rand vor asigura lipsa diferentelor intre pretul la raft si casa de marcat
Un supermarket care respecta mediul inconjurator
Red Market utilizeaza tehnologii si solutii menite sa protejeze mediul inconjurator, precum introducerea de usi la frigidere si congelatoare pentru un consum redus de energie.
Numarul de magazine Red Market deschise ajunge astfel la 4. In 2010 sunt planificate a fi deschise 6 magazine Red Market.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la 53 de magazine, dupa ce in luna ianuarie a inaugurat un nou magazin Mega Image in Piata Progresului.
3.3. Soluții și strategii de criză pentru un trend ascendent
Cum să convertești 3 obiective aparent divergente și având în spate un buget destul de mic într-o strategie de succes?
Pentru generarea de AWARENESS PE MĂRCILE PROPRII, SCHIMBAREA PERCEPȚIEI DE MAGAZIN SCUMP și COLECTAREA DE BAZE DE DATE PENTRU ÎNCEPEREA UNUI PROGRAM DE CRM, s-a conceput campania Coșul Zilnic prin care consumatorii puteau câștiga zilnic pe www.mega-image.ro un coș cu produse. Taskul consumatorului? Să se înregistreze pe site (cu datele sale de contact și obiceiurile de consum) și să își aleagă orice produse din catalogul online cu condiția ca valoarea produselor să nu depășească 100 RON. La sfârșitul fiecarei zile s-a ales câte un câștigător care a primit exact produsele alese.
S-a dovedit prin rezultate că această strategie a reușit să facă din 3 obiective aparent imposbil de atins simultan, o campanie de succes pentru brandul Mega-Image. Campania a generat rezultate (sesizabile și în vânzări) comparabile cu cele ale unei promoții naționale de consumatori, susținută de bugete semnificativ mai mari.
În plus, campania a dovedit că este posibil și fără un premiu foarte scump să captezi interesul consumatorului suficient de mult încât să petreacă minute în șir studiind un catalog de produse și prețuri și mai ales să aleagă să își lase datele personale pe site, solicitând comunicări ulterioare.
La o săptămână după încheierea primei etape din campanie, am lansat o a doua etapă, în care participanții din prima etapă erau invitați să participe la o nouă mini-promoție, cu condiția să își aducă de această dată și minim 3 prieteni. După încheierea celei de-a doua etape, baza de date a mai crescut cu 45%!
Informațiile extrase din conținutul coșurilor fiecărui consumator sunt folosite pentru mai buna personalizare și targetare a newsletterelor.
Obiective
1. Awareness pe mărcile proprii
2. Combaterea percepției de magazin scump comparativ cu hypermarketurile
3. Colectare de baze de date și începerea unui program de CRM
Target
Clienți și potențiali clienți Mega Image, 22 – 40 ani, urban, venituri medii și medii – mari.
Strategie
Corelația strategiei cu obiectivele:
a) Promovarea mărcilor proprii – în catalogul de produse, mărcile proprii au ocupat un loc privilegiat. Rezultatul s-a remarcat la final când s-a analizat procentajul mărcilor proprii din total coșuri construite (aproape triplu față de proporția vânzărilor anterioare de mărci proprii din total vânzări magazine)
b) Awareness asupra prețurilor – consumatorul trebuia să analizeze cu atenție prețurile fiecărui produs pentru a nu depăși limita de 100 RON. În medie un consumator a dedicat acestei activități 5 minute și 45 de secunde!)
c) Colectare de baze de date – pentru înscrierea în promoție era necesară crearea unui cont, iar în formularul de înscriere erau solicitate pe lângă toate datele de contact și date referitoare la comportamentul de consum/ demografice; pe lângă aceste date colectate, conținutul coșului a oferit informații relevante (exemplu: newsletterul adresat celor care au pus în coșuri produse pentru bebeluși – deci au un copil mic acasă – va conține în majoritate produse destinate bebelușilor)
Promoția a generat un boost de trafic de 500%, 1.2 milioane de afișări, peste 35 000 coșuri înscrise în promoție (nu departe de o promoție națională de consumatori cu buget incomparabil mai mare), peste 15 000 consumatori unici și un timp de aproape 6 minute petrecut studiind catalogul de produse Mega Image (dramatic mai mare decât timpul mediu acordat de un consumator studierii catalogului tipărit).
Imediat după prima etapă a fost lansată și etapa a doua, în care, de această dată taskul consumatorului a fost să își convingă și alți prieteni să intre în promoție. Baza de date a mai crescut cu încă 45%
Rezultate
– 51 503 vizitatori unici pe secțiunea dedicată campaniei
– 14 pagini/ vizita (crestere de 600%)
– 1.2 milioane pageviews pe site într-o singură lună
– 5min 45sec durata medie a unei vizite pe site
– Boost de trafic pe site-ul de brand de >500%
– 30% rată de conversie vizitator -> participant
– 22% rată de click la email trimis către baze de date închiriate
– primul pas dintr-o strategie pe termen lung care a început să fie implementată din săptămâna imediat următoare campaniei
– 10 731 utilizatori înregistrați în prima etapa, 4 692 în a doua
Retailerul Mega Image a redus preturile cu 5-15% la cateva mii de produse, cu scopul de a mentine nivelul consumului, afectat de criza economica. "Anul acesta ne-am concentrat mai mult pe o politica uniforma de preturi, decat pe promotii. Preturile au fost reduse permanent pentru cateva mii de produse, cu procente de la 5% la 15%”, a declarat pentru Wall-Street Raluca Pavel, marketing manager al Mega Image Romania.
Taierea de preturi vine ca raspuns la schimbarea comportamentului consumatorilor, care au devenit mai precauti in alocarea bugetelor de cheltuieli, astfel incat achizitiile lor includ mai mult produse mai ieftine, cu preturi mai avantajoase, precum marcile proprii. "Cu siguranta marcile private castiga tot mai mult teren atat ca notorietate cat si din punct de vedere al vanzarilor. Clientii se indreapta din ce in ce mai mult catre marcile private, acestea reprezentand de multe ori o alternativa foarte buna la produse de marca, oferind aceeasi calitate la preturi mai avantajoase”, spune Pavel.
Mega Image a introdus inca de acum cinci ani produse sub marca proprie, iar in prezent numara cinci astfel de branduri – 365, Delhaize, Care, Bio, Delhaize Eco si Le Boucher (carne proaspat transata si ambalata in laboratoriul propriu). Desi ponderea acestora in portofoliu a crescut an de an, pana la circa 10% din total cifra de afaceri, Pavel recunoaste faptul ca romanii inca asociaza produsele cu preturi scazute cu intregul segment de marci private.
Acestea sunt inca privite cu scepticism de catre consumatori pentru ca ei "au asociat automat produsele economice sub brand propriu cu o calitate scazuta, de aceea am incercat sa introducem cat mai multe articole de calitate, precum cele marca 365”, explica Raluca Pavel.
O parte din produsele sub marca proprie sunt importate, dar reprezentantii Mega Image sustin ca scopul este de a intari colaborarile cu furnizorii romani. "Pentru furnizori, colaborarea pentru marcile proprii inseamna un plus in linia de productie si un plus in vanzari. De asemenea, inseamna o oportunitate de a penetra noi piete, avand in vedere ca si noi putem exporta marcile private produse la nivel local”, adauga directorul de marketing de la Mega Image.
Potrivit reprezentantilor retailerului, Mega Image isi continua planurile de expansiune anuntate la inceputul anului. Pana acum, au fost deschise patru noi supermarketuri – trei in Bucuresti si un altul la Constanta. La acestea, se adauga alte patru unitati, foste magazine Prodas, trei dintre care au fost deja redeschise sub brandul Mega Image. Pana la sfarsitul anului, alte patru supermarketuri vor fi deschise.
Luna aceasta, Consiliul Concurentei a inceput sa investigheze patru mari retaileri de pe piata romaneasca, printre care si Mega Image, banuiti ca ar fi stabilit preturile de vanzare sau de revanzare. In cazul in care se va dovedi ca retailerii au incalcat Legea Concurentei, acestia ar putea primi o amenda in valoare de pana la 10% din cifra de afaceri.
3.5. Red Market, noul cocept de supermarket
Mega Image a lansat, pe 11 decembrie 2009, un nou concept de supermarket, prin deschiderea Red Market in comuna 1 Decembrie. Magazinul va fi amplasat pe Soseaua Giurgiului nr 264, la km 18, in cadrul complexului Green City.
Red Market GreenCity are o suprafata construita de 1.500 mp din care 1.200 mp spatiu dedicat vanzarii si o parcare proprie cu peste 90 de locuri de parcare. Red Market va avea o sortimentatie de aproximativ 4.000 de produse selectionate pentru a corespunde cel mai bine nevoilor clientilor din zona. Oferta de produse va contine atat marci nationale cat si produse marca proprie 365.
"Red Market este un nou concept de supermarket dezvoltat anul acesta, ce face parte din noul plan strategic al Delhaize Group pe urmatorii ani (strategia lansata sub numele “noul plan de joc“). Primul magazin deschis in Romania va fi amplasat in apropierea Bucurestiului, in comuna 1 Decembrie pe drumul national catre Giurgiu. Magazinul va face parte din complexul rezidential GreenCity si se adreseaza tuturor consumatorilor din satele alaturate", se precizeaza in comunicatul de presa al companiei.
La nivel de layout, Red Market se bazeaza pe un concept functional, cu spatii aerisite si raioane usor accesibile prin modul de dispunere al rafturilor. De asemenea, magazinul dispune de etichete electronice la raft, iar la casele de marcat va fi implementat sistemul Q-Buster, prin intermediul caruia se reduce timpul de asteptare. Concret, sistemul presupune formarea “unei cozi unice de asteptare, iar daca o casa de marcat este libera, primul client din rand este directionat direct catre aceasta”.
O alta noutate introdusa odata cu noul concept este rasplatirea acelor clienti care achizitioneaza cantitati mai mari de produse, prin oferirea de reduceri.
Prin deschiderea acestui nou supermarket s-au creat 30 de noi locuri de munca. Mega Image isi completeaza astfel reteaua cu un nou brand si ajunge odata cu deschiderea acestui nou magazin la 49 de unitati.
Red Market, conceptul de supermarket de tip discount dezvoltat de Mega Image, continua deschiderile de magazine cu inaugurarea unui nou magazin in Otopeni si transformarea unui magazin Mega Image in Red Market, a anuntat luni compania.
Mega Image Racovita a fost redeschis pe 13 martie 2010, dupa o perioada de o luna de remodelare sub noul concept Red Market. Aceasta a fost una din cele 4 locatii preluate de catre Mega Image in 2009 de la compania Prodas. Transformarea in Red Market s-a realizat printr-o reamenajare completa a spatiului, o noua sortimentatie de produse si o noua identitate vizuala a magazinului.
Red Market Racovita este situat in Bucuresti, sectorul 4, dispune de un spatiu dedicat vanzarii de aproximativ 350 mp si 3 case de marcat.
Expansiunea Red Market continua pe 16 Martie cand va avea loc deschiderea unui nou magazin in Otopeni. Supermarketul este situat pe Calea Bucurestilor, Otopeni si are o suprafata a salii de vanzare de 700 mp si o parcare de 30 de locuri.
Ambele magazine Red Market sunt echipate cu etichete electronice la raft, ce sunt usor de actualizat in functie de modificarile preturilor din piata, iar in al doilea rand vor asigura lipsa diferentelor intre pretul la raft si casa de marcat.
Numarul de magazine Red Market deschise ajunge astfel la 4. In 2010 sunt planificate a fi deschise 6 magazine Red Market.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la 53 de magazine, dupa ce in luna ianuarie a inaugurat un nou magazin Mega Image in Piata Progresului.
3.6. Promovarea vânzărilor în perioada de recesiune economică
1. Prin marca proprie
Mega Image a introdus inca de acum cinci ani produse sub marca proprie, iar in prezent numara cinci astfel de branduri – 365, Delhaize, Care, Bio, Delhaize Eco si Le Boucher (carne proaspat transata si ambalata in laboratoriul propriu). Desi ponderea acestora in portofoliu a crescut an de an, pana la circa 10% din total cifra de afaceri, Pavel recunoaste faptul ca romanii inca asociaza produsele cu preturi scazute cu intregul segment de marci private.
Acestea sunt inca privite cu scepticism de catre consumatori pentru ca ei "au asociat automat produsele economice sub brand propriu cu o calitate scazuta, de aceea am incercat sa introducem cat mai multe articole de calitate, precum cele marca 365”, explica Raluca Pavel.
O parte din produsele sub marca proprie sunt importate, dar reprezentantii Mega Image sustin ca scopul este de a intari colaborarile cu furnizorii romani. "Pentru furnizori, colaborarea pentru marcile proprii inseamna un plus in linia de productie si un plus in vanzari. De asemenea, inseamna o oportunitate de a penetra noi piete, avand in vedere ca si noi putem exporta marcile private produse la nivel local”, adauga directorul de marketing de la Mega Image.
Produsele marca proprie Mega Image garanteaza satisfactie prin urmarirea stricta a controlului calitatii si a indeplinirii standardelor de calitate de catre producatorii acestora. Deoarece sunt produse exclusive pentru Mega Image si datorita sistemului logistic centralizat de comanda a acestor produse pentru toate magazinele din reteaua Delhaize Group – preturile acestora sunt mai scazute decat preturile altor produse similare, dar purtand nume de branduri cunoscute.
Punctul comun al tuturor produselor marca proprie este calitatea si cele mai bune preturi. Toate produsele sunt atent selectionate, avand standarde foarte stricte care trebuie respectate, inainte de a purta marcile Mega Image.
Pentru Mega Image cautarea continua a echilibrului perfect intre calitate si pret a fost intotdeuna o constanta. Si acest lucru nu se va schimba.
Introducerea marcilor proprii este cea mai buna dovada a acestui lucru.
2. Prin reducerea prețurilor
Retailerul Mega Image, parte a grupului belgian Delhaize Group, care opereaza 47 de magazine pe plan local, a redus preturile cu 5-15% la cateva mii de produse, cu scopul de a mentine nivelul consumului, afectat de criza economica.
"Anul acesta ne-am concentrat mai mult pe o politica uniforma de preturi, decat pe promotii. Preturile au fost reduse permanent pentru cateva mii de produse, cu procente de la 5% la 15%”, a declarat pentru Wall-Street Raluca Pavel marketing manager al Mega Image Romania.
Taierea de preturi vine ca raspuns la schimbarea comportamentului consumatorilor, care au devenit mai precauti in alocarea bugetelor de cheltuieli, astfel incat achizitiile lor includ mai mult produse mai ieftine, cu preturi mai avantajoase.
Potrivit reprezentantilor retailerului, Mega Image isi continua planurile de expansiune anuntate la inceputul anului. Pana acum, au fost deschise patru noi supermarketuri – trei in Bucuresti si un altul la Constanta. La acestea, se adauga alte patru unitati, foste magazine Prodas, trei dintre care au fost deja redeschise sub brandul Mega Image. Pana la sfarsitul anului, alte patru supermarketuri vor fi deschise.
3. Prin promoții de sărbători
Pregateste-te pentru Paste! Informeaza-te din revista!
Te-ai pregatit pentru Paste? Mega Image te intampina cu informatii despre produse si retete noi. Afla mai multe din revista Mega Image
Valabilitate: 18.03 – 30.03.2010
Nu rata cele mai bune oferte inainte de Paste!
Fructe si legume, orez, cozonac, ulei si multe alte produse pentru care ti-am pregatit cele mai bune preturi chiar langa tine!
Mai multe in revista promo
4. Prin campanii promoționale
CAMPANA PROMOTIONALĂ „Gasiti pret mai mic? Ofer recompensa 1 ron”
Perioada de desfasurare a campaniei este 11 decembrie 2009 – 10 ianuarie 2010. La aceasta Campanie pot participa toti consumatorii cu domiciliul stabil pe teritoriul Romaniei, cu varsta de minim 18 ani impliniti la data inceperii campaniei.
Daca un client achizitioneaza de la Red Market Green City un produs si in termen de 2 zile calendaristice, de la data achizitiei din Red Market afisata pe bonul fiscal, clientul achizitioneaza acelasi produs, cu aceleasi caracteristici dintr-un alt magazin cu acelasi obiect de activitate, situat pe o raza de 10 km fata de locatia Red Market Green City, la un pret mai mic, Organizatorul se obliga sa ii acorde un premiu bonus in valoare de 1 ron consumatorului
5. Prin concursuri
In perioada 18.03 – 30.03 cumpara produse apartinand marcilor Air Wick, Harpic, Calgon, Vanish, Cilit Bang, Calgonit si Veet si poti castiga prin tragere la sorti una din cele 12 masini de spalat rufe performante.
– Completeaza unul din taloanele de pe produs
– Introdu-l in urna dupa case
– Pastreaza bonul fiscal pentru validare
Concursul se desfasoara in toate magazinele Mega Image si Red Market.
Tragerea la sorti are loc pe 07.04.2010.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Modalitati de Promovare a Vanzarilor pe Piata de Retail Alimentar In Contextul Crizei Economice (ID: 143181)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.